instala łii de Înc...

1 USH – Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro

�� ÎÎncncăălzirea prin radialzirea prin radiaŃŃie se realizeazie se realizeazăă cu corpuri de cu corpuri de îîncncăălzire lzire (suprafe(suprafeŃŃe e îîncncăălzitoare) care cedeazlzitoare) care cedeazăă ccăăldurldurăă prin radiaprin radiaŃŃie, ie, îîn n proporproporŃŃie mai mare de 50%.ie mai mare de 50%.

�� ParticularitParticularităŃăŃi i îîn raport cu celelalte sisteme:n raport cu celelalte sisteme:–– asigurasigurăă un grad de confort mai ridicat, un grad de confort mai ridicat, îîntrucntrucâât temperatura suprafet temperatura suprafeŃŃelor elor

de construcde construcŃŃii ce delimiteazii ce delimiteazăă îîncncăăperea este mai ridicatperea este mai ridicatăă şşi mai uniformi mai uniformăă, , iar temperatura aerului din interior este mai sciar temperatura aerului din interior este mai scăăzutzutăă ci 1...3 grd.Cci 1...3 grd.C

–– realizeazrealizeazăă îîn n îîncncăăperi un gradient de temperaturperi un gradient de temperaturăă redusredus–– se reduce viteza de circulase reduce viteza de circulaŃŃie a aerului ie a aerului îîn n îîncncăăpere pere şşi, ca urmare, rezulti, ca urmare, rezultăă o o

diminuare de diminuare de îîmprmprăşăştiere a prafului anorganic, suport al florei bacterienetiere a prafului anorganic, suport al florei bacteriene–– asigurasigurăă îîncncăălzirea spalzirea spaŃŃiilor deschiseiilor deschise–– posibilitatea folosirii instalaposibilitatea folosirii instalaŃŃiei pentru riei pentru răăcire cire îîn timpul veriin timpul verii

INSTALAINSTALAłłII DE II DE ÎÎNCNCĂĂLZIRELZIRE

4. 4. ÎÎncncăălzirea prin radialzirea prin radiaŃŃieie


�� Dezavanatejele sistemului:Dezavanatejele sistemului:–– Cost de investiCost de investiŃŃie ridicatie ridicat–– InerInerŃŃie mare, posibilitie mare, posibilităŃăŃi reduse de reglaji reduse de reglaj–– ModificModificăări sau reparari sau reparaŃŃii foarte dificileii foarte dificile–– Necesitatea strictei coordonNecesitatea strictei coordonăări a lucrri a lucrăărilor de construcrilor de construcŃŃii ii şşi i

instalainstalaŃŃii ii –– La pereLa pereŃŃi, folosirea instalai, folosirea instalaŃŃiei de riei de răăcire pe timp de varcire pe timp de varăă

poate crea senzapoate crea senzaŃŃia neplia neplăăcutcutăă de rece de rece şşi aparii apariŃŃia ia condensuluicondensului




ÎÎn raport cu temperatura medie a suprafen raport cu temperatura medie a suprafeŃŃei ei îîncncăălzitoare, lzitoare, îîncncăălzirea prin radialzirea prin radiaŃŃie se clasificie se clasificăă astfel:astfel:��de temperaturde temperaturăă joasjoasăă: : max. max. 2525 grd.C (grd.C (prinprin pardosealpardosealăă))��de temperaturde temperaturăă medie: medie: max. 50 max. 50 grd.C (grd.C (prin plafonprin plafon) ) ��de temperaturde temperaturăă îînaltnaltăă: : max. 90 max. 90 grd.C (grd.C (prin pereprin pereŃŃi)i)




ÎÎncncăălzirea lzirea îîn pardosealn pardosealăă –– avantaje:avantaje:1.1. repartizare idealrepartizare idealăă a ca căăldurii ldurii îîn n îîncncăăpere pere DatoritDatorităă temperaturii reduse a suprafetemperaturii reduse a suprafeŃŃei termice care este doar de 22ei termice care este doar de 22--262600C se limiteazC se limiteazăă circulacirculaŃŃia aerului ia aerului şşi i îîn consecinn consecinŃăŃă scade semnificativ scade semnificativ cantitatea de praf puscantitatea de praf pusăă îîn min mişşcare. Aceastcare. Aceastăă calitate a calitate a îîncncăălzirii lzirii îîn n pardosealpardosealăă este deosebit de valoroaseste deosebit de valoroasăă îîn n îîncncăăperile cu regim igienic perile cu regim igienic sever.sever.

2. nu sunt vizibile elementele de 2. nu sunt vizibile elementele de îîncncăălzirelzire3. temperatur3. temperaturăă scscăăzutzutăă de funcde funcŃŃionare a instalaionare a instalaŃŃieiiei"Podeaua cald"Podeaua caldăă" spore" sporeşşte confortul te confortul îîn asemenea mn asemenea măăsursurăă îîncncâât se poate t se poate reduce temperatura aerului reduce temperatura aerului îîn n îîncncăăperea perea îîncncăălzitlzităă cu 2cu 200C, iar aceasta la C, iar aceasta la rrâândul sndul săău face economie de energie (circa 12%). Agentul termic nu u face economie de energie (circa 12%). Agentul termic nu depdepăşăşeeşşte 45te 4500C. C.




Sistemele de Sistemele de îîncncăălzire prin radialzire prin radiaŃŃie se pot folosi:ie se pot folosi:�� îîn cln clăădirile civile, dirile civile, îîn n îîncncăăperi cu cerinperi cu cerinŃŃe igienice e igienice şşi de confort i de confort

deosebite, precum deosebite, precum şşi pentru asigurarea unei i pentru asigurarea unei îîncncăălziri uniformelziri uniforme�� îîn cln clăădiri industriale cu spadiri industriale cu spaŃŃii mari ii mari şşi fi făărrăă necesitnecesităŃăŃi de ventilare i de ventilare

mecanicmecanicăă, pentru asigurarea unei distribu, pentru asigurarea unei distribuŃŃii omogene a cii omogene a căălduriildurii�� îîn n îîncncăăperi de producperi de producŃŃie industrialie industrialăă, pentru a realiza o , pentru a realiza o îîncncăălzire lzire

zonalzonalăă, puncte calde sau , puncte calde sau îîncncăălzire perimetrallzire perimetralăă�� îîn span spaŃŃii semideschise ii semideschise Acest tip de Acest tip de îîncncăălzire nu se apliclzire nu se aplicăă îîncncăăperilor folosite cu program perilor folosite cu program

intermitent, mai ales dacintermitent, mai ales dacăă durata de folosindurata de folosinŃăŃă este scurteste scurtăă(p(pâânnăă la cla cââteva ore) sau cteva ore) sau câând clnd clăădirea este supusdirea este supusăă la variala variaŃŃii ii termice mari (inertermice mari (inerŃŃie termicie termicăă micmicăă, , îînsorire, etc.). nsorire, etc.).




Dimensionare:Dimensionare:��temperatura agentului termic pe tur: 35 temperatura agentului termic pe tur: 35 -- 505000C functie de C functie de temperatura externa.temperatura externa.��temperatura interioara ti: 20temperatura interioara ti: 2000C C -- zone de locuit, 24zone de locuit, 2400C C -- baie / baie / dusdus��temperatura la nivelul pardoselii tptemperatura la nivelul pardoselii tpmaxmax::

–– zona de locuit: 29zona de locuit: 2900CC–– zona perimetrala: 35zona perimetrala: 3500CC–– baie / dus: 33baie / dus: 3300CC

��emisia termica specifica q max [W/m2]:emisia termica specifica q max [W/m2]:–– zona de locuit 100 W/m2 ;zona de locuit 100 W/m2 ;–– zona perimetrala 175 W/m2 ;zona perimetrala 175 W/m2 ;–– baie / dus 150 W/m2baie / dus 150 W/m2


4. 4. ÎÎncncăălzirea prin radialzirea prin radiaŃŃie ie -- pardosealpardosealăă




pentru podele din grinzi pentru podele din grinzi spatiate la 600 mm doar in spatiate la 600 mm doar in cazul in care pardoseala cazul in care pardoseala

rigida este fixata direct pe rigida este fixata direct pe grinzigrinzi

pentru pentru pardoseli recipardoseli reci pardoseala flotanta pentru pardoseala flotanta pentru plansee intermediare rigide plansee intermediare rigide

ce necesita izolare ce necesita izolare suplimentara suplimentara


�� Sistemul Sistemul este folosit pentru peretii uscatieste folosit pentru peretii uscati,,de exemplu in casele prefabricate sau in de exemplu in casele prefabricate sau in cazul renovarilor.cazul renovarilor.

�� Placile de gips carton Placile de gips carton (de 18mm) (de 18mm) cu tevi cu tevi integrate de incalzire si racire sunt fixate integrate de incalzire si racire sunt fixate prin insurubare de montanti de lemn sau prin insurubare de montanti de lemn sau metal. Premetal. Pre--gaurirea placilor evita atingerea gaurirea placilor evita atingerea tevilor sau distrugerea marginilor din timpul tevilor sau distrugerea marginilor din timpul instalatiei.instalatiei.


4. 4. ÎÎncncăălzirea prin radialzirea prin radiaŃŃie ie -- perepereŃŃii


Modulele de incalzire si racire prin perete Modulele de incalzire si racire prin perete sunt fixate direct in perete cu ajutorul sunt fixate direct in perete cu ajutorul cuielor speciale.cuielor speciale.Panourile sunt fabricate fara materiale liante Panourile sunt fabricate fara materiale liante si sunt materiale biologice.si sunt materiale biologice.Grosime totala de doar 25 mm.Grosime totala de doar 25 mm.Elementele care sustin teava au si rol de Elementele care sustin teava au si rol de armare a tencuielii.armare a tencuielii.


