CI scrie al lui Nae lonescu el o ruryu;d foga de trodipio acsdenricd rorndneoscd o insernnot pi intr-o anumiti rnasuia rhior fola de ced europeonci' tvlai intii, foptul de s ,,filozofa" in orticole de z iar, 0$o dum nu 'decit, 'pind l)nomuno pr Ortegn y 6osset" Dor otunci fdcuse

ln ce privepte felul de

NRC IOI{CS(U

"mai

oles emanciparea fola de iargonul ocodemic (,,eu scrj't co un bdcen,,, mdrturisea) pi ignorareo cerernoniole/or retcrrrce tradigkonole, care Qu drs fatul, la ,,(omprom/teres" lui Nae lonescu in ochii multsro din colegir lui. "Nu e serio;f" se spunea; ',nu e ;tiin[ific" ("$tiinfo" fnsemnind, in oce.st caz, note erudt'te, bibliografie ,pi citcte in mai ntulte limbi),,$i tot

otit de compramifdiooie o'pdreau in ochii "ptiinpificilor" medi'in legdturd cu "tem e triviole" ,odicd tofiile gi cornento'riile lui

intirnpldri de toote zilele. "Dar rje ls at daileo rdzboi mondiol incoace, ginditorii, criticii, scriitoril cam ssto fac: mediteazd asupra intimplfrilor de tcste zilele; cofmenteozd "tefne triviole-* $i nu govdiesc sfi colaboreze la ziarele de mare ilroi, sd porticipe la clrrtpanii politice, sti interyind in oriee fel de monifestCI$ie publicofitozogo de pre$ti$iu, credinefogl sdLr ngnosticf (F{eidegger, Jos"6cbrrel Molcel, Ricoeur etu) de:zbat prcfileme religioose pers, 'Tlrlia $du Bergson, nicl "lntr-un ccr,"e nff oprintepte pfi Sf'

.4r/

r'_

_rF

* ff+"[, t ju "$i!'!d@bwd@'r-

--i-ut*

rg

-Fx.-*,",

fet 'Rudolf Otto, cf nqsi de grobd mdcor pe Schleiernnccher iou pe Noe tronescu. Miraea ffiIAAEtrrodrornos

Chicagc, lS FebruarBe {ST0 {Apiflrut lra revistn

Nr. {0)

ffi?l

MMTffiRI LffiMEr)I TUHA!1

OZA""

V.I N*TU RI LOTI"

",ffi B L' C IJ FT E ST {

T99O

LA 1NCEPUT DE DRUM l9q*Cu Roza uinturilor de Nae lonescu, editura a cirei intitulalie devine acum limpede pentru toatd lumea lanseaze in cultura noastrd cea dintli colec{ie de texte readuse in actualitate prin metoda ,,reprint". Curentd in toate {drile europene cu exceptia Rom6niei gi poate a vreunei alte {6ri necunoscute de noi, foarte folositi la toli vecinii nogtri, mai ales in Bulgaria, aceasti metodd a creat faima mondialS a citorva case de editurd. Cine nu cunoagte Variorum reprints din Londra sau Mouton din Haga? Ideea de a readuce in circuit contemporan, cu mijloacele tehnice actuale, cirti apdrute cu decenii sau chiar secole in urm5, oferindu-i cititorului emo{ia lecturii sau contemplirii lor in chiar infdligarea genuini, a dat naEtere unei foarte prospere ramuri din poligrafia mondiali. Numai in fara noastri, plni acum, incercirile au fost timide 9i s-au limitat exclusiv la revistele culturale de inceput (Dacir Literard, Alduta Romdneascd, Propdgiria)" obligind, prin lipsa lor de rentabilitate, abandonarea lericitei ini[iative dupa primii paSi. A losr nevoie de o revolulie spre a pulea incerca si aducem cultura romAnd, din acest punct de vedere, la punctul de plecare pdrdsit de alJii de multe decenii! Dar rapiditatea recuperdrii decalajelor a [ost lotdeauna caraiteristici rominilor, gi plecdm la drum cu aceasta incredere intr-o tradijie ce nu s-a desminlit.

bq?.3?1

loilsll-lul- Po\ \ rn eouceTrE

t'\

]I dIJLTURA SOCIA luprrulur srn

il

Am ales pentru aceaste inaugurare cartea lui Nae Ionescu deoarece sintem convin$i cd nici o alti carte romineascd nu se cere ma i urgent cunoscu td 9i va lor ificati,qi anumeintr-o direcfievitald pentru existenla nationali: invdlarea metodei de a gindi cu mintea propr ie, 'esen{ial cu prizi la real gi cu infelegerea acelui lucru care este ainla, ipostaza uie a realului. . Nigqlae Iorga a gisit cindva - vorbind despre Miha_il Kogilniceanu cea mai fericiti lormuli sirre a defini gindirea romineascd:

