Editura ARTEMTS

Str. Piala Presei Libere nr. 1,C.P. 33, OP 120, Cod 013701

Sector 1, BucuregtiTel./Fax: 021 319 83 44

email: office@semneartemis. roweb; www.semneartemis, ro

DifuzaretTel./Fax: 021 3L0 74 59,021 311 49 36

email : sem neartem is@ya hoo. ro,difuzare@semneartemis.ro

COMENZI ONLINE

;ute de cfirti la un click distan;f, -www.semneartemis.ro ,

Bucuregti

NAE IOI{ESCU

nM{NRMPTARORTONOX

i 200t

Volumul defold reproduce edilia apdrutd in anul I9S7 laFRiTIA ORTODUC| - Wesbaden, tngrijitdde D.C. AItZtR

CUPRINS

D.C. AMZir: INNREPTNRUL NOSTRU

tN t-oc DE PREF:ATA

lntr-o chestie de metodiCindsuntutilediscu[iile,9iclndnu-...:........

Introducere

$TIINTA $I RELIGIE

,rSufletul mistic" .-..........' 19

Misticism? ... ...:i.......... ............-......... 22

Ceestemisticismul?......................:............,,Piatra din capul ung.hiului"Ra$une gi credin$ .-.................

Religie gi psihanalizi '.....30

$tiintificiigi teologia ......34

Religie 9i morali

Partea IMANTUITORUL

l. Nagterca

La nagtarea Domnutui

,,... $i s-a fEcut om"... ,.,,.,44

Fug" in Egipt ......... ----.-...47

ruxta cruce' """'"'::::::.:1.:":::"-.................::::::::::::::::::l?Tristia ........,. ......

3. invierea r

inviere..........,........ ..........60Si mlrturisim Pagtele! .......................62Pagtele gtndului gi celelalte Pagte .........................j,................65

Partea IIBISERICA

l. Ortodoxiafinerptul gi Ortodoxia........,........". ..................,...,. ? Ilertarea crogtinl ..........,... 73Pentru rointrarca ln ortodoxicOrtodoxicCc e Prrdania? .............

2. Biseric[ gi neamBiserica filranilor ........... g6

A fi,,bun romAn"Noi gi catolicismul................. ............91So4ii de izbtndl ai noii ofcnsive catolice .,..........94Iluziile catolicizan1ilor ...........,.Intrc catolicism gi ortodoxie ........... ......,....,........ 100,,lntcrnationala" sub glugl .....,"...:................. ...... 103

SectantiiStatulgiinv{ftrmlntulteologic................... ........109Concordatut* ....,:.

, ...........,...... ......".....:........................... l l0

4. ConfesiunilcOrtodoxia rlstrriteanl gi pancregtinismul ............................... I l3Ad maturandum Christianae unitatis bonum ...... I l5D.C. Amzlr: Note gi comentarii ................ ......... I 19

INDRBPTARUL NOSTRU

Cea mai mare parte din articolele culegerii de fap au

apirut in ziarul ,,CuvAntul" intro anii 1926 * 1933 gi acesteaau fost reproduse - cu indreptirile impuse de gramatic[ gi

lcns - din volumul Roza Ydnturilor (Bucuregti 1937).Primele doui articole, publicate aici, pentru intAia oari involum, sub titlul comun ,,ln loc de prefali", au aptrnrt ln1938 tot in ,,CuvAntul" gi au fost reproduse dup&,,t6etutrin'din arhiva editorului. Pentru primul imi lipscgte data exactia apariliei, care cade, sigur, la lnceputul anuluin probabil infcbruarie. Pentru celelalte texte am indicat in note locul gi

data apariliei precum gi izvorul imediat din care provin.Cu excepfia primelor doul articole, care lllmuresc

chestiuni generale de metodi, toate celelalte trateaziprobleme religioase gi bisericegti. ln Introducere am grupat

o serie de texte care privesc raportul preliminar dinfie ,,gtiinfigi religie", raFune 9i credinll, cunoagterea intelectuali gi

trflireareligioas[. Ultimul text din acest capitol delimiteazl,cu precizie clasicl, domeniul moral de cel religios, atdt de

ugor de confundat pentru omul ,,modem".Corpul propriu zis al volumului l-am lmp64it in doul

grupe de texte, flecare cu sublmpdrlirile ei, a clror rafiune elrgor de infeles. In cadrul fieclrui capitol, am respectat, pe

I. NA$TEREA

Lsnrqterta llomnulul

. Iard lrod ImPdrat,

Caana cairlet "'Awtnd s-s suPllrat,

Caana Galtlell ...

