4AMFIR G. ARBuRE,

DIN

AMINTIRILE

MELE

FAIL

INSTITUTUL DE EDITURA

jALIAN §1 JQNAT rSAMITCA, pRAIOVA

i 8s 6.

IX-

IN EMIL

Din volumul de fata s'au tipaiit pentru amatori

100 exemplare pe hirtie velind, brofate . . . a let 3,5050 . D X, velind, legate eu pa-

letturet speeialci,. . a let 0,Aceste exemplate slut numeiotate $t semnate de auto'.

Or«iova, Tepo-Iiitogi afta Nationale Rahan n Ignat Sanntca.

pEDIC FETEI MELE

Lofica Z. .}rbure

Andro a lel, ma ella nonI dornei a a vie

Petrarca.

IN LOC DE PREFATA

I.

NIHILISMUL.

David Hume, unul din filosofiT secolulul XVIII,incepend cu empirismul, a ajuns in filosofiasa pang la negarea chiar a fiinteT. Acest filo-sof zicea ca not n'avem de cat sensatif, sauni§te impresil in presenta lucrurilor, iar in ab-senta for imaginT, earl nu sunt alt ceva de catimpresiuni, ins& maT slabe. Sensatiunile, sauiaras1 impresiunile, sunt ni§te perceptiunT ; i-maginile sunt idel. Sensatiunile, imaginile,perceptiunile f;;i ideile nu aunt la rendul for decat mste fenomene ale eultd nostru. Exists oa-re vr'o fiinta deosebita de aceste fenomene?0 flint& externs, care di fi fost causa sen-

8 IN EXIL

satiunilor noastre ? 0 fiinta interns, subiectulsensatiunilor noastre, subiectul §i causa vre-rilor noastre in urma ? 0 fiinta suprema, prin-cipiul totaleT existence ?

Noi vedem sensatiunile noastre, ele exists ;dar vedem oare niscaT-va operatiunf, earl le facsa se nasca ? De asemenea, vedem vrerile noa-stre, ele exists ; dar vedem oare vre-o foracare le na§te ? Nu vedem, nu gasim in cons-ciinta noastra de cat fenomenele deja produse.NoT nu vedem ceia ce le-a produs, nici dad.vr'o fiinta le produce ; ideia despre o forth' li-bel* ideia despre o causa inlauntrica sau ex-terns, suflet, natura, Dumnezeu, sunt nicte in-chipuirT, nicte chimere. Ceea ce vedem noisunt numai asociatiuni de idei, adica raporturidintre Ida

Aceasta doctrina filosofica a lu! Hume, poartanumele de Nihilism, pentru ca neaga exis-tenta fiinteT, §i nu admite decat fenomenul caexistents. Ce fel de morala decurge din aceastadoctrina filosoficb.? Este urmatoarea ; Nu existsnici un bine in sine, nici o indatorire pentruvointa,care nu e libera. Hume arata sentimentele car! exists in om, §i ale caror efecteste unirea oamenilor intre ei, ci toomal pe a-ceste sentimente sprijineqte el morala sa. Des -voltatoril filosofie! luT Hume au fost mai cuseams Adam Smith §i Ieremie Bentham. CeldinteT economist ci moralist, desvoltand teorialul Hume zice : «Regula conduiteT omenecticonsta in a urma acestor sentimente.» Cel dinurma zice ; «Singurul principiu al actiunilornoastre este interesul personal». 0 data ce toateideile decurg din sensatiunile noastre, orT ce

IN EXIL 9

bine nu mal poate fi alt ce-va de cat o pla-cere, on ce cumpatare un simplu calcul alplacerilor §i on ce virtuteo simpla prudentaOmul prin natura sa e egoist. Mora la nu estede cat «regulamentarea egoismului». Placereae o cantitate, ea se mesoara. Bentham (la re-gulele a un fel de morals aritmetica, pentrua face ast-fel evaluarea placerei: sunt placerimai vii $i mai intinse, sunt placeri mai dura-bile, mai fecunde, sau apte de a produce pla-ced noT, aunt placeri mai curate, in care seamesteca mai putina durere. Aceste cantitatise pot cantari si compensa si prin urmare sepot alege cele mai marl Despre calitatea pla-cerilor Bentham nici ea se preocupa. Placereae placers si atat ; «cel mai odios lucru pla-cut are un bine in sine, §i nu e odios de catintru cat s6 pedepse§te in urrna »

Ce devine societatea, cand interesul perso-nal carmueste viata fie-carui om ? Desacordulintereselor nu va produce oare lupta, resbol?Nu, respunde Bentham : Interesele generalesunt in armonie §i dad. interesele personales6 ciocnesc, clef ciognirea intereselor indivi-duale dovede§te numal ca interesul personala fost reu inteles. Interesul personal bine in-toles e tot-dea-una identic cu dreptatea Sim-patia ne face fericiti, cand privim fericirea al-tuia ; simpatia e bunul tutulor oamenilor, eae unirea tutulor intereselor. Revolutiunea fran-cesa a proclamat drepturile omulu!, §i reu afacut, zice Bentham, eke! nu exists drepturi cinumaT interese, cad pot satisface intreg binelepublic.

Am resumat aci modul de a cugeta al lul

10 IN T'XIL

Hume $i al prozehtilor set*, de ,oare ce Nihi-lismul filosofic a dat prilegiu marelul scriitorrus Turgheneff de a porecli de «nihiliqti» peoameniT din generatiunea revolutionary din Ru-m de la 1863 pen6 la 1873.

N'a avut dreptate Turgheneff and acestnume revolutionarilor din Rusia, cad nicT u-nul dinteacesti revolutionarT n'a fost nihilistdupA calapodul lui Hume, precum n'a fostnicl realist dupa principiile filosofice ale luiBentham *).

SA me incerc dar a descrie aci fiinta moralai intelectualA a nihilistuluT, nu dupA cum l'a

descris Turgheneff, care traind la Paris, nicl*) Un alt prozeht al lul HumeAdam Smith in cartea sea

Teorta stm(nrilor moiale. scree urmatoarele Isvorul compa-timirei noastre pentru sufermtele altor oameni, se afla incapacitatea ce posedam de a ne inchipui in locul lor, in-<eapacitatea de a ne inchipui ceia ce stint ei, yi prin urmare infaptul de a simti shear durerea simtita de altii and vedem.ca o lovitura se intentioneaza, Involuntar ne vine s5, o pa-ram; tar sand lovitura e data, not pang suntan durerea im-preuni cu acela care a prnmit-o. Oamenii slabi qi cu nerviimpresionabili cand ved ranile pe sari une on cer§etorii le.arat& la respintnle stradelor, adese on se piing c& mattdureri tocmai pe locul unde au vezut rani .. In sufletul.nostru se de§teapta compatimirea nu numal cand vedem su-ferinte, ci on and suntem spectatori atenti a oare c5relmi§cari sufletesti a unui alt individ Simpatia se naTte une-<off spontaneu, numal la aspectul stmtimmtelor altor oameni.Adese on pasiunile se transmit momentan de la un om la

.altul, intr'un mod inconscient. De pildk e destul ca se ye-dem pe un om vesel, sau trist, pentru ca se fim veseli sautrtsti . Este firesc c5. Smith a putut deduce din acest puntde vedere conclusiunea sea fundamental& privitoare la szmpa-tie sau compatnnn e, ca isvorul moralei Este vedit ca din a-cest punt de vedere, oamerni eel' mai sentimentali sunt §i eelmai morali

Teoria moralel. lui Adam Smith a imbrati§at'o 1i HerbertSpencer, care vorbeste despre ea in vol IV din Bazele paiho-logiei, in capitolul privitor la sociabilitate §-1 simpatte.. Mo-dul ins& de a'0 explica gandirea la Adam Smith n p maiclara si mai concisk de cat la Spencer

I N 1: X I L 11

o datA nu 'I-a cunoscut, dupa cum _11 cunosceu, care am crescut, m'am educat $i am suferitin mediul «nihilist».

In ceia ce priveste pe Turgheneff, trebui saspun, el marele scriitor rus cu cats -va anT inain-tea mortei sale, dupa ce a citit mai multe cart!scrise de nihilisti in strainatate, schimbatpArerea ; cAnd a prima din partea autorululacestei cart! un mic volum de poezil, intitulat«Din fundul temnifrlor» (Is-za-resotki) a zis,adresandu-se cAtre Herman Lopatin :

Cel din Geneva prea aspru and judecA.n'am cunoscut generatiunea tin6ra din Rusia,si de aceia am gresit ; data asi fi cunoscut'oultimul meu roman era sa fie soils alt-fel.

Printre scriitoril rusi, acela care mai adenea analisat tipul revolutionarulul rus, este Alex-andru Herzen ; acel Herzen, care in anul 1840a iscAlit la Londra impreuna cu fratilcu Kossuth, Mazzini, Louis Blanc si altii, fai-mosul apel catre popoarele Europe!, chem6ndu-lesa sfarime jugul rusinos al robiel.

i iata in ce mod desv6lue Alexandru Her-zen credintele aspiratiunile revolutionaruluidin Rusia :

«Voi incepe, prin a povesti intr'un mod catse poate de concis si precis cum actualastare a civilisatiunei din occident s'a7reflectatin inteligenta noastra din Rusia. *) No!, ce!din Rusia, fatA cu Europa suntem niste simplispectator!, format!, ce e drept, prin stiinta eu-ropeanA dar avend o alts origins, alte traditii.Europenii nu sunt obicinuiti sa asculte paredstrAine ; el au fost sunt civilisatiunea.... in-

Kolokol, 1868, 1 Ianuane

'sT-asi

Brb.lienT,

si

si4.)

12 IN tX.IL

treaga et vihsatiune pentru restul lumeT de a-ceia se cred a fi singura istorie mare, singurul

unicul grandios present.Dar vat ! Aureola care inconjoara fruntea

.europeanului nu ne mat la privirea. Civilisa-itunea europeana e ca Si o mare -care debor-deaza, ea nu poate nici sa ramate in vecheasa albie, nici sa depaseasca limitele fatale. Ease sbuciuma Intre stand', pe cart nu Ie poatedepasi, nici inghiti, nici tiri dupa sine, deaci o confusiune stranie, o agitatie sterile; va-lurile ataca, valurile se retrag si fiasco ur-meaza dupa fiasco.

«Civilisatiunea europeana nu poate intra in-tr'o noun albie, WA de a arunca departe dela sine vechea sa imbracaminte, sdrentele saleusate, la cart tine in ruptul capulut. Ea e preacalica pentru a ceda o parte din mostenire,n'are destula abnegatic pentru a se resemnala repaosul onorabil al unel bAtrane regine, careuitand coroana, se ocupa de ale gospodariet ;ea remane pururea inteo stare de fluctuatieprovizorie, fara sa tie e ipocrite, multu-mind u-se cu vorbe, fara a avea realitatea.

«Temehile si forma actualulut stat si a so-cietatelasa precum ele s'au elaborat prin is-torie, adica fara un plan si unitate nu matcorespund exigintelor stiintei ¢i constiintel unefminoritati active, care e farul omeniret intregi.Tot ce au avut elastic aceste temelit aceastaforma au dat; s'au tAcut tot felul de combi-naciuni, tot soiul de compromise, si de scumnu se mai pot face reforme, fara de a darima

nimici. E necesar ca mintea omulut O. seopreasca, O. declare ea nu mat poate merge

-si

si

si,

ci

si

TN EXII,

inainte, sau O. se decide a jertfl bazele «eterne,>ale societAtei.

ce sunt aceste base eterne? Nu suntalt ceva de cat basele foarte temporale ale u-neT organisatii bicefale, hibridede stat ex-feu-dal, burghez militar, adica de un compro-mis intre dela extremitAti, de o diagonal& ne-sigura intre libertate autoritate, de un e-clectism social si politic, care neutraliseaza,on ce iniirlativs. Spre acest juste milieu gra-viteazA, oscilend, toate naOunile civilisate.surile din trecutul glorios, visuri despre urbvntor mai senin, le mai turburA si nu le per-mite a se supune cu resemnarea acestul justemilieu ; dar aceste platonice remuscAri de con-stints se von calma, precum remuscarea cres-tineasca s'a calmat ceia ce priveste pacato-sia neamulul omenesc ; aceste remuscAri vorrem&nea poate numai ca niste amintirl placute,ca pia desideria, ca un generos romantism,ca rugAciunea bogatului pentru eel sAracapol. nu ved o necesitate neaparata, ca idea-lul formulat sA se realiseze intr'o anume partea lumei ; lucrul de capetenie este ca el al serealizeze atat. Omenirea nu se opresteunde vrea, ci acolo unde puterile au l&sat-ounde plasticitatea, energia s'au sleit. Lucru fi-resc, ca nici prin gand nu 'ml trece ca lumealatino-germane ss mi-o inchipuesc esclusaviitoarea palingenesie sociali, pe care tocmaraceste popoare au relevat-o omenire!. ToV suntinvitati de natura si de istorie, dar este im-posibil de a intra in lumea noun, purtand, caAtlas, vechea lume pe umeri. E necesar de amuri «in vechiul Adam», pentru a renaste its

1:3

in

St

din

aSi

ai

ei

ei

14 IN EXIL

«noul Adam»adinA, trebue neapArat sa tre-cem printr'o revolutiune cu descivirsire radicals.

«*tiu ca e greu, e foarte greu de a defineintr'un mod concret ceia ce trebue sä fie re-volutiunea radicals. Dar sa luam un singurexemplu pe care ni'l °fell istoria : revolu(iuneacresting.

«Lumea orasului etern» se ducea, gonita (lebarbari, sleita, cazend sub povara prea greape care Roma 'I incarcase umerii. Lumea aceeaposeda trecutul seu propriu, prestigiul puterel,civilisatiunea, avutia ; ea putea s'o mat ducaInca mult timp, dar.... a sunat ora unel revolu01, care 'I zicea : «virtutile tale sunt vicil, idcilenoastre aunt absurde pentru tine, deci intrenot si tine nimic comun». Era necesar saude a invinge sau de a cadea in genunchiinaintea cruce!, si a Celul Restignit.

«Cunuastetf legenda despre acei marinarl cartse intorceau din Grecia si Italia pe timpul lu!Tiberiu. Ef pa,vs/i.eau ca lute() noapte, pe &andvesleau in apele Peloponesulul, un om sinistrule apAru printre niste stand de pe mal, si lefacu semn de a se apropia. Acest om le-a stri-gat : «Pan a murit !»

«N'a murit p'atuncl batranul Pan, dar erain agonie, si nu mal putea sa scape de moarte.Ungerea sa cu mir a durat un secol. El s'afacut crestin, s'a cAlugArit si a lasat averea sarnanastirilor. Un ealugar ocupa locul Cesarilor,si Olimpul se transforms intr'o grAdina a La-zaretulul, umplandu-se cu muribunz!, slabA.-nog!, executatf; in loc de Jupiter era acum oeruct, eu cel R6stignit, in loc de zeil veseli

IN EXIL 11

doue femei in lacrimi. Iata ce intelegem nol subrevolutiune.

«Lumea crectina a avut §i ea, la rendul seu,crisele sale, transformarile sale, evolutia sa,dar n'a avut o revolutie. Rena§terea, refor-ma, n'au ie§it din sinul bisericel, ele au sim-plificat'o, au remaniat'o, au inpodobifo nu-mai. Chiar Revolutia cea mare nu represintade cat secularisarea cre§tinetatel, i canonisa-rea lumel antice ; ea e cre§tina §i romarA pringeniul seu, sacrificand fara indurare pe individpentru «Salus populi» pentru «stat» pentru«republica», precum biserica a sacrificat pema/ pentru «mentuirea sufletului » Revolu-tiunea, luptand, a atins ni§te principii drepte,dar nerealisabile in conditiunile actualului stat:

Darimaturile 'I au oprit pkirea inainte.«Drepturile persoanei juridice.«Drepturile omului.«Dreptul ratiuneL«Libertate, Egalitate, Fraterr2 4A.«Curcubeu plin de fagadueli !«Inviolabilitatea individulul se sfarama de

protectiunea absoluta a statului, drepturile o-multii se lovesc de dreptul roman ; libertateae imposibila sub omnipotenta statului ; Egali-tatea e o himera fata cu inegalitatea desvol-tarel, Egalitatea intre somitatile inundate delumina §i multimea cufundata in intuneric ?Ce fel de fraternitate poate fi intre stapanulcare useaza §i abuzeaza de capital, §i intrelucratorul usat §1 abusat de munca singurulavut al sett Europa 'mi se presinta ca un om,care a ridicat piciorul pentru a pki peste frau-

16 IN FXII,

taril si cuprins de odata de nostalgie, a remasin acea positie neplacuta.

«NimenT nu sileste pe europera de a se ex-patria, dar atuncT remanetT linistiti, si aruncatlhaina revolutiunilor de la 93 48. CumululconservatismuluT si revolutionarismului incepe adeveni revoltator. Avetl remuscarT, si pentru av6 justifica in ochil burghezimer, vol repetatTmereu vechiul cantec privitor la peirea mora-lel, ordineT, familiel. Despre religie nu pome-nese, cacT nu o aveti. Religia pentru vol e unfel de frau pentru a infrana poporul muncitor.

«Morala, familia ! Care morala ? Morala or-dinel existente, morala respectuluT autoritatetsi a proprietatei. Restul glume.

«Si, child a fost o revolutie imorala ? Revo-lutiunea tot-d'a-una a fost strasnica, aspra, vir-tuoasa din necesitate; ea e tot-d'a-una devota-ment, pentru ca tot-d'a-una e primejdie, peireaindivizilor pentru principii. eel dintaT crestinfau fost oare fiinte imorale ?

«Socialismul chiar in fasele sale cele maT exal-tate nict o data n'a ajuns pens la ideia comu-nitatel bunurilor propagate de apostolT, nicT laideia republiceT copiilor lut Platone, nici la ne-gatiunea familieT peat la dorinta de a crea ins-titutiT de infanticid si de case publice pentrucelibatari...

«Nu e vorba in realitate nici de familie, nicide morala, ci e vorba de a salva putin liber-tatea, si mult, mult de tot proprietatea. Res-tul e elocinta, circonlocutiunea. ProprietateaTata blidul cu linte pentu care Europa revolu-tionary si democrat& 'sT-a vendut prioritateaprincipiilor Mara. Revolutiuni de la 1789. De-

IN EX IL t7

mocratia europeana a preferat sa devie rentieraretrasa din ataceri. Perfect ! Dar atunci de cedensa se mai faleste ca face aceasta pentrufericirea omenirei si mantuirea civilisatiunel ?»

Aceste citatii, cam lung!, resumeaza, dupaparerea mea, perfect, convingirele fundamen-tale ale mhilistilor asupra trecutului revolutio-Dar a Europe! ; in aceste citatii se concentrea-za intreaga critics nihilistului in ceia ce pri-veste democrata europeana.

Tree acum la citatnle prin car! AlexandruHerzen formuleaza convingerile intime ale ni-hilismului :

«Not, societatea cults din Rusia, suntem a-bia in ajunul iStoriei noastre. Am vegetat,ne am intrupat, apol ne am instalat. Am tre-cut printr'o invetatura cruda, si n'avem cu noide cat constiinta fortelor noastre si a aptitu-dine! noastre. Dar acestea sunt mai mult simp-tome de cat fapte. No!, propriu zis, n'am traitinca; am fost o mie de an! in pciment §i douiisecole la scola Noi abiadin germene.

«Tot ce are Occidentultoate meschinariilesale ne lipsesc. Nimic roman, nimic din anti-chitate, nimic catolic, nimic feudal, nimic cava-leresc si aproape nimic burghez in amintirilenoastre. De aceia nici un regret, nici un re-gret, nici o relicvie nu ne opreste. Monumen-tele noastre sunt inventate, convinsl findca un inperiu nu poate exista MI% a avea mo-numentele sale. Cestiunea pentru not nu con-sta in pastrarea si conservarea achisitiunilornoastre, nici in inmormentarea mortilor

; acestea nu ne ingrijesc ; not suntem pre-Zamflr C Arbma 2

imitatiunel. -ie§im

no§-

18 IN EXJL

ocupati de cestiunea : de a sti uncle suet ceivi"

«Descendenti de colon! si nu de cuceritori,no! suntem un popor de tarani. Poporattunearurala e basa si seva noastra. Torentele deslay' au cazut peste platoul dintre Dunare siVolga, s'au asezat acolo *i au ocupat solul,care nu apartine nim6nui. ET n'aveau titluri,et numa! foame. Popoarele fume, car! traiauin paduri, s'au contopit cu slavi, d'aci maimulte cuvinte turanice in limba si trasuri et-nice turane la no!.

«Nimic erow in originele noastra.«Pe ici pe colea sate un oras, ape! sate si

far sate intante, niste principate ce se formeaza,apoi un stat federal r6u alcatuit. Dupa acea-sta jugul mongolilor,lupta, desrobirea, si unstat in crestere.

«Poporul de t6rani s'a intocmit in stat, si too-mai pe aceasta se intemeiaza viitorul seu sioriginalitatea sa, precum si credinta sea in pa-ment : ca adica pamentul pe care '1 cultiva,apartine 14 si remane inalienabil pe tot tim-pul cat remane individul in comung.

«Traind in curgerea lungilor secol!, plecatsub jugul robie!, teranul rus a conservat reli-gia sea pentru pciment : Lovitura cea ma! tareRe care a priimit-o poporul rus, a fost ceadata nou6 de civilisatiune, care se incercasede a ne desnationalisa, fara a ne umanisa, sitocmai densa ne a relevat socialismul, de careare asa mare frica.

«Poporul de pun sate, teranimea, a remasin afara de civilisatiunea impusa noua. Marelepedagog Petru I. in ceia ce priveste teranimea,

IN EXIL 19

s'a marginit in a o incatina §1 mai tare. T6-ranul ultragiat, pradat, vendut ca vita, din candin cand ridica capul, atunci curgeau siroaiede sange. Rescoalele teranimei au fa'cut peEcaterma II sa se cutremure in tron. Duparescoala, teranul, tot-d'a-una invins de armata,a cazut din nou in starea sa de desnadajduiretacuta, ne mai thnd la -nimic in lume, afarade pament, singurul isvor, care 'I mai rema-nea pentru a nu muri de foame.

pe cand teranul-soldat tr'ecea BalcaniT siAlpii, castigand victorif peste victoriT lar-gind mereu hotarele tatal-seu sifracii sei mureau sub vergi, pradati in modlegal de o nobilime avida, cheltuitoare sel-babel ; total i s'a rapitvirtutea sea musculara,femeia sea, copilul seu, si printr'o uimitoarelipsa de logica, singurul lucru care mai re-manea era pamentul.

«Cate lacrimT n'au stropit acest pament ce-ranesc ? Aceste lacrimi au cimentat legaturastransa dintre pament NimenT nu tiece a suferit teranul nostru .pentru prosperita-tea statulul. Tanguelile sale, strigatile sale dedurere, suspinul seu de agonie, revoltele salesupreme totul toate stint pierdute in ar-chivele polltieT. Acest Laocoon al nostru pe-rise cu fiii seT intr'o noapte neagra de Tama,fara ca sä aiba un sculptor, martorul luptelsale cu eel doT serpi : nobilirea ocarmuirea.Zapada acoperi totul eu 1.intoliul sett ; i toe-mai aceasta crima istorica a ajutat pe Oranulnenorocit de a legalisa dreptul sell la pa-ment.

«Dad, emanciparea s'ar fi facut inaintea cri-

si

«1si

nnperinlui,

st

'T

si reran.

si

si

20 IN EXIL

mei, pamentul ar fi fost rdpit de la Oran, fa'raca dansul s/ fi fost liberat in adeveratul sonsal cuventului 0 jumatate de secol de marti-riu si de suferinte mai mult, au salvat instru-mentul de munca....

0-,,:i tocmai pamentul a fost aproape uitat decatre revolutionarii la Occident ; el a fost la-sat in al doilea plan ca si teranul. Totul sef/cea in orase si prin orase, totul pentru tiers -Oat; une on era cate un gand despre lucea-torii de oral, st aproape nici un gand despreOrani. Resboiul Oranilor din Germania e eexceptiune, dar el cereau pament si au fostnimiciti. A fost secularizarea, confiscarea, par-celarea, trecerea din man/. in mama, de la cla-ss la ohs/ deplasarea pamAntului dar n'afost nici o basa noun, nici un nou principlu,nici o organisatie general/. N'am auzit nimienici_ din inaltimea tribunel groaznicului Con-vent, de cat de la Robespierre care s'a urcatpe tribune pentru a renega ideile sale agrare,nici de pe virful baricadelor din Iunie! UnulLasalle a crezqt ca pamentul prea leaga,prea fixeaza, ingreuJaza libertatea individual/a lucratorului, re'ine pasirea sea inainte ca o.ghiulea atarnata de picioare ; in ceia ce nepriveste pe not, ne simtim mai bine, candavem sub picioarele noastre solul, care nehraileste, .de cat dace ne-am balansa in aer,dupg capriciul vantului, far/ de a avea un altreazim in contra mizeril de cat greva si caleaparlamentara.

Departe de not ideia c1 raportul nostru cupamentul ar fl solutia cestiunei sociale, dar nottotusi suntem oonvinsl, ca aceasta este basa

IN ELIL 21

uneia din solu(ii. Ideile sociale in incarna-rea for vor avea o varietate de forme si deaplicatii ca principiu monarhic, aristocratic., con-stitutional. So lutia noastra nu e o utopie, cio realitate, un fapt. Conditiunile geografice nesunt favorabile. Cestiunea pentru nol constAnu in a nega, ci a afirma dreptul la pament,a'l ridica in constiinta teranului, a'l generahsa,desvolta, aplica si a'l corige prin neatarnareapersonalb.. ,

«Comuna patriarchalA a conces individului pg-mentul, pe prelul libertalei sale. Omul re-mane legat de sol, de com.unl Cu pamentulimpreuna el a trecut rob la boerf, cu Omen-tul micsorat inbucatatit el a fost emancipatAcum e necesar al emanciparn de pament,WA, ca el sA-'1 piarc16.. if trebuieste Pciment ,iLibertatea.»

Trecand apol iara-s! la Apus, Alexandru Her-zen scrie, adresandu-se cAtre democratia euro-peanA:

«Libertaple voastre.... si unde sunt ele ?«Trebue sA to urci foarte sus pe Alpi sau

sti treci peste mail, pentru a vedea cea mairudimentalA libertate

«Orgoliul until trecut mare nu v'e permitede a vedea actuala voastrA stare, causele ei,primejdia care v6 amenintA....

«Primejdia voastrA nu-I din partea Rusiei ;data Rusia a mers pans la Paris, cauza e camai sunt prusieni si alt.! germani, car! if inin tovarasie si le aratA calea....

«Primejdia nu e in Rusia, ci in avortarearevolutiunei pentru Europa civilisatA....

«E crud de a tulbura visurile unu! bateau,

22 I N b X I L

pe care not it stimam, dar pentru ce densul easa de arogant si asa de orb, asa de provocA-tor $i asa de netolerant ? S'ar parea ca si cumel ar vorbi Inca de pe tribuna conventiunet,.resimandu-se cu mandrie pe drepturile omului,inviolabil, Tiber respectat in fiinta sa. S'ar'Area ea Europa a remas Inca volteriana a enci-clopedistilor, a jacobinilor Jirondishlor, a lutKant si Schiller

«Not suntem gata de a onora in democratiaeuropeana trecutul et. Not nu voim alt cevade cat sa acoperim ranele sale, ca semn (legratitudine pentru povetele primite dar cea-sornicul acestel democratic a stat.

Intr'o MO, scriere acelas scriitor rus vorbinddespre elementele soctale din cart se compuneRusia moderns scrie urmatcarele.

«Jos, la basa, avem- comuna rurala; linistitA.in asteptArile sale, 'era., dar stgurA in desvol-tarea sea, conservatoarea ca muma care pAzestela sinul seu copilul mult dorit. Comuna e mo -nada tesaturel enorme care poarta numele deRusia.

«Sus, alaturea de ,stat, care turteste cugetulliber, o fortA, o putere recunoscutA de inimicitset, de cAtre imperatul, de catre InsericA, de ca-tre literatura politieneasca, e Nihilismul.

«Aeest _Nihilism cu toate astea nu e niceun fel de organisatio, nici un fel Lie complotci o convineciune, un mod de a privi lucru-rile. Tocmai inaintea acestel convingerl, in falaacestui mod de a'si inf4isa lucrurile, impera-tul Alexandru al II-lea, intalnind odatA pe stra-da studenti, a zis, adresandu-se catreministrul seu de reshot.

cap-va

si

si

IN EXIL 23

«Sa-ti fie frica mai cu seams de acestinamic!»

Repausatul imperat, omorit la 1881 pe stra-cla, avea mare dreptate. Convingerea libera,modul de a privi lucrurile fara vr'o piedicateologica, fara consideratiT lumesti fara idea-lism, romantism, fara vr'o virtute de paradasau rigorism afectat nu provine de cat dinstiinta. Aceasta goliciune tocmai a inghetat ini-ma autocratuluT.

Dar ce legatura poate fi intre un popor se-mi-selbatic si intre nihilism despre care scrieAlexandru Herzen ?

«0 intrebare se presinta., zice scriitorul rus,si anume aceia de a Oa unde se afla punteade comunicare intre nihilism §i comuna Ora-neasca ; adica intre stiinpa cruda si scrutatoare,si intre credinta oarba si naiva ; intre stiintaadults si marele copil, care in somn viseazaInca ca tam' e bunul seu parinte si MaicaPrecista eel mai bun lea:: in contra holeret siincendiului ?

«La aceasta cestiune viDi respunde prin aadaoga, ca teranul rus mai are un vis fru-mos : el viseaza el pamentul iT apartine luTDeaci, lucru fires° minoritatea culla, dar sirealists, se intalneste cu teranul rus pe tere-nul cestiunilor sociale si agrare. Iata dar sipuntea.

«Cugetarea, stiinta, convingerea dogma, nureman la noT nici °data in stare de teoril deun ce abstract ; din contra, ele navalesc, farasa aiba un camp, cu prea mare avent in viatapractica, dorind a sari din pragul user nreptin mijlocul areneT. NoT putem trai lung Limp

24 IN EXIL

inteo stare de amorteala morala" si de somno-lenta intelectuala, dar odata gandirea destep-tata, data ea nu sucomba sub greutatea untilmediu groaznic, data ea resists insultei si dis-tractiunei, primejdiilor $i lenel,ea merge Ina -inte pens la cea din urma consecinta, logicanoastra ne avend stavilar intr'un trecut ne-sters sau cicatrisat.

Dualismul germanilor, cart §tiu ca viata«der Theorie nach» nu coincide cu sferelepractice, si dect se resemneaza cu acestane este antipatic noue* nihili.tilor.

«Femeile si fetele se arunca in bratele noi-lor doctrine, si cer independenta persoanet lor,cer demnitatea muncei. Nimic analog nu s'avezut din timpurile Sen-Simonismulut....

«Societatea in care femeia e atat de ostenitasi gandul et e asa de neindurator, trebuia safi fest adenc atinsa ; trebuia ca acea societatesa fi fost foarte umilita, jignita, inselata, ultra-giata, pentru a incepe la urma urmelor grin ase indoi, $i apol a se arunca fara teams si re-serva in marea rece si fara margini a adevi6-rulut gol. Cine cunoaste istoria sufletelor noastre necAjite, bolnave, calicite ?

«In stiinta si carti am gasit not o patrie, inistoria Occidentului o traditie : e traditia ma-ref lupte a secolui XVIII. 0, cat am iubit notsi cat de liber am respirat aierul curat al ma-rei fortune de la 1789! Not ne-am plecat cuveneratiune inaintea figurilor sombre ale ma-rebut vostru consiliu republican, care au inau-gurat era noun a ratiunel si libertatel !

«Credinta pasionata a tinerimei ruse pentru

IN EXIL 25

teoria germana practica francesa., parea jus-tificata la 1848....

«Dosul medaliel e cunoscut. Revo lutia de la48 nici nu s'a ispravit, not ne am Intorsdin Ierusalimul modern, precum Luter s'a in-tors din Vatican Inca o data «heimathlos», va-'gabonzii lamer morale,. Rol am Minas Para unpunt de reazim in fata puterei tarilor.

«Exilatil revolutiunei de la 48 nici n'au a-juns Inca la destinatia lor, deja o societatesocialists a fost descoperita la Petersburg Im-peratul Nicolae lovi cu ferocitatea sea ; Oa-menil perira ideile au rernas».

In aceste citatiuni din Alexandra Herzen sereflecteaza plastic Intregul credo al generatiu-nei care ne a precedat pe nor oameni numitiin Rusia «oamenil antlor 70 » Aceasta gene-ratio era deja revolutionare.

In ceia ce priveste arta §i literatura, atatcea rusa cat i cea europeana, parerea gene-ratiunei urmasil careia am fost nor, se poateresuma in urmatorul mod :

Arta, contrariu parerilor multora, e apta dea representa tot, cu singura conditiune de apune pe on -ce lucru pecetea frumosului ; a-dica. cu alte cuvinte, ridicand ori ce lucru,fie el un sunet, fie o forma la nivelul Abdo-nei zeilor. Cu tot orizont asa de larg pecare '1 poseda arta, totu§i ea are un hotar,peste care nu poate trece. Exists o stavila,peste care nu trece nici arcusul vioarei, nicipenelul pictorului, nici dalta sculptorului, nicicondeiul scriitoruldi ; arta, in fata acestuistevilar, pentru a se resbuna, produce carica-tura. i aceasta stavila este burghezimea,

si

si

si

si

26 IN EXIT,

pe romaneste burtii-verzimea.. . Pictorul sausculptorul care reproduce perfect pe omul gol,sau acoperit cu zdrente, sau imbrgcat intr'otoaga, cuirass, haina caluggreascd, se oprestein desperare, cand e vorba de a reproduce p'unburta-verde in frac

Cauza e caracterul burghezimei, cu tot ce areel in sine. Acest caracter e prea ingust pen-tru arta, care se ofile§te in contact cu densulprecum frunza supusa ehlorului, perde ime-(fiat culoarea sa. Daca totusi mai exists o artaburghezd, aceasta se datoreste faptulul, ca inviata burgheza une-ori isbucnesc si se framentdpasiumle omenesti, voind O. iese din mediulstrimb in care suet constrasi ; aceste pasiuniin framantarea lor, fac ohiectul artei.

Burghezimea are doue' calitati : acuratetea simoderatiunea. Viata burghezimei e piing de de-fecte mici si de calitatile mid; ea e foarte ca-lick fuge de tot ce e extravagant, ce e de-prisos : gradina cu for! se transforms in bos-tangrie plantele decorative in fasole si bob.Acesta e un mare pas inainte pe calea eco-mica nu incape indoialk dar numai atat Ar-ta mai cu inlesnire 'si gaseste obiectul intr.'un mediu avut, bogat sau inteunul sera° simiserabil, de cat intr'unul plin de satisfactiunemediocra Ce rol poate avea arta Trite° casaburghezO? Acela de mobila aurita, cadre marl,piano sr cart!, zugravite pe parete, pentru arepresinta o biblioteca. Arta nu se poate im-paca cu un singur lucru in lume cu ceia cee vulgar.

i cu toate astea intreagg lumea cultd. mo-derng e osandita sg, deving burgheza. Burghe-

IN EXIL 27

zimea e iclealul intregei Europe moderne ; eaeste acea «gains in ciorba» despre care visaHenrich IV o casa proprie, scoala pentru co-pi, cloth pentru fats, §i argati bunt in curte.

Te'ranul jefuit de Boer §i arendas ; argatul,care munceste pentru o simbrie de nimic,mancand mamaliga mucezita §i pastrama im-putita, lucratorul din oral, n'au alt ideal de catacela de a pune mana pe ceva parale si de adeschide carciuma sau dugheana. A isbutit, apus mana pe parale bietul oin stergesudoarea de pe frunte, si se gandeste cu dragla copiii sal: Baletil nu vor mai avea nevoiede a munci viata intreaga ca niste ocnasi, fe-tele nu vor mai deveni prostituate.... Acest i-deal al carciumarului, a pravaliasului, a co-merciantului, a bancherului, pururea plutestein aier inaintea ochilor fie carui muncitor, pen&ce mainele sale ostenite de munca nu i sevor incrutisa pe piept, pen'a." ce ochii nu sevor inchide pentru vecinicie.

Burghezimea este ultimul cuvint al civilisa-tiunel intemeiate pe proprietate. De los totulse urea spre burghezie, din sus totul cade inburghezie... In afara de burghezie asta-zi nu-tscapare, nu-t ideal.

Dar ce poate face cu un atare ideal arta ?Ce poate face cu un atare ideal literatura PIBurghezimea sterge, nimiceste personalitate,

individualitate. dar persoana stearsa e satula,imbracata in haine curate Aceasta e cevaEste cu neputinta insa de a zice copiilor lui Mu-rillio ye sade mai bine, dragil mei, in sdrente,nu cautati sa deveniti niste burta-verde ! Dom-nia burghezimeT este respunsul multimei la

'$i

:

!

28 IN EXIL

avortarea mud revolutti. Iesirea din aceastafasa istorica o arata Karl Marx, dar predece-sorii nostril n'au cunoscut pe Marx. Ei nu ve-deau de cat el la spatele multimer burghezede astazi sta o alts multime de candidati, pen-tru cari moravurile, modul de tral aburtei-verzimel sunt singurul tel, singurul i-deal, eT credeau ca multimea desculta fla-menda, muncitorimea adusa la saps de lemn,n'are alts tale de mantuire de cat aceia careduce la burghezie ; ef puteau inchipuicum, prin ce minune statul burghez actual sepoate transforma in statul muncitorimei, instat social-democrat, precum noT azi nu putemsa ne inchipuim, prin ce minune si cum sta-tul. social-democrat, statul marxist, va garantava salva pe individ de omnipotenta statulul.

ideile §i

si

null

IN EXIL 29

II

Secolul nostru e mai cu seama secolul cer-cetarilor. Gloria sa consta in faptul ca el aintrodus stiinta in viata ; din alts parte, tot ele acusat de a fi jertfit intreaga sa activitatepentru actualitate, in dauna idealului. Alaturiinsa cu aceasta tendinta. a veacului in care-traim, vedem o minoritate aleasa, care suferede «dorul idealulur.»

In ce mod, cum se poate impaca o asa de-flagranta contradictiune?

Parca alts data, in alte timpuri, oamenii nustudiau, nu cercetau si nu cautau sa aplice in\riga stiinta? Intru cat-va-da. Dar cercuite in a-numite conditif epocele trecute poarta sigiliulunel unitati do directiune. Secolul XVIII s'aocupat mai cu seams cu cercetarea adeveru-rilor concrete, earl sunt aplicabile in viata, iarliteratura servea de introducator a acestor ade-varuri in societate. Acesta e inceputul publi-cisticei.

30 IN EXIL

E greu, e foarte dificll de a caracteriza se-colul nostru printr'o formula scurta. Timpulnostru nu poseda o directiune larga units, caresa caracteriseze secolul nostru ; el cuprinde omultime de directiuni si contrazicerT. In acestsecol s'au pastrat o multime de curente din se-colul trecut, earl' au supravietuit timpul for

s'au contopit cu timpul nostru De aceia n'aoxistat vr'o epoca mai complecsa si mai con-tradictorie. Analisa ilusiT, positivism si mis-ticism, subiectivitate cosmopolitism, pesimism

cele mai nerealisabile utopia, generalizatifiecele mai largi detaliarea cea mai amanun-titatoate aceste contrazicerT reale sau aparentese unesc sub stindardul «progresului

secolulul XIX.Este aproape sigur ca pentru a pretui drept

timpul nostru este necesar a recurge la proro-ciele utopistilor,, dupe prorociri problemele se-coluluT nostru se pot resuma in urrnatorulmod: cautarea, adeverului in diferitele sfere ale

multiplicarea stiintei si a investigatiu-nei, ca cal spre absolut, spre perfectiuneariemarginita, pe temeiul stfintel universale ;concordarea stiintei cu viata socials, adica a-plicarea reala a stiintei in viata, contopirea

cu poesia, impacarea realitatei cu idealul,pe tale stiintifica ; in fine, ca incoronareslu-jirea omenirel, ca singura resolvare posibila aproblemei.

Dar dad, secolul nostru a supus investigatiu-nei cele mai variate sfere de cercetari, pe dealts parte el a pierdut acele adeverurf funda-mentals car' singure dau linistea sufleteasca

ne lac sa pretuim cea ce am dobandit prin

civi-lizaciunei»

Sti-Intel

yi

gi

eigi

51

ei

ii

IN EXIT, 31

stiinta. Lipsa de o conclusiune finals a pro-dus o criza, care se manifest& azi in formade sovaire intre ldeile cele mai contrazicatoare,inteo emotiune a cugeta'rilor si o adinca mall-fire sufleteasca, Scepticismul secolului nostrus6 apleaca spre un compromis, care 'si-a ga-sit expresivaea in panteisna . Lepadandu-sede formulele vechl, secolul XIX, in fie caresfera de cercetare a proclamat libertatea cuge-Carel; el se inQearca O. descopere legatura in-tima care exists intre diferitele sfere ale inte-reselor sufletestl, si tinde a le contopi, in ve-derea unitatei supreme. Diderot scria : «Largitiideia despre Dumnezeu», iar secolul nostrucere sus si tare ca., «sä largim ideia despre arta,morals, adica sa largim hotarele domniei noa-stre sufletesti.»

Nici o data stiinta n'a fost asa de puternica;secolul nostru a inteles el mintea si stiintasunt fortele cele mai puternice ce posed o-mul.... si in aceasta pirghie vede speranta inviitor. El crede ca perfectiunea omenirei estrins legate cu achizitiunea cunostmtelor stiin-take, crede ca stiinta va face ca dreptatea §iadeverul sci triumfe ; el crede in fine, ca pro-gresul se face de si lent, dar mereu, cu toateperturbatiumle eventuale si stavilele ce i sepun in tale. In cercetare cauta* el resolvareaacelor cestiuni, call framenta omenirea.

FrAmentat de dorinte marl, precum si denerealisabilitatea acelora, secolul nostru tra-este o viata intelectuala asa de intensive, incat a devenit bolnay. El n'are nici o mesurain dorintele sale : aplecand urechea pentru asurprinde marea taina a nature.. el nad5ddueste

32 IN EXIL

c6, va deslega enigma care 'f-va lumina totul,i prin urmare si destinul omulul pe pArnentIn alto vremuri omul gasis6 respuns la acea

enigma in religie, in stiinta, in arta. Acum elOle ca in fie care sfera se gasesc mg multerespunsurl, ca cugetul seu descoperind corn-plecsitatea fie carui «cum», este dator de aface deducOurif si de a impaca boate contra-zicerile. De aceia tocmai secolul nostru e phnde utopiT, de lupte, si de incercari de impa-care. Niel o data ca asta-zi omul n'a privitInca asa de drept in ochiT Sfinxului despre caream vorbit in «Temnip si Exil» *), nici o data.nu s'a apropiat asa de mult de resolvarea enigmef. tiinta 'I a desvelit nemarginitul,dar dansul a pierdut firul Ariandei in labirin-tul cugetaref sale ; multe sunt drumurile, darcare duce spre Damasc ?

Omul secolulul nostru a miles faramaturilevedfilor civilisatil, a explorat remasitele tine-Tecei globuluT nostru, a patruns trecutul gene-ratrunilor cart au locust acest pamOnt, a stu-that cum au trait ele $i unde anume s'au o-prit. HO din contimporaniT nostril adunendcomentarif, deductil si ipoteze, au uitat inmunca for puntul de plecare si scopul acesteiactivitati intelectuale; altii, inavutiV prin achisi-Ounea cunostiintelor culeseremfin totusl cuprinsf de desperare. Fie care generape incepedin nou munca desperata. nadejduind de acrea pentru urmasii sei un adapost de liniste, Li-man de mantuire. Dar totul e in zadar ! Indo-iala nu lass pe om in pace, si dansul nu se

*) Teninitii fti Exil" editura tip «Gazeta Sateanului.,Rimmcu S'arat 1894

IN EXIL 33

va lini§ti, nu poate sä se lase de a munci ;el nu vrea sä paraseasca sublima sperantA dea se urea in fine pe un pisc, de pe virful ca.'-ruia va putea imbrati§a nemarginitul complexal faptelor, din care complex va ghici enigma.Btudiind §i cercetand mereu, el vede CA remanetot a§a de departe de scopul cercetarilor sale;dar vat, el §tie ce, despretuind §tiinta va des-pretui cea mat redutabila arms ce posedA pen-tru a invinge... i iate-1 dar iara§i §i iarA§Tstudiind, iara§i §i iarl§i cercetand... In on -cedescoperire noua el vede o noun litera dininscriptia ieroglife., care ascunde taina.

tiinta a satisfAcut multiplele trebuinte aleomului, dar setea sufletului seu n'a potolit'o §inu o poate potoli.

In cercetarea lumei aparente, omul moderncrede a gasi explicarea lumet spirituale. Deaceia tocmai secolul nostru a intimpinat cu a§abucurie positivismul, care se crede a fi un sis-tern Moselle, de §i if lipse§te ort -ce profundi-tate, ort -ce consecuenta a doNezilor §i un ori-zont intins al rationamentului. Importanta co-losall a §tiintelor naturale a produs cea maimare influentg asupra studiulut istoriet §i cri-tied. Metoda naturalists e aplicate. la toate ra-murile de studiu. Pe temeiul faptului istoricsi a legeT naturale, noua metoda a stabilit olegAtura stransa intre lumea spirituals a omu-lut §i lumea concrete., scoborand toate mani-festatiunile spirituale din inaltimea for de odi-nioara pang la sumara explicare a for prin teo-ria materialismului economic. Apot dupe. teo-ria «mediulul» s'a nimicit activitatea liberA apersoanef umane, inlocuindu-se prin fatalism ;

Zamiir C Arbure 3

34 IN EXIL

individualitatea e strivita de legile naturale, sioamenii marl ies parca din retort a, iar operelefor devin un resultat neinlaturabil, calculat ma-tematiceste. Prin fatalism se semnaleaza influ-enta legilor nature!, prin niste agenti ex-tern!, soarta istorica a popoarelor.

Aceasta metoda, care la apari!iunea sa aorbit lumea, mulcumita genialitatei oamenilorde stiinta cari au inventat'o, nu mai satisfacepe omul modern, cad stramtoreaza modul nos-tru de a pricepe. Spiritualismul inerent omu-lui prin educatiune, e in antagonism cu posi-tivismul secolulul, se revolts.

Omul modern se intreaba, in ce anume sferaa Egalitatei si a idealismului se poate gasi res-punsul? Unde se afla libertatea i revelatiunea ?in nature ? Dar omul a pierdut capacitatea dea percepe direct, cad reflexiunea a ucis totul.In stinta, $i in istoria omenirei ?Dar omul tieca stiinta, sovaeste, maine neaga ceia ce aafirmat Inca ieri abia. In filosofie ? Dar siaci sistemele se schimba mereu. Atunci undee acel «pol» care e centrul evenimentelor tre-catoare ? Omul a vroit sa patrunza in esentalucrurilor ca in aceasta entitate sa gaseascacheia enigmei, si s'a convins ca nu poate decat constata legea §i atat. Causa remane decipururea necunoscuta, enigmaticul pentru ceremane pururea pentru densul transformat indoveditul cum.

Realul nu mai poate sä ne satisface, iar ab.stractul mereu ne aluneca din main!, nu sesupune dovezilor. SA se abtie de a se preocupado el omul nu poate, cad aceasta ar echivala

ai

ai

ai

IN EXIT, 35

cu a se intoarce la adevArul apriori, adev6-rul care a existat inaintea stiinteT !

De aceia tocmaY, omul modern '$T -a schim-bat atitudinea fates cu stiinta ; el voieste de a-cum inainte sa se impcirta geascci de viatabogata a omenirei, el urea sa intrupeze insine toate contrazicerile : Microcosmul sA a e-vie ahem pentru macrocosm.

Secolul nostru voeste O. imbratiseze in lar-gime ceia ce nu poate patrunde in profunzi-me ; universalitate WA idealul si problemasecoluluT nostru ; in unirea internationalA cos-mopolitsm ul °mph' locul vechiulul nationalism.Literatura lumeT intregT WI terenul, undenu mat exists partide, nu maT exists nationa-litate ; in poesie principiul general al omenireileaga pe totT oameniI intr'o singura familie dePratt. In etica, ca cel mat malt ideal se procla-maunsa n ismul.

NumaT in omenirea intreaga gaseste omulmodern deplina sa expresiune.

Necesitatea uneT educatiunT generale, pe lan-gA cunostintele speciale, se impune din causalegaturel stranse ce exists Intre toate sferelecugetarel. In literature si arta vedem acea va-rietate bogata, care V-are originea in libertateaartistului si a scriitorulul de a se incerca saintrupeze in ele resultatele stiintel. In poesiese dau la iveala mat cu seams acele produc-idunf cart corespund mat mult trebuintel tim-puluT. Poesia poporana este obiectul unuTstudiu serios ; imitatia et dovedeste dorinta dea concorda arta cu spiritul poporuluT si nuexists mar nici o sfera a stiinteT, care sa nu

36 IN EXIL

Unda de a fi popularisata, pentru a deveni pa-trimoniul tuturor.

Cu un cuvent, data secolul nostru nu sepoate lauda cu convingeri stabile, definite, data1-lipseste caracterul uniform, in schimb el poatefi cu drept cuvent numit secolul cercetAri-lof universale. si mai cu seams secolul com-patimirei generale. Puindu-si ca problemA: aintelege totul, a imbratisa totul, secolul nos-tru s'a desfAcut de on ce doctrina positivA.Cugetarea modernA recunoaste frumusetea poe-tics, independent de teorie, precum recunoa-ste simtAmentul religios, independent de dog-me. Pentru secolul trecut «frumosul» era ceia«ce place». Diderot stria ca frumosul e «pia-cutul», altii erau de parere &A frumosul e «a-dev6rul impodobit». Toate aceste definitiunt nusatisfac pe omul modern. Cerintele poetice crestmereu, definitia se largesce de asemenea, de-semnandu-se teluri mai inalte ; una eke unaapar definitiunile : «continul frumos intr'o for-mA frumoasA», apoi «unitatea in complecs»,«ideia intr'o forma conereta», «nemarginitul inmArginire» si asa mai departe. Romantismulfrances alege de devisa : «adev6ratul este e-gal frumosului». Idealismul si .realismul, ro-mantismul si clasicismul, fie-care NI are defi-nitiunea sa proprie ; dar, nict incercarea de a ex-plica aparitiunea unel opere prin agentil dinafara, nict staruinta de a scobori actiunea fru-mosului pea. la actiunea pur fizicA, nicT in-cercarea modernA de a areta in poesie legilefizice in intregimea sa unilaterall, nu pro-mite a fi durabila, chiar in mijlocul color par-tide literare, cart tin la aceste definitii.

IN EXIL 37

Cearta groaznica ce s'a iscat intre partisanii«artei tendentmase» si partisanii «arta pentruarta» pare mai mult de cat ridicola, data ci-ne-va se pune mai presus de or! -ce pasiunetrecatoare.. Atacurile indreptate mai cu seamscontra «artei pentru arta» trebue sä cedeze u-nei priceperi mai profunde, care ne demonstraca «a areita» este si a «dovedi». i apoi, sepoate foarte bine, ca tocmai in arta pull mailesne sä se contopeasca stfinta cu poesia, decat in «arta cu tendinte». Stiinta formuleazaevenimentul si explica legea lui ; inchipuireapoetului insufleteste, inviaza imaginea stimtelAdeverul subiectiv ne atrage prin sinceritateaconvingerei, iar adeverul obiectiv, intemeiat pecunostmte si experienta, povatueste, fara me-tode didactice si fara tendinte -- de car! ne-voie n'are. Conform cu scopurile mar! ce auarta si literatura in secolul nostru, s'a schim-bat si critica ; critica nu se mai apropie azide o opera de arta cu o anumita mesura a a-numitel teoni, cad de la densa se cere sa de-vie mijlocitoare intre artist si societate.

Secolul nostru cauta unitatea in complex,§i in acelas timp a hotarnicit sfera activitatelspirituale. Cu ajutorul unui studiu minutios atutulor sferelor concretului, secolul nostru na-dajdueste sa se apropie de adeverul necondi-tionat, pe care 'l-cauta in stiinta, in viata, inarta, poesie si credinta. Iubirea arzatoare a a-deverului, si spiritul mare de investigatiunepe car! le desrasura secolul nostrusunt tra-surile caracteristice ale timpulu! modern.

In arta, fie-care scoala cauta o losinca pen-tru stindardul sett In poesie, romanticii, car!

38 IN EXIL

au ales adeverul ca devisa si ca obiect de cult,mereu cauta 'Inca aplicatiunea adevorata a prin.cipiului proclamat de el. Omul a asteptat cafilosofia sa -1 dea acel adever absolut, dar s'avezut inselat; si, negand filosofia, s'a intorsspre stiintele pozitive. Filosofia parAsita tArasedupa sine credinta, religia, 16,sand in urma sascepticism si negatiune.

Am vezut in capitolul precedent cum Ale-xandru Herzen ne-a desvaht lumea 16.untrica arevolutionarului rus ; tocmat la aceias conclusieam ajuns acum si eu, voind, din partea mea,O. ark ce este nihilistul.

In lumea antics, cand credintele vechi s'auprAbusit, in ajun de a fi inlocuite cu altecredinte, s'a auzit o voce care striga «A muritPan 1» Un lucru analog se produce si acumin secolul nostru. Secolul XIX la rindul sellzice omenirel acela§ lucru, si multi, foartemulti din eel' earl' nu pricep adenc, repeta ca«echou» exclamatiunea desperata a timpului.

SA spun ins . parerea mea Mina: credintelesi religiunile nu mor; se schimba simboalele,dar principiul cari le insufleteste remane ne-clintit. Nu mor idealurile omenirel, ci se schimba,si uneori se intuneea. Nu piere Dumnezeu,de si pare cä nu exists decal, in biserici, unde eimpodobit cu our si pietri nestimate, existsIns mai cu seams in constiinta omului, incerintele vecinice ale spiritului set," Secolul no-stru admite credinta in afara de dogme ; si cusperanta fierbinte, cu iubire pasionatg, omul lasinul naturei nedejdueste O. gaseasel ceia ceratiunea 'i-a refusat. Natura o preface el inisvorul stiintei si sorgintea aspiratiunilor sale.

IN EXIT, 39

Cosmosul s'a prefacut in simbol al misteriosu-lul numen.

Nu e oare acesta acel Pan, care a murit lahotarul lumel antice ? Nu e oare aceasta aceazeitate care s'a nascut in secolul nostru ? Po-esia §i §tiinta ne sunt martori. Panteismul sprecare inclina cugetarea moderns ne e dovada ?Dar este oare cu putinta ea nol, earl ne lup-tam pentru largirea individualitatei, sa ne li-nitim in panteism, care e tocmai nimicireaindividulul, e disparitiunea lul? Invederat canu. Panteismul modern, cu on ce insu§irl itvom dota, este §i ramane acea Nirvana Scho-penhaurista, care nu este alt ceva de cat moarteasufleteasck in fata careia nol ramanem simplespectators.

Secolul nostru s'a convins, el a remanea spec-tatorul evenimentelor, nu poate satisface peomul modern ; e necesar sa devil inelul in-tregulul, pentru a to apropia de acest intreg ;stiinta este cheia pentru a intelege viata o-mernrel, dar nu §tiinta, ci activitatea e lega-tura vie a omulul cu totul.

Cuno§tintele ne introduc in lumea eveni-mentelor, dar numal prin activitate devenimnol partea con§tienta individuals a totulul.

Veacurile trecute au fost circomscrise in sfera13tramta a intereselor de casta ; secolul nostrue patruns de interesul omenirel intregf.

Cuno§tiintele capatate impun datoriI. Stiintasterila, usuca cugetul, §tiinta, care serva bine-lul ob§tesc, nutre0e §i inalta cugetul. Princi-piile contraril, ale idealismulul §i ale realismu-lui, se unesc in sfera eticel.

Secolil, call se deosebeau prin idealurl ab-

40 IN EXIL

siracte, au perdut nimbul for stralucitor, pen-tru ca dupes ce au fost cercetatt mat de aproa-pe, ne-au aretat ranile for purulente in toatii,goliciunea ; povetuirile istoriel ne-au servit laceva: etica a inlocuit metafizica. Scopurile u-manitare practice au inlocuit teoriile abstracte.Constiinta solidaritatet internationale a dat na-store noilor principil de relatiuni sociale ; dinmisticismul lut Leroux, din Furierism, Sensimo-nism, Comunism. din Socialismul revolutionaral lut Bacunin, si Socialismul evolutionist allilt Karl Marx s'a treat in fine abecedarul u-nei not stiinte :Sociologia.

Omul ca individ, ca persoang, ca germenelestiintet soiale, 'lash' pe arena istorieifares de-osebire de rasa si de castes numai in seco-lul nostru. Secolul XVIII, care a proclamatdrepturile omulur, a slujit ideid abstracts, 1-deia omenirei in acest secol inabusi ideia des-pre om; respectul pentru fiinta omeneasca a-cel secol nu 1 a cunoscut.

Timpul in care traim, dupe pgrerea revolu-tionarului rus, tinde nu numai la priceperealumei care ne inconjoark dar si la a simpa-tisa cu aceasta lume imperfectg. Simpatia u-niversalA iata acel cement care leagil per-soana umana cu intreag5. omenire, care unestemultimea cu lie care om a parte, care facep'aceasta multime sa asculte vocea unlit om,care o chiamA sa paseasca inainte, tot inainte.

Aceasta uniune sufletease5, secolele trecuten'au cunoscut-o circumscrise in cercul ingustal intereselor de casts ; a-rareori apare pe icipe colea un Buda. un Zoroastru, un Christ,care se pune in capul multimel, traind pentru

IN EXIL 41

multime, suferind pentru multime, murind res-tignit pe truce pentru mintuirea omenirel.

Priceperea profunda si simpatia universalsdue direct spre tertare. tiinta se face corn-plicele ideilor umanitare, demonstrand omululmodern influinta mediulut, proclamand deter-minismul. Cel mat marl actori at secolulut, ceimai genialt literati at timpului sunt azi si eelmat principali representant at compatimire1 u-niversale, si eel mai aprigi luptatori pentrusimpatia universals. Oament cart apartin cla-selor avute, oameni de at castelor privilegiate,oameni cart 'sf-au pretrecut viata in lux, caKarl Marx, ca Bacunin lupta Intreaga forviata pentru propagarea simpatiet universale.

Cand si in ce timpuri a servit literatura asade mult ideet umanitare, intereselor sociale,precum slujeste acuma ? Material pentru ope-rele poetice se culege azi din sinul societatei.Niel o data coarda personals n'a vibrat asa detare; nici o data dorul si tristeta personalsn'au fost in asa grad resunetul mahnirei, pen-tru ca nice o data Inca omul nu s'a convinsasa de adanc de solidaritatea intereselor ome-nestl. Poesia chiar, a incetat de a fi o arta, sis'a prefacut in viata. Heine, poetul timpuluTnostru «din tenguelile sale marl, din suferintelesale, compunea niste cantece scurte». Mihail E-mineseu , poetul nostru roman facea acelaslucru, si impreuna cu acesti poeti de manaa doua, eel mat marl poet si scriitorl at yea -culut, adica accia pe cart it asculta multimea,de asemenea compun operele for minunate nunumat din suferintele personale, nu numal din

42 IN EXIL

dorul for pentru idealul abstract al frumosului,ci mai cu seams din sirnpatia for «pentru totce sufere, tot ce vietueste»adica pentru ome-mre ! Poetul veaculut asta-zi e silit de a seimpartasi din viata bogata, a omenirei, de aservi acestet omeniri, de a fi talmaciul suferin-telor si aspirattunilor sale.

Fie care om care poarta azt pe u merit setpovara grea a tinguelilor, indoelilor si suferintelor sufletesti, le duce pe arena vietei so-ciale organul cams este tiparul. Mari suntaceste indoeli, legitime sunt acele tingueli,caci veacul nostru mai cu seams e avut in ele.

oi.laind intre do6 extremitatisetea idealu-lui $i telurile pur practice, intre materialismsi misticismnol traim intro vreme piing deframentare surds, de o munch' intelectuala in-tensive si de o groasnica lupta pentru trayAceasta incordare, impreunata cu sovairile mo-rale ci nestatornicia morale!, pare ca, a ajunsla ultimul seri grad, si ne arata in viitor orata de lumina. Dar de unde ne Vit veni lu-mina ? Ce va aduce acest viitor ? Prin ce a-nume faze ale cugetarei va mai trece omeni-rea, si unde se va opri ?

Aceasta stare intensive 'ct -a gasit resunet inliteratura moderns, cat ci in conducatorii cu-getarel moderne. Tot ce e nou insa, se produce lent ci cu marl sfortari, ca fructul con-stiintel comune ci a trebuintelor generale. Frun-tacit onienirei ghicesc idealul viitorulut, ci seincearca de a-1 formula ; et au trecut prin toatesovairile, ci de aceia pot proroci ceia ce se varealisa.

Literatura sanatoasa zice azi societatei : ye-

IN EXIL 43

nitl voi toti cars sunteti framentati de tagadaaci yeti gasi idealul vostru.Veacul nostru admite in progres nu numai

o lege morals, dar o lege a nature!. De a-ceia el si tinde la realisarea ei : el cere edu-cattune pentru fie care persoana umana vedein scoala stiinta mijlocul de propasire ; sta-tul modern se sileste a face progres in orga-nisarea institutiunilor sociale ; stiinta constataprogresul in evenimentele nature 5i gasestein teoria evolutiunei generalfsarea stnntifica §ifilosoficA. Istoria urrnAre§te viata popoarelor ;filosofia istoriel se transforms in istoria cul-ture!. In sfera cugetArei pure gAndirea modernspune ca scop perfectfonarea. A§a dar, pro-gresuliatA lozinca timpului nostru pretutin-den! el e conducAtorul in viatl, in stiinta,in arta.

Pa.n6 acum veacul nostru mereu se urea dela lege la lege, de la partial la general, de lamductie la deductie ; hotarele cunostintelor selargest, orisontul devine tot ma! mare. Teoriase inlocueste prin teorie ; cugetatorul urma-reste opera sa. Dar st stiinta si metafisica. a-jung la acelas rezultat ultima, cea mai inaltaaxioma, remane neatinsa.

Din aceasta insa, nu reiese ca enigma vieteia perdut on ce interes pentru omul moderndin aceasta nu reiese nici decum ca enigmagroasnica nu mai preocupa pe om, cum credun

Cugetarea etica, admisa ca dogma, tot-d'a-una a produs marl evenimente ; progresul, a-dica perfectionarea individuals obsteasca lasesomului o imensa arena de activitate acest

ei

gi

gisi

gi

44 IN EXIL

prin inAltimea problemet prin ne-marginita sa aplicatiune, poate servi omuluipururea de punt de reazim. Dar vat ! Poateoare densul sA margineasca perfectionareaindividuals cu perfectiunea orgamsatiunei so-dale ? Se va multumi oare el cu atata ?

Invederat cl nu. Lucrurile lumesit nu potsatisface pe omul modern ; nu pot afacerile ob.stesti se inabuse in el alte trebuinte inerentesufletului ski. A se da cu totul societatel, o-mul nu poate. Omul tot-d'a-una se va ocupacu lumea sa launtrica. Persoana umana se.ridicA in contra misticismului umanitar se re-voltA in contra fusiunei sale cu natura, in con-tra disparitiunel sale ca individ in panteismulumanftar.

Si apoi, anahsa ne persecuta chiar in mij-locul bunurilor vietei. Omul cugetator e inca-pabil de a trai numal in present. Obidnumtade a generalisa, ne distrage de la fapt. Notne inceream mereu sä desemnam fie carui o-bject, fie cami fapt separat, locul seu in corn-plexul evenimentelor, not voim sä leggin exis-tenta vremelnicA cu eternitate.

Nu, credintele, religia, nu pier. Ele 's1 schim-ha expresiunea, conform cu evolutiunea cu-getului. Religia, ca simtim6nt al legaturei din-tre evenimentele trecatoare ale vietei si eter-nitatea, e inerenta omului. Nu moare nict fi-losofia, care cauta aceasta legatura pe calearationamentulut, de si in secolul nostru omulobosit inselat pare ca se indoeste de ea.Not ne am convins cu totii ca a deslega e-nigma eternitatet este cu neputinta.

Urni din cugetatoril moderni prezic el filo-

principiu, si

si

si

IN EXIL 45

sofia va avea un nou viitor, intemeiat pe uni-rea sa cu stiintele positive. El declara ca fi-losofia vutorulul inarmata find cu not adeve-ruri, va crea cosmosul set' psihic, pe temeiulfaptelor de asta data, far nu pe temeiul abs-tractiunilor. Ori cum, rolul filosofiei s'a schim-bat : ratiunea asteapta de la densa acum nunumai revelatiunea ci si cunostinta actualitatei;se cere ca densa sa imbratiseze complexul to-tului existent, O. urmeze pas cu pas stiinta,luminand-o prin gandul sell, care este esentarevelatiunei sale. Prin cugetare se explica eveni-mentul ; ratiunea insufleteste sfera concretului.

Se poate, ca aceasta unire sä fie. a doua sin-tesa, care vine dupa o lungs si laborioasl a-nalisa.

Dar cum se va revela adeverul ? Unde seafla acea categoric de adeveruri, pe call omulinsusindu-si-le, va descoperi o noun tale pen-tru conceptie ? Unde e acel polog, care odata.ridicat, va desvali inaintea ochilor omului a-vid de a sti, imaginea adeverului veeinicacestisvor in care ca intr'o oglinda se reflects o-dajdiile sfinte ale lui Dumnezeu?