REALISM ORGANIC. Adici putinla de a percepe realitatea potrivit cu legile gi logica viului, a viegii, 5i nu impunindu-i schemele rafiunii abstracte qi teoriilor de cabinet. Dupi ce o jumitate de secol am fost constringi si glndim exact contrar firii 9i tradifiei noastre, nici un antidot nu este mai bine venit decit contactul cu scrisul gi gindirea celui care, descinzi;rd direct din N. Iorga, dar ucenicit la toati gindirea europeand, a reugit sd dea filosofiei romdneEti, pentru prima oari, o identitate inconfundabil6 in cugetarea universali, cigtigindu-gi un loc echivalent cu cel de{inut de Descartes in filosoiia tr zncezd, de Bacon in cea englezi, de Kant in cea germani gi de James in filosoiia a mericanS. Nu este vorba de echivalenle oalorice, ci strict funclionale. Dar in misura in care realismul organic romAnesc nu numai botezat astfel ci gi configurat de geniul niucitor gi polivalent al lui Nicolae Iorga se va dovedi o ipostazd universal-valabili a spiritului omenesc, la fel ca ralionalismuL antic sau cel francez, ca empirismul englez, ca idealismul german sau pragmatismul american, in aceeagi mesure geniul Iui NaeIonescu (carea,.tradus" in Iimbajul specialitii1ii filosolice gindirea tradilionald rom6neascd. a [dranului roman, a domnilor gi cir turarilor gi a primilor mari ginditori moderni, incepind cu Eliade Rddulescu gi culminind cu Mihai Eminescu qi Nicolae Iorga) se va dovedi demn de a figura in istoria filosofiei europene alSturi de marii intemeietori de direclii filosofice, deschizdtori de drumuri noi min{ii omenegti in cdutarea vegnici a adevirului Ei echilibrului existential. Nae lonescu, doar cu cinci ani mai virslnic decit Lucian Blaga (s-a niscut la l6 iunie 1890) a avut o biografie, o formalie gi o situa{ie deosebite de ale creatorului Trilogiilor dar a devenit, a16turi de el Ei putin inaintea lui, ctitorul filosofiei romdneSli in deplinul sens al cuvintului. Filosofia romdneasci se sprijin, pe acegli doi ginditori la fel cum un viaduct se inriddcineazi la cele doud capete in solul atotliitor, permilind acolo mobilitatea oamenilor Ei lucrurilor, aici a ideilor. Fdri unul din ei, gindirea rom6neascd gi identitatea filosoficd romAneasci se prebugeso. Nu e deci de mirare ce demolarea lor a constituit

#l#iTi.".:;pl#n:l:ui:[iff ::[eii:iF iiil"u-"ft.,"n,hfu :#:f]*ir"":rili*;liT+

i,",i#,i*i'i,,i?tff 1ift *,l"i$.::?':kiil fl'dqJff+*##*,ii[lfi,Tl'i.r'?l,;i;

Hi'rfi$}[##m[ffiffi

ffi*ffi

fiffiffi

traducere

traducere a Aforismelor asupra inlelepciunii in aiald pDarti semnetura aceluiagi, a fost inlreprinsd din indemnul lui Maiorescu, a iost supravegheatd de el, qi a apirut in 1880, dupi ce versiunea romdni maioresciani debutase in ,,Convorbiri". ToI Zizin" Qi tot sub "ontrolul lui Maiorescu, a tradus intiia oard in francezd opera capitald a lui Schopenhauer, Lumea ca uoinld gi reprezenlare, din care intiiul volum s-a tipdril la Socec, in Bucuregti, devansind (1886) cu cifiva ani traducerea lui Burdeau, care apare la Paris in 1888-1890. Prin elevul lui Maiorescu, Conslanlin Rdd.ulescu-Motru, asistim la etapa noui marcati de ,,intrarea in lume" a tinerei gcoli naJionale create de ilustrul prolesor. Teza de doctorat germani a lui Rddulescu-Motu este remarcatd 9i citatd de H. Bergson in a sa Introduclion a La Mttaphgsique, iar mica monogra[ie despre Nietzsche intocmitd de acelagi la indemnul lui Caragiale'9i publicat:i mai intii in ioileto.nul ,,Epocii literare" (1895) iar apoi in volum (F.V/. Nietzsche. Viala Si filosolia sa, Bucuregti, 1895) a fost prima lucrare de acest gen consacratb marelui filosoi de cbtre un specialist (amplul studiu al lui Brandes, din 1888, 1i F. Nietzsche in sei4en Verken,Wisn,1894 de Lou Andreas Salomd nu infeplineau aceastd conditie) 9i se pare cd singura apiruti in tim-