Cind s.a nescut Mfrntuitorul, in Roma stlptneaOctavian, - iar in ludeea lrod. Perechea era buni' Un

aventuriei crud gi criminal, stlpinul. Un monstru perfid'

vasalul,Rareori istoria a avut s[ lnregistreze orori mai

insult[toare ale umanit{ii. un pripn$ tndrdznel li lipsit de

scrupule, Irod era un ldumcu. Cu ludeea nu avea nimic

,otun. Uanrpase domnia fogtilor lui stlpAni din neamul

Asmoneilor. praetz$, care obignuiegte s[ se documenteze'

niJ infaligeazi condamnand la moarte pe Hircan, ultimlldomnitort din familia invinstr, ti pe nepotul acestuia,

Aristobul, clruia totugi maicl-sa, Alexandra, o femeie

indrezneati $ lnreprinziloare, izbutisc sl-i cf,Stige protecfia

tui nogusi gia Clcopatrei. Se lnsoarl cu Mariamne, sora lui

fuistoIul, ca se-gi legitimeze tronul; dar sfArgegte prin a o

NAE IONESCU

trimite la moarte. Tocrnegte un istoric, pe Nikolaos dinDamasc, si-i faci o genealogie ... babiionianil; gi e totnelinigtit. Donrnia nu-i e sigurd; peste tor nu vede dec6tprimejdii, spioni, asasini pl6fili. Archelaus, ultimul ntrscutal Mariamnei, e gi el execurat . zadanic.orice preiencieiii iificea si tremure.

- Superstilios gi credul, terorizat de propriile lui criine gide grija pnstririi unui ron care nu-i upu4inr., _ aga l_augisit cei trei crai de ra Risirit, care veneau si-i anunlenagerea unui nou rege in ludeea.

Si ne mirim ctr, atunci cAnd Magii nu s-au mai intorsca sf,-i spund unde e noul rege, el dl ordin si fie sugrumalitoli copiii Berleemului? Ceg au murir, nu se grie. Apolcalipsalu; Ioan vorbegte de patruzeci gi patru de mii. FlaviusJ':sephus tace. Dacr ar fi sE credem pi Macrobius2T, in rnicera pierit gi unul din fiii rui Irod. pedeapsi dumnezeiasci sauperversitate bestiali?...

Biserica strrbtrtoregte pe acegti prunci, mai mici de doiani, prima riscumpirare a tulburatorului horoc de a ne fivenit Mdntuitorul. Cunosc un vechi imn latin de oinduiogdtoare frigezime:

Innocentes pro Christoinfantes occisi sunt ...

Prunci nevinovali furn ucigi pentru christos; asasinafiin virsta laptelui, de un rege criminal, ei urrnruriMielugelufui, el insugi f6ra pata- sarut, flori ale martirilorpe care in chiar pragur lumii urmirirorii r"i cirriri"r'rasmulsertr, pr€cum furtuna rozereinmugurite. voi, cere dintdivictime pentru Christos, turml fraieda a jertfililor, lapicioarele altarului, biefi copilagi, valucagi .u patm.fi licununile voastre:

innnnrtan oRToDox

Aram sub iPsam simPlices

Palma et earlnis luditis ".Este una din cele mai ernolionante 9i mai sernnificative

priznuiri. Copiiul SfAnt, niscut in ieslea sirnpli a

Betleen:ului, ciruia i se inchinfl bout 9i asinul, pistorii 9i cei

trei magi ai Risiritului; stipdnul cenrlui 5i al pemintului,

cinria ii pregfitim in sufletele noastre,'Pflt de flori" pentru a

se sfilfiqlui intru noi, spre mfirrtuirea noastril Desigur, aceasta

e Crficiunul. Dar bucuria mdntuirii nu e singur6; 9i e at6t de

cutremurEtoare, cd nu o putem suporta cu inima linigtitA'

Orice bucurie se clfldeqte pe o jertfh' Ca 9i bucuria vegtii

bgne a naqterii Domnului, pentru eate omenirea a pl6tit birul

cAtona mii de prunci gdtuili. Care este jertfa noastr6? ...