In secolul nostru, numit materialist prin es-celenta, se observa deja o evolutiune mare,care se_ desemneaza din ze in ce mai clar insfera cugetarei ; aceasta evolutiune, resultatulnegarel extreme, tinde a se impaca cu meta-fisica. Secolul nostru pare ca a ajuns deja laacea eriza., cand stiinta fats cu spiritualismulvoieste 4-0 garanteze o positiune neutrals. Ce-darile facute spiritualismuiul de catre unit dineel mai eminenti represintantl at stiintei mo-derne ne sunt dovezi.

46 IN EXIL

Dincolo de hotarele §ttintei exists misterulcare atrage pe om. Acolo, unde se incepe sferanecunoscutulul, misticismul a§teapta pe omulmodern. De la analisa omul trece la patrun-dere intuitive, de la §fiinta positive cAtre sim-bol.... La picioarele acestut simbol, ca la pi-cioarele unei statui el depune coroane, cantnu poate se ajunga pans la fruntea statuier,care se inalta in slava cerului La picioarelesimboluluT sta omernrea.

Ast-fel, on -ce va aduce viitorul, numaY §inumal omul sa nu pearda puntul de reazimin etica §i el va gasi pururea mijloc de aconcorda resultatele cugetarel abstracte cu §ti-inta positive.

Ast-fel in omenire omul poate gasi o pAr-ticica din acea satistactie psihica, care 1-fra-menta §1 nu 1 da lini§te; in simpatia univer-sals el poate gasi consolatiune in doral s6udupe un ideal net6rmuit.

Atat sufletul nostru, cat §i §tiinta, ne §op-tesc, ca in etica mai e scapare pentru omulmodern ; sufletul nostru tinde cAtre acele inal-timi, de unde se aude acela§ cantec melanco-lie, care resuna mereu in istoria omenireT: «totce e treccitor, nu e de cat simbol». i poesia,§i arta nu sunt de cat fragmente din acestcantec vecinic. A intelege aceste simbolurT, apricepe legatura ce exista intre ele dintr'o parte,§i legatura ce exist& de aka parte intre tot cee trecator §i tot ce e etern, intre relativ §iabsolut WA problema, pe care omenirea tin-de sa o deslege, fie intr'un mod con§tient, fieintr'un mod incon§tient.

IN EXIL 47

La toate acestea, §tiu bine, ca o parte dinoamenil inteligenfi iml vor respunde, ca, elsunt cu desaver§ire reel §i impasibill fats cucestiunile : Quis? Quid? Ubi ? Quibus auxi-liis, Quomodo? Quando? Ce sunt toate acestecestiuni? La ce 'ti ball capul cu ele, cand§tiinta nimic nu ne poate respunde ?

Haide-de ! Si cu toate astea omul mereu in-treaba, mereu e framentat de aceste cestiuni,mereu intreaba §i va intreba Cine sunt ? Undesunt ? Pentru ce sunt ?

Oamenil inteligenti tacseaza aceste cestiunide zadarnice, ba unii le numesc chiar stu-pide.

De ! Acestora le vol respunde : o vad. nu'§f framenta crieril cu ast-fel de cestiuni. cadpentru densa total e clar §i Jimpede : Ce edensa vaca ; unde e densa in grajdiu ;pentru ce exists densa pentru a fi mulsa, §ia da lapte, etc.

i acum, rog pe cititor sa recapituleze inmintea sa cele dou6 capitole din prefata, sa-§Iaminteasca. de elementele din sistemul filosofiellul Hume §i sa spung dad. modul de a pri-vi lucrurile a nihili§tilor (fenomenali§tilor) dela apus e acela§ cu modul de a-0 infati§alumea a revolutionarilor din Rusia!

Invederat, eä mare e deosebirea intre acestedou6 moduri de a privi lucrurile, de §i atatla Hume, cat §i la nihili§tii din Rusia principiulsimpatiei universale joaca rolul culminant.

Trecand acum de a dreptul la povestireami§card revolutionare din Rusia de sub dom-nia impAraOlor Alexandru II §i Alexandru III

48 IN EXIL

si anume la acea parte a miscgreT la care euinsumf am luat parte directs las pe cititor sgurmareasd, modul cum ideile nihilists argtatein aceasta prefat'a se manifestau in tot-deaunain toate actele Miscarel.

IN EXIlsVedPti mantle $1 pieioaiele mele

ca insunn eu stint, mutt-me §ivedeti

Luca, evang

Ewan. C. krbure

I.

PROCESUL CONSPIRATIUNEI NECIAEFF

Sosirea mea la Ziirich.

Dupa dol ani §i §apte lunl de Inchisoare,petrecuti In groasnicele oubliettes ale for-ta'retei Petro-Pavloskaia, dupa viata nesu-fent& sub supraveghearea politiel iat5.-m6, In fine, scapat din manile calailor mei,iatl-m6 In republica Elvetiand.

M'am oprit la Zurich, nu doara el a-yearn vre-o cuno§tint5,, vre-un amic In acestora, nu doara.' ca fugind din exil silit Inexil voluntar am avut ca tints acest ora §,ci pentru ca' 'mi-a Post absolut indiferent

52 IN EXIL

in ce anume ora§ din Elvetia am sa, m6opresc.

As fi urmat calea pera la Geneva, uncle§tiam Ca traiesc cati-va refugiati batranidin Rusia, dar starea senatatei mele nu'mi mai permitea sä mai stau un teas maimult in vagon. Excitarea mea nervoasa a-junsese la culme; piciorul meu, acoperitcu rani reumatismale, capatate In temnita,me facea sä sufer prea mult. Era necesardar sa me odihnesc.

Am descins Intr'un mic otel Zum schwar-zen Adler, tinut foarte murdar, dar §ifoarte ieftm. Am inchiriat o camera mica,care samana mult a un dulap, in care ea§ezat un pat, §i langa pat o mescioara §iun scaun. Dulapul-camera avea o ferestrui-ca., care da Intr'o strada Ingusta, strimba,umeda. Abia stabilit in acea camaruta, sim-tii o mare prostratiune morala §i fizica. :resultatul firesc al unei prea marl §i prezIndelungate incordari nervoase. Fara a 'mlrepara fortele sleite cu ceva alimente, m'amaruncat in pat, §i am adormit ca un copil.

Somnul meu a tinut lung, foarte lung;am dormit, cum §tie sa doarma numal un,aresta,nt-celular, adica peste 12 ceasurifara Intrerupere. Cand m'am trezit se era-

IN EXIL 58

pa de zna. Simtti ca am friguri; piciorulbolnav me durea groasnic.

Atka mai trebue, ca sa me inbol-navesc! me gandil. Ce aveam de fault

Me botarli sa, recurg la vr'un doctor, sica ex-student de medicina alesei pe unprofesor de universitate.

Cu chiii si vai am isbutit, tarandu-mipiciorul bolnav, sa me transport In orasulde sus, unde locuia profesorul clinician d-r.Birmer. Fiind primit de acest doctor, amfost supus unei inspectiuni medicale mi-nutioase. Afland causa boalei mele, docto-rul m'a sfatuit sa me mut din otel la spi-tal, de oare-ce boala mea cerea imperioso cautare serioasa si Indelungata. Urmalsfatul dat, si chiar In acea zi me si sta-bilii la spital, unde am fost nevoit sä re-man aproape doue luni de zile. Multu-mita unei ca'utarl sistematice piciorul meuse vmdeca, ranile reumatisinale se Inchid,si scap de niste palpitatii, cari me ame-=tau cu viciul cordului. La spital, facuicunostinta cu cats -va studenti In medicina,earl urmau cursurile la facultatea de me-dicina locala; afland de la el despre toatecele necesare pentru a intra la universitateca student, me hotaril sa me Inscriu sisa-mi urmez studiile Intrerupte. Era greu,

?

IN EXIL

ce e drept, pentru mine, care perdusemaproape trel ani de zile, sä me pun la lu-cru si sa urmez cu studiul unor obiectea caror base, anatomia, fisiologia §i pa-talogia, le uitasem ; dar me gandeam, cacu staruinta munca voi putea recapitulacele Invetate, Med, a ma! tncepe de la th.-ceput.

Pentru ca sa pot ispravi studiile, eraneaperat necesar ca sa me Inscriu in antilal patrulea, de oare-ce la Petersburg facu-sem deja trel an! -de studiu. Aceasta ne-cesitate se tntemeia pe motive pur econo-mice: n'aveam cu mine de cat o mie defranc!, §i mai aveam sa primesc din Rusiavr'o 3000 de franc! de la verul meu Con-stantin Rali. Cu aceasta suma de banI tre-buia sa fac fata tutulor cheltuelilor In cur-gere de do! an! de zile, cat aveau sä du-reze studiile mele.

Odata, hotararea luata, lucral conform cucele hotarate. La universitate n'am Intim-pinat nici o pedica ; diploma mea de ba-calaureat §i atestatul de studii de la Aca-demia Medico-hirurgicala din Petersburgfur& acceptate drept echivalente cu baca-laureatul din Elvetia, asemenea §i eel treian! de studiu universitar mi s'au socotit.Aram facut deci student In toata regula,

14

si

IN EXIL 55

si Incepui sa frecuentez prelegerile. In cu-rand mai sosira la Zurich trei refugiatipolitici noi, cari ca si mine fugisera dinRusia. Acesti trei tineri erau Smirnoff, A-lexandru Oelsnitz si Vladimir Holstein.

Toti trei erau studenti de medicina dinMoscova, si au fost arestati pentru ca auparticipat la o miscare de studenti In con-tra regulamentulul nou universitar, princare studentilor li se Interzicea on -ce tntru-fire. Inchisi In temnitele din Moscova, a-cesti studenti In curand au fostau fugit din exil.

Sosind la Zurich toti trei s'au Inserts launiversitate, voind a ispravi studiile In-trerupte.

Lucru firesc, ca imediat ce anal despresosirea lor, mersei si facui cunostinta cudansii. In curand o amicitie stransa m6 le-ga cu Alexandru Oelsnitz si Vladimir Hol-stein; In ceia ce priveste pe al treilea, Smir-noff, dansul nu mi a convenit nici prin ca-racter, nici ca morals.

Acestl trei tineri au fugit din Rusia Im-preun'a ; neavend si neputandu-si procurapasapoarte, ei au fost siliti sa treaca gra-nita pe furls. Sosind intr'un sat polon, plinde ovrei, tinerii intrara intro carciuma, undese asezara la o mass, cerand sa le dea ceva

exilati, si

56 IN EX1L

mancare. La tejghea sedea o figura ovre-iasca tipica, care arunca o privire distrataasupra noilor veniti. Aducand cele coman-date, ovreiul cu raceala se adresa catre ti-nerii Intrebandu-1:

Aveti trebuinta de odae ?Nu! Plecam Inainte! respunse unul

din tineri ; apol dupa o pauza zise in limbagermana :

E departe de-aci granita?Granita ?..... Mai sunt vr'o 30 de ki-

lometri.....Tinerul se scoala de la masa, se apro-

pie de carciumarul ovreti si 'I zice Incet :Stil pe cine-va care sa ne poata trece

peste granita, cad n'avem pasapoarte, siavem neaparata trebuinta sa mergem laKonigsberg ?

M wei mir ! exclama ovreiul Egreu.... e foarte greu!

Ian nu to fd nesnai. Platim bine!Ovreiul se departs brusc ; apoi iesi din

carciuma. Tinerii remasera, foarte nedume-riti, de oare ce conduita ovreiului era catse poate de suspecta. Ovreiul putea sa de-nunte aparitiunea unor oameni necunoscutiIn sat, ba putea sa declare chiar si poli-tiel, ca niste tineri sositi de nu se sheunde '1-au rugat sa le Inlesneasca trecerea

IN EXIL 57

granitei. adnuelile tinerilor mei tovara,§1 aufost Irish' neIntemeiate ; ovreiul-carciumarIn curand s'a Intors, §i adresandu-se catredoi din tineri, earl' vorbeau perfect limbagermand, Ii preveni spunendu-leln jar-gon ovreiesc, ca spre seara are sa-1conduca la o ruda a sea, care va puteasa-1 duca peste granita.

Ruda mea e un om cuminte. Al wei,ce cuminte! El stie tot, §i poate tot, darare sa ye coste bani!

Bine, bine, ne vom tocmi, Insa de cevrel sa stam pang seara? Vor veni oa-meni la carciuma, si nu e bine!

Dumea-voastra yeti sta pan& searaIn odaia de alaturi; asta-zi e sambata; §iprin-urmare Babas [Ana' la 5 seara.

In adever ovreiul Introdusese pe eel trelfugari Intr'o odaqa de-a-laturi, undo el auadastat pants, pe la orele 5 seara, apoi,cand Incepu sa se insereze carciumarul i-acondus la ruda sa, care §edea tocmal lacap6tul din spre camp al satului. IntrandIntr'o casuta mica, tovara§ii mei gasira a-colo pe un batran ovrei, care '§i facea ru-gaciunea. El privi pe noii sositi, dete dincap ovreiului-carciumar, care II zise °ate-va cuvinte In limba evrea, apoi 41 urmarugdci u n ea .

18 IN EXIL

Tineril, earl nici odata Inca n'au vezutpe ovrei la rugaciune, remasera cu gurilecaseate, privind cum batranul habotnic, im-bracat In lintoiul ski si avend legata lafrunte o ladita cu legile lui Moise, gesti-cula si recita ruga'ciunile de seara.

-= Are sa, va coste mult ! ofta batranulovrei, urmandu-si rugaciunea.

Cat ?Cinzeci ruble pentru fie-care orn !

mormai ovreiul rugandu-se si gesticuland.Scump ! Atata n'avem ; dar pentru

toti trei suntem gata a da 30 ruble !Al wel! putin, foarte putin!Cinzeci pentru top !Seicleci.Bine.

Pe la orele 10 seara, batranul ovrei In-llama trel cal la o caruta. Cand prietenitmei s'au asezat In caruta, au observat ca,drept vizitiu II au pe batranul ovrei Inpersoana. Dar acum, acest ovrei ba'tranparca s'a transformat. Ochil sel scapara'ischintel, fata sea nervoasa devenise ener-glob:, muschii i se contractau Intr'un ric-tus plin de hotarare. Ovreiul habotnic deodinioara se transformase In contrabandististet, plin de indrasneall La strigatul o-vreiului cail sburara ca vantul, si peste doue

IN EXIL 59

ceasUri caruta se misca deja pe un drumbine Intretinut era o sosea austriaca

Ajungand la Viena, eel' trel refugiatl po-liticI se oprira. Intr'un otel, unde d W. Hol-stein, singurul din trel, care avea ceva pa-rale, lmparti Intreaga sa averepeste 7000franci In trel partI egale.

Acum, cand am scapat din ghiareledespotismului, si tie care din not va tre-bui s'a, 'sI caute mijloace de trai, cred eae bine, ca sa.' fim egali in sanse de a dapiept cu noua viata, de-a suporta luptapentru existent'a. De aceia ye rog sä nume refusati, si sa Impartim aceasta sumsde bani.

Dupa, o discutie oare-care, cei trel to-varagi au Impartit cele 7000 de franci siapol au plecat Impreura spre Zurich.

Aci ne-am intalnit si In curand ne-am In-prietenit. Pe mine reumatismul me sili sa.urmez sfatul doctorului 'Birmer si s'a, plecpentru cate-va luni In Italia. Am ales craw/Arona, situat tocmal la sudul laculdi Mad-jore, unde am si plecat, prin Simplon. Inaceasta caratorie me Intovara'si d. Oelsnitz.

Viata mea In Italia era foarte trista ;procesul nostru incepuse a se judeca la,

Petersburg si darea de seams a desbateri-lor sale se publica In ziarele oficioase ruse.

60 IN EXIL

Guvernul rusesc, folosandu-se dinteo partede lipsa de caracter a unora din acuzati,iar din alta de crima si lipsa de cinstepolitica a lui Neciaeff, figura culminanta,din proces, a hotarat ca acest proces po-litic sa fie judecat de catre Curtea cu ju-rap. Asa dar procesul nostru a fost eeldintal proces politic judecat In Rusia infata publiculul, dupd toate regulele uneljurisprudente obicinuite.

Rechizitorul procurorulul era zdrobitorpentru principalii acuzati. Depositiunile fra-tilor Cuznetzoff si aceea a lui Uspensky auprodus o impresiune dureroasa asupra o-piniunei Intregi.

Tata istoricul acestui proces dramatic :Sergiu Neciaeff, fiul unui diacon din sa-

tul Chomutovo, guv_ernamantul Vladimir,dupa ce a ispravit studnle seminariale s'afacut profesor de religie, si cu ajutorul u-nei protectii capatase locul de director alunei scoale primare particulare din Peter-sburg ; scoala aceasta era Intretinuta de osocietate de bine-faceri, si purta numelede aSerghiewskoe Ucilisce». La aceastascoala au mail fost profesori si tali -va stu-denti, Intre-cari si tovarasul meu EvlampieAmetistoff, student la academia Medico-hirurgicala. Cand s'a inceput miscarea stu-

IN ERTL di

dentilor din anul 1869, care era datoratapresiunei guvernului asupra junimet stu-dioase, Neciaeff prin intermediul studentilor-profesori facu cuno§tinta cu capii m*areI.In °mind dansul veni In ajutorul acestortineri, puind la clispositia lor, pentru Intru-niri, localul §coalet din strada Serghievska.

In acest local cu desavar§ire necunos-cut politiet secrete, se tnjghebase grabniocomitetul de actiune al studentimet, de aciplecasera delegatii conntetulgi pentru a for-ma liga studentimei din toate universitA-tile imperiului, aci to fine s'a hotarat ac-tiunea comund a tutulor universit'atilor Incontra regulamentelor si dispositiunilor o-carmuirel, to ceia ce privete pe studentii§.i profesorii universitari.

Putin dupa aceasta, tocmai In toiul mi§-careI junimei universitare din anul 1869,din initiativa lui Neciaeff §i Petru Tcacioff,un publicist rus, comitetul de actiune alstudentilor s'a transformat In comitetulpartidului revolutionar rus. Acest co-mitet a fost alcatuit din urmatoarele per-soane : P. Tcacioff, Neciaeff, eu, Ivan Ame-tistoff §i Evlampie Ametistoff, Seriacoff, Ni-chiforoff, L......*) §i Orloff.

*) Oamenu can niai ttaiesc in Rusia, in men-1.mile molesnot dtsemnatL numm en o singuta liteia ome-case.

62 IN EXIL

Tata In trasuri generale programul siscopul acestui pumn de oameni 'Ara ani-loace si fara greutate In societate:

«Libertate politica. Sub libertate politica'se Intelege: drepturile persoanei omenestisi selfguvernamentul. Drepturile persoaneisunt : libertatea individuals, libertatea cu-ventului, a tiparului, a tntrunirilor, asocia-tiunei, constiintel si limbilor nationale. Ace-ste drepturi ale omului si cetateanului suntsi trebue sa remaie inprescriptibile.

Selfguvernament este : autonomia admi-nistrative a comunei urbane si rurale, apoia ocolului (volosti), care se compune dintr'un numer de comune, apoi a regiunei lo-cuite de o unitate etnica. Politia si admi-nistratia regiunei va depinde de soboruldeputatilor alesi de poporul regiunei; a-cest sobor regional va fi lntaia camera le-giuitoare. Soborul imperiului, compus chndelegatiunile regiunilor, va gera afacerileimperiului».

Comitetul revolutionar compus In anul1869 n'a existat, propriu zis, mai mult depatru-cinci luni. Activitatea sa s'a margi-nit numai si numai In a da o directiuneanumita miscarel studentilor, apoi In aldoilea rend a avut ca resultat crearea unorlegaturi Intre grupurile tinerimei, alcatuite

IN EXIL 63

de vr'o trel ani tnainte in sanul junimeluniversitare, si In fine In al treilea randa pus temelia uneI organisatiuni a forte-lor revolutionare din imperiul rus. Comi-tetul acesta s'a desfiintat prin simplul fapt.05, deja In ziva de 16 Martie 1869 togmembrii sei, afara de Serghiu Neciaeff, aufost arestatI si inchisI In fortereta Petro-Pavlovska.

Neciaeff, remas In libertate, dupa ares-tarea tutulor tovarasilor sei, a crezut decuviinta Inainte de toate sa creeze In ju-rul persoanel sale un fel de legenda', caresa -i poata servi drept influents, cum eraaceia de care se bucurau tovarasiI sei a-restatl, prin cercurile studentnnel univer-sitare. Pentru aceasta cel dintaI lucru cea facut el, a fost ca a respandit stirea, ca,si densul e arestat si Inchis In forta.rep.Stirea aceasta o latise prin capitala Ev lam-pie Ametistoff, In ajun de a fi arestat ; ela povestit studentilor, ca mergand pe o-strada, a tntalnit In tale o trasura escortatade jeandarmi. Din acea trasura o man& 'Ia aruncat un bilet, pe care s'a gasit scris:

«Sunt arestat si dus in fortdreatd.«Rog a da de tire despre arestarea.emea tutulor amicilor.

Neciaeff.

61 1 N EXIL

Respendind stirea despre arestarea sea,Neciaeff lila pasaport pe un nume strainsi pleca In strainatate.

Sosind In Elvetia densul se presinta luiBacunin, Herzen si Ogareff trei refu-giati politic! de pe timpul domniei Imps&ratului Niculal, car! au jucat un rol cul-minant in desvoltarea intelectuala a Rusiel.

Trei refugiati, Incaruntiti in exil, au In-tampinat pe noul sosit cu bratele deschise.Neciaeff le-a declarat ca este tramis de co-mitetul revolutionar pentru a se Intelegecu ei In ceia ce priveste atitudinea for fatacu noul partid revolutionar din Rusia. A-lexandru Herzen, nelncrezator din fire, omcu un temperament asezat, facand cunos-trita mai de aproape cu Neciaeff, a hota-rat sa se tina In reserva, cel putin pang nuva vedea pe temeiul faptelor modul de alucra a noiei Injghebari revolutionare. A-ceasta reserva a omului cumpanit revoltape Neciaeff, care imediat parasi pe Herzen, si se alipi de Bacunin, om cu tempe-rament revolutionar, plin Inca de vlagavietel, doritor de a se cufunda In valurileunei marl revolutiuni sociale. Auzind des-pre o ahanta ce s'a facut intre misterio-sul delegat din Petersburg si Bacunin, A-lexandru Herzen a zis :

IN EXIT, 65

Bietul Bacunine; densul e Dantonal ncstru, pentru care insa revolutiunea nus'a facut Inca 1 .

Cuvinte de un crud adever. Bacunine aIncheiat un pact pe viata si pe moarte cuSergiu Neciaeff, care folosindu-se de ab-soluta necunostinta a batranului revolu-tionar despre Imprejurarile din Rusia, '1-aInselat Intr'un mod nedemn, ha chiar '1 -a

compromis In niste afaceri, In cari Bacu-nine n'a luat absolut nici o parte. Pana, lace grad a lost orbit Bacunine, entusiasmatde a fi Intalnit In fine In tristul seu exilun tanar revolutionar plin de o energiediabolica, devotat pang la moarte causeipoporului rus, se dovedeste prin faptul u-nei naivitati copilaresti. Iscusitul conspira-tor batran a «aliantei» a consimtit si a is-cant cu propria sea many o declaratiune,prin care se supune In toate la dispositi-unea comitetulul revolutionar din Peter-sburg. In aceast5. declaratie, Intre altele, erascrisa, si urmatoarea fraza : «.... chiar In caz(«lad. comitetul va hotara sa participe la«facere de bancnote false me vol su-pune 3 Declaratiunea era iscalita cu nu-mele femeiesc de aMatreona», In jos stascris: «de azi Inainte acesta va fi pseu-

inmiir C AllmrP 6

66 IN EXTL

donimul meu. Michail Bacunine». Ce na-ivitate!....

Peripetiile relatiunilor lui Bacunine cuNeciaeff, au fost fatale celui dintal, pre-cum ele au fost fatale si multor altor oa-meni de bine. Cu toate astea insa, suntdator a spune chiar aci, de .i despre a-ceasta va mai fi vorba si mai departe, eatoate cele debitate In contra lui Bacuninede catre Karl Marx si socialisti-marxisti,sunt numai si numai calomnil nedemne sipentru marele economist german si pentruproselitii sel. Biografia lui Bacunine, precumsi amintirile scrise de M. Dragomanow, carlIn curand vor aparea In limba rusavoraduce destula lumina In aceasta privinta.De altmintrelea fisionomia marelui revolu-tionar rus nu va perde nimic asteptandca pasiunile sa fie spulberate; timpul ne-Indurator, va restabili adeverul, istoria larandul el va pronunta verdictul sea ne-partinitor privitor la calomniatori si calom-nil, cad In fata istoriel numai adeverul re-mane neperitor.

Neciaeff dupa ce 'sl-a asigurat partici-parea lui Bacunine la toate cele planuite deel singur, a mai esploatat si credinta poe-tului Ogareff, care, ca si Bacunine, a recu-noscut comitetul din Petersburg, ca or-

IN EXIL 67

gan suprem al unei organisatiuni revolu-tionare existente in Rusia.

Dupa aceasta isprava Neciaeff plea. In-darat in Rusia, dar temendu-se de a locuila Petersburg, isi stabili domiciliul la Mos-cova. Venind la Moscova, Neciaeff descinsela Uspensky, cu care Meuse cuno0inta mul-tumita studentilor. El declara lui Us-pensky ca e membru comitetului revolutio-nar compus din mai multi oameni, dinearl unii traiesc In Rusia, iar altii In Eu-ropa, Intre ace§t1 membri el numard §i pe13acunine §i Ogareff. In sprijinul celor de-clarate Neciaeff arata, cite -va proclama-tiuni revolutionare tiparite la Geneva, §idete In pastrare lui Uspensky §i un sigi-liu pe care erau sapate, Intre doue topoareIncruti§ate, cuvintele : «comitetul executive,iar mai jos «al partidei narodnaia rasprava» .

Nenorocitul prieten al meu, Uspensky,nu cunotea absolut nimic din trecutul luiNeciaeff, densul it crezu pe cuvent §i IncurAnd deveni o unelta in mainile acestuiom energic, ambitios §i fanatic. LuAndu'ldrept delegat al unui comitet, Uspensky seconsiders de soldat supus al unel organisa-tiuni puternice, care era menita sa producao revolutiune politica In imperiul tarilor.

none.,

68 IN EXIL

In curand dup5, aceasta Neciaeff orga-nisa un grup de tineri, caruia fi dete adhoc, in calitate de delegat al comitetuluiexecutiv, puterea unui sub-comitet. In a-cest sub-comitet el numi ca membri pe doifrati Cuznetzoff, pe lvanoff, student la a-cademia de agriculturd, pe Uspensky, iarel insusi s'a facut presedinte. Cu ajutorulsigiliului adus din Geneva, densul fabricasecate-va proclamatii si ordine, pe cart apolle respandi intr'un mod misterios printrestudenti. Oamenii earl prilmeau asemeneaordine si proclamatii, cu ajutorul unor stuifalse povestite de insusi Neciaeff, credeauca' In adever ordinile vin din partea unuicomitet secret, care se afla in capul unetorganisatiuni revolutionare existente. In toateaceste proclamatii si ordine se recomancla.mai cu seama o supunere oarbA puterellui Neciaeff.

Aceasta mistificare a durat vr'o cinciluni de zile, si eel d'intei om care a des-coperit-o a fost Ivanoff, care prinsese o-data pe Neciaeff fabricand ordine de alecomitetului, si aplicandu-le sigiliul, ce aveaIn pastrare la Uspensky. Descoperind frauda,el marturisi faptul lui Uspensky, care imediats'a si convins de veracitatea lui. Revoltati,amandol oamenii cerur5. explicatfi de la Ne-

IN EXIL 69

ciaeff. Acesta neavend Incotro a martu-risit faptul, dar apoi la urma a deelaratlui Uspensky :

Asa-I ; este adeverat Ca v'am Inselatspunend ca exista un comitet. Dar pentruce am fault aceasta ? Pentru ca data n'asfi inventat acest comitet, nu mi -ati fi datIncredere, si n'ati fi consimtit de a trai silucra pentru desrobirea poporului si clis-trugerea absolutismului. Am facut prin ur-mare acelas lucru pe care '1 a facut Sce-vola, care a mintit lui Porsena, pentru ascapa Roma.... Daca azi nu exista comi-tetul revolutionar, fiind-ca acela care a fostla Petersburg s'a descompus din causa catoti membrii 861 stint Inchisi In temnita,trebue oare ca not sa desperam, trebue saremanem cu mainile Incrucisate, trebue sane dam de InvinsI Daca nu exista co-mitet suntem not comitetul adeverat!

Acest mod de a rationa '1 -a convins peUspensky, si peste putin si pe cel-l-alti dingrupul lui Uspensky, din Moscova. Singu-rul om, care nu s'a putut convinge, si careperduse on -ce ilusie despre existenta untilpartid revulutionar organisat, era Ivanoff.Jignit In amorul seu propriu de om cin-stit prin nerusinata conduita a lui Necia-eff, densul hotara sa rupa on ce relatii cu

70 IN EXIL

un om ca acesta; si in curand a realisathotararea sa, declarand tovarasilor sei dinsub-comitet, ca el se retrage, si se lapadade on -ce activitate revolutionara.

Aceasta retragere a lui Ivanoff Ingrijisefoarte mult pe Neciaeff. In imaginatmneasa ferbinte de fanatic conduits, de altmin-trelea foarte logics, a lui Ivanoff ii parususpects. El Incepu a banui ca Ivanoff ehotarat sa denunte totul politiei. Lucru dealt-fel cu desavarsire fall, precum au aretat faptele. Ivanoff, retragandu-se din sub-comitet, s'a dedat invetaturel, si petreceazile intregi in laboratoarele Academiei deagricultura, unde trecea de eel mai eruditsi laborios student.

Framentat de banuieli, Sergiu Neciaeff,sub presiunea fried de sigur, In curenclajunsese pearda capul. El Impartasitovarasilor sei temerile sale, apoi, c'and siacestia au fost cuprinsi, ca si densul, defried, propuse ca Ivanoff sa fie ucis.

In arhiva cancelariel politiei secrete dinPetersburg trebue sä existe depositiunealui Uspensky si a unuia din fratii Cuzne-tzoff, scrisd de maim acelor nenorocip. Zicea atari documente trebue sa existe deoare-ce pe °and eram Intemnitat In forta-reata Petro-Pavlowskia, aceste depositiuni

s'a-si

IN EXIL 71

'ml -au fost citite la un interogator de ca-tre baronul Filipeus, secretarul sectiunei atreia a cancelariei imperiale.

Rana azi, dupa aproape un patrat desecol, Imi mai aduc aminte impresiuneadureroasa ce a produs asupra mea aceacetire ! Depositiumle lui Cuznetzoff mai cuseama au fost scrise cu o bogatie de de-talil privitoare la omorarea nenorocituluiIvanoff, ceia ce demonstra starea pse-hico-patalogica a a sasinilor.

Iata peripetiele acestei crime, care, dupaparerea mea, foarte greu se poate numi ocruna. pobtica :

Sergiu Neciaeff, pentru a salva aparen-tele, adica, pentru a nu da pe fata ca nu-mai Erica singura era stimulul crimei, a fa-urit un fel de ordin al comitetulul «Na-rodnaia Rasprava», prin care Ivanoff, eracondamnat la moarte. Acest ordin, pentruUspensky si fratii Cuznetzoff nu putea Insatrece drept o scuza pentru crima, de oare-ce ei stiau deja ca acest comitet nu existsde cat In inchipuirea lui Neciaeff. Con-damnarea la moarte se sprijinea pe con-sideratiunea ca. : Ivanoff e spion.

Lucru de alt fel ne adeverat ; ceia ces'a dovedit fntr'un mod cert cand s'a jude-cat procesul nostru.

72 IN EXIL

Pentru Indeplinirea orchnului dat de co-mitetul fictiv, Nectaeff a luat asupra sea ro-lul de WALL

Asa dar, acest om fata cu nenorocitulIvanoff sI a lnsusit tree roluri in acelastiny : acela de acuzator, acela de judeca-tor, si In fine acela de calau.

Oribtl !Putin dupd hotararea luata, alma s'a

sa varsit. Intr'o sears de toamna, la 1869,pe la sfarsitul lul Octombrie, Uspensky,fratti Cuznetzoff st Neciaeff tocmesc o sa-nte si pleca dm Moscova, prin bariera Ia-uzskaia, spre Academia de Agricultura. Laintrarea In padurea Petrovsky el se scoboars din sanie st dau drumul birjarului,apol pornesc pe jos pang in fata Acade-mieL Aci conspiratorii deleaga pe unul dinCuznetzoff sa Intre in edtfictu, uncle locu-cuiau internil acadetnieI st sa theme pe Iva-noff. Dar de oare-ce Ivanoff putea sa re-fuse sa iasa pentru a se Intalm cu nisteoameni cu earl dansul a rupt orl-ce rela-til, se hotaraste urmatoarele :

Pe °and Ivanoff facea parte Inca de sub -coinitetul revolutionar, Nectaeff adusese dinPetersburg o mica ttpografie, compusa dinputin garmont uzat si o mica press demany pentru corecturi. Aceste lucruri furs

IN EXIL 73

incredintate lui Ivanoff, care Ie -a IngropatIntr'o grota din parcul Petrovsko-Rozumov-sky, care inconjura Academia de Agricul-ture. Rupand on -ce reign cu fostii seI to-vara.§I de conspiratie, Ivanoff, n'a predattipografia, clar a rugat pe Uspensky sa-1descarce cat de curand de acest deposit.

Cuznetzoff avea dar mislimea de a spunelui Ivanoff ca fostil seI tovard§I au venitsa is tipografia, §i prin urmare 11 roagasa mearga cu den0 pentru a le areta lo-cul unde se afla ascunsa tipografia.

In§elaciunea a reuit; nenorocita victimacazu In capcana intinsa de Neciaeff. Iva-noff ie0 din internat, urmat de Cuznetzoff;pe drum Intalnira pe ce1-1-altI, §i merseralmpreuna In pare, Indreptandu-se spre unlac, pe malul caruia era o grota. Ajungandla grota toti intrara, clar la intrare Neciaefflua loc tocmai alaturI de Ivanoff. Acestaceru ca sa se aprinza o luminare, de oare-ce intunericul nu permitea de a se dis-tinge locul unde a fost Ingropata tipografia.

In acest moment Neciaeff se arunea cao fiara selbatica asupra lui Ivanoff, apu-cendu-1 de gat cu mama stanga ; Ivanoff,Intelegend acum ca viata sea e In primej-die, ca Inaintea sea sta, asasinul seu, cu oenergie supreme mu§ca degetul lui Necia-

74 IN EXIL

eff. Cat p'aci nenorocita victima era sascape din manile calaului seu, dar In a-cest moment Neciaeff slobozi cocosul revol-verului, a caruia teava o aplicase cu mynadreapta la templa victimei sale. Se auzi odetuna'tura seaca si.... Ivanoff cazu gramada.Moartea a fost instantanee.

Dupti asasinat omorItorii se sfatuira cesa faca cu cadavrul, Neciaeff dete sfatulca corpul sa fie aruncat In lac si fratiiCuznetzoff, dupe ce legara de picioarelevictimel patru bolovani gasiti In pestera,,tlrira cadavrul pans la lac, uncle 41 deter&la fund.

Intoarcerea asasinilor la Moscova era simai lugubra, de cat toate peripetiele groaz-nicei crime saversite. Toti patru merserape jos pang la bariera, far& a'si zice uncuvent, f5ra, a se uita unul la altul. Unuldin fratil Cuznetzoff, eel mai mare, tremurade emotiune, falcile i se contractasera prin-tr'un rictus convulsiv. Bagand de seamyaceasta stare nervoasa a unuia din part-cipatorii la asasinare, Neciaeff la barieraorasului propusese sa intre cu totii Inteocarciuma. Aci toti patru beura cate un ra-chiu, apoi plecara spre locuinta lul Us-pensky.

Odata acasa, asasinii simtira o prostra-

IN EXIL 75

tiune nervoasa groznica; Uspensky avu unatac de nervi, fratil Cuznetzoff, pal* camoartea priveau inmarmuriti la tovarasulfor care plangea si suspina. Singur Neci-aeff, cu ochil schinteind de lumina si mus-candu-si unghiile vroia sa pard impasibil.

-- Sunteti niste mueri! esclarna el. Amomorat un spion, si pentru acest fapt deIna 1ta dreptate aveti remuscari de cons-Uinta. ? !.... Ganditi-ve la eel ce zac In tern-nite, la tovarasii nostril ziditi pe viata, InPetro-Pavloskaia si veniti-ve in fire !... Maneam sa, parasesc Moscova ; trebue sa plecin strainatate, pentru a aviza acolo pe to-varasii nostril ca v'ati alcatuit intr'un co-mitet central, si pe urrna me voi Intoarce.Acum suntem legati pe vrata prin sangelelul Ivanoff, deci sunt sigur de vol.

Dupa aceasta asasinil s'au despartrt, iara doua zi Neciaeff parasi Moscova, pentrua nu se mai Intoarce nici odata in d'aratEl plea.. din Petersburg direct in Elvetia.

Si pe cand densul povestea lul Bacumnela Geneva despre Inchipuita activitate aunui Comitet central din Rusia, despre e-xecutarea unui spion, despre formidabileleforte ale partidulul revolutionar, care in in-chipuirea sa Imbratisase deja Rusia in-treagaacolo, In imperiul tarilor politia a

76 IN EXIT,

descoperit cadavrul lui Ivanoff, si peste pu-tin a dat de urmele asasinilor.

Arestarea lui Uspensky si perchizitiuneaYn libraria Cerkezoff era cea mai mare is-banda pentru politie, cad In acea librarie,printre rafturi s'au gasit Intre altele si otnultime de proclamatiuni de ale pseudo-comitetului «narodnaia rasprava», iar -Intr'ocrapatura de zid sigiliul acestui comitet, cuemblema sea baroca, si stupicla de douetopoare lnerutisate. Arestantul Uspenskyrefusal sä dea on -ce explicare, si r'emasemut Inaintea geandarmilor instructors. DarIn curend acest mutism al lui nu mai ser-vea la nimic, cad politia arestase pe totscunoscutil sel, si intre alai pe fratii Cuz-netzoff.

Acestia doi, o data despartiti de on -cecontact cu oameni, cazuse pracla unei des-perari cumplite si destainuira tot, absoluttot ce stiau. Depositiunile for desv6luescIntreaga activitate a lui Neciaeff la Moscova,asemenea si toate peripetiile asasinaril luiIvanoff.

Imediat dupe descoperirea acestor fapte,Imperatul Alexandru al II-lea, care el Insusicitea toate depositiile, ordonA ca judecataacestui proces politic, sal se faca, In publicde ca.tre Curtea cu jurati.

IN EXIL 77

Asa dar, multumita lui Neciaeff §i fap-telor comise de densul, multumita efectu-lui ce trebuia sa produca asupra societateiIntregul sir de minciuni, Ynselacittni, cru-zimi, faptuite de eroul principal al proce-sului, tarul hotari ca acest proces politicsa fie primul proces de acest fel, judecatintr'un mod regulat.

Pana atunci procesele politice se ju de-cau de care o comisie de generali §i se-natori, numith ad-hoc.

Si In adever, procesul lui Neciaeff a pro-dus efectul dorit. Scarba §i desgustul ne-acuprins atat pe noi, eel /mplicati In acestproces, cat §i intreagh societate rush. Laun singur lucru Insa n'a ajuns guvernulabsolutist, §i anume la acela, ca societateaculta sa ne amestece pe noi, toti, In ace -lag de noroi, In care chzuse Necia-eff cu nenorocitii sei tovarasi din Moscova.Ba atitudinea corecth si demna a lui Us-pensky a fost remarcata chiar de public.Nenorocitul Uspensky nu mat tagaduia ni-mic, dar nici nu acuza pe nimeni, chiarvorbind Inaintea juratilor de Neciaeff, den-sul era reservat, §i declara ca, 'si explicaconcluita acestui om prin faptul ca stareasociethtei ruse a produs pe acest fanaticasa cum este el ; ca fanatismul lui Necia-

morman

78 IN EXIL

eff si devotamentul seu pentru revolutiunesunt cauzele car! '1-au fault pe densul, Us-pensky, sä nu paraseasc5. pe Neciaeff niciatunci, cand a vezut clar ea nici un comi-tot revolutionar nu exists In realitate.

In fata juratilor s'a desemnat mai cuseama lntr'un mod foarte simpatic figuradomnisoarel Dementieff, care dupe doi anide tntemnitare In fortareta Petro-Pavlovs-kaia s'azinfatisat inaintea juratilor In toatademnitatea unei victime absolut nevinovate.Singura vina a ei a fost ca era fidarrtatalui Tcacioff. Cu toate astea Insa curtea cujurati a condamnat-o la exil, pentru ideilesale umanitare, si pentru critica sea facutaregimului absolutist. D-nul Tcacioff, a ca-rui participare la comitetul revolutionar dinPetersburg, adica la acea grupa de ()a-men! care dupa ce s'a format imediat a sifost arestata, *) si prin urmare nu s'a des-coperit de instructie, In cat curtea cu ju-rat! nu 'I-a gasit absolut nici o vina, totusia fost condamnat la exil.

In ceia ce priveste pe Uspensky si fratiiCuznetzoff, el' au fost condamnati la muncasilnica pe 20 an!, iar cei-l-alt1 la exil InSiberia, sau nordul extrem al Rusiei eu-ropene.

*) ved .Tentneta ft, exit eclittua Gazetei SAteanalut 1894

IN EXIL 79

In privinta noastra a celor fugiti dinexil, guvernul a dispus secfestrarea tutuloraverilor, degradarea din drepturile civilesi privileghle nobilimei, si aplicarea artico-lelor din codul penal privitoare la refu-giatii politici, adic5, pur si simplu condam-narea la munca silnica in batalioane dis-ciplinare de arestanti (arestanskie roti).

Inainte de a urma cu povestirea fapte-lor posterioare procesului Neciaeff, credGA voi face o placere cetitorilor povestindrestul din biografia acelora din condam-natil din acest proces politic, despre cariam vorbit pand acum. Si aceasta pentruea despre densil nu se mai vorbeste ni-mic in memoriele mele de aci inainte.

Dupa pronuntarea verdictulig, condam-natii fur5, expediati in Siberia, iar cei achi-tap de juriu (vr'o 15 insi) trimisi in exildup5, obiceiul rus. Fratii Cuznetzoff traiescInca acum in Siberia de resarit, iar neno-rocitul Uspensky a murit acum vr'o sapte-opt ani In minele de la Nercinsk. Moarteaacestui om merita a fi mentionata aci maicu de amanuntul. In ultimil ani ai vietelsale Uspensky devenise un psihopat si sta-rea sa sufleteasca avea o inriurire foartedefavorabil5, asupra psihicului tovarasilorsei. Intr'o vreme, pe la sforsitul iernei co-

80 IN EXIL

codetinutil sei politici observara ca direc-torul temnitei, un om crud si selbatic, pro-fitand de starea sufleteasea a lui Uspen-sky, adese-ori Il scotea din temnita §1 41

tinea la el acasa o zi-cloue. In acela.§I timp,codetinutii sei mai observard ca direct°.rul afla cle la un timp Incoace cate-cevadin cele despre ce vorbeau el Intre el.,

precum si despre planurile for privitoarela vre-o seapare din Siberia.

Se nascu banuiala, c5. Uspensky s'a de-moralisat §i a devenit spion. Arestantii In-cepura a se sfatui, ca ce este de Mout ,se adresara la Uspensky si Il cerura ex-plicatii; dar acesta drept respuns s'a cre-zut gray insultat de banuiala §i a refusatori-ce lamurirl. Atunci tovar50 sei de in-chisoare, lindemnati mai cu seama de unul,hotarara sa scape de un tovara§-spion cuori-ce pret.

Nenorocitul a fost spanzurat In celulasa cle catre tovara§ii sei de temnita. In cu-rand dupa moartea lui Uspensky s'a desco-perit ca acuzatorul seu era adeveratul spion,§i ca., reposatul n'avea absolut nici o vina.Aceasta descoperire a produs o ap groaz-flied impresie asupra celor earl. 'I au con-demnat la moarte, In cat arestantul po-

IN EXIL 81

litic care aruncase latul in gaul nenoroci-tului, a Inebunit.

Curioasa coencidenta! Uspensky a luatparte la asasinarea lui Ivanoff, acuzat dea fi fost spion, si la randul sell colo Infundul Siberiei soarta a voit ca si el sal

moara acuzat pe nedrept de tovarasii seide a fl fost spion !

Un alt condemnat din acest proces, d.Nichiforoff, a Inebunit la Sencursk, un al-tul, Ieniserloff, s'a Impuscat; Tcacioff a mu-rit In Franta, unde s'a refugiat, fugind casi mine, din exil ; sotia sa, fosta d-ra De-mentiefi, a ispravit apoi studiile de medi-Gina', In Franta, si a remas acolo, ocupan-du-se cu practica medicala'.. 0 aka victimaa acestui proces, d-na Babarichova, a careivina a fost c5, voind a scapa pe sotul seu,un oficer de artilerie, care a dat lui Ne-ciaeff 50 ruble, a declarat ca acesti banii-a dat densa, iar nu sotul ei dlnsa a con-tractat In temnita o boala groasnica, carea dus-o In mormant.

Ea a murit la Paris. In fine d. FelixVolchowskoi, un om erudit si talentat, carenici ca cunostea pe Neciaeff, a perdut au-zul In temnita, si a fost exilat, dupa ce ju-ratii '1-au achitat. ifatran si sdrobit fizice-ste, densul traieste acum la Londra, unde

Zamfir C Arbare 6

82 IN EXIT,

se ocupa cu jurnalistica, colaborand la zia-role englese, Impreuna cu Stepneac.

lata dar soarta oamenilor din acest proces.Afland toate peripetifle acestui nenoro-

cit proces, §1 flind alanc impresionat detoate detalfile lui, sari se dega,§urau a-cum In fata publicului mare 'ml a fostmahnirea, §i legituna, a fost ura ce sim-team ca se indica in sufletul meu con-tra lui Neciaeff. Steam -ca dansul traie§teascuns In Franta, de teama de a nu tiextradat, ca un criminal ordinar. Deja ina-intea sosfrei mele in Elvetia, guvernul rusceruse extradarea lui dela guvernul fe-deral al republicel elvetiane, §i Neciaeffcat p'aci era sa fie remis In mamile poll-tfei muscale0i, data n'ar fi disparut latimp, fugind din Elvetia la Londra.

Aveam de gaud sa, aflu adresa lui, §i

sa-I scriu tot ce aveam pe suflet In con-tra odioasei sale conduite. Oelsnitz, carelocum tmpreuna cu mine la Arona, la la-cul Magiore, me sfatuia sa nu me pun Incomunicatie cu Neciaeff, de a nu'i scrienimic si de a-1 despretui, precum merita.

II.

MICHAIL BACUNIN

In curand, In luna Martie, tovard§ul meuprimi o scrisoare din partea lui Holstein,

care sosise la Locarno, un orasel si-tuat pe malul nordic al lacului Magiore,In cape acela 11 Invita de a veni pentru aface cuno§tintd cu Michail Bacunin, stabi-lit la Locarno. Oelsnitz priimi invitatiunea§i me Invita §i pe mine s6.-1 Insotesc. Sim-tindu-me mai bine, §i apoi §tiind ca 'mi-arfi prea urit sa reman singur la Arona, mehotaril acompaniez, Insa refusal de aface acum cuno§tintg, cu Bacunin.

Pentru ce ?Pentru ca banuiam ca Bacunin §tia des-

pre toate cele raptuite_In Rusia de Neciaeff,

s5.-1

84 IN EXIL

si data a rupt on -ce relatii cu acest neno-rocit, a facuto numai si numai pentru a nuse compromite in fata societatei ruse, re-voltate.

Banuielile mele s'au dovedit absolut ne-intemeiate, ca'zi din contra, Michail Bacunina fost una din victimele lui Neciaeff. Warnconvins despre aceasta mai apoi ; si nu degeaba Alexandru Herzen, marele scriitorrus, '1-a numit pe Bacunin «Liza cea mare»,comparendu-1 cu fetita sa, pe care o nu-mea «Liza cea mica». Da; in toata aface-rea lui Neciaeff, Bacunin jucase rolul unuicopil nepriceput si naiv ca o fetita.

Plecaseram la Locarno. Sosind aci, Oels-nitz a mers sa-si vaza prietenul, care trasese direct la Bacunin, iar eu remasesemintr'un han Albergo del Cavalo. A douazi dimineata, pe cand abia me desteptasemdin somn, vezui Intrand in odaia mea unurias batran, urmat de doi prieteni al meiOelsnitz si Holstein.

Scoala! Scoala, nenorocita victims alui Neciaeff! tuna vocea uriasului.

Saril in picioare; am priceput ca Ma-intea mea sta. marele revolutionar rus Ba-cunin.

Am petrecut la Locarno aproape doueseptemani, si nici ca am bagat de seam&

IN EXIL 85

cum treceau zilele, atat de interesant ne-aLost tutulor de a asculta povestirile luiBacunin, despre viata sa plina de aven-WO, despre Europa de la 1848, despreoamenii acestel marl epoce, ca Louis Blanc,Ledru-Rollin, Mazzini, Herzen, Carl Marx,Prudon, Carl Fogt etc. etc. Pe toti I-a cu-noscut Bacunin, cu to a fost In legaturI,

a lucrat pentru rede§teptarea popoare-lor amagite In sperantele for revolutionare.Farmecul lui Bacunin, erudrtiunea sa se-masa, temperamentul s6u nebiruit de su-ferinta., dialectica puternica §i devotamentulpururea cald pentru binele omenirei ne-a biruit, ne-a fermecat.

Am lost InvinsI, convin§i, gata de a nejertfi pentru binele acestel omeniri neno-rocite, gata de a intra iara§i In foe, faila ne gandi macar, ca abia am ie01 dintemnita §i ca nu ne-am vindecat macar deboalele contractate In inchisoare.

Bacunin era un nobil rus din cap pen`a,in picioare. In calitate de atapt militarpe langa legatiunea rusa de la Viena, el la1845 a rostit un discurs revolutionar la'raga, unde s'au Intrunit revolutionaril po-

loni, fugiti din regatul Polon dupd InfrIn-gerea revolutiunei de la 1830. Acest dis-curs, tinut de un militar In misiune, fusese

si

86 IN EXIL

comunicat Imperatului Niculai, care ordo-na imediat intoarcerea lui in Cara. Pen-tru a'i comunica ordinul imperatului, am-basadorul din Viena it cheama la densuLBacunin se duse la el.

Ce poftiti, exelent'a? Intreba Bacunin.Am primit ordin de la Maj. Sa, ca

sä ye trimit imediat In Rusia.Dar ce s'a intamplat acolo ? A is-

bucnit vr'o revolutie?! intreba Bacunin.Cum? Ce revolutie? exclama supd-

rat ambasadorul.... dar....Daca n'a isbucnit revolutie, '1 hare-

rupse Bacunin, atunci, exelenta, cred Can'am pentru ce sa me intorc.

Si Bacunin saluta pe ambasadorul rus,lasandu-I inmarmurit de mirare.

Militarul rus In misiune deveni un sim-ple refugiat politic. Din acest momentBacunin cu tot aventul temperamentululset.' se arunca In miscarea revolutionara, aEuropei.

Tata parerile sale asupra Europei de la1848 Incoace :

Precum [Ana la revolutiunea cea marenobilul a fost prototipul lumei feudale, totasa precupetul, comerciantul si industria-sul de acum, e prototipul lumel modernePrecupetul e un tip intermediar Intre no-

IN EXIL 87

bilul, cavalerul din evul-mediu, si Intro mun-citorul din victor. Cavalerul avea o fizi-onomie a sa proprie, el era o persona-Mate care tinea la demnitatea persoanei salesi nu depindea numai de averea ce poseda.Precupetul n'are nimic proprm lui, per-soana sa e ascunsa, stearsa, caci el nu enimic, ci proprietatea sa, marfa sa, barnisec sunt totul. Cavalerul a fost un igno-rant, un betivan, galcevos, dar tot-dea-unagata de a muri pentru ceia ce credea cae dreptul sou; el 10 avea codecsul sou demorala., cinstea sa, pe care o apara pan'ala ultima pica.tura de sange. Precupetul eomul pacific, care apara interesele salecu sfiala, pentru ca.' nu crede, ba char seIndo 'este de drepturile sale ; stramosii sec, cupalaria in many steteau smirna in fata no-bililor, facand matanil pana. la Omen% siin acelasi timp furand st Inseland la banipe

Pend cand precupetii au fost striviti subcalcalul nobilimel, ei formau In smut foro elita de oameni, earl' In unire cu o partedin nobili s'au pus In fruntea multimeipentru cauza sfanta* a desrobirei celor a-supriti si desmosteniti. Lupta acestor pre-cupeti cu lumea feudala a fost frumoasa,plina de poeste, cad era plind de sacri-

'si

nothli.

88 IN EXIL

ficii. Dar dup.' ce lupta s'a sfarsit In fa-voarea lor, Sanclo- Pancha s'a aseclat In lu-mea boerilor si a rupt orb -ce relatil cumultimea sdrenturoasa. Sub influenta pre-cupetimei totul s'a schimbat in Europa.Cinstea cavalereascas'a prefacut In con-tabilitate dubla; buna cuviintaIn Ingam-fare; mandria In lingusirea, parcurileIn bostandrit si palaturile In oteluri sihanuri

Ce sunt regulele moralei curente? Ideiromane despre slat, si o constitutiune cudoue puteri: sales populi §i chacun poursoi. Evangelia si Bentham, religia si Scho-penhauer. tntreaga morala societatei mo-clerne consta In regula, ca eel care n'aretrebue sa adune, iar cel care are sa pas-treze, adunand mereu.

Cestiunea politica, de la 1848, zicea Ba-cunin, a devenit esclusiv o cestiune pre-cupeteasca. Viata societatei pare un jocde bursa ; totul asta-cli nu e de cat pra-valie, restaurant, carciuma. Englesii asa s'auobicinuit cu nomenclatura pravali1, In catnumesc vechea for biserica anglicana Oldchop. Asta.'-z1 toate nuantele, toate partideledin lumea politica formeaza doue lagaremarl : dintr'o parte sunt burghezii proprie-tor); din alts parte poporul muncitor. Unii

IN EXIL 89

stint calic', altii plini de invidie. De aceianoi, revolutionara de asta-zi, nu putem stanici intr'unul din aceste lagare, cad niciGalicia nici invidia nu ne pot stimula casa ne jertfim viata.

Regimul parlamentar modern, mai ziceaBacunin, n'are nimic comun en vechiul Com-monlaw anglo-sacson.

Europa modern& are doue trasuri carac-teristice, ambele stint din pravalie, de latejghea. Dintr'o parte fatarnicia, din altaetalagiul.

In Europa modern& totul a devenit sim-plu decor; asa de pilda teranimea elveti-aria e tot asa de ignorant& ca si cazacul dinUral, posed& totui o spoiala oare-carede civilisatie. Ati vorbit de sigur cu vr'unburghez elvetian! Nu-i asa ca ati fost sur-prinsi ce ignorant e el? 0 eclucatie teo-retie& serioasa 11 lipseste cu desavarsire,pentru ca, bietul om n'a avut tamp s'o lac&fiind-ca scoala 1-ar fi rapt mai multi ani,si aceasta ar fi fost claunator intereselorpravaliei.

La noblesse oblige, zicea Bacunin,lucru logic irisa, ca precum drepturile no-bilimel au lost fantastice, tot asa au fostsi datoriile sale; dar totusi aceste datorilsi drepturi se considerau de obhgatorii.

90 IN EXIL

Catolicismul impunea si mai multe obliga-tiuni. Cava lerii, sr eel credinciosi, candIndeplineau obligatiunile, simteau remuscaride constiinta; si tocmai de aceia nu pu-tea sa se fixeze o norma a conduitei. Eiaveau obiceiuri si moravuri earl nu erausimple decoruri, ci se considerau ca unfel de ideal. Lucru firesc ca noi, orimenilde acum, n'aveam cc face cu acest ideal.Procesul nobilimei ca si al catolicismulnis'a sfarsit; el sunt condamnati lard apel...Eu voesc sa, zic numai ca burghezimean'are absolut nici o obligatiune, si idealul eleste: inavuteste-te, foloseste-te de averea a-dunata si vei trai bine si vei muri ca un buncetacean si bun parinte de familie! Lurneacavalereasca sLcea catolica trebuia sa peara,dar peirea sa n'a fost piegatita de bur-ghezi, ci de ideologi revelutiorari ca Ulrichvon Hutten, ca Arnet Vo lter, ca J. J. Rous-seau, Schiller, Goethe. Burghezimea nu-mai s'a folosit de munca for intelectuala,si s'a liberat nu numai de imparati, ci side on ce ideal. Tata dar in ce timp tristtraim noi! Atmosfera in care respiram efoarte grea, de aceia eu unul respir mailiber In Italia si Ispania, de cat In Frantasi Anglia; iata pentru ce in muntii Elve-110 m'am ascuns ca intr'o manastire!

null

IN EXIL 91

De alt-fel Michael Bacunin nici ca puteaiesi pe aceste vremurI din Elvetia ; In Ra-ba densul era condamnat Ia munca silnickIn Franta la moarte, iar In Germania arfi fost arestat- imediat si remis In maineleRusiel.

La 1848 Bacunin luase parte activa Inmiscarea revolutionary germana, si la Dres-da fusese ales dictator. Domnia lui In aceloral a durat trei zile, dupa care revolutiu-nea a fost Inabusita. Imi aduc aminte deurmatoarea Intamplare din acel timp, desprecare a povestit Bacunin in persoana:

Fund proclamat dictator, m'am ocu-pat inainte de toate de apa.rarea orasului,de oare ce armata regala se apropia. In-spectand locurile cele mai expuse, consta-tai ca punctul cel mai periculos este po-dui peste care trebue neaparat sa treaca ar-mata. Me gandii cum sa apar? Atuncimi-a venit o idee ingenioasa. 'tiam ca ger-manii sent un popor civilisat, si ca inmult la operele de arta ; de aceia porun-cii ca la mijlocul podului sa fie pus, too-mai pe baricaeld, tabloul lui Raphael «ma-dona Sicstma». Acest tablou se afla inmuzeu. Apoi cAnd armata a sosit In fatapodului, trimesei pe un parlamentar ca sadeclare comandantuluI fortelor inamice, ca.

'ml

'1

52 IN EXIL

(boa va trage focuri, are sa nimiceasca uncap cle opera al lui Raphael.

Ei, si armata n'a tras focuri ? Intre-bal.

Nici un foc. Comandantul poruncisa se Incunjoare podul.

Daca la Petersburg s'ar CI Intamplatuna ca asta, cle sigur Ca tabloul lui Ra-phael se facea praf.

Acolo, respunse surizend Bacunin, oasemenea stratagema n'ar fi prins; rusule selbatic, deci a expune pe Raphael arfi fost o barbarie, dar in Germania e altceva.

Dupa Inabusirea revolutiunei In Germa-nia, Bacunin a fost arestat si cu lantur: lapicioare a fost remis regelui Saxoniei. Elera sa fie condamnat la moarte, dar imp&ratul Niculal interveni, cerand extradarea lui.Incuviintarea acestei extradari, inamicil po-litici al lui Bacunin, adica marmstii, aucomentat-o apol In defavoarea osanditulni,propagand oclioasa calomnie ca Bacunin afost agent at Rusiel.

Extradat Rusiei, Michail Bacunin a fostdus In lanturi la Petersburg. ImperatulNiculai it osandi la Inchisoare pc viata, sicondamnatul a fost transportat In forta-reata Schluselburg, unde dupa porunca tira-

IN EXIL 93

nului a fost pus In lank care 'I Incunjuramijlocul, fund ferecat de zid. In asa starea trait acest mare revolutionar rus patruani de zile, perzand din cauza scorbutuluitog dintii. Numal natura sa puternica pu-tea sa Indure groasnica temnita. Dupesmoartea lmperatului Niculai, muma lui Ba-cunin cazand la picioarele Imperatului A-lexandru al II-lea ceru gratierea fiului seucare se prapadea In temnita.

Numal moartea 11 va libera din for-tareata, doamna! a fost respunsul blajinuluiAlexandru al II-lea.

Apoi prin manifestul de gratiare dat deacest Imperat In ziva IncoronareI sale, Ba-cunin a fost scos din Inchisoare si expe-diat pe viata In Siberia de resarit.

In timpul acela guvernatorul general alSiberiel era Muravieff, supranumit Amur-sky. Lin om cult, si care In curind se In-prietini cu Michail Bacunin. Avend nevoiede un om inteligent, pentru descrierea li-toralului siberian de a lungul rtului Amur,unde guvernul rus avea de gand sa." crc-eze un sir de colonii militare de cazaci,Muravieff-Amursky se adresa la Bacunin,Insa'rcinandul cu misiunea grea de a faceo calatorie prin acele locuri selbatice. Ba-cumn primi Insarcinarea si In curand plea

*94 IN EXIL

din Irkutsc. Ajungand la rIul Amur, el 41indrepta calea spre portul Petrosavodsc,uncle se Imbarca pe un vas american §ifugi In America. La 1861 Bacunin era dejala Londra.

Tata ce stria despre aceasta originalti fi-gura revolutionara rusa celebrul publicistrus Alexandru Herzen :

«Bacunin e la Londra........ Bacunin In-«mormIntat In cazemate, perdut In SiberiaA d e resarit, a aparut lard-0 plin de viata,«superb, printre Redivivus et Ultor«am fi zis, data vorbeam de groasnicul«Pugacioff... jar nu de Bacunin. Noi n'a-«vem ce face cu resbunarea, avem prea«mult de lucru, Bacunin vine la noi plin«de iuhire pentru poporul rus, plin de e-«nergie, de sperante, de forte otelite«aerul curat al pustietatilor Siberiane. Cu«Bacunin parca Invie umbrele anului 1848!

«Activitatea lui Bacunin, pang la inchi-«derea sa In citadela Konigstein din Ger-«mania, a fost pur filosofica. Elevul stra-«lucit al lui Hegel traia In lumea abstrac-«tiumlor, apoi a devenit socialist-revolu-«tionar, iar acum, nadajduim ca va deveni«socialist-rus.

«Bacunin a parasit Rusia la 1841; la«1845 a fost amestecat 4n procesul socia-

In

IN EXIL 95

«listilor elvetianI; celebrul Bluneli It denun-qase guvernului rus, tarul fl poruncise«ca imediat sh se Intoarch, el a refusat.«Niculai porunci sa, fie judecat. Senatul II

«condamna la perderea drepturilor de no-«bil, si cele-l-alte. Bacunin se stabileste Ia«Paris.

«Acolo, In ziva de 29 Noembre 1847,«Bacunin a rostit un discurs la intrunirea«Polonilor cari serbatoreau aniversarea re-«volutiunei Polone. El era cel dintal rus,«care a Intins nenorocitilor Poloni mana,«osandind guvernul rus pentru toate en-«mele comise In contra Polonier. Discur-«sul a avut mare importanta, cad Hizo«a dat afara din Paris pe Bacunin, dar«n'a avut Bacunin destul timp de a se sta-«bili la Bruxel, si la randul seu si Hizo«a fost dat afara din Paris decatre Lu-«dovic-Filipp. Bacunin s'a Intors imediat Ia«Paris, unde a luat parte la viata politica'«Lamartin privea rau activitatea lui, deci Ba-cunin trebui sä plece iar5.11. In acest timp

«la Praga s'a adunat un congres de slavi,«la care a luat parte activ5. Bacunin, seri-qind un program pentru partidul socialist-«slay. Boemii au acceptat acest program,«dar Windischgretz a risipit congresul so-«cialist cu ajutorul tunurilor austriace. Para-

96 IN EXIL

«sind Praga, Bacunin '$1 Incerca, contrariu«lui Palatsky, de a uni pe democratii un-«guri cu slavii, cad unguril $i p'atuncI«se luptau pentru independenta. Unirea s'a«Mout Insa ea poloniI, si la congres a venit«din partea maghiarilor comitele L. Tele-«ki. Bacunin voind sa. Intareasca. aceasta.«unire si cu democratii germani, a aceptat«postul de dictator la Dresda. Acolo el s'a«acoperit de glorie, pe care nici du$-«manii lui (sic!) n'au putut-o tagadui; dupa«luarea DresdeI de Prusieni, Bacunin a«fost arestat la Chemnit si trimis to cita-«dela de la Konigstein. D'aci se Incepe mar-«tiragiul seu lung.

«SA amintim In treacat, ca Bacunin a«platit foarte stump nobila sa gresala,, de-«a fi avut ilusia imposibila de realisat, de a«lucra In comun cu democratii germani.«La majoritatea germanilor e prea desvol-«tata ura In contra noastra. Stim ca lup-«tatorul german lucreaza. In folosul popo-arului german, dar nu ne miram de asta, ci«Il admiram. Dar germanul asteapta de la«un rus si un slay sa dispretuiasca popo-«rul sell, $i sa-I clued civilisatiunea ger-«mand, uitand ca pentru aceasta avem In«afard de Petersburg Cur-Estul si Li-

IN EXIL 97

uflanda, iar boemii au pe slavii din Apusu§i pe Austria.

«Pe cand regele SaxonieT era sa sub-«scrie verdictul de moarte a lui Bacunin«Heibner §i Kokker, publici§ti germani, scri-«eau In ziarele lor, ca Bacunin e un a-gent rus, adica agentul guvernului rus.

«Regele s'a oprit §i a schimbat pedeapsa«cu moarte In pedeapsa cu temnita, Urn-«walzungsmanneril nu s'au oprit §i'l au ur-«mat cu calomniile lor*).