Schopenhauer aparline junimistului iegean Ion Cantacuzino- Zizin, (s-a tipdrit la Paris in 1882). Prima

fr

ancezd a celebrei teze de doctorat a lui

f:;

i#f:Ti#j;,!.i]*'il lHi,"?:T

nu numai pro,esoru,

:,;

ru;:

g :;t *

[";?3ifi :*iilitfr:lili]it;{;T{ : *, *, iiil#j".i,,r: ii:;J?';;

:Ii

:1 ifistT, !t_; ti #?::",,# n11N "r.*li i r, ?til J,:,"TnJffiTi;Ll* ll.,i:lf, si;Hl;;

fl ;**

jj

iii*il:

rii i,'ll

;:iilii:rrlHiitr,il,uititi'."''8i,'ri'T,x?i::IH

tl i

*6ry11 ;piii:i+id :r

*iir:i:ii::;i:li{::T,#?lq,i,o;5, j:"i.,Ji,.:,i j,.; ll :it ti :1,1 x" n'# :i#'",? T b;; *l t +Hlr,

j,""*#{tf*li;" x rf*r.i,lF

ififi;

L"i

ili.l

;f

* ; ;'";

i"i#'

tr ltt ll "?rrrTo

I 3" i il i''"ijifi',";,," lX

pul vie{ii sale.

trIryl{fl ";f

,5g,giiilry,#,llffi***

in,,Noua Revistd Romani", vol. XVIII (1916) nr. I, p.

I

C,.Ridulescu-Motrl.J' Filosofia lui

kiedich

Nietzsche

in RomAnia,

ll-12

FErI indoiali, lilosoful Nae Ionescu trebuie ciutat in primul rind in cursurile sale Iitografiate sau rimase numai'in stenograme, cursuri numai in foarte mici misuri editate de ,,Comitetul" special constituit de cdtre discipolii cei mai apropiati: in l94l Istoria logicei. Al doilea curs (1929-1930); in 1942 Metafizica I.Teoria cunoSlinlei metafizice 1. Cunoagterea imediatd. 1928-1929; in 1943 Logica. L Logica generald. UltimuL curs. 1934-1935; in 1944: Metafizica

II.

Teoria cunoStinlei metafizice. Cunoagterea mediatd 1929-1930. Dupi care ghilotina istoriei s-a pribugit qi f irul s-a rupt. Retipirite anastatic de citre editori din exil (lon Dumitru, lon Cuga, George Pigcoci- Di nescu ) cursurile de mai sus au devenit intr-o jumdtate de secol raritili bibliofile extrem de scumpe sau inaccesibile (in noile edifii de peste hotare). Cele doud cursuri de metaiizici sint insd anun{ate - intr-o edilie criticd ce foloseEte ultimele corecturi ale lui Mircea Vulcinespare ci vor apirea cu - la Editura Humanilas, unde se 1i Logica gi Istoria logicei. Ediltsra Roza Vinturilor a intrat in posesia cursurilor rdmase numai in editia litografiatd, precum Ei a stenogramei ultimului curs de metafizicd, din 1937. lntentionlm sd ddm'

inedit, transcris dupd stenograma domnului Dumitru Neac1u, Probleme de metafizicd. ( 1937) . Al doilea va fi rezervat in intregime cursurilor de logici: Isloria logicei. Primul curs (1924-1925) i Logica cu specinld prioire asupra gtiinlelor exacte (1926-1927).i Logica generald. Primul curs (1927 -19281 Qi Logica rclectiuelor (dupd stenograma domnului D. Neac$u), In misura in care vom fi ajuta{i sd gisim gi alte cursuri, litograiiate ori numai stenogra[iate, neinregi' straie de bibliografia lui Nae lonescu alcdiuiti de elevii sii, sau inregistrate, dar cu men{iunea ce nu s-au p5strat decit parlial, in stenograme, nefiind litograiiate, vom sta Ia dispozitia posesorilor lor spre a le publica.

