infohale nr. 2

42

Upload: ibc-focus

Post on 26-Mar-2016

238 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

Acum puteti citi numarul 2 din prima revista digitala dedicata constructiilor industriale.

TRANSCRIPT

SUMAR

Fabrica de ciment - de la ruina la inovatie

Cum sa-ti ascunzi hala de productie pe timp de razboi

Santiere si constructii cu placute de santier

Superutilaje

10 lucruri pe care un furnizor de panouri sandwich nu ti le spune 3

5 motive pentru care in 2011 preturile la pardoselile industriale vor creste 6

Constructiile industriale cea mai proasta evolutie in SUA 15

Radiografia unui parc industrial – Eurobusiness Park Oradea 30

Hale metalice Europa vs. Romania 8

Cat de vulnerabil este santierul tau 11

Investitii industriale in Republica Moldova 18

Hale. In cifre si statistici 24

Sa bem cu Energie 29

Salariile in industria constructiilor 32

22 16

38

13

InfoHALE | 2

10 lucruri pe care un

furnizor de

panouri sandwich nu

ti le spune

Ce inseamna cu adevarat panouri sandwich ieftine? De cele mai multe ori, ce esti dispus sa platesti, aceea si primesti. Si cand vine vorba de panouri, da - poti primi oferte ‚ieftine’, insa de fapt, ce platesti? Citeste mai jos ce nu-ti spune un furnizor de panouri sandwich, incat cine cere doar pret, aceea si primeste, insa in schimb poate avea mari surprize asupra ce iese la final...

2. Cat aer platesti cu adevarat? Daca

miezul e din spuma poliuretanica, stii ce

densitate are? Sau altfel spus, cat de

dens e miezul de spuma poliuretanica sau

de fapt, cat aer contine? Daca la

polistiren densitatea se poate observa cu

ochiul liber, asa ca mai bine asigura-te ca

stii acest aspect.

3. Desi pare absurd, insa de la acelasi

producator de panouri, poti primi nuante

diferite la culoarea panoului, daca e din

loturi diferite! Da, de exemplu pentru

acelasi RAL 9006 (care e gri), daca

panourile nu sunt din acelasi lot, pot fi

diferente provenite din fabrica de la un

lot la altul. Si diferentele se vad cel mai

bine la soare, asa ca, ai grija cum

comanzi...

4. S-ar putea ca atunci cand intrebi de

panouri de colt, jgheaburi de dolii sau

parapet izolat, panouri luminatoare, etc.

sa ai surpriza ca nu toti iti pot raspunde

ca au asa ceva in portofoliu.

1. Ti se specifica in oferta grosimea panelului, insa stii

grosimea la tabla ce o primesti (foaia de otel care inveleste

miezul)? Daca in Germania tabla are grosimea intre 0,5-0,6

mm, poate vei avea surpriza ca tabla ta sa aiba doar 0,4 mm...

Doar otelul se scumpeste, nu?

5. Daca doresti sisteme complete vei

constata ca multi furnizori au o gama

restransa de panouri, si eventual cateva

table indoite...

6. Daca ceri solutii tehnice vei

constata ca multi nu au ce sa-ti ofere.

Daca cererea ta e mai deosebita, de

exemplu: noua constructie trebuie sa

fie atasata de o cladire existenta - nu

oricine poate realiza acest lucru si e

important sa te asiguri ca atat

constructorul cat si furnizorul de

panouri are experienta si iti poate livra o

solutie corecta in acest sens.

7. Toti furnizorii sunt acoperiti de

hartii si cerificari locale. Unii le-au

obtinut prin metode mai... putin

‚ortodoxe’, dar uitam ca suntem membri

UE si Marcajul CE + documentele ce

insotesc acest marcaj reprezinta o

garantie in plus privind caracteristicile si

calitatea produsului. Iar Marcajul CE nu

oricine il poate obtine...

InfoHALE | 3

8. Toti producatorii afirma ca sistemele lor sunt «ignifugate» si rezistente la foc, insa

surpriza – la prima neatentie te poti trezi cu hala arsa din temelie. Din nefericire, incendiile

din ultimii ani au aratat ca multe cladiri construite cu panouri ard « cu succes » in cateva

minute. Fa un test practic pe panoul pe care vrei sa-l achizitionezi.

9. „Iti aduc la timp transportul de panouri sandwich!” Si peste 2 saptamani dupa termen,

panourile tot nu sunt pe santier... Asigura-te ca acest lucru nu se va intampla, ca ai cu cine

tine legatura la furnizor si chiar ca ai reglementat contractual acest aspect. Fiecare zi de care

nu profiti pe santier te costa bani!

10. Daca nu esti sigur ce sa alegi, cere referinte – si nu doar cele oferite de furnizor, ci

intreaba in piata si de alte proiecte realizate cu acel produs. Vezi efectiv ce hale industriale cu

panouri sandwich a mai realizat constructorul, sau daca vrei sa evaluezi furnizorul, viziteaza o

hala realizata cu acel produs ca sa observi cum a iesit o alta constructie si cum a rezistat in

timp. Astfel, vei evita surprize ca, o data ridicata hala, in cativa ani sa se indoaie tabla sau sa

nu izoleze corect.

InfoHALE | 4

5 motive pentru care in 2011

preturile la pardoselile industriale

vor creste

Inca din luna ianuarie 2011 se specula ca pretul la otel va putea creste cu pana la 60%

in acest an, avand in vedere cresterea cererii de otel la nivel mondial + cresterea

costului cu materiile prime, in special minereul de fier cat si al carbunilor. TATA Steel

a anuntat ca va creste preturile cu 95 lire/tona de la 6 martie, datorita cresterii

costurilor structurale. Odata cu cresterea pretului la otel, va creste si pretul armarii si

al cofrajelor metalice. Aceste cresteri se vor vedea in pretul final al pardoselei.

Deja marii furnizori de straturi de uzura pentru pardoseli (BASF, Sika, etc) au crescut

preturile conform comunicatelor de presa anuntate inca de la sfarsitul anului 2010.

Indiferent daca piata constructiilor isi va reveni in 2011 sau nu, aplicatorii de

pardoseli industriale vor fi nevoiti sa creasca preturile la manopera. Daca piata isi va

reveni si cererea va incepe sa creasca si aplicatorii de pardoseli vor dori sa-si

recupereze pierderile de profit suferite in ultimii ani. Daca piata nu isi va reveni, tot

vor trebui sa creasca preturile pentru ca deja rata profiturilor este prea joasa iar

continuarea practicarii unor preturi identice aproape echivaleaza cu falimentul lor.

2

3

1

InfoHALE | 6

Evolutia cifrelor de afaceri si a ratei profitului analizata pe TOP 50 Firme Pardoseli

industriale din Romania, pe baza datelor Ministerului de Finante:

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

0

50000000

100000000

150000000

200000000

250000000

2006 2007 2008 2009

Cifra Afaceri

rata profit

Noul cod al muncii ce a intrat in vigoare luna aceasta va speria o mare parte din

administratorii firmelor de pardoseli care practicau munca la negru... motiv pentru care

acestia vor incepe sa plateasca taxele la stat... iar acest cost se va regasi cu siguranta in

pretul final al pardoselilor realizate in 2011. 4

Preturile practicate pentru manopera aplicarii de pardoseli industriale este ridicola.

Cel mai mic pret identificat de IBC Focus anul trecut pentru manopera la aplicarea

pardoselilor industriale elicopterizate a fost de 1 euro/mp. Montatul gresiei in casa

este la un pret de 4-5 euro/mp. De ce ar fi aplicarea betonului si tratarea suprafetei

acestuia la doar 1 euro/mp? 5

Este bine de stiut ca in noul Cod al Muncii sanctiunile sunt extrem de dure. De la 20 de mii de lei

amenda pana la 2 ani de inchisoare pentru angajatorul care lucreaza cu mai mult de 5 oameni la

negru. In medie, o firma ce aplica pardoseli industriale are 16 angajati.

Articol oferit de oseli.ro portalul in care afli tot ce misca pe piata pardoselilor.

