canduri despre nae lonescu - cdn4. despre nae ionescu - dan... · pdf filedan ciachir...

Click here to load reader

Post on 23-Sep-2019

20 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Dan Ciachir

    Canduri despre Nae lonescu

    Editia a lV-a

    Cu o postfagi editoriali de Rizvan Codrescu

    @ Editura Lumea Credingei - zors Pentru prezenta edigie

    Editor: Lumea Credinlei SRt Str. Oborul Nou nr. 58, sector z,

    cod pogtal o21441, Bucuregti Tel. o3r 4zz84z3

    e mail: [email protected]

    Director: Rizvan Bucuroiu Consilier editorial: Rizvan Codrescu

    Coperta: Nae lonescu vdzut de Dumitru Pasima Corectura: Mariana Dinu

    Tehnoredactarea: Valerian Susan

    Distribu!ie: S.C. Supergraph S.R.t. Str. lon Minulescu nr.36

    03121 6,sector 3, Bucuregti Tel.: oz1 132c.61.19, o2t b1g1c..g3

    Fax oztl3'tg.to.B4

    ilEdilslei Bucuresti - zotS

  • Rizvan Codrescu

    trecugi in revisti decit principalii sii discipoli sau pro- ximi (de la un M. Eliade si un C. Noica la un M. Sora sau un Al. Dragomir).

    Tot Dora Mezdreane-a datintre zooS gizot6,la mai multe edituri, seria intitulati Nae lonescu qi discipolii sai in arhiva Securitalii (z volume).

    Dintre cirgile despre Nae Ionescu - inci putin nu- meroase gi destul de inegale - mai meriti mengionate micar doui: Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizicalui Nae Ionescu, Editura Star Tipp, Slobozia, zooo,;i Romina Surugiu, Dominante filosofice in publicisticalui Nae lonescu. De la ,,Logos" la ,,Ctn)Antul", Editara Paideia, Bucuregti, zoo8. in materie de detractare, se poate cita, ca studiu de caz, Marta Petreu, Diavolul qiucenicul sau: Nae lonescu

    - Mihail Sebastian, Editura Polirom, Iasi, zoo9. Posteritatea marelui profesor rimine deschisi gi

    provocatoare,iar cartea defagLse oferi ca un ghid me- reuactual, care se ispitegte acum, la un sfert de veac de la prima ei aparigie in volum, si seduci o noui generagie.

    RdmonCoilrescu

    136 137

  • Dan Ciachir

    in l99o, Gdnduri despre Nae Ionescu a apirut in trei numere consecutive din eleganta si prestigioasa revisti Steaua, iar in Dg4 a fost tipirit la Editura Institutului European. A doua editie a apirat in anul zoot, la Editura Dacia din Claj, iar edigia a treia,la Editara Litera Ortodoxi, in zoto.

    Autorul

    Ginduri despre Nae Ionescu

    I

    La t6 i:unie 1990 se vor implini o suti de ani de la natterea lui Nae Ionescu. A mai rimas pini atunci un an. $tiu ci nu se va scrie nimic despre el. Prin tg85-86, cind am reu;it si-i pomenesc numele in citeva articole, nidijduiam ci se va puteavorbi despre Nae Ionescu fie cu prilejul centenarului nagterii, fre ca acela al come- moririi a 5o de ani de la moarte (r5 martie rggo). Pini la cele doui date amai rimas pugin timp. Presimtirea ci numele lui Nae Ionescu inci nu va putea fr tipirit, ci nu se va putea vorbi deschis despre el, in loc si mi descarajeze, mi indeamni simeditez asupra lui, por- nind, firegte, de la o experiengi proprie. Paginile, cite vor iesi, le vor citi cigiva prieteni, oameni care se inte- reseazlde destinul ;i de opera lui Nae Ionescu firi si ii fi fost studengi sau contemporani. Ca gi mine, ei l-au descoperit sau il descoperi exclusiv prin mijlocirea tex- telor - atatea cite s-au pistrat ori au fost editate indati dupi moartea lui.

    imi amintesc de dimineagaincare cineva mi-a adus Rozavhnturilor. Erain primivara lui r98o. Am intrat in casi, cu carte4 pregiltit si nu ies toateziaa, convins ci

  • Dan Ciachir

    voi incepe o lecturi ,,senzational?', qi, trecand repede peste scurtaprefagi,, am intors pagina primului capitol, intitulat Cronica ortodoxd.