In Maiii 1850 Bacunin cu fieare la pi.«cioare a fost adus la Praga, unde gu-u vernul Austriac vroea sa afle de la con-«damnatul pe viata toate amanuntele pri-«vitoare la miFarea slava ; Bacunin a re-«fusat de spune un cuvant macar, apoiuaflandu-se ca proselitii sal voiau sa-1 scape,-Bacunin a fost transferat la Olmiitz, unde«incatenat de un zid a petrecut case luni«lnchis tntr'un morment de granit. Dupa«aceasta gu'ernul austriac '1-a extradat ru-«§ilor. La granita Rusiei Bacunin a fost«descatenat, lanturile austriace au fost In-«locuite cu lanturi ruse.

uTrei ani de zile a petrecut apoi Bacu-nin In revelinul Alexeevski din fortereta

*) ealonum le-au laspandlt apoi Marx euproselitu sal Engels e tutti pant?

Zlnatle C ArIntre 7

a

Aceleas1 si

98 IN EXIL

«Petro-Pavlovskaia. La 1854 el a fost tran-«sferat la Schuzelburg.

«A venit domnia 1ui Alexandru al II-lea.«S'au proclamat fel de fel de amnestii: Des-«pre Bacunin nici un cuvent. Imp6ratul cu«mana sa a §ters numele lui de pe lista«amnestiatilor. Muma lui a remis tarului o«petitiune, Imperatul a luat'o §i cu voce bla-«jina a respuns:

Tant que votre fits vivra, mada-me, it ne sera jamais libre !

La 1857 Bacunin a fost extlat In Sibe-ria de resarit. Dupci opt ani de temnita«a Inceput exilul In Siberia.

«Adierea unei vieti not s'a simtit in«Rusia; Austria Invinsa da indarat, stin-«dardele italiene falfaiau la Milano. Bacu-nin ne povestea cum la Ircutse densul

«urmarea pe Garibaldi i Italia care sealibera. A fi condamnat, la varsta de 47«ani, plin Inca de vlaga vietel, a remanea«simplu spectator perdut In fundul Sibe-«riei era greu. In destul a plait el en-«tusiasmul tineretei, credinta In posibilita-u tea unel aliante cu democratia germana.«El se hotarl sa fuga din Siberia.

«Plead, la Amur, acolo se imbarca pe«o corabie americana §i merge la Iucato-«na, In Japonia. Deci Bacunin era eel din-

IN EXIL_ 99

«taI refugiat politic care se adapostise In4Japonia. De acolo el veni la St. Francis-«co. Din New-York el sosi la Liverpol,«iar In ziva de 27 Decembrie not Ii Im-«bra'tisaram la Loncira.

«Dup5, 14 ant de suferinte, cu semnele«de lanturi la picioare, slabit de temnita,«si exil, Bacunin a fost Intimpinat cu bra-«tele deschise de amicii set si cu lacrimi In«och1,iar de germani tot cu vechea ura.«Un ziar german radical a amintit ime-«diat despre verdachtiger Character al«acestui urias.

«Dar, germanil au dreptate ! Bacunin si«noi suntem In adever agentil poporului«rus, not lucra'm pentru acest popor, su-«ferim pentru densul. E reu Insa, ca ger-«manii din Prusia uita ca guvernul din«Petresburg e german.»

De atunci si para. la Intalnirea mea cuBacunin au trecut zecimi de ant; eu am.cunoscut pe Bacunin la apusul vietel sale,cand densul se ocupa cu organisarea a-liantel democratice.

Fermecat de credinta acestui om In de-finitiva biruinta, a drepatel, entusiasmat,de puterea caracterului seu, precum si detitanica energie ce desfasura el, a fost des-tul ca sa stau cu densul dou6 septemani

100 IN EXIL

de zile pentru a deveni unul din adeptasel fanatici. Bacunin nu lasa sa-i scape oocasiune pentru a Inregimenta In armatasa revolutionary pe un nou venit.

In curA.nd Intro el si nol, eel sosig selncepu o convorbire privitoare la «ce e defacut» fats cu starea politica din launtrulRusiel. Dupa o critic& aspra a conspira-tonlor din procesul Neciaeff, dupa analisaamanuntita a starel morale In care Bilge-zeste patura culta din Rusia, hotararam saIncercam o noua organisare a elementelorrevolutionare din imperiul Tarilor. Ca punctde plecare, conveniram ca grupul nostru depatru insi sa fie deocamdata centrul deunire al revolutionarilor din Rusia cu re-volutionaril din Apus.

EXTRADAREA LUI NECIAEFF

Cur Ind dupd aceasta not am parasit lo-calitatea Locarno, si via St-Gothard ne-amintors la Zurich. De oare-ce pe atunci nuexista Inca calea ferat5, care leag5 acumElvetia cu Italia prin marele tunel St. Go-thard, voiagiul pe aceasta tale era foarteanevoios, mai cu seama, In timp de lama,cand zapada acopere Alpii, si viscolul su-fla puternic de la Andermat Ora la Airolo.

La Zurich soli In acest tiny, venind dinParis, un nou refugiat politic, anume Sa-gin. Acest om, fugit din Rusia de vr'o patruani, era foarte intim cu Bacunin. Facandnot cunostinta cu densul, In curend a in-trat si el In micul nostru cerc intim.

102 IN EXIL

Intaul pas, facut de not pentru a inte-meia dnteo parte legdturile vii Intre nots tovardsii nostril din Rusia, iar din altapentru a da un nou mpuls mscarel re-volutonare din imperiul rusa fost grab-nica Intemeiare a unel tipografil: Cuventultiparit, iata singura parghie cu ajutorulcareia putem sa ne piinem In comunicatiecu tam, din- care aba am fugit.

Dar pentru a face o tipografie, trebuiauparale, multe parale, pentru a tipari carp,brosuri, foi cat de micitrebuauparale. tocmai parale n'aveam.

Intr'o zi &and sedeam in oclata meamica de student, ctind o carte, s medi-land asupra sfortdrlor noastre zadarnicede a face ceva pentru bnele popoarelorsubjugate de absolutisrnul muscalesc, cine-va batu la usa mea ; strigai :

Herain!Usa se deschise, si in prag apdru un

OM mijlociu, uscat, cu ochil negri foartevii. Imediat ce-1 vezui, involuntar exclamai :

Neciaeff !Era densul. Cu un aer misteros, pu-

nand degetul la buze, densul 'ml facu semnsa tac.

Te rog, mai Meet; nimeni nu stietine sunt !

iara-sii

--

IN EXIL 103

Da ; Inteleg, 11 respunsei. Ai si drep-tate, caci. nici Elvetia nu poate sa-ti deaasil.

Asa este. De aceia tocmai am venitaci sub nume fats.

i pentru ce ai venit?Pentru a te vedea!Pe mine'? Dar ce ai cu mine?

-- Cum ce am ? M6 mai intrebi ? Darn'ai fost membru comitetului nostru ?

Surisei amar, auzind pe acest om amin-tindu mi un fapt, pe care tocmai densulavea nevoie sa."-1 uite. Il poftii sa saza, In-chisel usa, si it intrebai de uncle vine, side la tine a aflat despre scaparea meadin exil. Neciaeff In loc de a-mi respundelimpede si lamurit la aceste cestiuni nein-semnate, lua un aier de conspirator si imirespunse evasiv :

Unul din corespondentil comitetuluisecret ne a pus In cunostinta despre fugata, iar eu yid din ordinul comitetului, pen-tru a te Intreba ce ai de gand sa faci aici?

Auzind acest respuns, dintr'o parte 'mlveni sa rid, din alta parte Insa ciuda mecuprinsa, vezend p'acest om, dupa atateagresell comise, dupd groasnicul asasinat sa-versa de densul, ca mai avea curagiul sa

104 IN EXIL

mints, sd tot annta, Lira mci un plc derusme.

Last la naiba minciunile! strigai.Numai d'aia al venit ca spul mie toateaceste gogorite? Atunci de geaba al venit.

Si dupa aceste cuvinte, Intreaga meaindignare In contra acestui om a isbucnit.Tot ce aveam pe suflet, tot ce a chinuitmintea mea In curgere de trei ani In In-chisorile rusesti, am desvalit Inaintea ace-stul nenorocit. Am fost crud, foarte crudfata de asasinul nenorocitului Ivanoff,

am ispravit acuzdrile mole cu cuvmtele:Arata-mi degetul, pe care 'ti-la mus-

cat Ivanoff, cand it °moral!Aceste cuvinte facurd pc Neciaeff sa se

cutremure; el deveni palid ca ceara, si a-coperindu-si fata cu ambele mAmi cazu pescaun.

Era un.... spion, Ingand densul.Minti, caci stiu acum foarte

bine, si stim not to' ca nu era spion, cuatat mai odios esti, ca si dupa ce 'I -a' o-morat, nici mort nu-1 Iasi In pace, si voiesti s6,-1 ucizi In memoria tovardsilor.

Neciaeff tacu. Apoi, dupa o pausa. foarteIntrerupe tactrea :

Asa dar Intre not total e rupt?Fara Indoia16.! Sunt inamicul teu eel

sa'ml

si

Minti!....

lungs,

IN EXIT, 105

mai redutabil, cad unde to volu luta Ini, eval de tine.

1146 amenintiNu cu moarte, cum ai to obiceiul,

ci cu mijloacele pe cari le poseda un omcinstit fata cu oameni ca tine.

Dupa o conversatie asa de aspra., Ne-ciaeff me Intreba data -1 gonesc din casa.I-am respuns ca parerea mea este, ca don-sul nu mai poate sa me visiteze. Posomo-rlt, fara, a 'mi zice reams bun, Neciaeffpleca. Credeam ca nu ne vom mai intalni,dar Intamplarile au Mout ca foarte curandam fost silit sa lau pane activa In favoa-rea acestui om, pe care altrnintrelea re-fusasem de a-1 mai primi la mine.

Sergiu Neciaeff, plecand de la mine s'adus la un refugiat polonez, anume AdolfStempcowsky. Acest polonez se ocupa laZurich cu mestesugul de gravor pe emailsi porceland, si trecea In cercurile social-democratilor drept un fervent adept al marx-istilor. Avenel deplina increderea lui Grei-itch, *), seful partidului social-democrat dinElvetia germand, Stempcowsky a fost ales

*) D Gielliell p atunct eia un ,,unplu legato] de eat ti St1 edactoi al =nil In ,octal-deunocl at Tapt er ht , aeutn dinsul 0 o persoana nuueanta in Zul ich

106 IN EXIL

secretar al sectiunei internationale de lu-crdtori din Zurich. Cum? Prin ce minuneacest polonez a putut capita increderea unuiom cinstit ca Greilich, este absolut greude priceput. Iata pe scurt curiculum vitaeal acestui iniserabil polonez.

Inainte de revolutiunea polond de la 1863Adolf Stempcowsky a fost copist la pri-maria din Varsovia, apoi a luat parte larescoala patriotilor poloni, si in curd nddupa aceasta emigrase In Elvetia. In anul1866 emigrantii polonezi din ZUrich des-coperird cd. Stempcowsky a devenit cores-pondent al ziarului «Dziennik Warszaw-skyo, In care scrie cele mai odioase calom-nil in contra emigrantilor. S'a format ime-diat un Jury, care judecd pe netrebniculziarist, si verdictul acestui juriu stabili caAdolf Stempcowsky e un spion al guver-nului muscdlesc. Dupa pronuntarea verdic-tului Stempcowsky pardsi ZUrichul, apoipeste cati-va ani se intoarse, aducand dinParis un certificat fals, iscalit de IaroslavDombrowsky si Grohovsky -- ambii morti.In acest certificat se restabilea onoarea mi-serabilului spion. Cu ajutorul acestui cer-tificat dintr'o parte, iar din alta printr'unsir de fapte, Stempcowsky a isbutit saconvingd pe Greilich ca ernigrantil poloni

IN EX LL 107

earl 'lau condamnat, I-au parit numal sinumai pentru ideile sale cosmopolite, iarnu pentru vr'o fapt5, infamanta ; Greilich acazut in capcana, §i entusiasmat de acti-vitatea febrild, de temperamentul ardent sicle elocinta lui Stempcovsky, '1 -a facut se-cretar al Sectiunei centrale a social-democra-tilor marxiti din Elvetia germand. Inaltatla demnitatea de secretar, Stempcowskyprin ajutorul unui alt polonez CasparTursky facu In curand cuno§tinta cu maimulti refugiati rusi, dar mai cu searna cumai multe rusoaice, cari studiau la univer-sitatea din Zurich. In curand top ace§tisupu0 rusi, multumita lui Stempcowsky, seInscrisera, ca membrii In cercul social-de-mocrat al asociatiunei internationale de lu-cratori. Dup5, aceasta isbanda, tot prin a-jutorul lui Tursky Stempcowsky facu cu-notintal cu Neciaeff

Neciaeff, ca §i Greilich, a fost fermecatde Stempcowsky, cu care In curand a de-venit amic, apoi peste putin au organisatun comitet de trel, in care intra CasparTursky si el dol. Acest comitet avea destop organisarea partidului revolutionar inRusia.

Stempcowsky §tia, lucru firesc, c5, Ne-ciaeff, ca asasin al lui lvanoff, poate s5. fie

108 IN EX IL

extradat Rusiei de guvernul federal al El-vetiei; fund spion muscalesc, el dete destire guvernului din Petersburg ca.' Ne-ciaeff se afla la Zurich, si ca densul poate

Jere pe mana politiet Guvernul ru-sesc imediat se adresa pe cafe diploma-tea la Berna, cerand extradarea lul Neci-aeff Pentru a convinge pe guvernul elve-tian, ca Neciaeff nu e de cat un asasinvulgar, guvernul rus a remis guvernuluifederal un dosar fall, anume ticluit pentruacest stop, si cu ajutorul acestul dosara isbutit sa capete extradarea. Acum lu-crul cel mai greu era de a pune mana peNeciaeff.

Politia ruseascA, precum si cea elvetiarastiau bine ea, Neciaeff umbra bine inar-mat; apoi, se mai stia ca fn cas de se vaproceda la arestarea lul in cartierul stu-dentesc, la Fluntern, va fi un mare scan-dal, cad pentru a apara pe un refugiatpolitic, atacat de o politle streind, se vor ri-dica studentil. ruse, serbi si bulgari, al cd-ror numer pe atunci era considerabil laZurich.

Pentru a evita scandalul, pentru a faceca extradarea aceasta sä se efectueze catse poate de linistit, guvernul din Zurichcrezu de cuviinta sa se adreseze la spio-

sa-1

IN EXIL 109

nul politiei ruseti, Adolf Stempcowsky.Acesta primi lnsarcinarea, si organisa" unadeverat guet-à-pens, In care Neciaeff s'aprins.

Adolf Stempcowsky dete lui Neciaeff ren-dez-vous Intr'un mic restaurant, Intr'o par-te a orasului foarte departata de cartierulstudentesc Venind la acea Intalnire Ne-ciaeff, fara a banui ceva, se aseza la o masa.si Incepu o conversatie cu Stempcowsky.In acel moment doi geandarmi elvetienideghizati in civili, se repezith pe dindaretsi apucara, de ambele maini pe nenorocitul care n'a avut timp salt scoata. revol-verul ; Stempcowsky din partea sa, simulamirare, ba chiar se prefacu ea vrea sä li-bereze pe tovarasul seu din manile gean-darmilor.

La aceasta scena din Intamplare a fostpresent d. Greilich, care 'mi-a comunicattoate detaliile arestarei lui Neciaeff mie, sitovarasilor mei refugiati politici.

Imediat ce s'a aflat despre arestarea luiNeciaeff, intreaga colonia de refugiati po-litici din Rusia s'a adunat In casa unclepe acea vreme locuia Michail Bacunin. Erade neaparata trebuinta ca refugiatai sa ismesuri contra guvernului rusesc, care dup.&obiceiul sell, a indus In eroare pe guver-

110 IN EXIL

nul elvetian, Inmanandu-i un dosar judi-viar fak, privitor la Neciaeff.

La aceasta Intalnire Michail Bacunin e-misese parerea ea de datoria tutulor re-fugiatilor din Rusia este de a lua apara-rea lui Sergiu Neciaeff, 'frisk adaoga clansul,aceasta aparare nu trebue sa depaseascamai departe de un simplu protest adresatelvetienilor.

Eu unul eram de alts parere. Constiintaimi reprosa, Ca neputand suferi pe Ne-ciaeff, '1 -am alungat din locuinta mea, siprin aceasta, involuntar, '1-am facut sa-s"caute refugiul pe la niste oameni suspect"ca Tursky, Caspar, ca Adolf Stempcowskyspoinul rusesc. Sub povara acestel remus-call de constiinta emisei parerea ca refu-giatii politici datori sunt de a scapa peNeciaeff, adica eel putin de a incerca se-1scape cu ajutorul forte".

In contra propunerel rnele s'a ridicatBacunin cu toata, vigoarea elocintel sale.El declara ca considers pe Neciaeff de unom care a compromis causa revolutiona-rilor rusi, ca pentru un asemenea, om arfi o nebunie de a sacrifica pe cine-va dinnoi, si ca atacarea politiei elvetiene decatre niste streini, refugiati politici, ar fiun act daunator pentru top refugiatil.

IN EXIL 111

Lucru firesc ca propunerea lui Bacunintrebuia sa,' triumfe primo, pentru ca dan-sul se bucura de mare autoritate printrerefugiati, secundo, pentru ca propunereasa era cat se poate de dreaptd si Inteleapta.

Pentru a Impaca lucrurile si pentru afi sigur cd propunerea m2a nu va fi pri-mita, Bacunin imediat dupd aceasta sedintdconvoca pe tot-1 membril aliantei democra-tice, si anume pe GO earl faceau partedin comitetul slay.

Sectiunea aceasta care purta numele decomitetul slay al aliantel democratice, secompunea din patru membri si anume:din Bacunin, Lermontoff Sa in u.

Imediat ce acest comitet s'a Intrunit, Ba-cunin ne citi o scrisoare din partea unuigrup de tineri din sudul Rusiei, earl cereauca Bacunin sal le trimeata pe tine -va din aisei pentru a se late lege In privinta propa-gandei prin scris In Rusia. Pro unerea gru-pului find discutatd, Bacunin hotarl ca saplec eu la granitd, unde sä m6 lntalnesccu delegatul grupului, iar locul de Intalnire,propus de mine, a fost acceptat: Iasul.

Asa dar iesil de la aceasta Intrunire cuIns'arcinarea de a pleca la Iasi, chiar adoua zi; pentru acest stop mi s'a dat unpasaport si buil de drum.

si

112 IN EXIL

A doua zi, adica tocmai in ziva des-tinata pentru plecare veni la mine d. Cas-par Tursky.

Era plonat, prapadit s1 foarte jenat. Ne-norocitul stia bine ca conduita sa In a-facerea arestarei lui Neciaeff era cat sepoate de lamurita. Incurcandu-se tntr'o con-spiratie Fara rost, cu niste polonezi, dan-sul cazu In capcana spionului Stempcow-sky, care cu .ajutorul seu predase pe Ne-ciaeff. Acum convingandu-se ca Stempcow-sky este agent al guvernului rus, dansulcauta mijloc de a scapa de banuiala careplana asupra sa.

Ce sa fat ca sa dovedesc, lmi ziceael, ca am fost indus In eroare, ca n'arnnici o vina.

Singurul mijloc de a scapa de bd-nuiala, 91 respunsel, este de a organisa sca-parea lui Neciaeff. Apoi mai al de a toexplica cu refugiatil poloni, in ceia ceveste amicitia d-le cu Stempcowsky.

Fac si una si alta!Dupa aceasti, resolutie Tursky me rugs

sa merg cu dansul la o Intrunire de ti-neri, cari s'au adunat special pentru a puns.la tale scaparea lui Neciaeff.

Am consimtit sa merg, si am si plecatimpreuna la acea Intrunire. La Intrunire

pm-

IN EXIL 113

am gasit tali -va serbi, discipoli politici ailui Sveatozar Marcovici; care este conside-rat ca Intemeiatorul «socialismului» In Ser-bia, Si tali -va polonezi. Intrunirea, dupa odiscutie lungs, a luat hotartrea de a or-ganisa evadarea lui Neciaeff din temnita;iar data aceasta va fi cu neputinta, atuncide a Incerca scaparea lui la gars, canddensul va fi transferat din temnita, undezacea, pentru a fi transportat In Rusia.

Despre participarea mea la Intrunireaaceasta au aflat imediat Bacunin §i amicilmei politici; cunoscand temperamentul meu,le era Mob.' sa nu iau parte activa la li-berarea cu forts a lui Neciaeff, §i de a-ceea au insistat sa plec din Elvetia chiarIn acea sears. Ca membru al unei orga-nisatiuni secrete m'am supus, dar cu regret,cad acum eram sigur ca Neciaeff esteperdut, data refugiatii politici nu vor par-ticipa la scaparea lui. Uram pe Neciaeff,dar ura mea pentru despotica Rusie nume facea sa uit ca on §i cum Neciaeffera un fanatic, al carui fanatism Inteunmoment dat putea sa coste viata despotului.

Zamfir C Arbure 8

Iv.

LA GRANITA BASARABIEI

Eugeniu. Lupu.

Cu trenul de seara pdrasii Elvetia, luanddrumul la Iasi, via Bavaria si Austria. LaCernauti me oprii pentru cate-va zile, a§-teptand acolo o scrisoare pe care trebu-ia sa" o primesc din Odesa. In acea scri-soare, care In curand a sosit, mi se anun-tA ca delegatul grupulul revolutionar a §iplecat spre Iasi. Imediat dup. aceasta te-legrafiai la Zurich o depe§e conventionald,cerand sä mi se expedieze cu «mare luteala»mai multe sute de chilograme de carp §ibro§uri revolutionare, destinate de a fi in-troduse In Rusia cu aiutorul contrabandei;apoi am plecat la Iasi.

IN EXIL 115

Sosind la Iasi, descinsei la otel, undeini se ceru pasaportul. Aratal un pasaportrusesc In toata regula de si nu al meu ;aceasta cerere de pasaport tnse me convin-sese imediat ea m'am apropriat de sf. Ru-sia. In Europa Intreaga nu-mi se ceruse nicio data pasaport, de si am trecut Bavariasi Austria In lat.

A doua zi dupa sosirea mea mersei degash pe mult regretatul meu amid Euge-niu Lupu, care p'atunci era student la u-niversitatea din Iasi.

Pe Eugeniu Lupu '1 am gasit In caseleparintilor sai din strada St. Sava. Desi a.-proape de doi ani eream In corespondentacu acest tanar, dar asta data aveam sa -1ved pentru Inteia oars, si sa-11 fac cuno-stiinta mai de aproape.

Eugeniu Lupu e un tip, de aceia suntdator saMC-opresc asupra personalitatiiJul si sa-1 arat aci, In trasuri generalecaracterul si simtimintele--.In general stu-dentil romadi sunt niste tineri midi de su-flet si arare on merit)", opresti aten-tiunea asupra lor. Studentil nostril suntsau copiii generatiunei viguroase de la 48,sau vlastari rachitici ai boierimei pamantene;eel dintai n'au mostenit absolut nimic dinvirtutile parintilor lor, si se mullumesc sa

sa-tl

116 IN EXIL

culeaga roadele muncei ai a suferintel pa-rintilor, eel din urma traesc pe socotealavechilor privilegil desfiintate de jure, darremase In picioare de facto. i unil sialtii aunt oameni fara grija, si pe fisiono-miile for straluceate mereu deplina satis-factie a persoanei proprie. To propriu zissunt bdiei buni; nici unul din ei nu se&ideate la ceva serios, cinstit, marg. Irzviata ei nu cauta de lucru, ci lucru vinede sine sub o anumita forma spre ei ; 1-

mediat ce ispravesc universitatea, acest lu-cru, e functiunea de stat, e leafa inscrisaIn budget. Intrand in viata, ei lucreazadupa aablon, petrec dupa aablon ai due o.viata inconscienta, ca niate manechine.

Tinerii noatril cred ca a trai cum trit-iesc eie viata. El admit ca pamentul seinvarteate In. jurul soarelui, admit ca plan-ta noastra se invarteate In jurul osiei salenumai Si numal cu conditia sine qua nonca locuinta for sa fie lasata In pace ai neatinsa de aceasta miacare pans traiesc eipe pament. Tinerii nostril, repet nu shit ral,ci din contra sunt baieti buni, dar foartevulgari. El nu fac nici rau nici bine, data,nu sunt Impinai de interesul propriu al.persoanei lor, i cand fac cate un bine,prin aceasta nu devin mai buni, cad bi-

IN EXIL 117

nele facut se urea In conscunta for la su-prafata ca unt-de-lemnul pe apd.

Mare le reu, precum si marele binesunt opera oamenilor nu de rand, si nu suntprodusul unor oameni cu sufletul mic.

Alt-fel de om a fost Eugeniu Lupu.Ca exterior, acest tiner n'avea absolut

nirnic ce ar fi putut procura antipatie. Eraslab la fata, cu o barbie subtiried, cu unnas care poseda o curbatura frumoasa a laDante, cu trasurile fetei melancolice, In earlse reflecta un suflet bun si o minte me-

Ochii lui marl plini de caldura,mai cu seamd, erau frumosi ; fruntea o a-vea inalta, alba ca marmora, pe temple a-vea niste vine subtiri albastrii EugeniuLupu era slab de sanatate, si din familiasa au murit mai multi de boa1a de piept.

La cea dintai Intalnire simtil pentru a-cost tiner o mare simpatie, apol, cu catrelatiunile noastre deveneau mai intime,cu atat a crescut si simpatia mea pentrudensul.

Eugeniu Lupu era artist In sufletul lul,se ocupa mult cu pictura. Dupe moarteasea au remas cate-va tablouri foarte reu-nite datorite penelulul set'. Prin convingeridensul era socialist.

La cea dintal Intrevedere a noastra imi

ditative.

118 IN EXIL

aduc bine aminte, ca subiectul conversati-unei ne-a fost arta. Ardtandumi tablourilesale, Eugeniu Lupu 'mi -a zis :

Pe mine mai cu searna ma preocupd.pictura. Dar val, cat de greu este sd, campobiectul iubit In Intuneric. De cand amdevenit socialist tagada in5, persecute. Pen-tru ce ? Ce e drept de la un timp Incoacemult am citit, si Intro allele am citit sit despre arta i a Jul Prudhon. Inainte detoate cartea aceasta parea ca 'ml servestedrept temelie tendintelor mele, dar apol....cand m'am gandit mult, am remas nesa-tisfacut. Nu e asta.... sufletul cere alt-ceva L.

Spre seara, In acea zi am mers cu Eu-geniu Lupu pe jos la Copou.

Stip ce, 'mi zicea Lupu, mie mi separe ca. arta in general nu duce la nimic ?

Vezdnd cd, aceasta cestiune II preocupdmult, Incepui a discuta, combd,tand asertiu-nea sa.

Da, respunse el, caci In adevar, dataIn arta nu e nimic, data dinsa nu neserveste de cat ca petrecere placuta, a tuncide ce similim atata farmec pentru densa,de ce ne atrage asa de mult?.. ..

Peste cate-va zile dupe sosirea mea laIasi, veni In fine din Rusia delegatul gru-pulul. Era representantul socialistilor din

IN EXIL 119

Moscova, d. Gheorghi F. Zdanowici omde o energie Incercata., devotat causei si

pTifiAe vlaga vieterWiTrind 15.aens-fil, meconvinserla prima Vddere ca alegerea afost cat se poate de nemerita; delegatul e-ra Inzestrat cu un fisic resistent, si prinurmare capabil de a Indeplini greaua sar-cina pentru care a venit.

In curand dupa aceasta sosira si sutelede chilograme de carp tiparite la Londrasi Geneva, Inca de repausatul A. Herzen. Cuaceste carti aveam de Mout Incercare, ex-

pestePrut. Ded imediat ce am scos cartile deladepour-cailor ferate, am plecat tus-treI,Zdanowici, Eugeniu Lupu si eu la Sculeni,ducand In caruta noastra patru pachetede carp si brosuri, fie-care pachet area ogreutate de 20 kilog. Sosind la Sculenidescinseram la un locuitor de acolo, cu-noscut deja noud. Acest locuitor ne puseimediat In contact cu un ovreu, seful unelbande de contrabandistI bine organisate.Top acesti contrabandisti, erau romani-plu-gari, cari multumita saraciei au fost silitisä se ocupe cu contrabanda, pentru a pu-tea trai. Castigul for din acesta meserieprimejdioasa era cat se 'ite de mic, desi pre-tul plait de 'noi a fost de un galben pen-

pediindu-le cu ajutorul CoTiFiLandei,

120 IN EXIL

tru fie-care pachet de 20 Hog. Cauzapartea leului o percepea ovreiul, iar contra-bandistil nu primeau decat 3 lei de om pe

Pe Inserate, eu Imbracat ovreiste, lntr'unhalat de lustrin murdar, cu poise aranjatecu ajutorul fixatuarului, cu palarie In cap,avend un bilet de trecere pentru 24 cea-suri, trecul Impreura cu mai multi altijidani podul de la Sculeni, st me aflam InBasarabia.

Un epizod hashu, Intarnplat la aceastatrecere, m'a facut sa rad apoi mult. Dm-colo de pod, la capetul opus malului ro-man, not toti am fost Intampinati de unofiter de jeandarmi, care luand din mairnlenoastre biletele de libera trecere, m'a o-chit drept In fata, si apoi, adresandu-secatre un civil, care statea langa densul'i-a zis ruseste:

Uite, asta.... In fie-care zi trece baincoace, ba Incolo I Si toti sunt asa! Suntconvins ca n'are alta ocupatie de cat con-trabanda.

Eu, lucru firesc, me facui ca nu pricepruseste Ofiterul 'ml arunca o privire plinade clispret, s1 'mi remise biletul. La Scu-lenif rusesti me adapostii la un alt ovreu,unde noaptea, pe la orele 2 sosira si celepatru pachete cu carti. A cloud zi veni, ca

cli.

IN EXIL 121.

sa le expedieze la Chi§ineu, Gh. Zdano-wici; densul trecu granita tntr'un mod le-gal cu pa§aportul seu In reguld.

La Sculenii ruse§ti am stat pans In seara,find ocupat cu stabilirea conditiumlor detransportul cartilor pans la Chi§ineu. Ace-ste conditiuni le facuram atat cu ovreiuldin Rusia, cat §i cu rucla sea din Roma-nia. Pe la asfintitul sOrelui trecu! granitaIndarat, unde me wltepta cu mare nerab-,dare amicul meu Lupu.

Imediat ce sosil, plecaram spre Iasi. Adoua zi o telegrams conventionala din Chi-§ineu me vesti ca Zdanowici a sosit acoloIn build pace. Asa dar, Intaia Incercare anoastra a reu§it de minune. Spre seara,chiar In acea zi, pornii din Iasi cu un caral doilea transport de carts, car! find prii-mite la Sculeni, au trecut granita MCA mciun accident, §i au ajuns la Chi§ineu catse pote de bine. Cu al treilea transportispravisem cu toate cartile ce aveam la Ea§1.

Asa dar, nu mai aveam ce face, §i pu-team sa me Intorc in Elvetia. Remisesemceva ban! lu! Eugen Lupu, pentru cheltue-lile viitoare, me Intelesei In ceia ce pri-veste primirca cartilor din Elvetia, §i lu-andu-mi remas bun de la dansul, plecalprin Cernaut la Zurich.

V.

PREDAREA LUI NECIAEF -

CONDAMNAREA LUI MOARTEA LUI.

Cel dintai lucru despre care am aflatsosind la Zurich, a fost trista veste ca. Ne-ciaeff a fost predat Rusiei de catre guvernul federal din Elvetia. Predarea s'a fa'cutpe motivul ca. Neciaeff a asasinat pe Iva-noff, §i ca acest asasinat nu se poate con-sidera de o crim5, politica, de oare-ce Iva-noff n'a fost nici persoand politica to Ru-sia, mci jeandarm sau santinela de paza,--omorarea carul fel de oameni se poate tn-tampla In momentul cand criminalul po-litic se Incearca sa fuga.

Aceste sunt considerantele pe temeiulcarora guvernul federal a crezut de cu-

IN EXIL 123

viinta sa, predeie pe Neciaeff, obligand gu-vernul rusesc de a judeca pe predatnumai si numai pentru crima de asa-sinat §i nici de cum pentru crimelesale politico.

Obligatiunea aceasta acceptata de Rusia,lucru logic, a fost calcat5. In picioare deguvernul rusesc cu cel mai patent dispret;Rusia, precurn stiu bine romomil, nici odatan'a tinut la cuventul set] de onoare. Oa-menii politici ai Rusiei, diplomatil sec, ti-ranii sec putin se sinchisesc de cuventulfor de onoare, razand cu cinismul carac-teristic omului semi selbatic In vinele ca.-ruia curge sange mongol, de omul civi-lisat, care crede §i tine serios la cuven-tul sou de onoare. Romanic nu pot uitaodioasa calcare a cuventului de onoare decatre Imperatul Alexandru al II-lea, careca aliat al regelui Carol in resboiul dela 1877 78 s'a obligat de a ar5,ra inte-gritatea solului Romaniei, si apoi, dupa bi-ruinta de la Plevna, ne-a rapt Basarabiade sud !

In ceia ce prive§te predarea lui Necia-eff Rusiei de catre guvernul Elvetiei, maisent dater sa Inregistrez aci urniatorul fapt:La predarea lui rolul principal l'a jucatfostul director de politie din Zurich d. Pfe-

124 IN EXIL

finger. Activitatea sea In acesta Impreju-rare, modul sell de a lucra mana In minacu spionul rusesc Adolf Stempcowsky, in-timitatea sa cu jeandarmii rusi sositi laZurich, pranzurile si banchetele la earl aluat parte si earl au fost organisate deagentil diplomatici rusi In onoarea satotul si toate au dat prilegiu opiniei pu-blice din Elvetia sa banuiasca, ca inaltulfunctionar elvetian a primit bani de laRusia, drept resplata pentru predarea luiNeciaeff.

Au trecut ani, de atunci, $i In momen-tul de fata d. Pfeninger e social-democrat.Am auzit ca domnia-sa se caeste de ro-lul ce a jucat in afacerea predarei lui Ne-ciaeff si jura ca a fost Indus In eroare deRusia, etc.

Ori si cum ar ti, banuiala mare pla-neaza asupra conduitei sale, si multi, foartemulti nu se Incred In sinceritatea cainteisale tardive In ceia ce me priveste pcmine, dator sunt, ca unul care personalam fost amestecat in aceasta trista drama,sa-mi dau parerea : Eu unul nu cred deloc, in nevinovcitia but Pfeninger, nucred ca din erore domnia sa a sprijinitca jurisconsult $i ca om politic odiosul faptde extradarea lui Neciaeff.

IN EXIL 125

In spirjinul acestei banueli exist5, un do-cument groasnic pentru social- democratulPfeninger. In numerul I a revistel « Ves-tnic Narodnoi Woli», Lew Tichomiroff,actualul redactor al ziarului MoscorvskieWiedomosti a publicat un material menitsa slujeasca pentru ounoa0erea biografieflui Neciaeff ; printre documentele publicatese afla §i un manuscris sorts de mana luiNeciaeff, §i Tn care nenorocitul scrie ur-matoarele cu privirea la d. Pfeninger: a Toatehartiile gasite la mine au fost vendute decatre Pfeninger sectiunei a 3-a. *)

In diva cand Neciaeff trebuia sa fie pre-dat la granita Bavariei In mamile jeandar-milor ri4, un grup de tineri, avend Incapul for pe Gaspar Tursky, s'a Incercatsa-1 rapeasca din mainile jeandarmilor elve-tieni. La gara din Zurich, cand Neciaeffa fost transferat din temnita pentru a fi expe-diat cu trenul spre Romanshorn, mai multi:studenti serbi s'au aruncat asupra jean-darmilor. Jeandarmii elvetiani au fugit Intoate partile ca nite potarnichii, §i Neci-aeff cat p'aci, era s5. fie slobod, dar in-tervenirea publicului, si mai cu seams pol-troneria lui Tursky §i a unor polonezi,cart au refusat on -ce ajutor studentilor

*) Vestnie Narodnoi Woh, N 1, 1883 pag 140

126 IN EXIL

sarbi In acest suprem moment, au facutca Incercarea sa sufere un fiasco complect.Jeandarmii prinsera curaj, si revenira ; Inha-tara pe unul din sarbi, si Neciaeff fu legat siInchis Intr'un vagon reservat pentru densul.

Povestirea peripetiilor acestei incercarinereusite me facu sa dojenesc mult pe dTursky, care 'mi jurase ca de asta dataconsiders de datorie a sa eel putin sa res-bune pe Neciaeff, pedepsind pe infamul spionAdolf Stempcowsky.

Acest juramant si aceasta promisiune leluasem, lucru firesc, drept o simpla fanfa-ronada.

OM cum, cu Neciaeff s'a ispravit; odatacazut In manele Rusiei, el era perdut.

Imediat ce Neciaeff a sosit In Rusia, el a-lost Inchis in fortereta Petro-Pawlowscaia *).Cate- va zile dupa aceasta a intrat In ce-lula sa umeda comitele Levaseff, cu pro-punerea de a'i scrie un memoriu privitorla planurile si activitatea refugiatilor poli--tici din strainatate. Neciaeff surise cu dis-pret la propunerile facute lui de acest dem-nitar al statului.

Atat mai rau pentru d-ta! ii zise atunci comitele Levaseff, yeti fi judecat ca un

1 VLie despie aceasta foitmeta In me autorid a potre-eurdoi am de zile inch's, in <Temnifiti Evil.,

IN EXIL 127

simplu criminal, iar a vorbi inamte jurati-lor presedintele tribunalului n'are sa, v6permits.

Asa s'a si Intamplat. Neciaeff cu toateastea a vorbit si a declarat Inaintea jura-tilor ca a fost supus la tortura in timpulcat a durat instructiunea. Curtea cu jurati1-a condamnat la 20 ani munca,' silnica InSiberia, dar guvernul ternandu-se ca acestom energic sä nu scape cum-va, '1 a In-temnitat pe viata In fortereta Petro-Pa-vlowska si anume In revelilul lui uAlexi»*).

In al treilea an de la Intemnitarea saIntr'o celula. solitard, Neciaeff a Post visi-tat de seful jeandarmilor generalul Pota-poff. Acest demnitar propusese arestantu-WI sa-si scrie memoriile cu privirea la re-fugiatil politici. Neciaeff refusa pentru adoua oars de a fi delator; atunci genera-lul de geandarmi suparat ca trei ani deIntemnitare n'au putut Infrana pe acest om,sbeara ca un turbat:

Atunci vei primi 50 de lovituri deknut si vei fi slit sa to supui.

Neciaeff perdu In fine rabdarea, si lainfama amenintare respunse cu o palmasdravana. Aceasta palms generalul Pota-poff o capata in presenta comandantului

*) Arm lemniter p Fag

128 IN EXIL

fortaretei, printul Dunducoff-Corsacoff, sia suitei sale. Ofiteril au navalit asupra a-restantului si '1 -au batut Ora la sange.....case luni dupa aceasta Neciaeff Induplecatde comandantul fortaretei a scris o scri-soare catre Imparatul Alexandru al 11 -lea.

In acea scrisoare nenorocitul arata despo-tulul starea politica si socials a imperiuluiIn adevarata ei culoare ; apol conchide earesultatul acestei stari duce inevitabil la orevolutie singeroasa, care nu se poate In-latura de cat printr'o constitutie liberals.

Se zice ca tarul citind scrisoarea luiNeciaeff a luat'o In batjocura. Din ordinutsAu, dupa aceasta, arestantul a fost legatde zid, cu lant, avend deja lanturi la pi-cioare si la maini.

In aceasta groaznic5 stare densul a za-cut doi ani de zile dormind pe podelelede granit, fara nici un asternut.

Cu un an Inaintea mortel sale, SerghieNeciaeff a sags o scrisoare lungs to carevorbeste de sine ca de a treia persoana ; aceascrisoare e adev6ratul curiculum vitae alui In temnita, de aceea si dau mai jos inIntregimea sea acest interesant document.

Iata-1:

Comandantul fortdretel noastre seamana mull a lene.gulrege al Alerovingilor, in domma cdruia ioacd, rolul unei per-

IN EXIL 129

soane ommpotente secietaiul sea Denikm. Aceasta cleaturaiscarboasaldonmeste in fortai eata El prada sijefueste atilt pe ofi-tori, cat $1 pe soldati A doua persoana grata a comandantu-liu e colonelul Filimonoff, directorul revehnului Alexeewsky-

Acest revehn este o temmta vestit6, in istoria Rusiei. Incaexists celula, in rare Petra eel mare on propriele sale maima strangulat pe fnul sea Alexi , inca nu s'a mvelat cu to-tal mow* sub cm s'a ingiopat nenorocita prmcipesaTaracanoff 1), inca stau in pictoare celulele uniede $t intu-necoase, fara 110 $i fereastia, on o singuia gaura pun citese da alta data apa $i pihnea arestantilor

In aceste morminte nu do malt Inca se ingropau de vuAictunele despotizmulm Acum doi ant (serisoaiea dateazade la 1875) pe timpul mundatumel, admunstiatia a avnt safaca din aceste celule magazu pentru mmutule garnizoand,1;1 cand a fost in fine rapt zavorul rugunt de la u$a de m-trare in condor, $1 soldatn s'au scoborat in launtra cu fe-linarul aprins, paid 11 s'a facut macmca pe podelele celu-lelelor zaceau schelete de oamem I

Revehnul Alexeewskyeste o term* secreta In forta-reata Petto-Pawlowskaaa despie aceasta temmta se vorbestela uteche Sautmelele can o pazesc se compun din soldatifara carte, stuptzi ithotisati in casarma, carom le esteoprit sub amemntarea and pedepse man, de a vork des-pie local serviciului lor

In aceasta temmta secieta se comet lucruri otibile Ad-inimstratolul Fihmonoff se folose,ste de aceasta sit-natio ex-coptionald a temmtd Cantitatea mare de lemne de foc,care este destmata pentru iucalzirea celulelor figureaza" nu-mas hartie, $1 dm trei-zeci de sobe ale revelmului seincalzesc near trei Toate celulele, din aceasta causa, andevemt umede; igrasia e oribila, apa imam depe plafonpareti ca inti'o prvinta, tempeiatura lama e sub zero, a-i smiler de reurnatizin $1 oftica, tar colonel Fthmonoffclod mspecteaza tennuta nu scoate suba de pe umeri U-nul dm aiestauti inchis in acea temmta acum 20 ani za-cea solitar inti'ima din Mule inebumt de malt. Nenoioci-tul aleaiga noaptea intreaga, pun celula sa, umplend amidcu suspmele sale lugubie.

Lociutoni dm fortareata adese art and noaptea aceste sus-pine, $1 tiecend lute I i fac truce Acest atestant e sSevtoia).

1)2)

liedVezi

TemnigTemn46

Exit.Mal unde este deems acest nenorocit, pe care

1am vezut pe and zaceam in tempts. PetroPawlOwskayaZamfir C Arburs 9

pe

estantu

ft.

to

130 IN EXIL

Nenorocital a inebiunt de malt, de ce dar taw]. nu 'I iarta ?Se zice ca causa este tocmai donnta guvernuim de a pas-tra pe acest nenoromt pentrnca suspinelo sale aunt o tor-tura moi ala pentru not.

Semi a fost capstan academician din garda imperialalinperatul Alexandria al II-lea VOZUS0 o data la plimbarepe soua lui, o fats de o fnimusete sari. Impeiatul facu ea-nostinta cu d-ra SSevics, ss amagind-o a violat-o. Dupa cecruna a fost consumata de automat, capitanul Semi la oparada din Tarskae-Sele tese din randunle suites, sr apos-tiofeaza pe taiul intr'un mod msultator. Pentiu aceasta in-sulta Oral i1 condamna fara judecata la intemmtaie pe viata

Sohtudmea fara de lucre, fata vre-o ocupatie, piv-mta umeda, parazitu, murdana, hrana lea, frigul groasnic,msultele si bataale de Joe ale temnicenlor, frInghu sr lantuti,zavoaretoate astea stmt indestulatome, prea indestulatotnepentru a sfarama chiar cea mar puteimca nature, pentru aslei fortele trupesti sr cele sufletestt ale nenorocitulin eon-damnat politic Nu este deci de moat, ca la mina mine-lor omul inebuneste

Alaturi cu celula lei Sevici se afla ce]ula lei NeciaetfAcest arestant teal lung tamp in lantun Lantul de la pi-

cioare it era inadms legat de lantunle de la manil in asamod, in cat arestantul -nebula mereu sa stea incovomt Doiam a petiecut el in aceasta positiime, picioarelesale s'au umplat de rani, senatatea sea a pent pentru tot-d'a-una, si Mind moartea era deja aproape, pentru a-I sca-pa de aceste chinnn calm]. an ciezut de cuvinta sa scoatacatenele si sa-1 scape din ghiarele moitei

Akira de Semi st Neciaeff Haas zac in acea teninita stalti dm aiestanti. pohticr ]frisky si Sinaeff

Musky a intrat in teminta tinar sr fiumos, plin de vla-ga vietei , dupe un an si punatate de inclnsoare solitaimacum el e un bati an slabanog, un adevauat schelot

Sueff a fost adus, fn aceasta temnita, in thin] ibruei, cua fost aruncat intr'una din pivmtele umede sr fai a soareaceasta imprejuraie de o data 'i-a taint find vuetet, si elscwpa sfinge si puere de oftuca

Dupa moartea Impeiatului Alexandra al 1I-lea, oxecutatde partidul nihilist, Tamil Alexandiu al 111-lea, pentru aresbuna pe tatal seu, mauguleaza o reactiune tenbtla Acea-sta reactutne n'a crutat mci pe arestantu politicr din ieve-linul Alexti lase] a ponincat sa nu se scoata acesti aies-

iota o

$t macula

IN EXIL 131

tanti din colinele lor, pentru plunbme, ba inca sa fie battiteon soAndmi pe din afara mode ferestrm prm eau nenmo-citit puveau an coltiwt albastin de cer.

Iata dar acea scrisoare a lui Neciaeffprin care el povesteste In persoana a treiaviata sa In temnita.

Multumita energiei sale si fisiculul s euresistent, In anul 1880 Neciaeff a isbutitsa lege relatil cu comitetul executiv alpartidului nihilist. Relatiunile acestea aufost organisate cu ajutorul paralelor, simembrul comitetului Jeleaboff a fost In-sarcinat cu conducerea lor. Prin scrisoricifrate Neciaeff comunica comitetului unplan tridrasnet, combinat de densul In ta-cerea si Intunericul temnitei sale, cu aju-torul caruia plan se putea aresta Intreagafamilia imperiald, In ziva °and densa vaveni sa asiste la serviciul divin din cate-drala din fortareata Petro-Pavlowskaia. 0data arestata, familia imperiala trebuia safie Intemnitata tocmai In temnita situata a-laturea cu sarcofagele tarilor, car! sunt Incentrul fortareteI.

Planul lul Neciaeff a fost respins de co-mitetul executiv, considerat find de preaimposibil, si decl pur fantastic dar dinaka parte, descrierea amenuntita a temni-tei si a fortdretei, facuta de catre Neciaeff,

;

132 IN EXIL

coiivinsese pe comtet, ea este foarte po-sibila liberarea arestantilor politici din a-cea temnita. Cu organisarea acestei libe-rarl a fost Insarcinat Jeleaboff.

Din nenorocire Insa pentru Neciaeff, aceasta hotarare a comitetulul executiv afost tarzielnica. Veni anul 1881 si partidulnihilist condamna la moarte pe Tarul A-lexandru al II-lea.

Aceasta groasnica hotarlre, datorata cru-zimel fara seaman a reactiunel, sili comi-tetul executiv sa-si concentreze toate forteleasupra unui singur punt, executarea ho-tetrirei.

Starea lucrurilor a fost comunicata luiNeciaeff si celor-l-altI arestantl, si el, earltncepusera a spera In apropriata liberareconvenira unanim, ca comitetul are drep-tate sa faca asa cum face si nu alt fel.

Dupd tragica moarte a Imperatului A-lexandru al II-lea, care s'a IntImplat Sin

ziva de 1 Martie 1881, regimul peniten-ciar pentru arestantii politici a devenit ne-suferit. Neciaeff perdu In fine rabdarea, siIn luna Decembrie 1881 s'a spinzurat Incelula sa.

Asa a murit acest fanatic.

VI.

REORGANISAREA PARTIDULUI NIHILIST

S'a revenim putin. Pe cand Sergiu Ne-ciaeff zacea deja Inchis In temnita Petro-Pawlowskaya ; pe cand toti earl au luatparte la conspiratiunea care a dat natereprocesulul politic din 1871 zaceau in o-cnele Siberiene, eu unul abia scapat dinfortereata Petro-Pawlowskaya, m6 Intorceamde la Ia§i la Zurich.

In cercurile refugiatilor politici din El-vetia am gasit o mare fierbere. Sub irn-pulsul acestel fierberi, la Petersburg si Mos-cova grupurile reslete ale revolutionarilorIncep o noun activitate.

Procesul lui Neciaeff a demonstrat tutu-ror ca In Rusia nu exista absolut nici un

134 IN EXIL

element In straturile inteligente si culte,capabil de a da piept cu absolutismul sicu reactiune. Patura cults e lipsita cu de-sararsire de simtiminte civice, patura in-culta, poporul, sau mai bine zis popoarele,erau terra incognita, fara nici o legaturacu suflarea luminata a imperiului.

Tinerimea rusa, adica junimea studioasade sub domnia Imperatului Alexandru alII-lea, a fost prima generatiune educatadup.' emanciparea si desrobirea teranilor.Cand aceasta generatiune a inceput a glndi,tot ce a fost cinstit si ma'ret din genera-tiunea de la 1825, precum si oamenii dela 1840 disparusera, perind sub tiraniaImperatului Niculai. Cei rem* In viata desi pareau insufletiti de un ideal oare-care,de si urau din suflet absolutismul si scla-via civics a muscalilor, totu§1 erau educatisub regimul «robiei». Generatiunea noa-stra, adica acea de la 1870, a crescut pefortna curatita de robie, si era Inca curataca zapada, stralucitoare ca cristalul.

Toate sfortarile guvernulul rusesc tin-deau mereu ca sa educe aceasta genera-tiune In spiritul traditiunei absolutiste ruse,dar aceste sfortari furs zadarnice, F,3i ceiace la scoala ne acoperea ca spoiala, dis-parea imediat cand paraseam bancile scolei

IN EXIL 135

si priveam cu ochil desclusi viata dim-prejur.

In zadar profesorii rusi ne Invetau is-toria falsificand-o, pentu a ne ascundegroasnicul trecut, pentru a ne convinge Canot toti Romanii din Basarabia, Caucazie-nil din Caucaz, Polonii din Polonia,Ruteniidin Ukraina, suntem rusi, suntemmuscali, de giaba se sileau el ca not sauitam limba noastra materna si sa Invet5,ma vorbi si a cugeta muscaleste, de giabase sileau a ne ascunde adev6rulcaci cucat adeverul ni se ascundea In scoala, cuatat mai avizi, mai curiosi deveneam in-trend In viata. Fructul oprit find mai gus-4tos, not tineril, In contra vointei dascalilornostril, mereu-mereu ne adapam la isvo-rul cartitor oprite, la propaganda ideilorcontrarii regimului absolutist. Oamenii cariau petit In lupta uriasa cu absolutismulsub Imperatul Niculai, oamenii cari au pro-pagat «desrobirea robilorb sub domnia Im-peratului Alexandru al II-lea, au devenitpentru not o icoank la care ne inchinamcu veneratiune. Istoria Rusiei aceastagroasnica, istorie, cu toate crimele Tarilor,cu toate suferintele popoarelor, asa destaruitor ascunsa la scoalani se infatisain viata in toata goliciunea sa. Si on unde

136 IN EXIL

Indreptam privirea noastrapretutindeni ve-deam martiri, si jcrtfe cazute sub secureacalailor. Ca tineri, eram plini de iubire pen-tru popor, pentru limba neamului din carefaceam parte si fie care din not intrand In vi-ata Jura GA la randul seu va deveni martir.

Desrobirea teranilor ridica Intr'un modfiresc Inaintea noastra sirul lung al ces-tiunilor sociale ; cestiunea egalitatei Inain-tea legilor, cestiunea egalitetei civice, drep-turile omului In societate, drepturile femeii,necesitatea culturei pentru popor, etc. A-cestea fram&ntau spiritul nostru. In lea'a-tura cu aceste cestiuni se ivi, fireste, sicritica temeliei economics juridice si moralea societatet Cuventul burgesie deveni si-nonimul egoismului strImt, a rutinei si re-gresului.

0 miscare intelectuala mare se dete pefat& ; se nascu si crescu o literature con-form& cu aspiratiumle tinerimei, care subdomnia Imperatului Alexandru al II-lea, Inanil cei dintai ai domniei aceluia, a luat unavent maret, daruind Rusiei pe Lew Tol-stoi, pe Dostoiewsky, pe Uspensky, Pisa-reff, si alti multi scriitori de valoare.

Pacatul parintilor robia teranilor, tre-buia ispasita; si ca o clamoare a constiinteisbuciumate de remuscare se nascu, cres-

IN EXIL 137

cu, si se desvolta literatura poporand . Inaceasta literatura, foarte bogatd sub dom-nia lul Alexandru al II-lea, critica, bele-tristica si publicistica mereu si constantse ocupau de reran, de viata, tendintele,aspiratiumle sale, nevoile si viitorul seu.

Sub impulsul acestei miscari, tinerimeauniversitard, acest pioner credincios al pa-sirel tnainte a lumei civilisate, ridica stin-dardul, sub care alergasera.' toti aceia a ca-rora inima, palpita pentru bine obstesc. LaPetersburg, la Moscova, la Kieff, Cazansi Harcoff, adica In orasele cu universitgi,se deschid scoale pentru adulti. In acestescoale studentii Invatau gratuit pe toranisi lucratori sa citeasca, sa scrie si 8,1. cu-gete. Alti tineri mai energici si mai te-naci, au mers mai departe; nemultumiti cujertfirea unul time oare-care pentru a lu-mina poporul, ei parasird universitatea sicoborandu-se In multime au Infiintat a-tehere de fierArie, tocarie, amplarie etc.unde Inverand meseria, povatuiau poporul,propagand teorii socialiste. Alaturi cu a-cesti tineri, surorile for de asemenea se tran-formau din domnisoare In cusatorese, siorganisand ateliere de cusa'torie, inv'etaucarte pe fetele si femeile din popor, ridi-candu-le moraliceste si intelectualiceste

138 IN EXIL

Aceasta miscare baga frica In sInul gu-vernului. Ternandu-se de lumina, guvornulpuse capet miscarei, desfiintand scoalelede adu10, st persecutand pe tineril cari sededau acestui apostolat.

Persecutiunile guvernului nu puteau pa-ralisa miscarea, dar au constrans'o sa-sicaute alta tale de expansiune. Din miscarelegald st marufestata pe fata, ea s'a tran-sformat Intr'o miscare ascunsd. Tinerimeauniversitara persecutata de ocarmuire, gasio satisfactume necesara pentru exercitareafotielor sale intelectuale si morale, In ac-tivitatea grupwrilor secrete, earl forman-du-se, In general, din elemente omogenenationale, se ocupa cu edrtarea de carp pen-tru popor, si cu traducers de opere strainecum stint ale lui Spencer, Karl Marx, Du-ring etc.

In acest timp a aparut Neciaeff cu aisol, Incercandu-se sa uneasca printr'o or-ganisatiune centralisata grupurile formate,puind ca scopul acestei organisatiuni o re-volutiune pur politica., care trebuea sa sefaca cu ajutorul unui complot In toata re-gula.

Procesul lut Neciaeff si a amicilor selpolitici a dovedtt tinerimei din imperiulrusesc ca elemente necesare pentru o re-

IN EXIL 139

volutie politica In Rusia nu exista, ca po-poarele din imperiu nu sunt pregatite pen-tru a face o revolutie, si ca In afara decalea unel conspiratiuni militare, In Rusiascapare de absolutism pe alta tale nu este.Nenorocirile oamenilor din procesul Neci-aeff au servit de bung povata tinerimeistudioase, si putini din acea tinerime, foarteputini, au mai remas credinciosi vecheimetode jacobine de a conspira.

0 ideie noun, o metoda noua de a lu-era, si diametral opusa metodei vechi, afost Imbratisata de toti. Tinerimea univer-sitard hotati de a merge in popor, pen-tru a suferi cu densul, pentru a-1 lumina,pentru a -i propovedui cu pilda sa proprie,cum si In ce mod trebue organisata luptaIn contra dusmanului sell, In contra lnpi-latorilor si exploatatorilor sel.

De aceia chiar la inceputul acestei notmiscari, care s'a dat pe fata imediat dupaprocesul politic al nostru, -doue tendintebine determinate se manifestara printre re-volutionaril din imperul rus; aceste douetendinte au despartit miscarea In doue ta-here, cari se si organisara fie-care deosebit.

Una din grupari avea de stop propa-ganda teoretica, a principiilor socialiste, sica organ al seu avea organul « VperedD

140 IN EXIT,

(inainte) al carui program si mod de a lu-cra a fost copiat dupa programul social-democratilor German;. Aceasta grupare ho-tart de a lucra pe terenul legal, si pentruaceasta a adunat in jurul ski pe tot; ne-multumifii pacfnici, pe tot; aceia car; InRusia sunt gata de a r6spandi lumina Inpopor, Insa fara a da piept pentru acea-sta cu autoritatea, fara sacrifica oa-menu!' positiunea for socials. Dar de oare-ceIn Rusia nu exista, precum nici acum nuexista, un teren legal pe care social-democra-tia sa poata desvolta activitatea sa roditoare,gruparea de ma; sus era nevoita a se sbu-ciuma tntr'un cerc restrans de mijloace, car;nu aduceau de cat un resultat mediocru.Oamenii din acest grup se tineau clepartede viata societatii, de lupta ei crancenapentru pane, de suferintele poporulul dejos, de persecutiunile sistematice al guver-nului rusesc In contra tutulor manifesta-tmnilor vietel nationale a caucazienilor, po-lonezilor, rutenilor si romanilor din Basa-rabia. Oamenii din aceasta grupare eraucu totul absorbiti de partea abstracts adoctrine! social-democrate germane, si apol,n'aveau incredere de cat in influenta In-viatoare a cuventului tiparit, caruia si-auinchinat toate fortele si toate mijloacele lor.

a-pi

IN EXIL 141

Aceastt grupare cheania tinerimea dinimperiul rusesc la carte, o sfatueste sa stu-dieze serios nevoile terel, sa Impartaseascaicleile occiclentului, sI sa se educe, pentrua ti apta apoi, cand va intra in viata, pen-tru o munca roditoare.

Alta grupare a revolutionarilor din Ru-sia, fa."ra, a tagadui necesitatea neaparata pen-tru tinerimea studioasa de a inveta carte,fara a nega influenta cuventului tiparit,find alcatuita mai cu seama din oameniideja formati pentru viata, avea de scoplupta imediata cu absolutismul. De aceiaaceasta grupare nu se adresa la tinerimeastudioasa In special, ci isi cauta proselitifn randurile poporului, in straturile culteale societatei, luand parte la toate mani-festatiunile vietei sociale. In fierberea eve-nimentelor ea pune basele unei organisa-tuuni secrete revolutionare.

Aceasta grupare area doue organe depublicitate, unul pentru patura cults « Ob-scina» (comuna), altul pentru popor «Ra-botnik» (lucratorul).

In anul 1872, multumita persecutiunilor-guvernului, Indreptate mai cu seam incontra tinerimel studioase, universitatile dinstreinatate se umplu de tinerii cari pa-rasisera imperml, cu singurul scop de a

142 IN EXIL

studia In liniste, si la adapost de on -cevecsatiuni, Mai cu seama fetele si femeiledin Rusia au fost silite sa studieze In stra-inatate, din causal ca guvernul rus, condosdo parerea ca fetelor nu le trebueste ocultural mai vasta de cat aceia necesarapentru a deveni bung gospodina si mama ;a Inchis toate scoalele superioare de fete.si a interzis intrarea femeilor In universi-tate. Mai mult de cat atata: ministerul deinstructie a reformat programul gimnasii-lor pentru fete, dupa calapodul tendintelorsi aspiratiumlor color mai reactionare.

Universitatea la care se duceau mai multp'aceste timpuri fetele si femeile din Ru-sia, era cea din Zurich. Acolo, In orasulcel mai industrial din Elvetia, la 1872 neam adapostit si no! refugiatii politic! din Ru-sia. Lucru firesc dar si logic, ca presentanoastra In orasul universitar In care ye-neau aceste fete si femei sa-si alba influ-enta asupra acestor tinere fiinte.

Atat sectiunile societatei internationalede Incratori, cat si locuinta 1ui Bacunin,cat si aceea alui Petru Lavreff un omde stiinta, din Rusia emigrat In streinatateerau mereu asediate de studentele univer-sitatil. Discursurile lui Bacunin, contactulcu no!, refugiatil politic!, scrierile si con-

IN EXIL 143

ferintele lui Lavroff, produserd o mare im-presume asupra acestor fete §i femel, acarora num& ajunsese la 1873 la cifra de164 studente Inscrise la universitate. Im-preuna Cu- aceste fete au venit §i s'au sta-bilit la Zurich si o sumedenie de familiidin Rusia rudele fetelor, earl studiauacolo cu deosebire medicina §i filosofia.

Intorcandu-se In Rusia aceste fete, pre-cum §i fratii §i parintiI lor, duceau cu sineideile noastre, §i nu putini se intorceau camembril organisatiuneI revolutionare, carese alcatuia......

VII.

IN POPORP

Absolutismul asiatic, secular, a paralisatin Rusia on -ce simtiment de civism Inpatura cults a societatei ; de-aceia acolo a-ceasta patura a putut da oameni de §tiinta,literati de talent, poeti, critici, dar nici unsociolog, nici un scriitor politic, nici unreformator profund i original. Oameni caAlexandru Herzen, ca Mihail Bacunin aulucrat, au scris §ii au trait In Europa ; de-aceia tocmai, scrierile for nu sunt cunos-cute in Rusia de cat unei elite educateeuropene§te. In afara de ace§ti doi oameni,de origina pun ruseasca, curagiul civic Inscrierile §i faptele for le-au avut multi altil,dar ace§tia n'au fost de origina rusa, ci

IN EXIL 145

ruteni, ca neuitatul meu amic Mihail Dra-gomanow, ca Costamaroff, ruteni, si mil simil de polonezi!

Aceasta stare de decadenta a paturelculte din Rusia ne-a silit pe noi, revolu-tionaril din vastul imperiu al Tarilor, de acauta aiurea terenul pentru propagarea 1-deilor noastre, de a cauta aiurea proselitisi plrghii pentru reusita In lupta cu des-potismul.

Inainte de toate e lucru firesc, ca po-porul atrase asupra sa atentiunea noastra,neputend not reusi cu comploturi si cons-piratiunI, perzend on ce Hume in paturaculla, a societateI; ne rerno,nea poporulincult, poporul semi-selbatic, ca ultima spe-ranta de scapare.

Dar cum, in ce mod sä to apropii depopor, care pentru not oamenii cultl eraterra incognita P

Greu lucru, si care cerea multe capaci-WI morale si intelectuale de la executorilsee. Pentru acest lucru, lnainte de toate,era necesara o tame de caracter deosebita,si un devotament pasionat ; se cerea caomul sa sacrice toate fortele sale, viata saIntreaga, sa 's.1 lege soarta de soarta po-porului, In mijlocul cdruia descingea dininaltimile paturel privilegiatilor.

Zsmlir C Arturo 10

146 IN EXIL

Pentru acest lucru sunt necesari oameniobicinuiti a gandi cinstit, oameni, cari s'auconvins ca. In ziva de azi nu exista altamisiune mai mareata de cat aceia pe careacum 1895 ani a avut-o pe pament Isus,cand a mers din sat In sat, din oras, Inoras, propovaduind «adeve'rul».

Mareata mistime! Dar pentru densa enecesar ca omul pururea sa cumpaneascafie-care pas pe care 'I face, e necesar sAcumpaneasca fie care gand al s6u, fie carecuvint!.... E necesar ca acest om sa-si des-volte un enteral temeinic, o convingerenestramutata., lntemeiata pe fapte reale.

Mai trebuieste pentru aceasta misiunemareata o eruditiune serioask pentru caaceasta eruditie sa devina o arma puternicaIn lupta celor desmostemti cu

Mai trebue ca acesti oameni sa fie In-zestrati cu asa caracter, In cat safrica de a se pleca, de a simti vermele de-moralisatiunei rozendu-1, In cas de nereu-sita ; sa n'aiba frica de lipsuri materiale simorale, de prigoniri din partea politiei sia ocarmuirei.

Mal trebue In fine, ca omul, care 'si-aales acea misiune, sa uneasca viata sa cuviata poporului, sa traiasca, asa cum tra-ieste teranul si lucratorul de la oras, sa

n'aiba

inpilatord.

IN EXIL U7

devind tovarasul for de munca, de sufe-rinte, amicul for de zile negre si de zilesenine.

Acestea sunt conditiunile !Pentru a fi apt de a duce povara aces-

tel misiuni, omul din patura culla e silitsa se reeduca, sa se renasca Intru cat-va,cacti pentru a deveni apt de acea misiune, enecesar a se reface intelectualiceste si mo-raliceste; e necesar sa Indrepteze toate sfor-tarile sale In contra tendintelor egoiste,strimbe, de care e atat de Oita viata o-mului cult ; e necesar sa devina sobru Inviata zilnica, sa se debaraseze de toate obi-cinuintele unei vieti culte.

Acestea sunt conditiunile.Dar, mai presus de toate e necesar pen-

tru un atare om, sa lase la o parte orb cevrointa legata de viata privilegiata plina defericire personala. i nu numal a lasa la oparte, dar Inca a considera asemenea idea-luri de fericire ca imorale este de trebu-inta, Gael viata privilegiata este zidita Insocietatea actuala pe suferintele multimei,pe spoliarea ei, pe lipsurile el.