InfoHALE | 7

Structura de beton41%

Structura metalica57%

Alte tipuri de structura

2%

Halele metalice

Romania versus Europa

Chiar in Romania, conform Studiului realizat de IBC Focus

pe piata de structuri si inchideri industriale, cei mai multi

metri patrati realizati in 2010 sunt pe structura metalica:

In prezent, piata de structuri la halele

industriale se imparte intre structurile

metalice versus cele de beton.

Sursa: Studiul Structurilor si Inchiderilor de hale 2010, IBC Focus

Polonia - se prefera cu

preponderenta metalul

Germania - piata este impartita

50%-50% pe cele 2 tipuri

principale de structura

Ungaria – aproximativ 30% sunt

hale metalice

Belgia – acelasi procent de 30%

din hale sunt metalice

Italia – prefera in proportie de

90% betonul.

Preturile la hale metalice in

Europa versus Romania

“Cand vorbim de nivelul general de preturi acestea

sunt destul de asemanatoare in aceleasi conditii de la

o tara la alta. In plus, o comparatie directa de pret

este foarte greu de facut, deoarece fiecare hala are

caracteristicile ei speciale de care trebuie tinut cont.

Nu prea intalnesc hale ‘standard’, deci prin urmare e

greu de vorbit de preturi ‘standard’”, ne spune Istvan

Balog, director de vanzari Lindab-Astron pe Sud-Estul

Europei. Totusi, fata de Germania, in Sud-Estul

Europei si in Ucraina, preturile sunt chiar cu 5-10%

mai mici pentru o hala industriala. Iata si cateva dintre

influentele pentru care pretul difera de la o tara la alta

in Europa:

Incarcarile sunt diferite de la o zona la alta. De exemplu, in Bucuresti incarcarile de zapada si vant sunt mult mai mari dacat in Germania, Cehia sau Polonia, nemaivorbind de seism, care pana acum la cladirile industriale nici nu se luau in calcul in zonele respective, deoarece activitatea seismica era mult mai mica comparativ cu Sudul si Sud-Estul Europei

Anumite costuri care sunt mai mici in Europa de Est fata de Vest, cum ar fi cele de Vanzari si Marketing

In tarile in curs de dezvoltare din Sud-Est este o competitie disperata pe pret. Volumul lucrarilor de constructii a scazut drastic in perioada de criza, si de aceea firmele au devenit mult mai competitive in ceea ce priveste pretul.

Mai mult, aici au aparut mai multe firme care lucreaza strict la nivel local si care au tras in jos preturile din piata halelor industriale. Astfel, pretul final de la firmele locale au scazut cu 10%, si in Romania sau Bulgaria fata de Germania de exemplu, oferta de pret pentru o hala poate ajunge cu 15-20%.

Tehnologia detinuta de producatori este la fel de importanta, deoarece cu cat e mai avansata, cu atat se permite scaderea preturilor prin controlarea costurilor

Totusi, firmele locale care merg strict pe strategia pretul cel mai mic nu au capacitatea si pregatirea de a vinde in tari ca si Germania sau Rusia.

InfoHALE | 8

E adevarat, inca si in alte tari din

Europa cum ar fi Bulgaria Ungaria

se mai merge pe ideea de pret, pe

cand in Vest investitorii sunt mult

mai orientati pe ceea ce primesc

pentru o anumita suma de bani

investita, deci sunt mult mai

atenti la raportul calitate/servicii

versus pret. Si Astron-Lindab a

mizat pe educarea partenerilor sai

si a investitorilor, asfel incat sa

arate ca o hala industriala corect

realizata, desi poate parea mai

scumpa la prima vedere cu 10-

15%, de fapt in 5-7 ani nu doar ca

isi amortizeaza investitia, ci chiar

mai mult, poate reduce

semnificativ costurile de energie

sau logistice printr-un proiect bine

facut si o realizare corecta care sa

nu necesite reparatii ulterioare.

Cum vad constructorii de hale piata din

diverse tari

Piata romaneasca este deja in revenire si se vad astfel de semnale.

Totusi, ca si perceptie a pietei, constructorii si in general

investitorii romani sunt mult mai sceptici si simt o mai mare

nesiguranta decat cei din strainatate.

Managerii straini deja nu se mai considera in criza, sunt mult mai

optimisti decat managerii din Romania, si de altfel din Sud-Estul

Europei. Inclusiv investorii din Croatia, Ungaria se comporta

asemanator ca romanii, sunt inca mai sceptici si mai rezervati in

privinta pietei constructiilor de hale industriale.

Pe de alta parte, o situatie interesanta este in Polonia: aici

majoritatea indicatorilor macroeconomici aratau cresteri ale pietei,

atunci cand alte tari erau in scadere. Totusi, rezultatele de pe

piata, raportate efectiv la halele industriale metalice, erau extrem

de scazute in 2009-2010 fata de anii anteriori, sugerand ca si

Polonia a urmat trendul descendent al celorlalte tari.

Predictii de viitor. Care sunt tarile cu potential ridicat

Desi nu vor mai fi cresteri spectaculoase in Europa, exista in schimb cateva tari care promit foarte mult.

Acestea sunt Rusia si tarile din fosta Uniune Sovietica, cum sunt Kazakstan, Uzbekistan – unde piata halelor

industriale va creste in continuare. In Europa, cresterea va exista, insa va fi mai moderata.

Pe de alta parte, la inceputul anului se specula o crestere a pretului minereului de fier, materia prima

principala pentru otel, cu pana la 60%. Prin urmare, pretul otelului ar fi afectat si ar putea creste cu pana la

20-25%. Daca acest lucru se va intampla, evident si pretul structurilor metalice va fi influentat, deoarece din

pretul final al halei, intre 60%-80% e influentat de otel, ca materie prima. Deocamdata aceasta crestere de la

inceputul anului se pare ca este urmata de o stagnare a preturilor, poate chiar o mica corectie.

Daca totusi se reia cresterea de pret la otel, structurile metalice cu sectiuni compuse prin sudura au avantajul

ca materia prima reprezinta ca si cost doar in jur de 60% din costul total, pe cand la structurile din profile

laminate costul materiei prime se ridica chiar la peste 80%.

Prin urmare, clientul final si constructorul care utilizeaza structuri sudate vor resimti mai putin o fluctuatie

din pretul otelului fata de cei care folosesc structuri laminate. Consumul de otel pe proiecte din structuri

sudate fiind mai redus decat la structuri din laminate, implicit si consumul de energie este mai redus, si

emisia de carbon, deci mediul este mai putin afectat, mai protejat.

Articol realizat in colaborare cu Lindab Romania. Multumim d-lui Istvan Balog, director de

vanzari pe Sud-Estul Europei pentru privirea de ansamblu asupra tarilor din Europa.

Cat de mult conteaza pretul in celelalte tari

In Romania sunt constructori care mizeaza in totalitate pe pret in negociere si multa lume considera ca pretul

e argumentul decisiv. Totusi, sunt constructori educati si la noi in tara care pot oferi cu adevarat o solutie si

care pot demonstra ca pretul de constructie nu echivaleaza cu costul total care il implica. O hala gresit

proiectata sau realizata va costa initial mai putin decat o hala care urmareste sa eficientizeze costurile

ulterioare cu energia, luminozitatea, spatiul utilizabil, etc.

InfoHALE | 9

Luna REA

Luna BUNA

„Prima Casa” 4 se amana

Licitatii de 2,72 miliarde de euro anulate intr -un singur an

INS: Scadere de 4,7% a volumului lucrarilor de constructii

in primele trei luni

Profitul „Mechel” a crescut cu aproape 800%

Cea mai mare fabrica de polistiren din Europa se

construieste in Romania

Primul parc industrial din Chisinau

InfoHALE | 10

Cat de vulnerabil este santierul

tau?

Daca esti antreprenor general, subantreprenor sau

investitor... iata mai jos un instrument cu care poti sa-ti

evaluezi vulnerabilitatea santierului pe care lucrezi.

Raspunde cu „Da” sau „Nu” la fiecare

intrebare de mai jos. Fiecare „Da”

valoreaza 1 punct si fiecare „Nu”, 0 puncte.