4. 4. ÎÎncncăălzirea prin radialzirea prin radiaŃŃie ie -- perepereŃŃii



4. 4. ÎÎncncăălzirea prin radialzirea prin radiaŃŃie ie -- tavantavan


Pompa de cPompa de căăldurldurăă este o instalaeste o instalaŃŃie termicie termicăă, care serve, care serveşşte la te la pomparea cpomparea căăldurii de la o temperaturldurii de la o temperaturăă scscăăzutzutăă la una mai ridicatla una mai ridicatăă..Ea preia cEa preia căăldura de la un izvor de cldura de la un izvor de căăldurldurăă cu un potencu un potenŃŃial termic ial termic scscăăzut, zut, şşi cedeazi cedeazăă unui consumator cunui consumator căăldura la un potenldura la un potenŃŃial termic ial termic mai ridicat, consummai ridicat, consumâând nd îîn acest scop o energie de acn acest scop o energie de acŃŃionare.ionare.��Acest tip de instalaAcest tip de instalaŃŃie derivie derivăă din instaladin instalaŃŃia frigorificia frigorificăă, este , este identicidenticăă constructiv cu aceasta, se deosebeconstructiv cu aceasta, se deosebeşşte doar prin scopul te doar prin scopul urmurmăărit. rit. ��Pompa de cPompa de căăldurldurăă poate fi poate fi îîntntââlnitlnităă sub toate cele trei tipuri sub toate cele trei tipuri clasice: clasice:

–– cu comprimare mecaniccu comprimare mecanicăă–– cu ejeccu ejecŃŃieie–– cu absorbcu absorbŃŃieie


5. 5. ÎÎncncăălzirea cu pompe de clzirea cu pompe de căăldurldurăă


Izvorul pompei de cIzvorul pompei de căăldurldurăă poate fi:poate fi:�� aerul (atmosferic, evacuat din incintele climatizate, gazele de aerul (atmosferic, evacuat din incintele climatizate, gazele de

ardere, etc)ardere, etc)�� apa (de suprafaapa (de suprafaŃăŃă, subteran, subteranăă, geotermal, geotermalăă, sau tehnologic, sau tehnologicăă))�� solul (psolul (păămmâântul, dentul, deşşeurile menajere)eurile menajere)Consumatorul de cConsumatorul de căăldurldurăă poate fi:poate fi:�� îîncncăălzirea unor spalzirea unor spaŃŃii, cu menii, cu menŃŃiunea ciunea căă se impun sisteme cu se impun sisteme cu

temperaturtemperaturăă scscăăzutzutăă (cu aer cald, cu panori radiante, de (cu aer cald, cu panori radiante, de pardosealpardosealăă, etc) , etc)

�� prepararea apei calde de consumprepararea apei calde de consum�� diverse procese tehnologice (uscare, distilare, etc)diverse procese tehnologice (uscare, distilare, etc)




ÎÎn zonele temperate, pompa de n zonele temperate, pompa de ccăăldurldurăă poate acoperi 2/3 din poate acoperi 2/3 din necesarul anual de necesarul anual de îîncncăălzire.lzire.



Pompa de caldura din 1938Pompa de caldura din 1938


InstalaInstalaŃŃia de ia de îîncncăălzire utilizlzire utilizâând pompe de cnd pompe de căăldurldurăă aer/aeraer/aer�� ÎÎncncăălzirea cu aer cald este economiclzirea cu aer cald este economicăă, necesit, necesitâând temperaturi nd temperaturi

reduse, de circa 30reduse, de circa 30ooC realizate cu pompe de cC realizate cu pompe de căăldurldurăă cu cu eficieneficienŃŃe ridicate.e ridicate.

�� Pompele decPompele decăăldurldurăă aer/aer sunt raer/aer sunt răăspspâândite, ndite, îîn general n general îîn n zonele cu climzonele cu climăă moderatmoderatăă, , şşi realizeazi realizeazăă bune performanbune performanŃŃe e îîn n sezoanele de tranzisezoanele de tranziŃŃie. ie.

�� Pentru preluarea vPentru preluarea vâârfului de consum rfului de consum îîn perioadele foarte reci, n perioadele foarte reci, sunt prevsunt prevăăzute de regulzute de regulăă, cu instala, cu instalaŃŃie clasicie clasicăă, alternativ, alternativăă(central(centralăă termictermicăă la instalala instalaŃŃiile mai mari, iile mai mari, îîncncăălzire electriclzire electricăă la la instalainstalaŃŃiile mai mici).iile mai mici).




�� ÎÎn numeroase cazuri funcn numeroase cazuri funcŃŃionarea instalaionarea instalaŃŃiei este reversibiliei este reversibilăă: : vara ca instalavara ca instalaŃŃie de climatizare, iarna ca pompie de climatizare, iarna ca pompăă de cde căăldurldurăă..

�� Puterea termicPuterea termicăă obiobişşnuitnuităă este de 1....5KW, pentru agregate este de 1....5KW, pentru agregate individuale necesare individuale necesare îîncncăălzirii unui apartament, lzirii unui apartament, şşi ajunge pi ajunge pâânnăăla 100KW la sistemele centralizate. Aceste puteri termice la 100KW la sistemele centralizate. Aceste puteri termice reduse conduc la utilizarea numai a pompelor de creduse conduc la utilizarea numai a pompelor de căăldurldurăă cu cu compresie mecaniccompresie mecanicăă..

�� Izvorul pompei de cIzvorul pompei de căăldurldurăă poate fi: poate fi: –– aerul exterior aerul exterior –– aerul evacuat aerul evacuat –– un amestec de aer exterior cu aer recirculat din cel evacuatun amestec de aer exterior cu aer recirculat din cel evacuat




InstalaInstalaŃŃia de ia de îîncncăălzire utilizlzire utilizâând pompe de cnd pompe de căăldurldurăă aer/apaer/apăă�� ÎÎncncăălzirea spalzirea spaŃŃiilor poate fi realizatiilor poate fi realizatăă şşi cu api cu apăă, preparat, preparatăă îîn n

condensatorul pompei de ccondensatorul pompei de căăldurldurăă. . �� Corpurile de Corpurile de îîncncăălzire impun temperatura ce trebuie produslzire impun temperatura ce trebuie produsăă de de

pompa de cpompa de căăldurldurăă::–– îîn ventiloconvectoare, ejectoconvectoare sau aerotermen ventiloconvectoare, ejectoconvectoare sau aeroterme–– îîn panouri radiante de pardosealn panouri radiante de pardosealăă, de perete, de perete

Utilizarea aerului evacuat, ca izvor al pompei de cUtilizarea aerului evacuat, ca izvor al pompei de căăldurldurăă, prin , prin temperatura mai ridicattemperatura mai ridicatăă şşi constanti constantăă îîn timp (15...22n timp (15...22ooC), C), prelungeprelungeşşte functe funcŃŃionarea instalaionarea instalaŃŃiei iei şşi i îîn sezonul foarte rece.n sezonul foarte rece.





5. 5. ÎÎncncăălzirea cu pompe de clzirea cu pompe de căăldurldurăă –– aer/apaer/apăă


InstalaInstalaŃŃia de ia de îîncncăălzire utilizlzire utilizâând nd pompe de cpompe de căăldurldurăă apapăă/ap/apăăAcest sistem este utilizat:Acest sistem este utilizat:��la recuperarea cla recuperarea căăldurii ldurii îîn marile cln marile clăădiri, diri, cu degajcu degajăări importante din unele spari importante din unele spaŃŃii ii (climatizare) (climatizare) şşi utilizarea ei la i utilizarea ei la îîncncăălzirea lzirea celorlate spacelorlate spaŃŃii (care solicitii (care solicităă ccăăldurldurăă))��pentru pentru îîncncăălzirea lzirea şşi prepararea apei calde i prepararea apei calde de consum din locuinde consum din locuinŃŃe individuale sau e individuale sau colective, clcolective, clăădiri industriale sau diri industriale sau agrozootehnice, complexe sportive, agrozootehnice, complexe sportive, folosind un izvor extern de cfolosind un izvor extern de căăldurldurăă


5. 5. ÎÎncncăălzirea cu pompe de clzirea cu pompe de căăldurldurăă –– apapăă/ap/apăă



5. 5. ÎÎncncăălzirea cu pompe de clzirea cu pompe de căăldurldurăă –– apapăă/ap/apăă


�� Puterile termice realizate sunt Puterile termice realizate sunt îîn concordann concordanŃăŃă cu disponibilul cu disponibilul izvorului de cizvorului de căăldurldurăă, fiind , fiind îîntntââlnite lnite îîn domeniul valorilor medii n domeniul valorilor medii şşi i mari (500....5000KW)mari (500....5000KW)

�� Din punct de vedere constructiv sunt realizate monobloc Din punct de vedere constructiv sunt realizate monobloc şşi i amplasate amplasate îîntrntr--un spaun spaŃŃiu tehnic.iu tehnic.

�� FuncFuncŃŃionarea pompei de cionarea pompei de căăldurldurăă este asociateste asociatăă unei surse unei surse alternative de calternative de căăldurldurăă (sistem bivalent) (sistem bivalent) şşi unui turn de ri unui turn de răăcire cire (pentru eliminarea excesului de c(pentru eliminarea excesului de căăldurldurăă))

�� Pot funcPot funcŃŃiona iona îîn regim de pompn regim de pompăă de cde căăldurldurăă şşi ca instalai ca instalaŃŃie ie frigorificfrigorificăă. Reversibilitatea este asigurat. Reversibilitatea este asiguratăă prin inversarea prin inversarea ciclului agentului de lucru (la instalaciclului agentului de lucru (la instalaŃŃiile de puteri mai mici) sau iile de puteri mai mici) sau a circuitelor de apa circuitelor de apăă (la instala(la instalaŃŃiile mari).iile mari).