Pedeapsa - o gtim: patru ani de la naqterea Domnului,

Irod murea: ii putrezise camea; viermii ii sfirtecau de viu

trupul; il frigeau picioarele; r6suflarea ii mirosea a stfirv. ,Avea

oroare de sine insuqi - $i se omori singur, nemaiputind indura

chinuri oribile. Grozav6 pedeapsil, desigur, pe care c6rtile

noa.stre obignuite nu ne-o fin laindemf,ni. trrod dispare pentru

noi o data cu porunca pentru uciderea copiilor de s6n. Noi

uiffim ins* a ne aminti pi valul nesfArgit de sdnge 9i de lapte,

care a curs ca o rf,zbunare a Rdului, c6tre care onrenirea

trebuia si expieze norocul Mf;ntuitorului infAptuit - 9i

groaznica moane a lui lrod, unealt* perversd a celui rdu.

S& ni le aducem aminte ast6zi, in aceastd zi mare, ca o

congtiinlE a jertfelor pe care le dator&m - pelltrur'ascump&rarea izbavirii noastre- CEci toate bucuriile flara

reculegere - nu rezist4 colEului vremii.1926

43

NAE IONESCU

.,... $i s-a l?lcut om"

in nesfarSitul intuneric eu vddTreimea sfrdntd, Si in Teimea des-prinsd din noapte, in mijloc,md vdd pe mine fn.sumi in picioare.Angela de Foligno:t

Aga mdrturisim noi, cregtinii, ci Dumnezeu fiut s_agobornt pe pimfuit, s-a intnrpat de la Maria Fecioara gi adevenit om. Pent. ca aceast[ coborire a lui si insemne iaregimAntuirea noastri.

Poate c[ amintire4 in aceste zile de sfirbitoare, a nagteriica om a Domnului christos, e prilcj de reflec$une la ceea ceeste mantuirca noastrr prin Messia. ctrci ar fi cu mult preaslrac cr6ciunul nostru, dactr l-am trtri numai in atmosferalui dulce-aromitoare, dar lipsiti de rodnicie, a obiceiurilor,gi nu am incerca se depegim, cel pu$n in aceastl imprej*or,cercul ingust al concretului,lnspre inpresurile lui rnai raarrri.

Natterea lui christos indici momentul istoric in careDumnezeu s-a fdcut om. Iar aceastn apari$e a lui.christos,

Tunfatl de Legea veche in zeci gi sute de chipwi, cste faptuifundamental al adevrratei anhopologii ca inleiegere . o*ului.De ce uitnm aga de stiruitor a ne gAndi ta aceasta?

Congtiinla greacI socotea pe om gi Dumnezeu deosebiligi ln lnchegarea lor inrimi gi spagial. Erau deosebig gi uebuiausil rlmintr aga. Iar lumea iudaicn a vechiului resiament nugdndeaaltfel. t

Desigurn omul frrsese creat dupi chipul gi aseminarealui Dumnezeu; dar ptrcatul originar insemna cidereadefinitivd; izgonirea lui din paradis echivala cu o schimbarede erenfi, schimbare pe care Messia cel cu calul alb ar putea

ixpnnpran oRToDox

si o anuleze; iar incercarea Kabbalei de a deplgi prin Adam

Kadmonsitua;iatragiclaomului,aisprdvitintr-unfeldep*t.it*, cel pulin iot a;a de f6rl ieqire ca 9i ancorarea in

vechiul Testament2e.- Nrr.i omenirea lui christos a desfdcut cercul de fier

al acestei vegnice 9i intunecate robii' C[ci Dumnezeu' in cea

de a doua lPostaze a lui, a devenit,om, s'a purtat printre

o*uni gi li'a triit viafa in forma ei veqnici 9i absoluti'

Cluistos - noul Adam.Aga s-a stabilit legltura fireascl intre om 9i Dumnezeu

-9is-aridicatdinnouomullaconqtiinfaesenleiluidivine.Viacurile adevlratului creqtinism aveau vie aceastl

colrgtiinlitn urmltoare, Eum erau, cuvantului sfiintului Pavel,

care gtie ca omul va fine $caun de judecati pentru ilSef

ti Cor. 6,3J. Omul deasupra ingerilor ln ierarhia lumii

ideverate, iata marele fapt fdcut posibil prin intnrparea lui

Ch'ristos.Ce departe suntem de lucrurile acestea' care ne

intereseaziiotugi in aqa de inalt grad' E adevirat' noi stlm

inc6 zub hipnoza ,,rnarei lntoarcerin' a Renagterii; care Eezarrd

pe om in centrul universului, i'a redat autonomia''instaurendu.l

in vechea lui demnitate pe care i-o con{iscase

crettinismul' Dar chiar a9a sI fie? Reprezintl in adev[r

mentalitateamodernlunplusdeinovalieomeneascl?General vorbind lumea noul s'a strlduit se integreze