Intrebari legate de procedurile de securitate 1. Exista o persoana responsabila pentru securitate pe santier? 2. Ai o procedura de „verificare a securitatii la sfarsitul zilei” implementata cu strictete? 3. Monitorizezi istoricul angajatilor privind consumul de droguri sau disciplina la fostele locuri de munca? 4. Sunt prevazute camere video sau sisteme de alarma instalate direct pe santier?

Procedurile riguroase de securitate transmit un semnal clar angajatilor de pe santier cat si potentialilor hoti ca esti foarte determinat sa opresti orice tentativa de furt.

Perimetrul santierului tau este primul

obstacol pe care hotii il intampina.

Asigura-te ca perimetrul santierului tau

este bine protejat.

O iluminare puternica a santierului ii face

nervosi pe hoti – acestia sunt ca sobolanii,

prefera intunericul si umbrele. Cat de

eficient este iluminatul pentru securitatea

santierului tau?

Intrebari legate de securitatea perimetrului

5. Ai instalat un gard de securitate imprejurul santierului? 6. Are gardul o inaltime de 2,5 metri sau mai mare? 7. Ai prevazute pe gard semne de atentionare in ceea ce priveste securitatea pe santierul tau? 8. Este perimetrul santierului bine intretinut si eliberat de tufe si arbusti ce ar putea obtura vizibilitatea pe santier? 9. Muncitorii si subantreprenorii prezenti pe santier parcheaza inafara perimetrului santierului? 10. Santierul are 3 sau mai putine puncte de acces?

Intrebari legate de securitatea prin iluminare 11. Este iluminat intreg santierul cu lumina alba? 12. Ai eliminat zonele de umbrire adanca pe timpul zilei? 13. Ai eliminat punctele de obturare incat santierul tau sa fie vizibil din strada?

Hotii patrund pe santier pentru materiale,

echipamente sau utilaje. Cat de protejate

sunt ale tale?

Intrebari legate de securitatea depozitarii

14. Ai un loc centralizat de depozitare pe santier? 15. Protejezi prin blocarea accesului la materiale si echipamente cu ajutorul utilajelor grele? 16. Sunt prevazute spatiile de depozitare cu lacate si sisteme de blocare puternice? 17. Debarasezi materialele si echipamentele de pe santier de indata ce acestea nu mai sunt necesare?

InfoHALE | 11

Un scor cu valoarea intre 1-5 Santierul tau are o vulnerabilitate mare in fata hotilor si actelor de vandalism. Hotii se vor simti in siguranta si confortabili in a comite furturi impotriva proprietatii tale.

Un scor cu valoarea intre 6-18 Santierul tau are o vulnerabilitate moderata importiva hotilor. Hoti amatori si impulsivi se vor tine departe de santierul tau, dar hotii profesionisti te vor fura in continuare.

Un scor de peste 18 Santierul tau are o vulnerabilitate scazuta impotriva actelor de vandalism si furt. Chiar si hotii de cariera se vor gandi de doua ori daca sa incerce sau nu sa-ti atace proprietatea.

In urmatorul numar din InfoHALE va vom prezenta metodele cele mai folosite de antreprenorii

generali si subantreprenorii in constructii pentru a preveni furtul de pe santiere

Nu toate amenintarile de securitate tin de

tine...dar e bina sa ai in vedere si alte

aspecte.

Alte masuri de protectie 18. Rata de somaj in industria constructiilor in zona santierului este la un nivel normal? 19. Nivelul de incidente de vandalism si furt in zona santierului sunt la un nivel normal? 20. Santierul este plasat intr-o zona in care exista vecini sau flux de trecatori? 21. Sunt vecinii din zona prietenosi sau macar neutri vis-a-vis de dezvoltarea constructiei la care tu lucrezi?

Santiere.jpg | Constructii.bmp

Paparazzi pe santiere! Poze cu hale „imbracate” cu placute de santier Mai jos va prezentam 10 santiere cu poza santierului si a placutei de santier identificate de fotoreporterii nostrii pe parcursul lunii aprilie.

Hala depozitare, service, cladire birouri P+3E Bolintin-Deal, judetul Giurgiu

Beneficiar: CAMION LOGISTIC Proiectant: GRUP CONDOR Antreprenor: CIREX

Stadiul la 04.04.2011: structura halei este ridicata, iar

la cladirea de birouri se ridica structura primului nivel.

Beneficiarul asteapta oferte pentru teava sudata,

fitinguri, pereti interiori rezistenti la foc.

Depozit frigorific, unitate de preparare carne P+1E partial Mogosoaia, judetul Ilfov

Beneficiar: MAIER & PAVEL Proiectant: AGRICULTURE CAPITAL AND ENGINEERING Antreprenor: CAM SERV

Stadiul la 01.04.2011: lucrarile au demarat in

decembrie 2010, iar in prezent se lucreaza la

ridicarea structurii, urmeaza sa fie montate

grinzile.

Fabrica de componente auto pentru Ford

Bals, judetul Olt

Beneficiar: INTERNATIONAL AUTOMOTIVE COMPONENTS

Proiectant: HOCHTIEF CONSTRUCTION AG

Antreprenor: HOCHTIEF CONSTRUCTION AG

Stadiul la 04.04.2011: se lucreaza la terasamente.

International Automotive Components Group (IAC)

investeste 58 milioane euro in construirea unei noi

unitati de productie.

Toate aceste santiere sunt disponibile cu date de contact prin serviciul Promoveaza-te unde se lucreaza!

InfoHALE | 13

Extindere hala de depozitare Curtea de Arges, judetul Arges Beneficiar: DR. OETKER ROMANIA Proiectant: IONESCU ARHITECTURE & DESIGN Antreprenor: STAR TRADING IMPEX

Stadiul la 21.04.2011: s-a realizat fundatia si urmeaza

sa se monteze stalpii. Antreprenorul a precizat ca

inchiderile halei se vor face din zidarie, in acest sens,

fiind asteptate oferte pentru BCA YTONG. Ulterior, in

functie de evolutia lucrarilor se va putea discuta cu

antreprenorul pentru oferte de pardoseala epoxidica.

Hala comerciala P7 - Parter Afumati, judetul Ilfov Beneficiar: EXPO MARKET DORALY Proiectant: TA BIROU DE ARHITECTURA Antreprenor: ICCO CONSTRUCT

Stadiul la 06.04.2011: sapaturi. Structura a fost

deja achizitionta. Lucrarile sunt prevazute a fi

finalizate in data 20.09.2011. Sc = 2000mp.

Hala depozitare produse industria chimica si spatii birouri Lehliu-Gara, judetul Calarasi Beneficiar: DONAUCHEM Proiectant: ARHITECT Antreprenor: CONSFER

Stadiul la 18.04.2011: hala este aproape finalizata,

mai trebuie montate usile. Antreprenorul lucreaza

in prezent la drumuri si platforme. Sc=1200 mp.

Hale depozitare produse alimentare congelate Afumati, judetul Ilfov Beneficiar: OCEAN FISH Proiectant: IMPROVE ARCHITECTURE Antreprenor: SIMANG CONSTRUCT

Stadiul la 20.04.2011: s-a realizat structura din

metal. Pe adresa de email a beneficiarul se pot

trimite oferte de panouri sandwich: acoperis -

aproximativ 7000mp, grosime 80 mm; panouri

frigorifice, grosime de 200mp si 100mp, placate cu

plastisol.

InfoHALE | 14

Fabrica pentru sisteme de micro-irigatii Aricestii Rahtivani, judetul Prahova Beneficiar: THE TORO COMPANY Proiectant: KOPTIMMO IMOB Antreprenor: NESS PROIECT EUROPE,

BAUPARTNER

Stadiul la data de 20.04.2011: se lucreaza la

structura. Cu o suprafata de 12.500 metri patrati,

fabrica va oferi aproape 100 de locuri de munca,

debutul productiei la aceasta unitate fiind

planificat pentru sfarsitul verii lui 2011.

Hala si birouri Branesti, judetul Ilfov Beneficiar: VICE COM 95 Proiectant: Antreprenor: REGIE PROPRIE

Stadiul la 21.04.2011: se lucreaza la

structura halei. Beneficiarul a solicitat

oferte pentru panouri sandwich de 50 si

60mm.