InstalaInstalaŃŃia de ia de îîncncăălzire utilizlzire utilizâând pompe de cnd pompe de căăldurldurăă sol/aer sol/aer şşi sol/api sol/apăă

�� Utilizarea solului ca izvor de cUtilizarea solului ca izvor de căăldurldurăă prezintprezintăă urmurmăătoarele toarele avantaje:avantaje:


5. 5. ÎÎncncăălzirea cu pompe de clzirea cu pompe de căăldurldurăă--sol/aersol/aer

–– accesibilitateaccesibilitate–– constanconstanŃŃa temperaturii a temperaturii îîn timp, de la o n timp, de la o

adadââncime dependentncime dependentăă de zona climaticde zona climaticăăşşi natura terenuluii natura terenului

–– temperatura destul de ridicattemperatura destul de ridicatăă, chiar , chiar şşi i îîn sezonul recen sezonul rece

–– ccâând se folosend se foloseşşte ca izvor solul cu te ca izvor solul cu dedeşşeuri menajere, ceuri menajere, căăldura degajatldura degajatăă îîn n timpul fermenttimpul fermentăării acestora ridicrii acestora ridicăătemperatura solului cu 2...3temperatura solului cu 2...3ooC.C.


�� Dezavantajele principale sunt:Dezavantajele principale sunt:–– conductivitatea termicconductivitatea termicăă a solului foarte sca solului foarte scăăzutzutăă, care , care

conduce la suprafeconduce la suprafeŃŃe mari pentru captarea ce mari pentru captarea căălduriildurii–– investiinvestiŃŃie ridicatie ridicatăă, datorat, datoratăă acestor mari suprafeacestor mari suprafeŃŃebale ebale

captatoarelor plasate captatoarelor plasate îîn soln sol�� Aceste pompe de cAceste pompe de căăldurldurăă sunt utilizate la sunt utilizate la îîncncăălzirea locuinlzirea locuinŃŃelor elor

individuale, asigurindividuale, asigurâând integral necesarul de cnd integral necesarul de căăldurldurăă..�� Se preferSe preferăă utilizarea unui fluid intermediar (aputilizarea unui fluid intermediar (apăă glicolatglicolatăă), care ), care

preia cpreia căăldura din sol ldura din sol şşi o cedeazi o cedeazăă agentului de lucru agentului de lucru îîn n vaporizator. Astfel, instalavaporizator. Astfel, instalaŃŃia devine de fapt o pompia devine de fapt o pompăă de de ccăăldurldurăă apapăă/aer sau ap/aer sau apăă/ap/apăă..

�� Modul de dispunere al Modul de dispunere al ŃŃevilor de captare evilor de captare îîn sol poate fi vertical n sol poate fi vertical sau orizontal.sau orizontal.


5. 5. ÎÎncncăălzirea cu pompe de clzirea cu pompe de căăldurldurăă--sol/aersol/aer



5. 5. ÎÎncncăălzirea cu pompe de clzirea cu pompe de căăldurldurăă –– sol/apsol/apăă


�� Utilizarea energiei electrice pentru producerea de cUtilizarea energiei electrice pentru producerea de căăldurldurăă se se bazeazbazeazăă pe efectul Joule al curentului electric, potrivit cpe efectul Joule al curentului electric, potrivit căăreia reia energia electricenergia electricăă potenpotenŃŃialialăă pe care o pierde electronul prin pe care o pierde electronul prin ciocnire cu reciocnire cu reŃŃeaua unei rezisteneaua unei rezistenŃŃe este transferate este transferatăă acesteia acesteia sub formsub formăă de cde căăldurldurăă..

�� Din punct de vedere tehnic, utilizarea energiei electrice pentruDin punct de vedere tehnic, utilizarea energiei electrice pentruîîncncăălzirea cllzirea clăădirilor prezintdirilor prezintăă multiple avantaje multiple avantaje îîn raport cu n raport cu celelate sisteme de celelate sisteme de îîncncăălzire bazate pe folosirea combustibililor lzire bazate pe folosirea combustibililor clasici.clasici.

�� Costul destul de ridicat al energiei electrice face ca utilizareCostul destul de ridicat al energiei electrice face ca utilizarea ei a ei ssăă fie limitatfie limitatăă..


6. 6. ÎÎncncăălzirea electriclzirea electricăă


Avantajele utilizAvantajele utilizăării energiei electrice:rii energiei electrice:�� eliminarea surselor termice eliminarea surselor termice şşi a produselor secundare ale i a produselor secundare ale

combustiei (gaze nocive, poluancombustiei (gaze nocive, poluanŃŃi, etc)i, etc)�� simplificarea operasimplificarea operaŃŃiilor de exploatareiilor de exploatare�� crecreşşterea gradului de automatizare, mergterea gradului de automatizare, mergâând pnd pâânnăă la la

programarea strictprogramarea strictăă a orelor de funca orelor de funcŃŃionareionare�� contorizarea riguroascontorizarea riguroasăă a consumurilor individualea consumurilor individuale




ÎÎncncăălzirea electriclzirea electricăă directdirectăă�� Este o Este o îîncncăălzire locallzire localăă realizatrealizatăă îîn general cu ajutorul n general cu ajutorul

convectoarelor, sau panourilor radiante. convectoarelor, sau panourilor radiante. �� CCăăldura produsldura produsăă de o rezistende o rezistenŃăŃă electricelectricăă este transferateste transferatăă

instantaneu instantaneu îîncncăăperii prin radiaperii prin radiaŃŃie ie şşi conveci convecŃŃie.ie.�� Aparatele electrice de Aparatele electrice de îîncncăălzire directlzire directăă se clasificse clasificăă dupdupăă raportul raportul

dintre fluxul radiant dintre fluxul radiant şşi cel convectiv, dupi cel convectiv, dupăă temperatura temperatura suprafesuprafeŃŃei ei îîncncăălzitoare lzitoare şşi dupi dupăă locul locul şşi modul de montare. i modul de montare. Astfel, avem: convectoare de perete, convectoare de Astfel, avem: convectoare de perete, convectoare de pardosealpardosealăă, radiatoare lectrice, panouri radiante, radian, radiatoare lectrice, panouri radiante, radianŃŃi i îîn n infraroinfraroşşu, aeroterme electrice, etc.u, aeroterme electrice, etc.




ÎÎncncăălzirea electriclzirea electricăă locallocalăă cu acumulare de ccu acumulare de căăldurldurăă�� Acumularea cantitAcumularea cantităŃăŃii de cii de căăldurldurăă produsprodusăă de un aparat electric de un aparat electric

utilizat pentru utilizat pentru îîncncăălzire a aplzire a apăărut ca urmare a facturrut ca urmare a facturăării rii diferendiferenŃŃiate, la un preiate, la un preŃŃ redus, a energiei electrice consumate redus, a energiei electrice consumate îîn n timpul noptimpul nopŃŃii (de regulii (de regulăă îîntre orele 22 ntre orele 22 şşi 6)i 6)

�� Sistemul se bazeazSistemul se bazeazăă pe acumularea cpe acumularea căăldurii produse de energia ldurii produse de energia electricelectricăă îîn orele cn orele câând aceasta este ieftinnd aceasta este ieftinăă şşi livrarea ei mai i livrarea ei mai mult sau mai pumult sau mai puŃŃin constantin constantăă pe toatpe toatăă durata unei zile.durata unei zile.

�� Aparatele utilizate Aparatele utilizate îîn aceastn aceastăă situasituaŃŃie dispun de un sistem de ie dispun de un sistem de producere a cproducere a căăldurii alcldurii alcăătuit din rezistentuit din rezistenŃŃe electrice e electrice îînglobate nglobate îîntrntr--o maso masăă de acumulare de cde acumulare de căăldurldurăă..




�� Un fluid purtUn fluid purtăător de ctor de căăldurldurăă preia cpreia căăldura ldura îînmagazinatnmagazinatăă şşi o i o transfertransferăă spaspaŃŃiilor iilor îîncncăălzite. Pentru reducerea transferului de lzite. Pentru reducerea transferului de ccăăldurldurăă, necontrolat, prin pere, necontrolat, prin pereŃŃii carcasei aparatului de ii carcasei aparatului de îîncncăălzire, lzire, îîntre masa de acumulare ntre masa de acumulare şşi carcasi carcasăă este preveste prevăăzut un zut un strat izolator termic.strat izolator termic.

�� ÎÎncncăălzirea electriclzirea electricăă locallocalăă cu acumulare de ccu acumulare de căăldurldurăă folosefoloseşşte ca te ca agent purtagent purtăător aerul sau apa, tor aerul sau apa, îîn cazul stocn cazul stocăării centralizate.rii centralizate.




Aparatele electrice utilizate Aparatele electrice utilizate îîn n îîncncăălzirea locallzirea localăă cu acumulare se cu acumulare se clasificclasificăă dupdupăă modul modul îîn care are loc transferul de cn care are loc transferul de căăldurldurăă de la de la acestea la spaacestea la spaŃŃiile iile îîncncăălzite, astfel:lzite, astfel:��cu desccu descăărcare staticrcare staticăă de tip I de tip I şşi II, la care transmisia ci II, la care transmisia căăldurii se ldurii se realizeazrealizeazăă prin convecprin convecŃŃie naturalie naturalăă, , ��cu desccu descăărcare dinamicrcare dinamicăă, la care transmisia de c, la care transmisia de căăldurldurăă se se realizeazrealizeazăă prin convecprin convecŃŃie forie forŃŃatatăă cu ajutorul unui ventilator. Aceste cu ajutorul unui ventilator. Aceste tipuri de aparate sunt indicate pentru tipuri de aparate sunt indicate pentru îîncncăăperi de tip peri de tip ””livingliving””ocupate ocupate îîn permanenn permanenŃăŃă. Exist. Existăă şşi tipuri de aparate cu acumulare i tipuri de aparate cu acumulare şşi i descdescăărcare forrcare forŃŃatatăă la care, pe canalele de circulala care, pe canalele de circulaŃŃie a aerului, sunt ie a aerului, sunt prevprevăăzute zute îîncncăălzitoare electrice suplimentare care intrlzitoare electrice suplimentare care intrăă îîn n funcfuncŃŃiune iune îîn situan situaŃŃia ia îîn care cn care căăldura stocatldura stocatăă devine insuficientdevine insuficientăă. .