De aceia tocmai, adresandu-ne catre oa-menii din societatea privilegiata, nob ur-mand ad-literam cuvintele lui Christos ca-

148 IN EXIL

tre bogati: «imparte avutiele tale, is cruceamea si mergi !D ziceatn la rendul nostru :

Du-te In popor! Du-te la fabricA, lauzina, du-te la sate, si prin tine insutl con-vinge-te cä acolo, ca pe frontispiciul iadu-lui lui Dante sta scris : lasciate ogni spe-rantia voi ch'entrate ! Du-te acolo, ca sato convingi cu ochil tei propril tine pro-duce, si cum se creaza toate bunurile vie-tei privilegiate si cum apoi acela careproduce tot si toate, moare de foame si demizerie, partea sa e rapita in fo-losul celor carI nu fac de cat sa consume,mereu sa consume! Du-te acolo, ca sa auzicu propriele tale urechi povestea mono-.toana si lugubra, ca cantecele de Inmor-mentare, a vietei poporului muncitor ! Du-teIn lupanare, ca sa" vezi fiicele poporuluiprostituindu-se pentru o bucata de pane,du-te In carciumele de prin mahalale si deprin sate, ca s'a", vezi cum se Imbata lu-cratorul si t6ranul, pentru a se ameti, pen -tru a uita mizeria, pentru excita fortelesleite de foame, Incordendu-le pentru o nou'amunca cu ajotorul alcoolului ! Du-te savezi, cum se pierde si degenereaza nea-mul teur platind biruri grele, cland recrutidin floarea satelor, murind de epidemil, deignoranIa si de mizerie!

flind-c5,

a-si

IN EXIL 149

i cuvintele noastre au fost auzite. Ti-nerimea universitara din Rusia : rusi, ru-teni, caucazieni, polonezi, romani din Basa-rabia, top aceia pe cari imperiul musca-lesc de o potriva i-a constrans In bratelesale, toti au Inteles apelul nostru, si auplecat in popor.

i ac,easta plecare In popor n'avea In-ratisarea unei mascarade ; oamenii din pa-tura cults, femeile si fetele, mergand inpopor nu s'au transformat In lucratori siterani de carnaval.... n'au mers la fabricisi la sate In calitate de vagabonzi voia-jori, In calitate de diletanti earl aduc cuei brosuri si cart, pentru a le distribuioatnenilor fara carte. Fie-care, din aceiacari s'au dus In popor, afara de o prega-tire serioasa teoretica mai avea la Inde-mana si cunostintele unei meserii. In afarade medici, moase, profesori si profesoar -e,Intre tinerii cari mergeau In popor maierau si tamplari, ferari, cismari, lucratoride fabrics si de uzina. Aceasta cunostintaa meseriilor mult a servit acestor oameni ;primo, le a servit ca mijloc educativ pen-tru ei Insisi, secundo le a servit mai cuseams pentru apropierea cat mai intima apoporului muncitor. In persoana unui tim-

150 IN EXIL

plar, ferar, mecanic, teranil si lucratori) ve-deau pe omul lor, pe unul ca el; si in-fluenta unul atare om asupra for prindearadacinI adancI, In mijlocul muncitorima

VIII.

TIPOGRAFIA SECRETA, CARTI

SI BROSURI.

Intorcandu-m6 din Iasi, am adus tovarasilor mei emigrati stirea ca granita esteorganisata pentru transportarea cartilor re-volutionare In imperiul rus, ca prin ur-mare acum nu remane de cat creareaunei literaturi revolutionare, care lip-seste cu desavarsire.

Intrunirea refugiatilor politici, care s'atinut imediat dupa, sosirea mea, hotarestesa se creeze o tipografie in Elvetia, si satiparim In acea tipografie atat carte pen-tru patura. culla, cat si brosuri pentrupopor.

152 IN EXIL

Pentru a realisa cat mai curand celehotarate, era nevoe de bani ; si tocmai banine lipseau cu desavarsire. Aceasta ne sill,In cap cu Bacunin, sä intra'm in tratativecu un alt grup de refugiati politici, car&s'a grupat imprejurul lui Petru Lawroff.Tratativele Intemeiate pe scopul comun altutulora, distrugerea absolutismului, chiarla Inceputul for au fost rupte.

Un abiz mare despartea cele dou6 gru-puri. Lawrovistii erau doctrinari, carturaricari nu credeau posibila In Rusia nici omiscare, fie politica, fie socialists ; Bacu-instil din contra, sub influenta mai mult atemperamentelor, erau profund convinsi caultima ors a despotismului a sunat, ca. inpopoarele imperiului fierbe o nemultumiremare, si ca nu lipseste de cat o organi-satiune revolutionara, pentru a da loviturade moarte tiraniel tarilor.

Bacunin, de si rus de origine, prin con-vingerile sale era dusman sinter al ruso-filismului. Inca in tinerete el s'a pronuntatfranc si loial pentru Polonia, si In con-tra Moscovei, apoi, In toate scrierile saleadresate slavilor din Austria, pururea sepronunta pentru autonomie, si contra con-topirel cu muscalimea.

Eu ca roman din Basarabia, caucazi-

IN EXIL 153

erni, polonezii, ruteni lucru firesc, ne-amafiliat cu rusii earl 11 1nconjurau, si amacceptat programul sell federalist.

Ne putandu-ne 1ntelege cu doctrinariI,lawrowisti, not bacunistil, hotararam salucram a parte, si In propaganda noastraprin scris sa ducem In patura cults a Ru-siel idea necesitateI neaparate a distrugerciimperiului rusesc in actuala sa forma.

si socials, lasand popoarele din carese compune acest imperiu, libere, sa-si cro-iasca singure destinele, pentru a putea sase cristaliseze apoi. dupa victorie, Intr'ofederatiune libera de neamuri trijghebatelpe temeiul cerintelor economice, math.' si pebasa simpatiilor de rasa.

Odata IntelesI 1ntre not In ceia ceveste principiile fundamentale, ne-am puspe lucru.

Spre toamna anului 1873, cu marl greu7tali adunand toate micile noastre mijloace,1ntemeiaram o tipografie la Zurich. °datatipografia organisata, ne-am apucat de lucru.

Neavend parale pentru a angaja lucra-tori tipografi, si apoi neputand Incredintaadese on unele din lucrarile tipografice,precum sunt proclarnatiile, apelurile etc, Inmanile unor oameni str'aini cu sufletul de

po-litica

pri-

1.54 [N EXIL

opera noastra, am fost nevoiti a ne facenol culegatori tipografi. Si ne am Mout.

Sagin, Popoff, eu, pe urma cite -va fetestudentine, deveniram In curand tipografibuni si activi. Lucram eke 10-14 cea-suri pe zi, ha cu vingalacul In maini, bala roata masinei, ha ca puitori.

Dar a munci fisiceste, n'a fost destul, maitrebuia s'a si scriem tot nol, atat cartilepentru patura culla, cat si brosurile pentrupopor.

De aceia uml din noi, dupa o zi In-treaga de munca In picioare la tipografie,mai petreceau si noptile, sezend tarziu lamescioara de lucru si pregatind manus-ens pentru maine.

In mijlocul acestel munci foarte obosi-toare se Bete pe fata lupta cea mare dinsinul societatii internationale de lucratori-lntre Bacunin si Marx.

Unul, aparator ardent al ideil anarhiste,propaga desfiintarea statului modern si In-tocmirea unel organisatiuni federaliste apopoarelor.

Altul, ap5.ralortil lumel muncitoare, pro-pagare organisareas tatulul capitalistofeu-dal in stat al muncitorimel, si chema lumeamuncitoare la Intocmirea partidulul social-'democrat.

IN EVIL 155

Cel dintai socialist-revolutionar; eel dinurma socialist-evolutionist.

Aceasta lupt5,, lucru logic si firesc, neaptica In vtrtejul seu §i pe nol top, car!Inconjuram pe Mihail Bacunin.

Batranul revolutionar, care pe acestetimpuri era In capul asociatiunei interna-tionale de lucratori din Italia, Spania, El-vetia francesa si Franta de sud, avea marenevoie sa fie ajutat de not trnerii. Ca mem-bru aliantei democratice, eram nevoit sa'au parte la acea lucrare.

De aceia adese ori lmprejuraxile m'ausilit sa las tipografia din Zurich pe mainilelui Sagiu, §i sa plec la Locarno, uncle lo-cuia Bacunin. serveam de secretar,scriind sensor! In Italia, Spania §i Franta.Secretariatul meu dura une-ori septemaniintregi, §i numai oboseala, sleirea desavar-§ita a fortelor din causa noptilor petrecutela sons faceau ca sa flu inlocuit cu vr'unalt Mier italian, spaniol sau francez. A-tunci plecam din Locarno indarat, §i iara-sime ocupam cu de-ale tipografiei.

La sfersitul anulul 1873, in mi]locul gru-parei noastre, se ivi o mare neIntelegere.Dliharl Bacunin, cu cat afacerile noastre InRusia cleveneau mai marl, cu atat ince-puse a creole necesara o organisatiune cen-

Aci 4i

156 IN EXIL

tralista a fortelor revolutionare. Tendintelesale autoritare deveneau cu atat mai pe-riculoase causei pentru care luptam, cucat asupra IW avea mare influents un re-fugiat rus Sagin.

Acest om de o inteligenta vie, de o mo-rals destul de elastics, era fiul unui -precu-pet rus din guvernamentul Iaroslaw. Ames-tecat intr'o mi§care a studentilor dela po-htechnicul din Petersburg el a fugit InAmerica, de uncle apoi s'a tutors §i s'a sta-bilit la Zurich

Om practic, foarte activ, densul priveacausa cea mare pen tru care cu totil lucramca o operatiune comerciala, ci In on cepas, In on -ce actiune a noastra nu vedeade cat partea pur materials a afacerei. Su-fletul afacerel, partea esentiala, pentru den-sul trecea nepriceputa.

Aceasta insuficienta morals,, acest spiritspeculativ, acest sange rece de a calcula,atunci cand fie-care cifra era fiinta vie,oameni, cari surer, cari se jertfesc, me re-volta pe mine om sentimental. Eu nu pu-team lua parte la acest fel de aritmetica.,nu puteam remanea nepasator, vezend cumse fac socotelile de isbanda, Intr'o afacereplina de drame sociale.

De aceia In curend Intre mine §i Sagin

IN EXIL 157

relatiunile devenira foarte incordate, adu-cand dupa sine chiar ruptura. Causa rup-tured a fost intocmirea comitetului dirigentslay, in care eram alesi ad-hoc de MihailBacunin: eu, Sagiu si F. Lermontof (mortapoi In fortareata Petro-Pavlowskaia).

Intocmirea acestui comitet, facuta pe submana*, si tntr'un mod arbitrar de Bacunin,faro, stirea grupului, me sili so, ies din a-lianta si so, parasesc pe bacunisti; ceta ceam si Mout find urmat de mai multi to-varaisi.

Iesirea noastra a fost fatala bacunistilor,de oare-ce rupand relatiunile cu nod, el'

perdusera on -ce legatura cu Rusia, si furasi141 so, tnchida tipografia si so, incetezeon ce lucrare.

Rupand cu Mihal Bacunin, eu parasiiZurichul si me mutai la Geneva, unde i-mediat organisal impreuna cu tovarasii meiA. 0. si V. H. o nou'd tipografie.

FX.

NICULAI JOUCOWSKY.

Dupd ruptura cu bacunitii am remasputini. Mijloacele banesti ne lipseau cu de-savarsire, §i la Geneva micul nostru grups'a gasit isolat de on -ce relatii cu mediulrevolutionarilor de la Apus.

Pe acest tamp locuia cu familia sa la'Geneva vechiul emigrant rus Niculai Iva-'novici Joucowsky, fugit din Rusia pe lasfirsitul anului 1862.

Trecutul acestul om, activitatea sa In-sanul societatii internationale de lucratori,principiile sale politice, §i eruditiunea sa,ne facura pe noi, foil veniti, sa cautamcu asiduitate a ne apropia de densul.

Niculai Joukowsky apartinea unei familii

IN EXIL 159

bune din Rusia; ca student a luat partela miscarea de la 1862 din Petersburg, sia fost amestecat Intr'o afacere privitoarela o tipografie clandestine. Tipografia finddescoperita, tinerul a fost nevoit sa fuga.Multumita organisatiunei fortelor revolutio-nare din Polonia, cars se pregateau de re-volutie, densul a trecut granita si s'a acid-postit In Elvetia.

Aci In curand el lua parte active Inmiscarea lumei muncitoare; importanta ac-tivitatii sale, valoarea sa in aceasta ma-reap', miscare a secolului nostrusunt in-sense In istoria asociatiunei Internationalede lucratori. La congresele anuale ale a-cestei societati, pe tend densa era in floare,vocea lui Niculai Joucowsky vibra nu nu-mai plina de entusiasm pentru triumfulcausei sfinte ce apa'ra, dar mai cu seamaaducea lumina si formula concluziuni incestiunile arzatoare puse la ordinea zilei.Darile de seama ale acestor asise ale lu-mei muncitoare sunt pline de resultatulmuncel intelectuale a acestui suflet lumi-nat si erudit.

Voind a face cunostinta cu Joucowsky,morsel' la densul acasa, dar n'am fost pri-mit. Refuzul de a fi prima se datora din -tr'o parte trecutului meu: eram unul din

160 IN EXIL

condamnatil In procesul lui Neciaeff, iarNeciaeff era adevaratul bate voire a tu-tulor oamenilor cinstiti din mediul refugia-tilor politici. Afara de aceasta considera-tiune foarte temeinica Insepentru cei earlnu stiau ca tocmai eu cram una din vic-timele lui Neciaeff mai era si o alta con-sideratiune, anume, aceia ca cram bacu-ninist. Ruptura noastra cu Bacunin nu e-ra cunoscuta lui Joucowsky, si lucru fi-resc ca el me considera de proselit ardental lui Bacunin.

Toate acestea le pricepui foarte bine, silasai ca timpul sa hmpezeasca lucrurile.

Tipografirt noastra in curand a fost ins-talata, eu, d. I..... un alter de artilerierus, si Popoff, un refugiat rus ne puserampe lucru Intaia carte care a Iesit de subpresa noastra a fost brosura «Ccitre revo-lutionarii ruqi!» apoi cartea istoria mil-Carel comuniste din 1871, ambele cartIscrise de mine.

Cand aceasta din urma s'a tiparit, ammers pentru a doua oar5. la Joucowskysi I-am lasat un exemplar.

0 septainana dupa aceasta Joucowsky,care citise cartea mea, me primi pentruintaia oara.

Am citit cartea d-le, si am dat-o pe

pr. iOUCOWSKY

rd

IN EXIL 161

urnia unor membri ai comunei din Paris,anume lui Lefrancais Si lui Arthur Arnould ;e bine ca sa tie ei modul original de ve-dere pe care .1-ai expus.

Dupd acest compliment vag conversa-tiunea noastra, lucru firesc, trecu asupraRusiel

Desvoltarea istorica a civismulul lapopoarele cari locuiesc marele platou dela resaritul Europe!, zicea Joucowsky, 1nsecolul IX a mers pe deosebite cal. Istoricii rusi de la Lomonosoff §i pana la So-lovieff ne povestisera basme oficiale, cumca formele juridice ale actualului stat russ'au Injghebat de a dreptul din forma fe-dera15, a vechel Rusil, ei mai adaogara caaceasta lnjghebare s'a facut tntr'un modcu totul firesc. Dar acest basm, inventatIn sprijinul absolutismulul nu e cleat unbasm, ci nimic mai mult. E destul ca sane aducem aminte ca pc Cand Moscovase semnala mai cu seams prin barbarie,ignoranta si moravurile cele mai selbaticecand acolo domneau glorios Knutul §i o-pricinina, In marele Nowgorod exista de-ja o cultura, existau carturari, artist!, po-eti popular!; alaturi cu Nowgorodul existap'atuncl municipii ukrainiene §i ale Belo -rusiel, apoi dincolo de vadurile Dniprului

Zamfir C. Arbure 11

162 IN EXIL

exista deja o republicA militardZaporol-ska Sled._ Acesta e adeverul istoric cu-noscut noun, si tagaduit de istoricii rust,dar tagada for n'are acum absolut nici ovaloare ... n'are valoare nici Zidul de gean-darmi cu care Rusia apara granitele saledespre Europa, cad ideile occidentului pa-trund mereu printre sirurile dese ale gean-darmilor. Revolutlunea cea mare din seco-lul trecut a avut si ea resunet In Rusia.Gonspiratiunea decembristilor n'a fost decat echoul el, pe malurile Newel. Alexan-drul I se credea a e liberal, si a creeatcolonit militare pentru teranI, dar Decem-bristiI au adus In Rusia din Paris ideiledespre drepturile omului, despre constitu-tiune, despre desrobirea teranilor. Impe-ratul Niculal a spanzurat pe poetul RI-leeff, pe Pestel, Bestiujeff, Cachovsky, Mu-ravieff-Apostol. EY au murit, dar ideile fornu... Herzen, Ogareff, Bacunin, Granovsky,Belinsky au pastrat traditia Decembristilor.Ideile revolutionare au primit numal o altaforma, sub presiunea evaltitiunilor realisateIn occident.

Imperatul Niculal I era un om mar-ginit, crud, adeverat wachmistru prusian,si nu se ocupa de cat cu cantonistii sidragunil. Urind din suflet Revolutiunea Goa

IN EXIL 163

mare, densul 'si -a Inchipuit, ca. In locul tri-logiei de la 1848: a Libertatea, Egalitatea§i Fraternitatea, pentru Rusia se poate In-tocmi o alta trilogie absolutists, si a pro-clamat-o In : ortodoxie, absolutism §i pa-trie. Sub domnia acestui crestin de la uncapat pang la altul gemeau toate popoarelevastului seu imperil', iar densul credeaca fericirei sale nu-I va veni nici o datasfarsitul. Desteptat de bubuitul tunurilorde la Sevastopol si vezand ca robil* se pre-gatesc sa macelereasca pe nobilii seiNi-culai lua otrava si muri.

Imperatul Alexandru se urea pe tronplin de oroare pentru robie. TIn'er el ci-tise pe Herzen si intelesese bine ca a dornniprecum a domnit parintele seu este cuneputinta. Patura cults din Rusia cere im-perios reforme radicale, cere desrobireateranilor. Polonia, nenorocita Polonie, sescoala In picioare. Lipsit de caracter, spe-riat, z5.pacit, Alexandru cu o mana su-gruma poporul polon resculat, iar cu altadesrobeste teranil; cu o mana da libertaterelativa cuvantului tiparit, iar cu alta tri-mete In Siberia pe poetul Mihailoff, pe e-conomistul Cernischewsky si pe altil.

Tinerimea enervata, dezilusionata Insperantele sale, incepe a se misca, la randul

IN EXIL

seu. D-ta cu Neciaeff ati Incercat s& gru-pati aceasta tinerime in jurul unui programpolitic, tar Dumitru Caracozoff, mai expe-ditif, a luat revolverul al a tras in imperat.

Dincolo, la sud, asemenea s'a ince-put o miacare mare nationala ; rutemi auridicat capul ai au /nceput sa protestezeIn contra rusificarei barbare, la care suntsupuai. Poporul rutean are mare dreptatelucrand pentru resturnarea despotismului,ai contra centralisatiunei imperiale, care animicit libertatile sale cazaceati. Constiintanational& rutean& gasit expresiunea,sublim5, In poetul Taras Sevcenco. Acestpoet e umoul poet slay poetul prani-mei Dar rapsodul poporulul trebuia saispdaeasca marele seu pAcat de a fi striaIn limba ruteana. Tarul trimis in exit,uncle nenorocitul a murit In mijlocul unui,popor strein lui. Ve aduceci aminte poe-m. lui Sevicenco :

De la Moldovem p,ina la fineIn toate hnibile tot' tactact stint forte*

Aceasta poezie plin5, de ironie mua-catoare a Mout pe tarul sa turbeze, ai pen-tru aceasta poetul a fost trimis ca soldatIntr'o fortereta de pe marginele Uralului.Aceeaal soart5, a avut-o si un alt rutean

Sl

164

IN EXIL 165

marele istoric Costamaroff, pentru ca a scrisun adever istoric.

De la 1860, adica anti ani numalde la urcarea pe tron a Tarului Alexan-dru al II-lea, acest despot a inceput o luptacrancena cu tinerimea universitara.

In ultimii ani aceasta miscare, pre-cum lied cu placere, este Insufietita de i-deile marete ale asociatiunei internationalede lucratori ; aveti mare dreptate, d-le, cav'ati lasat de vechea traditiune a societa-tilor secrete, ca nu v6 mai ganditi la o res-turnare pur politica, la revolutii de palatla punerea manei pe putere, dictatura, sica In locul acestor metode vechi ve gall-

numai si numal la popor. Aceasta do-vedeste, ca cugetarea voastra a devenitconcreta, ca programul vostru este logic.Politica, robia femeiei si a barbatului, drep-tul civic, trebuesc private nu ca cauzele lip-sei civismului In societatile umane, ci caconsecinta relatiunilor omului catre lucru,stabilite de actuala civilisatiune burghesa,ca resultatul instituirei proprietatel indivi-duale, din care decurge exploatarea omu-lui de catre om. Cestiunea economics estealfa si omega.

Luptatoril de frunte pentru viitorulomenirei de mult deja privesc cestiunea

dit,i

166 IN EXIL

libertatei din acest punct de vedere. In An-glia, in Franta, in Germania, dupa Four-rier, St. Simon, Owen, au venit la rind,Lassal, Marx, Engels, si ast-fel conceptm-nea Clara a socialismului stiintific a deve-nit patrimoniul comun al proletariatului.Aceasta conceptiune gasit expresiuneafidela In programul societatei internationalede lucraitori. Politica e supusa cestiunei e-conomice, libertatea politics, libertatea re-ala civics, se considera' de imposibila faralibertate economics. Libertatea reala a u-nui popor e strans legata, cu libertatea in-tregei omeniri. De-aci necesitatea neaparataa unel actiuni comune, a unei solidaritatiintre proletarul tutulor terilor. In fata aces-tei uriase opere urile nationale dispar, po-litica de cuceriri, de invami trebue sa dis-para., find inlocuita cu federatiunea nati-unilor civilisate. State le moderne sunt in-temeiate pe concurenta, pe rivalitate, sta-tele nationale a muncitorimei se vor Inte-meia pe unitatea intereselor economice ;caci, resultatul muncel omenesti, productiu-nea, e strans legata in toate ramificatm-nele sale, Incepand cu agricultura si 'Danala productiunea manufacturala

Si tine poate ridica pe umerii seio atare opera uriasa? Invederat ca nimeni

'sl-a

IN EXIL 167

de cat Insi§i muncitorii. De aceea trebuesa parasim on -ce preocupare de dictatura,comitetele centrale, organisatiunile artificialecu ajutorul carora am lucrat pana acum,provocand mi§cari din sus in jos. Revolu-tiunea sociala nu se face, ea vine pe caleaevolutiunii, vine fatal, precum apele Muni-lor curg spre mare. In zadar curentul a-pelor se opreste, In zadar se constriiesczagasuri §i fel de fel de stavilare, presiu-nea apelor, volumul for propriu rupe za-gasurile, §i stavilarele I§I cauta alte cal, ore-aza o alta albie, si tot trece de inaintespre mare. Revolutiunea sociala se face dejos In sus, trecand de la natiune la nati-une, pana nu va cuprinde omenirea intreaga.

Alta data, nos, revolutionarii pe te-meiul unor programe pur politice §i de-magoge lucrand in cercul conspiratiunilornoastre artificiale ceream de la popor osupunere vointel conducatorilor §i. atat.Metoda aceasta de a lucra pripit ne a fostfatale, cad chiar aceia din democrati, earl'au fost sinceri, Fi4i prin urmare cinstiti, auv6zut opera for frustrate de burghezimerapace §i f5r'de consciinta. Apoi din idea-logi ne am transformat In sociali§tI, §i a-cum lucru firesc, trebue neaparat sa isbu-tim ca poporul muncitor, pentru care lu-

168 IN EX IL

cram,' sa nu mai remand o arma. In ma-nile noastre, ci sa ne urmeze cu deplinacuno§tiinta de causal sa aiba deplina vointa,sa §tie pentru ce lupta §i sa fie el, iarnu not initiator In tot §i toate.

-- In politica', in actualul stat, fictiuneade stat nimicWe cu desaverire persoana.Ratiunea de stat ca molohul din Fenicia IFigtnghite copiii. In organisatiunea viitoare asocietatil, intemeiate pe munca organisatatiintificeste, fie-care muncitor, fie-care mem-

bru al societatii trebue sa fie In acela§itimp §i o persoana con§tienta de drepturile§i datoriile sale ; caci In acea societate nudensul va exista pentru societate, ci socie-tatea pentru densul. Privilegiile vor dis-parea.... cugetarea umana, tiinta, artavorcleveni patrimoniul comun.

Acestea sunt convingerile mele, zi-cea Niculai Joucowsky.

Si la aceasta profesiune de credinta, eu§i tovar'a§ii mei, am respuns, 0, suntem cudesaver§ire de acord cu densul.

0 intelegere asupra principiilor stabilin-du-se 'i-am propus sa lucram impreuna.N. Joucowsky primi propunerea, §i cerculnostru din acest moment se compunea dinpatru in§1: A. 0..., V. H... si N. Joucow-sky §i eu. Unindu-ne In curand cu cercul

IN EXIL 169

socialistilor din Moscova, am Intemeiat ogazeta pentru popor a Rabotnik», apoi maitlrziu am fondat un al doilea ziar a Obrina»destinat pentru lumea cults.

Acest din urma Insa, fondat cu partici-parea d. Mihail Dragomanoff si a mai mul-tor socialist! din Petersburg, In curand afost proclamat de organ al intreguluipartid socialist revolutionar din Rusia.

In ziarul Rabotnik articolele cele maisubstantiale au fost scrise de N. Joucow-sky, si In aceste articole neultatul meu a-lma zicea lucratorilor din imperiul rus :

«Sunt Inca printre terami rusi si prin-«tre lucratorii din orase oameni car! Is!«pun nadejdea In Tar. Tarul, zic acesti oa-«men!, ne va scapa din ghiarele proprie-«tarilor de pament, si din manile rapace«a stapanilor de fabric! si usine.

cci tine e acest Tar ?«In alte timpuri In Rusia existau multi

«print' (cnezi) cari mereu se resboiau pen-«tru preponderenta ; si aceste resboaie s'au«ispra'vit In profitul cnezului Moscovel. Cne-«zii Moscovei mai mult prin Inselaciune, po-«litica mongola si- ucideri de cat prin vic-«toril pe campul de batae, au izbutit sa«doboare pe top ceialalti si sa devina sta-«pan! peste Intreaga Rusie.

170 IN EXIL

aTarului II trebuesc curteni; boierii Il«Inconjoara si se fac slugile sale. Sluga fuseatrebue platita si Tani au daruit boierilor«pe terani cu pament cu tot. De atuncios'a Infiintat robia In Rusia.

eActualul imperat Alexandru al II-lea a«desrobit pe terani. Poporul a crezut Caa Tarul In adver Ii voeste binele. Dar des-«robirea s'a constatat ea e o minciuna,«cad n'a adus poporului de cat mizeria«cea mai mare. A inselat deci Tarul pe«terani si au perdut teranii nadeidea In Tar.

«DUpa desrobire printre boeri si printreastapani de fabrice o nemultumire mare«s'a sttrnit. Nemultumitil voesc Constitu-qiune, iar altii nu se multumesc cu atata«si cer Republica Si unii si altil zic:«trebue ca poporul sa aleaga represintantil«sei, cari ne vor face legi bune. Lucru«bun. Se pare ca In adever asa ar fi mai«bine, dar In realitate vai !.. nu e asa. Po-«porul voteaza pentru boeri si stapani«pentru ca de boeri si stapani depinde,«Fara constitutie domneste In Rusia Ta-«rul cu boerii, data va fi constitutiunea«vor domni boerii cu Tarul; iar data vadi republics vor domni boierii si sta-«panii de fabrice fara Tar; in on ce caz

IN EXIL 171

«poporul va remanea sarac, 110 Omen-«tulul.

«Cum sa faca dar poporul muncitor, ca«sa scape de saracie, de impilatori, si de«inamicii sei? Singura scapare consta In«unirea intr'un gand, intro actiune a lu-«mei muncitoare ....

Iata, dar teza, pe care o apara N. Jou-cowsky In ziarul Rabotnik. Mal tarziu N.Joucowsky, adresandu-se In Obscina catrejunimea universitara, zicea tinerilor :

«Nol scrim si tiparim mil si mil de«carp si brosuri, pe care voi le respanditl«In popor si lumea cultA. Procesele poli-«tice din ultimul time dovedesc c5, victi-mele absolutismuluI sunt socialists.

«Si nu numal tinerimea rusa a devemt«socialistd; tinerimea ruteana se riche& ar-«borand drapelul ideilor democratice. Im-«peratii rusi aveau tot-d'a-una fried de se-«paratismul cazacilor, dar pang ce Polo-«nia le era primejdioasa, el sprijineau pe«cazaci. Dupe peirea Poloniei politica tari-«lor s'a schimbat: iubovnicul desfrinatei«Ecaterina a II-a a desfiintat libertatile ca-«zacilor, iar la 1876. tarul Alexandru al«II-lea, urmand politica strabuneI sale, a«dat ultima lovitura poporului rutean, des-«flintand literatura ucrainiana. Tinerimea

172 IN EXIL

«din Ukraina s'a ridicat in picioare, sub«conducerea lui Dragomanoff, densa a ri-«dicat stindarul neatarnareI poporului ru-«teansi propaganda ruteana a Imbrati-«sat asta-zi doue imperil Rusia si Aus-«tro-Ungaria!

«In aceasta miscare e samburele mare-«luI viitor al popoarelor earl zac in robie«sub calcaiul Tan lor rusi.

«Sa nu uitam nici o data faptul ea In«llusia actuala muscali' aunt numai Ta-«rul, cinovnicii, boierii si comerciantii. marl.«Tarul din Petersburg n'are de cat pe«geandarmiI muscali, pc spioni muscali,«pe cinovnicii muscali, dar n'are popoarele«muscale.

«Afara de caucazieni, de armeni, de mol-«dovenI, de filandezi, pe call numai un«Stanovol rus poate sa-I considers de rusi,«in vastul imperiul muscalesc mai tra-«iesc 36,100,000 rusi, 14,239,000 ruteni,«4,749,212 poloni si 4,000,000 belorusi.«Fie care din aceste popoare mai poseda«limba sa proprie, obiceiurile sale, modul«seu de a trai; fie care din el tinde deal«fireste, all croi o viata a sa propria.

a Muscal, polonez, rutean, belorus saualocultor din Siberia, fie care are patria sa,«limba sa, tendintele si aspiratiunile sale.

IN EXIL 173

«NicI unul din el nu primeste dominatiu-«nea muscaleasca, de buns voie. i totia cu ura, Indura egemonia muscaleasca.

«De aceia singurul program firesc careea putut uni pe top nemultumitii din im«periul tarilor, a fost si este federalismul,-«de aceia tinerimea culla, formats din vlaga«tutulor popoarelor subjugate de Rusi, n'a«putut si nu poate s5. accepte 0 organi-«satiune centralists a fortelor revolutio-«nare.

aCurmand cu traditiunea obladuirei fe-«mite a muscahlor, agitatoril, propagatoriiasi revolutionarii din Rusia au Mout bine,«c5, n'au priimit modul de a lupta al lul«Neciaeff si a altor rusI, si au facut bine«ca s'au organisat In cercuri neatarnatoare,«fair5, un comitet central, rail o dictatura,«oare care.»

«Ne existenta unui comitet, si prin ur-«mare a unor ordine ad-hoc, impune tu-tulor o unitate de actiune adanc chibzuita,

«bine cugetat5. de toti aceia cari de o po-«triva is! sacrifica viata. Practica a demon-«strat bine necesitatea unei organisatiunt«federale a tutulor fortelor revolutionare,«aceasta federatie s'a si Intocmit deja intro«nol, grupul din Geneva, Mihail Dragoma-«noff cu ruteniI, moldoveni cu Arbore, Zu-

174 IN EXIL

«bcu Codreanu, poloni si caucazieni in frunte«cu printul Titiane, Cicoidze, printul Cer-«kezoff, Cebadari si altii. Supunerea la tinecomitet este deci inlocuita printr'o trite-«legere bine chibzuita., si intemeiata pe«neatarnarea popoarelor de cliferite nea-«muri din imperiul rus. Aceasta organisa-«tiune noua, injghebata Intr'un mod firesc,«nu artificial, In curend va avea sa treaca«printr'o mare criza.

«Criza aceasta este regimul Constitu-«tional.

«0 buns constitutiune se ia, dar In Ru-osia a o lua n'are tine; deci constitutm-onea in Rusia nu va fi luata ci data. De«aceia chiar de acum ne putem bine In-ochipui ce fel de harts constitutionals vomoavea. Fats cu ast-fel de constitutiune ce4 rol ne incumbA, noua federalistilor ?

«Un singur rol: A merge Inainte, a lu-«cra mereu si pretutindeni in contra sta-«tulid muscalesc, In contra imperiului ta-«rilor. Agitatia, propaganda prin grai, pro-paganda prin scris, organisarea muncito-

erimel, participarea directs In rescoaleleeteranilor, In greve si manifestatii iataomodul de actiune. A fi numai propagan-edisti de infratire, de iubire si a remanea«reel, cand soldatil Impusca femei si copii,

IN EXIL 175

«este absolut cu neputinta. A rescula pe«terani sau lucratori inadins, a-i tramite«In contra gloantelor si baionetelor este«o crima; dar a lumina pe eel resculati,«a le arata, Ca rescoala fie partiala, fie«generala, fara chibzuinta, fara un ideal«bine determinat e o gresala, este datoria«unui om cinstit ; a nu lua parte la res-«coalele create prin chiar firea lucrurilor«este o gresala.»

Tata dar modul de a vedea, de a cugetasi de a lucra a lui Niculal Joukowsky. A-cest mod ne a fost comun tutulor celordin gruparea noastra, si conform acestulmod am lucrat.

Mult, sau putin am facut viitorul vaarata. Un lucru insa e necontestabilmilsi mil de brosuri si carp am tiparit nol,si am respandit in imperiul rus. Unele dinbrosurile noastre au fost respandite prinpopor In zecimi de mil de exemplare,

cartea cea mai populara, care a avuteel mai legitim succes printre lucratori«Chitraia Mecanica» a fost scrisa de unroman din Basarabia, d. V u.

Am aretat cetitorului tine a fost N. Jou-kowsky ca om politic, ca cetacean, ca cu-getator; nu-1 voi putea Insa descrie ca a-mic, ca tovaras!

si

176 IN EXIL

Pe langa o eruditiune mare, acest omavea §i o inima, care palpita de iubirepentru top, cars sufere, pentru totI, earl luptapentru binele oWesc. Artist to suflet, mu-zicant de mare talent, el adese-ori ne ri-dica curagiul, ne Imb5.rbata In momente derestri§tie cu cat-A*6.61e sale la piano. Si subdegetele lui maiestre, In tacerea noptilor,adese ori ostenitl de munca In tipografie,gAseam odihna sufleteasca, ascultand im-provisatiunile sale sau divina muzica a luiBeethoven Si Mozart.

Niculai Joucowsky a murit la Genevain luna Aprilie anul acesta 1895 In vlrstade 61 ani. RefugiatiI politici din nenoro-cita Polonia, din Rusia, Germania §i Franta'I-au condus 'Ana la ultimul loca§. Miemi-a lasat reposatul Archiva sa ruseasca,jar pe cea francesa a lasat-o lui EliseeReclus.

X.

ATENTATUL CONTRA SPIONULUI

SI ARESTAREA MEA.

Pentru a iesi din alianta democratica or-ganisata de Mihail Bacumn, precum si pen-tru a'i esplica cauzele rupturei cu densul,am fost nevoit sä plec la Locarno unclese afla el. Plecai din Bern si Luzern prinSt. Gothard. Pe aceste timpuri linia caielferate, care trece prin marele tunel a S tuluiGothard Inca nu era construita ; de aceiaam fost silit sa iau diligenta, care m'a dus'Ana la Andermat, un sat situat la poaleleS-tului Gothard. De aci am trecut cu sa-nia uriasul munte, si m'am scoborit In Ai-rolo, de unde deligenta m'a dus prin Bel-linzona la Locarno.

Zernfir C. Arbure 12

178 IN EXIL

Am stat la Bacunin o septamana. Ba-tranul revolutionar nedajduia sa me con-vinga. Ca n'am dreptate combatand modulsell de a lucra ; el 'mi demonstra prin fap-tele din viata sa, ca densul a fost tot-d'a-una pentru distrugerea marelui imperiu rus,si ca a lucrat mult pentru desrobirea Po-loniei.

Resultatul Intrevederei noastre totusi afost ruptura. Bacunin 'mi-a dat o scri-soare catre tovarasii mei A. 0. si W. II.,In care densul deplangea despartirea noa-stra si lncheia cu urmatoarea fraza: asa«na'dajduim totusi ca lucrarea comuna, si«viata din trecut nu se vor cterge nici o«data din iniinile noastre. Lucrand fie-care«la o parte, ne vom pastra reciproc stima«§i iubirea care ne a legat, cand am fost«toti Impreuna.» *)

La tntoarcerea mea m'am oprit la Berna,pentru a consulta un doctor asupra boalelsotiel mele. De la gars am plecat In oral,si de oare-ce era prea de dimineata pen-tru a merge la doctor, intrai Intr'un res-taurant si cerui un pahar de ciai.

Pe cand me a§ezasem la o masuta, iataca In salonul restaurantului intra doi gean-

*) Scrisoarea autografa se afla cu multe alto sctisori laBritish Museum din Londta.

IN EXIL 179

darmi elvetieni. Amandoi se apropie demine, si unul din el Iml Intinde o hoxtie.

Iau hartia si citesc cu surprindere : eraun mandat de arestare.

Si pentru ce sunt arestat? tntrebaisurprins.

Aceasta nu o putem sti! cu multalogica Imi respunde geandarmul.

Tot ce stim este, ca trebue sa ne urmati.Lucru firesc cg, asa am si facut. Pe strad'a-

se gramadise lumea; toti m6 priveau cuochii holbiti, iar un pravalias adresandu-secatre geandarmii mei Intreaba :

-- Er hat etwas gestohlen ?Ich bin ein politischer Fliichtling,

respunsei obrazmcului, and solche Leitesend keine Diebe.

Am fost dus In temnita orasului Berna,numita Kefigtum §i am fost Inchis /rite()camera cu tree arestanti.

In camera aceia, foarte murdard, eraunumai dou6 paturi cu niste saltele de paiegoale; deci, Gate doi intr'un pat trebuia sa,dormim.

Tovarasii mei de Inchisoare erau : unOran din cantonul Bern, un baiat, si unom de vr'o 40 de ani, Imbracat destul debine, dar care avea fisionomie foarte res-pingatoare.

180 IN EXIL

Seara totI trel mi se recomandarA, fie-care povestindu-mi eremiada nenorocirilorsale.

Baiatul a fost calf5, la un barbier; el aspart tejgheaua si a furat paralele stapa-nului. Apoi a fost prins Intr'o casa de pros-tituate, cand Inca abia atinsese banii fu-rati. Lipsit de consthnta, pungasul nu seplangea de soarta sa actuala, ci se vaitaca n'a avut vreme sa cheltuiasca bami furati.

Omul cu fata fioroasa mi se recomandade om cinstit si 'nil -a povestit o istorieplina de persecutii din partea unor dus-marg. puternici. Privind fata lui repulsiva,ochii set sireti, vedeai imediat cal acestom e phn de vicii si e capabil de on -cecrima.

Teranul meu era un tip de teran el-vetian. Densul Imi povesti Intreaga odiseiavietei sale de munca. Bietul om noapteaIntreaga Imi vorbea de casuta sa din fun-dul muntilor, de vechimea acelel case con-struite acum 400 ant.

Parca-I ved pe toti, ofta In tacereanoptei arestantul, cu care erau culcat Inacelas pat. Tata, usa din odaia de lucrudescinsa; In a doua odaie, cea curata, ladebatrana mama In fotoliul seu. In acea o-daie avem tot lucruri scumpe, tot lucruri

IN EXIL 181

de familie. Pe pereti sunt atarnate foto-grafiile rudelor. Pe sifoner stau asezate cesti,pahare, sfesnice de bronz, fel de fel de su-veniruri. Multe generatil din fainilia noas-tra au tot strans la aceste lucruri. Du-mineca mama are obiceiul sa deschiza du-

top copii mai mdricei, In ciu-da si invidia celor midi, cdrora nu se per-mite de a pune mina pe aceste lucruride famine, sterg de praf odorurile fami-liare. Bunica pang n'a murit a fost tot-d'a-una presenta la aceasta ceremonie. Pri-vind la fie care obiect, batrana povesteacopillor istoria sa; sunt insa lucruri, pccari Si densa le-a uitat, si nu mai stie ni-mic ; aceste lucruri dateaza In casa noa-stra de secoli.

Pe una din politele duldpiorului stAo carte mare legata In piele. Acestea suntletopisetele famine!. Cine stie de cand In-scria in acea carte eel mai In versta dinfamilia noastra toate evenimentele marl,data nasterei fie-cdrui membru din familie,banii adunatl si cheltuiti, Aceasta carte esfanta pentru not toil, si copil n'au voies'o atinga Sase zile am stat Inchis cuacel Oran elvetian, si povestirea sa nu s'aispravit. Bietul crestin era fericit ca a ga-sit un om, care asculta cu placere mono-

lapiorul, si

182 IN EXIL

toana sa povestire. Crima pentru care ela fost arestat era mare el a pus foc lacasa rivalulul sell, pentru a face ca acestrival sa nu se Insoare cu iubita Jul.

A sasea zi am fost scos din Inchisoare,si dus Inaintea judelul de instructie. Era unmagistrat demn de marea misiune ce 1-aIncredintat societatea. Fisionomia lui sim-patica, perul alb buclat, privirea lui cin-stita, castigase de la inceput simpatia mea.Ca om bine crescut, el a lnteles ca arealace cu un om educat; me pofti sa sed.Me asezai, 1mi dete o tigara, pe care Insaam refusat, bine linteles, de a o aprindetnaintea lui : In on -ce cas eram arestant,iar densul judecatorul meu de instructie.

De ce nu aprindet1? me Intreba el.0 voia 'Astra, respunsei, ca s'o fu-

mez cand voiti iesi d'aci pentru a me In-toarce la colegii meiarestanti, ca si mine.

Batranul judecator surlse.Sunteti acuzati de a fi venit la Berna

pentru a ucide pe un oare-care Adolf Stemp-cowsky, supus rus, si a organisa un aten-tat In contra vietei ambasadorului Rusieiprintul Gorceacoff ? *) zise judecatorul cuo voce severs.

*) La 1873 74 a fost la Beina in ealitate de uuntstinpleinpotentiai al Rumi fuel repausatului caucelat rus Gor-ceacoff.

IN EXIL 183

Auzind pentru ce sunt acusat, am r6-mas un moment uimit, apol am respunsjudecatorului de instructie cu toata fran-chetea:

Domnule, sunt, precum stiti, un re-fugiat politic din Rusia; deci inamic al gu-vernului rus. Cu toate astea, permiteti-misa v'e spui, ca nu cunosc absolut nici unsingur om printre emigrantii din Rusia,care sa se fi gandit macar la acest am-basador al Rusiei. Stu ca ministrul pleni-potentiar al Rusiei este un tenar, de vr'o25 ani, ca nu se ocupa de cat de petre-ceri, ca nu Insemneaza In Rusia nimic, desi e fiul cancelarului Gorceacoff. Pentru cedar sa se comita un atentat In contra unuiatare om? C'est um, morveux ! domnulejudecator?! n'ar merita onorurile unui a-tentat.

Judecatorul surise.In ceia ce priveste pe acest Adolf

Stempcowsky, stiu ca este un spion ru-sesc, care a predat pe Neciaeff, a fi ucis....

Merita, ca on -ce spion; dar eu unulnu pot face aceasta, de oare-ce desgustulm'ar cuprinde, varsand sange, fie si san-gele unei canalii, a unui spion.

Cum puteti profesa ast-fel de teorii :Imi obiecta batranul judecator. Merita a fi

184 IN EXIL

ucis, ziceti, deci admiteti uciderea! Dacatie care membru al societatei s'ar crede indrept de a pedepsi, atunci ce ar devenisocietatea ?

Dup.' aceasta admonestatiune, batranuljudecator imi povesti ca cu o zi fnaintela Bern, s'a comis un atentat la viata spio-nului.Stempcowsky n'a fost ranit, si a de-clarat ca atentatul in contra vietei sale s'aorganisat din ordinul d-tale, care esti se-crotar al lui Bacunin.

De aceia tocmai, politia s'a pus la panda,si m'a urmarit, cand m6' intorceam de laBacunin.

Pentru a dovedi ca denuntarea spionu-lui Stempcowsky, era mincinonsd, cerui per-misiune de a scrie o scrisoare lui LudwigFogt, profesor de universitate la Berna siamic intim al lui Bacunin. Cererea mea afost satisfacuta. Scrisoarea catre d. Ludo-wic Fogt a fost remisa.', si peste trei zileprofesorul de universitate a priimit un res-puns din partea lui Bacunin, prin care a-cest din urma protesta in contra stupidelacuzatiuni faurite de spionil rusi. Acuza-rea privitoare la trichipuitul atentat in con-tra tinarului Gorceacoff, deveni de !Is chiarsi judelui meu de instructie, si r6maseseca sa spulber a dou6 acuzare numai, privi-

IN EXIL 185

toare la participarea mea la atentatul sa-var§it contra spionului Adolf Stempcowsky.

Jude le de instructie, dup. cererea meapersonals, ordona ca sa flu tiansferat In-tr'o odaie separata de arestanti comuni.La cererea mea, densul Imi respunse cumirare :

Cum, voiti ca sa ye supun unei in-chisori solitare ? Dar aceasta la not se con-sidera de cea mai mare pedeapsa.

Domnul meu, II respunsei, m'am o-bicinuit la ast-fel de Inchisoare, de oare-ceIn Rusia am petrecut deja doi ani si ju-matate, ailed de la 1869 pond In toamnaanului 1871, In Inchisoare solitara. Imi estemai greu a trai in contactul cu ni§te oa-meni foarte neplacuti, cum sunt colegil meide camera.

Deci ful Inchis Intr'o celula a parte; mis'au dat carti, hartie, condel. Iar peste oseptamand sosi din Zurich printul Cropot-kin i depuse o cautiune de 4.000 francipentru liberarea mea. Cautiunea a fostmita imediat de catre judele de instructie,care pe o ploaie torentiala veni in per-soana In temnita, pentru a-mi reda liber-tatea. Batranul magistrat luandu-ci remasbun de la mine Imi lntinse mana, §i culacrimi In ()chi Imi zise :

si

prii-

186 IN EXIL

Sunt trist ca. In asemenea Impreju-rani am Mout cuno§tmta cu d-voastra. Lup-tati, luptati pentru libertatea patriei voa-stre ! Aveti toata dreptatea I

I-am strans mana cu stima §i iubire.La u§a Inchisorii o bands de nemernici

sub conducerea spionului Adolf Stempcow-sky me IntImpind cu a huido,» dar judelede instructie porunci santinelei sa', impr4-tie pe miserabili. Si spionil ambasadei rusese Impra§tiara ca ni0e potarnichit

Cate-va zile dup.' aceasta guvernul fe-deral din Berna a expulsat pe spionul A-dolf Stempcowsky, dovedit ca instigatorprintre polonezi, pentru tntemeiarea uneifabrice de bancnote austriace.

Cu ast-fel de oameni are obicel sa seserveasca guvernul ruses° !

IeOnd din temnita facusem o visits d-luiAdolf Fogt, ca'ruia I-am multumit pentrubinele ce a facut pentru mine.

Eram dator s'o fac! Imi respunseprofesorul, °data cc tiam tine sunteti.

Pentru a ispravi cu acest episod dinviata mea din exil, voiu adaoga, Ca dupace s'a ispravit ancheta privitoare la stupidaacuzare In cestiune, am fost chemat laBerna pentru a ridica cautiunea. Dupa le-gea elvetiand am priimit §i °Ate 5 fraud

IN EXIL 187

pentru fie-care zi de Intemnitare preventive,odata ce instructia a dovedit nevinovatiamea. Lege foarte dreapt5,! Am daruit aceIbani pentru saracii orasului Berna, ldsan-du-i In mA.nile procurorului. Procurorul pri-mindu-1 mi-a cerut In acelasI timp sa scriuo hartie In toata.' regula, si s'o iscalesc.Ceia ce am si Mout.

XI.

IARASI LA HOTARELE BASARABIEI.

CONTRABANDISTII OVREI.

La Geneva me asteptau mai multe seri-soil din Rusia, me asteptau tovardsi demunca, me astepta tipografia.

Cercul revolutionarilor din Moscova, In-tr'o scrisOre transmisa mie grin intermediullui Eugeniu Lupu din Iasi, cerea grabnicca sa-1 expediez 10,000 de «Chitraia me-hanica», 10,000 de «Patru frati», o po-veste tendentioasd pentru popor, 10,000bucati din scrierea lui Flerovsky «cito etobrattin si o a cloud editiune din carteamea despre «Comuna din Paris». Lucrufiresc, ca o asa mare comancld ca sa fie

IN EXIT., 189

executata Intr'un timp foarte scurt, era ab-solut imposibil. Primo din cauza ca la ti-pografia noastra n'aveam de cat tree lu-cratori culegatori; secundo, ca ne lipseaumuloacele necesare pentru tiparirea uneiasa marl cantitatl de carti si brosuri. Dup.o sfatuire cu arnica grupulul «Rabotnik»am luat hotaro.rea de a tipari numai pejumatate comanda facuta, iar In ceia cepriveste a doua editiune a cartel «Commadin Paris», eu unul am refusat categoricde a o retipari de oare-ce, precum aceastafoarte des sa intampla, m'am convins des-pre mediocritatea scrierei mole, desi densaIn public a avut un mare succes. Asa dar,comanda micsorata.' Intr'un mod asa de sim-titor putea sa fie executata la termen.

Ne am pus pe lucru si lucrand cate-14 ore pe zi am dat'o gata. Dar abiaam expediat cele 15,000 de brosurl pen-tru popor spre granitele Basarabiei si m6pomenesc cu -o depesa din Iasi :

Suis Jasy, envogez unnialtatement transports, actiessecc:mm(3 Leo, mg transports, repoudoz telegtaftquonient

Run

Neintelegand ce fel de mei transporturicore de la mine delegatul grupurilor dinMoscova, telegrafial imediat lul EugeniuLupu, cerand la'murirl. Drept lamuriri pm-

190 IN EXIL

mii o scrisoare peste patru zile; aceastascrisoare era din partea lui Zdanowici, carema chiama la Iasi pentru afacerile privi-ioare la organisarea noua a transporturi-lor noastre peste granita Prutului. Mai mul-te amanunte in aceasta, privinta, cerea Inadever presenta mea.

Asa dar trebuia sa plec. Pentru a treceprin Austria si mai cu seama prin granitade la Suceava tmi trebuia un pasaport; ce-eace ca refugiat politic, nu aveam. Lualun pasapor elvetian si plecai via Cerna'ut.

La Iasi gasii pe Zdanowici, si impreunacu densul am asteptat sosirea transportu-rilor de carp. Cand coletele cu carti ausosit, ne am ocupat de confectionarea pa-chetelor, in greutate de 20 kil. fie-care ;apol le am transportat cu carele la Sculeni.

Aci am gasit lucrurile foarte schimbate,contrabandistul ovrei, prin intermediul ca-ruia transportam carp pang acum, murise ;trebuia prin urmare sa gasim un alt jidan.Cu ajutorul lui Eugen Lupu am avut dinIasi recomandatiuni de la niste ovrei &Areun ovrei din Sculeni; merseram la densul.

Spuindu'I ce ne trebue, ovreiul ne deteun r6vas catre un coreligionar al seu dinSculenil Ruses&

Acest om are sa ye faca tot I zise el.

IN EXIL 191

Si putem sa fim siguri de densul?Intrebai.

Al vei-mir ! ca d'un rabin. Este unovreu cinstit si are un cap asa de cuminte,asa de cuminte, In cat totl ovreii 11 cu-nose.

A doua zi, impreuna cu Zdanowici, tre-curam granita Prutulul prin vad, avendde calauza pe un teran roman. La Scu-lemi rusesti fara nici o batae de cap amgasit pe ovreiul nostru Moise Vorojbit.

Era In adever un tip de ovrei, uscat, in-nalt, nervos, cu barba rosie si niste ochinegri plini de expresiunea unei energiifara seaman.

Moise Vorojbit merits ca sa-I fie poves-tita biografia. Nascut In blagoslovita Polo-nie, Inainte cu trei-zeci de ani el a para-sit satul seu natal, si a plecat in lume,cautand locuri mai manoase pentruface cariera. Parasindu-si satul, el n'avea cudensul de cat doi desagi, plini cu fel defel de carpe, cama'si rupte, ladita cu ru-gile si o veche carte ovreiasca cabalisticanumitA aZogar».

Vorojbit isi Indrepta pasii spre Basara-bia, pamentul fagaduintel pentru ovreii va-gabonzi din Galitia.

Moisele din chiar fragedai copilarie

a-si

fa-

192 IN EXIL

gaduia deja mult, asa ca cahalul local 11

privea ca pe un luceafar, ca pe un victorrabin, si inscusit talmaciu al legilor talmu-diste. In varsta de noue ani balatul Inotaca un peste in apele tulbure ale Talmu-dulul, cu usurinta dezlega problemele celemai Incurcate, saradele, conceptiunile celemac paradoxale si cele mac caziustice, ex-plica cuvintele cele mac neintelese ale ves-tltilor etc. In varsta de 13 ani Moi-sele a pronuntat un discurs stralucitmarea sinagoga a targusorului vecin Inpresenta unor renumiti cunoscatori al Tal-mudulul, facand cu aceasta ocasiune cita-tiuni numeroase din tractatele cele macrenumite ale Talmudului din Ierusalim Ba-bilon si a celor 40 de comentatori a a-cestel cart! sfinte. Privind pe acest baiatuscat, paled, slab, care gesticula Imbracat

talasurile albo ca zapada, Sura-Chaia,muma-sa, pima de mandrie, zicea :

Moisele meu va fi conduchlorul po-porului ales de Dumnezeu!

Fiul teu, Sura-Chaia, ziceau b6,traniiovrei va fi hoan !

Cand baiatul a Implinit 16 an!, ovreiicei mai avuti de prin vecinatate, carciu-marii, arendasil comerciantii de grit' 11

priveau ca pun bun mire pentru fetele lor.

rabidIn

in

IN EX 1 I, 193

In acest timp Moise Vorojbit pleca cutatal seu la Nilovit, unde In fata Intregu-lul sinclin de oameni invetati trecu stralu-cit examenele pentru gradul de rabbin.Gradul trisa nu 1-a capatat, de oare-ce nu-icrescuse Inca barba. Trebuia deci sa maiWepte §i sa se casatoreasca. Si Moiseles'a casatorit.

Sotia mea, ne povestea Moise Voroj-bit, era dintr'o cash* bogata, tatal el aveadoua carciumi §i o dugheana la Nilovit.Dup.' contractul de casatorie aveam saprimesc un saculet de cherbeli, un cea-sornic de our cu lant, doue perechi dehaine de atlas, §i mai aveam dreptul satraiesc patru ani in casa socrului meu.Afars de asta mama mea a mai primit osuta de fiorini pentru a cumpara magreleSi inele pentru nevasta mea.

Soarta fie-carui om e In manele provi-dentei. Bietul Moise n'a fost fericit cu so-tia sa, care era cu patru ani mai marede cat densul, §i nu-1 iubea de loc. Dupao,casatorie ttnera femee descoperi multe cu-sururi in persoana sotulul el. Moise erap'atunci un baiat slabut, anemic, care nucorespundea de loc tinerei femel pline -desanatate. Inainte de toate atat densa, cat§i muma ei s'au incercat sa-1 vindece. L-au

ZArnfir C Arbil... 13

194 IN EXIT,

indopat cu tot felul de medicamente, '1-audescantat pe la rabbin! §i pe la babedar totul a fost In zadar. Moise Vorojbitera un talmudist puternic, dar un om slabde corp.

In satul seu natal, din fundul Galitiel,to ovreii erau misnagezi adica inamiciiCabbalei, §i din contra, prozelitil Talmu-dului pur si simplu. Chassizi, adica pro-seliti ai misticismului, car! propoveduescca . lucru principal nu contra In Talmudci In credinta arzatoare In Dumnezeu, niciea existau p'acolo Din nenorocire Moisese interesa tocmal de Cabbala. Un ovreioare care 11-a daruit mai multe carti ca-balistice apoi el a ma! cumparat «Koramu/D§i a lnceput sa studieze misterele §tiintelorcabalistice.

Imi aduc aminte, ne zicea Vorojbit,de acel timp cand me ascundeam Intr'ununghiu al sinagogel noastre wiled° §i In-tunecoase, §i me cufundam In citirea car-tilor cabalistice, nadejduind de a clesco-peri toate tainele pe car! Ingerul Hazletle-a transmis lui Adam. Apoi de la cabbalacontemplative am trecut la cabbala active,aveam de gand sä fac miracule : sa transform petrii In aur, sa Invil pe moral, same fac nevezut etc.

__

IN EXIL 195

In cure,nd faptul ca. Moise a devenit chas-sid a fost descoperit de comunitatea o-vreiasca. Misnagetii se ridicara, In plcioare,femeia sa ceru divort, si bietul liner a fostdat afara din casele socrului seu ; apois'a vezut shit sa paraseasca §i satul settnatal.

Trecand pe furi§ granita ruseasca Moi-se Vorojbit nu s'a oprit de cat in Basa-rabia, §i anume la Sculeni.

Aci m'am oprit, ne povestea ovre-iul, pentru ca a fost sabers. M'am adapos-tit la aceasta carciuma, pe care o tine unovrei bun. Am fost primit bine, Dumnezeusa tie In mizericordia sa pe stapinul a-cesta. Am fost flamand §i m'a ospatat, amfost ostenit §i m'a odihnit. La masa, sta-pinul meu, dupa ce am mancat bine, dincughel §i din times 'nil-a dat

Bea vin cat poftesti, Imi zicea el, lanol vinul e eftin.

Ce tara bogata §i frumoasa! ziceameu atunci.

Sunt ut7 ovrei fail carte, zicea apoistapinul, dar totu§I ved ca d-ta e§ti uncarturar si om Invetat. Daca vrei, reinkla mine In calitate de melamed (profesor).Aron §i Leiba stint MeV maricei §i tre-bue sa lnceapa a Inveta.

yin.

196 IN EXIL

Apoi dupa ce am primit propunereajupanului, el m'a mai intrebat data amdrept de a fi qohet, caci In acel caz asputea sá locuesc la carcima sa de pe dru-mul cel mare, spre Lopusna, si cu minervor trai si baetii lui, Aron si Leiba.

Am dreptul sa flu nu numai sohetdar si rabbin! 11 respunsesem eu, si 1-amaretat certificatul meu.

D'atunci am remas aid.Asa dar rabbi Moise a fost guvernor si

phet adica macelar ovreiesc. In calitate depedagog si duhovnic el traia ba la Scu-leni, ba le.ng5, Sculeni pe sleachul eel marecare duce spre Lopusna,de cinci ani dep.

In acesti cinci an! de zile rabbi Moises'a transformat : a devenit Sanatos, s'a In-tarit fisiceste, de si a remas uscat, din ca-usa temperamentului sell nervos. Carciuma-rul in casele caruia locuia el era un o-vrei de rend, si de aceea mult se mandreaavend un carturar si OM invetat In casas ;jupaneasa, sotia carciumraului, se 'trichinadinaintea lui Moise, care 'I-a marturisit ca.,cunoaste misterul de a isgoni spiretele rele,si de a vindeca femeile de sterilitate. Ambitsoft considerau pe rabbi Moise de patronuiTor, si multumeau providentel ca a adusla pragul for aceasta minune. Incetul cu

IN EXIL 197

Incetul carciumarul Incepu sa se sfatuiascacu profesorul copiilor seI In toate darave-rile sale, incredintandu-I misterele afaceri-lor ambeler carciume.

Amandou6 aceste carciume din Sculeni41 aveati musterii lor!

Rabbi Moise mull timp nu pricepea deuncle vine avutia jupanului carciumar. Maicu seams carciuma solitara de pe mareleBleach, nu producea nimic. Din cand incand apareau pe acolo niste mutre suspectecar! aduceau herghelii intregi de cal, apolbeau si mancau la carciuma zile Intregl,si In fine dispareau, luand une on cu elsi pe jupanul carciumar. Rabbi Moise sehotari sa patrunda misterul. La inceputjupaneasa it explica multe, iar la urma ju-panul In persoand Ii Incredinta secretele.Rabbi Moise a aflat Ca ambele carciumesunt centre pentru hotil de cal, earl' se a-duna venind din Bucovina si Romania. Lacarciuma de pe slech call furati sunt asor-tag ; cci mai' bun! sunt vanduti In Podolia, iarrestul so trece In guvernamentul Herzon.

Afland Moise secretul, ca om cuminteIncetul cu Incetul Incepu a face cunostinta,cu hotii de cab, cart In curand deveniraprietinii sel, pentru ca au descoporit ca",

el este vrajitor. Pentru prorociile sale ca-

198 IN EXIL

balistice Moise primea cadouri In bani.In curand dupa aceasta rabbi Moise deveniun fel de Pithia, transformand carciuma dinSculeni Inteun fel de templu delfic, In careciensul era adev6ratul oracol. Studitnd afa-cerea si Imprejurarile, cunoscand oame-mi, el a devenit In urrna conducatorul con-trabandistilor si a hotilor de cal, si topcontrabandisttl de pe malul Prutului 11 cu-nosteau bine.

In vremea cand '1 -am cunoscut eu, MoiseVorojbit era deja o persoana importantla Sculeni ; vamesiI rusi, ofiterul de gean-darmi si chiar Stanovoi 11 salutau, tar sub-ofiterii II dau mama si 11 Intrebau de sa-natate.

Rolul seu a ajuns In Sculeni la 1873-74la apogeu; influenta acestui ovrei p'atunciera In adever nemarginita atat printre con-trabandisi, cat si printre autoritatile localerusesti; cail de la trasura lui Stanovoi e-rau cumparatI de la Moise, stofa de ma-tasa pentru rochiile cocoanel lui Stanovoierau de la Moise, ceasornicul de our atcapitanului de geandarmi Agafonoff eradar de la Moise, si asa mai departe.

Mintea talmudista a lui rabbi Moise pe a-ceste timpuri schinteia de planuri originale,cu ajutorul carora dispareau de pe la pro-

IN EXI L 199

prietari herghelii Intregi, iar granita delanga Sculeni ferbea de ma'rfurile austriacede contrabands. Iata dar cu ce oamenitrebuia sa avem a face, pentru a introducecartile noastre In Rusia.

Dar sa ispravesc cu interesanta persoanaa lul Moise Vorojbit, a caruia viata a a-vut un final foarte tragic. Sunt sigur cacetitorul nu va fi suparat de aceasta pa-rantesa in desvalirea peripetiilor vietel meleIn exil. Figura contrabandistului Moise este§i ea o trasura caracteristica In torentulevenimentelor dramatice de earl e bogataviata unul proscris.

La 1876 carciuma din apropiere de Scu-aceia de pe §leachul dinspre Lapu§na

a ars pang In temelie. Unde au disparutlocuitoril sei nimeni nu §tia pe atunci.Aceasta disparitiune a vatamat mult dara-verile noastre cu cartile, si din acest an amfost siliti a schimba granita, facand trans-porturile pc la Galati.

Mutt timp dupa aceasta ovreii no§tri dinIagi nu stiau unde se afla Moise Vorojbit.Se povestea Insa ca carciuma de langa Scu-leni a fost arsa de carciumarul In persoana,care lmpreuna cu Moise a aflat ca a su-nat ora cand israelitil trebuia s'o Vara-seasca, de oare-ce se pregatea sosirea Fa-

leni,

200 IN EXIL

raonilor cu Moise Vorojbit, ca an-ticul proroc Moise, trecu Prutul prin vad,si se muta In Romania. La Targu-Frumos,la Podu- Iloaei, aparitiunea sa In calitate de ta-die a produs mare impresie printre ovreime.

Pe la sfarsitul anului 1876 unul din a-micii mei din Chisineu 'mi-a povestit ur-matoarele :

Sti1 unde se and acum vestitul MoiseVorojbit?

In Romania, am auzit, respunsei eu.Asa!! L-am Intalnit la Chisin6u,

unde traieste sub numele de Mosca Pai-kelfinger, supus roman, avend si pasaportroman In toata regula.

Ce zici ? i cu ce se ocupa ?Tra'este Intr'o strada de Tanga ye-

chiul Bazar, si pe fereastra locuintei saleeste lipit urma.torul anunt, scris cu mamaIn jargon ovreiesc : Da wohnt Rabbi Mos-ehe Paikelfinger. La noi, la Chisineutoti fl cunosc. Daca se face In oral sauIn Imprejurimile orasului vr'o hotie, furtsau talharie, pagubasii merg direct la Moisesi platesc dupa taxa, si Moise gasesteperfect undo se afla calul furat, sau baniisi lucrurile furate. Taxa pentru vraiitorieeste proportionala cu valoarea lucrurilefurate.

pohlla.

IN EXIT, 201

i politia ce zice despre aceastd vra-jitorie.

Nimic! Am auzit ca chiar politmaist-rul din Chisineu, and nu poate descoperipe talhari si are necesitate de a se reco-manda superiorilor set*, recurge la vrajito-ria lui Moise, si tot-d'auna In acest caslucrurile furate se gases°.