Hala de depozitare si productie Bolintin-Deal, judetul Giurgiu

Beneficiar: KASSIANOS CONSTRUCT Proiectant: Antreprenor: KASSIANOS CONSTRUCT

Stadiul la 07.04.2011: terasamente. Hala va

fi pentru depozitare si productie, iar astfel

de hale vor mai fi construite de catre

beneficiar in accea zona pentru inchirieri.

Suprafetele halelor vor fi cuprinse intre

2500-5000 mp.

Conform Institutului Arhitectilor din

America (AIA) volumul lucrarilor de

constructii industriale este prevazut sa

aiba cea mai slaba evolutie din

intreaga piata a SUA. Pentru 2011 AIA

a prevazut o scadere a constructiilor

industriale cu 11,8 %, cea mai mare

dintre toate segmentele luate in

calcul.

In Romania, investitiile industriale au o

evolutie diferita fata de cea din SUA.

Cititi in articolul “Hale, in cifre si statistici”

Constructiile

industriale – cea

mai proasta

evolutie in 2011

(in SUA)

InfoHALE | 15

Cum sa iti ascunzi hala de

productie pe timp de razboi

In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, halele de productie

erau tinta absoluta a inamicului. Iata niste poze din anii 1940

prin care putem descoperi cum inginerii americani au reusit

camuflarea fabricii de avioane Lockheed Burbank pentru a o

proteja de un eventual atac aerian al Japoniei. Au acoperit-o cu

plasa de camuflaj pentru a-i oferi un aspect rural:

Inainte

Dupa InfoHALE | 16

Nu doar ca au acoperit halele de productie si depozitare cu plasa

de camuflaj, dar au fost construite case false, au fost plantati

pomi si au mutat parcarile de jur imprejur, incat sa arate ca o

zona rezidentiala din avion.

De asemenea au fost angajati oameni care sa

se plimbe cu bicicletele prin zona...incat sa

para un loc rezidential locuit si real. |Sursa|

InfoHALE | 17

Investitiile industriale in Republica

Moldova

In procesul dezvoltarii unui stat,

discrepantele de natura economica

intre regiuni apar ca o consecinta

fireasca. Fenomenul poarta

denumirea de polarizare economica

si este intalnit in majoritatea

statelor, doar ca, dupa cum arata

datele statistice, in tarile post-

comuniste fenomenul este mai

pronuntat. Comparativ cu statele

europene in Republica Moldova

putem vorbi despre o fragmentare

accentuata, unde centrul tarii si in

speta capitala, s-au transformat in

timp intr-un pol economic. Desi

concentreaza doar 25% din

populatia tarii, jumatate din PIB se

formeaza anume aici.

In ciuda intentiilor statului de a uniformiza

ritmurile de dezvoltare economica (in numarul

trecut am prezentat planul de infiintare a inca

9 parcuri industriale), majoritatea investitiilor

sunt practic inghitite de capitala si regiunile

ancorate, iar domeniul industrial si

constructiile nu fac exceptie. In centru se

traieste mai bine, se lucreaza mai mult, se

investeste mai mult si ceea ce ne intereseaza

in mod expres, se construieste mai mult.

In decursul anului 2010, la nivel national,

investitiile in capital fix, din contul tuturor

surselor de finantare au constituit 12927,4 mil.

lei MD, din care investitii in constructii montaj

6479,3 mil. lei MD. Investitiile realizate din

mijloacele investitorilor straini au insumat

2242 mil. lei MD.

mun. Chisinau 5835.5

55%

Nord; 17%

Centru; 17%

Sud; 9%

UTA Gagauzia; 2%

Valoarea investitiilor din contul tuturor surselor de finantare (mil. Lei MD)

17,34% investitii de C/M realizate de investitori straini in

2010

17,34% investitii de C/M realizate de investitori straini in

2010

17,34% investitii de C/M realizate de investitori straini in

2010

55% realizate in mun. Chisnau

InfoHALE | 18

Cladiri de locuit 2269,1

Cladiri (exclusiv de locuit) si edificii, 2829,3

Utilaje si masini 4077,4

Mijloace de transport 1494

Altele 2194,7

Structura investitiilor in capital fix

pe tipuri de mijloace fixe (mil. lei MD)

Cladiri rezidentiale; 1068,7

Cladiri nerezident

iale; 1299,3

Constructii ingineresti

1564.7

Nivel national, 158475

Mun. Chisnau, 83213

In ceea ce priveste valoarea lucrarilor de antrepriza

executate de companiile de profil in ianuarie-

decembrie 2010, situatia se prezinta in felul urmator:

22%

31%

17%

12%

18%

mun. Chişinău; 2816,8

Nord; 469,7

Centru; 477,5

Sud; 149,6UTA

Găgăuzia, 98.2

Valoarea lucrarilor in antrepriza, efectuate de

organizatii de constructii-montaj ianuarie-decembrie

2010 (mil. lei MD, preturi curente)

70%

Structura lucrarilor de antrepriza executate in 2010 pe

tipurile de obiecte (mil. lei MD)

cu o segmentare pe tipurile de obiecte realizate:

In anul 2010 investitiile in capitalul

fix, realizate de intreprinderi si

organizatii din contul tuturor

surselor de finantare s-au majorat in

termeni reali cu 16.7% fata de anul

precedent .

Intr-o ordine logica, capitala

conglomereaza un numar de

intreprinderi semnificativ mai mare

decat celelalte regiuni ale tarii.

66% 34%

Numarul intreprinderilor din Registrul de stat al

Republicii Moldova la 1 aprilie 2011 InfoHALE | 19

3138

23

Nord Centru Sud Chisnau

1091

889

853

115

2008 2009 2010 2011 (ian.-mart.)

La sfarsitul anului 2010, la nivel

national, conform genului de

activitate declarat la momentul

inregistrarii, in domeniul

constructiilor activau doar 1% din

firme.

Conform datelor aceluiasi Registru

de stat, in anul 2010 s-au infiintat

272 de firme cu domeniul de

activitate constructii, din care 180 in

municipiul Chisinau.

272 firme la nivel national

180 in mun. Chisnau

Intreprinderi cu activitate in domeniul

constructiilor infiintate in decursul anului

2010

Dupa cum s-a vazut anterior, la nivel

national, capitala este lider in ceea

ce priveste activitatea economica si

conglomerarea investitiilor. Intr-o

analiza comparativa, la nivel

international si cu focalizarea pe

activitatea de constructii, situatia

Moldovei si respectiv a capitalei

acesteia este destul de precara.

Conform raportului Doing Business

2011, publicat anual de Banca

Mondiala, Republica Moldova are cel

mai prost clasament la capitolul

obtinerii autorizatiilor de

constructie, ocupand pozitia 159 din

183 de state cuprinse in studiu. Daca

se hotaraste sa construiasca un

depozit in municipilul Chisinau, un

antreprenor este pus in fata a 30 de

proceduri, cu o durata totala de 292

de zile, un cost de 120,9% din venitul

per capita, evaluat la 1 590 USD.

Autorizatii de constructii eliberate pentru mun. Chisinau

Autorizatie

de

constructie 30 proceduri

292 zile

Numarul mic de autorizatii eliberate si,

respeciv, de constructii realizate este

consecinta fireasca a unui proces

impovarat administrativ.

InfoHALE | 20

| Surse | BNS / CIS Republica Moldova si

Primaria Chisnau

Total; 2948

Industrial; 123

1091

889

853

115

46

42

30

5

2008

2009

2010

2011(ian-mar)

AC - Constructii industriale in Chisnau Total

Focalizandu-ne asupra constructiilor

industriale, situatia se prezinta astfel din

punctul de vedere al proportiei AC eliberate

pentru constructii industriale din numarul

total de AC eliberate in perioada 2008-2011

(ian-mar.)

Volumul constructiilor industriale ocupa

un procent destul de mic din totalul

lucrarilor de antrepriza. Inca din

perioada dinaintea crizei, investitorii s-

au concentrat cu predilectie pe sectorul

rezidential, si desi, anume aceasta piata

a avut cel mai mult de suferit de pe

urma cotiturii economice 2007-2009, o

parte din jucatorii mari din domeniu au

inceput deja sa vorbeasca despre

proiectele rezidentiale mari, planificate

pentru anul in curs. Un alt indicator al

redresarii pietei ar putea fi procentul de

15% din totalul firmelor infiintate la

nivel national in 2010, angrenate in

tranzactii imobiliare.