ÎÎncncăălzirea electriclzirea electricăă centralizatcentralizatăă�� ÎÎn afara stocn afara stocăării crii căăldurii ldurii îîn aparate individuale mici se poate n aparate individuale mici se poate

realiza o acumulare de crealiza o acumulare de căăldurldurăă îîn aparate mari cu posibilitan aparate mari cu posibilitaŃŃi de i de distribudistribuŃŃie a ei, la mai multe ie a ei, la mai multe îîncncăăperi, agentul termic fiind aerul peri, agentul termic fiind aerul sau apa. sau apa.

�� SoluSoluŃŃia este eficientia este eficientăă îîn cazul instalan cazul instalaŃŃiilor de iilor de îîncncăălzire bazate pe lzire bazate pe surse de csurse de căăldurldurăă combinate.combinate.




�� îîncncăălzirea electriclzirea electricăă centralizatcentralizatăă cu aer caldcu aer cald: masa de stocare a : masa de stocare a ccăăldurii este alcldurii este alcăătuittuităă din elemente modulate, astfel profilate din elemente modulate, astfel profilate îîncncâât, prin montare, st, prin montare, săă rezulte canale de circularezulte canale de circulaŃŃie a aerului.ie a aerului.

�� îîncncăălzirea electriclzirea electricăă centralizatcentralizatăă cu apcu apăă caldcaldăă: sistem : sistem asemasemăănnăător cu cel clasic de tor cu cel clasic de îîncncăălzire cu radiatoare, numai clzire cu radiatoare, numai căăprepararea agentului termic (apa caldprepararea agentului termic (apa caldăă) se face electric. ) se face electric. InstalaInstalaŃŃia se poate aplica atia se poate aplica atâât la clt la clăădiri existente cdiri existente câât t şşi la cele i la cele noi. Se utilizeaznoi. Se utilizeazăă pentru pentru îîncncăălzirea cllzirea clăădirilor dirilor şşi spai spaŃŃiilor la care iilor la care nu se poate aplica un sistem de nu se poate aplica un sistem de îîncncăălzire clasic (cu centrallzire clasic (cu centralăătermictermicăă folosind combustibili lichizi, gazofolosind combustibili lichizi, gazoşşi sau solizi) sau la i sau solizi) sau la care sistemul de care sistemul de îîncncăălzire clasic este neeconomic. lzire clasic este neeconomic. ÎÎn aceastn aceastăăcategorie se pot categorie se pot îîncadra clncadra clăădirile izolate: cabane, casele de dirile izolate: cabane, casele de vacanvacanŃăŃă, benzin, benzinăăriile, etc. riile, etc.




ÎÎncncăălzirea electriclzirea electricăă integratintegratăă îîn elementele de construcn elementele de construcŃŃie ie �� Acest sistem constAcest sistem constăă îîn n îînglobarea unor rezistennglobarea unor rezistenŃŃe electrice e electrice îîn n

suprafesuprafeŃŃele ce delimiteazele ce delimiteazăă o o îîncncăăpere.pere.�� RezistenRezistenŃŃele electrice se pot ele electrice se pot îîngloba ngloba îîn: n:

–– pardoseli pardoseli –– plafoane plafoane –– perepereŃŃi i –– uuşşile interioare ile interioare

�� Schimbul de cSchimbul de căăldurldurăă îîntre suprafantre suprafaŃŃa a îîncncăălzitoare lzitoare şşi i îîncncăăpere se pere se face atface atâât prin radiat prin radiaŃŃie cie câât t şşi prin conveci prin convecŃŃie ie îîn pn păărrŃŃi aproximativ i aproximativ egale.egale.




�� Dintre sistemele de Dintre sistemele de îîncncăălzire electriclzire electricăă prin elemente de prin elemente de construcconstrucŃŃii cel mai eficient ii cel mai eficient şşi cel mai des utilizat sistem este cel i cel mai des utilizat sistem este cel de de îîncncăălzire prin lzire prin pardosealpardosealăă..

�� Sistemul se poate utiliza pentru orice tip de pardosealSistemul se poate utiliza pentru orice tip de pardosealăă finitfinităă: : marmurmarmurăă, grasie, mozaic, linoleum, mocset, grasie, mozaic, linoleum, mocsetăă, parchet, , parchet, duduşşumea din lemn.umea din lemn.

�� Sistemul se utilizeazSistemul se utilizeazăă îîn funcn funcŃŃie de destinaie de destinaŃŃia ia îîncncăăperii, perii, materialul din care este alcmaterialul din care este alcăătuittuităă pardoseala, condipardoseala, condiŃŃiile iile climatice, etc, pentru:climatice, etc, pentru:–– îîncncăălzire totallzire totalăă, c, câând puterea instalatnd puterea instalatăă este este îîntre 100 ntre 100 şşi 150 i 150

W/mpW/mp–– îîncncăălzire suplimentallzire suplimentalăă, pe l, pe lâângngăă altaltăă surssursăă de de îîncncăălzire, clzire, câând nd

puterea instalatputerea instalatăă este este îîntre 60 ntre 60 şşi 80 W/mp.i 80 W/mp.


6. 6. ÎÎncncăălzirea electriclzirea electricăă -- pardosealpardosealăă


�� Sistemul de Sistemul de îîncncăălzire electriclzire electricăă prin pardosealprin pardosealăă este un sistem este un sistem de de îîncncăălzire directlzire directăă, el este format din: , el este format din: –– cabluri cabluri îîncncăălzitoare lzitoare –– echipamente de reglare echipamente de reglare şşi control i control –– materiale de fixare a cablurilor electricemateriale de fixare a cablurilor electrice–– instalainstalaŃŃia electricia electricăă de alimentarede alimentare





6. 6. ÎÎncncăălzirea electriclzirea electricăă –– tavan radianttavan radiant


ÎÎncncăălzirea electriclzirea electricăă „„ bijoncbijoncŃŃiuneiune””�� Este un procedeu de Este un procedeu de îîncncăălzire electriclzire electricăă directdirectăă, destinat numai , destinat numai

locuinlocuinŃŃelor colective (birouri)elor colective (birouri)�� Acest sistem se compune din: Acest sistem se compune din:

–– aparate de electrice de aparate de electrice de îîncncăălzire cu dubllzire cu dublăă alimentare alimentare montate montate îîn fiecare n fiecare îîncncăăperepere

–– doudouăă circuite electrice de racordarecircuite electrice de racordare


6. 6. ÎÎncncăălzirea electriclzirea electricăă -- bijoncbijoncŃŃiuneiune


�� Acest sistem permite Acest sistem permite îîntrntr--un imobil colectiv, conform modului un imobil colectiv, conform modului de reglare ales, sde reglare ales, săă existe o existe o îîncncăălzire de bazlzire de bazăă permanentpermanentăă (de (de gardgardăă) realizat) realizatăă de instalade instalaŃŃia electricia electricăă colectivcolectivăă. Diferen. DiferenŃŃa de a de ccăăldurldurăă pentru atingerea temperaturii interioare de confort se pentru atingerea temperaturii interioare de confort se obobŃŃine prin intermediul instalaine prin intermediul instalaŃŃiei electrice individuale.iei electrice individuale.

�� ÎÎn scopul reducerii costurilor de exploatare ale acestui sistem n scopul reducerii costurilor de exploatare ale acestui sistem de de îîncncăălzire este lzire este ăăndicat sndicat săă se efectueze o se efectueze o îîntrerupere a ntrerupere a circuitului colectiv de circuitului colectiv de îîncncăălzire lzire îîn orele de tarif maxim (vn orele de tarif maxim (vâârf).rf).


6. 6. ÎÎncncăălzirea electriclzirea electricăă -- bijoncbijoncŃŃiuneiune


ÎÎncncăălzirea electriclzirea electricăă mixtmixtăă�� Acest sistem este constituit din asocierea, la nivelul produceriAcest sistem este constituit din asocierea, la nivelul producerii i

ccăăldurii, a unei ldurii, a unei îîncncăălziri de bazlziri de bazăă cu o cu o îîncncăălzire de adaos.lzire de adaos.�� ÎÎncncăălzirea de bazlzirea de bazăă este asigurateste asiguratăă de cabluri de cabluri îîncncăălzitoare lzitoare

îîngropate ngropate îîn pardosealn pardosealăă. Acestea asigur. Acestea asigurăă 6060--70% din energia 70% din energia necesarnecesarăă îîncncăălzirii unei lzirii unei îîncncăăperi.peri.

�� ÎÎncncăălzirea de completare sau de adaos (30...40%) este o lzirea de completare sau de adaos (30...40%) este o îîncncăălzire electriclzire electricăă directdirectăă care furnizeazcare furnizeazăă diferendiferenŃŃa de energie a de energie necesarnecesarăă pentru obpentru obŃŃinerea temperaturii de confort.inerea temperaturii de confort.

�� Sistemul se aplicSistemul se aplicăă, , îîn general, blocurilor de locuinn general, blocurilor de locuinŃŃe. e.


6. 6. ÎÎncncăălzirea electriclzirea electricăă -- mixtmixtăă


�� CCăăldura internldura internăă a Pa Păămmâântului se disipeazntului se disipeazăă îîntrntr--o formo formăă regulatregulatăăspre suprafaspre suprafaŃŃa Pa Păămmâântului, dar efectele sale sunt ntului, dar efectele sale sunt îîn general n general imperceptibile imperceptibile şşi existeni existenŃŃa sa nu se manifesta sa nu se manifestăă decdecâât printrt printr--o o crecreşştere lenttere lentăă a temperaturii cu ada temperaturii cu adââncimea (valoare medie ncimea (valoare medie este de 0,033 grd/m).este de 0,033 grd/m).

�� Subsolul conSubsolul conŃŃine formaine formaŃŃii poroase, ii poroase, îîn care sunt depozitate n care sunt depozitate cantitcantităŃăŃi mari de api mari de apăă cu temperaturi variabile cu temperaturi variabile îîntre 30 ntre 30 şşi 150 i 150 grd.C grd.C şşi a ci a căăror existenror existenŃăŃă uneori se traduce prin izvoare uneori se traduce prin izvoare termale de suprafatermale de suprafaŃăŃă..