La 1879, adica dupa resbol, auzisem Infine ca 'i s'a infundat lui rabbi Moise. Inacest timp Basarabia devenise adeveratapadure din Vlasia. Hotil si talharii dincele mai Indrasnete se succedau una dupaalta. In fine tntr'o zi niste talhari au o-morit pe un pop', catolic. Multumita ener-giel unul tinar judecat)r de instructie s'adat de urma unor lucruri furate de la popa,si aceste lucruri s'au gasit chiar In locu-inta lui rabbi Alosca Vorojbit. Dupa or-dinul guvernorulul general, afacerea imediata fost transferatd la consiliul de resbol, siinculpatil au fost judecati de tribunalelemilitare. Dovezi cd. Moise Vorojbit ar luaparte directa la hotel si omoruri nu s'audescoperit, dar s'a dovedit ca vindea lu-crurile furate.

CAM rabbi Moise aparu dinaintea ju-delui de instructie, avea un aer foarte de-gajat.

202 IN EXIT,

Marturisete, ca to ai omorat pe preo-tul catolic ! II zicea magistratul.

Eu!? Cand am fost §ohet, Imi ve-nea scarba sa tai o gaina, si d-ta voetisa flu capabil de a omori un om ! Ce crezid-ta, n'am frica eu de Dumnezeu ?!

Dar atunci §tii tine '1-a ()moral.Still Au Mout reu, caci eu I-am

pprit de a oinortAtunci denunta-i. Pentru tine e mai

bine, cad tii bine, ea tribunalul militarto va conclamna la moarte.

Al wei mir !..... Cu toate astea, nupot sa-I denunt, caci am facut juramentuleel mare, §i am sarutat cartea a_Zogar» §inu pot acum sa-mi calc juramentul.

Aceste amanunte din procesul lui RabbiMoise le copiez din ziarul «BasarabskieWiedomosti» de pe acel timp. Mai josziarul din Clii§ineu a tiparit urmatorul e-pilog din viata lui Vorojbit:

«Azi, pe la orele I dimineata, In curteaetemnitei a fost executat vestitul criminal«Mo§ca Vorojbit, condamnat de tribunalul«de rosboi la spanzuratoare. Cu o jumatate«de ora inamtea saverOrel pedepsei, la a-arestant a sosit rabbinul pentru a-1 pregati«la moarte. Arestantul trisa In' loe de aoasculta pe duhovnicul sell, intra cu dan-

IN EX II, 203

«sul intr'o discutie teologica',, si s'a lncerca«a demonstra rabbinulul ca duva Cabbala«ovreil sunt datori a crede tntr'un Dum-«nezeu In trei hipostase. Dupa aceasta dis-«cutie arestantul concediase pe rabbin, zi-«cand directorulul temnitel:

« Rabbinul asta e un am-oaratz (ig-«norant !)

«Spre locul de executiune condamnatul«a mers ferm, si cand calaul l'a imbracat«cu lintoliul si i-a pus streangul, arestan-«tul 's'a adresat catre procurorul militar«zicand cu o voce tare :

« Domnule-procuror, sa stiti ca n'am«ucis pe popa catolic ... Nu sunt talhar!»

Asa si-a ispravit viata Moise Vorojbit,seful contrabandistilor din Sculeni.

i acum sa Inchidem parantesa, si sarevenim la firul povestirel noastre.

Ne-am Inteles foarte bine cu Moise Vo-rojbit, si trecend cu ajutorul lui Indarat pepamentul Romaniei, a doua zi chiar amtransportat, Wa nici un accident, Intregulnostru transport de carp.

Indeplinind In asa mod sarcina, Zclano-viol' fleca spre Chisineu, iar eu, dupa, osedere de cite -va zile la Iasi, me Intorseiiara-si la Geneva.

XII.

DOCTORUL NICULAI ZUBCU-CODREANU.

ROMANII DIN BASARABIA.

La Geneva gasii mult de lucru In anir1875-76 activitatea partidulul nihilist inRusia luase deja un mare avant, Imbrati-sand cu organisatiunea sa federalista pegrupuri aproape Intreaga Rusie.

Actiunea membrilor partidului pe aceastavreme In Intregimea sa se concentrase a-supra propagandei prin scris si gral. Nihi-listiI propagau atat in miilocul societatelculte, cat si In mijlocul poporulul de prinsate, fabrici si uzine idei contraril regi-mulul absolutist, contraril starei actuale po-litice si sociale a statului rusesc.

IN EXIL 205

Guvernul absolutist din partea sa 41 des-fasura Intreaga activitatea pentru a dis-truge aceasta. organisatiune ; arestarile ensutele si cu mule In curand facura sa seumple de arestantI toate temnitele impe-riulu 1.

La aceasta prigonire, a oamenilor carspropagau fratie §i inbire, §i nu se data;la nicI un act de violent5,, revolutionarii nur6spundeau de cat cu cuvinte de iubiresi de resemnare fata cu suferintele temm-tel., si fata cu condamnarile crude la ocnesi la exil In Siberia.

Martirologul partidului revolutionar dinimperiul rus a Inscris deja pe paginile salede doliu procesul grupului Dolgusin, a ca-ruia Grim& a fost ca ar fi propagat prin,popor idei socialiste; apoi au venit randpe rand procesele ferarulul Marc Malinow-sky, a studentilor Diakonoff si Serakoff,.condamnati la ocne pentru a fi distribuitniste brosuri socialiste printre soldati, alui Alexandru Osipoff, a fetei Butowsky, ocopila de 16 ani, condamnata. la 4 ani demunca silnic5. pentru c5, a dat unui lucra-tor cite -va numere din ziarul Rabotnik,a lui Donetsky, care a fost arestat la gra-nita tocmal pe cand transporta brosuramea a Cettre revolutionarii ru0» si a fost

206 IN EXIL

condamnat la sease ani de munca silnica ;a advocatului Semanowsky, pentru ca aaparat pe socialist' etc. etc.

Cu Vote aceste condamnari crude, par-tidul revolutionar din imperiul tarilor re-masese neclintit In modul sou de a luptaadica, WA a recurge la comploturi, fara',a conspira, fara a atenta la viata despo-tului, propaga iubire fi fratie prin sonssi gral in mijlocul maselor ignorante alepoporului de jos !

Grupul socialistilor din Moscova la ren-dul seu organisa dupe aceiasi metoda ovasta propaganda socialists. Aproape totmembril sei: Printul Sando Titiani, un d-rier din Caucas, ai caruia strabuni au fosttar' In Georgic), Sofia Bardina, Georgi! Zda-novici, loan Djabadari, Mihall Cekoidzi, Li-dia Figner, Barbara Alexandroff, Olga Liu-batovici, Vera Liubatovici, Eugenia si Na-deida Suhatin, Caminskaia si ma! multialtii In numer de 50 tot' tineri cu cai te,bine inzestrati de natura si plini de entu-ziasm pentru ideile socialisteau plecat inpopor atat prin fabricele din guvernamentulTula, cat si In mijlocul poporului din Ivano-vo-Vaznesensc si Moscova, propagand prinstns si prin grai ideile scumpe lor.

Ocapatiunile_noi_ale lui Zdanovici silin-

IN Exii., 207

du -1 a ci.iii2s re! Ian' a_mereu_la_Moscova,grupul a hotarlt de a insarcina cu granitade la Prut pe un alt om. Pentru a gasiun atare om grupul din Moscova s'a adre-sat catre eel din Petersburg, si tovarasilfor din capitala tarilor au recomandat pedoctoranduLlnmedicina,studentul 'Wade-miei medico-hirurgicale, d. Niculai Petro-viol Zubcu-CocFreanu.

Niculai Zubcu-Codreanu e o figura se-nina din miscarea revolutionary a tineri-mei noastre Basarabene, de aceia me o-presc aci, ca sa, fac cunoscut cititorului peacest Inflacarat patriot roman, si om cinstitIn Intreg lntelesul cuvintulul.

Niculai Zubcu-Codreanu s'a nascut la 1850In satul Nisporeni, judetul Chisineu, In Ba-sarabia. El a fost fiul lui Petru Codreanu,diacon la biserica din satul razesesc Nis-poreni. Afara de densul parintii set maiaveau Inca un flu mai mare, si doue sautree fete.

0 gradina cu o viisoara., o sfoard depament si o cash proprie Impreuna cu ceiace dedea biserica -- iata Intregul avut alfamiliei. Banff rar ereau In cash, numaitoamna cand diaconul vindea la Chisineuvr'o doua poloboace de yin, ereau ceva pa-rale; clar da.ca, paralele lipseau, eel pupil

208 IN EXIT,

malai si yin din propria via si din candIn cand cate o bucata de carne nu lipseaufamiliei.

Mama lui N. Codreanu a fost o femeebung, care Isi jertfise viata pentru copil.Surorile lui toate au murit.

Copilaria lui Codreanu a trecut In mij-locul familiei, precum trece copilaria oncarui baiat din sat. Amicul meu, Codreanu,Ora la moarte pastrase cu sfintenie amin-tirile cele mai dulci din viata sa, In ace-s-CI ani senini din copilarie. Seri intregi,clensul lmi povestea mereu-mereu despresatul seu natal Nisporeni, despre poporulnostru roman din Basarabia, despre viataplugarului nevoias, despre starea economicsde alts data a rezasilor, precum si despremina for si mizeria din timpurile de acum.

0 ura puternica ferbea In sufletul luiCodreanu In contra dusmanilor poporuluiroman din Basarabia. Din nastere apartiindclasei duhovnicesti, N. Codreanu dispre-tuia popimea ; si causa acestui dispretadenc au fost calugarii-greci, cari adminis-trau pe timpul copilariel sale mosiile In-chinate sf. Morment, dintre cari mosil uncleIsi au hotarele langa Nisporeni. Dupd calu-garii-greci, cari sugeaii sangele teranilor ro-mani din Nisporeni, mai erau4 alp exploa-

IN EXIL 209

tatori si mai selbatici: Rusii. Unul din a-cesti venetici a ispravit prin a aduce la sapade lemn pe rezasii din Nisporeni, si azi mo-sioarele rezasesti apartin unul oare careSeleanicoff.

La varsta de 10 ani Niculal Zubcu-Co-dreanu intra In clasa Intaia la seminaruldin Chisineu, ca extern. Parintele diacon1nchiria pentru fiul seu o odaita la mahala,platind In natura pentru Intretinerea luiceva malai, sare, slanina etc Locuinta eraposibila pe vremea °and proprietarul ca-selor nu Incepea a se da la beutura; darcand Incepea cheful, care dura septamaniintregi, provisiunile aduce pentru lama In-treaga treceau in deposit la carciuma sibietul baiat era silit sa posteasca. Pentrua nu muri de foame nenorocitul elev se-minarial se vedea silit sa, recurga la milavecinilor, cari 11 dau ate o bucata de paine.Pe timpul vacantelor baiatul se tntorcea a-casa, unde ajuta tatalui sell la munca campulul.

Tatal doctorului Codreanu, apartinea Incaacelei generatii viguroase de diaconi ro-maul, care acum incetul cu Incetul dispare.Diaconul Petre Codreanu, dupa spusele flu-lui sell, a fost un roman cu minte sana-toasa, care se deosebea de enoriasii sei 0

Zs Intir C Arbure 14

210 IN EXIL

rani numal §i numai prin faptul ca cu-no§tea psaltirea. Traiul seu, portul §i obi-ceiurile sale, erau acelea§i pe earl le areteranul roman, si de aceia interesele tera-nimel erau interesele sale proprii.

Greu a dus-o Niculai Codreanu la semi-nar; amard Ii parea Invetatura scolasticaa seminarului, amara era viata seminaris-tului ci plind de lipsuri.

Dar §i In zidurile seminarulut din Chi-irieti a patruns soarele; cati-va profesori

batrani au murit §i In locul for au venitaltii tineri. Sunetul palmelor, sueratul ver-gelor, plansurile si suspinele copiilor mal-tratati au Incetat, toate aceste metode pe-clegocice vechi ajungand la archiva Im-preuna cu aceasta schimbare radicala Inviata interna a seminarului, pe langa re-torica, poetica, omiletica §i scolastica In se-minar patrunsera §i luminele unei $iintemai vii. Alaturea cu teologia seminari§tiiincepura a citi opere de critic& literara alelui Belinsky, operele economice ale lui Cer-nischewsky, istetul comentator al lui StuartMill; operele lui Herbert Spencer, etc. i

printre tineril earl' citeau era si NiculaiZubcu Codreanu.

Mu lt regretatul meu amic adese-ori Imirepeta ea datore0e desvoltarea sa intelec-

IN EXIL 211

tuald mai ales unuia din profesoril de laseminarul din Chisineu; numele acelui pro-fesor '1-am uitat. La Chisin6u acel profesorse bucura de o reputatie mare, mai cuseams 11 iubea poporatiunea de jos roma-ns, si elevii sei. 0 moarte prematur5. '1-arapit din sinul tinerimel, care foarte multa Invetat de la densul.

Dup' moartea profesorului tuba, N. Co-dreanu Impreuna cu mai multi tovarasi aisel de la seminar urmeazA a se ocupa se-rios cu filosofia si literatura. Multumita lec-turd, In curand tagada si Indoiala cuprin-sera spiritul seminaristului; sub presiuneaacestei ttigade, cazura In daramaturi con-ceptiunile vechi, traditiunile teologiel scho-laristice, o hipta Inviersunata s'a inceputIn sufletul tinerului 1ntre traditiunesi critics. Si fad. a se face ateist, N. Co-dreanu s'a vezut shit de a pardsi on ceidee de a lmbratisa cariera duhovniceasca..Era prea cinstit pentru a fi ipocrit.

Din acest moment seminaristul cautasa-si zideasca o credinta noud, menita ainlocui pe cele vechi. La on ce idee nouala on ce achizitiune noud In domeniul in-telectual, densul adauga focul sacru al en-tusiasmului, si, ca tiller, era gata de a pri-

212 IN EXIL

mi cele mai marl chinuri pentru aparareaideilor sale.

La 1870 Niculai Codreanu §i-a ispravitstudiile In seminar, i s'a Inscris la Acade-mia medico-hirurgicald.

Viata unui student sera° e bine cunos-cuta lumel culte. Dupa o lupta In smnulfamiliei, care nu voia ca tinarul sa Itmbra-ti§eze alts cariera de cat cea duhovnicea-sea, veni lupta cu mizeria cea mai cum-plita. La Petersburg Niculai Codreanu aajuns fa'ra o lascae In buzunar, §i de-venind student 10* agonisea viata ca me-ditator, primind o plata mai mult de catridicola pentru orele de meditatie. Dar dei viata materials la Petersburg a fost mutt

mai anevoioasa, pentru Niculai Codreanude cat chiar la Chiineu, turpitudinile mi-zeriel treceau mai wr, din causa ca, su-fletului seil tiner s'au deschis toate como-rile unor sperante roze. Planuri maretede un viitor plin de satisfactiuni moralese succedau unul dupa ultul in imaginatiasa. Setos de a cunoa§te, el s'a dat cu totulcartilor, §i s'a dedat cu pasiune §hintei.Fiind Inca tinar, plutea fara busola pe o-ceanul netermurit at §tiintelor, ba citea cuaviditate operele istorice, ba studia pc fi-losofli germani, ba lucra In laboratorul de

IN EXIL 213

chimie, fisiologie si patologie. Incetul cuIncetul Insa tendintele si aspiratiunile saleIncepura a se fixa... si Niculai Codreanua devenit un socialist convins.

Ziva scurta de iarna II trecea Intre zidu-rile Academiei, seara se aduna cercul in-tim at tovarasilor-studenti, si mica locuinta astudentului se umplea cu film de tutun.In acea othita, in aburil samovarului, sefaceau discutil aprinse, se construiau pla-nurl, se Impartaseau reciproc, Indoelile earlframantau cugetarea, se resolvau cestiunilearzatoare ale zilei, In acea od5,4a se for-ma viitorul luptator cu absolutismul mos-covit.

Cercul din Petersburg al repausatuluimeu amic, a fost format din proselitii ar-denti ai stiinteI. Acesti tineri iubeau stiin-ta nu pentru stiint5, In sine, dar fiind-cafie care din ei era convins ca stiinta sin-gura este apta de a da respunsuri cate-gorice la toate cestiunile vietei sociale; cal,rezimandu-se pe stiinta numai, omul mo-dern poate radejdui sa biruiasca minciunalumei si sa striveasc5. nedreptatea.

In ultimii ani ai vietel sale de studentN. Codreanu a luat parte activd la misca-rea revolutionary din Rusia.

Convins de dreptatea propagandei noas-

'214 IN EXIL

tre si de necesitatea unei lucrari luminateIn mijlocul poporului de jos, el parasi a-cademia pentru un timp oare care, si pri-ori a face parte din gruparea revolutiona-rilor din Moscova. Aceasta ii convenea cuatat mai mult, cu cat acea grupare se corn-punea In majoritate de tineri din sudul im-periului muscalesc.

In,anul 1874 N. Zubcu-Codreanu parasiPetresburgul si se intoarse la Chisineu,unde in curand a isbutit sä formeze uncerc de tineri romani, cari Incepura a facepropaganda socialists printre junimea stu-dioasa; In acelasi timp el se puse in re-latil cu studentii din Iasi, si facu cunos-tinta cu mult regretatul Eugeniu Lupu.

In toamna anului 187i eu primisem oscrisoare din partea lui Zdanowici princare eram avisat despre Inlocuirea sea prinN. Codreanu la granita Prutului, dar toc-mai in acest timp amicul meu s'a imbol-navit, si a fost nevoit sa intre In spitaluldin Petersburg.

Pe cand el za'cea In spital, la Moscovapolitia a descoperit depositul de carti re-volutionare, apoi din investigatiuni In in-vestigatiuni a dat de urmele gruparei si aarestat pe printul Saneo Titiani si pe to-varasii sel. Cand s'a arestat Zdanowici si

IN EXIL 215

politia gasi adresa lui Codreanu,dar negasindu-1 acasa n'a putut descoperiexistenta sa la spital. Prevenit la timp N.Codreanu a putut ss paraseasca spitalulIn grabs, si a fugit din Petersburg la Chi-sin6u, de unde apol' cu ajutorul lui Euge-niu Lupu a trecut Prutul.

Asa dar, Imprejurarile nenorocite pentruasta data 11 arunca pe pamentul patriei-mume, In calitate de refugiat politic. Estebine cunoscuta soarta amara a unui refu-giat politic, a unui proscris, dar si mai a-mara e acca soarta a unui roman de sin-ge, sand el se adaposteste pe solul ospita-lier al patriei-mume.

In Elvetia, In Anglia, teri cunoscuteprin ospitahlatea for pentru refugiatil poll-tici, un proscris gaseste In general aceac5.1dura sufleteasca, acea intimpinare fra-teased, care ca un balsam incheaga raniledureroase cc sangereaza mereu in inimaproscrisului.

In Romania ... val ! un refugiat din Ba-sarabia nu gaseste de cat o primire indi-ferenta, ba chiar ostila une ort Aceastaostilitate ce e drept e intemeiata pe o gre-sala.' istorica, care a facut cel mai marereu Romaniei, si care chiar in momentulde Lip este Impartasita de o mare parte

eel-I-alp,

216 IN EXIT,

a lumei noastre semi-culte. Romanil cu ce-va carte au simpatil pentru Rusia oficiala,naclejduind din partea acustel Rusil un spri-jin In tendintele si aspiratiunile for natio-nals; cred ca cu ajutorul tarilor vor vedeaImplinit visul for maret do unirea Transil-vaniei cu patria-mumal Greeala aceastadecurge, fire§te, din ignoranta for atat incoca ce prive0e 'stoma Orel, cat §i absolutanecunoa%ere a Rusiei oficiale.

Ace§ti romani, fiind rusofill privescdumane§te pe orb-0e roman din Basara-bia, ca pe un protivnic al lor.

Si intru cat-va au dreptate.Niculai Zubcu-Codreanu a emigrat In

Romania tocmai in anul 1875, adica atuncicand la ca.rma Orel era d. Lascar Catargi.Lucru firesc, ca proscrisul a fost nevoitsa se ascunza de ochii autoritatel, ca nucum-va sa fie alungat peste granite pe taleadministrative.

Prima impresiuno ce a produs asupra luiCodreanu tinerimea noastra untversitara,precum §i literatura noastra, a fost cat sepoate de trista. La Bucure§ti, In inima chiara patriei-mume, el, roman proscris, s'a sim-tit a§a de isolat, a.a, de parasit de top, Incat se credea in exil colo... In fundul Si-

IN EXIL 217

beriel. NicI un om imprejurul seu, nici olinie cinstit scrisa In literatura!

Tn presafraze pompoase, superficiali-tate, ignoranta si In be de patriotismsovinism drept masca.

In tinerimepasiunea pentru reusita enorb-ce pret, idealurl Inguste de isbanda pen-tru.un tral usor, pentru cariera lucrative,fare pit de iubire pentru patrie, pentrupoporul roman.

Aci, la nob, lmi stria el la Geneva,«nimenl nici macar cu stiinta nu se ocupa«serios. Singurul om de stiinta In Intelesul«european al cuventuluI e Hasdeu, dar«si el e Basarabian.»

Aceasta era starea morale alul N. Codrea-nu In eel dintal an al vietel sale In Romania.

Voind a-eI continua studiile, el s'a In-scris la universitate, dar si aci a Intimpi-nat greutati. Ministerul de instructie refu-sandu-I echivalarea diplomel sale din semi-nar cu baealaureatul, iar universitatea neechivalandu-I eel cinch ani de inscriptii de laAcademia Medico-chirurgicala din Peters-burg, N. Codreanu a fost shit sa se In-scrie la Universitatea din BucurestI ca stu-dent In anul al cincela la facultatea de me-

- si sa ispraveasca studille sale cudiploma de licentiat In medicine.

e

dicina,

218 IN EXIL

Din Bucuresti N. Codreanu Imi scriseseo scrisoare la Geneva, prin care me anun-tase de sosirea sa, si de sarcina cc 'si-aluat in ceia ce priveste granita de la Prut.Fiind deja avisat din Rusia, despre inlo-cuirea lui Zdanowici prin Codreanu, am ex-pediat un mare transport de carp la Bu-curesti. Acest transport, precum si multealte transporturi ulterioare, an trecut Pru-tul Tanga Galati, NIA absolut nici un ac-cident.' Tactul sl dibacia lui N. Codreanuin a trece carp, erau causele acestor is.bande. Pentru Inlesnirea operatiunilor D-rulZubcu-Codreanu adeseori supraveghea Inpersoana pe contrabandisti.

In anul 1876 positiunea s'a schimbatlntru-cat -va. Imprejurul seu s'a format ungrupulet de tineri, cari au Inceput a seinteresa de literature, de stunta, intr'un modconscient. N. Codreanu le-a dat cartea capitala a lui Karl Marx, scrierile lui Bacu-nun, ale lui Spencer, Taine, Lefrangais siallele. Interesul ce purtau acesti tineri laon ce ideie noun, it bucurau mull. Incetulcu Incetul din acesti tineri s'au format ce-tateni buni si patrioti cu dor de para.

Taind ins& la Bucuresti, si apol In ju-cletul Tutova, N. Codreanu nici pentru unmoment nu uitA pe nenorocitii sel frati

IN EXIL 219

din Basarabia; cu fie-care transport de cactirevolutionare in limba rusa, polona si ru-teand, el expedia la Chistneu carti roma-nesti: zecimi de exemplare de a Rasvan Vodeialui Hasdeu, operele lui Alexandri, Bolin-tineanu, Balcescu, aritmetice, carp de ci;tire pentru scolari, geografil, evangelii ro-mane,sti, letopisetele lui Mihail Kogalniceanu,cumparate cu banii sei, le trecea de serespandeau In Basarabia. Tata, de pilda, ce'ml scria densul la anul 1876, in Februa-rie 20, la Geneva:

a raga amice,.

in Basarabia noastra a-«vein peste un milion de Romani, si not«cti tine nimic n'am Mout Inca pentru po-«porul nostru. Un Roman ca tine a scris«o multime de brosuri pentru poporul rus,a editezi un ziar rus pentru poporul rus,.«ai scris cacti groase In limba rusa, dar«nimic, absolut nimic pentru Romanii din«Basarabia. Singura «Chitraia mechinica,D«scrisa de un roman. a avut zecimi de e-«clitii si s'a distribuit In Rusia In zecimi«de mii de exemplare. Nu crezi oare, ca«suntem culpabili de a fi uitat poporulonostru ?! Nu crezi oare, ca. Impinli de a«clarama imperiul rus, am perdut din ve-«dere si nu no ocupam de loc pentru a«pregati pe romanii din Basarabia, de a

220 IN EXIL

«se folosi de isbanda noastra? Eu cred di.«suntem marl culpabili fats cu teranul dinBasarabia, cu munca §i cu sudoarca ca-

«ruia am crescut §i ne-am educat..»Ca respuns la aceasta scrisoare 'I-am a-

ratat ca direct pentru teranul roman nuputem face nimic. Singura arms cu carene luptam este cuventul tiparit, dar val Iteranul roman din Basarabia nu Stie carte,guvernul muscalesc nu permite sa se In-vete la §coala limba romans, §i ca singu-rul lucru care Il putem face este sa destep-tam simtul de nafionalitate in tinerimeacults din Basarabia, care tinerime formandun partid national revolutionar in sanulpartidului nihilist, sa se federeze In luptacu muscalii, cu polonii, rutenil §i cauca-zienii, ea tocmai la aceasta lucrez, §i tocmalpentru aceasta sunt unit lntr'un singur gandcu Mihail Dragomanow, cu poloni §i cau-cazieni ca Titiani, Cebadari, Ciocoidze etc.

In anul 1877 N. Codreanu a capatat unloc de medic de plasd In judetul Arge§,apoi a trecut ca medic al spitalului mill-tar din Pite§ti.

Aci, pentru a nu depa§i cadrul crono-logic al povestirei, sunt nevoit a intrerupebiografia lui N. Zuben-Codreanu, remaindca sa reviu astipra el mai In urma.

ARESTAREA REVOLUTIONARILOR

DIN MOSCOVA.

Pe cancl eu cu N. Zubcu-Codreanu e-ram, unul la Geneva, iar altul In Roma-nia pentru a ajuta la luminarea popoare-lor nenorocite din imperiul tarilor, politiadin Moscova da de urmele unui deposit docarp revolutionare; mai multi din amicilme] politic] fura, arestati, i Intre eel a-restati a fost §i printul Sandu Titian], Ci-coidze, Zdanowiei Gheorghe §i fetele Su-botina §i Bardina.

Tot] ace ti tineri furs acusati de a fi

complotat In contra sigurantei statulul, pro-pagand idei socialiste In popor cu ajuto-rul unor scrieri tiparite la Geneva.

VIII.

222 IN EXIL

Procurorul clepartamentului de Casatied. Jucoff In rechizitorul seu lung si ame-nuntit a formulat acusarea contra amicilormei in urmatorul mod:

«DupA o mstructiune amanuntita, carekca clurat trel ani de zile, s'a constatat caoacusatil au format o societate secreta, a-«vend ramificatil In mai multe guverna-«mente ale imperiului, avend de scop res.-«turnarea ordinei stabilite si distrugerea«imperiului, pe ruinele cAruia trebue O.«se intocmeasca o federatiune dupa natio-«nalitati.

«Societatea aceasta s'a format sub con-«ducerea si influenta (vlieanie) unor per-«soane earl au parasit Rusia si s'au sta-«bilit in strainatate...... Mijloacele de earl«s'au servit acuzatii, pentru a realisa sco-«pul for criminal au fost propaganda prin«gral si scris a unor idei subversive, in«mijlocul lucratorilor de prin orase si a«teramlor de prin sate.

«Pentru acest scop acusatii se ImbrAcau«in haine ordinare, cum poarta lucratorii«si teranii, se angajau ca simpli munci-Atoll pe la fabrici si la tara, ca argati,«tramd cum traiesc lucratorii, si muncind«cum muncesc el».

Tata dar crima, iata mijloacele, cu aju-

IN EXIL 223

torul carora amicii mei pohtici tindeau laconsumarea crimei proiectate.

Si pentru aceasta crima un tribunal adhoc numit de imperatul Alexandru al II-leaa condamnat pe Alexandru Titiani, un d-rier de 25 an!, la munca, silnica pe ter-men de 10 ani, pe Petre Alexeeff Orandin guvernamantul Smolensk la 10 an!munca silnica, pe_ George Zdanowici la 6anI si 8 luni muriEr-gited=raSt315:

Limbatowici si OlgaLiubatovici la Gate 9 an! de muncaiar restul de acusati, In numar de 50 aufost trimisi In exil In Siberia.

Cu fruntea sus, cu dispretul pe buze auIntampinat acusatii crudul verdict al jude-catorilor. Nici unul n'a voit s5, se apere incontra rechizitoriulul procurorulul, nici u-nul n'a Mout recurs pentru gratiare. Sitoti acesti martini ai absolutismului mus-calesc erau niste tineri si tinere in virstade 18 25 ant Viata plina de farmecultineretel chiama la sine, dar ei au res-pins de buna for voie toate darurile cucar! natura 1-a inzestrat si au ales la ban-chetul vietei cununa de spin! a martirilor,temnita, ocnele Siberia!

Putini foarte putini din acesti tineri su-blimi sunt Inca in viata asta-zi. Unil au

tardIrra,silnica,

Ii

224 IN EXIL

murit In fundul ocnelor, cu lanturi la pi-cioare, altil au Inebunit Intre zidurile for-taretelor, altii s'au sties In pustietatile a-coperite de zapada ale Siberiei, iar celrema0 in viata lancezesc In exil.

FELICIA )SCHEFTEL

XIV.

FEMEIA NIHILISTA

Si acum cetitorule decouvre-toi I Ams5.-ti vorbesc de femei nihiliste !

Multe sunt ele, despre carI as voi sailvorbesc, dar cadrul acestuI volum m6 si-le§te a circomscrie povestirea mea In mar-ginile unul plan foarte restrins, §i apoisunt atatea femei §i fete sublime Intre a-cestea, In cat 'mi -e cu neputinta de a-miaduce chiar aminte de toate.

Cel care va voi sa le numere, sa vor-beasca de toate aceste martire ale tiranielTarilor, va trebui sa precurga cu memo-ria Siberia intreaga, de la muntiI Ural §ipans la Camciatca, va trebui sa se sco-boare In fundul ocnelor siberiane, sa traga

Mu: Mr C Arbure 15

226 IN EXIT,

zaxoarele, sa deschiza, usile fortaretelor ru-sestl, se patrunza In toate temnitile si In-chisorile imperiulul rusesc.

Si pretutindeni, la fie care pas al ski.,In acest vast imperiu, el va calca peste oseminte de ale femeilor si fetelor martireale libertatil popoarelor; necaljite, spA nzu-rate, sugrumate, strivite de Imperatii. Ru-siei, de pretutindeni el va auzi suspinelenenorocitelor Inchise de vii In morminteleumede din forterete si din temnite....

Mori reel II vor trece prin corp, tendmemoria Ii va dicta martirologul Intreg alfemeilor nihiliste.

Martiriul femeiei- nihiliste a fost o aldeverata urgie pentru Tarul Alexandru a-II-lea si pentru Alexandru al III-lea. Jude-catorii numitl ad-hoc de acesti doi impe-rap aducAndu-si aminte de procesele poll-tice la cars au luat parte, pand acum Issiling buzele si-si resfira must'atile Instinctulferoce al fiearelor selbaticeI 1

In procesul revolutionarilor din Moscovaam pomenit cate-va nume de femei Savorbesc dar de acele femel, pentru ca ci-titorul sá-si poata face idee precise desprefemeia nihiliste.

Am zis ea d-ra Sofia Bardina a fost con-

IN EXII, 227

damnata de tribunalul ad-hoc la 9 anide munca silnica, In ocnele Siberiei.

Am cunoscut personal pe aceasta copira.Sofia Bardina prin nastere si educatiune

apartmea stratului privilegiat al societateirusenobilimei. S'a nascut la 1854 In o-rasul Tambof, unde a ispravit studiile pri-mare. Apol a intrat In institutul de fetenobile, unde a ispravit cursul, fiind pro-movata cu medalie de aur. La 1872 eavenise la Zurich, cu stop de a intra Ia uni-versitate.

Cetitorul Isl va aduce aminte, ca toc-mai acesta era timpul cond la Zurich tr5.-ia concentrate Intreaga noastra colonie derefugiati politici din Rusia, Ca fat& de i-nima, Sofia Bardina n'a putut s'a, reinae in-diferenta la propaganda noastra, si In ade-ver inscriindu-se ca studenta Ia universita-te, densa Incepu a studia cu ardore cestiu-nea lumel muncitoare. In curs de doi anide zile ea a citit tot ce s'a scris In acea-sta privinta, Facandu-sI o idee precise destarea lucrurilor In Europa. La 1874 den-sa s'a Intors In Rusia, si imediat a intratca membra a grupel revolutionare din Mos-cova. In calitate de simp1e lucratoare eas'a angajat la fabrica comerciantilor La-zareff, sub numele fals de Ana Zaiteva.

228 IN EXIL

Alt fel, fireste, o copila nobila nici ear fiputut fi primita la fabrics.

Activitatea acestei sublime copile s'a mar-ginit la propaganda printre lucratoare silucratori a ideilor socialiste, la respandireabrosurilor revolutionare, si ridicarea five-lului moral a lucratorilor de fabrics.

Influenta sa a fost mare asupra mun-citorilor, ceia ce s'a dat pe fata in curge-rea desbaterilor procesului.

In ziva de 4 Apnlie 1875, pe temeiulunui denunt fa'cut de lucratoarea DaniaScvortzof, ea a fost arestata la Moscova,si dupe doi ani de Inchisoare preventive,In ziva de 21 Februane 1877, a fost ju-decata impreuna cu alti 49 socialisti. Infata unui tribunal lntocmit pe spranceana,Sofia Barden a pronuntat urmatoarea ple-doarie in apararea sa:, «Domnii mei! Din punctul meu de ye-«dere eu una nu me gases° Intru nimic.«culpabila, de oare-ce n'am pricinuit si nici«n'am avut vr'o data In gand de a prici-cnui vre un reu sau vr'o vatamare socie-«tatel. Procurorul ce e drept, me acusa,.«precum acusa si pe tovarasii mei, de a fieavut tendinta de a distruge baSele Ante-«ale proprietettei, families, religiune, de«a fi voit a distruge statul, de a fi voit.

IN EXIL 129

«a ridica o rescoala, §i de a fi volt sa pro-«ducem anarhie In sinul societatei. Toate«acestea, ar fi ele foarte teribile, daca arcc fi adev6rate.

«Dommi mei! Eu nu neg proprietatea.«Din potriva, Irni permit a crede ca toc-«mai eu apar principiul proprietatel, ded care- ce sunt de parere ca on ce om are«dreptul la proprietate, la fructul muncei«sale, §i fie care om trebue sa fie stapan«deplin peste produsul total al muncei sale.«Ei bine, daca aceasta este convingerea«mea, v6 Intreb sunt oare capabila de asubmina temelia principiului sfint al pro-

«prietatei ? Eu sunt oare du§mana propri-«etatei, sau acel fabricant care platind mun-«citorului '/3 din valoarea muncei sale, pune«in buzunar restul de 2/8 din produsul«muncei omului ? Eu sunt diimana a pro-«prietatei, sau acel speculant care jucand«la bursa, ruineaza mil de familii, Imbo-«gatindu-se fara a fi produs ceva ? Comu-«nism, ca un ce obligatoriu, nici eu, nici«tovara§ii mei n'am propagat; not n'am«Mout de cat sa aratam lucratorilor drep-turile for asupra totalitatei produsului mun-cei lor.

«Dommi mei! Eu nu, neg familia. Din«potriva, parerea mea este ca tocmai acela

230 IN EXIL

«care sileste pe femee si pe copii de a«parhsi cammul familiel si de a merge la«lucru la fabrics, unde si femeia si copiii«se demoraliseaza, tocmai acela neagl fa-«milia, care sileste pe femee s'a, devie«prostituata, considerand prostitutia ca oinstitutie necesara pentru salvgardarea fa-

«miliei ; tocmai acela neaga principiul sfint«al familiei, iar nu eu, care voiesc ca on«ce om sa alba o familie aparata de mi-«zerie, care este sorgintea desfrtului si a«tutulor relelor sociale.

«Domnil mei! Eu nu neg religia !«Din potriva, cred ca tocmai eu am re-«mas si roman credincioasa adev'eratului«spirit al religiunel crestine, credincioasa«principielor el fundamentale In toat5, purl-«tatea lor, adic5, asa, precum aceste prin-ecipil au lost propagate de chiar Intemeie-«torul crestinismului, Isus Christos. Atrag«In aceasta privinta atentiuuea judecatori-«lor mei, c5, nici un martor n'a zis ca eu«sau tovardsil mei am propagat ateismul, am«negat existenta lui Dumnezeil. Martora«Daria Scvortova singura a zis : «Pe Dum-«nezeu in ceruri el II recunosc, dar persoanaesa nu o admit, adica nu admit ca Dum-«nezeil s'a alba barbs, mustati etc. precum«este zugravit In icoane.»

IN EXIL 231

«Asa dar, vedeti ca acusarile privitoare«la proprietate, familie si religiune sunt«niste neadev6ruri!

aDespre crima de a fi voit sa distrug«actualul stat, nu pot sä flu banuita ma-«car. Sunt, domnil mei, de parere, ea o«beata fata In vtrsta de abia de 20 de ani«nu poate comite asemenea crima.

«Dad, se Intimpla une on ca statele«se distrug, aceasta se Intimpla numal a-tunci, sand germenele distrugator distruge

«fortele vitale ale statulul. Asa de pilda,«statele antice au perit din causa ca au«fost Intemeiate pe robie. Asemenea, data«un stat este Intemeiat pe robia politica,«economica si intelectuala, a popoarelor sa-le, and aceste popoare zac in mizerie,

«iar o mane', de priveligiati se Inavutesteape spatele acestor popoare, cand atat pa-«tura culla, cat si poporul muncitor dege-«nereaza, unit de trandavie, altii de mize-«rie, atunci, domnii mei, acest stat este«osandit la peire, si peirea sa nu va fi«causata de prorocil cars o vor prezice,((Cl de cel earl au adus popoarele la sap&«de lemn. Daca statul e sanatos, data po-«poarele sale traesc In belsug, moraliceste«si intelectualiceste propasesteatunci, do-«mnii mei, cei cars prezic peirea unul ase-

232 IN EX,IL

«menea stat, vor fi desmintiti de chiar pro-«gresul statului, si vor fi considerat deaproroci mincinost

«Domnii mei, sunt acusata ca am voitasa produc rescoale. Cand? Uncle? Nici un«fapt In sprijinul lnvinuirei. Voiti sa stituparere mea In ceea ce priveste attarea la«rescoale? Sunt de parere c5. revolutia«este resultatul firesc al evenimentelor is-« torice, si nu se poate face intr'un mod«artificial de catre niste atItatori; rescoalaq de asemenea nu se produce cand vor a-«ttatorii, ci cand nevoile asupritilor sunt«asa de marl, In cat ei perd on ce rab-«dare si sunt gata de a muri mai bine«decat a trai tot asa Inainte. Ucideri, var-«sari de sange eu una nu voi, cad«n'am, domnii mei, acele instincte feroce,«cu earl m'a Inzestrat d-nul Procuror. Eu«sunt de parere ca revolutunile sunt niste«rele nelnlaturabile, cari mai de vreme sau«mai tarziu vor disparea... Eu apartin, domnil«mei, acele' grupari socialiste, care este cu-«noscuta sub numirea de socialist' pacinici,«de simplii propagandist' al ideilor socia-aliste. Scopul pe care Il urmarim no' este,«a destepta In constiinta poporului tendinta«tenace catre dreptate si libertate, si prin

IN EXIL 233

«urmare epitetul de revolutionari pe care«ni-1 da procurorul, nu e potrivit.

aDomnii mei, data nol am fi fost revo-«lutionari, atunci am fi avut de stop un((coup d'etat politic. Din contra, ce am fa-«cut nol? Am mers in popor, am mers«la fabrici, prin sate, pentru a ridica ni-a velul cultural al poporului, pentru a-1 In-«veta, a'I povetui pe popor. Daca am fi«fost revolutionari, ne am fi ocupat cu alt«ceva, am fi conspirat si complotat.

«Asa dar, vedeti domnil mei, ca nu suet«vinovata lntru nimic de crimele de earl«me acusa procurorul, cu toate astea Insb.«declar sus si tare, ca on ce soarta me«va astepta, eu una, de la voi, judecatoril«mei, nu cer nici o tndurare, nici o mild ..

«Pedepsiti-ne, persecutati-ne, eu sunt con-vinsa, adenc convinsa, Ca miscarea care

«a imbratisat imperiul Intreg este resulta-atul firesc al lucrurilor, si ca aceasta mis-«care nu o veti opri cu ajutorul represa-«Iiilor. Eu sunt fcrm convinsa, ca In cu-«rand va suna ora cand chiar si societa-«tea rusa se va descepta, si sculandu-se«in picioare, nu va permite ca fratii nos-

surorile si fii, sa fie trimisi in Siberia«pentru niste idei. Va suna, domnilor, ora«resbunarel!... iar 'Ana atunci prigoniti-ne

«trii,

2 IN EXIL

«cacl azi sunteti mai tart Din partea voas-otra e forta materials, din partea noastra%(aorta moralk forta istorica a progresului,«forta groasnica, a ideilor... si ideile, dom-«nil met... vat nu se pot aresta, zavori,«strapunge cu baionetele!»

Pentru aceasta cuvintare d-ra Sofia Bar-dina a fost condamnata la munca silnicape termen de 9 ant Sub lima martira aplecat in Siberia, unde cu resemnatiuneaapostolilor crestinatatel a dus crucea saOra la urma.

Intr'un moment de desperare, cand ca-liciul cu amariciune a fost golit pang laultima picaturk Sofia Bardina 's'i a sburatcrieril cu un glont de revolver.

ce crima groasnica a comis aceastafecioara sublima?

In calitatea mea de redactor al orga-nului partidului nihilist «Obqcincin am pri-mit In anul 1878 un mic caiet SONS demana d-nei E Brejcovska. In acest caietd-ra Brejcovska a descris pe larg cu toateamdnuntele crima pentru care a fost con-damnat6, la munca, silnica in ocnele Sibe-'lei, de judecatorii Tarului Alexandru alIl lea.

Ace lasi lucru '1-a facut si Sofia Bardina.Iatti acea spovedanie :

i

IN EXIL 235

a In mijlocul poporului eu una am traita numal tree luni si jumatate. Am trait ca«o simpla teranca, Imbracandu-me, man-«Gaud si nauncind cum fac terancele. In cur-«gerea acestor trei luni am cutreerat trelgo.e, uvernamente din sudul Rusia Limba ru-«teana nu o stiam, si de aceia treceama clrept o rusoaica, cum aveam si portul.«Nu-mi prefacusem modul de a vorbi«cum vorbesc teranii, dar lntrebuintam ex-«presiuni poporane. Pretutindeni am fost«cunoscuta de femeie de treabk si care stie«carte

In convorbirile mele cu teranii, eu tot-«d'a-una am vorbit ca un om convins.4Vorbeam aprinsa, cu covingere, si nici o«data nu mi s'a Intamplat ca teranii sa fi«zis de mine:

« Ce'ti bagi nasul unde nu'ti ferbe«oala.

«Din potriva, tot-da-una teranii discutau«cu mine ca cu un °in matur, egal lor, si«nu me luau In zeflemea, ca sunt femee«tina.ra si nu 'ml ar sedea bine de a me«ocupa cu ast fel de lucruri ..... ..

«De obicel, fara tarcoale abordam In«convorbirile mele cu Omni cestiunea de«a dreptul. Si cu Coate astea, nici odata«nu mi s'a Intamplat ca teranii sa me fi

236 IN EXIL

«banuit ca nu sunt Wand., si ca apar-«tin clasel nobile (dvoreanca). EI nu ga--«seau straniu ca picioarele mele neincal-«tate sunt albe, ca manile mele n'au bata-«turi, ea sunt slabs din fire 'Dana Intr'«atata a nu puteam aduce de la ffintana«doue vedre de apa de-odata. Ce e drept,«nici eu nu me dedeam de femee care«stie munci la camp, ci treceam drept o«buna cusatoreasa. In unele locuri treceam«drept venzatoare de panza, si de lucruri«teranesti brodate....

«In general am constatat ca teranii ln-«timpina foarte bine pe un om modest,«care se poarta cu el cinstit, si nu-1 ba-A 1111CSC Intru nimica Mu, chiar In casul«camd observa ceva care e cu desavarsire«strain moravurilor lor.

«finis aduc aminte, ea odata me stabill-«sem 1ntr'un sat cat se poate de nefavo-«rabil pentru propaganda ideilor socialists.«Satul era mare, situat pe o principals tale«judeteana; poporatiunea sa se compuneaadinteo parte din terani fruntasi, cu dare«de mans, din alta de o multime nevoiasa,«ajunsa la saps de lemn. Printre acesti«din urma erau fel de fel de oameni: sol-odati-reservisti fard gospodarie, terani faraupamentr, oameni earl nu se- mai ocupau

IN EXIL 237

«cu munca campului, si taiau lemne sau«se Indeletniceau cu un mestesug oare-care.«Aceastd multime nevoiasd, adusd la saps«de lemn, avea groaza de perceptori, cad'«lucrul cel mai greu pentru densa era plata«birurilor grele, cu earl in Rusia e Inpo-«vorata familia teraneasca.

uProcedura de a ridica birul in aceste«locuri e cat se poate de originals, si me-«rita sa fie mentionat5.. Odata pe child se-«deam acasa si coseam, iata ca se des-«chide usa, si intra vr'o cinci terani. Unul«din el era primarul satului, altul notarul,«ajuns din soldatii in concediu; al treilea«un Oran, care tinea In mans o dohotnita,«plina cu dohot. Primarul m6 Intreba tine«sunt, si Imi porunci sa merg la primarie«si sa acluc rdvasul meu de drum.

«Ardtandu-1 documentul meu, facut pe«numele unel terance dintr'un guvernament«departat, eu it Intrebasem ce Insamna pro«cesiunea asta cu dohotnita ; si iata ce«mi s'a respuns: Primarul cu o suite a-«leash, din oameni zdraveni umbra din case«in casa, Indemnand pe terani la plata bi-«rurilor ; In cas cand teranul la data fixd«n'a plata birul, atunci primarul cu oamenii«sel navaleste In casa omului, si face acolo.«tot feliul de stricaciuni: usile sa manjesc

238 IN EXIL

«cu dohot si chinoros, sobele se &drama.,«laturile gAsite In curte, sau aiurea, se vars5,ape podele, zidurile sä sparg.

«Aceasta metoda de a aduna birul se«Intrebninteaza In Ukrania, unde poporul«e foarte curat si tine la curatenie. Casu-«tele teranesti curat varuite, si podelele«proaspet lipite cu lut Intr'o clip se«transforma, cu ajutorul perceptorilor, In-«tr'o gramada de norol si laturi....

«In mijlocul acestei saracii Imi era im-oposibil de a mai remanea, si am fost ne-«voita sa me mut Intr'un targusor, uncle«poporatiunea In general se compune din«lucratori de uzina. M'am stabilit In mij-«locul acestui element de muncitori. Rd-«rintii for au fost terani; dar proprietarul«pe timpul robiei Inca i-a luat cu sila deaprin satele for si i-a mutat aid', &And

die-carei familii cate o bucata de pament«pentru siliste, si transformandu-i din a-«gricultori In lucratori de uzina. De atunci«a crescut o noua generatie, care de si«blestema soarta sa, dar nice dupa -desro-«biro n'a putut scapa din ghiarele uzinel.

«Am Lout cunostinta cu lucratori mai«inteligenti, si mai putin apasati. Cunos-a tintele In general le raceam nu la uzina,«unde 'mi-a fost imposibil de a me anga-

IN EXIL 239

«gea, ci acasa, In calitate de boiangeasa«si cusutoreasa. Seara, cand se ispravea«lucrul la uzina, lucratorii umblau si se-«deau In grupuri pe ulita',, unde se fac si«cunostintele.

«Am observat cä lucra,Aorli asculta mai«cu searnti, cu placere cand se vorbeste«despre partea negativa a vietel lor. Le«pare bine cand se gaseste un om cu min-«tea senatoasa, care nu numai ca'. trite lege«chinurile lor, simpatiseaza cu el, dar mai«cu seama e capabil s6 le arate causa, is-«vorul acestor ohinuri. Acesti lucratori ln-«telegeau chiar si foloasele unei greve, dar-apricepeau tot-odata c5, fail organisatie o«greva este absolut cu neputinta.

«Organisatiunea lumei muncitoare dupa«calapodul european find la nob imposi-«bird, nevoita eram sa arat lucratorilor ca«mai exista si alt mijloc mai radical.In«acest cas Insa, se dau pe lap." toate acele«piedici, cari opresc lumea muncitoare de a«lucra tntr'un mod constient pentru eman-«ciparea sa; orb -ce lucrator, ca orb -ce om,«se sfieste de a sacrifica persoana sa pro-«pile pentru o fericire, de care se vor fo-dosi numai nepotii sau chiar stranepotii«s61. Frica de a perde viata asta misera-«bird, jertfiind'o pentru un viitor deprtat

240 IN EXIL

gal omenirei -- paraliseaza tot; apol mai«cumpaneste si indoiala de fortele propril,gsi lipsa de credinta In popor.

«Mai des de cat cu cri care am vorbit«cu un teran, Ivan C.... om cu multa min-ute senatoasa, destept si bun parinte de«famine. Acest om mai cu seama se tan-«guia de starea mizerabila a lucratorilorode uzind. Ivan C... Intelegea foarte bine«nedreptatea relatiunilor dintre proprietarilguzinei si lucratori; pricepea ce flagrant&ue exploatarea muncitorilor, si une-ori Isl.apunea chiar Intrebarea, data o asemenea«stare de lucruri poate sa dureze tot-d'a-«una. Mu lt, si pe larg am vorbit cu den-«sul despre toate astea, si tntr'o zi '1-ama dus niste carp privitoare la cestiune. Im-«presiunea ce au produs aceste carti asu-apra lui a fost foarte mare. Ivan nu cre-«dea ca exista, in lume asemenea carti, caa cunt carturari cari se ocupa de soartea«Iumei muncitoare. Intreaga noapte acest«om a fost gata sa asculte citirea ce-I fa-«ceam, si cu ohm si val '1-am convins, ca«e tarziu si mane e zi de lucru. Cand ameispravit cetirea, Ivan, cu ochil Inflacarati«'mi-a zis cu un ton solemn:

a Vezi ce babo, cand In randul tre-«cut am vorbit cu tine, me gandeam: are-

IN EXIL 241

«dreiotate femeia asta, dar deb a§a-I lu-«mea, a§a a fost §i a§a va remanea! Acum«Insa ved, ca este cu neputinta ca sa fie«tot a§a, y5I ca neaparat, da, neaparat lu-«crurile se vor schimba. Acum lute leg ca«de la nol depinde, ca sa se schimbe, §i«nimeni altul de cat nol lucratoril trehue«sa ne punem pe lucru, ca sa ne des-«robi m n.

«A doua zi, cand m'am Intalnit cu Ivan«C , am fost surprinsa de aerul seu cam«jenat.

a D-ta trae§ti de mult aid, 1-am zis,«deci cunosti bine lumea, arata-mi pe eel'amai buni din lucratori, cu earl merita saevorbesc, si sa me inteleg cu el' despre«cele vorbite....

« Nu cunosc pe nimeni aicl, 'Mi aerespuns Ivan C Si lucru despre care«am vorbite periculos t.... Zicand aceste«cuvinte omul lua caciula, §i. Mira a-mi zice«remas bun, ie0 din casa. Am inteles caall este frica! Cu toate astea nu m'am la-«sat, si zilmc citeam lucratorilor carp so-«cialiste. Auditorul meu tot-d'a-una me as-«culta cu mare atentiune, cerand explicari«E;3i analisand cele citite

«Auzind mult de la lucratorl despre lo-«cuitorri unul sat vecin, cari top sunt sec-

Zamlir C Arbure 16

242 IN EN IL

«tantai uneI rehgii not protestante, m'am«hotdrat sa merg acolo, ca sa \red dacd«printre sectanti nu voi gasi un teren bun«pentru ideile mele. Ajungand In sat, nu«m'am oprit la un teran proselit al nouei«religii, ci la un pravoslavnic. Intreband«pe stapanul easel despre sectanti, acesta«'ml a zis:

« Sunt niste oamen1 foarte de treaba,«buni gospodarl, ospitalieri, si nu beau vin.«Tata vecinul meu chiar e de aceia; mergi«la densul, ip va spune multe si marunte«despre religia lor.

«Ties de dimineatd, luand cu mine lu-«crul de mand, am mers la acel vecin. Sec-«tantul Stepan vantura grail in mijlocul a-«riel; eu m'am asezat pe o claie de paie«cu lucrul meu in mana. In curend Ste-pan ispravi de venturat, si se apropie de

«mine :« Salutare soro, bine al venit! me

«Ititampina el cu blandete.« Salutare frate! respunsei eu.«llupa aceia s'a Inceput Intre not o con-

«versatiune. Stepan Imi declara c.d. imediat«ce m'a vezut a priceput ca sunt una din«acele femel earl cautd adeverul, si caa densul e vesel de a me putea cdlduzi«spre descoperirea acestui adever. Apol

IN EXIL 243

«me invita in casa, uncle 'mi -a aretat e-«vanghelia soma In limba ruteanh', si mai«fnulte carp rutenesti scrise de Drago-«manow.

a Multe chinuri am suferit not pen-«tru religia noastra, 'mi-a spus Stepan. Am«fost bauti cu vergi, ne au spanzurat, tre-«candu-ne funia pe subsuoara si atarnan-«du-ne de copaci la arsita soarelui. Asa,ane au tinut zile Intregi,credeau sa ne«sileasca a renega religia noastra si a ne«Intoarce la pravoslavie.... Toate le am in-«durat, dar nu ne am lepa.'dat de credinta,«si el s'au lepadat de not !»

«In adever persecutiunile nu numai ca«n'au avut nici un efect asupra acestor«sectanti, dar inc a" i-au lndarpt mai tare,«si au facut ca propaganda sä se lateascj,«si mai mull. Cel trimisi de guvern In Sibe-ria tree acum printre acesti sectanti clrept

«ril-ste sfinti mucenici.« Noi am construit o scoala, Imi po-

«vestea Stepan, pentru ca copiii nostril BA«Invete carte si sã poata citi singuri sf.«scriptura; dar guvernul a trichis scoala,«si copiii nostril nu stiu carte.

«Dupa, ce Stepan Imi povesti in ce con-«sta religia lor, eu la rendul meu II zisei,«ca nu numai copiii for crest farti carte,

244 IN EXIL

«ei copiii Intregului popor rutean si rus,«ca nu numai pe el Ii persecuta guvernul,«CI perseeuta pe Intregul popor, care tra-«este mai mizerabil de cat traese elsec-«tanti, de oare-ce betia si lipsa de ajutor«reciproc 11 face si mai putin resistent fat&«eu nevoile vietel, si fata cu dusmanii sei.((Stepan, ca om cuminte, a priceput ime-«diat Incotro due vorba eu, si Incepu a me,"«combate cu citatii din St. Evangelic. A-«tunel m'am lnarmat si eu en aceleasi ar-«gumente, si Incepul a cita cuvintele Man-«tuitorului. «Acesta este ordinal meu ca«set ye iubiti unul pe altul. Mai mare«dragoste de cat aceasta nimenea nu«are, ca sa-0 puns tine -va viata sa«pentru altii.» Asa a poruncit Christos, si«asa trebue sa, facem.

«A doua zi eand m'am Intalnit cu Ste-pan, 0 mi a zis: «Soro, nu stiu cine esti

atu, dar eu cred ea trebue sa fil din vita«Imp6rateasca 1

« Cum asa? exclamai eu surprinsa.« Pentru ea este soils In Bib lie, ca

«hula In contra Tarilor si a puterel, dinaneamul Imperatese va iesi.

« Asa este, am respuns, dar to al ul-«tat ea aceasta sta scris In vechiul testa-ment, iar In eel nou hula In contra re-

IN EXIL 45

vgilor si a puternicilor a fost dep. pronun-«tatfi de Christos, care a lesit din neamul«lui David, regele iudeilor.

«Cu acest mod am scapat din Incurc5.-Peste cate-va zile am parasit a-

Gel sat, convingandu-me, ca intre sectantil«ocupati cu principle for abstracte, nimic«nu e de facut.....

«Din satul sectantilor am plecat spre«apus, si in curand m'am oprit intr'un tir-«gusor mare. Mergand ca sa-mi cumper«ceva dm piata, lasal desagii Intr'o casa«marginasa, unde am inchiriat o od'ait5. Peuulita am fost oprit5. de Stanovoi (polita-«iul), care trecea In trasura.

« Cine esti? Uncle mergi? Pentru ce?«striga el suparat.

«Mai tarziu am aflat c5, densul plecase«tocmai ca sa me vaza in cdsuta unde«me oprisem, si iata prima acestel visite«grabnice. De obicel teranil m'arginasi de«prin targurile rutene sunt oameni foarte«cinstiti, si cand Inchiriaza o odaie cui-va,«nu sunt curiosi de a vedea ce calabalicare chiriasul; de aceia eu m'am obicinuit

«de a rasa lucrurile mete fari nici o tea-«m'a ca stapanii vor scotoci prin ele. Asti«data Ins5, am patit'o reu. Stapanii mei a-«veau o slujnica tinera, care tocmai in

«tura....

246 IN EXIL

area zi cand am inchiriat eu oclaita a fost«concediata, gasit loc de slujnica.«la politai. Inainte de a pleca la noul Feu«loc, densa, voind de sigur sa 's1 apro-«prieze ceva din lucrurile mete, in absenta«mea scotocise prin desagi, si a descoperitaacolo niste- carti, pe earl ca una care stia(wit], le si resfoise. Cartile erau tot revo-«lutionare, si slujnica povesti imediat in ca-«sele lui Stanovoi despre sosirea unei femei,«care poarta cu sine niste car' in contra«Tarului.

«Ne stiind absolut mime despre toate.«astea, eu respunsei politaiului tine cunt,si uncle merg.« Urca-te pe copra! porunci el.«iIe urcai, si plecaram spre locuinta mea_

«Aci lucru eel dintai a fost ca densul s'a«napustit asupra desagilor mei, scotand una«Gate una toate cartile, si proclamatiunile.«Cum a dat politaiul de aceste lucruri,«mediat s'a schimbat fata cu mine, nu 'ml«mai zicea «tu», ci «d-ta», nu me mai«brusca, ci din contra m'a poftit sa ,sect.«Avea si dreptate sa fie cel putin politicos«cu mine, cad doara eram pentru densul«un chilipir mare, si aveam sa platesc cu«viata mea urcarea sa pe treptele ierar-ahice ale carierel sale politienesti. Omul

si 'si-a

IN EXIL 21,7

«instinctiv simtea ca-ini clatorWe acea po-«Meta, eel putin.

«Vezend ea sunt perduta, am refusat sa«respund la cestiunile sale, §i m'am a§ezat pe«un scaun, mancand mere, ce cumparasem«In piata. Politaiul chema imediat mai multi«martori, fata cu earl. 1ncepe a citi cu voce«tare proolamatiunea gasita S'a strans multa«lume Imprejur, §i toata asculta citirea cu«mare interes. Cand Stanovoiul lesise pen-«tru un moment din casa, unul din mar-«tori adresandu-se catre altii a zis :

« Bine e scrisa hartia aia L.. ca adi-«catelea pamentul sa fie aceluia, care 11«mlince§te cu bratele sale, ca boeril, aren-«da0i, 0 de-al de a§tia nu trebuiesc... nu-«mal un lucru n'am interes.... sta sons ea«nu trebue§te Tarul. Ei ! Apoi fara Tar, cum«se poate ?!

«Cum s'au strans 0 mai multi imprejurul«easel, Stanovoiul a trimis dupa popa, f-,4i

acand acesta a sosit, a inceput pentru a«doua oara sa citeasca proclamatia. Lumea«care-1 Inconjura a crezut de cuviinta sa-0«descopere capul, ca §i cum s'ar fi citit«cine §tie ce manifest.

«Teranii cari me Inconjurau, dau din cap,«jnlindu-me si veatandu-se de soarta mea ;

248 IN EXIL

«femeile me consolau, sfatuindu-me ca sa«rile resemnez si sa me supui soarteI mele.

«Apoi a venit un jude de instructie, si la-s'a citit proclamatia mea, pe care urul

«o stiau deja pe din afard. Spre seara sosi sl«ispravnicul, care la rondul seu a citit procla-«matiunea, apoi ordona sä flu dusa la arest.

«Dupd trei zile de arest In acest targu-«sor am fost transportatd In temnita ju-«cletului Impreund cu mine in acea tern-«nip, a venit si stirea riclicold, colportatd«de terani, ca s'a arestat o principesd de«neam Imperdtesc, care are cu densa un«Ukaz al Tarului, si o carte cle aur.

«Aceasta stire Inteatata a zapacit pe umi«din arestantil din acea temnita, In cat«mi-au adresat mie niste plangeri In con-tra autoritatilor, rugindu -me ca sa dau

«ordin sa fie pusl In libertate.«Din partea sa nici autoritatea nu se

«)ena de mine. Imediat ce am fost adusa,«m'au si pus la carter cu lantari, la

iar ca sa n'am absolut nici o co-«municattune cu lumea din afara, un sol-adat pazea In permanents usa mea. Nordi,«aer infect, parasiti tini fdcura viata de«nesuferit In acea groasnica temnita. Nu-«mal peste o lurid am fost transportatd In«fortareata....

ara-si

amain,

IN EXIL 24.9

Aci intrerup citatrunile din memoriuld-nei E. Brejcowska, Partea citata puneIn relief groasnica crimes faptuita de a-ceasta martira a ideilor altruists. Crimad-nei Brejcowska e aceiasi pe care a co-mis'o Sofia Bardina, si stitimi de fete si fe-mei nihiliste.

De aceea mare dreptate a avut un poetrus, cand lntr'o poesie plina de colori, sidedicates judecatorilor acestor martire, apus In gura sublimelor fiinte urmatoarelecuvinte: «Pacatul meu eel mare, crima mea(coca groasnica judeca-o judecatorule, dar«mai lute, fares procedura de paracla, faresamasca de fariseu, fares discursuri de apa-«rare. Am tnibracat sdrente terenesti, In«loc de rochie, si desculta am mers acolounde sufere poporul meu, unde pururea

«se and suspine si plans. Pe locul crimei«am fost prinsa, si n'am sa neg. Ce me«mai Intrebi? prive:;,te vinovatia mea e pefata: unierii mei sunt acoperiti cu suman

«Wanes°, picioarele mele sunt goale, ma-«nile mele sunt acoperite cu bataturi.....«For-tele mole, de munca grea sunt sleite.«Dar aci uite, In fundul sufletului meu,«mai e_Inca o dovada, cea mai groasnica«din toate: dovada aceea este iubirea pen-«tru popor! Loveste dar! Sa stiff Insa, ca

250 IN EXIL

«ori cat de culpabila sunt eu, totusi to«judecator n'ai nici o putere asupra mea.«Biruitoare vol iesi eu, si nu tu. Condam-«na-me la muncti pe viata, ce-1 vi-Tata mea, °and deja in pieptul meu se«ascunde o boala care me va duce grab -«nic la mormant... Da, voi muri iubind po-«porul meu nenorocit, si chiar temnicerii«descoperinduse inaintea mea, vor scapa«din manile for cheile Inchisorel, si vor«plange!»

Fermecatoare, frumoase sunt, ca icoaneaceste femei sublime! Una eke una treeumbrele for dinaintea memoriei mele, sireman cuprins de admiratie pentru acestefete si feme1 candide, modeste, iubitoare,earl. toate au murit in floarea vIrstei.

In procesul celor 50 de socialist' dinMoscova, an mai figurat Impreuna cu So-fia I3ardina, o ovreica de 17 ani, Beti Ca-minska, si Maria Subotina.

Sa ye vorbesc da ele, &dol. le am cu-noscut personal.

Maria Subotina s'a nascut la 1854 inguvernamentul Orel. Ea a crescut si s'aeducat acasa, sub suprevegherea direct&a mumei sale; tatal ei a murit, cand

avea abia 5 ani. Sistemul de educa-tie cu ajutorul guvernantelor 1-a fost corn-

silnica

mi-Mica

IN EVIL 951

plectata de mama, care Linea mult ca co-pill ei, trel fetite, &I, se obicinuiasca dinfrageda copilarie la gospodaria casnica, lao viata simply si plina de munca roditoare.Mama sa se folosea de toate Imprejurarilepentru ca fetele sale sa faca cunostinta cleaproape cu manifestatiunile vietei sociale,cari le Inconjoara; de aceia alaturea, si Inacelasi timp cu Invetatura, cu piano, feteleinvetau gospodaria casnica si agricultura,caci trebuea sa mo-steneasca o avere inmosii de peste doue milioane lei: alatureacu predarea regulelor de buna cuviintafetitele aveau vole sa se joace cu copiii dinsat, si iarna Maria scurta lungile seri as-cultand la cuhnia povesti si cantece batra-nesti, povestite sau cantate de slugi. In yip-sta de 13 ani Maria ajuta deja pe mamasa la administrarea mosnlor, Linea cheilede la pivnita si hambare, supraveghea a-raturile si samanaturile, umbla cu mamagrin sat, lecuind pe teranii bolnavi.