4%

In ceea ce priveste reducerea decalajului dintre volumul

lucrarilor de constructii industriale si rezidentiale, tinand cont de

starea generala a infrastructurii si povara administrativa a

proceselor de lansare a unui business sau demarare a unei

constructii, rezultatele nu vor fi vizibile in scurt timp. Ramane de

urmarit evolutia proiectelor precum zonele libere economice si

parcurile industriale, care, pana in momentul actual au cel mai

mare potential de a deveni magnetii investitiilor de natura

industriala in Republica Moldova.

28000

Romania este impanzita de ruinele unor vechi fabrici,

uzine si combinate dintr-o perioada in care acestea

reprezentau mandria tarii. Ei bine, o data cu apusul

comunismului, au inceput sa ‘apuna’ pe rand si acei

colosi industriali, iar acum nu vedem decat imagini

apocaliptice, dezertate unde isi fac loc doar cautatorii

de fier vechi.

Dar ce se poate face cu fabricile sau cladirile

industriale nerentabile? In Spania o veche fabrica de

ciment a devenit cladire de birouri, atelier cu expozitie

si casa. Fabrica de ciment a fost o constructie din anul

1973, parasita si partial aflata in ruine. Ea avea peste

30 de silozuri, galerii subterane si camere imense

pentru motoare. Arhitectul Ricardo Bofill, recunoscut

la nivel international pentru lucrarile sale

impresionante, a achizitionat aceasta cladire si a

inceput renovarea. Cladirea avea sa devina spatiu

pentru birouri, expozitii si ateliere de lucru, precum si

spatiu rezidential privat pentru architect. De

asemenea se dorea ca aceasta sa fie inconjurata de

gradini luxuriante cu eucalipti, maslini si palmieri.

Schimbarea s-a realizat prin demolarea unor corpuri

de cladire pentru expunerea altora si prin renovari

intensive.

Fabrica de ciment De la ruina la inovatie

Proiectul s-a desfasurat pe o durata de 2 ani.

Ricardo Bofill si-a imaginat initial cum aveau sa

arate camerele luand in considerare influentele

estetice si plastice prezente in cladire. Astfel el a

remodelat spatiul intr-o maniera suprarealista, cu

scari care nu duc nicaieri, cu elemente absurde

care atarna din tavane, dar care apartin fabricii,

cu spatii complexe si de dimensiuni foarte mari

care par disproportionate si tensionate.

Vastitatea spatiului a fost folosita si decorata

astfel incat senzatia de rece data de elementele

fabricii sa fie redusa.

InfoHALE | 22

Pe langa suprarealism in cladire mai sunt

prezente si alte influente arhitecturale.

Exista spatii in care au fost aplicate

perspective false si oglinzi, iar impresia

generala care s-a dorit a fost de „lucru

neterminat”, interiorul nefiind perfect

finisat.

Desi spatiul disponibil a fost foarte mare,

in interior nu au fost puse multe piese de

mobilier, ci doar cele esentiale,

contemporane ca stil. Astfel au fost alese

elemente moderne, minimaliste si utile.

Culorile folosite au fost alb, bej, maro si

gri, iar covoarele si pardoseala au fost

simple fara alte modele si detalii care sa

atraga atentia. Draperiile folosite sunt

albe, semitransparente, fluide si lungi,

creand astfel un spatiu primitor si

confortabil.

Birourile au mese de conferinta lungi, cu

scaune confortabile din piele alba care au

un spatar flexibil, iar singurele elemente

decorative sunt schitele de arhitectura

inramate simplu in rama de culoarea

naturala a lemnului.

Momentan Fabrica de Ciment este

resedinta si spatiul de lucru al lui Ricardo

Bofill, locul unde spune el ca se poate

concentra cel mai bine.

Sa intelegi spatiul, sa intelegi spatiul organizat de mana umana, sa descifrezi miscarile spontane si comportamentul oamenilor si sa observi nevoia lor pentru schimbare pe care

o exprima inconstient. Este esential sa tii cont de aceste detalii daca doresti sa lasi o urma in istoria arhitecturii

In concluzie fabrica de ciment este o cladire cu design unic, cu un interior imens plin de stil. Un amalgam de

texturi si forme, materiale si impresii, spatii vaste cu geamuri mari arcuite, care ofera o lumina naturala intensa

pe tot parcursul zilei, facand acest spatiu ideal pentru locuit si pentru lucru. Cladirea este la randul ei

inconjurata de o gradina luxurianta, cu terasa aflate in curtea fostei fabrici abandonate.

Urmeaza sa vedem ce se va intampla in viitor in Romania cu vechile fabrici nerentabile. Vor putea ele sa ajunga

exemple in cartile de arhitectura? O prima initiativa de reamenajare a unei fabrici nerentabile o are compania

Ursus Breweries, urmand sa faca din fabrica de bere din Cluj- Napoca o berarie cu productie de bere nefiltrata,

un restaurant si un muzeu. Vom urmari cu interes rezultatul si orice alt plan asemanator.

” „

InfoHALE | 23

Ricardo Bofill

187

855

273

1061

aprilie ianuarie - aprilie

2010 2011

Nord-Vest 15%

Centru 13%

Vest 8%

Sud-Vest 11%Sud

Bucuresti 9%

Sud-Est 11%

Nord-Est 9%

Hale. In cifre si statistici

De ce sa am sperante mai mari in 2011? Dupa cum am vazut in luna anterioara, numarul

proiectelor industriale si de retail a crescut in

primul trimestru al anului 2011 cu aproape 18%.

Cresterea este si mai simtitoare in luna aprilie,

luna in care consultantii IBC Focus au identificat

cu 45% mai multe investitii ca in luna aprilie a

anului 2010, astfel, daca in 2010 pe

www.raportuldeinvestitii.ro au fost publicate

187 investitii industriale, in luna aprilie a acestui

an au fost publicate 273. Daca trendul se

pastreaza pe intregul 2011, antreprenorii de hale

si furnizorii de materiale, echipamente si servicii

destinate constructiilor industriale, au toate

motivele sa fie optimisti in ceea ce priveste

cresterea numarului de oferte pe care le pot face

si implicit, in cresterea vanzarilor. In dreapta este

reprezentarea grafica a diferentelor dintre luna

aprilie 2010 – luna aprilie 2011 si diferenta dintre

perioada ianuarie – aprilie 2010 si perioada

ianuarie – aprilie 2011.

Aproape 1 din 4 constructii industriale si de retail din luna aprilie au fost semnalate in zona de Sud a tarii (66 din totalul de 273). Judetele care au contribuit cel mai mult la acest numar au fost: Prahova cu 16 investitii, Ialomita cu 13 proiecte industriale, judetul Arges cu 12 si judetul Dambovita cu 11 proiecte. Dintre aceste investitii putem aminti de hala pe structura metalica dezvoltata de Delta Invest Mioveni in Clucereasa, judetul Arges, fabrica de polistiren pe care Adeplast o realizeaza in Corlatesti, judetul Prahova si hala de 4500 mp ridicata de Alfares Construct in Movilita, judetul Ialomita.

InfoHALE | 24

24%

38

9325

81

22

14

in executie inainte de executie

> 3000mp

1000 - 3000mp

< 1000mp

8

3

8

27

14

11

3

7

Centru

Vest

Sud - Vest

Sud

Bucuresti

Nord - Vest

Nord - Est

Sud - Est

26

19

22

39

11

29

20

22

Centru

Vest

Sud - Vest

Sud

Bucuresti

Nord - Vest

Nord - Est

Sud - Est

Proportiile se pastreaza in mare masura si cand

analizam situatia proiectelor aflate in faza de

executie si inaintea executiei, unde proiectele din

zona de Sud ocupa cel mai mare procent in

ambele situatii.

Santierele in stadiul de executie sau in curs de

finalizare urmeaza sa totalizeze peste 165.000 mp

construiti, in timp ce proiectele ce urmeaza a fi

demarate in urmatoarele 3-6 luni vor da inspre

lucru antreprenorilor si furnizorilor peste 80.000

mp de constructii.