�� ÎÎn Islanda aprox.50% din construcn Islanda aprox.50% din construcŃŃii sunt ii sunt îîncncăălzite cu ajutorul lzite cu ajutorul energiei geotermale.energiei geotermale.


7. 7. ÎÎncncăălzirea cu aplzirea cu apăă geotermalgeotermalăă


�� ÎÎn Romn Româânia utilizarea apelor geotermale, nia utilizarea apelor geotermale, îîn scopuri terapeutice n scopuri terapeutice este cunoscuteste cunoscutăă de pe vremea romanilor. Cea mai veche de pe vremea romanilor. Cea mai veche atestare documentare dateazatestare documentare dateazăă din anul 1221 din anul 1221 şşi se referi se referăă la la efectul terapeutic aefectul terapeutic all apelor termale de la Bapelor termale de la Băăile Felix de lile Felix de lâângngăăOradea.Oradea.

�� Din anul 1962 sDin anul 1962 s--a trecut la cerceta trecut la cercetăări ri şştiintiinŃŃifice privind apele ifice privind apele geotermale din judegeotermale din judeŃŃul Bihor.ul Bihor.

�� Din rezultatele cercetDin rezultatele cercetăării srii s--a tras concluzia ca tras concluzia căă se poate conta se poate conta pe o cantitate de appe o cantitate de apăă geotermalgeotermalăă de 400.000 mc/zi cu de 400.000 mc/zi cu temperaturi 50temperaturi 50--100100ooC. C. ÎÎn prezent sunt n prezent sunt îîn exploatare n exploatare îîn acest n acest judejudeŃŃ sonde de apsonde de apăă geotermalgeotermalăă cu un debit de pcu un debit de pâânnăă la 45.000 la 45.000 mc/zi mc/zi şşi temperaturi de 40i temperaturi de 40--130130ooC. C.






CT OradeaCT Oradea


DupDupăă modul de folosire, apele geotermale se clasificmodul de folosire, apele geotermale se clasificăă astfel:astfel:�� convenconvenŃŃional pureional pure, care nu polueaz, care nu polueazăă mediul ambiant mediul ambiant şşi pot fi i pot fi

utilizate direct utilizate direct îîn instalan instalaŃŃii (alimentarea cu apa geotermalii (alimentarea cu apa geotermalăă a a consumatorilor se face consumatorilor se face îîn serie, astfel n serie, astfel îîncncâât st săă se poatse poatăă utiliza utiliza îîntregul potenntregul potenŃŃial termic).ial termic).

�� impure, impure, care nu prezintcare nu prezintăă pericol pentru mediul ambiant, dar pericol pentru mediul ambiant, dar nu pot fi folosite direct nu pot fi folosite direct îîn instalan instalaŃŃii din cauza depunerilor mari ii din cauza depunerilor mari de sde săăruri pe pereruri pe pereŃŃii conductelor ii conductelor şşi aparatelori aparatelor

�� puternic mineralizate, puternic mineralizate, care polueazcare polueazăă mediul, iar folosirea lor mediul, iar folosirea lor îîn instalan instalaŃŃii se face prin intermediul schimbii se face prin intermediul schimbăătoarelor de ctoarelor de căăldurldurăă

�� puternic mineralizate, puternic mineralizate, care nu polueazcare nu polueazăă mediul, dar nu pot mediul, dar nu pot fi utilizate direct fi utilizate direct îîn instalan instalaŃŃiiii




�� Avantajele energetice ale utilizAvantajele energetice ale utilizăării energiei geotermale pentru rii energiei geotermale pentru alimentarea cu calimentarea cu căăldurldurăă a cla clăădirilor: dirilor: –– poate fi valoriifcatpoate fi valoriifcatăă la scarla scarăă industrialindustrialăă cu mijloace relativ cu mijloace relativ

simple simple şşi cu cheltuieli sci cu cheltuieli scăăzutezute–– nu depinde de factorii climatici nu depinde de factorii climatici –– nu este poluantnu este poluantăă

�� Din considerente de protecDin considerente de protecŃŃie a mediului ie a mediului şşi pentru conservarea i pentru conservarea zzăăccăămmâântului, se impune reinjecntului, se impune reinjecŃŃia apei geotermale ia apei geotermale îîn sol, n sol, dupdupăă utilizare.utilizare.

�� Valorificare energeticValorificare energeticăă a resurselor geotermale a resurselor geotermale şşi realizarea i realizarea unui sistem de alimentare cu cunui sistem de alimentare cu căăldurldurăă sunt condisunt condiŃŃionate de ionate de existenexistenŃŃa consumatorilor de ca consumatorilor de căăldurldurăă îîn zona cu resurse.n zona cu resurse.




Domenii de valorificare a apelor geotermale :Domenii de valorificare a apelor geotermale :–– îîncncăălzirea cllzirea clăădirilor, preparare apdirilor, preparare apăă caldcaldăă de consum de consum –– agriculturagriculturăă: sere, solarii, culturi de alge, piscicultur: sere, solarii, culturi de alge, pisciculturăă–– balneologie, agrementbalneologie, agrement–– separare gaze combustibileseparare gaze combustibile–– valorificare chimicvalorificare chimicăă: extragerea substan: extragerea substanŃŃelor minerale utileelor minerale utile




ÎÎn funcn funcŃŃie de mie de măărimea acestor consumatori rimea acestor consumatori şşi de densitatea i de densitatea sarcinii termice de sarcinii termice de îîncncăălzire, sistemele de alimentare cu clzire, sistemele de alimentare cu căăldurldurăăpot fi: centralizate pot fi: centralizate şşi locale.i locale.��Sistemele centralizateSistemele centralizate se prevse prevăăd pentru alimentarea cu d pentru alimentarea cu ccăăldurldurăă a unei grupa unei grupăări de consumatori (o localitate, un cartier) ri de consumatori (o localitate, un cartier) avavâând sarcina termicnd sarcina termicăă de peste 5 MW.de peste 5 MW.��Sistemele locale Sistemele locale se utilizeazse utilizeazăă pentru alimentarea cu cpentru alimentarea cu căăldurldurăă a a unor mici consumatori, amplasaunor mici consumatori, amplasaŃŃi i îîn vecinn vecinăătatea sondei de tatea sondei de producproducŃŃie, a cie, a căăror sarcinror sarcinăă termictermicăă este de 1...4 MW.este de 1...4 MW.




�� Energia solarEnergia solarăă se utilizeazse utilizeazăă îîn scopuri gospodn scopuri gospodăărereşşti, pentru ti, pentru îîncncăălzirea spalzirea spaŃŃiilor sau/iilor sau/şşi prepararea apei calde de consum.i prepararea apei calde de consum.

�� Deoarece cererea de energie termicDeoarece cererea de energie termicăă nu coincide cu nu coincide cu disponibilul de energie solardisponibilul de energie solarăă, sistemele de , sistemele de îîncncăălzire solarlzire solarăă au o au o rrăăspspâândire mai micndire mai micăă..

�� Astfel, Astfel, îîn perioada rece cn perioada rece câând necesarul de cnd necesarul de căăldurldurăă este mai este mai mare, mare, şşi a ci a căărui valoare crerui valoare creşşte o datte o datăă cu sccu scăăderea temperaturii derea temperaturii exterioare, aporturile de cexterioare, aporturile de căăldurldurăă solarsolarăă sunt mai mici sunt mai mici şşi scad o i scad o datdatăă cu reducerea timpului de strcu reducerea timpului de străălucire a soarelui.lucire a soarelui.


8. 8. ÎÎncncăălzirea solarlzirea solarăă


�� Energia solarEnergia solarăă disponibildisponibilăă este defazateste defazatăă cu 180cu 18000, fa, faŃăŃă de de necesarul de cnecesarul de căăldurldurăă pentru pentru îîncncăălzire, de aceea este importantlzire, de aceea este importantăăprevederea prevederea îîn cadrul sistemului, a unei componente de n cadrul sistemului, a unei componente de acumulare a cacumulare a căăldurii, a izolldurii, a izolăării suplimentare a construcrii suplimentare a construcŃŃiei iei şşi a i a prevederii unor surse auxiliare.prevederii unor surse auxiliare.

�� Folosirea energiei solare ca sursFolosirea energiei solare ca sursăă termictermicăă impune impune şşi o i o arhitecturarhitecturăă aparte a claparte a clăădirilor, precum dirilor, precum şşi o orientare a lor i o orientare a lor îîn n raport cu poziraport cu poziŃŃia soarelui pe bolta cereascia soarelui pe bolta cereascăă. Elementele de . Elementele de captare a energiei solare va trebui scaptare a energiei solare va trebui săă fie orientate pe cfie orientate pe câât t posibil spre sud.posibil spre sud.




�� InstalaInstalaŃŃiile solare de iile solare de îîncncăălzire lzire sunt asociate cu alte forme de sunt asociate cu alte forme de energie (eolianenergie (eolianăă, geotermal, geotermalăă) ) sau folosesc sau folosesc îîn compensan compensaŃŃie ie ccăăldura recuperatldura recuperatăă de alte de alte surse (oameni, iluminat, surse (oameni, iluminat, aparate termice, etc). aparate termice, etc).

�� Trebuie avutTrebuie avutăă îîn vedere atn vedere atâât t partea tehnicpartea tehnicăă (sistemul de (sistemul de îîncncăălzire care se poate adopta) lzire care se poate adopta) ccâât t şşi partea economici partea economicăă(cheltuielile de investi(cheltuielile de investiŃŃii ii şşi i exploatare) precum exploatare) precum şşi i economia de combustibil economia de combustibil scontatscontatăă..