Asa dar viata Mariei n'a fost Intru ni-mic croita dupa calapodul vietei pline defar niente, a unei domnisoare. Ea era ocopilita blajina, modesty, dar foarte Impre-sionabila si serioasa. Rare on se intamplaca densa sa dea prilej la dojenire, rare onera densa causa vre unei certe. Nervoasa

252 IN EXIL

din fire, avea deja un caracter asezat. Ru-dele sale II proroceau o viata" lina, gasindIn caracterul ei toate calitatrle necesarepentru ca din fetita sd se desvolte insetcate Inca un om cinstit, o buna sotie, obund mama. Soarta el insa a deszis acea-sta prorocire.

La virsta de 13 ani Maria Subotin cumama si cu surorile sale s'ati rnutat de lamosie la Moscova, pentru a intra in scoa-la secundara de fete. Aci In curand viatael s'a schimbat cu desavarsire. Fiind din-tr'o famine bogata, copila Incepu a iesi inlume, a lua parte la sindrofii, baluri, teatru.Dar viata aceasta plind de sgomot nu e-ra facuta pentru firea eI, pentru sufletul

Cavaleril cu flirt, domnisoare cu corn-plimente usuratice, n'o Mceau sa suriza.'macar, si in curand top aceia earl o In-conjurau isi facura o p6.rere eronata clesprecopila, crezand-o lipsita de on ce pasiune,rece si indiferenta. Cand Maria a trecut inclasele superioare ale liceului de fete, a fa-cut cunostinta cu cati-va student', oamenifoarte de treaba.. Din acest moment In sa-lonul mamel el resuna conversatiuni pm-vitoare la starea teranilor In Rusia, la ces-tiunea muncitorimei in genere, la procesulpolitic al lui Neciaeff, etc... Aceste conversatii,

ei.

IN EXIL 25a

citrea de carti si miscarea studentilor, caredeja Incepuse a se da pe fata, desteptara.In sufletul copilel compatimirea pentru eelearl surer. In curand densa Impreuna cup

una din surorile sale s'au hotarat sa pieceIn streinatate, pentru a urma acolo studi-ele universitare. Ambele fete aflasera dejadespre ceia ce se petrece la Zurich.

Sosind la Zurich Maria Subotin In-scris la facultatea de medicina, si In cu-rand a facut cunostinta cu cercurile refu-gatilor politici, apoi s'a Imprietenit cu So-fia Bardina, si cu mai multe alte fete stu-dente.

Maria Subotin, precum am zis, a fost afata bogata; cu toate astea densa nu-si per-mitea sa-si cheltueasca banii pentru lucruride lux, pentru capricii de ale omuldi avut,s din contra, in conformitate cu principi-ile sale morale, maricelele venituri si lecheltuea in profitul grevelor de muncitoridin streinatate, cu tiparirea cartilor si azarelor socialiste francese si germane, siIn profitul societatei internationale de lu-cratorl. Inbolnavindu-se de pneumonie, den-sa a refusat chiar sa piece la Niza, uncletrimeteau doctorii,-pentru indreptarea sena-tatel sdruncinate.

Maria Subotin in aceasta privinta era

s a

co.

IN EXIL

asa de negligenta Intru tot ce privea per-soana sa, In cat adese on amicil se! erausiliti sa o certe si sa o convinga, ca facereu chiar cause! pentru care doreste salucreze, neIngrijindu-se de senatatea sa.

La 1872 guvernul rusesc pentru a scapafetele si femeile din Rusia de sub influ-enta refugiatilor politic! a emis un Ukazspecial, prin care se poruncea tutulor sti-pusilor rusi sa paraseasca Ziirichul, si saiese din universitatea de acolo; celor car!nu se vor supune ordinului dat de guver-nul din Petersburg, le refusa pasapoartele,si ii ameninta cu secfestrarea avail! AcestUkaz a avut de efect ca peste cate va zileaproape intreaga tinerime studioasafernelsi Wet!, au parasit In grabs ZiArichul, si-chiar Elvetia.

Maria Subotin pleca la renclul seu laParis, unde s'a inscris ca student5, In me-{lima. In acest timp Insa miscarea revo-lutionar6. In Rusia luase deja proportiunimarl.; guvernul rus, pentru a pune capetmiscarei, se napustise asupra tinerimel cutoata furia regimului despotic, si temniteleimperiulul se umplura, cu arestanti politic!.In curend din Rusia sosi la Paris tristastire ca mama si surorile Marie! sunt ares-tate pentru propaganoa socialists printre

264

IN EXIT, 255

sateni. PriimInd aceasta stire, Maria nu maiputea remanea la Paris, densa pleca grab-nic In Rusia. Abia Intoarsa, ea a fost a-restata sub motiv ea a sons o scrisoareinsultatoare pentru Tar. Nenorocita sa mu-ma a zacut 9 luni de zile In inchisoare,si apoi, dupa ce instructia n'a putut sagaseasca nice o vina in contra sa, densas'a vezut internata sub supraveherea poli-tiei in orasul Kursc. In tot timpul cat afost arestata muma-sa, Maria se prapadeade grija ; apoi, cand mama a fost liberata,biata copila a cazut reu bolnava de friguri.Temnita, umiditatea, lipsa de aer, grijilepentru al seefacura ca sanatatea el dejaatat de sdruncinata, sa fie periclitata cudesavarsire. Rigoarea temnitei, cruzimeaguvernului rata cu arestantii politici, cinis-mul odios al temnicerilor, brutalitatea gean-darmilor,, au Mout imposibila viata acesteidelicate fiinte.

Intr'o zi, sezand tacuta In celula sa so-litara, Maria aude un sgomot, care veneadintr'o celula vecina; apoi se and strigate-si loviri, plans. ... Evident ca cine-va dintemniceri maltrata pe un arestant politic.Revoltata Maria incepe a bate cu pumnilIn usa zavorIta, cei-l-alti arestanti fac ace-las lucru. Temnicerul lass victima sa, si

_ ._

256 IN EXIL

se apropie de usa ei, poruncindu-i sa sehnisteasca, apoi deschide usa si vrea sit in-tre In celula; Maria -speriata ca bestia astaare de gand acum s'o maltrateze pe densa,sane pe un scaunel si is In mans un vascu ape ferbinte pentru ceai. Temnicerul a-tunci se retrage. A doua zi nenorocita co-pila, pentru aceasta amenintare, a fost trans-ferata Intr'o celula fare ferestre, unde aMout o lunge lung de zile In mijlocul unulIntuneric netntrerupt. Era destul ; Intr'unmoment de desperare copila se hotart samoara. Seara, tend temniceru] a adus lampaIn celula sa intunecoasa, Maria a restur-nat lampa peste salteaua de pale, si gazuls'a aprins umpland celula cu flacari.

Graznica moarte! l !... Dar vas ! incendiulin curend a fost sties si desperata victim&a tiraniei rusesti e scapata din mijlocul fla-ca'rilor, pentru a indura not chinuri.

Maria Subotina a petrecut In temnita.,ca si mums -sa, 9 luni de zile, apoi dupece a fost liberate, politia a arestat-o dinnou, pentru ca sa apara pe banca acusa-tilor In procesul celor 50 socialisti din Mos-cova. Justitia Tarului neputend-o condamnapentru o crime politica, a expediat-o petale administrative in Siberia.

Aceasta era ultima lovitura ce-i au dat calaii_

IN EXIL 2:>7

Organismul delicat slabit in temnita, n'amai putut indura mult timp ; pe cand gean-darmil o duceau intr'o chibitca (caruta a-coperita) spre Novouzensk din Siberia, den-sa abia se mai tinea pe picioare. Dupa treeluni de chinuri in Siberia, in ziva de 8Februarie 1875Maria Subotin a incetatdin viata in virsta de 24 ani.

WA dar povestea dureroasa a acestelmartire !

0 alt5, fats, Beti Caminskaia, tovarosade proces cu Maria Subotin, nu era o no-bild, nu era o fata dintr'o familie avuta,ci fiica unui mic comerciant ovrei. Per-zend pe muma-sa la varsta sa fraget5, densaa remas singur5,-singurica acasa. Ziva in-treaga, pe cand tatal seu lipsea de a acasa,fetita lasata in voia intamplarilor, petreceaafara, pe strada, cum petrec toti copniseraci. Pe cand copilita crestea, comercian-tul ovrei facea parale, si in curend mul-tumit5, unor afaceri bune deveni un om cuo mica avere, care punea la adapost deon -ce mizerie pe unica sa copra. In acesttiinp la Melitopol, orasel uncle locuia Beticu tatal set', veni un flu al unui unchiual fetitei, baiat desghetat, elev de liceu,care facu cunostinta cu verisoara sa, siincepu a-1 da fel de fel de carti pentru

Zamlir C AtIntre 17

258 IN EXIL

citit. Beti Gamins lia stia citi numai ru-seste ; sub Indemnul verului set' densa s'apus pe Invetatura, si desi far' mei un sis-tern, ajunsese totusi sa capete oare-care cu-nostinte de istorie, stlinte naturale F,i i litera-ture. Cartea transform' pe Beti, si dintr'uncopil sburdalnic, ea devem o Jetta seri-oasa, timid', sentimental'. Doue trei carpbune, car! '! -au cazut In mans, desteptaracugetul ei, si densa Incepu a face compa-rape Intre tenthntele sufletulul ski sprebine si spre frumos, si viata vulgara plinade nedreptate, mizene ci via. Inimioarasea cerea simpatil, cerea amicitie, iubire, decare simtea atata lips' din taus' ca n'a-yea mama. D'aci idealisarea, ca consecint5.fireasca. Descoperind vr'o trasura de ca-racter bung la vr'o ruder a sa, Beti nne-diat se entusiasma, si In imaginatia sapasionata de jidaucuta, Inzestra acea per-soana cu toate calitatile posibile, Incepanda o admira. Natural, ca idolul, treat pedintreg de fantazie, In curend cadea depe piedestalul sell --si biata fetita, desilu-sionata, se simtea lovita In inima si rema-nea si mai nenorocita, si mai isolate decum era In realitate. Tata o iubea mult,de si In sufletul seu de gheseftar micdensul nu o putea lintelege, nu putea pri-

IN EXIL 259

cepe ce dor nespus framanta crierul co-pilei sale; din partea lor, cele 1-alte rudeale el, vezend ardoarea cu care fetita se o-cupa cu cartea, o proclamard de fenix, defenomen nemal auzit. Aceasta admiratie aoamenilor din prejur, de sigur c'ar fi pu-tut avea un erect daunator asupra fetel, darn'a avut nimic reu; natura sa buna din fire asalvat'o, si In sufletul el curat nu s'a prinssarnanta orgoliului, dorinta de a aruncapulbere In ()chi, de a concura la premiulIntal In camera vietel. Din contra, putinpreocupata de mica sa persoana, Beti Ca-minskaia era patrunsa de dorinta de a a-juta pe nenorocitil mizerabili din coreligio-naril seI. Dar cum sa le ajute ? Cu nis-cal-va acte filantropice !? Ii se parea pu-tin ; si apoi densa pricepea deja perfect camizeria nu se poate vindeca cu ast-fel demijloace. Atunci pentru a ga'si un mijloceficace pentru toate mizeriile, pentru a lo-vi reul In redacina sa, Beti crezu In sti-inta. tiinta are respuns la toate ! ziceaea, si nu se poate, nu se poate, ca densasa, nu 'ml dee respuns la aceasta marecestiune.

Ea se hotart deci a intra Ia universi-tate, pentru a studia, si luand pasaport lavtrsta de 17 ani, plec5, Ia Zurich.

260 IX EXIL

Acolo o lume noua o intimpina; posteo suta de fete, venite din toate unghiurileimpermlui rus se adunard la Zurich, cu-prinse de acelas dor de a face binele, dea fl folositoare, de a rupe lantul robiel,cu care fiinta femeiasca de secoli e Inca-tusat5, la caminul parintesc. Facand cunos-tinta cu uncle din aceste fete, Beti Carnin-skaia gasi fn uncle din ele «idealul» et.Din acest moment densa Incepu a trai,precum dorea sa traiasca.

Beti Caninskaia si amicele sale deveniraproselite ardente ale socialismului.

Toate aceste fete n'au fost insaacei oameni, a caror temperament se mul-tumeste cu teoria, drept busola In viata,lard ca aceasta busola sa fie IntrebuintataIn calea vietel. Teoria nu le interesa, decat ca r6spuns la cestiunde arzatoare alevietei, de aceia alaturea cu ocupatiuneapur teoretick In aceste capete tinere secombina deja un plan anume determinatpentru aphcarea socialismului In viataIn Rusia.

In aceste vremuri tocmai, refugiatii po-litici din Elvetia, not tots cars ne am stransla Zurich, propagam idea de a merge inpopor, In calitate de simpli muncitori.

Priimind ideia noastra, aceste fete stiau

chair

for

IN EXIL 261

bine ce dificultati groasnice vor intimpina.Dar nimic nu le mai putea opri. Ele auparasit universitatea, stiinta, pe care o iu-beau, viata linistita in Elvetia libera, sis'au intors In Rusia pentru a lucra, amunci si a trai cu poporul, In popor si pen-tru popor.

In toamna anulul 1874 Beti Caminskas'a intors In Rusia, iar In primavara ur-matorului an densa a fost deja zavorita intemnita.

Scurta, dar pima de focul sacru al mar-tiriului a fost activitatea sa. In propagandaideilor socialists aceasta admirabila jidov-cup', a pus aceia§ ardoare, cu care s'a de-dat §tiinteI. La Moscova, pe °and pietrelecrapau de ger, Beti Caminska, Imbroboditaca o Iticratoare, cu frica In sin, percurgeacapitala pe la 4 ore de dimineata de laun capet la altul, grabindu-se la fabrics,pentru a nu Intarzia, si a nu fi doienitade stapan.

Inteia fabrics la care densa s'a angajat,cu un pasaport fall, pe numele fictiv deMaria Crasnoff, era o fabrics de carpe. A-ceasta fabrics e situata pe malul rlului Mos-cova, Intr'un cartier Infundat. La fabricslucrau peste 60 de femei si fete, tnghesu-ite In done camere, uncle elo coseau car-

262 IN EXIL

pele una la alta, sezend pe niste podeleumede si murdare Aerul era plm de praf,st eshalatiuni nesalubre din carpi; prafulastupa ochil, nasul, urechile, si lucrul seIncepea pe la 4 oare de dimineata, pentrua se ispravi la orele 8 seara. Pentru man-care lucratoarele aveau 15 minute ragaz.Mancarea nenorocitelor se compunea dinpaine neagra de secara, castraveti murati,si Kvas (o beutura acra ruseasca), pe carelucratoarele o cumparau dintr'o pravalie ye-cina.

La orele 8 seara lucrul se ispravea, silucratoarele intrau in odaile for de dor-mit. Aceste odai erau un fel de sub-soluriIntunecoase si umede, avend niste ferestremidi, la nivel cu caldaramul, Carl abia de-deau lumina destula ziva, pentru trebuintafiintelor cari Iocuiau In aceste pivnite. Dealungul zidurilor mergea un etagiu de la-vite, cari serveau de pat ; asemenea ser-vea de pat si podeaua sub-solului. In fie-care din aceste vizuini dormeau peste 20de femel. Drept pat- fie-care avea cate-orogojina, iar carpele serveau de perma.

Inainte de a se culca, lucratoarele aveauobiceiul sa se certe, dupa cearta toate ca-deau obosite, si adormeau. Dar nu dor-mea una din eleaceasta era biata Beti.

IN EXIL 263

Inimioara ei, batea iute-iute, resuflarea 1devenea dificila In acel aer infect, §i °Andcopila atipea In fine, obosita, sdrobitA demunca, vocea stdp/nului resuna In ca-mera :

Sou lati-ve, babelor, la lucru1_i_13eLtiCaminska sarea In picioare, .i se

punea la lucru Munca n'ar fi fost tocmaigrea, data lucratoarele n'ar fi fost obligatesa transporte colete cu carpe de la fabricala depou. Aceasta din urmd muncd nu erafacutd pentru micuta §i sldbuta Beti. Fie-care colet avea o greutate de peste 30 ki-lograme, §i cu 0 atare greutate In spatetrebuia sa urce o scars, ale carel trepteiarna adese on erau acoperite cu polei.Biata copilA aluneca, §i cu chiu §i vai du-cea povara sa. TreI septemani de zile alucrat Beti la aceasta fabrica, §i dupd acesttermen s'a vezut silita din causa sendtatiisa o pardseascd, angajindu-se la fabrica depostav a comerciantulul Nosoff (tot la Mos-cova). Aceasta fabrica e bine cunoscutd inRusia, acolo lucreazd peste 4000 de lucra-torI de ambele sexe, si de toate virstele,de la 7 ani §i pans la vIrsta de 50 ani.

Beti s'a angajat aci In calitate de tun-satoare. Munca ei consta in urmAtoareaoperatiune : dou6 lucrAtorese se a§aza la

26i IN EXIL

doue capete ale resboiulul, peste care staintinsa, o bucata do postav deja gata; pesuprafata acestui postav trece de la un ca-pot la altul un cilindru de arama, meca-nismul caruia e Mout a§a, ca densul tundep'erul de pe postay. Cand cilindrul ajungepang la capet, lucratoare '1 opre§te, si a-poi scoate de pe resboi bucata de pos-tav, puind in locul el o alta bucata_ A-ceasta operatiune dureaza 14 ceasuri pezi. Pai-spre-zece ceasuri de munca stand Inpicioare, cu ochil mereu atintiti asupra mi§-carilor cilindrului. Picioarele se unfla, ca-pul amete§te ! Se Intampla une-ori ca.' Betise gandea la ceva, uita pentru o clips ci-lindrul, si ma§ina se oprea ; atunci tine-tela risetele lucratoarelor, §i la dojenirile §e-fuluI de atelier. Roie ca racul, biata copila'§i dedea cuvintul de a nu se mai gandi lanimic In lume de cat...... la acel perpet UMmobile, care transforms de secolI sudoareamuncitorilor In our §i bancnote, ce Inca-seaza stapanii capitalului.

Dupa ce se ispravea lucrul la fabrics, lu-cratoarele mai erau nevoite sa meture §i säcurate atelierele; odata pe soptemana o e-chipa de femel mergea sa spele rufele am-ploiatilor de la fabrics; spalarea albiturilorse facea pe malul riului. Iarna, cand ge-

IN EXIL 265

rul Ia Moscova ajunge pana la 32° R.mainile nenorocitelor femel crapau de frigsi se umflau.

Toate le-a indurat, toate le-a suferit BetiCaminska.

aVuetul monoton al masinelor, povestea«densa, produce un efect somnifer; pentru«a nu adormi to Incerci a canta, dar In«curend II lipseste vocea, atunci to clatiniin cadenta pe picioare si devil un surub al

«masinei, care se Invarteste, se tot invar-«teste. Cand oboseala le doboara In fine,«lucratoarele ies din atelier sub pretext de«trebuinta si adorm in pi i vata.).)

Tata viata, pe care de buns voie 'si aales-o Beti Caminska.

Si In conditii asa de oribile, cazend subpovara unei munci fisice la care nu eraobicinuita, Beti Caminska tot4 gasea des-tula tarie de suflet, pentru a face propa-ganda socialists in mijlocul lucratoarelor.Entusiasta, fanatics, ea uita de some, uitamancare jertfind timpul liber propa-gandei.

Cuventarea sa calda producea o mareimpresie asupra lucratorilor si lucratore-selor. In acele momente densa era in a-dever de o frurnusete ,batatoare Ia ochi: o-braid sei ardeau de emotiune, marii el ochi

166 IN EXIL

caprui straluceau ca cloi luceferi; in voceasa de fecioara se auzeau ni§te note, cartpatrundeau pans la inim5..

Beti Caminska a isbutit in fine sa aka-tuiasca un cerc puternic de lucratori so-cia4ti. Aceasta isbanda a fost triumful el,§i despre acest triumf densa comunica tu-tulor amicelor politice. Fericirea sa Ins&a fost de o durata scurta. Atat densa, cat§i tovar4ele sale Olga §i Vera Linbatouici,Lidia Figner §li Sofia Bardina, au fost a-restate in ziva de 3 Aprilie 1875.

Aruncata inteo temnita solitara, Beti Ca-minska, aceasta copila slabuta, delicata, im-presionabila, cazu prada unei boale psihice.in luna a doua a Intemnitarii sale o me-lancolie linitita a coprins'o; densa refusade a lua alimente, apoi refusa de a vorbi....In curand nenorocita devine victima unorhalucinatiuni: vedea mon§tri, auzea plans

i strigate de durere.Guvernul despotic a mai Vila() in a-

ceasta stare zece luni de zile, apoi neno-rocita a fost remisa parintelui seu, pe cau-tiune.

Adusa acasa, la Melitopol Beti Camin-ska tricepu a se indrepta; ratiunea parca'lrevenea, dar o nenorocita imprejurare a fostca densa iara-§1 a recazut In melancolie,

IN EXIL 267

care n'a mai crutat'o. Intr'o zi un ziar IIcazu in main!, §i in acel ziar era publicat ver-dictul crud, prin care ail fost condamna-te la munca silnica, tovara§ele sale din pro-cesul color 50 .de socialist! din Moscova Ci-tind groasnicul verdict, Beti incepu a plan-ge, apol disolva mai multe cutil de chibri-turf, si beu otrava. Trel zile a durat agonia.

In ultima zi densa chema la patul seupe tata §i'1 tntreba :

Au venit scrisori pentru mine? Spunetats, ce au de ga.nd el sa faca cu noi?.....0, mai bine sa mor!

Lini§te§te-te Beti, to vel indrepta,eti tinera, vei teat! o consola bietul pa-rinte.

In ultimul moment, cand densa mai 'As-tra ultima raza de con§tiinta, luand manatatalui sell striga cu o voce 1necata de la-cri mi :

Pentru ce sa mai traesc t Fara el!...Lidia, Olga!!....

Spre dimineata. Beti a murit......

Lung, foarte lung e martirologul femeeinihiliste. Vor trece ani, §i zecimi de an!§i cu cat timpul va depune mai multapub/ere peste faptele, de ura, de barbarie,de cruzimi §i mfamii omenesti, cu atat mai

268 IN EXIL

stralucit va luci aureola pe fruntea acestormartire sublime ale omenirel.

N'am vorbit, de cat de doue-trei femeinihiliste; am amintit numai pe acele fete,earl au cazut victime absolutismului rusescIn procesul celor 50 de socialisti din Mos-cova si cetitorul deja are Inaintea sa 1-coana adeverata a femee' nihiliste. N'amexagerat lntru nimic; si am descris tntr'unmod obiectiv.

OM ce om, care simte si cugeta cinstit,care In vartejul vietei n'a gomt pe Dum-nezeu din sufletul seu, care poseda notiu-nile frumosului, care are In fine un idealIn viatanu poate sa nu Gaza In genunchisi sa nu se Inchine Inaintea acestor sfintemartire!

Impresiunea ce -au produs aceste fete-nihiliste In procesul celor 50 de socialistidin Moscova a fost sdrobitoare pentru ab-solutismiil rusesc. Cu toata inertia societa-tei semi-barbare ruse, tots din patura cultaau avut ochii tintitl asupa condamnatelorsi condamnatilor ; ziarele ruse in cursulprocesului se citeau cu aviditate, de si da-rile de seama tiparite In acele ziare aufost forfecate bine de cenzura Pena la a-cest proces suflarea luminatd din impe-riul rus putina important& dedea miscareI

IN EXIL 269

revolutionare nihilists, iar dupa procestop cautd sa puic maim pe vr'o brosura.sau carte socialistd, pentru a face cunos-Uinta mai de aproape cu tendintele si as-piratiunile socialistilor.

Fireste, ca majoritatea acestor oameni secompunea numai si numai din simply en-riosi, dar, totusi, eu unul imediat dupdproces am primit numeroase scrisori In Ge-neva din partea unor oameni, cars numaisocialists nu erau.

0 doamna, avutd, din aristocratia rusd,o adevaratd principesd, 'mi a scris o scri-soare entuziasta si pe Tanga scrisoare 'mia trimis o suta de ruble, pentru respan-direa cartel «comuna din Paris»; o alterdoamna, care de pldcere calatoarea prin Ita-ha, a rernis amicului meu Axelrod o bra-tara si niste tercel de chamant in valoarede 2000 fus, in folosul propagandei socia-liste. Exemplele acestea peste putin au de-venit un lucru de toate ztlele.

Tinerimea universitard, partea cea maicuratd, cea mai putin atinsa de cangrenacoruptiunei societatei moderne, a fost maicu seams impresionata de mdretele figuriale condamnatelor si condamnatilor; poesiientusiaste dedicate Sofiel Bardina, Camin-skai si Subotinei circulau pretutindeni.

270 IN EXIL

Si in ziva de 6 Decembrie 1876, adtca"mult inainte de judecata si condamnareacelor 50 de sociali§ti, o multime mare destudenti §i de lucratorI s'a adunat la bi-serica Cazan din Petersburg, cu stop de aasculta un serviciu divin, comandat pentruamintirea celor ce zac in temnite §I ocnepentru sfanta causa a popoarelor nedrep-tatite. Dupa ce sf. Leturghie s'a oficiat, ti-nerimea comanda un Te-Deum pentru sd-natatea lui Diecui§wsky, condamnat la mun-ca silnica. Dupa Te-Deum enorimil, in nu-mer de peste o mie de oameni au le§itdin biserica §i s'au oprit in plata din fatatemplului. Din multimea aceasta a ie0t untiner §i a rostit catre popor urmAtoareacuvantare:

«Prieteni! Am ascultat serviciul divinooficiat pentru amintirea odor ce zac in«temnite pentru stinta causa a poporului.oVol tots aci presenti lucratori trebue sa«§titi in fine &a., Cerni§ewsky, femeile Bar-odina, Caminska si altele, earl zac in tern-«nice §i ocne, sufer pentru vol, pentru causaovoastra. Toti aceia, pe cari guvernul i-aoosandit deodata cu Caracazoff, Neciaeff,4Dulgu§in totI pentru vol au perit! Deaaceia vol datori suntem de a zice«acestui guvern ca solidari suntem cu ace§ti

si no'

IN EXIT, 271

«martini, ca drapelul for -- al nostru este,«caci p'acest drapel stau scrise cuvintele :«libertate qi pciment pentru t6ranl. SA tra-«iascA dar Zemlea i Volea!

Aceasta mica "cuvontare a fost IntImpi-natA de multime cu strigate entusiaste de«Ura!» si Traiasca Zemlea i Volea! Carespuns multimei, se auzira sueraturile si-nistre ale gardistilor, earl' Incepura a se a-duna si a impresora publicul

In acest moment o MA de 16 ani, fru-moasa ca un anger, arbora peste capetelemultimei falnicul drapel rosu at muncitori-mei. Pe acest drapel stau scrise cuvintele:Zemlea i Volea.

Aceasta a fost Intaia data, cand In ca-pitala Tarilor a falfait superbul drapel atlumei muncitoare.

Un « Ura!» asurzitor umplu aerul si In-treaga multime Incunjura drapelul, tinut desublima copilA. Randurile se miscara, sivalurile multimei se Indreptard spre pros-pectiva Nerska. Aci procesiunea a fost o-prita de generalul Trepoff, prefectul de po-litie a capitalei Tarilor. Odiosul Trictan alImperatului Alexandru al II-lea era urmatde plutoane de gardieni.

Pe ei! Pe polonezi! vocifera Trepoff.i sbiriI se napustira asupra manifestan-

272 IN EX 1L

tilor. 0 invelmaseala mare s'a iscat, tesa-cele soldatilor lucrau la dreapta si la stanga;sergentii de oras arestau oameni Cu. du-iumul! Femei si fete fura calcate in picioare,lovite, maltratate. Iar selbaticul Trepoff, cuochii inchegati de singe, sbera si Injuramultimea.

Printre cei arestati a fost si fata eu dra-pelul rosu.

Arestata impreuna cu vr'o 60 de tineriinitiatori al manifestatiunei, clensa a fostaruncat5, in temnita, uncle a zacut un ande zile, Ora In fine a fost adusa Inainteaunor judecatorI numiti ad hoc de catreTar.

Acea fata era Felicia Seftel.Nascuta la 1860 la Voronej, densa du-

pa ce a ispravit studiile In liceul din o-rasul seu natal, a venit la Petersburg pen-tru a se Inscrie la medicina. Din eausa Ins&c5, nu avea 16 ani Impliniti, ca minora, afost respinsa la triscriere. Facand cunos-tinta cu alte fete studente, densa In cu-rand deveni o ferventa discipola a socia-lismulul. Revoltata de cruzimile Tarilor, Fe-licia Seftel lua parte la manifestatia In con-tra absolutismulul, si In ziva de 6 Decem-brie 1876 in fruntea a o mie de lueratorIsi studenti ridica drapelul muncitorimel.

IN EVIL 273

Pentru aceasta groasnica crima, Tarul,care turbase de ramie ca un taur la ve-derea unei stofe rosiI, a condamnat'o lamunca silnic5, pe termen de 15 ani.

Aceasta condamnare a unei minore a pro-dus asa impresiune mare In capitala im-permlul rus, In cat dup6 pronuntarea ver-dictului 1mperatul a fost nevoit, pentru apotoli rumoarea publica, sa micsoreze pe-deapsa.

Micsorarea s'a facut dupa vointa Taru-1111, lntr'un mod obicinuit a tiranului; mun-ca silnica de 15 ani a fost lnlocuita cuexil In fundul Siberiei pe viata.

i eroica copila, In varsta de 16 ani,a fost transportata din Petersburg In Si-beria. Urcarea groasnicei Golgote s'a In-ceput In luna Septembrie, si abia la No-embrie 1877 sublima martira a ajuns Infine la locul de destinatie: oraselul Bezeof,pierdut Intro gheturi si zapada SiberiaViata plina de lipsuri, clima groasnica, as-primea supravegherei politienesti, In curandau sfaramat acest organism tiner; bolnavadensa a fost transportata In orasul Curgan.

Exilul a durat trei ani si jumatate; la1881, dupa moartea imperatului Alexan-dru al II-lea, Felicia eftel a fugit din Si-beria, si multumit5, unor Imprejurarl feri-

Zatnir & !trim. 18

27'r IN EXIL

cite, a trecut gram ta §i s'a stabilit in Eu-ropa.

Au trecut ani--§i sublima eroina, de la6 Decembrie 1876, martira absolutismululmuscalescs'a casatorit, si astazi e mamaa patru copil.

Copiii unei asemenea femelvor fi demnide mama lor.

Si acum, inainte de a incheia acest ca-pitol din amintirile mele, dedicat special-me,nte femeei-mhiliste, cred necesar de aatrage atentiunea cetitorului asupra trasu-rei generale a micarei revolutionare dinRusia pans la 1877.

Mi§carea aceasta, precum am arataro, nus'a manifestat la inceput de cat printr'oactivitate lini§tita, care avea de stop pro-pagarea ideilor socialiste in popor. Aceastapropaganda se facea prin gral §i prin scris.Nici un act de violenta, nici o picaturade sange n'a manjit aceasta m*are, afarade sangele pe care'l versa guvernul Taru-lul, condamnand pe propagatori la muncasilnica, la temnita, pe viata, la exil in Si-beria.

Cuvinte de iubire, apel la infratire!lata moto acestor socialists !

Drept respuns la acest apel guvernulmuscalesc, In cap cu imperatul, persecutau

IN EXIL 275

pe propagatoil, arestandu-i si torturindu-1.Asprimea pedepselor, chinurile, tortura, cres-teau treptat.

Toate acestea intareau caracterele, otelin-.du-le, fanatiso.nd oamenii si desteptand Ininima for simtimentul legitim de ura incontra dusmanului.

Or resbundrilor se apropia!In loc de cuvintele de iubire avea s'a

resune sgomotul explosiunei dinamitel, Inloc de apel la infrdtire avea se se auzaverdictul de moarte pentru moarte, Inloc de organisatiunea federative a grupu-rilor avea sa". se Infunteze comitetul execu-tiv, central, care va osandi la moarte peImperatul Alexanclru.

A cub dar a fost vina, ca propagatoriliubirel si a Infratirei s'au transformat interoristl ?!

A Tarului si a guvernului s6u.Alt-fel nici ca se putea.La 1877, cand Imperatul Alexandru al

TI -lea domnea in Rusia, pe la toate tribu-nalele sale ad hoc, pe la curtile cu juratiabia introduse, la consiliul sett de statpretutmdeni unde in vastul seu imperiumagistratii condamnau pe nihihsti In nu-mele ordinel, famihei si proprietatel, se

276 IN EXIL

Malta atarnata de asupra capului judec6-torilor o cruce.

Fire§te, cand judecatoril intrau pentrua'sI ocupa locurile, involuntar ochil for tre-buea sa se opreasca asupra acestei cruel,§i atunci, sufletuf for avea neaparat sa sim-tã o nelini§te, indoia1a mare, redicanclu-li-sedin fundul inimei.

Colo sus, el vedeau pururea p'acela, careplutind de asupra a XX secole striga depe crucea sa lul Caiafa §i lul Pilat, adicljustitiei omene§t1:

Te poi itnela judecatorule! Cad tocare condamni e§ti poate eel culpabil, iaracela pe care'l osande§tIe om drept! .... ...

Privete.... Acest mizerabil flu al pescaru-luI din Nazaret era §i densul Invinovatitde sacrilegiu, de rebeliune, de excitare Incontra autoritatilor stabilite, de ultragiupreotilor, de fapte calificate de crime... A-cest mizerabil, pe care judecatoriI sel '1-autrimis la moarte pe cruce, a fost Christos ! !..Agonia Sa, suferintele, chinurile Sale groas-nice, s'au transformat ca prin minune In-tr'un piedestal din tnaltimea caruia osandi-tul la moarte a bine-cuventat popoarele ceau ingenunchiat la picioarele crucel Sale...

Christos!... .1i El era criminal, era res-vratitorul tovara§ilor vagabonzi, al s6racilor,

IN EXIT, 277

mizerabililor din Iudea... Si din momentuland Pilat a zis: aluati'l si'l restignip dinacel moment Christos a devenit nemuritor.

Si ce era pentru Christos condamnareala moarte !?

Din lnaltimea crucei Sale, In mijlocul chi-nurilor supreme, El privea deja viitorul....privea cum din secoli In secoli propagan-da Sa de iubire se transmite din genera-tie in generatie, pans ce In fine omenirealntreaga Invetand la isvorul cuvIntuldi Seuglint va marturisi :

Acest om a fost Dumnezeu!Si data caliciul amar ar fi trecut pe di-

naintea buzelor sale, data, precum s'a rugatIn gradina maslinilor, Intr'un moment deslabiciune trupeasca el ar fi slabit zicand:«treacet dela mine acest paharD, data eln'ar fi fost restignit; data Caiafa cu Sanhe-drinul seu '1-ar fi lasat in gradina olivelor,Isus... n'ar fi devenit 111Antuitorul, n'ar fiimplinit dumnezeiasca Sa misiune... si camulti proroci al Tudeel ar fi perit necu-noscut !!..

Si acum voi totlpreotI, magistrati, oa-meni cu idel Inguste, fanatici al casuisticeisi a scolasticei, farisei de toate timpurile side toate neamunlepnvill p'aceasta Incom-parabilet victimet In numele careia indras-

278 IN EXIL

niti a judeca §i condamna, priyiti'l restig-nit, cu cununa de spini pe frunte 1

Nu auziti oare vol, cum de secoli fie-care picatur5, de sange, ce curge din ma-nile §i picioarele Sale pironite ye striga depe truce:

Cine suntet1 voi, earl condamnatiIn nume]e Meu, tine sunteti data nu ur-marii lul Caiafa §i al lul Pilath

XV.

LUCRATORUL PETRU ALEXEEFF

Impreuna cu Sofia Bardina, CaminskaSubotin, si cei-l-alti, In procesul din 1877a fost pe banca acusatilor si Petre Ale-xeeff.

Figura mareata a muncitorimel !Petru Alexeeff era un simplu lucrator,

abia esit din teranimea guvernamentululSmolensk. Nascut in satul Norvinska, den-sul n'a fost nici inteo scoala; si data stiacarte, apoi multumita siesi si unor impre-jurari particulare, cari '1 au facut sa facacunostmta cu niste studenti de universitate.

Petre Alexeeff era lucrator de fabrica.Arestat pentru propaganda icleilor socialisteprintre lucratori, densul n'a avut alts vina

280 IN EXIL

de cat aceia ca a fost prins in momentulcand citea lucratordor o brosura socialists.

Adus inaintea judecatorilor, Petre Ale-xeeff a refusat sa 'si is aparator, zicanel can'are trebuinta de a se apara. Cand a ve-nit randul seu de a vorbi, Alexeeff a ros-tit urmatoarea cuvintare:

« NoI, milioane de muncitori, d'abia ie-sincl din face, suntem deja aruncati in voiaintemplarilor. Parintil nostri robi al mun-ch, n'au temp sa se ocupe de educatianoastra; nol nu stim ce e scoala, inveta-tura, si de abia cunoastem ce e mangae-rea unel mume. In virsta de 7 9 aril'suntem gonitl din casa, cad' trebue sa in-cepem dela a ne agonisi o bucata de paine.Ce ne asteapta dincolo de pragul casutelparintestI? Fabrica, unde stapanul-capi-talist, cu ajutorul vergelor si ghionturilor,ne va inveta a munci. Suntem hraniti reu,respiram aer infect, dormim pe scandurigoale, tremurand do frig, nespalati, ne-peptanatI, cu lacrimi in ochi, nol crestemca niste condamnati la acne. Si care e vinanoastra? Suntem vinovatl--ca ne am nas-cut! In inimile noastre de copil, fireste, senaste si creste incetul cu incetul o ura marein contra capitalistului, in contra staptnu-lui, care exploateaza munca noastra de co-

IN EX IL 281

pH. Ura aceasta data nu isbucneste, dataremane ascunsa In fundul inimel noastreapoit domnilor, este numai si numai defrica Frica, numai frica mentine ordineastabilita, si In momentul cand desperareaInabuF,4e frica ordinea voastra e ame-nintata!»

Dupe aceste cuvinte Petru Alexeeff po-vesti judecatorilor sei starea In care se a-fla lucratorii de fabrice la Moscova, apoizise :

« Dar ce v6 pasa vou6, domnilor, detoate astea ; ce ye pasa ca lucratorul nos-tru munceste 17 ore pe zi pentru un sa-lariu de 40 kopeici (85 bani) Eu stiu,domnilor, cum traieste lucratorul In Eu-ropa. Rea e starea sa, dar incomparabilmai bung de cat a noastra; acolo lucra-torii nu mai sunt persecutati asa precumsuntem persecutati noi ; acolo, cel putinseara lucratorul e liber, si poate sa citea-sea, o carte, poate sa se instruiasca, satinda de a deveni si dOnsul om ca lurnea.

«Dar noi, lucratorii din Rusia, avem oareun moment liber In viata noastra de robi?Sunt oare scoli pentru copiii nostril ? NeInvata tine -va ? Sunt oare carp scrise pen-tru nol? Unde, cum si cand un lucratorla noi poate sa se instruiasca? Stip, dom-

....

282 IN EXIL

nilor, Insi-ve, ca la not In Rusia lucratoriisunt °prig de a citi, sunt persecutatl pentrucitirea cartilor. Stapanii nostril cand nelied cu carte In man5,, ne zic : ce lucra-tor-esti tu, data citesti IL. Si credet1 d-v.ca.' not nu stim ca stapanil nostril ne des-pretuesc, ne considera de betivl, lenesl, stu-pizI? Betivi? Dar ce sa faca lucra'torulDumineca cand nu lucreaza? LenesIPDarcine munceste atunci, cine produce toatecele In Rusia? StupiZaDa, sunt stupizi,aveti dreptate! Cad data n'ar fi stupid, n'arfi lucrator. Cu toata stupiditatea sea, II-Ise,domnilor, sä stitl ca lucratoril nostril stiubine de uncle ye vino avutia voastra, stiubine ce maid!, si a cul sudoare a produsaverea voastra.»

«Suntem flu teranimeI, domnilor. In zivade 19 Februarie 1861 Tarul a desrobit peparintli nostri. Acea zi e sfinta pentru noi,cad In naivitatea si ignoranta parintilornostri s'a crezut ca. Tarul In adever nevoieste bine Dar vai! A perit ilusia ce amavut; liberi, am remas fara paine, cu osfoara de p5ment lutos, netrebnic. Am fostsilip s5, parasim acest pament ingrat, si samergem la fabrica. De aceia, domnilor, co-merciantii si industriasiI proslavesc pe Ta-rul, iar nobilii '1 dojenesc ca ne a des-

IN EXIT, 283

robit. Am Post robil nobillor, acum suntemrobil industriasilor. Robl suntem, domnilor 1Dovada, ca n'avem dreptul de a parasi fa-brica, n'avem drept de a face grev5,. Sicand sleiti de munca si foame facem gre-va, suntem ImpuscatI ca cainil sau expediatiIn Siberia

«Grea e soarta lucratorilor, si alts iesiredin starea mizerabila In care traesc el, enunul nu stiu, de cat aceia ca singuri sa seIncerce a's1 croi o alts soarta. Sa nu asteptelucratorul ca tine -va sä '1 ajute ajutorulnu'i va veni, de cat din partea generoaseinoastre tinerimi, din partea acestei tineriniculte »

Aci presedintele tribunalului striga, rdi-candu-se de pe fotoliu :

Opriti-ve ! Ye poruncesc sa tacetilDar Petru Alexeeff dupa o pausa urma.

cu voce tare:« Densa singura ne a intins mana;

densa singura a auzt suspinele noastre,densa singura a simtit cat de amara ne esoarta, densa singura nu poate sa vazachinurile noastre, suferintele noastre.... subjugul greu at despotismulut Tinerimea cults,ca amic sinter a venit in ajutorul nos-tru, ea a despicat pieptul nostru 5i a scosdin el inima noastra de robi, puind In lo-

284 IN EXIL

cul inimil fricoase un carbune aprins.. ..... .

ea a atins cu m'aini diafane si delicate, defata sublima, ploapele noastre Inchise, siochii nostri au vozut lumina, ea a mersIn popor si cu cuvantul ei ne-a aretat ca-lea spre mantuire si densa va mergemana In mana cu noi, pans ce nu se varidica mana musculara a milioanelor demune' tori !.. .....

Taceti ! Taceti ! striga presedintele.« Si jugul despotismului, aperat de

baionete, va fi sdrobit!» striga Petru Ale-xeeff.

Dupa aceste cuvinte Alexeeff a fost ri-dicat cu sila de pe banca acusatilor. Magis-tratil stand In picioare priveau cum gean-darmii '1 tireau afara din sala tribunalului.Publicul present la desbaterile procesului,cuprins de emotiune suera si desaproba pejudecatori. Presedintele ordona evacuareasalei.

Petru Alexeeff a fost condamnat apol la10 ani de munca silnica la ocne. Trans-portat In Siberia acest curagios represen-tant al muncitorimei a trait pang la 1891.

In anul acesta, 1891, densul a peritacolo, omorit Intr'un mod foarte barbar.Iata epilogul acestel vieti sfinte, pe earl le

IN EXIL 286

extrag dintr'o scrisoare, priimita din fun-dul Siberiei Inca in anul 1892:

«Petru Alexeeff a Post miseleste ()miltde catre doi iacuti. Unul e Egor Abramoff,altul primarul Fedot. Acest din urma, subcuvint ca drumul catre satul Ciaranciu emai scurf prin padure, a invitat pe Ale-xeeff *) sa mearga cu d'ensul. La distant&ca de doue kilometre de Ulus (sat In limbaiacuta) ambii calatori au Intalnit, ca dinintamplare, pe iacutul Abramoff. Iacutli vor-beau intre ei, iar Alexeeff astepta calarepe cal. In acest moment Fedot a zis caIncingatoarea de la sea a slabit si ca, tre-bue sa se scoboare de pe cal, ca s'o In-drepte. Ne banuind nimic, Alexeeff sari depe cal sl, tntorcandu-se cu spatele catre

Incepu a Indrepta incingatoarea. Toc-mai In acest moment Fedot Ii infige cu-titul In spate. Alexeeff s'a Intors, a apucatpe asasinul sell de guler si 'la intins lapament, dar miserabilul a reusit sa 'I maidee Inca o lovitura de cutit In panted. A-poi s'a lncins o lupta desperata Intre am-bil asasini si victim& Intr'un moment Ale-xeeff isbutise sa raneasca cu cutitul seu pe

*) La 1891 Alexeeff ispluvind termenul osandei de 10.am a fost liberat dm ocne, $1 internat pe viatal in Siberiaprmtre salbaticu uteuti.

'1

286 IN EX IL

unul din asasini, dar la urma, slabit derani, cazu jos. Asasinii macelarira pe neno-rocita for victima, si despoind-o de lucruri-si de parale, au disparut.»

Asa a perit Petru Alexeeff, exilat In pus-tietatile Siberiei.

XVI.

VERA ZASULICI

Pe cand polttia muscaleasca highesuiatemnitele Rusiei cu floarea tinerimel, rupta,din sInul popoarelor subjugate de musca-lime, eu- unul Impreuna oh tovarasil meidin exil, eram nevoit a remanea la postulmeu din Geneva, scriind si tiparind cartile,brosurile si ziarele partidului

Treceau anii, ..si martirologul am icilormei de lupta se tot lungea, usile zevoriteale temnitelor si forteretelor, in earl si eualts data am petrecut ani, nu se deschi-("eau acum de cat pentru a da drumul cos-ciugilor in earl se odihneau eel pe earlmoartea 1-a slobozit din ghiarele absolu-tismului moscovit. Stiri tot mai grave, tot

288 IN EXIL

mai lugubre, 'ml veneau la redactia ziaruluiRabotnik §i Le Travailleur *' si Inregis7trand aceste stir'', adese-ore 'ml venea s6,plang de urit contra dusmanilor terei meld',a Poloniei, Ukraine' si Caucazieni.

In curend dupd procesul amicilor meidin Moscova o stire groasnica veni la ti-pografia mea din Geneva 0 barbaric te-ribild a fost faptuita la Petersburg de catreprefectul de politic generalul Trepoff.

Tata, ce s'a Intamplat:In ziva de 13 Iu lie 1877, des dimi-

neata, usa temnitei arestantilor preventivis'a deschis cu mare alai, si In curte a in-trat generalul Trepoff, urmat de o suita.Seful sbirilor Tarului veni sa, faca inspectie,de si n'avea nice un drept de a o face, cacitemnita aceasta destinat5, numal pentru ceiIn preventie e direct pendenta de ministerulde justitie. In curtea temnitei In acest mo-ment nenorocit se plimbau trei arestantipolitici: Petropavlowsky, Bogoliuboff si ba-sarabianul nostru Cadiano. Apropiindu-sede prefect cei trei arestanti, l'au salutat, sis'au dat la o parte.

Trepoff s'a oprit In loc, apoi VIA ca

*) Acest din uunii mai l'am redactat in ami 1877-78impreuna cu mai multi amid. polittei ca Jucovsky, EliseoReclus, Dr Oelsmtz si &Ili.

IN EXIL 289

turbat, adresandu-se catre directorul tern-nitei:

Pentru ce aceti arestanti se plimbaimpreund? De ce nu supraveghiatf ca sase plimbe fie-care a parte?

Directorul, de fried, Incepu a mormoi m§-te scuze, iar Bogoliuboff voind a'l scapade Incurcatura, Inteun mod cat se poatede cuviincios, a respuns sbirului, ca tova-ra§ii see de plimbare nu se judeca cu din-sul in ace14 proces politic.

Nu vorbesc cu d-v; am sa v'e inchedIn carcera! sbera infamul, §i adresandu-secatre director porunci :

Sa '1 inchizi in carcera!Bietul -finer a fost inhatat §i dus la car-

cera, pe drum lnsa, de oare-ce carcera e-ra In aripa stanga a temnitei, Trepoff ia-ra§1 a Intalnit pe Bogoliuboff.

De ce nu 'l-ati dus la carcera? tipa,tiara s'elbatica, am poruncit ca sa, fie In-chis L

Directorul explica, ea tocmai '1 due incarcera, dar Trepoff, turbat de manie, cuspume pe buze, batea din picior; gesticulaca un epileptic, i Injura pe arestant Ingura mare.

Canalie I P5.1aria josl...Bogoliuboff remase nechntit.Znmfir C Arbure 19

290 IN EXIL

Pc1 lam jos!Si cu aceste cuvinte, bestia se rapusteste

asupra nenorocitului, si cu o lovitura Ii a-rune& palaria.

Toata, scena aceasta s'a petrecut inain-tea ferestrelor camerelor unde erau Inchisiarestantii politici. Unii din acesti arestan-ti, revoltati de ceia ce vezurd, Incepura astriga :

Afara, afara pe calaul!Trepoff deveni rosu ca racul, si luand'o

la fuga, porunci ca lui Bogohuboff sa i sedeie 50 lovituri de knot.

Pedeapsa a fost imediat dupa plecareaprefectului executata, chiar Inaintea feres-trelor arestantilor preventivi.

Las pe cititor sa judece ce impresiunetrebuia sa faca aceasta teribila pedeapsaasupra nenorocitilor Inchisi In preventie !Norvii sdruncinati deja prin regimul pe-nitenciar n'au putut Indura groaznica pri-veliste. Un sgomot asurzitor umplu aierul:unii din arestanti Incepura a striga, a lovicu pumnii In use, altii au spart geamurile,altii, si mai cu seama femeile, plangeau.

Atunci s'a Inceput un adeverat macel.Administratia temnitei, adunand pe top ser-vitorii si soldati, a intrat In coridoarele e-dificiului, oprindu-se la fie-care usA din ce-

IN EXIT, 291

lula.. Unii din arestanti au fost dusi In car-cera In liniste, dar cea mai mare parte afost batuta cu tesacul, schingiuita, calcataIn picioare, umpluta cu sange.

Amicul meu Covaleff, unul din cei 50osanditi In procesul din Moscova, a fostInhatat In celula sa de 15 soldati; unil '1

au apucat de picioare, din care causa o-mul a azut pe podeauA. Atunci mizera-bilii se aruncara asupra lui si Incepura a'1 snopi. 0 lovitura data lui drept In obraz11-a sfaramat ochelarii si i'a orbit de unochiu. Sub pumnii soldatilor nenorocitul alesinat.

Un alt arestant preventiv Sergiu Golou-seff, speriat, and In celula sa au navalitsbirii, Incepu a se apara. Un ofiter de po-litie 'I arunca atunci cearsaful peste cap, sisoldatii leaga acest cearsaf imprejurul go.-tului lui Bietul nenorocit mai n'a fost Ina-busit. Loviturile ce 'I s'au dat apoi In capau facut ca sangele sa 'I tisneasca dinurechi. Si pe and soldatii '1 omoreau, di-rectorul temnitei striga :

De ce '1 omorlti, nu vedeti a omulnu se opune!

Un alt arestant preventiv Felix Volhov-skoi, care a petrecut deja cease an4 InInchisoarea preventive si din aceasta causa

292 IN EXIL

pierdut sanatatea, a devenit surd §ianemic ; nu §tia nimic din cele ce se pe-treceau. In tacerea mormentului seu, el se

lini§tit de a lungul celulei sale, candzavoarele scarteirk si intrara In odaie tern-nicerii. Lovituri de pumni In cap, ghion-turi, §i In fine lovituri -cu tesacul In ini-na, facura pe nenorocitul sa piarza con -stiinta. That In carcera el a fost aruncatin ea le§inat.

AcWi arestanti bAtuti, acoperiti cufare haine pe ei au fost Inchisi In

nWe morminte Intunecoase, umede, Onede excremente §i vermicamerile acestease numesc carcere. Bogoliuboff §i repausa-tul meu prieten Niculai Dicescu *), arestatIn preventie, au fost In ni§te car-cere renumite prin grosnicia lor. Acestecarcere sunt construite alaturea cu ni§tecazane marl de spalatorie. Temperatura car-cerilor e peste 30 ° R Aceasta temperaturescade numai spre dimineata, iar de la 7ceasuri deja se fac focuri sub cazane §i tern-peratura Incepe treptat sa se urce. Candtemperatura trece peste 20 ° arestantil dincarcerd nu mai pot sta nici In cama§5., a§a

*) Nieulat Dicoscu, dupe patru an de inehisome a fugitin Romania, undo it muut in PloWt in anul 1889. Boalaeontiactata de di,n,,u1 in temnitele Taiului '1-a euleat ininonnent

§I-a

san-ge,

plireba

inchini

IN EXIL 293

e de nesuferita caldura. Niculai Dicescucare suferea de viciul cos dului, era nevoitsa se culce go] pe podeaua, pentru a serecori. Culcat aude in intunericul carcereiun sgomot straniuceva se misca Impre-jurul seu. A cincea zi nenorocitul nostruroman din Basarabia a fost visitat de pro-curorul, ca'ruia densul ii spune de sgo-motul straniu ce se aude in carcera. Pro-curorul porunceste a se aduce luminaoroare! a vezut ca pe podele misue ma devermi fungi. Acesti vermi s'au prasit dincausa excrementelor arestanfilor, pe earl' au-toritatea nu -i scoate afara pentru satisfa-cerea trebuintelor naturale, sl recorire decaldura din spalatorie.

Dupa ce Bogoliuboff a primit cele 50de lovituri de knut, nenorocitul a cazut Inepilepsie si a fost transportat din car-cera In Litovski Zamoc. **) In locul seu,in carcera cu Niculai Dicescu a fost inchisscumpul meu amic Sando T4iani. Arun-cat In aceasta carcera infecta, printul Titi-

*) Celebrul literat iusesc Dostoewsky, aseinenea din cau-sa loNittuilor de Lout, care sau administiat in Siberia, pecilnd dfnsnl zaeea in ocnele stattilui a contiactat epilepsia,din caw cauza a 51 maid apoi la Moscova.

**) Viva de,,crielea acestei inehisoare in TemnitaFicil apaintd in 189-1 in editina Gazetei Sateanultu 19.

Rimnu id -Sarat

vi...

ga

')

294 IN EXIL

ani, care suferea de piept, In curand a In-ceput a se sufoca. Dicescu '1 a prevemtdespre existenta viermelor si mormanelorcu excremente. Bolnav, bietul Titiani ceruseapa; temnicerii 'I au adus un ulcioras, zi-cand ea li s'a poruncit a nu da mai multde cat cate un ulcioras de apa pe zi. Noap-tea, a doua zi, a venit un sub-chirurg, sideschizand usa camerei a fost isbit de aie-rul infect, si, Inspaimantat a fugit. Cand pu-toarea Inadusi pe ambil arestanti, N. Di-cescu a spart ferestruica de la usa, si cumainile goale a inceput a arunca excre-mentele afara In coridor.

In fine, numai a saptea zi veni doctorul,care Ins', intrand In camera, imediat s'agimtit risu, si mai n'a lesinat. Esculapul agasit pe Titiani In delirul frigurilor, iar pe N.Dicescu cuprins de o groasnica, palpitatie. Deteama ca ambil sa nu moara, el facu ra-port catre ministru de justitie. Dupa aceastaambil arestanti au fost transportati in spital.

Pe cand asemenea grozaverni s'au In-tamplat In temnita destinata pentru bar-bap, In temnita femeilor asemenea s'a a-flat de aplicarea cnutului, lui Bogoliuboff.Auzind suspinele victimei, femeile incepuraa plange si a tipa. Vera Liubatovici cazu in

IN EXIT. 295

sincopa, isteriea a cuprins pe Maria Su-botin.

tirea despre cele Into,mplate In temnitaarestantilor preventive chiar a doua zi s'arespandit prin capitala. Rude le arestantilor,Ingrijiti pentru ai lor, alergard la ministrude justitie, comitele Palen; si se zice, cumca chiar Tarul Alexandru al II-lea a aflatdespre toate.

Dar dacA opinia public& a fost revoltatade cele petrecute, data chiar In cercurileinalte se desaproba brutalitatea sbiruluiTrepoff, totusi nice o satisfactie a consciin-tei omenesti, asa de crud lovita, nu s'a dat.

Despre barbariile comise, irnediat ce 'mla vent stirea la Geneva, am tiparit o bro-surA Intitulata «Basi-Buzucii din Peters-burp §i am Incheiat acea brosura cu ur-matoarele cuvinte: 00 noapte neagra cabezna domneste peste imperiul rustot cee plin de vlaga, tot ce e viu si cinstit, In-mormantat zace In temnite si In fortarete.

«Cal'aii Imparatului Alexandru al II-leadomnesc in plina libertate. Din sInul lumeiculte acesti calai mini° 'si aleg jertfe nolpier lucratorii, pier studentil cei mai buni,pier fete, copii ! i societatea de sclavi taco,presa infarna arunca cu noroi In martinipopoarelor robite.

296 IN EXIL

<Iar noidusmanil netmpacati al aces-tui absolutism, inamicil acestei societati delachei, noi, devotati 'Ana la moarte fiber-tatei, egalitatei si solidaritatel ce facem?Cum respundem noi dusmanului nostrupentru sangele care curge ? Jertfindu-nepentru emanciparea lumei muncitoare;noi, pared am abdicat cu desavarsire dedreptul omului la apararea persoanei sale.

«i iata ca calail rapesc din sinul nos-tru pe sotiele noastre, pe sotii nostril.

«Iar not tacem!«Calaii arunca pe surorile noastre to niste

temnite umede si intunecoase.cci not tacem!«Calaii trimit pe fratil nostril la ocne.alar noi tacem !«Calaii bat cu cnut si verge, tortureaza,

batjocoresc pe amicil nostril, al caror nuniesingur ne e sfant.

a Si noi tacem !«Sa.' fie oare cu putinta ca si pe noi sa

ne fi atins selavia seculara, in care s'a nas-cut si crescut societatea noastra,, sa fie oarecu putinta ca si not sa nu mai fi pastratnici germenele de demnitate omeneasca ma-car! Sa fie oare cu putinta, ca pentru a-tatea chinuri si atatea suferinte noi sa n'a-vem de cat lacrimi?!

IN EX 1 I, 297

«Ne lipseste care forta pentru a ame-ninta, pentru a ne resbuna? Dar atka fort&poseda chiar lupul, care 'si* apara lupoaica,randunica, care 's1 apara pull, iar nol sun-tern oameni, si Inca oameni culti si eru-diti; In mo.mile noastre sunt toate armelearme teribile.»

Pe cand eu la Geneva scream aceste linilst tipaream o brosura speciala cu privirela grozaveniile Intemplate la Petersburg,colo In fundul unul orasel perdut din gu-vernamantul Costroma, o tlnara fata, exi-lata Inca la 1871, perzand rabdarea de asuferi chinurile exilului, fugi din oraselulIn care a fost internata si merse la Pe-tersburg.

Aceasta fats era Vera Zasulici.La 1869, cand zaceam Inchis Intr'o tern-

nip din Petersburg*), Intr'o zi venise la tem-nita mea o copilita de 16-17 ani, si de-clarandu-se de sora mea a cerut vole säme vaza. Directorul temnitei permisese In-trevederea, asa de blajind si de candida1-a parut acea copilita. Scos din celula meast adus Inaintea «surorei mele»am recu-noscut pe Vera Zasulici. 0 cunosteam, cadca student locuiam In aceiasl curte, In carelocuia densa cu batrana sa muma.

*) Yen Tem/i/ta */ Et// , anul 1894, Thlinnicul-Sarat.

298 IN EXIL

Aceasta solicitudine pentru not arestatii,aceasta dorinta de a ne visita In teinnitelenoastre, de a ne acluce ceva merinde, al-bituri, de a ne Inlesni cu cevaa atrasatentiunea politiei asupra blajinel fete.

0 dojeneam not zicand, ca se com-promite, dar copila se Inrosea de suparare,si ne respundea:

Ce sa faca ei cu mine? Doara nusunt primejdioasa pentru stat, eu o fats de16 ani. Ce crima mare fac, °and vo aducniste portocale!

Nu ne a ascultat. Politia o aresteaza maiIn urma, si fara nici o judecata o trimite Inexil; de atunci biata copila vezu viatasfaramata. Internata In niste orasele ca

densa stia ca o soarta cruda o as-teapta. Exllatii administrative, adeca acela,earl sunt trimisi In exil numai pe temeiul u-nel simple hotarari politienesti, sunt uitatiIn general, reman In exil viata for Intreaga..

Vera Zasulici venise In ajunul barbarieicomise de Trepoff, In tetnnita arestantilorIn preventie. Densa nu cunostea pe neno-rocitul Bogoliuboff, dar cu toate astea, ini-ma sa palpita de oroare, cand a auzit des-pre cele Intamplate.

Biata copila stia deja ce chinuri si cesuferinte indura In Rusia un arestant po-

Sen-kurscul,

'al

IN EXIL 299

laic; §tia bine, ca paharul plin de amara-ciune, pe care '1 beau acestI martini, e plinOra la margini, fara ca un sbir ca Tre-poff sa aiba nevoie al mai umplea.

Si cuprinsa de oroare, pentru fapta co-misa de.Trepoff, densa se hotarI sa-1 pe-depseasca!

In ziva de 25 Ianuarie 1878 In pala-tul prefectului de politie din Petersburg s'aauzit sgomotul unui glont, slobozit dintr'unrevolver.

Acest foe de revolver a resunat dintr'uncapet al vastului imperiu al Tarilor pang lacapatul eel-I-all; de la Marea Alba si panala Marea Neagra, '1 au auzit ru§ii, rutenii,polonii, caucazienii si moldovemi din Ba-sarabia.

'L a auzit §i Europa tntreaga.Lumea egoismului strimt, lumea ghe§ef-

turilor, jucatorilor de bursa, lumea specu-lantilor, lumea indiferentismului, a deschisochli marl, cuprinsa de mirare.

0 fata, fara. Inca de resbunarea des-potului crud si barbar, a ridicat mana sacurata de fecioara, pentru a pedepsi p'a-cela, care calcase In picioare demnitateade om a unui nenorocit, pe care dorm,sublima resbunatoare, niel ca cunoscea.

De o fapta a§a de eroica, ()amend de'1

300 IN EXIL

rand au oroare! Un atare fapt H face sdmesoare abizul fara fund a nemerniciei lor.De aceia tocmai vulgul se Incearca, In a-semenea ImprejurarI, a'sI apara nemerm-cia cu tot felul de sofisme.

Dar faptul de rezbunare a Verei Zasu-lici era afara din cale exceptional, prea clar,prea bat5.tor la ochi!

Icoana sublimei fecioare, scaldata Intr'oaureola de lumina stralucitoare aparu ma-reap Inaintea ochilor suflete§t1 a tutulora.

Si lumea Intreaga Ingenunchie Inainteaacestel icoane!

Ca tog oamenii superiori, in adeveratulInteles al cuventului, Vera Zasulici era ofata modesta, timida, §i care nu pretuia doloc marimea sufletulul seu. Eroismul el seasemana mult cu eroismul sublimei Char-lotte Cordey.

Ca si eroina Marel revolutiunl francese,Vera Zasulici, sub pretext de a da o peti-tie a fost admisa In audienta la acela, caretrebuia sa-sI ispa§easca pacatele, lovit demina unel fecioare.

0 copila de staturd mijlocie, cu perulnegru, cu trasurl simpatice, cu ochil marlcaprul, modest Imbrdcata, se apropie degeneralul Trepoff, urmat de o suita de o-fiterl §i adjutants. Ea tinea in mina o hartie.

IN EXIT.. 301

Calaul Intinse mana dupa hartie, fard aprivi macar pe femee.

Dar lata ca hartia cade din mainile tre-murinde ale solicrtatorei, si ea se pleaca, cas'o ridice.

Calaul suride.... e vesel.... '1 place cadensul produce asa emotie, ea toti tremurdapropiindu-se de el.

Van... Copila se redid., mana sa se In-tinde amenintator, si sgomotul unei lovi-turi de foc se aude; peste o clipa o a douadetunaturd.

Ca laul se clatin5, si cade gramada la pi-cioarele sublimei fecioare.

Sunt ucis! Sunt ucis! striga cala'ul,si lumea se repede ca sa '1 ridice.

Trepoff a primit dare gloante In piept.Lesinat, el a fost transportat In apartamen-tele sale particulare.

Vera Zasulici a fost arestata si lnchisaIn fortereta Petro-Pavlowskaja.

Dup., doue luni de zile ea aparu Ina-intea unei curti cu jurati. Irnperatul Ale-xandru al II-lea, find convins ca aceastaerorca fata va fi neaparat condamnatg, n'acrezut necesar a mai alcatui un tribunalad hoc. Apol, mai era si alta causa, caresilise pe despot de a face ca Zasulici safie judecata de o curte cu jurati;causa

302 IN EXIT,

aceasta era Europa, §i opinia publics. In-treaga press europeand vestejise purtareabarbara a lui Trepoff cu condamnatil po-

aceasta press ridea sarcastic de Rusia oficiala, care se declara revoltatA decruzimile turcilor In Bulgaria resculata.

Indignarea Rusiel oficiale In aceste lm-prejurariIn adever era ridicola! Barbara,.cruda, selbatica acasa, in Polonia, la Caucaz, In Ukrania, in Basarabia Rusia seInduio§ase de suferintele poporulul bulgar.

Lacrimi de crocodil, care, precum po-veste§te legenda, plange inainte de a sfa-ia §i trig hip prada sa.

Adusa inaintea jushtieI, Vera Zasulicirefusa de a se apara. Aparatorul el, advo-catul Alexandroff, tnteo pledoarie superba,arata luratilor ce a suferit aceasta copllain viata sa, fara de a avea vre-o vina ; apol,trecand spre causa care a Impins'o sa aten-teze la viata prefectulu! de Po title, descri-sese in color! vii grozaveniile tntamplateIn temnita.

Sub impresiunea acestei pledoaril, ini-mile juratilor ru§1, amortite in sclavie, sedesghetara, §i printr'o pornire spontanee,con§tiinta for le dicta un verdict cinstit....:Zasulici fu achitata In unanimitate.