In urma raspunsurilor primite din partea

beneficiarilor, proiectantilor si a antreprenorilor

cu care echipa IBC Focus a intrat in contact

privind suprafetele construite, reiese ca o lucrare

aflata in executie in luna aprilie are in medie o

suprafata construita de peste 5000 mp, in timp ce

una aflata in faza de proiectare si inainte de

executie are aproape 1400 mp.

Reprezentarea grafica din dreapta a impartirii

proiectelor pe dimensiuni argumenteaza cifrele

medii notate anterior, astfel, observam un numar

foarte mare de proiecte de dimensiune mica si

medie aflate in faza premergatoare executiei

(doar 7% din investitii au o dimensiune de peste

3000 mp, pe cand ce cele de sub 1000 mp detin

50% din total), in timp ce proiectele aflate efectiv

in lucru pastreaza o proportie mai echilibrata

(26% sunt de peste 3000 mp, 29% intre 1000 si

3000 mp si 45% sub 1000 mp).

80.000 mp urmeaza a fi construiti in urmatoarele 3-6 luni

26% din proiectele aflate in lucru sunt hale peste 3000mp

proiectele in executie proiectele inainte de executie

InfoHALE | 25

31

53

118

29

8

ZOO/BIO TEHNIE (FERMA, ABATOR, GRAJD)

SPATIU PRODUCTIE

DEPOZITARE (SPATII LOGISTICE, PARCURI LOGISTICE)

ATELIERE, SPATII RECICLARE

ALTELE (SPLATORIE AUTO)

6

1

3

5

13

1

5

SUPERMARKET

STATIE CARBURANTI

SHOWROOM (AUTO, MATERIALE)

MALL/CENTRU COMERCIAL

MAGAZIN

BRICOLAJ

ALTELE

Depozite? Fabrici? Supermarket-uri?

Ce constructii sunt in lucru sau urmeaza

sa fie demarate? Din totalul de 273 de

investitii din domeniul industrial si retail,

239 au fost din domeniul industrial in

timp ce 34 au intrat in categoria de Retail.

In stanga putem vedea care este

destinatia finala a constructiile din

domeniul Industrial. Asadar, cele mai

multe santiere anuntate au fost pentru

constructia de spatii de depozitare si

centre logistice (50% din total), in timp ce

spatiile de productie si fabricile au

reprezentat putin peste o cincime, iar

spatiile destinate agriculturii (ferme,

abatoare, sere, silozuri, etc) reprezinta un

procent de 13%.

In luna aprilie, pe

www.raportuldeinvestitii.ro au fost

oferite informatii despre 4 spatii

comerciale Kaufland (in Bucuresti, Bihor,

Alba si Brasov), un centru comercial Lidl

(situat in Bucuresti) si un centru

comercial Profi (in Cluj). De asemenea,

au fost oferite date de contact si

informatii despre investitia intr-un

showroom auto din Bucuresti, aflat in

prezent la stadiul proiectare, la care

lucrarile urmeaza sa demareze in scurt

timp, au fost furnizate clientilor IBC

Focus informatii despre constructia unui

showroom de mobila in Targoviste, dar

si date si cereri de oferta de materiale

pentru un showroom aflat in constructie

in Brasov.

InfoHALE | 26

La 106 din cele 273 investitii identificate de consultantii IBC Focus pe parcursul lunii aprilie,

beneficiarii lucrarilor ne-au comunicat ca inca nu au semnat un contract cu un antreprenor pentru

executia investitiei. La 22 dintre acestea, beneficiarii ne-au comunicat ca doresc sa fie contactati in

vederea ofertarii pentru partea de antrepriza generala, subantrepriza dar si proiectare si antrepriza

la cheie.

In luna august, in zona Cheilor Baciului din

Cluj, vor demara lucrarile la o hala de 3300

mp. In prezent se lucreaza la partea de

proiectare tehnica, urmand a fi stabilit in

cel mai scurt timp tipul structurii utilizate.

In judetul Sibiu se intentioneaza realizarea

unei ferme piscicole de 3500 mp ce va

cuprinde o hala de 1766 mp pentru

incubatie si predezvoltare puiet pastrav, o

hala de 1718 mp pentru cresterea

pastravului in sistem recirculant, 3 bazine

pentru cresterea pastravilor si a sturionilor

si diverse anexe.

In zona de nord a Timisoarei urmeaza sa

fie realizat un parc industrial pe o

suprafata de 153.000 mp. Proiectul este

intr-o faza incipienta, la finalul lunii martie

fiind obtinut certificatul de urbanism.

Un alt furnizor Ford isi pregateste terenul

pentru o investitie greenfield in Parcul

Industrial din Craiova, iar in judetul Cluj se

pregateste edificarea unei hale pentru

productia de furtunuri hidraulice de o

suprafata de 7000 mp.

Pentru constructia unei unitati speciale de aviatie, IBC Focus a

pus la dispozitie gratuit clientilor sai documentatia tehnica

privind executia halei. Caietele de sarcini, listele de cantitati,

schite si planuri ale constructiilor – toate sunt oferite abonatilor

www.raportuldeinvestitii.ro fara costuri suplimentare.

Pe langa solicitarile de oferte pentru executie, ne-au fost solicitate oferte pentru panouri sandwich

cu polistiren si spuma, panouri frigorifice, de grosimi diferite, 60, 80, 100, 140, 200; oferte pentru

structuri – atat cu, cat si fara montaj; oferte pentru beton, fierbeton, otelbeton de grosimi diferite;

oferte pentru pardoseala elicopterizata, pardoseala PVC; oferte pentru usi sectionale cu ridicare

verticala, usi de garaj, usi culisante si automatizate, statie cu agregate frigorifice, vitrine frigorifice,

camere de frig, gips carton, blocuri ceramice, tavane casetate, jaluzele cu actionare electrica si

multe altele.

Acestea si alte zeci de cereri de materiale de constructii, zilnic pe www.santiereonline.ro !

106 hale nu au un antreprenor stabilit

66 investitii asteapta oferte de

materiale si executie!

InfoHALE | 27

7.2 MW

Sa bem cu Energie Halele de productie de whisky din Scotia folosesc

whisky-ul pentru a crea energie

Ne-am asteptat intotdeauna ca whisky-ul sa fie parte din

solutie.

Faimoasa regiune a Scotiei, Speyside, este casa a

jumatate din cele 100 de distilerii ale tarii. Acestea

alimenteaza Scotia (si restul lumii) cu un minunat

whisky, dar procesul de distilare are ca si rezultat si

multa tescovina de struguri.

Acum, acest produs secundar din procesul de fabricatie

al whisky-ului va mentine si luminile aprinse in casele

oamenilor, gratie noii instalatii de biomasa din satul

Rothes, care tocmai a primit avizul favorabil al

autoritatilor. Unitatea de productie va prelua tescovina

de struguri de la 16 dintre cele 50 de distilerii din zona

Speyside—inclusiv Glenlivet, Chivas Regal si Macallan—

si o va arde cu talas pentru a genera electricitate in

aceasta zona. Nu va fi preluata materie de la mai mult de

25 mile departare.

De asemenea, dintr-un reziduu numit "pot ale" care se

colecteaza in distilerii, in recipientele de cupru, instalatia

va produce pentru fermierii localnici si ingrasaminte si

hrana pentru animale.

Proiectul din Rothes, este un joint venture intre Helius

Energy si Uniunea Distileriilor din Rothes (CoRD). Frank

Burns, director general al CoRD, a declarat ca este o

locatie ideala pentru noua instalatie de bioenergie, care

va fi construita pe un santier industrial existent.

"Este foarte bine sustinut de comunitatea locala. Pana

acum, in Rothes si in Speyside, in general, avem o

multime de legaturi puternice," declara dansul. "Avem

zero obiectii la stadiul de proiect si am depus multa

munca in cadrul comunitatii pe parcursul evolutiei

proiectului."

Burns a recunoscut, totusi, ca parte din lemnul folosit nu

poate fi din surse locale. „O parte va fi din sursa locala,

alta parte va fi adus din alt loc” spune dansul. „Este la

latitudinea furnizorului. S-ar putea ca sursa sa fie locala”.