doud volume: ptimul, Cinci cursuri, va con{ine: Filosofla religiei (1925), Teoria cuno;tinlei (1925-1926), Problema salodrii ln Faust al lui Goethe (octombrie-noiembrie 1925), Istoria metatizicii ca b pologie a culturii (1930-1931) 9i cursul, in intregime

la tipar

i ainume, gindire 5i e.r_ ^-, -C:-!?"rql -4" prtmare lo+ied in coordonarele r"u de tismui o.gun iJ:. i;,, m6nesc, Nae lonescu este unrc, $t clne nu l-a citit si q: zeci.Qi.sure de ori in : i-:itl I flslrce, {amintind prin bogilia lor'pi piin "upoaoi"iet".ri.')iJj p;; f*ii";; rormata capodoperele.poeziei sau pio'zei) iu po.i" ,.1 prra_ra un veritabil destin ziaristlc in 6utiri, ,o."'a_ l^i:l:ollu.p" care Nae lonescu a creat.o in ziarisrica mai pulin ::I.rl"3:"e 1u-e publicisticastriluciri aecit posieiiiul rea rut losottca. lui Mircea et6Oe. emit cioran, Mihait Sebastian, C"n.ir"iin- r.roiiJ. 'pf ii'i Pandrea, G. Racoveanu 9i'ut1ii _-sti"ma.trri" 'nTi] ducerea ei in actualitate, astizi, cinJ;;; ;;;,'; ;;:_ varara gazetdrie rom6neasca. demn6 de rr.uu ,uliror[19, 9 redevenit posibild, este cea mai urg"nta-oll,._ galie.tate de con temporaneita te, este ,n irn'puiriiu tegoric al ceasului. fi r;spundem c, ;;;;i-;;;;,;;-."l'.In

;;; i;;:',:"il,i?:","l3l :",;":;;a gindire,

pu.tere".in stat. Gazetdria fui.u a""i"f.ii" i".e tJ"i"i prin apticarea concretd a jit;:;i,.?;;';_"j -rn.ioa* "nei ^etiii ql91a1e li intelegere a realului, 9i u i,n"i expun-ere cate sintetizeazi, tricind-b sd roO"us.a' ,i ,.'ttoa re, con cep{ia Ei "l

ca primii trei, pagina de ziar la inaitime, ;;;i.t;;fti;i 9i la for{a degdc ce dd presei st; tu tu I'de ..;- ;af;

wi-iiii'iit ijr,!1ll ^ .Nae Ionescu a fost,.neindoielnic, aldturi de Eliade R a d u esc u. p d r in tel e !) Ha sa eu,' E ri, i,r"-.Jr' ri' f.rr-.,]i ]l torga. unul dintre cei mai mari ziaris ro-'ini".i',1"' dascit de gazerarie ,"."u ,itr"l.ti; ;ij;;;'i' il i:;I

cu cea de azi, A$a se si exolici de ce ,nutie din textete conlinute a" diri' Jii ni,'i'"i o"i" retipdrite, i" ,itiln"re runi](

realitiliiingen"i" 9i, ootiii." in insugi proceiul fie , piiirL'1" 'i."r'Jta* "it"i O realitate care, in momehtul ac"ta.-err- ui T,1!lrl" asemanatoare rrr(Jr oe

..Dac6 am inceput inse cu ziaristiea (alte doud sau trCi volume vor urma lui Nae lonescu aceastd reeditare c u eger i i n o a l: 1.]r-ti!. a posibilitatea zde v i n t u ) ili ea.ne oterd a percepe 5i d6;i;d" ;;:I

);;;, ;;;;il:

in

todahi

de analiza a

speciat,_

l"

"',#'

ffi

j

:

nrtlr* rudlfuli#Hi

;H$ffiiM

lor destin, Pus in ie, intr-o "o va inscr incePutd cu iJnescu.Dan Za mlir escu l0 august 1990

-

datd memorabili

NAE TONESCIT

RO7,L7q26-1 933

NAE IONESCU

R 07, L

VANfURIT.0R1926 =- 1933CULEOERE TNCRTJIT.A,

.de XIRCEA BLIADB

EDITURA . CULTURA NATiON ALA'2, Peeaiul Maccr, 2

BUCURESTI

PREFATAMircea Eliade, carc a ltst asupra bi griia cd.itilrii aczstui vohtm, lmi cere sd scriu c leva rdnda"ri dc ftrel4d. O loc cu atdt mei bututos, cu cdt gdsesc o:i Frileiul cdtorva precizdrl fo cari le socotzsc neccaore. Adunares tntre scoatle d.e volu,m q unot crr-