�� Casele solare se disting printrCasele solare se disting printr--o arhitecturo arhitecturăă specificspecificăăcaracterizatcaracterizatăă de raportul dintre suprafade raportul dintre suprafaŃŃa de captare a radiaa de captare a radiaŃŃiei iei solare Aps solare Aps şşi volumul spai volumul spaŃŃiului iului îîncncăălzit V. lzit V.

�� Pentru ca o construcPentru ca o construcŃŃie sie săă fie o construcfie o construcŃŃie solarie solarăă este necesar este necesar ssăă fie fie îîndeplinitndeplinităă condicondiŃŃia: 0,04 < Aps / V < 0,12.ia: 0,04 < Aps / V < 0,12.

�� Sistemele de Sistemele de îîncncăălzire utilizlzire utilizâând energia solarnd energia solarăă se pot clasifica se pot clasifica îîn n doudouăă principale categorii: sisteme pasive principale categorii: sisteme pasive şşi sisteme active.i sisteme active.




�� Sistemele pasive Sistemele pasive se caracterizeazse caracterizeazăă prin faptul cprin faptul căă îîncncăălzirea lzirea spaspaŃŃiilor se face iilor se face îîn mod natural, fn mod natural, făărrăă intervenintervenŃŃia unui mijloc ia unui mijloc mecanic care smecanic care săă producproducăă circulacirculaŃŃia unui agent termic. ia unui agent termic.

�� Sistemul activ Sistemul activ presupune existenpresupune existenŃŃa unor echipamente a unor echipamente macanice care smacanice care săă producproducăă circulacirculaŃŃia agentului termic care ia agentului termic care transporttransportăă ccăăldura ldura îîntre elementele de captare ntre elementele de captare şşi spai spaŃŃiul iul îîncncăălzit. Acest sistem poate asigura lzit. Acest sistem poate asigura şşi producerea apei calde de i producerea apei calde de consum. consum.

�� Procesul de captare Procesul de captare şşi conversie a radiai conversie a radiaŃŃiei solare iei solare îîn cn căăldurldurăă se se bazeazbazeazăă pe utilizarea efectului de serpe utilizarea efectului de serăă, specific unor materiale , specific unor materiale transparente (sticla, policarbonat, plexiglas, etc) transparente (sticla, policarbonat, plexiglas, etc) şşi se i se realizeazrealizeazăă prin sisteme specializate incluse sau nu prin sisteme specializate incluse sau nu îîn structura n structura construcconstrucŃŃiei solare.iei solare.




moment, producmoment, producŃŃia va ia va îîncepe sncepe săă scadscadăă îîn fiecare an cu circa 3%.n fiecare an cu circa 3%.DacDacăă se mense menŃŃine ritmul actual de creine ritmul actual de creşştere economictere economicăă (ce presupune o cre(ce presupune o creşştere a tere a consumului de petrol cu 2% pe an) nu va mai trece mult timp pconsumului de petrol cu 2% pe an) nu va mai trece mult timp pâânnăă ccâând cererea nd cererea de petrol va depde petrol va depăşăşi produci producŃŃia. Prin urmare, va rezulta o penurie cronicia. Prin urmare, va rezulta o penurie cronicăă de petrol, de petrol, crecreşşteri foarte mari ale preteri foarte mari ale preŃŃului, o crizului, o crizăă economiceconomicăă globalglobalăă şşi i îîntrntr--un final, sfun final, sfâârrşşitul itul lumii lumii -- aaşşa cum o cunoaa cum o cunoaşştem azi. tem azi. Cantitatea de petrol rCantitatea de petrol răămasmasăă îîn subsolul planetei nu depn subsolul planetei nu depăşăşeeşşte 830 miliarde de te 830 miliarde de barili. Cu un consum anual la nivel mondial de 20 miliarde de babarili. Cu un consum anual la nivel mondial de 20 miliarde de barili, cel trili, cel tâârziu prziu pâânnăăîîn 2050, rezervele de petrol vor seca. Peste toate acestea, se adn 2050, rezervele de petrol vor seca. Peste toate acestea, se adaugaugăă şşi i îîncncăălzirea lzirea globalglobalăă. Uragane, iarn. Uragane, iarnăă îîn plinn plinăă varvarăă, c, căăldurldurăă ca la tropice ca la tropice îîn anotimpul rece, n anotimpul rece, dezechilibre meteorologice. Toate acestea vin sdezechilibre meteorologice. Toate acestea vin săă sussusŃŃininăă necesitatea adoptnecesitatea adoptăării unei rii unei politici globale politici globale „„greengreen””. .


9. Energii alternative9. Energii alternative

CivilizaCivilizaŃŃia ia contemporancontemporanăă a ajuns la o ra ajuns la o răăscruce. scruce. Folosirea pe scarFolosirea pe scarăă larglargăă a combustibilor fosili nu a combustibilor fosili nu poate continua la nesfpoate continua la nesfâârrşşit. Resursele subsolului nu it. Resursele subsolului nu sunt infinite sunt infinite -- odatodatăă şşi odati odatăă ele se vor termina. ele se vor termina. VVâârful petrolului reprezintrful petrolului reprezintăă punctul punctul îîn care am extras n care am extras jumjumăătate din petrol. Odattate din petrol. Odatăă ce am depce am depăşăşit acest it acest



9. Energii alternative 9. Energii alternative -- biodieselulbiodieselul

�� este un combustibil diesel 100% natural, produs din rapieste un combustibil diesel 100% natural, produs din rapiŃăŃă, palmier, soia, floarea, palmier, soia, floarea--soarelui, ulei de msoarelui, ulei de măăsline : lemnul, pleava, uleiurile sline : lemnul, pleava, uleiurile şşi dei deşşeurile vegetale din sectorul eurile vegetale din sectorul forestier, agricol forestier, agricol şşi industrial, dar i industrial, dar şşi cerealele i cerealele şşi fructele, din care se poate face etanol. i fructele, din care se poate face etanol.

�� poate substitui dieselul obipoate substitui dieselul obişşnuit, fnuit, făărrăă a fi nevoie sa fi nevoie săă fie realizate modificfie realizate modificăări la motor, ri la motor, �� este biodegradabil, nontoxic este biodegradabil, nontoxic şşi nu coni nu conŃŃine sulf ine sulf �� reduce emisiile nete de dioxid de carbon cu 78%, reduce emisiile nete de dioxid de carbon cu 78%, îîn comparan comparaŃŃie cu dieselul petrolier.ie cu dieselul petrolier.�� fostele terenuri industriale fostele terenuri industriale terenuri maroniiterenuri maronii imbibate cu diferiti poluanti, greu de imbibate cu diferiti poluanti, greu de

recuperat, pot fi cultivate cu plante care absorb si tolereaza recuperat, pot fi cultivate cu plante care absorb si tolereaza diferitii contaminanti diferitii contaminanti ((bioremedierebioremediere))

�� poate fi obpoate fi obŃŃinut inut şşi din alge care produc uleiuri cu o eficienta mult mai mare decai din alge care produc uleiuri cu o eficienta mult mai mare decat t plantele.plantele.

�� prin distilarea lemnului prin distilarea lemnului şşi a dei a deşşeurilor forestiere se poate obeurilor forestiere se poate obŃŃine metanol un carburant ine metanol un carburant alternativ pentru transport alternativ pentru transport şşi industrie, i industrie,

�� prepreŃŃul unui litru de biodiesel, ful unui litru de biodiesel, făărrăă taxe taxe şşi accize, este la o treime din cel al unui litru de i accize, este la o treime din cel al unui litru de motorinmotorinăă. .



9. Energii alternative 9. Energii alternative -- biogazulbiogazul

�� Biogazul este o sursBiogazul este o sursăă de electricitate de electricitate şşi energie termici energie termicăă..�� Biogazul provenind din bBiogazul provenind din băălegar poate legar poate îîncncăălzi locuinlzi locuinŃŃele; purificat ele; purificat şşi comprimat, el i comprimat, el

poate alimenta mapoate alimenta maşşinile agricole.inile agricole.�� Peletizarea Peletizarea este o presare mecanica a materialului la dimensiuni mult mai mieste o presare mecanica a materialului la dimensiuni mult mai mici si cu ci si cu

densitate mult mai mare. Peletii sunt combustibili solizi, cu codensitate mult mai mare. Peletii sunt combustibili solizi, cu continut scazut de ntinut scazut de umiditate, obtinuti din rumegus, aschii de lemn, sau chiar scoarumiditate, obtinuti din rumegus, aschii de lemn, sau chiar scoarta de copac, talas si ta de copac, talas si praf de lemn de la instalatiile industriale de prelucrare a lemnpraf de lemn de la instalatiile industriale de prelucrare a lemnului, precum si din ului, precum si din copacii nevalorificati din exploatarile forestiere. Rasinile si copacii nevalorificati din exploatarile forestiere. Rasinile si liantii existenti in mod liantii existenti in mod natural in rumegus au rolul de a mentine peletii compacti si de natural in rumegus au rolul de a mentine peletii compacti si de aceea acestia nu aceea acestia nu contin aditivi.Peletii din lemn sunt combustibili ecologici, ecocontin aditivi.Peletii din lemn sunt combustibili ecologici, economici si neutri privitor la nomici si neutri privitor la emisiile de CO2, in majoritate produs din rumegus si resturi de emisiile de CO2, in majoritate produs din rumegus si resturi de lemn, comprimate la lemn, comprimate la presiune ridicata fara aditivi pentru lipire. Peletii sunt si o presiune ridicata fara aditivi pentru lipire. Peletii sunt si o modalitate excelenta de modalitate excelenta de utilizare a resurselor locale si de contribuire la pastrarea medutilizare a resurselor locale si de contribuire la pastrarea mediului inconjurator si iului inconjurator si prevenirea schimbarilor climatice.prevenirea schimbarilor climatice.

�� Terenurile puTerenurile puŃŃin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentrin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi u culturi forestiere intensive, cu perioade de tforestiere intensive, cu perioade de tăăiere o datiere o datăă la 10 ani. la 10 ani.