Cea mai mare parte a combustibilului, a adaugat el, va fi

compusa din borhot

Sam Gardner, ofiter de politica mediului pentru WWF

Scotia, a declarat: "Din informatiile pe care le avem,

proiectul pare a fi un plus binevenit pentru industria

energiilor regenerabile din Scotia. Foloseste deseuri din

industria whisky-ului nostru, care este un lucru

eminamente de bun-simt si va produce caldura atat

pentru fabricarea whisky-ului cat si pentru comunitatea

locala. Ne-am dori, totusi, sa avem asigurari ca biomasa

a fost obtinuta din surse durabile."

Este planificat ca instalatia de 7.2-megawati din Rothes

sa devina functionala pana in 2013 si sa produca

electricitate cat doua turbine eoliene—suficient pentru

aproximativ 9000 case. Astfel, se vor economisi 46000

tone de dioxid de corbon, comparativ cu energia

electrica generata de carbuni.

Investitia de 50 milioane lire din Rothes este cea mai

noua actiune bioenergetica din industria whisky-ului

scotian, si se crede a fi prima care va furniza energie

electrica pentru uz public. Instalatia de bioenergie de la

Fife, cea mai mare distilerie din Scotia, este aproape de

finalizare. Proiectul celor de la Diageo va furniza 98% din

abur termic si 80% din energia electrica utilizata la

distilerie Cameronbridge. Anul trecut, savantii de la

Universitatea Napier au anuntat ca au dezvoltat o

metoda de a produce biocombustibil din produsele

secundare rezultate din procesul de distilare al whisky-

ului, care ar putea genera energie pentru autoturisme si

chiar avioane. Noul combustibil, spun ei, ar putea fi

disponibil la pompele din benzinarii in cativa ani.

InfoHALE | 29

| Sursa |

Radiografia unui parc industrial EUROBUSINESS PARK ORADEA

Parcul industrial din Oradea, sau EuroBusiness

Parc Oradea, cum mai este numit, alaturi de

Allianso Business Park din Aricestii Rahtivani,

Prahova, se poate lauda ca fiind cel mai atractiv

parc industrial din Romania pentru investitorii

straini si deopotriva romani din ultimii 2 ani.

Intins pe o suprafata de 121,29 ha parcul

industrial este in administrarea SC Eurobusiness

Parc Oradea SRL, societate detinuta in totalitate

de Municipiul Oradea.

Cu peste 21 de investitii anuntate, in curs de

implementare sau finalizate, succesul parcului

industrial a determinat municipalitatea oradeana

sa ia in considerare realizarea unui al doilea parc

industrial, finantat prin fonduri europene.

21 de investitii anuntate

Costurile reduse privind concesiunea si

administrarea, scutirea de impozit pe teren si

cladiri dar si facilitatarea legaturilor dintre

investitori si institutiile publice locale au facut

ca 22 dintre cele 30 de parcelele disponibile

in prezent in Parcul Industrial sa fie

concesionate de catre diverse firme si

companii (o parcela a fost destinata statiei de

transformare). Parcul industrial mai dispune

de alte 40 de loturi care inca nu au fost

incluse intr-un circuit de licitatie pentru

concesionare sau vanzare. Lista cu toate

parcelele si disponibilitatea acestora poate fi

consultata aici. IBC Focus a furnizat informatii

despre toate cele 21 de investitii anuntate in

parcul industrial. Acestea au fost publicate cu

date de contact ale beneficiarilor,

proiectantilor si antreprenorilor, in functie de

stadiul de implementare a proiectelor, in cea

mai mare baza de date cu santiere din

Romania www.raportuldeinvestitii.ro.

concesionare 0,32

euro/mp/an + TVA

administrare 0,5

euro/mp/an + TVA

Cele mai importante investitii anuntate/realizate

in parcul Industrial sunt de departe cea a

americanilor de la Plexus si cea a sud-coreenilor

de la Shin Heung Electronics.

Daca fabrica de productie de componente plastice si asamblare de componente electronice de 33370 mp si in valoare de 30 de milioane de euro a coreenilor a fost inaugurata in ianuarie 2011, americanii de la Plexus nu au inceput inca lucrarile la hala de 20000 mp. Fabrica de componente de calculatoare si corpul de birouri ce ar urma sa fie ridicate vor inghiti in prima etapa 6,3 milioane euro urmand ca la final sa ajunga la 20 de milioane de euro. Semne de concretizare a investitiei sunt sustinute si de anunturile postate pe diverse portaluri de recrutare de catre Plexus Services Ro SRL cu privire locurile de munca disponibile si cerintele necesare pentru angajare.

20.000.000

euro

InfoHALE | 30

Intreaga lista cu firmele care deja detin

parcele concesionate sau cumparate in

cadrul parcului, la fel cu domeniilor de

activitate poate fi consultata aici.

Pentru cele 8 parcele ramase disponibile,

autoritatile locale au organizat o licitatie publica

deschisa - Licitatie atribuire parcele in parcul

Industrial Eurobusiness Oradea Etapa V - in vederea

concesionarii parcelelor. Depunerea ofertelor s-a

facut in perioada 15 februarie 2011 – 11 martie

2011, perioada urmata de deschiderea, evaluarea,

anuntarea rezultatelor, depunerea si solutionarea

contestatiilor in perioada 14 – 18 martie 2011,

finalizata cu semnarea contractelor de concesiune

in perioada 21 – 23 martie 2011. Cele 8 parcele

scoase la licitatie au avut suprafete cuprinse intre

3575 mp si 4070 mp, insumand 31595 mp. In total

au fost depuse 4 oferte din partea companiilor: SC

Isrom SRL, SC Balcali Import SRL, SC Pro Tyres SRL si

SC Gros Metal SRL. „Valoarea aproximativa a

investitiilor asumate in documentatia de licitatie de

catre cele 4 firme este de 1.700.000 euro. Locurile

de munca care vor fi generate de activitatea celor 4

companii vor ajunge la aproximativ 100. Cei 4

ofertanti au solicitat un numar de 5 parcele, dintr-

un total de 8. Activitatile pe care cei 4 ofertanti

doresc sa le desfasoare in Parcul Industrial fac parte

din urmatoarele domenii: productie de masini si

utilaje industriale, servicii industriale, service si

servicii autocamioane, fabricarea de constructii

metalice - parti componente ale structurilor

metalice.” se aratase intr-un comunicat al Primariei

Oradea. Detalii suplimentare despre licitatia in sine

pot fi consultate aici.

In sprijinul dezvoltarii parcului, Primaria va

organiza o licitatia pentru realizarea

infrastructurii de utilitati publice - Etapa I,

lucrarea cu o valoare estimata fara TVA de

58,603,453 RON. Termen limita pentru

primirea ofertelor sau a cererilor de

participare 20.05.2011 10:00, iar

documentatia privind participarea, caietul

de sarcini, formulare si modelul de

contract pot fi obtinute si prin intermediul

IBC Focus.

De asemenea, consilierii locali au aprobat in

28 aprilie in sedinta ordinara, indicatorii

tehnico-economici pentru investitia privind

realizarea racordului termic primar pentru

alimentarea Parcului Industrial

Eurobusiness Oradea. Valoarea totala a

investitiei este estimata la 4,082,000 lei, iar

durata de realizare a investitiei este de 3

luni. Racordul termic primar se va realiza pe

o lungime de 725 m.

58.603.453 Valoarea licitatiei pentru utilitati

Pana pe 30 mai primesti 50% reducere fata de preturile standard!

Salariile in industria constructiilor

In luna aprilie IBC Focus a realizat un studiu calitativ privind salariile din Romania in industria constructiilor. La chestionarul IBC Focus, au raspuns 275 de respondenti.

35% dintre acestia sunt localizati in Bucuresti/Ilfov, restul fiind din restul zonelor tarii

Aproape 40% din respondenti au functii de Top management, iar 37% sunt pe pozitii

comerciale (vanzari si marketing):

InfoHALE | 32

sub 10.0006%

10.001 - 20.00020%

20.000 - 30.00024%

30.000 - 40.00015%

40.000 - 50.00012%

50.000 - 75.00013%

75.000 -100.000

5%

peste 100.000

5%

21%

50%

29%

a crescut

nici o modificare

a scazut

Care este nivelul de venituri nete inregistrate de cei din bransa constructiilor ?

castiga intre 10.000 si 20.000 ron/an

castiga intre 20.000 si 30.000 ron/an

din respondenti

castiga

sume de peste

30.000

ron/an

50%

Care a fost evolutia salariilor in constructii?