inneaga exiitenlA concretl int-rur singrr pro:T' ti?}I'p. o Jing,tte [nie. A;a a fost inglobat 9i omul fn or{iyanaturatai tucn*ilor, u.otaanau-i-se poate, in aceasti ordine,

o situalie proemin€nt{ dar dezbrlcdndu-l in fapt de atibutele

divinitagi. Cl rceste atribute existi totugi efectiv, nu incape

indoiali. Probl insugi acest evolu;ionism de structuri

gtientistl, care nu s'a putut sustrage dificult{ilor rezultate

NAE IONESCU

din noul punct de vedere dec6t prin indumnezeirea realittrliiconcrete in care fusese coborat omul. De aceea toate sistemelemetafizice ale lumii jg duna Rena$tere sunt precumpinitorpanteiste. Solulie hibridi, fhr6 indoiale, dar aoueJinAnecesitatea de a vorbi cu Dumnezeu in categoria in .rrr r.plaseaza omul. in toati aceasti perioad[ de sdricire spirituari,singuri mistica a izbutit se salveze antroporogia, nrenlindnd-o pe piscurile insorite are metafizicurui; tniJtiru .rrit#

'icealalti.Ctrci singurd aceastit cugetare a gtiut si nu piriseasci

punctul de vedere cosmic in inferegerea gi va-lorificareaomului, atunci c6nd filozofia se bucuia a crede ci a surprinscheia infelepciunii absolute, pentru ci izbutise ,e i;;;;;.antropologia in domeniul naturii. ---s--

Dar tradilia gdndirii mistice s_a pierdut; pe misuri ce asecat vina religioastr a culturii. omui a coboiat din ce in cemai mult in lumea lucrurilor, pierzind contactul cudivinitatea, din care totugi se imparragegte prin esenra lui; _intr'atet incit chiar pentru congtiinie ,.iigio"r. iiai.rt"ingerul a devenit un ideal de perfegionare; ui-tancu-se api"relementar cd, intr-o-cosmologie creg{ini consecventa, iig",fi oT

-se mipctr pe linii deosibite; cel dintAi n.nina'Oeiat

ideel de sublimare a rucruriror; cel de al doile., ,i.upra a"ajungere la Dumnezeu.

Gdndurile acestea sini le readucem in minte astAzi c6ndvom asculta vechea solie: ,,Nagterea ta, Christoase,Dumnezeul nostru, risirit-a rumii lumina

"unog,in1.ii'Poate ci cel pulin nddejdea recAgtigdrii pierdutri a.r*ita1iomenegti se va cobori mangdietor asupra noastr6.

r927

ixonrrux oRToDox 41

Fuga in EgiPt

... ingerul Domnului s-a aratat deci 9i a poruncit cele ce

trebuiau itr.ut., Maria st ia Pruncul gi si fugi in Egipt.

pruncul nu efa altul decat lisus. ca si scape de urgia

urmiritorilor, Maica Domnului s-a supus poruncii. Pruncul

Sfhnt ar fi putut invocapentru El protec$a Tattrlui ceresc; ar

fi putut gesi in El puterea de a dezlinlui minunea 9i de a se

pastra nJvatamat ln mijlocut iuregului sdngeros dupi Cel Nou

niscut.Nimicdintoateasteanus-aintAmplat.Primul"nctal

vie;ii lui a fost de umilinla 9i de supunere. $i-a recunoscut

natura paminteasci, at6ta weme c6t nu-i sosise inc6 ceasul;

gi a accepat tegea firii in care se intrupase; inlelegind cn

."ru ""

ira dumnezeiesc in el abia mai tirziu trebuia si

lucreze.Iat6 deci c6 a infrunta primejdia, impotriva careia nu

po$ face omeneste nimic, nu e o'dezerfiune. se fii Dumnezeu

ii ia t, pleci inaintea urgiei oamenilor, nu insemneaztr asta

,errnunli ladumnezeirea ta? De bun6seaml c[nu, de indata

ce Iisus insugi a acceptat fuga - gi de indati ce firncfiunea

dumnezeirii ira in acel moment numai virtuali in el'' A nu te opune rdului, ci a te feri din drumu-i' se

dovedegte, astfel, a fi pentru noi, omenette, o indicagie

neccsarl" A te feri din drum, tocmai pentru a pune la adipost'

pentru ."utri in care se va plini vremea, puterile Pe carc

burrr"r"u$ le-ahdrlzit, ca si le faci rodnice intruajutorarea

celor ai tli. .