Acest verdict a fost primit de public cu

IN EXIT, 303

aplause frenetice. Multimea impresora pefecloara sarutanduI mana, acea mans sfInta,are a resbunat demnitatea omului, calcata,

batiocorita.Guvernul I§I perdu capul. Ne a§teptan-

du-se la asa ceva, zapacitdensul porunciimediat ca Zasulici sa fie arestata.

Dar la asemenea inichitate se a§teptapartidul revolutionar; totul a fost dep. pre-gatit pentru a rapi pe Zasulici imediat cedensa va fi condamnata; verdictul de li-berare inlesni reu§ita scaparel.

In ziva procesuluI, In sala tribunaluluin'a fost admis de cat un public ales, asaca din revolutionari n'au patruns acolo decat vr'o 20 de oameni. Cand juratif in-trand In sala au adus verdictul for de a-chitare, acest public ales pe spranceana aInceput a aplauda, §i se zicea, ca chiarpriatul Gorciacoff, present In sala, s'a en-tusiasmat §i a aplaudat discursul de apa-rare a advocatului. In fata tribunalului Inacest moment stationa o multime mare, carea§tepta In lini§te resultatul procesului. oDeo data se auzi o voce «achitata.»*) Mul-timea n'a crezut §i vezend ni§te domni Ie--§ind din tribunal, se misca spre dion§il. Dar

Extrag aceste ainanunte din Kolizmehe Zotetng, 1878,Aprihe 7

304 IN EXIL

iata Ca apare advocatul Alexandroff, si mul-timea Incepe a aplauda, apoi niste studentiredica pe maul' pe advocat strigand «uray.Advocatul pentru a scapa zise studentilorsa astepte ca iese Zasulici din spre por-tita, care duce In temnita arestantilor Inpreventie. Auzind aceasta, Intreaga multimese Yndrepta imediat spre acea usa, care le-se In alta strad5 numita Spalernaia. Lu-mea se aduna mereu, asa ea In curand In-treaga strada era plina de lume; printremultime se vedea un mare numer de sol-dap fa'ra arme, cari de sigur au iesit dincasarma ce se aft& alaturea. Era foartefrig, soarele apusese, si peste oral cadeao burs deasa, dar lumea asteapta cu rab-dare, si amenintarile sergentilor de strada,car! Indemnau publicul sa se Imprastie n'a-veau absolut nici un efect.

«Strecurandu-me printre multime auziifel de fel de vorbe. Studentil ziceau ca.

Zasulici nu va fi liberata, ca de sigur po-litia o va aresta si o va expedia In exil;publicul mai solid protesta, si opina ea Za-sulici, a data achitata, va fi pusa. In liber-tate.

Trecu vr'o jumetate de teas. De o datausa se deschise si iesi Zasulici. Un «ura»

IN EXIL 305

resunator se auzi, si multimea o Inconjurd.In acest moment din spre tribunal aparuun pluton de geandarmi, care ocupa lesi-rea din stradd. Multimea deveni Ingrijitasi se dote la o parte spre zidurile caselor.Vezusem p'un domn Ina lt, imbraicat In suba,lnhatat de doi geandarmi.

Nu vezi tine sunt2 striga acest domndesvalindu'si suba. Pe pieptul hainelor saleam vezut mai multe decoratii.

Ce s'a facut apoi cu acest domn nustiu, cad am fost apucat de curentul mul-timei si tIrlt spre strada Liteinaia. De o-data auzil niste Impuscb.turi. Unii din mul-time strigau, speriati :

Geandarmii Impusca!De fried intrai sub o poartA, sub gangul

careia me adapostil. Privind spre ulita, ve-deam cum fug femel, bdrbati, copii, gonitide geandarmi ; trei geandarmi Inhata peun lucr'ator, si '1 bat groasnic; un tinarcu fata sada-O.' In sange, intr.& Intr'o pea-valioard, a e5rei use s'a Inchis apoi cusgomot. Toti strigau, femeile tipau si plan-geau. Langd mine, sub gang stetea o ger-mand, care 'mi zise:

Mein Gott, es ist ein wahrer Aufstand!Cdnd grosul publicului trecu, iesii de

sub gang In stradd, dar facand tali -va pastZemftr C. Arbure 20

306 IN EXIL

detei peste un grup de sergentI de stradacarI lnconjurau p'un om cazut jos. Me a-propiai si... oroare! vezui p'un tiner cu cri-erii iesiti din craniu.

E mort2Nu vezi! S'a Impuscat singur 1 Imi

respunse unul din sergenti.Am aflat apoi c'acest nenorocit era Si-

doratsky, un biet student. UniI me ca, elsingur 's1 a tras un glont In cap ver-siunea politiei, evident, altiIpublicul, ziceca a fost omorat de geandarmi. Asemeneamac aflasem, apol ca politia a urcat cu si-la pe Zasulici inteo careta si a dus'o IIIfortareata. Asa dar Zasulici e arestata.»

Corespondentul ziarului Kolnische Zei-tung a gresit.

Tata. In ce consta gresala sa. Prins, stu-dentul Sidoratsky a fost omorat de gean-darmi, In momentul co,nd nihilistii au ur-cat pe Zasulici Intro careta de plata ; gean-darmil, carI navalisera In acel moment, pen-tru a pune mana pe Zasulici, au fost Intim-pinati de resistenta unui grup de tineri, Infruntea caror a fost Sidoratsky; s'a iscat oIncaerare, un glont a nemerit pe nenoroci-tul student, care cazu mort. Nilulistil, vezendca trasura cu Zasulici era inconjurata degeandarmi, deschiserd una din usile care-

IN EXIL 307

tei, §i facura'. pe Zasulici sa lasa din tra-sura. Dansa Ie§i repede, fara ca careta sase opreasca; In Invalmaseala geandarmilzapaciti n'au observat aceasta, §i inconju-rand careta, poruncira vizitiului sa malemai jute. Careta porni In fuga mare, iarZasulici la brat cu un tine/. In curand iesidin mtjlocul multimei, §i disparu Intr'o stra-da laterala. Peste 20 de minute densa eradeja adapostita Intr'o casa sigura.

Asa dar, Vera Zasulici n'a fost arestata,precum credea corespondentul ziarului ger-man, §i a scapat din mainile

A doua zi Intreaga politia capitalel Ta-rului era In picioare. Pretutindeni spionilcautau pe Zasulici, o multime de femel searestau, banuite de a fi Zasulici. Trepoff,turbat de m\nie, ca copila care 'l a plan-tat cloud gloante In piept a scapat, se svar-colea pe patul seu de durere, tntrebandmereu data s'a gasit sau nu Zasulici. Mi-zerabilul nadejduia Inca, ca va putea sase resbune. Si ce resbunare odioasa §i o-ribila nu combina in sufletul seu de Galatiaceasta fiara selbatica !

Toate garde erau pazite de geandarmi,cari pandeau plecarea copilei din Peters-burg.

Si pe °and intreaga polttia Tarului

politiei.

ca-

308 IN EXIL

to pe Zasulici, dinsa sedea linistita In ca-sele unui doctor care era cunoscut politietde cel mai suspect om.

Fireste, ca nici unuia din spioni nu i -a tre-cut prin gand de a cauta pe Zasulici toc-mai In casele unui asa om. Politia era con-vinsa, Ca nihilistii au ascuns'o aiurea, adi-6, bite° casa particulars, afard de on cesupraveghere politieneasca. De aceia too-mai, casele unor oameni cu desavarsirestreini miscarel revolutionare au fost cal-cate de politie in aceste zile de panics.

A trecut o lurid politia n'a dat deurmele lui Zasulici. Intr'o sears pe la fi-nele lunei Mai, sublima eroina, imbracatain haine de doliu, la brat cu un ofiter, atrecut pe sub nasul geandarmilor de peperonul Orel caiei ferate Varsovia-Peters-burg, si s'a asezat inteun vagon de clasaa doua. Peste seapte zile ea a fost deja lanot In Geneva.

In Elvetia atat elvetienii, cat si strainilau Intimpinat'o cu semne de stima si ye-neratiune. Expresiunea acestor simtimintejena mult pe timida fecioard. Henry Roche-fort organisa un mare banchet In onoareael, si 4m1 a trebuit mult pang am putut s'oconving sa nu refuse de a veni la acelbanchet.

si

1N EXIL 309

Admiratia Jul Rochefort pentru acea copila,modesta a fost asa de mare, to cat lntr'ozi, pe cand copila lua parte la tnmorman-tarea colonelului Rasua, si un refugiat po-litic din Franta pentru aceasta participarea insultat-o prin ziarul clerical «Courrierde Geneve. Rochefort s'a presintat laredactia ziarului Ince stiune si a cerut rec-tificare. Redactia tntelegand bine ca dilema

_ se presinta este sau scuza sau unduel serios cu un duelist redutabil, a alesscuza care s'a si tiparit imediat.

Pentru ultima data am vezut pe d-raVera Zasulici la Zurich, acum doi ani. Vor-bind despre trecut cu densa, ea, care as-tazi Impartaseste icleile partidulul social-de-mocrat, 'ml a zis :

Imi pare foarte r'eu c'am atentat laviata lui Trepoff. Focul meu de revolvera derutat miscarea socialist& din Rusia.

Am remas uimit de aceste cuvinte, darcugetand mai pe urma, am Inteles semni-ficatiunea lor.

Vera Zasulici, devenind social-democrats,a ajuns sa nege cu desavarsire on ce mij-loace ilegale de actiune. Atentatul combsde densa, ea tl considera acum ca un actde propaganda, si neaga importanta lui,crezand ca acela a fost un fel de semnal

310 IN EXIL

dat partidului socialist din Rusia de a setransforma intr'un partid teroristZasulicideplange ceia ce a fa'cut.

Fireste, c5, densa greseste.Precum intr'un moment de legitima in-

dignare In contra lui Trepoff, densa a luathotArarea de a resbuna pe nenorocitul Bo-goliuboff, tot asa si partidul socialist rus,persecutat fara crutare, pentru propagandaideilor de iubire si Watie, intr'un momentde legitima indignare In contra celor carttorturau si omoreau pe fratii si surorile lor,a luat groaznica hotarare de a se resbunasi s'a transformat intr'un partid terorist.Aceasta trebue sa serve de povata guver-nelor !

XVII.

PROCESUL CELOR 193 SOCIALIST1

TESTAMENTUL CONDAMNATILOR

Pentru a micsora impresiunea produsaasupra opiniunel publice a procesului Za-sulici, pentru a produce din alta parte oimpresie «salutara» asupra partiduldt soci-alist, guvernul rus a hotarIt sa aduca in-aintea unei curti cu jurati, pentru asta da-ta alcatuita pe spranceana, pe totI socialis-tiI, cars zaceau de 4 6 ani in preventieprin temnitile si fortaretele imperiului.

Era greu de a lnjgheba ceva lntreg, legatprin comunitatea actelor faptuite, din ele-mentele desemnate de a aparea pe banca

312 IN EXIL

acusatilor. Dar s'a gasit un procuror, Jeli-chowsky, care it§1 is sarcina aceasta, faga-duind a ajunge la un bun resultat.

Actul seu de acusare Imbrati§a pe 193arestanti *i arestante, acuzati de a fi In-cercat de a face propaganda socialists Inpopor. Cea mai mare parte din acWi oa-meni, a fost arestata Inca pe la 1873-74fi de atunci a§tepta judecata Multi din elau murit In Inchisoare, altii au Inebunit,altii, ca printul Petru Krapotkin, au reu§itsa fuga din temnita. Din aproape 700 a-restati in aceti ani, guvernul a ales 193,

i I-a pus la dispositia procurorului. Unadin eel alesi formau In adever un grup deoameni Intru cat-va organisat, fara Ins&c'acest grup de oameni sa fi avend de scopo conspiratiune politica, un complot. Gru-pul In cestiune n'avea alta tinta la intaiasa Injghebare de cat aceia de a traduce§i edita mai multe opere capitale din lim-bele englesa, germana §i francesa. §i carteacea dintal tradusa si tiparita de acest grup,cu autorisatia deplina a censurei, a fostabecedarul ftiintelor sociale al lui Spen-cer, o lucrare fara, mare valoarea erudituluisociolog engles, apoi le veni randul §i altorcarp. Dar nici una din t'artile tiparite n'afost Interzisd In Rusia. Mid Insa la 1872

IN EXIL 313

s'au adunat la Zurich toti refugiatil poli-tici din imperiul rus, si au pus acolo te-meIul unei tipografil, destinate specialmentepentru a tipari card si brosurI socialiste,grupul In cestiune a devenit si el socia-list, si, pe seama sa proprie organisa ti-pografie noua la Geneva. Tipografia acea-sta Insa n'a existat lung timp, si dupa cea tiparit cate-va carp si brosurI a fost In-chisa de grup. Propaganda facuta la Zü-rich de a merge «In popor» a produs scisi-une In grup: o parte din membril, In fruntecu Ceaicovsky, au format o religiune, al Ca-rel' principiu fundamental a fost credinta caomul e dator a se perfectiona moralicestepe pament, tinzlnd a se transforma din omIn om-dumnezeu. (Bogo-celovek). Ceaicov-sky cu o parte din proselitil sei a plecat.apoi In America, uncle a treat o comuni-tate relgioso-socialista. Comunitatea aceea,dupa o existents efemera s'a desfiintat, siasta-zI intemeiatorul el, Ceaicovsky, traiestela Londra, unde lucreaza la niste ziare en-glese. Alta parte din membril grupulul dinPetersburg, precum am zis, au luat partela miscarea socialista. In fruntea acestoraau fost oameni ca Dumitru Clementz, Krawcinsky, Payewsky, Axelrod.

Procurorul, In actul sell de acusatie, tin-

314 IN EXIL

brati§and pe toti 193 de arestanti, pretin-dea ca ace§ti oameni aveau de stop inpropaganda lor, nici mai mult nici mai pu-tin de cat, distrugerea statului politic §ieconomic actual, voind a'l lnlocui cu fe-deratiunea libera a natiunilor, din cari secompune imperiul, desfiintand proprietateaparticulars, .51 Impartand pamentul comune-lor rurale, iar fabricile remitandu-le corpo-ratiunilor de lucratori. «Pretutindeni, undese facea aceasta propaganda, zicea procu-rorul In actul sell de acusatie, acusatil ga-seau un teren bun §i un auditor numerospentru respandirea ideilor lor. Dar princi-palul focar al propagandei a fost Peters-burgul, unde In curend s'au format maimulte societati secrete din studenti si mun-citori; al doilea focar a fost Moscova, apolKiewul, Odesa, Charcowul. Din aceste cen-tre propanganda socialists s'a Intins apoipeste lntreaga Rusie».

Actul de acusatie stabilise doue direc-tiuni principals In mersul propagandei ; unamergand din Petersburg spre Moscova seIndrepta spre Novgorod pe Volga; a cloudImbrati§are sudul imperiulul, avond de cen-truri Kiewul, Carcofful, Odesa, Chi§ineul,Tambowul si Novocercaskul pe rtul Don.

La Petersburg, zise actul, n'a remas o

IN EXIL 315

singurd fabrics, unde brownie socialistesa nu fi fost respandite cu profusiune (?).La aceste fabrici, sociallsti de ambele sexe,lucrau ca simplii lucrAtori de fabrics; inguvernathentul Twer, propagandi§tii aveaude §ef pe lucratorul Kriloff.

Guvernul de mult deja bagase de seamsp'ace§ti dumani activi ai statului, dar, zi-cea procurorul, toate sfortdrile sale de apune mons pe el remaneau (Ara resultat.Politia aresta din cand in °and cate ungrup de oameni, dar acele arestari nu per-miteau de loc de a stabile lntr'un mod certfortele adeve'rate ale inamicului organisat,nu permiteau mac cu seamy de a desco-peri motorul central, care punea In mi§carelntreaga organisatiune. Causa, urma pro-curorul, era ca socialWil au fost organi-sati Intr'o grupare federabsta adicd fie-care grup lucra isolat In raionul seu §in'avea legaturi directe cu cele 1-alte gru-purl. Din aceastd causa, arestarea unui grupoare-care, nu producea absolut nici o da-und asupra celor-l-alte grupuri. Cand poli-tia Intro localitate aresta majoritatea mem-brilor activi, imediat se deta§au cati-va mem-bri dintr'o grupare vecind, §i umpleau go-lul facet de politie

Acest act de acusatie a fost milt de pro-

316 IN EXIL

curorul Jelichowsky, lnaintea unel curti cujurati, §edintele careia s'au deschis introsala a§a de mica, In cat In ea n'au pututintra de cat cei 193 preveniti, geanclarmii.curtea §i un public de patru persoane.

Iata impresiunea unui martor ocular laacest proces:

«Public de loc, toate bancile sunt ocu-«pate de preveniti, inaintea carora stauuranduri de geandarmi Inarmati. Prevenitii«presinta un aspect straniu. Sunt ni§te a-«dev6rati muribunzi. Toate fetele sunt pa-«fide ca ceara, ochii unora ca sticla, ochil«altora and ca In friguri; amid eel mai«intimi abia se pot recunoWe. Unii din el«au petrecut deja in temnita §ease ani,aaltii patru, §i trei ani, printre ei sunt §i«fisionomii de copii eiti din mormont,«§i cu toate astea par a fi nWe batrani«garboviti. 0 conversatie se face printre«el; nenorocitii, In temnita solitara de ani«n'au auzit voce de om, §i acum cu bu-«curie vedita vorbesc; pentru ei toti pro-«cesul e un ce secundar, o comedic inu-otila, care nu in§ala pe nimeni.

«Intr'un colt, inconjurati cu un grilagiu de«fer sunt patru in§i, despartiti de cei-lalti,«acqtia sunt 111i kin, Covalik, Woinaral-«sky §i Costiurin. El sunt paziti mai cu

.....

IN EXIL 317

«rigoare, de oare-ce In mai multe renduri«s'au Incercat sa fuga. Miskin, de pilda, a fost«prins In Siberia, unde s'a dus pentru a«scapa din ocne pe celebrul scriitor Cier-« nisew sky.

«Se procedeaza la apel si interogatorul«sumar.»

Profesiunea d-v. Intreaba presedin-tele Peters.

11fam ocupat cu respandirea cartiloroprite de guvern.

Altii la aceasta Intrebare au respuns, cas'au ocupat cu propaganda socialists, altilca s'au Incercat a ridica poporul in con-tra Tarului si tiraniel lui.

Advocatii au protestat apoi, pentru ca ln,sala sedintei nu s'a dat drumul publicululfireste c'acest protest n'a avut nici un re-sultat. Prevenitul Tscherneawsky a declaratapoi In numele s6u si a coacusatilor, ca,el refusa de a respunde Intr'un proces, care-se face cu usile Inchise. Presedintele se In-cearca a'l opri de a face aceasta declara-tie colectiva, atunci acuzatil striga :

Ascultati, data vi se vorbeste !Atunci presedintele porunceste ca Tscher-

neawsky sa fie scos afara din sala.Toti prevenitil se ridica In picioare si zic

Sa ne dud, In temnita pe toti !

;

:

318 IN EXIL

Se face un mare sgomot, pre§edinteleInclude sedinta §i geanclarmii scot afara petoti prevenitii.

La a doua §edinta, pre§edintele sfatui pepreveniti de a fi mai lini§titi, apoi adre-sandu-se catre Mi§chin zise

Prevenitul Mi§kin, sunteti acuzat dea fi membrul unei societati secrete, careare de stop distrugerea, tntr'o vreme maimult sau mai putin departata, actualel starisociale. Marturisiti aceasta crima* ?

Nu sunt ci n'am fost membrul uneisocietati secrete, a respuns prevenitul, dar,declar, ca am onoare a me prenumara prin-tre membrii partidului socialist-revolutionar.Cer voie de a da explicari In ce mod a-nume am lucrat contra legilor imperiululrusesc.

Aveti cuventul.Nu pot sa primesc rolul unul pa'rta

la o societate secreta. Eu §i tovara§ii meinu apartinem unei organisatii uniforme;unei alcatuiri artifieiale; not nu suntem decat o parte mica din partidul socialist, ac-tualmente foarte numeros, care cuprinde im-periul rus Intreg. Scopul esential al ace-stui partid este fondarea unei ordine so-ciale drepte, intemeiate pe adeveratele tre-buinte ale popoarelor, earl compun impe-

IN EXIL 319

riul rus. Aceastei ordine noud, pentru note federatiunea celor cari prod= pentru atrai. Pentru a ajunge la scopul tintit enecesara o Revolutiune sociala, de oare-cestatul actual face imposibila, realisarea eipe cale pacinica. Si cum sa mai gandimnot la putinta de a lucra pe aceasta cale?In fata avem un guvern despotic, care nunumai ca nu cedeaza Intru niinic cererilor ce-lor mai urgente ale poporului, dar Inca re-fusa de a asculta pe cine-va, cand 'I vorbes-te despre trebuintele poporului, care In con-tra suspinelor miseriei respunde prin glonte,car noua, aparatorilor poporului, ne &á o-cnele drept asil.

Problema, care ni se impune, urmeazaMiskin, nu e de be provocarea la revolu-tie, ci garantarea isbandei el, caul nu estegreu de a prevedea apropiarea unei revo-lutiuni. Fiind In ajunul unei revolutil estenecesar de a ne Ingriji mai cu seama dedensa, sa se fad. In profitul poporului, nuca In Europa, unde burghezia a confiscatIn profitul seu propriu, ceia ce s'a doban-dit cu sacrificiul sangelui poporului. Pen-tru acest stop e absolut necesar ca popo-rul sa fie constient de drepturile sale sitocmal pentru a destepta constnnta popo-rului, nol socialistil ne am dus In popor

320 IN EXIL

Putem oare sd fim numiti conspi-ratori si resvratitori noi, cari zicem ca dela popor trebue totul sä purceada, §i cd,

poporul trebue sa fie stapan asupra des!i-nelor sale?! Nol n'avem la dispositiuneanoastra nici temnitile, mci armata, niciintreprisele marl industriale, earl* in in ro-bie §i supunere multimea Cum? In cc moddar am fi putut silui con§tiinta poporului?Singurul mijloc, singura noastra arma,e convingerea!

Toole mijloacele de violenta sunt Inmantle adversarilor notri, cart se folosescde ele. Si dad In asemenea imprejurari,guvernul tot are fried de noi, apoi aceastadecurge din faptul ca densul 7.tie bine cd.In partea noastra sunt simpatiile multimei.Dar dad este a§a, atunci noi nu mai sun-tan de loc ni§te criminals, ni§te atitalori,ci numai §i numai interpretil credincio0ai tendintelor §i aspiratiunilor multimei.

Poporul simte noi §tim!Dupd aceste cuvinte, pre§edintele curtei

a oprit pe inculpat de a urma. Atunci Mi§-chin denunta juratilor urmatoarele fapte :

Existd, domnilor jurati, un proces ver-bal prin care se constata 6, eu, un ares-tant preventiv, am fost supus torturel.Cand refusasem de a respunde la unele din

IN EXIL 321

Intrebarile procurorului, din ordinul seu mis'au pus flare la picioare si la mains. Dupdce am purtat luni intregi aceste flare picioa-rele mele au devenit o rand mare, purulentii,pentru ca inelele de la flare au fost foartestrimte.

La aceasta groasnicd denuntare, prese-clintele Peters a avut cinismul de a face ur-mdtoarea obiectiune :

Tribunalul nu poate controla afirma-tiunile d-v, cari nu se intemeiazd de catpe niste vorbe.

Dar priviti la picioarele mele! striga,prevenitul.

Tribunalul, Intrerupe presedintele, pa-lid de rusine, nu e competent pentru a exa-mina starea sdnatetei voastre.

Eu protestez In contra acestor

Nu e acum momentul, pentru a neocupa cu ast-fel de lucruri.

In acest cas mai am sd fac o sin-gura declaratie, apoi nu voi mai zicenici un cuvint. Acum, d-lor jurati, Intelegfoarte bine cat& dreptate au avut tovardsiimei de a refusa sd ieie parte la acest pro-ces. Acum e vadit pentru toatd lumea, caaci adev6rul nu se poate spune, ca aci a-cusatul n'are drept la aparare acum am

Znmfir C Arbare 21

§i

eel-Wien!

322 IN EXIL

dreptate de a me, c'aci nu se judeca unproces, ci se joaca o comedie, c'aci se fap-tueste o crima mai odioasa, mai infama...

La aceste din urma cuvinte presedintelestriga :

Dati'l afara I afara!Ofiterul de geandarmi se repede la Mis-

kin, dar unul dm acuzati, ovreiul Rabino-wici, 'I opreste in drum. Ofiterul izbuteste,dupa o lupta, sa dea jos pe Rabinowici sipe acuzatul Stopane, si sa, apuce de ma-neca pe Miskin.

Dar Miskin, care stia ca asta data vor-beste pentru ultima oara, care stia aseme-nea ca vor trece ani, zecimi de ani, unsecol, si cand not toti vom fi o terina,cuvintele sale vor resuna de pe paginileistorieicu o voce tare a zis :

«..... mai infam lucru de cat aceia ce sepetrece tntiun lupanar, Mci acolo niste fe-mei miserabile se prostituesc pentru o bu-cata de pane, iar aci niste senatori vendviata oamenilor, libertatea lor, dreptatea,&Ilea tot ce e mai dant pe pament, sivinzarea aceasta se face din lasitatedin servilism pentru decoratil, grade si sa-lariu.»

In fine geandarmii isbutesc sä tirasca pe

......

IN EXIL 323

Miskin afara din sala sedintei. AcuzatulStepane se apropie atunci de grilagiul care-desparte pe prevenitii de curte, si striga cuo voce emotionata:

Acesta nu e tribunal! Sunteti riiste la-chef.... v6 dispretuesc!

Un geandarm 'I loveste cu manerul sä-biel peste cap, curge sange, omul cade. A-ceasta scene selbatica produce o impresi-une groasnica asupra celorl-alti preveniti, siei tog cer a fi dusi din salA.

In mijlocul emotiunei generale presedin-tele Inchide seclinta.

A doua zi advocatil trite° pledoarie su-perba sfisiara rechizitorul procurorului, careperdu,ori ce curagiu. Nenorocitul n'a maicutezat de a se lncerca macar de a sus-tine acuzatia, si s'a marginit a cere con-damnarea a 20 de acuzati, declarand, cuun cinism sfruntat, ca ce1-1-alti 173 din a-restanti au fost detinuti In preventie pen-tru descoperirea adeverului.

Asa s'a ispravit acest proces monstru.Curtea cu jurati a condamnat pe cel 20de inculpati la munca, silnica In Siberia,iar 173 achitati de curte, au fost expedi-ati In exil pe tale administrative, adicaprinteo simpla dispositiune politieneasca...

Pe tend la Petersburg se judeca acest

324 IN EXIL

proces politic, eu si cu tovarasil mei as-teptam cu nerabdare resultatul lui. Acestresultat, de si so putea prevedea deja, to-tusl era necesar ca prevederile noastre s5,fie confirmate.

Era vedit pentru paharul sufe-rintelor si chinurilor e plin pens la mar-ffinib 2

era evident ca unor oameni de came§i de oase cu neputint5, le este sä remand.credinciosi sublimei povetuiri a lui Chris-tos: Riarta si iubeste pe dusmanii tei.D Cumsa iubesti pe dusmani? Cum sa, '1 iubestichiar data vel gasi destuld, iubire In inimata, pentru ce sapi lerti?

Isus Christos a putut s'o Lea, cad eraDumnezeu.

Noioameni, nu putem sa ne inaltdmna la seninatate acestei iubiri nemarginite.

In luna Tunic, acela§ an, din fundul tern-unde zaceau amicii nostri condam-

naV, ne sosi la redactia ziarului Obscina,testamentul lor. Acest testament, al oame-nilor Ingropati de vii, era scris pe dosulunei citatil *) si iscalit de 19 insi, con-

*) Documental original l'am daruit la British Illitzeuni.din Londra Citatiunea pe dosul canna e sous testamentalapartmea prevemtului Felix Yalhowskoi, care in cahtateade martor in procesul Zasuhm era chemat sa se presinte laproces Fund p'atunci detanut in fortaieta Petro-Pavlovska,citatiunea 'i a vemt la temmta

nolca

pa-

nitei,

IN EXIL 325

damnati la munca stinted. Lipsea numaiiscalitura lui Miskin.

Tata acel testament, pe care '1 am ttpa-rit si xilografiat In num6rul 6 al ziaruluipe care 11 redactam p'atunci la Geneva.

«Alaturatul testament trebue sa fie tipa-«rit neaparat: organul partidului, la care a-«partinem, nu poate refusa aceasta mem-«brilor sel. Timpul, cand se va tipari, '1

uva desemna redactiunea*). Cerem numai«ca to aceasta hotartre redactiunea sa se«conduca esclusiv de motive politice, si nici«de cum de soarta noastra.

Tovarasi de Kiel !«Procesul partidului sosialist-revolutionar

«oficial s'a sfirstt; asa numitul verdict, In«forma sa final' s'a iscalit, si nu remane«de cat executarea lul, adica, sa fim tn.-«misi in ocne si In exil.

«Pardsind campul de lupta, ca prizo-«nieri, am indeplinit datoria noastra, cins-«tit, si tnainte de a pleca pentru tot-d'auna,«credem In dreptul nostru de a ye adresa«cate-va cuvinte. Fara ca sa ne Insusim«niste roluri streine noua, vom vorbi nu-

*) Redactia organultd partidultu se eompunea din mine,N Joukowsky Gi Axel, od

326 IN EXIL

«mai si numai In marginile cadrului de ac-«tivitate, care a cazut pe seama noastra.«Puterea oficiala a crezut de cuviintk sk«dea o pilda cu noi, o pilda menita a In-«flora pe altii. Fat& cu aceastai tendint5,«suntem datori de a declara c5, on ce pe-«deapsd, on ce chinuri ni se pregatesc,.«noi totusi vom remanea credinciosi par-«tidului socialist-revolutionar din imperiul«rus. Remanem, precum am fost, dusmanil«regimului care domneste In Rusia, regi-«mului, care e o rusine pentru patria noas-«tra, de oare-ce acest regim economiceste«exploateaza munca In folosul trandaviei«si desfrlului, iar politiceste supune liber-«tatea, munca, si cinstea cetateanului, la,

discretia vointei autocratului. Prin testa-«mentul nostru, tovarasi, ye lasam In lo-«cul nostru, conjurandu-v6 ca s5. urmati«a pasi pe aceiasi tale, cu energie si de-«votament indolt, pentru ca sa atingeti«scopul nostru dint. Sa fiti convinsi Ca«noi vom sti suferi moartea, fard a renega«causa, pentru care suntem condamnati.»

Fortareta Petro-Pavlowskaia

25 Mai 1878.

Urmetiza 19 iscalituri.

a

IN EXIL 327

Acest testament a lost intocmai execu-tat de catre tovarasii condamnatilor.

Dar inainte de a trece la povestirea a-cestei lugubre istoril de executarea testa-mentului tovara'silor nostril, earl, ce e drept,nu cereau de la nol acte de resbunare, cicredinta 'Ana la moarte in ideile for deiubire si fratie, sa inchei acest capitolcu cite -va notite biografice privitoare launii cel putin, dintre condamnatii in acestproces monstru.

Figura principala din proces a fost Miskin.Condamnat la munch, slimed, el a fost

inchis In fortareta Sliselburg, de pe mareaBaltica. Fortareta aceasta e o temnita simai groasnica de cat Petro-Pavlovska. Aco losunt inchisi numai acei din condamnatiipolitici, pe earl' guvernul rus Ii considera decel mai primejdiosi, si cari, find condam-nap la moarte, sunt, pentru ochil lumei,gratiati de autocrat. Rana acum nici unuldin inchisil la Sliselburg n'a iesit d'acolo,pentru a povesti lumei chinurile si suferin-tele sale, de aceia on ce notiuni exacte nehpsesc in privinta acestel temnite. Cu toateastea s'a putut afla ca Miskin, inchis inacea temnita, Intr'o zi find insultat decomandantul, 'I-a aplicat galonatului o pal-

328 IN EXIL

ma. Pentru acest fapt nenorocitul a fost adota zi tmpu§cat.

Un alt condamnat, Dumitru Rogacioff,era fiul unul preot din guvernAmentul Orel.Nascut In anul 1851, el '§i-a ispeavit stu-diile In scoala militard, de unde a le§it cugradul de sub-locotenent de artilerie.

In armata densul n'a voit sa remale, §ifacend cuno0inta cu socialiVI, a parasitserviciul militar §i s'a Mout simplu lucra-tor la o fabric& a d-lor Putiloff. In cu-rend atat lucratorii din acea mare fabricaprecum si din alte fabrice din Petersburgau luat parte la m*area socialists; s'auformat cercuri de muncitori, s'a inflintato biblioteca pentru lucrafori. Rogocioff erafoarte iubit la fabrica, si aproape toti lu-cratorii If cuno0eau, mai cu seams mul-tumita fortel sale fisice extraordinare. Lafabrica lui Samenicoff densul deveni chiarun fel de fenomen printre lucratori, earl'se minunau de forta sa erculiana.

In anul 1873 tinerimea studioasa In ge-neral a fost cuprinsa.' de ideia de a merge«In popor» si mai cu seam& prin sate; ceidintai pioneri p'aceasta tale plind de spiniau fost, Rogacioff, Kravcinsky, §i Clemetz.Propaganda aceasta trig n'a durat multdin causa neIndernanateciel tinerilor, si In

IN EXIL 329

curand eel dintal fura'. arestati. Pe drumInsa ambil arestanp au reusit sa fuga. Inceia ce priveste pe Rogacioff, densul demai multe on a scapat din manila guver-nulul, prin fuga 0 data, densul mergea cucal de posta, st la o statie se Intalni cu undomn, care cunostea perfect familia omuluicu al carui revas de drum voiagea Roga-cioff. 0 conversatte s'a lnceput, si respun-surde bietului om nu au fost tocmai po-trivite cu tmprejurarea. Fiind present laaceasta convorbire SI ispravnicul local, a-cesta 11 si arestase imediat, st '1 pornise,escortat de un vistavol In spre oras.

Vistavoiul pled, cu arestantul Intr'o ca-ruta. Drumul trecea prin nista campii. Deo data la unul din cal fi cazu o potcoava,vistavolul se scoborl din caruta si ridicapotcoava, aruncand'o In caruta. Rogacioff luapotcoava In mans.

Am s'o Indoi In doua! zise el.Vistavolul surise.

Asta-i! Poate cal crapata ?Rogacioff intinse soldatului potcoava, si a-

cela se convinse ca potcoava nu era crapata.Apoi dupa aceasta Rogacioff o lua In mainisi o Indoi cirept In doua. Soldatul se facucat un ghem; privi lmprejur si, ofta adanc--nici un suflet de om nu se vedea pe drum.

330 IN EXIL

Asculta, prietine, zise peste putin Ro-gacioff, cred ca nu'ti ar conveni ca §i cutine sd fat ceia ce am Mout cu potcoava ?

Ce vorbeti prostil! respunse sup'd-rat soldatul.

De! Nu sunt prostii. Si apol ce veidobandi, data me vel duce In oras? Ti'orda o medalie?

Ce medalie omule2!Si data vol fugiAm sd stau la arest o septemana

de zile sigur! zise soldatul.Asculta atunci. Na'ti trei ruble si

pleaca sanatos. Eu fug.Si Intinzand o mana cu parale Rogacioff,

cu cea-l-altai opri caii. Soldatul nu se Im-potrivi, kid paralele, §i dupa ce arestan-tul se scoborI, dete drumul tailor in fugamare. Rogacioff nu se duce 8a se ascun-za, la vr'un sat, §i porneste drept spre o-ras., unde ajunge in curand §i se adapos-teste la ni§te prieteni. FirWe ca politiacauta pe fugar In camp, §i prin sate

In curgerea anilor 1873-76 Rogacioffa parcurs aproape Intreaga Rusia, a lucratca argat prin sate, ca lucrator la fabrici,s'a Mout o data', pescar, iar alta data sec-tar rascolnic. Procurorul de aceia tocmai'1 -a numit «unul din eel mai ref propa-

?

IN EXIL 33t

gandi§ti.» Multumita lui Rogacioff, judelede pace Woinaralsky a intrat ca membruIn partidul socialist, §i a varsat In casa par-tidului Intreaga sa avere de peste 40,000'ruble (100,000 lei).

Guvernul cauta pe Rogacioff cu mareactivitate. Cunoscand puterea lui fisica gean-darmii indicara spionilor acest semnalmentparticular ; din aceasta causa in temnitadin Kieff zacea de mai multe luni inchisun Oran, care multumita puterei sale alost luat drept Rogacioff.

La 1876 Dumitru Rogacioff veni la Pe-tersburg pentru a visita pe tovarasil sel,§i a fost arestat din locuinta unor studenti.Inchis In temnita pentru preveniti, Roga-cioff refusa de a declara numele seu, clarun spion Nizovkin '1 recunoWe. Imediatdupd aceasta Rogacioff a fost transferatin fortareta Petro-Pavlowskaia.

Condamnandu-1 la munca silnica, guver-nul '1-a tinut Inchis intr'o celula solitary treiani de zile, apoi In anul 1881 el a fostexpediat In Siberia, in ocnele de la Kara.

Opt ani de - munca silnica n'au pututsfartma acel organism de fier ; Intr'o ziInsa, pe cand n'au mai remas de cat v'o pa-tru luni pentru ca sa se indeplineasca terme-nul osandel sale, Rogacioff, plictisit de mur-

332 IN EX IL

daria camerei sale, se hotart sa spele po-dele; el a recit, si caipatand inflamatie deplaniani a incetat din viata In ziva de 24Ianuarie 1884.

XVIII

LASCIATE OGNI SPERANTIAVOI CH'ENTRATE!

Guvernul rus lua hotarirea de a ispravicat mai iute cu sublimii martini ai socialis-mului. Taria hotarirei sale a fost cu atatmai tenace, cu cat densul avea de a facecu ni§te oameni blajini, i cari Indurautoate suferintele, toate chinurile cu resem-natiunea martirilor creOinismului de sub.imp6ratil Dioclitian §i Neron.

Pentru a ajunge cat mai iute la scopultintit, guvernul rus a hotarit de a nu ex-pedia in Siberia pe condamnatii politici,.ci de a -i inchide pe viata In ni§te temnitespeciale unde fie-care din arestanti sa fiedetinut intr'o celula solitara.

334 IN EXIL

In luna August din anul 1878 s'a In-ceput transportarea condamnatilor politicidin toate temnitele statului In aceste tern-nite speciale, numite «centraleD.

Tata ce povesteste despre aceste groas-nice ternnite unul din arnica mei:

«Azi, spre amiaza, unul din trenurtlecaiel ferate, care merge spre Charcof, s'aoprit In camp, la o departare de cate-vachilometre de orasul de destinatie. Lan-g& locul de oprire stau ruste geandarmi siun pluton de soldati. Putm mai departeasteptau patru ca'rute de postai. Dintr'un wa-gon ies unul cate unul patru tineri, Imbra--cap In haine de arestanti. Acesti arestantisunt asezatl In carute de posta, si Inconju-rap de geandarmi; carutele pornesc In goa-na mare a tailor. Carutele au intrat In sa-tul Peceneghi §i s'au oprit langa un edt-flciu posomorlt, cu o poarta boltita mare.Deasupra acestei porti e atarnata o tabla,pe care sta scris: «Novobelgorodskata tern-nita centrala pentru ocnasi.»

Peste o jumetate de ora abia portiles'au deschis, si Inconjurati de geandarmiail intrat In curtea temnitei eel patru ares-tanti. In curend dupa aceasta a iesit Incurte directorul temnitei si s'a Inceput pro-

IN EXIT, 336

cedura primirei arestantilor. Luand o box-tie din mana ofiterului de geandarmi, di-rectorul citi:

Vitasevsky!Un Prier de 20 ani iesi din rendurile

geandarmilor.A se face inspectia! zice directorul.

Si unul din temniceri lncepe a scotociprin lucrurile arestantuluI. Cate-va carp siniste hartie, gasite la el, se pun la o parte.

Carp* poi sa iei cu tine, zice direc-torul. Dar asta ce-1? Tutun ? La o parte!Tu, Vitasevsky vei merge la stanga.

Tinerul strange manile tovarasilor see,apol urmat de temniceri se lndreapta sprestanga.

Ace lasi lucru s'a facut si cu eel-1-alti a-restanti.

Facand vr'o 50 de psi In curie, arestan-VI se apropiara de o constructie mai micade cat edificiu principal. Pe usa acesteiconstructli era sons: «celule solitareD, Indreapta. Deschizend usa temnicerii intro-dusera pe arestanti Inteun condor lung,iluminat cu niste lampi de:petrol, asezatein ambrasurile unor usulite, care duceauIn niste chili, situate In ambele parti alecoridorului. Dintr'o camera laturalnica iesi

336 IN EXIL

temnicerul coridorului, somnoros, el cu gra-ta Incheia Incingatoarea de la revolver.

Ah! AV adus pe noii arestantI ? ziseel catre geandarmi.

Da, priimiti-I. Si remaneti senato§i!respunserd geandarmii.

Dupe plecarea geandarmilor, temnicerulcoridorului Incepu la rendul sell a scotocilucrurile noilor adu§i, apol ordona ares-tantilor sa se desbrace, §i inspecta hainelelor, cameeile, ciorapii, ghetele, etc.

Chilnle, In earl' au fost Introdu0 unulGate unul arestantil, sunt ni§te camere Inlungime de 5 pa§1 §i In largime de 2 1/2pa§i. Lange unul din pereti sta un crivatde lemn, la cel-l-alt perete, tintuita, se aflao masa, MAIga masa un taburet, iar aid-turi o cutie de tinichea In maxime de uncub patrat aceasta e un fel de wa-ter-closet de o constructie primitive. In fatau§ulitel se Oa o mica ferestruica, cu doueperechi de geamuri, geamurile de jos suntvapsite cu var, ca la un pension de fete. Fe-restruica e la Inaltimea unul om de taliaMalta. U§ulita e de fier, §i deasupra etse afla o ambrasura, Ili care sta.' lampa. Inu§a e facuta o gaura, prin care temnice-rul poate vedea din coridor pe arestantIn chilia sa ; gaura aceasta sta, acoperit5.

IN EXIL 337

din partea coridorului cu o foaie de tini-chea, care se da la o parte.

Toate chiliile se aseamand.Regulele acestei temnite sunt urmatoare-

le : La orele 6 dimineata temnicerii deschidcelulele, pentru ca arestantil sa scoata Wa-ter-closete §i sa meture chiliile. Aceasta des-chidere a celulelor se face In a§a mod, caarestantul sa nu poata da ochi cu un altarestant. Dup5, procedura curatirei, ares-tantiI, fie-care la rendul seu, sunt sco§1din celule pentru plimbare. Plimbarea se facesub paza temniceruldi, si solitar. Cu toateastea, cand arestantii se tntorc de la plim-bare, trecand pe langa u§ulitele chiliilor,ei striga une-ori o buns chmineata tovar4i-lor. In acest cas temniceriI se reped asupranenorocitului §i '1 tires° iute spre celulasa, Cand s'au adus cei patru arestanti noi,Mi§km, care se afla p'atunci intro celula dinaceasta temnita,, striga din chilia sa :

De uncle sunteti toyar4lor ! Cumye numiti ?

Din Chl§meu, sunt Vlta§eysky!*) res-punse un arestant.

*) Vitawvsky a fost condamnat la 4 am de munch silnicaEl facea parte dm grupul lm Covalevsky, in care, ca mem-bru a fost Stefan Stambuloff, marele om politic al Bul-gariei Procesul s'a judecat la 1878 la Odesa. Stambuloffn'a scapat de cat cu fuga dm Rum.

Zemfir C Arbors 22

*i

338 IN EXIL

Haide! Haide! Haide! Mergi Inainte!tipa temnicerul.

Pe la orele 10 arestantil primesc °ateo paine neagra de secard, in greutate de2 '/2 livre; apoi pe la orele 11 li se ser-veste masa. Masa se compune dintr'o su-pa, care are aspectul unei ape murdare,pe suprafata careia plutesc picaturi de gra-sime in zilele de duke si picaturi de uleiin zilele de post. Pe fundul talerului cuaceasta sups se gaseste cate o bucatica decame cu done trei foi de varza. Al doileapranz e seara, cand se serveste arestantiloraceiasi sups, dar in care in loc de varzaplutesc semmte de hrisca. La orele 7 sea-ra coridorul se inchide si se aprind lam-pile prin

Viata arestantilor politici trece intr'o mo-notonie desperata. La inceput arestantilnol citesc zile intregi, invata limbile stre-ine, se ocupa cu matematica, etc., apol Incurand cad Intr'un fel de apatie. Organis-mul osteneste, fara «ici o impresiune no-

fara nici un stimulent extern. Arestan-tri cred ca le lipseste munca muscaleasca,si incep a cere, sa li se permits a munciceva. Cererea insa e respinsa.

Intr'o seara, pe cand o tacere absolutadomnea In temnita, de o data din chilia

chilli.

ua,

IN EXIL 339

cu numerul 7, unde era inchis Miskin, seaude o voce tare, care striga :

Voi a munci! Vol a m-u-n-c-i !Aceasta frasa se repeta de cate-va orl.

Temnicerul alearga zapacit la usa arestan-tulul, si la rendul sou striga:

Tacit! Ce sberi... Tad ea alt-fel, 'tipun lanturi la manI!

Vol a munci ! repeta Miskin.Am sa'tI astup gura! sbeara temni-

cerul.Despre aceasta intamplare se anunta di-

rectoruldi, care ordona ca Miskin sa fiedus In carcera. A doua zi arestantii aflaca Miskin n'a dormit In celula sa.

Afland despre aceasta arestantli cheamala ei pe directorul. Directorul, vezend ea a-restantil sunt foarte agitatI, ordona libera-rea 1111 Miskin din carcera si apoi, pestecate-va zile veni si permisiunea ca ares-tantilor politici sa se permita a taia lemnein curte, Insa aceasta munca trebue sa seface tot inteun mod solitar, adica unul cateunul. Din causa ca condamnatii, sleiti fi-siceste, s'au napustit asupra aeestei muncicu prea mare ardoare, umi din eI au re-oft, asuand, la o temperature de 20-250de ger, si au capatat pneumoniIresil

si pleu-

340 IN EXIL

Asa au trecut any..... Regimul celular aprodus efectul dorit. Arestantil nu may ci-tesc, crierul anemic refusa de a functiona ;condamnatil devin apatici, refusa de a iesi laplimbare. Fie care din acesti nenorocitisimte cum scad fortele sale, fie care incepea lntelege ca aceasta celula e mormentul

i toti acesti oameni sunt tineri, suntplini de vlaga, el vor sa traiasca, pentruca n'au trait Apune soarele, se co-boar& noaptea pe pament si totul devinesi may tacut In aceste morminte, unde suntIngropati de vii cei mai cinstiti, eel maibun! din omenirea Intreaga.

Of-of-of ! se aude un adanc suspinIn tacerea noptei. Acest suspin sfisietor iesedin chilia numerul 4. Ce dureros e echo-ul acestui suspin In inima nenorocitilor a-restanti!?... Suspina Boceareff, un tine'. de23 de an!, condamnat la munca silnica pe10 ani de zile, pentru ca a luat parte lademonstratiunea de pe piata Kazan din Pe-tersburg. Suspinurile acestea groasnice seaud de v'o patru septhmani. Doctorul In-trebat de arestanti, a explicat Ca causa sus-pinelor e boala de care sufere tovarosullorfrigurile nervoase Trec zile si totmai des si may des se aud aceste suspine.

sell.

Inca__

M.

IN EXIL 311

Bietul bolnav se tot plangea doctorului, caniste voci nu'i dau pace, ea aceste vocimereu 11 cheama.

Linistiti-ve, nu e nimic, zice doctorul.Imaginatia voastra, e putin derangeata. Nuve ganditi mult la positiunea voastra. CI-titi, plimbati-ve, fiti mai tare!

Nu voi sa citesc, nu vol sa meplimb, respunde bolnavul, pentru ea on cecitesc lmi aminteste despre viata, pentruca.., cand me plimb, ved cerul si toateastea 'mi aduc aminte mereu-mereu des-pre acest morment, In care sunt Ingropatde viu.

Linistiti-ve, dojeneste pe bolnav bu-nul doctor, luati kali bromatum ce v'amprescris si tutu' se va Indrepta.

Dar vai, n'a iesit dupa cum zicea doc-torul. N'a putut kali bromatum, §i nimicn'a putut ajuta pe nenorocitul bolnavBo-ceareff a Inebunit.

Ce v'ati legat de mine, mizerabililor!Iesitl afara d'aci! Temniceri goniti p'acestefemei 1 Ce dracu! Cine le-a permis for casa intre aci! striga Boceareff In tacereanoptel.

Nimeni nu e aci. Linisteste-te! '1

zice temnicerul. De unde sa fie femei aci.E miezul noptei. Arestantii dorm. D'o

342 IN EVIL

data din numerul 4 se aude o voce, carecanta:

inele negroGanda Lde mele tristeVal"! de ce nu me lasattDe ce hm5te nu'mi data

Vocea e tntretaiata de lacrimi, si strofase intrerupe d'o data printr'un suspin a-dame :

Of-of-of I Barbari, pentru ce me chi-nuiti? Ce v'am facut eu ?

Si suspinul se transforms Inteun plansnervos, groasnic. Martirul bolnav plangeasa de tare, In cat se pare ca cu acestelacrimi va iesi si sufletul seu din bietulcorp chinuit.

Arestantil se desteapta, inima fie ciiruiadin acesti nenorociti se strange de durere,crierul fie caruia e cuprins de groaza, ca.mane-poimane poate la randul seu ratiu-nea se va intuneca si... el, ca bietul 13o-ceareff va Inebuni.

Temnicerii, acesti oameni cruzi, obicinu-ig a privi nepasatori la suferintele altora,temnicerii chiar devin posomorati. El um-bla prin condor, dand din umeri, si du-and apa bolnavului.

Se face ziva La orele 7 trei din ares-tang sunt scosi la plimbare, sed

Gaudunle

ce1-1-alti

IN EXIL 34

In chiliele lor, unii citesc, altil umbla princamera. In coridor se aude de o data unsgomot neobicinuit. Umbla o multime deoameni, apoi se aude zanganitul lanturi-lor.

Ce sa fie asta? se intreaba fie-care dinarestanti.

Se deschide usa intalei celule, se audeiarasi zanganitul lanturilor, si apoi lovitu-rile ciocanulul peste nicovala. Cine-va epus In flare!

Toate inimele tresalta.Ne vor expedia In Siberia! se gan-

desc nenorocitli. In Siberia, fie si mai de-parte, numai sa fim scosi din aceste mor-minte....

Bieti oameni, In zadar ye e speranta...Nicaeri nu yeti fi expediati, nicaieri.... cadaci ye e mormentul, prevezut prin UkazulImp'eratesc!....

Lanturile astea, de vi se pun la picioare,e o dispositiune noua a guvernatorului dinCharcoff, printul Krapotkin. *) Acest lacheu,acest curtean crede ca chinurile voastresunt prey mici si vrea sa mai adaoga lapaharul amar, ce'l beti.

*) Generalul Kiapotkm, pentru barbarule faptuite dui or-dinul seu in temmta condannatilor pohnci, a fost condam-nat la umarte de nihilist', si a munt impuseat

3i IN EXIL

Rand pe rand tog arestantii sunt pu§1In lanturi. Ferarul cu temnicerii se apro-pie In fine de chilia cu numerul 13. Acista inchis Svitici, care Impotrivindu-se laarestarea sa In Odesa, a primit un glontIn picior. Doctorul deja pentru a treia oa-ra '1 facu operatie, scotand din rang cateo faramatura de os. Ca 15.'11 totu§i 'I punlanturi la picioare, loviturile cu ciocanulposte nicovala produc o durere acuta, ra-nitul iar temnicerul stropindu'l cu a-pa 'I zice Induio§at :

Ce, to doare! Rana nu s'a Inchis Inca,rabda putintel.

Svitici Isi mu§ca buzele, pentru a nutipa, el prive§te in ()dui oamenilor, earl 11chinuesc §i zice, intre ding :

Mi§el!Cine, eu? se obijduete temnicerul.Nu tu....., Tarul t6u! '1 consoleaza

Calail se privesc reciproc, §i dau dinumerl

Tata iara §1 noaptea.... Sub povara uneizile fungi de chinuri, arestantii dorm inchiliele ion Nu doarme numal nenorocituldela numerul patru. El, ca o umbra, umblaprin celula sa §i tot vorbecte cu sine In-

le§ina,

ranitul.

..... .

IN EXIT, 345

su§i. In coridor, pe un scaun de lemn, doar-me temnicerul, sforaind In somn

Bum! se aude o lovitura tare, data Inup. Burn! bum! bum ! se and lovituri totmai des Temnicerul ca oparit sare dreptIn picioare; arestantii treziti din somn, re-man In nedumerire : ca ce sa fie aste lo-vituri.

Boceareff bate la up celulei sale. Increerul ski bolnav se nascu ideia de aie§i din Inchisoare, spargand up, §i iatalpe lucru, pentru a realisa planul sell descapare.

Temnicerul se apropie de u§a. §i se In-cearca a lini§ti pe bolnav :

Boceareff, lasa up ! De ce bati ?Mizerabili, cu ce drept me tineti In-

chis? Nu voi sa mai remel aid. Nu maivoi !

Dar bine, Bocearoff, zice temnicerul,e noapte, unde ai sa mergi acum ; §i apoicheile nu cunt la mine. Lasa pone mane !

Nebunul nu vrea sa Inteleaga nimic, elbate in up tot mai tare §i mai des, §i u-§ulita de fier resuna In tacerea noptei.

Ap! A-§-a! Incepe a pierde rabda-rea temnicerul, nu asculti, bati mereu? A§-teapta dar !

Loviturile In up devin §i mai tari, ne-

346 IN EXIL

bunul e cuprins de delirul dont-4ei de aiesi afara; auzind amenintarile, ratiunea sase intuneca si mai tare, stimulate de re-sistenta.

Mizerabilii! mizerabilii !.. striga el.In ajutorul temnicerului intr.& In coridor

mai multi soldati. Toata banda aceasta defisionomii sinistre, bestiale, se apropie pefuris de usa chiliel nebunului. Temnicerulbags lute cheia In gaura usei si o des-chide, apol navalind cu totil d'odata, im-ping cu usa pe nebun pane la capetul cel-1-alt al odaiel. Intr'o clipa tntreaga bandae In chilie, navaleste pe nenorocit, II ros-togoleste peste crivat si incepe a'l marti-risa, legandu'l manile si picioarele cu o fu-nie. Oasele nebunului se Indoaie sub greu-tatea a cinci oameni, cari '1 tin sub ei; dinpieptul lui iesa un rihait inabusit.

Sgomotul acestei lupte desgustatoare In-tre un nebun si sease calai ajunge la au-zul celor-l-alti arestanti. In chiliile nume-rul 2 si 13 aproape In acelasi timp Incepa se auzi niste plansuri istericale, apoi unHs nebun. Acesta e hietul Cerneaysky, con-damnat la 15 ani de munca silnica pentrumanifestatia de pe piata Kazan, si Sviticicari Incep a-si pierde mintile. In tot timpul,cat s'au audit loviturile nebunului in usa,

IN EX1L

acesti do1 nenorociti tremurau ca varga, cu-prinsi de niste fiori, nervosi, pentru a serefine de un atac de nervi, ambil mus-cau buzele pans la sange. Dar iata Ca s'auderigaitul Inabusit al nebunului, suspinul seusupremsi lacrimile, siroaie de lacrimipoticnira. Plansul devine din ce in ce maitare, mai nervos, si se ispraveste printr'unbocet, apol un ris istericos... Ce ris lugubru! .

11.1011 unui om, care 10 perde ratmnea.D'odata toate usile din chilli se cutre-

mura de lovituri; toti arestantii acum suntcuprinsi de o excitatiune nervoasa;

Ce faceti acolo, talharilor!? De cebateti, miseilor ! striga nenorocitii.Dar calaii 10 fac treaba for oribila, eI

infasoara pe nebun intr'un cearsaf lung si'1 lasa legal strans.

In chilia sa e tacere acum; nebunul,strivit, acoperit cu vinatei s'a

In temnita se asteapta visita guvernato-rului-general. Intreaga temnita se curate,podelele se spala, curtea se metura bine,In coridoare se varuesc paretil. ArestantiiIn loc de halaturi sdrenteroase au priimitaltele nol. Tata In fine si ziva visitel a sosit.Temniceril au fisionomii serioase, uniformafor straluceste. Arestantii In acea zi au ca.-

3c7

's1

'I

34b IN EXIL

patat o mancare mai buns, si acum urn-bid nervosi prin chiliele lor.

Dupa masa top petrec ca de obiceift.Dar iata se aude jos la fereastra cum san-tinela

Sa train d. general !In coridoare e miscare mare, se aude

zanganitul pintenilor si a sabillor.Sanatosi baieti! tipa o voce tremu-

ratoare.Sa trait! d. general! respunde o salv.a

de voci a temnicerilor.General Von-Wal, guvernatorul din Char-

coy, se apropie de numerul 16. Unul dintemniceri 'I deschide usulita.

Cum se numeste? intreba generalpe directorul temnitei, care '1 urmeaza cumiscarile unul catel lingusitor.

Titianoff, don general! *)Cu sapea In cap, cu mainile in buzunar,

Von-Wal intra in chilia printului Tipani.Condamnatul, ca om mai bine educat decat acest general finlandez, se scoala depe scaun si sta In picioare, rezimat cu omany de masuta.

*) Printul Alexandra Ittiam, ultimul descendent al tall-lor Georgie', pentru propaganda socialista a fost condam-nat la, 10 ani de muncd srinioa. Guvernul muscalesc tineafoarte mult ca acest arestant sa mom a cat mai lute, si deaceia Indus Intro celula solitara

strip'. :

'I-a

IN EXIL 349

Build ziva! zice aspru general.Titiani '1 saluta, fara, a zice ceva. Fruntea

generalului se sbirceste, ochii i se aprindde manic Lingaul de director tncepe aarunca niste priviri zapacite, voind a des-coperi causa nemultumirel generalului. 0pausa.

Cum staff? tipa Von-Wal. Asa se sta,fata cu autoritatea ? lath. cum trebue sastaff !

Si generalul scoate mainile din bu-zunar si le lntinde dealungul corpulul seu.Titlani surlde amar, si apol zice, aratendcu mina pe temniceri:

Pentru istea, esti autoritate, pentrumine calau!

Generalul Von-Wal remane un momentca oparit, apol brusc se indrepta spre usa,si iese. Ochil s61 acum arunca schintel.Temniceril si directorul ies dind din cap.

Se deschide alt chilie. Generalul intr.&la Miskin.

Al ceva sa 'mi comunici ? Itntreabael acum.

Da, am, respunde arestantul. Si In-cepe a se plange ca hrana e rea, ca aerule infect.

Singur esti vinovat! respunde gene-ralul.

's1

'1

350 IN EXIL

Ei bine, atunci sugruma-ne mai iute,ca sa se ispraveasca odatal zice Miskin.

Sa '1 duceti In earcera! tipa gene-ralul fugind din chilie.

Iatal iara-si In fata usel lui Titiani. Unsimtiment de mild '1 face 0, intre Inca o-data In acea chard, pentru a vedea p'acestnenorocit. Usa se deschide, generalul in-tra. Titiani se ridica In picioare si '1 pri-veste drept In ochi.

Al poate ceva sa 'ml comunici ? zice,domol asta, data, generalul.

Da, am. Cer de la d-ta o singuragratie, pe care 'mi o poti acorda. Cer pe-deapsa cu moarte. A trai asa cum traiesceu, e un chin prea mare; eu cer sa pu-neti in fine capet suferintelor mele. Destulv'ati resbunat, acum omoritime!

Auzind aceste cuvinte, zise de un finerpalid ca moartea, generalul s'a Ingalbinit deemotiune. El n'a respuns nimic, si a iesitdin chilie zapacit. In coridor, luand la oparte pe directorul Von-Wal, 1 a zis:

Ce fel P Viata for aci sa fie asa denesuferita, In cat O. prefere moartea

SA traiti don' general! a respuns direc-torul. Asa sunt ei, tot-d'a-una nemultumiti.

Nedumerit, emotionat, generalul intra Incamera cu numerul 13.

?

IN EXIL 351

Al ceva a'mi comunica ? intreba elpe arestant.

Da, In numerul patru zace inchisBoceareff. El e nebun, de ce dar '1 tinedIn temnita, de ce nu '1 transportati Intr'ocasa de alienati ?...

Aceasta nu to prive§te ! Vorbe§te nu-mai despre tine! '1 lntrerupe generalul, a-poi adaogaBoceareff va vorbi singur pen-tru densul.

Nu, el nu va vorbi pentru densul,cad e nebun.

Daca a§a este, data d-ta nu pricepi §inu simti cat de nelogic WI, apol 'ti spun,ca suferintele acestui nebun me fac pe minesa sufer, d'aceia vorbind de densul, vor-beso pentru mine!

Von-Wal 'high* galu§ca §i ie§i din chi-lie cu totul plouat; pentru a nu perde pres-tigiul fata cu subalternii, el s'a napustitasupra directorului:

Cum, aveti aci un nebun ? i n'acidenuntat faptul? Dar ce faceti aci ?

SA train, don general... dar Boceareffa nebunit acum numal ! se scuza directorul.

Minciuna sfruntata; trecusera deja §eapteluni de cand Boceareff Inebunise.

Apa s'a ispravit visita autoritatel supe-mare; aceasta temnita groasnica a fost

352 LN EXIL

visitata de mai multi demnitari tnalti alTarului; a visitat'o Intre altii, celebrul Lo-ris-Melicoff, a visitat'o marele duce Alexil,unchiul actualului Inip'erat, dar, nici o u-§urare, pentru condamnatii politici din a-ceasta temnita, n'au adus dupa sine a-ceste visite oficiale...

Sa lasam p'ace0I visitatori sa. piece, §isa intram tn temnita, pentru a corn-plecta impresiunile noastre

Sunt §apte ceasuri dimineata. Toate chi-liele sunt deja maturate, a remas nema-turata numal cea cu num'erul 5. Temnice-rul deschide u§a §i des m6tura arestantu-lui din chilieSocolowsky.

Socolowsky e un polon lucrator tam-plan La 1863 densul a luat parte la re-volutia Poloniei. Arestat sub numele fal§.de Socolowsky a fost exilat In Siberia. Dupesamnistie el s'a tutors acasa, dar In curandfu denuntat de ni§te poloni mi§eI. Guver-nul rus '1 a arestat din nou, si de oare-ceamnistia nu era de cat un moft, nenoroci-tul a fost aruncat lara-§1 tn temnita. Fiindun om marginit, bietul Socolowsky nu stiesruse§te, §i nu putea nici macar sa benefi-cieze de singura distractie a tovara§ilor setde inchisoare de citirea cartilor. Lucrufiresc, ca din aceasta causes, bietul om In

iard-si

IN EXIL n3

celula sa solitary remanea pururea cufun-dat In gtndurile sale negre. El Intelege bineca n'are s5, mai vaza frumoasa sa patrie,nenorocita sa Polonie, si omul iubea aatde tare acea patrie, sufletul sell se stin-gea de dorul satului natal. Iata'l ImbracatIn haine de serbatoare, cu cartea de ru-gaciune in mo.ns mergand la biserica. Ladreapta sa merge aceia pe care o iube§te,care a§teapta, de opt ani de zile, ca sa, seIntoarca din Siberia.... Si s'a Intors; acumava trai lini§tit In sinul familiei dar ces'a tntamplat? Amnestiaa fost un moft;au venit geandarmil, '1 au Inhatat, 'I aupus flare la picioare §i iata visul dispa-rut, iat5.1 iara-§1 In temnita muscaleasca,departe, departe de scumpa, de sfinta saPolonie....

Nu, nu, aceasta e cu neputinta! mor-mai el... Ce fel ? am lost amnestiat, asta-isigur! Amnestia a fost pentru toti ; sunt a-restat din gresala.

Aceasta credinta, In amnestie cre§te me-reu to crierul nenorocitului, tncet cate In-cet devine o convingere o idee fix5.!Numai e nici o Indoialael a fost amnestiat.

Ispravind de meturat chiha el ieasa Incoridor §i se adreseaza temnicerului deserviciu:

Zsmfir 0 Arbure 23

351 IN EXIL

Acum Jacob Ivanovici, dati-mi lucru-rile mele!

Ce lucruri ?Lucrurile mele haine, camasi ; nu

mai reman, plec!Nu vorbi prostii, Socalowsky? Unde

al sa te duel, te vel duce Inderet In chiliata asta-I patria ta, alta nu-i !

Destul, destul Jacob Ivanovici, nu maifaceti glume cu mine. Dati-mi lucrurile, casa plec.

Haide, haide Socalowsky, intra in chi-lia ta I

Me due acasa.; nu mai intru In china!Perzend rabdarea din causa Indaradm-

ciei nebunului, temnicerul cu forta vrea saImpinga pe Socalowsky In celula, dar a-restantul e mai puternic. Atunci In ajuto-rul temnicerului yin alti pazitori, si dup.o lupta oare-care isbutese cu totii a In-troduce pe nebun in chilie.

Dar el nu mai vrea sa mai ramaie Intemnita, el apuca in manele sale vinjoasede lucrator scaunasul de lemn, si Incepe ada cu el In usa. Sub aceste lovituri vigu-roase usa resuna si se clatina; scaunasulIn curand e sfaramat In bucati. Temniceriialearga, sä previe pe directorul Inchisoarei;acesta vine si Incepe a dojeni pe arestant.

IN EXIL 355

Autoritatea vede bine ce este; oamenii cuexperienta stiu ca Socalowsky a Inebunit,.c5, nu mai e responsabil de actele sale....Si autoritatea d5, din umeri si din cap.