Jumatate dintre constructori nu au vazut nici o

marire a salariului in ultimile 12 luni.

Mai mult, 29% dintre constructori au vazut cum

salariul lor scade.

Doar 1 din 5 dintre respondentii la studiul IBC

Focus a beneficiat de o crestere salariala in

ultimul an de zile.

InfoHALE | 33

5

8

22

16

Cu peste 20%

Cu 10% -20%

Cu 5% - 10%

Cu mai putin de 5%

Cu cat a crescut salariul in ultimele 12 luni?

3 sferturi din maririle salariale au

fost cu maxim 10% din valoarea

vechiului salariu. Avand in vedere

inflatia mare din ultimile 12 luni,

practic acestia nu pot spune ca a

si crescut puterea lor de

cumparare.

Am fost curiosi sa aflam mai

multe despre bonusurile si

beneficiile pe care angajatii din

constructii le primesc. Iata ce am

aflat, legat de valoarea financiara

a bonusurilor incasate de

respondentii la acest studiu:

8 din 10 angajati ai firmelor de constructii primesc bonusuri in valoare de maxim 10.000 ron/an

beneficii nonfinanciare pe care angajatii din firmele de constructii le primesc:

1. Telefon mobil de serviciu – 24% din respondenti pot folosi telefonul si in interes personal

2. Masina de firma – 18% 3. Program de lucru flexibil – 15%

TOP 3

La polul opus, orele suplimentare sunt platite doar in cazul a 4% din respondenti. La fel de putin utilizate

sunt si plata pensiilor private, asigurari private si pranzuri oferite de catre firma.

44% au bonusuri mai mici decat 100 ron/luna

InfoHALE | 34

Nesatisfacut37%

Salariu corect

Foart satisfacut8%

Cu cat a crescut salariul in ultimele 12 luni?

Putin peste jumatate dintre ei considera ca

salariul pe care il incaseaza in fiecare luna este

unul corect atat pentru ei cat si pentru

angajator.

Restul?

Mai putin de 1 din 10 (8%) din respondentii

acestui studiu sunt foarte satisfacuti de nivelul lor

salarial si 37% dintre ei nu sunt satisfacuti de

nivelul actual al salariului.

55%

motive pentru care angajatii din constructii isi parasesc angajatorul Avand in vedere graficul de mai sus, pare foarte logic ca primul motiv pentru care respondentii la acest

studiu au mentionat ca fiind un “salariu mai bun”.

1. Mai mult, 1 din 5 respondenti si-ar parasi actualul angajator pentru posibilitati de avansare in

cariera oferite de alte firme.

2. Tot 20% dintre respondenti si-ar parasi actualul angajator in cazul in care ar primi oferta pentru

un alt posibil job.

3. 14% dintre respondeti sunt dispusi sa-si paraseasca actualul angajator pentru un loc de munca in

strainatate.

Dar cat de probabil este ca angajatii tai sa te paraseasca, in cazul in care vor primi sau cauta oferte mai

bune?

Ei bine… pune-ti centura de siguranta.

TOP 3

1 din 3

din angajatii tai (la nivel

statistic) este gata sa te

paraseasca chiar maine.

InfoHALE | 35

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

ian

..0

5

mai

..0

5

sep

..0

5

ian

..0

6

mai

..0

6

sep

..0

6

ian

..0

7

mai

..0

7

sep

..0

7

ian

..0

8

mai

..0

8

sep

..0

8

ian

..0

9

mai

..0

9

sep

..0

9

ian

..1

0

% din toate ofertele

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

ian

..0

8

mar

..0

8

mai

..0

8

iul..

08

sep

..0

8

no

v..0

8

ian

..0

9

mar

..0

9

mai

..0

9

iul..

09

sep

..0

9

no

v..0

9

ian

..1

0

mar

..1

0

mai

..1

0

iul..

10

sep

..1

0

no

v..1

0

urban

rural

Cand este cel mai probabil sa-ti pierzi angajatii (in constructii)

Avand in vedere activitatea sezoniera

din constructii, in perioada mai –

septembrie este cel mai probabil ca

angajatii tai sa te paraseasca pentru un

alt job. Conform portalului balaur.ro,

cele mai multe oferte de munca pe

domeniul constructiilor se

inregistreaza in lunile mai, iunie, iulie,

august si septembrie.

Vestea buna este ca urmeza cele mai bune 5 luni din acest an: mai, iunie, iulie, august si septembrie.

La fel de pozitiv suna si raspunsul celor 63% dintre respondenti care considera ca in urmatoarele 12 luni

activitatea in domeniul lor de activitate va creste, fata de cei 12% care vad o inrautatire a situatiei prezente.

Cum arata viitorul in constructii, in opinia respondentilor la studiul initiat de IBC Focus

63%

din respondenti cred ca

activitatea lor va creste

InfoHALE | 36

O oferta de locuri de munca mai mare

in aceste luni pare foarte naturala,

avand in vedere un alt indicator al

industriei constructiilor: Autorizatiile

de Construire.

Asa cum observam si din graficul din

stanga, cele mai multe autorizatii de

construire se elibereaza in lunile mai

pana in septembrie a fiecarui an…si

aceasta tendinta NU tine cont de criza.

E criza…nu e criza…aceste luni sunt

lunile in care activitatea pe santiere

este cea mai propice.

furnizor materiale de constructii,

instalatii, utilaje, etc. 46%

arhitectura/proiectare8%

antrepriza generala in constructii

16%

subantrepriza constructii/instalatii

30%

Ce activitati au firmele respondentilor?

60% din participantii la acest studiu initiat si

promovat de IBC Focus au varste sub 40 de ani.

Superutilaje

Exista constructii industriale de diferite

dimensiuni...iar cand constructiile industriale

cer lucrari speciale...isi fac aparitia si utilaje

spectaculoase. Va prezentam in continuare

cateva bestii industriale.

Krupp Bagger 288: cel mai mare excavator din lume

Cel mai mare excavator din lume a fost construit de

catre firma germana KRUPP si cantareste peste

45000 de tone. Monstrul metalic are o inaltime de

95 metri si o lungime de 215 metri. Si pentru ca inca

nu a fost inventat un cric cu care sa repari

eventualele pene ale acestui monstru... el merge pe

senile.

InfoHALE | 38

Blindatul Caterpillar D9R

Porecla sa este Doobi (in traducere libera un fel de ursulet pufos),

dar acest buldozer nu are nimic in comun cu pufos sau moale. Cu o

protectie blindata ce cantareste 15 tone, cu geamuri antiglont,

acest monstru este echipat pentru constructii, demolari, misiuni de

salvare si chiar pentru actiuni de autoaparare armata. Buldozerul

Israelian este prevazut cu aruncator de grenade si o mitraliera.

Liebherr LTM 11200-9.1

Liebherr LTM 11200-9.1 este o macara telescopica

ce poate ridica pana la 1,200 tone. Bratul ei se

extinde 100 metri lungime si poate ajunge la 126

metri cu intreaga structura. Bestia se poate deplasa

cu o viteza de pana la 75 km/ora.

InfoHALE | 39

Incarcatorul LeTourneau L-2350

Cel mai mare incarcator care merge pe roti (nu senile ca big

brother-ul Krupp Bagger 288) are un motor cu o capacitate de

2300 cai putere ce il face capabil sa ridice greutati de peste 72

de tone. Cu siguranta soferului care conduce o asemenea

„jucarie” nu ii este permis sa aiba frica de inaltime. InfoHALE | 40

Rusch Triple 34-25 cu Genesis 2500

Daca ai avea nevoie de o foarfeca imensa cu care sa

tai cladirile de constructii...ce ai face? Ai citit

bine...nu este visul baiatului tau de 10 ani...este

realitate. Mai jos un utilaj ce te ajuta „sa tai”

aproape orice cladire. | Sursa |

CONSTRUCT INTELLIGENCE MAI 2011