    Am citit un articol, doui, trei... cu sentimentul ci am in fagi niste note mai lungi pe care le-ar fi putut scrie orice gazetar cu oarecare pregitire teologici. Chestiuni destul de simple si locuri comune... Am citit pdndla sfirgitul secgiunii si am trecur la partea a doaa a an- tologiei - Cultura politicd. Articole de politici externi, apoi altele, in care se pomenea de Maniu, Mihalache, Britianu... Deceptia era atat de mare incit mi credeam victima unei farse. Pe seari l-am intilnit pe omul care imi adusese cartea gi i-am spus:,,Am cititvreo go-go de pagini, insi nu am gisit nimic grozav".,,Citeste-le de o suti de ori, asa cum le-am citit eu!", mi-a strigat. Am sezat ci am de-aface cu un nebun si nu am mai spus nimic. Nae Ionescu era o cumpliti dezilazie. Sear4 sau a doua zi, amreluat totugi lectura gi un articol, Muntenia care unifica, mi s-a pirut... interesant, degi il simteam scris sec, uscat, sugerind un ton trantant de om care pune la repezealiordine in lucruri. Cartea nu mi se mai pilreade aruncaq am continuat.

    Mai eram, la zg de ani, victima scrisului ,fttrmos,,, a alitrririi ,,fericite" de cuvinte si a expresiilor care se retin. Acestei categorii ii apartin, in genere, oamenii ci- rora nu le place Nae Ionesca,fari.si fie minagi de vreo prejudecati. Scrisul siu e abrupt sau drastic de firesc, de limpede si potrivnic oricirui,,sril" si oricirei litera- tarizari. Nu are nicio contingenli lirici de suprafagi - fiindci de fond are - si nu gisegti in el o metafori, dupi cum nu gisegti nimic din,,frumosul" conventional care

    8

    CAnduri despre Nae lonescu

    place scriitorilor incepitori, diletangilor, calofililor gi, in genere, tuturor acelora care, conttient sau n:o,vineazi cirliongul, zalafallexical. E aici drama oamenilor care ar.r un barochism congenital, care in viaga de toate zilele

    - recrudescengibizantini? - adori ritualul. Daci Nae Ionescu nu va fi citit in veac decit de un

    numir foarte restrins de oameni, e pentru ci rominul, de obicei, are oroare de realitatea nudi gi nu o Poate primi decit inveliti intr-un anume ambalai sau, mai bine spus, diluati. Cititorul mediuvrea si fie flatat sau rdzbunat. Sunt trisituri pe care le-a surprins fbri mili Caragiale, spirit la fel de realist ca gi Nae Ionescu.

    Pandant al aspectului stilistic este necrularea cu care Nae Ionescu- iarigi, numai Carugiale a mai proce- dat aga - merge impotriva unei opinii curente care Pare culmea bunului-simg fbri si fie realitate.lati, de pildi, cum intimpini Nae Ionescu o carte cate a frcut senza- gie pe vremuri, Cu StalinlaKremlin, de Boris Baianov, in articolul intitulat Preiudecafi:,,Eu nu spun ci Stalin nu o fi prost. Spun ci asta nu intereseazi. De aproape opt ani, omul acesta dispune de destinele Rusiei. Notagi: de

    opt ani, intr-ovreme de risturniri gi prefaceri continue. in acegti opt ani, lucrurile au inceput in Rusia si capete consistengi. Se poate ca aceasti consistengi si nu duci inspre comunism, ci in alti parte. Dar ce e important pentru rugi? Si rcalizezecomunismul?- sau si giseas- ci o formuli politic-economici de echilibru (oricare ar fi ea) in locul celei a garismului, care, categoric, nu mai mergea?"'.