$AU TRAS DiN

ACEAST,A. CARTE, PE HARTTE DB DESIst{, DOUAZBCI SI SASE DB BXEMPLANB NBPUSA tN COrf&T, NUMEROTATE DRI.A A Z,

Li

d.Qiwr.i ertrem da ncqwntaginase. IJn articol d.e grz4td este scris in trefidngia intdrnfldrilor cotkliene, Si nu poate li ingele.s, in toatd d.refttatea, d.ecdt dc cel care il cetefte tn aceastd trefidalie. Zitm de vi4[d lublicd este o cutie d,e rezanar.ld; pi ldrd auastd cutio dc rezorun(d, care sa selzctaazd. valorile gazetdre$i, o octivitate ziaristi.cd lSi pierd,e gi se4sul Si rcstal.

titole de gqzetd,, scri-se in timpuri gi imprejurdri loartz wriote , este o operalie cu totul. ingratd. Evid,ent, eristd, fentru o asemeneq indzlitryicire, nr mrmai putinfu, tlar Si indatorirea unei sel,ecgiuni. O elamentard nevoe dc sinceritate md obligd, insd, a Jace aceastd alzgerc ut dtpd ceea ce imi convfurc sau ut-mi vr.ai convine mie astdzi sd li scris atunci, ci dtpd cee,a ce imi adac aminte sd fi lost esenlial sa.a rua funttu nontend.l in care scriam. Ap fiind, col,eclia aceasta cle articole tnsemneazd mai degrabd o cronicd a celor cdgiva ani pe cari ii incad.reazd., d.ecdt... po retul meu d,octrinal, ata cun se vor li asteptdntl uni!. Ori cum ar li tnsd cronizd sant mtterial benttu'un portret -, - insemnd.rile gi com+ntariih acestea se prczintd cetitorahti in con-

VIDesigur

vn

statornic, care se trage ca un

ritror

gi

tn iwlecarea lucntsia.afiilor an punct d'e ved'ere relttiv

,

tut' zieri,st ad.uae

S'ar puteavetc.

-

dar trebwile astea nu nd

fri-

activitd{i. sitdgi tactice obligd atlnsea 'pe redtrctorul co.tid.ianubi sd ia. dluftutri intortmhiltte Si cel /tulin alnrent contrsd'intorii, chiar dncd stategic o' biectivele rdmdn acel'etiSi; Si mai apoi' pentru ca lirul acesta royt sd. se puttd in ad'evdr dcs' zilnice' frind.e tle pe Ionfu'I conlwz al laptelot atumitd trecere d'e vreme, sini *uo" ile o gura in store a crea o Pe\Pctivd in care scoriil,e cot'id'ianal,ui disfor. Iatd -d'e ce, articotrele acestes - scrise ln mhrea I'or mnioritate intre 7926 gi 1933 apar prea tArzitt Eau Prea.d'e vreme: Prea tdrzi't lentri a mai pdstra prospelimea lor origirurd, ir"o d"rre^", pentru a na li umdrite decdt tn dncd vor li avdnd' wu" isenginlitatea I'or De ce, totur, dv&nil' qceste pdreri, am aonsirn it Ia publimrea lor in vohnn? Pentrurd, ori o, fi, ele reprezhrtd un'efort disciPlhwt' "u* 'netnilic, cinstit gi. d.esint'eresat d'e a privi coti' diatul pentru ltermanen{ele lui Ei de a deC'' 5ens17i gi printte d'in intfunplnr,i -cari incearcd Probl'eme ' sincer sd Ceaace, lentru tirurii gia""t"'d Politia, pdtte li un fncet'ut ile gcotitn'. ' S'ar puiea ca fublichgiurca lceasta 3i rnai neajuns: S'ar putea, atMne, sd sc gdaibd uz seascd cirew care sd md prindn cu ocaln nicd' a schimbdrii ile atiad,ide san - Doarnne lea liisei dn originalitate ' regie!

intregii

lui

lir roq;d'eqlun*rt Dar' mii intdiu, nece-

loarte trist d,acd cei cdliva cetitori si o""ito" iAndo"i nd vor socoti dre'ft orgolios' Trebuc sd s\un totut cfr, ce creile lumea ilesltre '1tugin' fu(indtuteq m.ea, md inte ,cseazd f wrte in knte lu'ftele 'Pe cari le-am furtat, m'on doAg

fi

-

,,negLiient" cu ,'cariera" tnea' incdt am dreplul, fiwie, sd c