Maria a luat pe Pruncul Iisus ;i a fugit in Egipt Minunatii

pildn de supunere gi de prevedere. Pruncul Iisus nu a stat si

intunt" pe ucigagi. E agc de firesc. Dar ascultagi totugi pe

inchinitorii romantici ai eroismului cu orice pr';f: cum' era

NAE IONESCU

fiul lui Dumnezeu gi nu a pregetat sI fugn? A acceptat se sedeclare infrint in fala oamenilor gi nu a dezlInluit asupra lorfulgerele miniei dumnezeiescului Siu pirinte? Vedeli, nu.$i nici Ptrrintele lui nu a hottrr6t altfel. ci a poruncit firga laadipostul din |ara Egiptului, impunindu-i acest p., aeumilinp. Spre mai marea slavi a lui de mai t6rziu.

Sl fi stat pe loc, si moar6? Frumos. Cel mult fnrmos

1dica. In fapt, nici m6car at6t. c6ci frumusetea aceastaindoielnici ne ridica nou6 putinla mintuirii, pe care aga deimbelgugat ne-a pus-o la indemtntr mai t6rziu. e fugit. Darnu ca si rinrini acolo, in pazn bunn gi in cilduri. ci ca str sepistreze penmr ceasul pe care Dumnezeu I-l hotirase; pentruca sil se reintoarcil Ia ai s6i, unde tebuia str inceapi minunateleLui isprivi; intre care nu cea mai lipsita de insemnitatc afost cand a luat biciul gi a izgonit pe negustorii care spurcaucu larma lor provocatoare casa Tatilui SIu.

A, existi - vedeli - gi un eroism al umilinlei; eroismulcotidian, fdri gesturi gi fdre pathos, ignorat dr to1i, rnstilmdcitde tofi, batjocorit de to1i. Riscolitonrl, tragicul eioism al celuicare-gi simtc chemarea, care-gi gtie indatoririle grele aleacestei chemiri gi care igi impune aspra disciplini de aEteptq inFeg, ceasul in care trupul gi sdngele lui se vor fringecu folos pentru iertarea pIcatelor noastre.

cind steaua Betleemului se arati deasupra capetelor

lo?stref noi ne gindim ci dupi ariltarea ei a urmat hrga inEgipt gi intonlm, in incordarea tuturor nddejdiloa urlhiulrndemn vegnic nou: ,,iattr" mirele vine la miezut noplii gifericitd e sluga pe care o va aIIa priveghind,'.

t929

II. RASTIGNIREA

Juxta Crucemf

...Pe'vremea aceea' altarul lui Grilnewaldro btrjendrea

pe la Munchen. Gonit din Colmarul alsacian de urgia

iezboiului; sau pus la adipost lmpotriva unor pretenfiryi d3

reste hotare - car€ nici nu au intarziat s[ se valorifice. sorfii

,e^r.a. in primtvara spll6citla lui 1919, Germania.lichida,

inu..; dureroasl infringere moraltr, nenorogul armelor sale'

$iio."rutta de pe mJurile Isanrluin grea dg tpdlt-t{:amintiri, neamul german lgi lua adio de la ripticul cnrcificarii,

cerut lnapoi, la locul de bagtinl in Colmar'

Ia vechea pinacotece din Barenna8e, unde fusese expus

panoul, era urpelerinaj. De dimineala lncepeau sl curgtr

i.*ftf. "u profrrorii loi; 9i oameni de-toatl m6na' simpli -

saumaievoluagi,solidaricutolii,cadescendentispiritualiait"ti, gu rnetierul Griinewald care in acele ceasuri grele

iil;; ince qi mai mult parctr sufletul vechii Alsacli ger-

rnane. Perindarea tuturor in fala Crucificatului cnpita de{grr

un alt sens, mai adtnc ai mai tragic dec6t plarrgerile periferic.

sentimentale gi intonarea vechiului ciintec de migcitoare

aducere aminte:

*Eseu aptrnrt in,,Gindirea" VII (1927)' Nr' 4'