    ' Nae Ionescu, Rom vhnturihr (tgz6+%3), Bucureg{ L937, p. z2o.

    9

  • Dan Ciachir

    Aceeagi opinie publici se pare ci respinge4 in epoci ideea tratativelor diplomatice cu Rusia. ,,Iar dacie vorba de politici externi, mai usor ne putem ingelege cu un re- gim actual care socoteste Rusia drept ogarieuroasiani decit cu un regim "civilizat ,uoccidentalrr, catear urma traditia concepriunii petrinice. ll Impediment moral? Nu putem sta de vorbi cu oamenii cari au distrus, au jefuit si au omorit? Asta doar ca si ridem. Noi ne mai aducem, doari, aminte de o Europicarepentru motive analoge nuvoia, acum roo-15o de ani, si stea de vorbi cu Eranta! $i pe urmi, cine suntem noi si aruncim aceast; buli de excomunicare, atunci cind nici un alt stat euro- pean nu o mai face?"'.

    Am dat aceste exemple nu pentru ci pot deconcerta pe oricine a aazit de un Nae Ionescu ,,reaction a{' si un om de ,dreaptt sau pentru ci par paradoxale, ci pen- tru a deschide drum unei noi convingeri de-a mea re- feritoare la posteritarea lui Nae Ionescu. Acest filosof gi gazetil pe care - lucru intr-adevar rar - trei regimuri politice diferite intre ele - mai ales ultimele doui -I-aa pus cu strisnicie la index incepind din rgg8 sipdniazi rimine sub obroc nu pentru cL ar fi fost ,,antisemit,, sau ar frfilcat,,politici de dreaptl',ci trage consecintele realismului siu.

    Asa cum ii vexa pe contemporani un punct de ve- dere formulat in anii '3o, ii vexeazd. si pe cei de astizi. Atitudinea sa mirturisit mistici o anumiti culoare ide- ologici imbrigiqatinu sunt motivele capitale care fac ca, la 5o de ani dupi moarre, numele Iui Nae Ionescu abia si

    Cdndurr despre Nae lonescu

    poati fi scris. ,,Nagionalistul" Nae Ionescu trezegte o in- stinctivi antipatie indeobgte acelor oameni care all senti- me ntul ci I. L. C aragiale i-a zeflemisit pe romin i, re spec- tiv acelora care se regisesc in tipul depoezie patriotardi Crainic - Piunescu - Vasile Militaru. Inilial a existat o barieri ideologici insi adeviratabarieti este de o alti naturi. Caci nu a fost Goga de ,dreaptt 9i,,antisemit", ;i inci prim-ministru, spre deosebire de Nae Ionesclt, care, de altfel, nu a deginut niciodati o demnitate publici 9i nici nu a fost inscris intr-un partid?!... $i totuqi Goga se afli de un sfert de veac in manualele ;colare!

    Atunci cind o anumiti eliti culturali 9i chiar unii intelectuali mijlocii vor ajunge la un anum e grad de re-

    alism, vor descoperi ci aunevoie de Nae Ionescu in felul in care o generatie anterioari acum la apus, avusese ne- voie de Gog", Blaga,V. Voiculescu sau Ion Barbu. Cu de-

    osebirea ci Nae Ionescu nuva putea fi reinstalat in cul- turi de publicul larg. Acesta nu se va,,regisi" inci multi vreme in el. E greu si ingelegi un om care trece peste impirgelile locului comun gi mirturiseqte despre sine cu o franchete care frizeazicandoarea: ,,Miintreabi: ce e;ti d-ta? Radical de dreapta sau de stinga? Am precizat

    mai sus: nu existi o dreapti gi o stingi univoc definite. Dar chiar daci ar exista: de unde vrei si gtiu eu? $i ce interes ar aveaast