9. Energii alternative 9. Energii alternative –– energia eolianenergia eolianăă

�� Un inginer australian a prezentat publicului un Un inginer australian a prezentat publicului un aparat zburatoraparat zburator ce transforma energia ce transforma energia vanturilor de mare altitudine (4.500 m) cu ajutorul unei turbinevanturilor de mare altitudine (4.500 m) cu ajutorul unei turbine eoliene, in eoliene, in electricitate. electricitate.

�� Fred Ferguson, canadian, a conceput un aparat de zbor bazat pe hFred Ferguson, canadian, a conceput un aparat de zbor bazat pe heliu, care va eliu, care va produce electricitate la inaltimi mult mai mici decat morile de produce electricitate la inaltimi mult mai mici decat morile de vant australiene. vant australiene. Cantitatea de electricitate produsa variaza de la 1 KW Cantitatea de electricitate produsa variaza de la 1 KW -- pentru cel mai mic balon pentru cel mai mic balon --pana la 1,6 MW, destul pentru a alimenta 300 de locuinte. pana la 1,6 MW, destul pentru a alimenta 300 de locuinte.

�� MARSMARS (Magenn Power Air Rotor System) este un dispozitiv inovator mai (Magenn Power Air Rotor System) este un dispozitiv inovator mai usor decat usor decat aerul, ce isi roteste axa orizontala in functie de directia vantaerul, ce isi roteste axa orizontala in functie de directia vantului si genereaza energie ului si genereaza energie electrica constant. Electricitatea produsa e transferata printrelectrica constant. Electricitatea produsa e transferata printr--un cablu unui un cablu unui transformator de la sol, care la randul lui o trimite in reteauatransformator de la sol, care la randul lui o trimite in reteaua electrica. electrica. Sistemul rotor e sustinut de heliu, un gaz inert mai usor Sistemul rotor e sustinut de heliu, un gaz inert mai usor decat aerul, si se ridica la o altitudine potrivita. Rotatia decat aerul, si se ridica la o altitudine potrivita. Rotatia sa orizontala cauzeaza sa orizontala cauzeaza efectul Magnusefectul Magnus, ce asigura o , ce asigura o ascensiune suplimentara, stabilizeaza aparatul, il tine ascensiune suplimentara, stabilizeaza aparatul, il tine pozitionat intrpozitionat intr--o zona controlata si ii permite sa se o zona controlata si ii permite sa se opuna fortei vantului.opuna fortei vantului.



9. Energii alternative 9. Energii alternative –– uzina termaluzina termalăă -- Solar TowerSolar Tower

�� Solar Tower e unul din cele mai abitioase proiecte de energie alSolar Tower e unul din cele mai abitioase proiecte de energie alternativa din istorie, ce ternativa din istorie, ce se va pune se va pune îîn aplican aplicaŃŃie ie îîn Australia. Uzina urmeaza sa produca la fel de multa energie n Australia. Uzina urmeaza sa produca la fel de multa energie ca un mic reactor nuclear, dar fara pericolele acestuia. Inaltimca un mic reactor nuclear, dar fara pericolele acestuia. Inaltimea acesteia va fi dubla ea acesteia va fi dubla fata de cea mai inalta cladire de pe Pamant, CN Tower din Canadafata de cea mai inalta cladire de pe Pamant, CN Tower din Canada..

�� Solar Tower este goala pe dinauntru, ca un horn. La baza sa se aSolar Tower este goala pe dinauntru, ca un horn. La baza sa se afla un sistem de fla un sistem de captare a energiei solare captare a energiei solare –– o portiune circulara, transparenta, ce masoara in jur de 10 o portiune circulara, transparenta, ce masoara in jur de 10 mii de hectare suprafata. Aerul de sub sistem se incalzeste datomii de hectare suprafata. Aerul de sub sistem se incalzeste datorita luminii solare si se rita luminii solare si se ridica prin convectie, in cladirea sub forma de horn. Aici, in tridica prin convectie, in cladirea sub forma de horn. Aici, in timpul ascensiunii, aerul impul ascensiunii, aerul accelereaza pana la viteza de 55 km/h, punand in functiune 32 deaccelereaza pana la viteza de 55 km/h, punand in functiune 32 de turbine, care turbine, care genereaza energie electrica in mod similar cu un sistem de mori genereaza energie electrica in mod similar cu un sistem de mori de vant.de vant.

�� Avantajul sistemului fata de morile de vant sau de generatorii sAvantajul sistemului fata de morile de vant sau de generatorii solari este ca poate olari este ca poate functiona fara vant si timp de 24 de ore pe zi. Datorita multimifunctiona fara vant si timp de 24 de ore pe zi. Datorita multimii de celule solare, aerul i de celule solare, aerul se incalzeste in timpul zilei, permitanduse incalzeste in timpul zilei, permitandu--i sa functioneze si in absenta soarelui.i sa functioneze si in absenta soarelui.

�� Solar Tower va genera 200 MW, destul ca sa alimenteze cu energieSolar Tower va genera 200 MW, destul ca sa alimenteze cu energie electrica 200 de electrica 200 de mii de locuinte, iar in acelasi timp reduce emisiile de gaze cu mii de locuinte, iar in acelasi timp reduce emisiile de gaze cu efect de sera, cu 830 de efect de sera, cu 830 de mii de tone anual. mii de tone anual.



9. Energii alternative 9. Energii alternative –– electricitate transmiselectricitate transmisăă prin prin cabluri subacvaticecabluri subacvatice

�� Companiile engleze vor construi prima "fermCompaniile engleze vor construi prima "fermăă" de producere a energiei marine " de producere a energiei marine folosind folosind forforŃŃa valurilora valurilor situatsituatăă pe fundul mpe fundul măării, la o distanrii, la o distanŃăŃă de 15 kilometri de de 15 kilometri de plajele comitatului Cornwall. Electricitatea astfel produsplajele comitatului Cornwall. Electricitatea astfel produsăă va fi transmisva fi transmisăă îîn ren reŃŃeaua eaua nanaŃŃionalionalăă printrprintr--un cablu subacvatic. un cablu subacvatic.

�� Tehnologia PowerBuoy constTehnologia PowerBuoy constăă dintrdintr--un convertizor de energie oceanicun convertizor de energie oceanicăă, imersat la o , imersat la o adadââncime de mai mult de un metru. ncime de mai mult de un metru. ÎÎnnăăuntrul suntrul săău, un piston e pus u, un piston e pus îîn funcn funcŃŃiune de iune de mimişşcarea ascendentcarea ascendentăă şşi descendenti descendentăă a valurilor. Aceasta valurilor. Aceastăă mimişşcare alimenteazcare alimenteazăă un un generator situat pe fundul mgenerator situat pe fundul măării, care rii, care trimite apoi electricitatea la mal. Unele trimite apoi electricitatea la mal. Unele balize PowerBuoy vor avea stbalize PowerBuoy vor avea stââlpi care slpi care săăindice prezenindice prezenŃŃa lor la suprafaa lor la suprafaŃăŃă prin prin lumini de navigalumini de navigaŃŃie ie şşi reflectarea undelor i reflectarea undelor radar. Ele nu afecteazradar. Ele nu afecteazăă viaviaŃŃa marina marinăă şşi nu i nu produc electrocutproduc electrocutăări sau cri sau cââmpuri mpuri electromagnetice puternice datoritelectromagnetice puternice datorităăizolizolăării foarte bune a cablurilor de rii foarte bune a cablurilor de transmisie.transmisie.



9. Energii alternative 9. Energii alternative –– ferme eoliene ferme eoliene îîn largul mn largul măăriirii

�� Conform calculelor efectuate de Stephen Connors si colegii sai dConform calculelor efectuate de Stephen Connors si colegii sai de la e la Massachusetts Massachusetts Institute of TechnologyInstitute of Technology, turbinele situate la distanta semnificativa in largul marii , turbinele situate la distanta semnificativa in largul marii produc electricitate la un pret mult mai mic comparativ cu echivproduc electricitate la un pret mult mai mic comparativ cu echivalentele lor de pe alentele lor de pe continent sau din apropierea tarmului.continent sau din apropierea tarmului.

�� In aceste zone, vantul are o viteza mai mare si este mult mai coIn aceste zone, vantul are o viteza mai mare si este mult mai constant, iar turbinele nstant, iar turbinele pot functiona la 50% capacitate depot functiona la 50% capacitate de--a lungul intregului an, comparativ cu 30% pentru a lungul intregului an, comparativ cu 30% pentru turbinele de pe continent. Fermele eoliene de acest tip au avantturbinele de pe continent. Fermele eoliene de acest tip au avantajul ca pot fi ajul ca pot fi amplasate destul de aproape de orasele mari, reducand costurile amplasate destul de aproape de orasele mari, reducand costurile pentru infrastructura pentru infrastructura necesara transportarii electricitatii.necesara transportarii electricitatii.



9. Energii alternative 9. Energii alternative –– energie din apa de ploaieenergie din apa de ploaie

�� Cercetatorii europeni de la Comisia de Energie Atomica au gasit Cercetatorii europeni de la Comisia de Energie Atomica au gasit noi metode pentru a noi metode pentru a folosi apa de ploaie prin capturarea energiei pe care fiecare stfolosi apa de ploaie prin capturarea energiei pe care fiecare strop o elibereaza in rop o elibereaza in contactul cu o suprafata dura.contactul cu o suprafata dura.

�� O picatura de ploaie absoarbe o cantitate importanta de energie O picatura de ploaie absoarbe o cantitate importanta de energie prin evaporare. prin evaporare. Aceasta energie creste odata cu inaltimea la care se gaseste. DuAceasta energie creste odata cu inaltimea la care se gaseste. Dupa ce picatura devine pa ce picatura devine prea grea sa ramana in nor, cade si loveste pamantul. Este momenprea grea sa ramana in nor, cade si loveste pamantul. Este momentul in care energia tul in care energia se elibereaza sub forma fortei mecanice. Cercetatorii folosesc use elibereaza sub forma fortei mecanice. Cercetatorii folosesc un material special n material special pentru a captura forta si a o transforma in electricitate.pentru a captura forta si a o transforma in electricitate.

�� Din pacate electricitatea obtinuta dintrDin pacate electricitatea obtinuta dintr--o picatura este mica, aproape 12 miliwati, asa o picatura este mica, aproape 12 miliwati, asa ca este nevoie de precipitatii abundente pentru a produce electrca este nevoie de precipitatii abundente pentru a produce electricitate pentru consum. icitate pentru consum. Furtunile sau grindina ar putea schimba insa acest lucru.Furtunile sau grindina ar putea schimba insa acest lucru.

�� Urmatorul pas ramane combinarea celulelor solare cu aceste materUrmatorul pas ramane combinarea celulelor solare cu aceste materiale speciale in iale speciale in acoperisuri care vor alimenta casele cu energie proprie si curatacoperisuri care vor alimenta casele cu energie proprie si curata.a.



9. Energii alternative 9. Energii alternative –– cogenerarecogenerare

�� Sistemele termoenergetice cu cogenerare utilizeaza caldura produSistemele termoenergetice cu cogenerare utilizeaza caldura produsa prin ardere atat sa prin ardere atat pentrupentru producerea de energie mecanica/electrica cat si pentru scopuri tproducerea de energie mecanica/electrica cat si pentru scopuri tehnologice sau ehnologice sau de incalzire/prepararea apei calde menajere. Ele sunt un caz parde incalzire/prepararea apei calde menajere. Ele sunt un caz particular al instalatiilor ticular al instalatiilor cu cicluri combinate. Nucu cicluri combinate. Nu constituie de fapt o noutate de ultima ora, ele sconstituie de fapt o noutate de ultima ora, ele s--au construit au construit si folosit de mult sub forma unorsi folosit de mult sub forma unor centrale electrice cu termoficare (CET), la care se centrale electrice cu termoficare (CET), la care se urmareste in principal producerea de energieurmareste in principal producerea de energie electrica si in al doilea rand furnizarea electrica si in al doilea rand furnizarea agentului termic pentru incalzire sau prepararea apei calde.agentului termic pentru incalzire sau prepararea apei calde.

�� Energia electrica obtinuta in centralele termice cu cogenerare sEnergia electrica obtinuta in centralele termice cu cogenerare se foloseste la e foloseste la antrenareaantrenarea pompelor pentru recircularea agentului termic intre centrala terpompelor pentru recircularea agentului termic intre centrala termica si mica si consumatorul extern sau/siconsumatorul extern sau/si pentru furnizarea de energie electrica in sistemul national. pentru furnizarea de energie electrica in sistemul national. Asemenea unitati energetice sunt foarteAsemenea unitati energetice sunt foarte utile in industria de celuloza si hartie, utile in industria de celuloza si hartie, industria alimentara, industria textila etc. pentru ca asiguraindustria alimentara, industria textila etc. pentru ca asigura atat caldura necesara atat caldura necesara procesului tehnologic cat si energia electrica pentru antrenareaprocesului tehnologic cat si energia electrica pentru antrenarea unor utilajeunor utilajetehnologice sau pentru iluminat. In acest mod se micsoreaza multtehnologice sau pentru iluminat. In acest mod se micsoreaza mult cheltuielile cheltuielile energetice.energetice.

�� Sistemele cu cogenerare se folosesc din ce in ce mai mult in tarSistemele cu cogenerare se folosesc din ce in ce mai mult in tarile din nordul si estulile din nordul si estulEuropei, iar in ultimul timp in SUA si Canada. Exista si la ClujEuropei, iar in ultimul timp in SUA si Canada. Exista si la Cluj--Napoca astfel de Napoca astfel de instalatii, realizateinstalatii, realizate de Regia Autonoma de Termoficare.de Regia Autonoma de Termoficare.



9. Energii alternative 9. Energii alternative –– cogenerarecogenerare

�� Ideea de baza a instalatiilor termoenergetice cu cogenerare consIdeea de baza a instalatiilor termoenergetice cu cogenerare consta in faptul ca gazele ta in faptul ca gazele dede ardere produse prin arderea combustibililor au tempereraturi ridardere produse prin arderea combustibililor au tempereraturi ridicate, deci prezinta icate, deci prezinta un grad deun grad de transformabilitate mare a energiei interne in energie mecanica. transformabilitate mare a energiei interne in energie mecanica. Utilizarea Utilizarea caldurii la acesticaldurii la acesti parametri pentru producerea de abur tehnologic sau pentru incalzparametri pentru producerea de abur tehnologic sau pentru incalzire ire este insotita de pierderieste insotita de pierderi importante de eimportante de ennergie, adica duce la o utilizare nerationala a ergie, adica duce la o utilizare nerationala a unui "bun calitativ superior".unui "bun calitativ superior".

�� Varietatea instalatiilor termice cu cogenerare este Varietatea instalatiilor termice cu cogenerare este foarte mare. Astfel, in unele cazuri, gazelefoarte mare. Astfel, in unele cazuri, gazele de ardere de ardere produse prin arderea combustibilului se folosesc mai produse prin arderea combustibilului se folosesc mai intai pentru producerea de lucruintai pentru producerea de lucru mecanic si de abia mecanic si de abia cand ajung la o temperatura mai scazuta se utilizeaza cand ajung la o temperatura mai scazuta se utilizeaza pentru producerea de aburpentru producerea de abur tehnologic sau apa calda. tehnologic sau apa calda. In alte cazuri numai cadura reziduala a unui ciclul In alte cazuri numai cadura reziduala a unui ciclul motor cu vapori semotor cu vapori se foloseste in scopuri de incalzire, sau foloseste in scopuri de incalzire, sau uneori gazele de ardere care parasesc generatorul de uneori gazele de ardere care parasesc generatorul de abur alabur al unei centrale termice trec printrunei centrale termice trec printr--o turbina unde, o turbina unde, prin destindere pana la parametrii mediuluiprin destindere pana la parametrii mediului ambiant, ambiant, produc lucru mecanic.produc lucru mecanic.



9. Energii alternative 9. Energii alternative –– pe Lunpe Lunăă

�� Germania a Germania a îînceput snceput săă punpunăă la punct prima ei misiune la punct prima ei misiune spaspaŃŃialialăă şşi a anuni a anunŃŃat cat căă va trimite o rachetva trimite o rachetăă ffăărrăă echipaj echipaj pe Lunpe Lunăă, pentru a "culege" un izotop de heliu, foarte rar , pentru a "culege" un izotop de heliu, foarte rar îîntntââlnit pe plnit pe păămmâânt. nt.

�� Acest izotop poate ajuta la construirea unei centrale Acest izotop poate ajuta la construirea unei centrale nucleare de tip nou, mult mai sigurnucleare de tip nou, mult mai sigurăă şşi mai eficienti mai eficientăă decdecâât t cele construite pcele construite pâânnăă acum. Izotopul vizat, numit "Heliu 3", acum. Izotopul vizat, numit "Heliu 3", este prezent este prezent îîn straturile superioare ale Soarelui, care n straturile superioare ale Soarelui, care îîl l "proiecteaz"proiecteazăă" ritmic " ritmic îîn tot Sistemul Solar. Respins de n tot Sistemul Solar. Respins de atmosferatmosferăă şşi de ci de cââmpul magnetic terestru, acest izotop se mpul magnetic terestru, acest izotop se acumuleazacumuleazăă cu ucu uşşurinurinŃăŃă pe suprafape suprafaŃŃa Lunii, care nu are a Lunii, care nu are atmosferatmosferăă şşi prezinti prezintăă un cun cââmp magnetic mult mai slab. mp magnetic mult mai slab. Cele mai multe Cele mai multe ŃăŃări cu industrie dezvoltatri cu industrie dezvoltatăă manifestmanifestăă, , îîn n ultimele luni, acelaultimele luni, acelaşşi gen de preocupi gen de preocupăări.ri.



DistribuDistribuŃŃia teritorialia teritorialăă a energiilor regenerabile a energiilor regenerabile îîn Romn Romââniania

�� I I -- Delta DunDelta Dunăării (energie solarrii (energie solarăă); ); �� II II -- Dobrogea (energie solarDobrogea (energie solarăă, energie , energie

eolianeolianăă););�� III III -- Moldova (cMoldova (cââmpie mpie şşi platou: microi platou: micro--

hidro, energie eolianhidro, energie eolianăă, biomas, biomasăă); ); �� IV IV -- CarpaCarpaŃŃii (IV1 ii (IV1 -- CarpaCarpaŃŃii de Est; IV2 ii de Est; IV2 --

CarpaCarpaŃŃii de Sud; IV3 ii de Sud; IV3 -- CarpaCarpaŃŃii de Vest, ii de Vest, potenpotenŃŃial ridicat in biomasial ridicat in biomasăă, micro, micro--hidro hidro si eoliana); si eoliana);

�� V V -- Platoul Transilvaniei (potenPlatoul Transilvaniei (potenŃŃial ridicat ial ridicat pentru micropentru micro--hidro si biomasa); hidro si biomasa);

�� VI VI -- CCââmpia de Vest (potenmpia de Vest (potenŃŃial ridicat ial ridicat pentru energie geotermicpentru energie geotermicăă si eolianasi eoliana););

�� VII VII -- SubcarpaSubcarpaŃŃii (VII1 ii (VII1 -- SubcarpaSubcarpaŃŃii getici; VII2 ii getici; VII2 -- SubcarpaSubcarpaŃŃii de curburii de curburăă; VII3 ; VII3 --SubcarpaSubcarpaŃŃii Moldovei: potenii Moldovei: potenŃŃiial ridicat pentru biomasal ridicat pentru biomasăă, micro, micro--hidro); hidro);

�� VIII VIII -- CCââmpia de Sud (biomasmpia de Sud (biomasăă, energie geotermic, energie geotermicăă, energie solar, energie solarăă).).



HIDROFOR HIDROFOR şşi BOILERi BOILER

instala łii de Înc...

Documents