Dar data Socalowsky d5, de lucru tern-nicerilor, apol eel putin dela numerul patrunu se mai aude nici un protest. Tata% a-proape o septemand de cand arestantul In-chis In acea chilie a refusat de a manta.Panea, talerul seu cu sups, portia sa zil-nick r6orrian neatinse. Bolnavul psihopat nicinu se mai plimba prin odaie, o prostra--tiune fizica 'I tine lungit pe pat.

0 facere de morment e In chilia sa. Emiezul noptei, toti arestantii au adormit,singur bolnavul nu doarme. Ochil sel pri-vesc OWL in spatiu. La ce se uita el? Cevede ?

Spre dimineata, usa chiliei sale se des-chide si infra In chills directorul temnitei,urmat de temniceri.

Cum merge cu s'aratatea, Boceareff ?'1 intreba. directorul.

Bolnavul tace, ochil sei privesc tints inspatiu.

Boceareff! Scoa15.-te; iat5, ati amadus hainele tale, imbrac5.-te ca sa pleci

zice director.Ca un curent electric trecura aceste

k-l'aci!

356 IN EXIL

cuvinte prin corpul nebunului ; el se scoalade pe pat si arunca o privire zapacita pehainele sale, cu manile tremurande elapuca.' pantalonil, yletca, dar lucrurile cadjos, degetele sale refusa de al sluji. Cu o-chil plini de lacrimi, el priveste pe direc-torul, si aceasta fiara, lnduiosata, face sem,temnicerului, ca sä ajute pe nenorocit.

Temniceril se reped la bolnav si '1 lin-braca. Iata'l In fine gata. Directorul cu !lia-na sa I leaga acum o broboada is gatca sa nu raceasca! Si top Yes din chihe.La poarta temnitei asteapta o caruta cutrey cal, langa caruta se plimbau niste gean-darml, amortiti de frig. Boceareff, de slabce e, nu poate sä se urce In caruta, gean-darrrill '1 ajuta... Dupa densul se urca si el.

Pasol! striga directorul.Si tail o ieau la fuga, zurganelile sunk

caruta dispare In departare... Poate, cetito-rule, to ti -al inchipuit ca pe Boceareff 'Ia gratiat Tarul? Nu.... A venit ordin de amuta pe nenorocitul bolnav dintr'o tem-nita In alta.

Boceareff a murit Intr'o celula solitaradin temnita Novoborisogiebsk ; tot acolosi -a ispravrt viata si nenorocitul Soca-lowsky!

In locul lul Boceareff, In chilia cu nu-

,

IN EXIL 367

merul pa tru In curend a fost tnchis un altarestant politic, anume Donetsky, desprecare am pomenit deja mai sus.

Noul arestant e foarte nervos. Abia a-dus, el chema pc director. Acesta vinepests o oara.

Priveste, domnule, 'I zice Donetsky,aratandu'l un cadru atarnat la capul pa-tului sou. Acest cadru reprosint5, pe Impe-ralteasa Rusiei.

\Ted, zice directorul.Aceasta este sora mea sufleteasca.

Eu vorbesc cu densa adese orl. V'am che-mat acum ca sh ye Impartasesc un maresecret, cu ajutorul caruia Intreaga lumeva fi mantuita. Eu am descoperit ca suntcentrul universului. Tatal e legat In lumeaasta de mine, si nimic nu se face, nimicnu se misca fara' voia mea. Vedeti acum,eu m'am nascut la 29, lumea a fost ere-ata tot la 29. Puskin a murit la 29, Varnaa fost luata la 29, capul s'a taiat lul Sf.Ion la 29vedeti ! !!....

Ve rog dar, d-le director, a aviza guver-nul, ca s'a facut o mare descoperire, si canenorocirile lumei provin din causa ca lu-mea nu stie unde -i centrul el. El bineeusunt centrul....

'1

358 IN EXIL

Bietul meu amic Donetsky, a murit nebun.

E dumineca. In biserica temnitei popaoficiazd serviciul divin.

Unul din arestantil solitari bate la usa,.Ce vrei, Plotnicoff ? intreba temnice-

rul de jurna.Vreati la biserickBine.

Plotnicoff, urmat de doi soldati cu ba-ionete, e dus la biserica. El asculta letur-ghia.

In crierii aresiantului de mult deja seface un travaliu neobicinuit. Omul se totgandeste, se tot gandeste la situatiunea sa,si In curand se opreste asupra urmatoareiidol: tot ce exista, nu exista de cat dupavointa lui Dumnezeu. Asa find, actualastare de lucruri nu e opera vointei ome-nesti, ci e opera lui Dumnezeu. A selupta in contra nedreptatei pe pament, estedar a se lupta cu Dumnezeu. Asa dar, ele un pacatos, un nemernic, care s'a rick-cat In contra vointei lui Dumnezeu. Trebue,prin urmare, sa'si ispaseasca pacatul, tre-bue sa se supuie. Tarul e representant di-rect al lui Dumnezeu si prin urmare e unAnt. Trebue dar sa se Inchine lui.

Ajungand la aceasta conclusiune Plotni-

IN EXIL 359

toff deveni un fervent pravoslovnic-muscal.El converseaza cu placere cu popa, ascul-ta predicile sale, se trichina, se roaga. Popatemnitei e fericit : un nihilist, multumita."predicelor sale, devine un supus fanatic alTarului. In imaginatia popel se desemneazadeja o cruce... nu crucea pe care a fostrestignit Isus Christos, ci o cruce tmpodo-bita cu diamante, care '1 se va atarna lapiept, lul, pope! de la temnita arestantilorpolitic!...

Plotnicoff cite§te ziva Intreaga evangelia,biblia, psaltirea.... crieril sei bolnavi des-coper acolo enigma vietei sale. Noapteacand Imprejurul seu toti dorm, din chiliasa se aude o voce emotionata, care ci-te0e: «Pre mine legatum'au legaturile mor-tel §i torentele fara de leg! me Imspaimanta.Legaturile iadului me Invaluiau, peste minecazusera lanturile. In stramtoarea mea che-maiu pre Iehova, si strigal catre Dumne-zeul meu 1.. »

i In sufletul bolnavulul se na,;;te o ra-za de speranta, care patrunde In bezna nea-gra a desperaxel sale. El '§i a trichipuitca In curand va visita Inchisoarea sa fiulTarului, trimis expres pentru a'l libera. Du-pa rugaciune, care a durat noaptea Intrea-

36') IN EXIL

gd, Plotnicoff bate la usa chiliel si chea-ma la donsul pe directorul temnitei.

Ce vrei ?Ve rog sa porunciti sä mi se deie

niste pantaloni nol. Istea sunt prea rupti.Bine, bine! respunde directorul, cad

priveste cu ochi buni p'acest blajin ares-tant politic.

Si Plotnicoff primeste pantalonii nol, ele fericit, e plin de grija pentru toaleta sael se pregateste pentru a tntimpina peail TaruluI. Dar acest mesia al liberarel salenu vine... si bietul nebun, ca ovreii In Pa-lestina, asteapta pe mantuitorul seu. Crie-rii sei lucreaza sub impulsiunea ideiei re-ligioase, el se convinge ca nu e Inca demnde a fi liberat, ca n'a suferit destul, capentru indreptarea sa mai trebuesc nis-cal-va suferinte fisice mai dureroase.

Temnicerii incep a observa ca de latin timp Incoace Plotnicoff a Inceput saschiopateze.

Ce ai ? Te doare piciorul? hitreabadirectorul.

Nu, nu e nimic! respunde arestantul.Dar de ce schiopatezi?Asa, nu'i nimic.Arata piciorul.Lasati, nu e nimic !

IN EXIL 361

Nu se poate, arata, arata ! insist& di-rectorul.

Si temniceril ridica de jos ismenele ares-tantului, §iorcire... ved ca lutregul seu pi-cior nu e de cat o rand purulenta. Plot-nicoff, pentru ca sd Induio§eze pe Dum-nezeul seu '§I a facut ni§te ran! la picior§i peste fie care rand aplica var de pepdreti.

Arestantul e pdzit acurn de aproape; doc-torul chemat a ordonat ca bolnavul sd fietinut In pat. Plotnicoff aude acurn ni0e voci,carI converseaza cu densul... §i fiul Ta-rului tot nu vine!...

La numerul 6, aldturea cu chilia lui Do-netsky, zace nenorocita victund a odiosululcaldu TrepoffBogoliuboff.

Arestantul bate la usa.Ce vrei ?Ce dracu amiroasd asa de reu aci

la vol?Unde?Unde, uncle? Aci pretutindeni.Ti se pare! respunde temnicerul.Ti se pare, ti se pare! Miserabilil,

ba nu mi se pare, ci In adever pute foc!Bogoliuboff Incepe a suferi de halucina-

tia mirosulul Inoetul cu Incetul nenoro-caul va avea soarta lu! Bociareff. Admi-

362 IN EXIL

nistratiunea inchisorel face tot posibilul pen-tru a grabi mersul boalei.

E sambata. De dimineata un barbierumbra din chili& In chilid, pentru a radepe arestanti. IatA rendul lul Bogoliuboff;usa chiliei sale se deschide si intra In eaunul din temniceri, urmat de batranulbarbier. Bogoliuboff lade pe pat, fara a-Ib'aga de seama.

Bogoliuboff, 'I zice temnicerul, vinosa te razi!

Nu vreau sa me rad. Plecati d'aci,canalii. Stiu ce voiti. Aveti de gand sa'mitaiati beregata..

Nu fi prost; haide.... vino.Pleaca d'aci, miserabile! Am zis c5,

nu merg.A-s-a! Vrea sa c,lica te Inpotrivesti!

Ia-n, veniti aci ! striga temnicerul catre pa-zitori.

i patru oameni sdraveni intrara in chi-lia. Temnicerul s'a mai adresat pentru ul-tima oars catre arestant, dar In crierulsmintit al lui Bogoliuboff ideia ca vor sa'I taie beregata, lua proportiuni colosale.Deja de mult densul e cuprins de teams,ca temnicerii vor sa '1 otraveasca, ca neputendu'l otravi s'au Incercat a'l asficsiacu niste gazuri puturoase. Acum, la vede-

IN EXIL 363

rea briciului barbierului, ideia ca au venitsa '1 omoare a cuprins de spaima p'acestnebun, care, pe cand a fost cu mintile sa-natoase, nu se temea de moarte si ar fimers cu fruntea sus si cu dispretul pebuze la spanzuratoare.

De alt-fel Bogoliuboff are dreptate,guvernul doreste moartea sa, nu asteaptade cat momentul ca sä '1 vaza golind chi-lia pentru altil si iara-si altil, cari sunt a-dusi la usa temnitei. Dar, pentru ca do-rinta guvernulul tiranic sa se Indeplineascacat mai curend, Tarul n'are nevoie ca slu-gile sale sa recurga la otravuri si brici;despotul are temnite, are oubliettes laPetropavlowskaia fortereta, are Inchisoa-rea groasnica de la Schiselburg, are oc-nele Siberiel, Incapatoare, vaste, unde aupent mil si mil de poloni.

Dar crierul bolnav e neputincios a pri-cepe aceasta; el stie unaca vor moarteasa, si mijloacele pentru scopul volt 'I pardo o potriva bune, de o potriva, In ma-nile dusmanului.

Bogoliuboff, pentru ultuna oara 'pzic vino sa to razi! striga temnicerul.

Afara, afara, nu me las a fi omorIt.Luati'l pe sus! striga temnicerul, si

361 IN EXIL

eel patru pazitori n'avalira asupra nenoro-citulul.

0 lupta desgustatoare s'a incins Bogo-liubof, cuprins de groaza a vor sa'. '1 u-cida, incordase toate fortele sale muscu-lare, pentru a'§i apara viata El se lupta,dar vai temnita '1 a sleit fortele cu de-savarsire, patru oameni puternici '1 aruncala pament; unul, cu greutatea intreguluiseu corp, s'a aezat pe pieptul bolnavului,altul '1 a tntors mantle la spate, dot 'I tindo cap §t de picloare.

Batranul barbier- tremura, sufletul seu desoldat inc5runtit in resboaie, e revoltat deaceasta priveli§te.

Mal incet, mai Incet! se ruga el detemniceri. E bolnav, sunteti cretini si voi.

Si manile sale tremurinde acoper cu sä-pun obrajil arestantului. Briciul sovaeste,pe icl, pe-colo pelea e taiata sI curge sange.Dar in fine operatiunea s'a isprfivit. Tern-nicerii si barbierul ies pripit din chilia, defricA ca nu cum va nebunul, liberat, saarunce in capul for cu ceva.

Frica for insa e zadarnica. Bogoliuboffzace jos leOnat Incetul cu incetul el 10revine in simtiri.

Despre resistenta nenorocitului temnice-ril raportara. directorului. Spre seard d.

IN EXIL 365

Copnm, directorul temnitei, visiteazd pe Bo-goltuboff. Idiotul muscal nu pricepe ca areaface cu un nebun, si Incepe a sbera :

Cum ai indrazna to sa nu te supui?Daca asi porunci sa-ti trap' vergi, si atuncitrebue sa te supul !

Afar& afard caraule! Piei din ochilmei mizerabile! striga. Bogoliuboff.

Asa! A-s-a! Duceti'l In carcera! VIACopnin.

i Bogoliuboff e tlrit din chilia sa siaruncat in carcera. Aceasta carcera cu ae-rul ei puturos, cu intunecimea sa, pro-duce o impresne nou'd asupra crierilorbolnavului. Arestantul incepe a bate in tiska striga.... pans ce nu cade lntr'o sincopa.

In acest timp dela numerul 14 se audeo tusa lugubra :

Cha-kcha! kcha!Tuseste arestantul Diacoff, condamnat la

10 ani de munca silnica pentru respindi-rea idellor socialiste in armata. Aceastitusa nu d'a pace bolnavului nici ziva, nicinoaptea; ea e auzita de toti arestantii, sifie-care din acesti nenorociti se cutremuranervos, ascultand suspinele bolnavului.

Vecine, bate*) Diacoff In peretele chi-Arestantu pobtici in cbdiele for solitare corhunica

cn altd cu ajutond nnui. fel de alfabet telegrafic VonTeinn#ta tics Exil

--*) u-

ntil

366 IN EXIL

hei sale. Nu mai pot citi nimic... sunt a§ade slab. Scuip sange...... oftica!

Ce prostii spul rospundenu e oftica, ci simplu catar. Va veni pri-mavara, se va face mai cald §i Zara - §i tovel Indrepta Haide-de, sa vezi cu ce fortetinere ne vom duce d'aci In Siberia!

Vai, ce greu e a trai! Mai bine Inocne, de cat aci. Simt ca mor!

Lasa aceste ganduri triste. vom maitrai Inca, si tine FAie, dad, nu vom lucraiara-§1 poate pentru tara noastra!

Cate-va zile dupa aceasta convorbire,Diacoff, Intr'o sears, zise vecinului

Vecine, e foarte r6u asta-z: !.......Am perdut on ce sperant5,!

Diacoff! striga temnicerul din con--dor, ce bati In perete?

Temnicerul denunta, directorului faptul,si aceasta fiara fara Dumnezeu In suflet,porunci ca bolnavul pe moarte sa fie dusIn carcera.

Aceasta crima feroce revolts pe toti a-restantii. Din toate chiliile, 'Ana acum ta-cute ca mormentul, se and lovituri In u§5..

Bestie fara inima! &alai! striga a-restantii.

Apare Copnin §i ordona ca arestantulpolitic Alexandroff sa fie dus In carcera.

Svitici,

sent:'ml

IN EXIT, 367

Nu merg, zice acesta.Luatil pe sus !

Si cinci oameni se reped asupra luI A-lexandroff, Incercand al arunca jos. Ares-tantul resists. Pdzitorii Incep al sugruma,din pieptul nenorocitului sufocat ies ni§tesuspine Intrerupte. Aceste suspine ajung laauzul celor-l-altI arestantI, a caror nervisunt excitati la culme. LT§Ile tutulor chilli-,

resuna sub loviturI.Ce este asta? sbeara Copnin re-

volta ? A§teptati dar miserabililor.Tu e§ti un miserabIl! respund ares-

tantil.Vino lncoaci, in chilia mea, striga

prmtul Titiani, §i II of areta en !A-v-a! Bine, excelenta... Sa se is din

toate chiliile car* si cele-l-alte lucruri. TotIpe apa si pane !

Toti arestantii sunt In deplind revolts.Sufletul mic al threctoruldi e cuprins a-cum de fried. Densul fuge din coridor, §iordond temnicerilor a nu mai enerva pearestanti. In curend se face tacere, ares-tantil obositi se linistesc.

Atunci, pe furi, temniceriI navalesc Inchilia lui Alexandroff §i '1 tiresc, pe jumi.I.-tate mort, In carcera. Apol cu totii se a-

lor

368 IN EX IL

propie de usa chiliei, In care zace InchisSvtnici.

Zavoarele se deschid, si In chilie introtemniceril. Arestantul In acest moment se-dea culcat.

SvInici mergi cu notIntr'un mod cu totul masinal arestantul

politic se ridica In picioare si aruncand pespate halatul iesa, In coridor. Omul a iesitmehaniceste, dar In coridor, d'odata vedepe directorul Copnin, care temendu-se canu cum-va arestantul sä palmuiascd, stri-

temnicerilor.Unde '1 duceti? Nu in spre mine!

Temniceril zapa'citi se Intorc spre alt5,iesire din coridor.

Pentru ce Incoace? trece prin crie-rul arestantului, dac5, vor sa me clued Incamera' atunci trebuia sa mergem in par-tea opusal..... Vor sa me bats cu knutul,se gandeste el, si se hotdreste mai binesa moara de cat sa permits si aceastd W-ilma insults.

Banuiala sa era gresitd. Galati dupe,' ceInconjurard edificiul '1 au adus tocmai lausa carcerei. Aruncat In aceasta camdrutdIntunecoasd, umedd, murdard bietul ne-norocit In curend simte ca ameteala '1 a-puca; respiratia II devine frecuentd, inima

I

'1

g5.

IN EX IL 369

1i bate repede. Pentru a nu cadea, el seasaza jos, pe podele, si respira cu ambiiplamani aierul ce se strecoara printr'o era-patura de la usa. Alaturea se aude o mis-care.

Cine-i acolo ? Intreaba densul.Sunt eu Alexandroff, respunde o

voce.Si ambit nenorociti tncep a vorbi In

tacerea noptei. Dar calail vegheaza; unuldin temniceril, ca pisica se apropie pe fu-rl§ de usa camerei si asculta. Pe fiziono-mia sa bestiala apare un surfs de satisfac-tie, ca a prins pe doi nenorocitl In fla-grant delict de conversatie. Pe furis, pepitite se departeaza si merge s'a' denuntefaptul. Peste cate-va minute un grup detemniceri se apropie de use.

Iesi! striga unul din ei.Svltici iesa, si In fata sa vede patru

bestir cu frtnghii In maini. Unul din ei na-valeste peste arestant si 'I leaga manelecot la cot, apoi strange nodul din toateputerile. Dupa ce aceasta operatiune s'a is-pravit, temnicerii '1 arunca Inderat In car-cera.

In curend manile sale se Invinetesc siamortesc durerea din ce in ce devinemai atroce.

24

370 IN EXIL

Svitici! se aude vocea slaba a luiAlexandroff.

Ce al? '1 Intreaba nenorocitul.Imi e foarte reu. Te rog bate la use.

Svttici Incepe a bate In use cu picioa-rele, de oare-ce manile sale sunt legate. E-choul duce departe prin toate coridoareleresunetul acestor lovituri. In fine temniceriiand lovituri, si yin spre usile carcerilor.

Deschide usa lui Alexandroff; call-ule, el moare!

i cand s'au deschis acea use, temni-cerii au gAsit acolo un om fara simtire.Speriati eh' 'lau prea chinuit, mizerabilii In-cepura a turna apa cu galeata peste den-sul. In fine bietul arestant isi capat'a,. con-sciinta de sine, slab ca un copil, a ince-put a plange, precum plang copili

De ce me chinuiti? Ce v'am Routeu ? Omoriti-me mai bine ! zice el temni-cerilor.

Haide, nu mai plange. Linisteste-te ;directorul ne a poruncit, ce sa facem nol,to am legat, pentru ca asa ordin ni s'a dat.

SvItici asculta In carcera sa, si sangeleferbea In vinele sale; crierii lucreaza si ca-uta solutie, pentru a sca.pa dintr'o starede trai nesuferita.

Chemati la mine pe directorul: striga el.

IN EXIL 371

Temnicerii '1 scot din camera, '1 desleaga,si se duo, pentru a chema pe miserabilulfor stapan.

Iata '1 c'a venit.D. director, am o rugaciune a ve

face, zice Svitici; rugaciunea mea e lesne-s'o Indepliniti. Ve" rog, dati ordin sd meucidd Aceasta e lesne de facut, e foartelesne. Nimeni nimic n'are sä afle, yeti puteadeclara c'am murit. Ve rog faceti aceasta bu-natate ; data mai credeti nitel in Dumnezeil,data aveti ceva dint pe pament, facet casa flu ucis!

Svitici nu intelege ce cere, nu pricepeca cererea sa e imposibila, din contra Inmintea sa realisarea cererel se pare asade naturala, asa de simpla.

Asta nu o pot face! respunde bestia;dar a ye libera din carcera pot.

Duceti-'1 In chilia so ! ordona el tern-nicerilor.

Si ambil nenorociti, schiloziti, plini devinatel, slabi si prapaditi, sunt dusi de tern-niceri Indaraf In chiliile lor.

In celula sa solitary zace nenorocitulMiskin. Dorul de libertate '1 consuma !ince-tul cu tneetul. Dar on -ce sperantade multde mult deja a disparut pentru densul.

372 IN EXIL

Ce fel, nu mai e scapare? se In-treaba acest om energic si plin de vlagavietel. Asa dar trebue sa, mor, sa mor deo moarte bund, care va dura ani tntregl?...Atunci mai bine sa me sinucid! Dar sa,'

mor asa, lard nici un folos pentru tovaresilmei de suferintal Mai bine sa fac ceva,care sa le ajute, sa me sacrific pentru tn-bunatatirea soartei lor.

Asa cugeta Miskin. Dup.' mai multe noptinedorminte, crierul seu gasi in fine o ho-Wire. A se sinucidee stupid, °Ind cupretul vietei poti face un bine. SA fac darun bine, pe care '1 voi plati cu viata.

i Miskin Incepu a merge fie care Du-mined, la biserica.

Pentru ce?El astepta, ca sa tntalneasca acolo pe

directorul Copnin, care de la o vreme sefereste de arestantil politici, si nu mai visi-teaza coridorul lor. E zi de serbatoare. Mis-kin e la biserica, el asteapta. i pentruasta data nu In zadar. Directorul temnitei,e In plina uniforma la parada, cu decoratilpe piept intr.& In biserica. El asculta servi-ciul divin, 'si. face mereu truce, se inchingfara a pricepe macar ca stA tnaintea i-coanei aceluia, care a fost arestat, legat,batut si chinuit pentru ca a cutezat sa,

IN EXIL 373

zicd, adresandu-se catre cei fericiti §i ceiputernici : «Vat voue celor ce sunteti

ca. veti flamanzi; val bogatilor, ca atiprimit rasplata deja,» iar adresandu-se cd-tre cei prigoniti a zis: «fericifi vet' fi ccind-oamenii vd vor uri si ceind v6 vor pri-goni, si ve" vor batjocori si vor scoatenumele vostru ca reu. Bucurati-v6teacea zi, ca iacci plata voastra mareeste in ceruri!»

Inaintea rectiniel pentru sdnatatea fami-iiel imperiale, sluga credincioasd a despotu-lui se apropie cu evlavie pentru a serutacrucea celui restigmt. Imediat dupe densulmerge Mi§kin.

Directorul sdruta crucea §i se Intoarcedrept spre arestant; acesta privete Inalbuul ochilor '1 aplica o palmd, careresund In biserica.

Mi§elule, cum cutezi to a mai sd-ruta crucea! zice Mi§kin.

Directorul remane o clipa ca tresnit, apolridica, bastonul, §i In biserica Incepe alovi pe arestant peste cap. Sangele ti§-ne§te, omul cade jos. Dar furia selbatiala vederea sangelui turbeazd, el se aruncdasupra victimei sale, o calcd In picioare §idin gura sa spurcata iasa, lnjurie cele maigrosolane.

sa-tut,

in-

374 IN EXIL

Si aceasta In biserica, alaturi cu preotulcare tine In mans crucea.

Muscalil sunt pravoslavnici dar n'auavut nici o data si n'au nici acum, aceastima profunda pentru religie, care caracte-riseaza cele-l-alte popoare crestine. Cresti-nismul rusulul e cu desevarsire superficial.Dumnezeul seu e un ce concret, real.

De aceia tocmai, in Rusia sunt mil demoarte sfinte, de icoane facatoare de minuni,de aceia rusi1 cred ca Tarul for e In ade-Or represintant al lul Dumnezeu pe pament.

Acoperit de salve, fail constiinta Mis-kin e tint din biserica afara In curte ; acidup. porunca directorulul '1 se pun flarela picioare, apol nenorocitul e aruncat Incarcera.

Luand hotarlrea de a da o palma, direc-torului temnitel, Miskin a vea In vedere cava fi dat imediat In judecata, si cade si-gurva fi condamnat la moarte. Calculelesale, pentru asta data, cel putin, nu s'aurealisat. Guvernul a ordonat ca Miskin safie trecut drept un nebun, si sa fie transferat din acea temnita in fortareata de laSchluselburg.

Restul biografiel acestul valoros luptatorpentru libertatea poporulul rus, cetitorul 11cunoaste deja.

IN EXIT, 375

Guvernul de§erta In fine temnita de langaCharcof de arestantii politici tnebuniti ; dupeBocearoff, a disparut de acolo Plotnicoff,apoi nenorocitul meu amic Donetsky, apoiMi§kin. CO' rema§i, credeau ca tovara§ii forde sigur au Post In fine transportati to Si-beria, iar groasnica Siberie in iadul for lise Infati§a ca un fel de El-do-rado, pen-tru sufletele for chinuite In Inchisorile ce-lulare.

A trecut vara, a venit iara0 toamna cuploile sale, cu cerul s6u posomorat, cu nop-tile de toamna, cand spre dimineata lin-cepe a cadea o bruma deasa. Tusa lul Dia-coff deveni mai tare. Bietul bolnav nu maiavea forte de a ie§i la plimbare. Numalcand soarele se ridica, §i Incepe a Incalzipamentul umed, doi arestanti ordinari scotpe sub -soars pe nenorocit §i '1 a§aza a-fara pe o lavita, unde el §ade inghemuit,cu privirile sale stinse privind In spatiu.

E noapte. Ploaia marunt, §i arestantii deprin chiliile for asculta In tacerea noptelcum cad picaturile de ploaie peste geamu-rile ferestrei, cum sufla vIntul, urland Incourile temnitei. Dar iata se aude un planssfisiitor.

Cine plange, acolo ? Intreba pe tem-nicerul de serviciu un arestant.

37li IN EXIT,

Diacoff! respunde acesta.De ce plange?D'apoi, §tiu eu!De ce nu '1 Intrebi? Fie-ti soarta bles-

temata, nu e§tI si to om ca sa al putinaindurare pentru un om ca tine !

Temnicerul simte un fel de remu§carede con§hinta, el se apropie de u§a chilieslui Diacoff, §i '1 Intreaba ce are.

Bolnavul §ade pe pat, marine sale us-cate sunt neputincioase pentru a '1 servi.El vrea s'a, beie ape, '1 aci, lInga dinsul,dar vat, bolnavul n'are putere sa Intinda,man; pentru a lua cana.Si nimen1 lingadensul nimeni. In adastarea morteielplange, plange amar, si lacrimile curg §iroaepe obrajii set uscati.

A ! aceste singure lacrimi a victirnelnenorocite in curind, foarte In curindle va plati tiranul cu sangele seu. Sisangele seu se va Inchiega, dar lacrimilelui Diacoff nu se vor usca, cad fie-caredin aceste lacrimi va striga: resbunare!

A doua zi, vecinul muribundului, ares-tantul politic Svitici, scrisese urmatoarea pe-trtiune catre directorul temnitei :

Dom nule Director,Zilele lui Diacoff stint nummate in emend el va deserta

cilia sa, dal la petal son de moaite, dinsul n'aie pe ni-mem, ea sa 1 ingnjeasea E glen de a mini in floarea vi-

IN EXII, 377

etei, dai e si mai glen de a muii in celula, solitaia aunui ocnas Daca mai aide o singuia schmtee in sufletulvostru, apoi in numele acestei. schuatel Mate, permiteti-mtea sa ingrijesc- eu pe nenoiocitnl meu tovares in ultimolozile ale vietei sale

T. Svitici.La aceasta. scrisoare Svitici n'a prima

nici un respuns. Din alta parte insa, direc-torul, se vede ca simtind §i el ceva in su-fletul sett de calau, porunci ca in chilia luiDiacoff sa fie adus ca Ingrijitor al bolna-vului un arestant ordinar. Si In adever, adoua noapte chiar un arestant mopeag,Incaruntit in temnite, deveni Ingrijitorul mu-rtbundului.

Noaptea aceasta a fost 11nistita. In cort-dorul temnitei sforaia temnicerul de paza,adormise §i batranul arestant langa patulmuribundului In gemuletele ferestruelortea monoton ploaia de toamna. De o datapared atins de curentul electric se ridica.In picioare mosneagul.

Ce sa fie ? Ce s'a Intamplat ?Privirea lui cade peste bolnav, §i batranul

vede ca Diacoff a murit..... Cu mana tre-muranda mosneagul '§I face truce §i se a-propie de pat.... da, a murit! Degetele salegrosolane apasa ploapele, si ele se Inchidpeste ochii earl nu mai \Ted.

Dupe aceasta batranul se a§aza.pe scaunaul seu de lemn, apoi arunca. o

bd-

378 IN EXIL

privire patruzatoare spre u§e. Instinctelerele, resultatul unel vied, s'au desceptat Insufletul batranului criminal... El se scoalade pe scauna§ul sell §i pe furl se apro-pie de cadavrul arestantului politic; acummainile sale scotocesc pe sub perna, subplapoma, In buzunarul halatuluinimic. A-restantul n'are parale §i de unde sa fiavut ? ! Mo§neagul nu se Increde, §i des-valWe camas de pe pieptul cadavruluio iconita de argint, binecuventarea ma-mei repausatului, straluce§te atarnata la gat.Batranul criminal se teme de sacrilegiu... dar,el rupe de pe gatul cadavrului acest stumpodor, §i '1 ascunde In buzunar. Asemeneatot In buzunar ascunde densul si trei -pa-tru bucati de zahar, pe cari le gase0e pemescioar5..

In acest moment prin gemuletul de lau§e prive§te inlauntru temnicerul.

Ce e acolo? 1ntreaba densul.Arestantul politic a murit! respuncle

batranul.Dumnezeu sa '1 ierte!.. Remal acolo,

'Ana dimineata nu '1 vom scoate afara.A doua zi dimineata directorul visita

chilia lul Svttici.-- Am primit petitiunea, zise el.

IN liXIL 379

Atunci, poate ca.' 'ml yeti permite casa. Ingrijesc de Diacoff?

Asta nu o pot face... darDaca, nu putetl, apoi eel putin avi-

zati pe guvernator despre starea lui.E de prisos, pentru ca, Diacoff a mu-

rit asta noapte.Pentru a nu re'spunde lui Svitici, direc-

torul asteptase moartea lui Diacoff, pe careanuntandu-i-o, a crezut ca se resbuna Incontra lui Svltici, pentru modul cum alost scrisa pettiunea lui.

XIX

TERORISTII

Iesind din iadul Inchisorei celulare, con-damnatii politici, adica aceia dintre el earln'au Inebunit sau n'au perit de oftica saualte boale, sunt expediati In ocnele &be-riei, si mai cu seama In minele Inchisoareide la Kara. Acolo II astepta moartea si-gura, caci acolo totul e combinat In asamod, In cat organismul eel mai puternicse va sdrobi de imprejurarile imposibilepentru traiul omulul.

Pana vor soli condamnatii politici ladestinatie, lunga cale spre ocnele Siberieiva fi semanata cu cadavrele lor. 0 cale de8000 kilometre; in lanWri e fie-care, fa-cend pe zi Gate 25 de kilometre. Acesti

IN EXIL 38t

nenorociti vor face lungul ler drum In cur-gere de luni tntregi, pa'sind prin noroi,trecand valuri, prin apd pang la brau, sub,ploaie sI ninsoare, dormind In drum Inrust° temnite umede, murdare, abia

abia Imbracati, tifosul, febra tifoidd,catarul de stomach si de caile respiratoareIn curend vor decima sirurile lungi ale vic-timelor despotismuluI muscalesc.

SI suspinele acestor victime, lacrimelelor din fundul ocnelor, din chiliile soli-tare ale temnitelor, din pustietatile Orel Ia-cutilor, vor striga r6sbunare !

i la acest strigat vor r'espunde tovar5siIcelor cazuti.

Precum a vezut deja cetitorul, miscaredsocialists s'a Inceput In imperiul rus cupropaganda linistitd si loiala a ideilor uma-nitare. Incepand la 1872, imediat dup5. con-spiratiunea Neciaeff, aceasta miscare pur-cedand din Zurich a trecut la Petersburg,si de acolo s'a revarsat peste imperiul In-treg.

Imbracati In suman teranesc, cu toia-gul In mans, cu desagi plinf de c5.41 pen-tru popor pe umeri, tineri si tinere, pro -seliti ai socialismului apusean au mers In.popor pentru a '1 lumina si a '1 chema sa.se ridice In -contra impilatorilor sei. Mis-

bra-

382 IN EXIL

carea aceasta «In popor» crestea mereu, sipe la 1874 a Imbratisat imperiul Intreg.

Guvernul muscdlesc speriat de ea s'a nd-pustit asupra propagandistilor utopisti a iu-birel si fratirel cu toatd rigoarea legilorsale draconiene. In curend toate temnitelestatului s'au umplut cu propagandists.

Perzind terenul prin sate, din causa perse-cutiunilor guvernului, propagandistic se In-tore In orase, uncle urmeazd propagandafor printre muncitorime, dar In curend siacs ocarmuirea II aresteazd, si propagandase Inchide.

Aceia din socialists, cars au remas In li-bertate ved neputinta de a urma cu pro-paganda, din alts parte din fundul temni-telor be vin mereu stirile cele mac groas-nice. Guvernul despotic, de Erica socialisti-lor pacinicly sl-a perdut capul el chinu-este, ucide pe eel arestati.

Sd mearga, Inainte pe carea unei propa-ganda pacinice a ideilor? Era cu neputintd.;sd. Induri cu supunere chinurile si perse-cutiunile din partea guvernului, era pestefirea omului.

Era firesc, era logic, sä arati acestui gu-vern semi-selbatic, ca cei earl stiu iubi,§tiu de asemenea si sa urasca !

IN EXIT, 383

Si iata ca In ziva de 24 Ianuarie 1878,un glont a isbit drept in piept pe prefec-tul politiei din Petersburg, generalul Tre-poff. Acest glonte de revolver a fost unavis prealabil guvernului despotic.

Din acest moment s'a produs o miscarein sinul partidului nihilist. Frunt41 parti-dului se convinsesera, ca, este absolut cu ne-putinta de a lucra pe o tale pacinica In-tr'un stat absolutist, Ca inainte de a sededa activitatei puraminte culturale in sl-nul poporulul, e necesar sa revendici eelputin drepturile constitutionale.

Dar a nadajdui ca un autocrat va dade bung voie Constitutiunea e o co

Trebue deci sa silesti pe despotsa abdice de prerogativele puterei absolu-tiste.

0 data aceasta convingere pa.trunsa Inconstiinta fruntasilor, ea a fost In curandImpartasita de partidul Intreg.

Propaganda socialists in popor a fostdesfiintata, respandirea cartilor In poporprin patura cults a societatei a Incetat;toate sfortarile partidului s'autndreptat asu-pra unui singur punctasupra ocarmuirei.

Organisatiunea federalists a grupurilors'a topit lncetul cu Incetul, pentru a forma

pilArie.

38r IN EXIL

un partid monolit, menit a da piept cuorganisatiunea centralists a statului.

In virful imperiulul rusesc sta TarulIn virful partidului nihilist s'a pus un

Comitet executiv.Tarul e absolut, si Comitetul executiv va

fi absolut.Tarul condamna la moarte, si Comitetul

executiv va condamna la moarte.Care pe care?Si WA', ca printr'o miscare a baghetei

miraculoase, apar pe c'ampul de lupta nistefiguri sombre, Inzestrate cu o energie sicu un caracter fa'ra seaman In istorie. Acestioameni executa hotararea comitetului exe-cutiv apoi dispar de pe scena.

Guvernul vede cu oroale cum cad, lovitiziva 'namiaza mare, In mijlocul orasului,pe stradele cele mai frecuentate, fruntasilsei: In Petersburg moare, lovit de un pum-nal drept In inima, amicul Tarului, gene-ral sef al gendarmilor imperiulul, Mezent-zeff, pentru ca. a Indrasnit sa desbrace pansla pele pe doue fete arestate; la Char-coff, cade mort printul Krapotkin, guver-natorul general, pentru ca a ordonat sa fiechinuiti condamnatii politici In temnita ce-lulark, la Charcoff, cade ucis generalul Hei-king, pentru ca a torturat pe arestantii po-

IN EXIL 385

libel, la Odesa moare ucis generalul Strelni-coff, pentru ca a batjocorit pe niste femeiarestate, moare Niconoff, Reinstein, mor odroaie de spioni...

Ca respuns la aceste acte de resbunare,Tarul proclama stare de asediu si da pu-tell discretionare guvernatorilor. De la uncapet al imperiului pand la altul se 'Maltaspanzuratorile.

-- Moarte pentru moarte! proclama dinpartea sa comitetul executiv si con-damna la moarte pe Tar.

In diva de 2 Aprilie 1877 Solovieff tragecinci focuri In contra autocratului, si nu'lnimereste.

La 5 Februarie sare in aier palatul deiarna, ucizend 10 pazitori si ranind 53 altioameni, dar Tarul remane neatins.

In fine, In ziva groasnica de 1 Martie1881 autocratul cade sfisieat de o bombs.

Aceste acte de r6sbunare au consumatfortele partidului, tot ce a fost to stnul seumai fanatic a pent.

Si astazi In vastul imperiu al Tarilor dom-neste o tacere de morment, o liniste lu-gubra, semnul unei fortuni viitoare.

Tamer C Arbure 26

XX

PLECAREA MEA DIN GENEVA

PROPAGANDA IN ARMATA RUSEASCA

In curent cu tot ce se petrecea in Ru-sia, eu unul cu tovaresii mei vedeam bineca propaganda prin scris trebue sa 'Ince-teze, ne mai avend factor! pentru resptn-direa cartilor revolutionare. A scrie si atipari pentru publicul voiager prin Europa,a respindi carti si brosuri printre rusii can'petrec pe la bai si la Paris era o o-cupatie care nu 'mi suridea de loc.

Me hotaril dar sa me retrag din miscarearevolutionary din imperiul rus si sa mestabiliesc In Patria-mum5,, sacrificand restulvietel mele copiilor, caci eram casatorit.

IN EXIL 387

Lasai tovarasilor din Geneva tipografiasi me pregatfi de plecare. In ajunul ple-carii Insa avui o convorbire cu stimatulmeu amic, reposatul Mihail Dragomanow.

In aceasta convorbire densul vroia same convinga ca fac reu de parasesc mis-carea, ca fara mine va inceta «Obscinahsi tipografia va trece in mainile gruparilorcentraliste, ached a rusofililor, 6. teroris-mul nu va putea dura lung, si lara-si vafi necesitate de a scrie si tipari pentru lu-minarea popoarelor subjugate de Rusia. Den-sul avea dreptate, dar dreptatea ce o aveaprivea direct pe Ruteni, pentru earl lucra el.In adever, Dragomanow destepta un cu-rent puternic de nationalitate prin poporulrutean atat in imperiul moscovit cat si InAustria, opera sa roditoare a dat deja fru-cte, si un curent nationalist imbratiseazapatura culla a acestui valoros popor slay.Dar eu, basarabean, ce rol mai aveam intoate astea ? Si apol, gandindu-me bine lastarea desperate a lucrurilor in Basarabia,evemmentele din Orient, me atrageau. Res-belul era In toiul seu, 300,000 de rusi o-cupau Romania, granita de la Prut aproapenu exista, iar eu aveam la dispositia meamil de kilograme de carp si brosuri revo-lutionare.

388 IN EXIL

Speranta de a putea respandi aceste mor--mane de carti in randurile armatel, de aputea sä le strecor in Basarabiame ten-tase asa de mult, in cat hotarirea meadeveni nestramutata.

Consimtii Insa sa ajut pe Dragomanow intransportarea cartilor rutene§ti atat la Lem-berg, cat §i in Ukraina muscalesca, aseme-nea lual asupra mea si o Insarcrnare foartedelicata pentru amicii sei din Lemberg.

Pentru a putea trece Insa nesuparat im-periul austriac cu cuferele plane de carti ru-tene, imi trebuia paaport i alte hartii. Mul-tumita unui prieten al lui Dragomanow capatal un pa§aport legal pe numele baro-nului von-Witte, actualul ministru de finan-ce In Rusia; asemenea tot pe numele a-cesta am mai priirmt §i un bilet de cl I_de Tiber-percurs pe toate caile ferate ale Eu-ropei. Baronul von-Witte, p'atunci era unsimplu Director al tailor ferate din sudulRusiei, §i hartiile sale au fost date de den-sul unui prieten al sell, pentru a duce peo doamna in strainatate. Prietenul seu findun amic al lui Dragomanow, mi le detemie.

A§a dar luai Minas bun de la amid'mei §i plecal singur, fara familie, avendca bagagiu ni§te cufere marl Si grele, pli-

IN EXIL 389

ne cu carti. In Bavaria obsery ca biletulmeu de drum de fer produce oare-careimpresie asupra impiegatilor tailor ferate.Titlurile mele de pe bilet faceau pe sefiide tren sa m6 salute cu mare ceremonie.

La Munich, dtrectorul tailor ferate, a-fland ca In tren se afla baronul von-Wit-te, veni sa 'ml stranga mana. La Viena simai b o °and : Directorul Staats-bahn-ului m6pofti In apartamentul seu, si se Intretinucu mine despre noua cale ferata spre Se-vastopol, care se construia p'atunci.

Nu stiu ce impresie am facut asupra a-cestor domni, dar surideam sand me gan-deam numai, ca marele demnitar rus n'areIn bagagiul seu alt ceva de cat carti, sicarti revolutionare.

Multumita biletului meu de cale feratape Intregul meu drum nicairi n'am intim-pinat absolut nici o pedica, ceia ce de-monstra ca plecarea mea din Geneva afost bine mascata, asa ca spionii rusi deacolo n'au descoperit disparitiunea meabrusca.

Ajungand la Lemberg, lndeplinii comi-siunea perfect, apol usurat de doue cuferemarl si patru colete, plecai din Cernautispre Suceava. Aci nu 'ml mai venea same presint la granita in calitate de sef al

390 IN EXIL

tailor ferate din sudul Rusiei, si aretai unalt pasaport pe numele unui caucazian Ay-wazow. Cu ajutorul acestui pasaport Intoata regula trecui granita, insa fara carp,cad le expediasem cu mare vitesa la Iasi.

La Iasi, intaiul lucru care 'mi batu laochi si facu asupra mea o impresie dure-roasa, au fost geandarmii rusi de pe lagara. Inima mea de roman basarabean sestransese de durere, vezend p'acesti

calcand pamentul dint al Romaniei.BiatA tara, t Dusmanul ei secular, ina-

micul ei eel mai redutabil, care de secolisub masca unui amic o pandeste pentru ao Inghiti, era acum In inima Orel, ca a-hat, ca tovaras pe campul de lupta!

La Iasi descinsei direct la Eugen Lupu,pe care '1 insarcinasem cu scoaterea car-tilor de la vama.

Abia sosii, si aflai deja lucruri triste.Unil din tovarasii mei, basarabeni stabilitila Iasi, de frica rusilor, cari au intrat intard, se speriasera In asa mod, In cat aucrezut de cuviinta sa Ingroape In pamentsutimi de kilograme de carp, trimise demine din Elvetia. Unul din acesti basara-beni, d V a mers cu frica in sin pangacolo, In cat nu s'a multumit de a ingropaIn via sea cartile mele, ci a mai turnat si

mill--tail

IN EXIL 391.

apa peste ele, ca sa putrezeasca mai iute.Afland despre aceasta barbarie adeveratmuscaleasca, am mers imediat de am des-gropat cartile si le am scos la lumina soa-relui. Apol, dupa ce le uscasem bine, amImpachetat totul, expediandu-1 post-restantla Galati, ca de acolo sa treaca prin ReniIn Basarabia.

Dupa cate-va zile de sedere la Iasi ple-cai direct spre Bucurestl, pentru a me In-

acolo cu doctorul Zubcu-CodreanuPe amicul meu gasii instalat trite()

mica odaita din strada Teilor, Inchiriatala capitanul Groaza. Me oprii la densul,pentru ca 'ml era incomod sa descind lavr'un otel.

Peste cate-va zile sosira din Iasi si co-letele mele cu carti. Pentru a nu atrageatentiunea politiei rusesti asupra noastra,hotarlram primo de a nu merge In per-soana la gara pentru a le scoate, secundode a nu le transporta la domiciliul nostru.

In aceasta privinta ne a scos din Incur-catura reposatul doctor C. Stanceanu, carep'atunci era intern la spitalul de copil dinstrada Deaconeselor, pe unde acum se a-,fla ministerul de instructie. D. C. Stancea-nu s'a dus la gara, a scos coletele si le atransportat la spital, unde le a descarcat

talni

392 IN EXIL

In odaia sa, cu prealabila Invoire a cefu-lui sou, reposatul d-ru Sergiu.

Asa dar, lucrurile au mers pand acumde minune aveam un ajutor ne banuitde politia muscaleasca, aveam si un de-pou sigur. Restul a mers §i mai perfect.Peste doue-trel zile inundasem cu cartilerevolutionare librariile din capitala §i dinprovincie; ofiteril ru§1 avizi de a punemaim pe fructul oprit navalira asupra a-cestei marfi cu a§a furie, In cat doue-trelseptomani au cumparat de la Graeve & So-lozi etc. absolut tot ce am depus p'acolo.Aceasta isbanda me Incurcase Intru cat-va;depoul meu so topea vadit, si 'mi era ciudaca nu m'am aprovisionat mai bine. Dinlncurcatura lnsa m'a scos Dragomanow,care, calculand bine ca coletele luate cumine In curend se vor epuisa, 'ml espe-chase imediat ce a priimit stirea despre so-sirea mea fara accidente In Romania, peste800 chilograme de carp.

intre cartile §i bro§urile ce am priimitpeste cate-va zile, gasii sI nite esemplarea bro§urei lul Dragomanow : Les turcs dudedans et du dehors.*) 0 browra de ac-

*) Brosura aceasta a fost cdatd, la 1878 de catte d Atha-nasto.de iu sonerea sea cLa Bassarabte.z Me cred datorsa noulttunesc act autorultn aceleY brosuri, care pentrn notTonal-nit din Bassaralna a fost pe aceste tunpurt negre, o

IN EXIL 393

tualitate, care s'a cumparat ca painea caldaIn mil de exemplare de catre ru§ii ce mi-ueau prin Romania.

In aceasta brovra Dragomanow adre-sandu-se Rusiel, care se falea ca lupta pen-tru desrobirea popoarelor slave de sub ju-gul turcesc, zice:

«Inainte de a ne gandi Ia altii, sa ne«liberain nol trisine de principii, de prac-«tica si constitutiile turceti, precum si deeguvernul a la torque, care exists Ia noi.DApoi mai departe:

«Ceia ce ne revolts la turd*, exists In«tocmai §i la nol in Rusia : avem inizeria«cumplita a poporulul, datorita birurilor a-«pasatoare, datorita unui sistem de impo-«site, care face sa se stoarca dela teran«toate cheltuelile statului. pranul din Ru-«sia e un adeverat raia , avem arbitra-«giul inspaimantator al agentilor putereI,«absenta complecta a garanthlor pentru si-«guranta §i libertatea individuala; dar mai«avem si un ce, pe care Turcia nu '1 aree intoleranta religioaset si nationalci.«Aceste rele sunt asa de vechi la nol §i nol«ne am obicinuit asa cu ele, in cat le pri-«vim deja on o nesimtire complecta, §i numangaime mentata Loy* la puma de d N Kretulescu,pe rana ce ne a facet acest vlastar al boeinner noastre pa-mc;utene, ne-a pus balzam d.Athanasmde, lmindu-ne aphrarea.

394 IN EXIL

«ne mai turburam de loc. Cand s'au pro«dus miscarile In Herzegovina, find pro-evocate din motive agrare, tocmai atunci«am avut si not In diferite parti ale impe-«riului niste disordine agrare. Districtula Cigirm, de pilda, a fost despopulat si schim-«bat intr'o pustietate de armata ruse; a-«celasi lucru s'a lntamplat In guvernamin-«tele Voronej, Cernigov etc. Aceste disor-«dine agrare de atunci, s'au mai repetat«In alte parti, producand o adeverat5, foa-«mete. Apoi, In ultimii ani mil si mil depersoane au fost inchise In cazemate uci-

«gatoare, mii de persoane ail fost exilate«pe tale administrative, condarrmari bar-«bare s'au pronuntat intro serie lunge de«procese politice. 0 tinera fate de 17 ani,«o copild, a fost condamnata la munca sil-«nica in ocne, pentru o brosura socialists,«care circula cu mile de exemplare In Eu-«ropa,fard a Inspaimanta pe cine-va In fa-«gasul cruciadei noastre in contra Turcilor«si a Maghiarilor, avertismente curgeau st-uroae asupra preset, cinci ziare au fost sus-«pendate si mai multe suprimatesi vai, d.«Gorciacoff afirma p'atunci ca In Rum«presa e libera. In momentul tend am ple-«cat pentru a mantui pe slavii, limba po-«lona era interzisa. in Polonia ; tiptirirea

IN EXIL 396

«cditilor in limba ruteand oprita, limba ro-«mand In Basarabia interzisd,nici o carte«in aceasta limbs n'are voie sd treacd gra-«nita; era chiar oprit do a cita In lucra-a rile istorice textul documentelor in aceastaelimbd; ba chiar cantecele in limba ruteand«furd interzise. Schismaticii In zadar asteapta«libertatea conshintel, proselitil for zac in«temnitele statului. Daunezil o lege noua a«fost proclamata pentru a lntdri guverna-amentele din provincie, acea lege infamy«pune la discretia guvernorilor libertatea,acinstea si averea oamenilor. In fine, pro-ababil pentru a r6spunde musulmanilor din«Balcani, s'a interzis fetelor musulmane de«a deveni profesoare.....

«Intr'un cuvent, un stat In care sub for-ma autocratiei domneste un arbitragiu ad-

« ministrativ inspaimantator, undo privilegiile«de class exista chiar In sistemul imposi-«telor, unde domneste sistema de rusifi-«carea silita a tot ce nu e rus, unde bise-«rica se sprijineste pe knut, vergf si ba-«ionete, unde nu exista nici urmd de liber-«tate individuald un asemenea stat nu«poate sd sustie causa sfanta a libertatel«popoarelor slave din Turcia.

a Influenta unui asemenea stat asupra«slavilor liberati de sub jugul turc nu poate

a

396 IN EXIL

«sa fie de cat funesta, si nu va produce«printre serbi si bulgari etc. de cat o ura,«care lesne va Imbratisa nu numal guver-«nul rus dar sI intreaga natiunea rusa.»

Am citat aceste cuvinte dintr'o brosuraa lui Dragomanow lnadins, pentru a aretacetitorulul cat de prevezetori am fost no!,refugiatit politic!, cat de bine am prevezutca cu «ura» In contra natiunei ruse se vaispravi fatarnica emancipare a bulgarilorde sub jugul otoman, faptuita de Tarulmuscalesc. Ce e drept, pentru a prevedeaaceste lucruri a fost cat se poate de u-sor, °MI fie-care din noi, refugiatil politic!din Rusia, cunosteam bine istoria impe-riulul rus, cunosteam perfect caracterul fa.collie! Romanoff (sau mai exact zis a fami-ne! Schleswig-Holstein), cunosteam In finefactorul politic al Rusiel moderne socie-tatea rusa. Despre aceasta societate brosuralui Dragomanow Les turcs du dedans etdu dehors no da urmatoarea caracteristi-ca imagine fidela:

Societatea rush, educata de un aseme-«nea guvern, nu pretueste mai mult de cat«densul, si despre donsa 'si poate face ori-«eine o parere exacta dupa voluntaril nos-«trii, car! au plecat in Serbia, pentru a«sustine causa serbilor Yn resbolul cu tur-

IN EXIL 397

«di. S'a iertat acestor voluntari betia for«oribila, Li's'a iertat iregularitatea, lipsa de«scrupule in cestiuni banestl, dar mai era«si alt ceva. Majoritatea acestor voluntari«era din ofiteri, formati la Caucaz lute()«scoala do arbitragiu si de violenta far&«seaman, formati in Polonia, si asa mai«departe. Do aceia tocmai in curgerea Ca-«tor-va luni cat a durat resboiul sorb, s'a«desfasurat de-a lungul Dunarel albastre,«a Savei si a Moravei, un sistem monu-mental de palmuiala sr de sfaramarea ma-

«selelor. Lumea lntreaga soldatil si te-«ranii, studentil universitari, profesorri de«colegiu, serbi si bulgari, au fost supusi«acestui procedeu de civilisare muscalesc.

«Cu ajutorul pumnului ofiteril rusi *)«au crezut necesar sa trivete pe slavi arta«militara; si nu numai acestl ofiteri, dar«si ziaristil rusi, earl au plecat in Serbia,«n'au banuit macar ca serbil si chiar huh«garii, an conservat sub jugul otoman un«simtiment de libertate, inviolabilitate si

*) Ofitem nostai rammut,ind pe ofttem lust sunt aseme-nea de paiere a far bataie nu se poate in armata. Pa-rere othoasa st care injoseste arta nulitara, de alt-fel eae *1 glesita, cam in armata elvefiana, getmang, st englesanu se bate, tar noi, Romami, am fi mandu de a aimige laprogresul acestor armate Parerea mea este, a cu cat oh-terimea unei Lori e mai incultii, cu atat si bat= mai bru-tala donmeste in armata.

398 IN EXIL

«demnitate individuals mult mai vie, de«cat posedam not ace§tia, Carl ne am obi-«cinuit cu despotismul nostru, cu politic«noastra §i cu cmovnicia noastra. Ace§t1«ofiteri §i jurnali§ti ru§i n'au priceput ca«In Turcia, multumita starei primitive aatiraniel musulmane, s'a pastrat mult mai«multa egalitate civics §i libertate indivi-«duala de cat la not in Rusia, §i ea mai«cu seams In Serbia, undo o generatiune«Intreaga a fost deja educata sub regimululibertatilor Constitutionale, un asemenea«sistem de sfaramarea falcilor era imposibil.«Serbii §i Bulgarii n'au putut prin urmare«sa vaza In voluntaril no§trii, In a§s zi§tikdor liberatori, de cat pe baqi-buzucii ruO.«Si ce sa mai zicem, dupa aceasta, des-«pre acei scriitori §i oamenii de stat al«Rusiei, cari vorbesc acum de liberarea«altor slavislavilor din Austria, slavilor«din Ungaria, slavilor din Prusia §i chiar«din Romania? Pana va exista regimul tur-«cesc la nol, este ridicol de a se deschide«macar gura pentru a cere liberarea fra-«tilor slavi, cari locuesc In Austria, Ger-«mania §i Romania. Slovacul, oprimat de«Maghiari, ba chiar §i jidanul din Roma-ania, se bucura de mai mare libertate nuonumai individuals, ci §i nationals, de cat

IN EXIT. 399

«rusul in Rusia; nu mai vorbesc de polo-«nezi, ucraineni, moldoveni §i caucazieni,«daca, nu posedd aceste lucruri chiar mem-«brii rasei dominatoare. Locuitorul Mos-a covei, care nu poate face un pas fard per-«misiunea politiel, un representant al presel«ruse, a presei patriotice muscdlesti chiar«dup. un semn al celui de pe urma a-gent politienesc, adese on dispare cu pa-

«triotismul s6u, cu averea sa, cu Intreagaesa munca, fard ca rudele lui sa poata«afla ceva despre densul.»

Broura aceasta, o repet, a fost respin-dad de mine in mil de exemplars prinofiterimea rusd, asemenea mult s'a cititziarul «ObqcinaD, brourile §i &Mille re-volutionare, aduse din Geneva. Adese onam fost martor ocular, cum la Graeve Inlibrdrie se tnghesuia lumea milliard, pen-tru a cumpara cartile depuse acolo. Comp-turile mele cu libraril se urea In cate-vaseptemo,n1 la suma de peste cate-va milde lei, cu toate c'am lasat librarilor un ra-bat de 50 0/0

Aceasta aviditate a muscalilor de a seadapa la isvorul cuvtntului tiparit liber deon -ce cenzurd, in curend a atras asuprasa atentiunea geandarmeriei muscale§ti.

Generalul Drente ln interveni pe Fang&

400 IN EXIL

guvernul roman, cerand ca sa se interzicalibrarilor de a vinde carp rusesti, opritede censura ruseasca *) La aceasta cererea sefului militar ruses° din Bucuresti, gu-vernul liberal a respuns ca nu poate in-terzice nimic, de oare ce dupa constitu-tiune cuvtntul tiparit e liber In Romania,dar ca autoritatea ruse poate lesne sa or-done supusilor sei de a nu cumpara carpinterzise.

Sfatul politicos si sarcastic al guvernu-lui nostru a fost priimit de generalul Dren-teln, si un ordin a fost dat ofiterilor de anu intra macar prin librariile unde se vendca'rtf ruse oprite.

Lucru firesc, ca de la data aparitiunelacestul raport, vInzarea cartilor a slabit.Regretam mult aceasta tmprejurare, dar mi-siunea mea nu se marginea p'atunci nu-mai la organisarea vInzarei prin librari acartilor revolutionare.

In armata ruseasca eu si arnica mel*) Aceasta s'a intimplat lima August 1878 tend

me gandesc ca p'atunci aveam res om , c4 in tafa noastrarniuia o armata strdma de peste 300 000 oamem, lax a-cum, in anul 1895 un substitut Tufescu, dm ordmul unulprefect Gr. Sturm, a putut face perchizttie la un cetaceandm. Tulcea st 'i a secfestrat m5te car ca scrierea lui Ke-nanpe mottvul ca aceasta carte e °plata de censura mus-caleascti I Ce ruwe, ce mfamie! Imma mea de roman serevolti cand me gandesc la o ast-fel de lips1 a dennutateinationals. §1 se ace c'acest Tufescu e inch om tiner 1

Si

IN EXIL 401

aveam multi prieteni, rnai cu seamy Incorpul medical aveam chiar tovarasi de pebancile Academies medico-chirurgicale dinPetersburg. Au trecut ani d'atunci si totsacesti tovarasi erau acum doctori militari.unii avend chiar grad de maior si de co-lonel.

M'am Intalnit cu acesti tovarasi la Bu-'curesti, la Iasi, la Ploesti. Intalnirea a fostcat se poate de prieteneasca. Am vorbit 'deruulte lucretri, si la urm5, am convenit ca,folosindu-se de situatiunea for el sunt da-tori moraliceste a me ajuta In misiuneamea.

i iata ca cu ajutorul acestor tovarasiam lnceput a respandi prin cercurile mi-Mare cartile si brosurile mele.

In curend am organisat niste transpoarteregulate de carts In mii de exemplare, Inurmdtorul mod : Crucea rosie avea p'atuncitrenurile sale speciale, cars circulau IntrePetersburg, via Ungheni, si Giurgiu. Me-dicii crucel rosil 'mi aduceau In strada Te-ilor cuferile for de lemn lnguste si lungi,vapsite cu culoare neagra si avend din-tr'o parte crucea rosie reglementard. Acestecufere erau pline cu scame si bandajedesertam acest continut sub pat, si umpleamcuferele cu 6'41 si brosuri. Dup5, aceasta

Zomilr C drbure 26

462 IN EXIL

operatiune cuferele ajungeau In Rusia, fardnici o revizie pe la vami. Un lucru Ins&me cam Incurca : In curend odaia d-luiZubcu-Codreanu se umplu cu o asa can-titate de scama si bandaje, In cat siliti amfost sa Incepem desertarea el.

In aceast5 privinta ne-a ajutat mult re-posatul C. Stanceanu. Cu ajutorul seu sipermisiunea d-rului Sergiu transportaramvr'o doue carute on scam& la spitalul de

unde aceste obiecte intraa In usulspitalului.

In curend Insa, lucru firesc, dintr'o partedin cauza unor gresell facute de noi, earlsub regimul constitutional perdusemmanatnicia de a conspira si lucra In secret,din alta parte, din cauza tovarasilor nostri,ofiteril rusl sI medicil ru-seasca da de urma noastra.

Presenta mea In Romania a lost prinurmare descoperita.

Si iata cum :Intr'o zi mergend pe strada Coltei me

Inttilnii cu un grup de militarl rusl; de odata din acest grup se desparte un colo-nel burtos si me priveste tinta. Era cu ne-putinta ca sa nu '1 bag de seama; II privesc,si de o data burtosul militar se repede la

lode-

militarlpolitia

coral,

IN EXIL 403

mine cu bratele deschise, si me Imbrati-seaz5, strigand :

Amice, to aid ?Era d. .X., tovarasul meu de scoala. Il

dojenii pentru manifestatia prea publica abucuriei sale, atragandu-1 atentiunea asupragrupului de militari, earl ne priveau.

Ne am dus Impreun5, la densul acasa,uncle gash pe sotia sa, care locuia pe tim-pul resboiului la Bucuresti. Aceste viziteale mele fury descoperite de colonelul degeandarmi d. Nicolici.

Geandarmul me pandise, si a descoperit Incurend locuinta mea. Din acest momenteram Inconjurat de spioni rusi, atat eu catsi reposatul meu amic Zubcu-Codreanu. Fi-reste Insa, to curend not am bagat de sea-ma aceasta.

Trebuia sa luam mesuri urgente, trebuiamai cu seama sa desertam locuinta de carp,cari acum zaceau gramada In odaia noas-tra. Si nu era de glumit. aveauo stipulatiune cu guvernul roman, prin careaveau drepturpe on -ce supus_xus, gasit pa...team/L.1'o-man. Lucru logic, ca propaganda revolu-tionary fn randurile armatei pe timpul_deresboi--era o culpa destul de gravy in fatatribunalelor militare, pentru a fi not sigiirae

apoi

e a ju egg §LaUppu§ca

11110

404 IN EXIL

pedeapsa cu moarte, in casul and am ch-dea pe ma,inile rusilor.

Acestea toate ne pusera pe ganduri.In curend amicul nostru. Constantin Do-

brogeanu, refugiat politic si densul, fu furattntr'un mod miselesc de politia ruseasch la

dus la Petersburg *) Aceiasi soartane astepfa si pe not

Sfatuindu-ne, eh ce sa facem, hothrirama schimba domiciliul, dar era deja preatarziu. Venind acasa, am observat ca ca-sele noastre cu No. 17 din strada Teilorsunt Inconjurate de niste civili, cart In hai-nele for particulars aveau prea mull aierde a fi niste geandarmi rusi deghisati. Cutoate astea intraram to curte si ne Inchi-seram to odaia noastra.

Spre sears auzim ca tine -va bate la ush.Cine e acolo ? Intrebh d-rul Zubcu-

Codreanu.*) Intro carte .Fric , care e deja

scrisa, si pa care in cman a-o a par, voi vorbi polarg despre aimcul meu C Dobrogeanu, despre viata sa.de exilat, precum S1 despre peripetule dureroase ale vietelmele pana la recunoascerea 'ilea de cetacean ionuln inanul 1886. Vol. povesti cum am fost expulsat din Cara, petemmul cerereI ambasadoruhu ius baronul Stuart, pentru caam cutezat sa sum un articol in Telegrafid, cu piivire laBasarabia.

Vol povesti de asemenea despre machmatiile spionilordespre Jacobsohn, P Bucovmeanu, Abscenco Sl altn, precumi de atitudmea unoi mare roman fatd cu mine Si cu

Juni rusi

Galati-0

1"...11vol.

spi-

=.

on5o,

IN EXIL 405

Aci sale farmacistul Codreanu? in-treba o voce.

Sigur, ca -i un spion ! 'mi. zise facetdoctorul, si deschise usa, ca sa vazd. Inacest moment tocmai, In condor iesi si d-naGroza. Necunoscutul era un om gros, rips-cat, cu ochi viol si patrunzatori.

Am ceva sa ye spui, In secret, zisedonsul, adresandu-se catre doctor

Dar pe tine cautatl? '1 intreba. doc-torul.

Pe domnul farmacist Codreanu.Apoi nu sunt eu, cad eu sunt doc-

tor Codreanu, iar nu farmacist.Nu face nimic, tocmal pe d-voastra

ve tautAtunci intrati in odaie!Pot sa ye spui si aci?El bine, spuneti ce aveti de zis!D-nu Prefect al Capita lei Radu Mi-

hal* ye pofteste la densul lmpreund cu to-varasul d-v. d. Arbore. Eu sunt inspectorde politie, me numesc Nae Cristescu.

Am trite les tot.A nu merge la Prefect era cu neputinta,

dar si a iesi In strada, seara tarm, candstiam ca imprejurul caselor ne pandesceo droaie de spioni, asemenea era cat sepoate de riscat. Hotarasem sa comunicam

406 IN EXIL

inspectorului politiei faptul, fail trisa a vorbid eslusit.

Nu se poate, sá velum maine laPrefect ?

Ve asteapta acum. Si apoi, am acitrasura. Insa nu vom iesi pe din NO., cacip'acolo stau spionii rusi, si trasura ne as-teapta In dosul caselor, unde e portita dinstrada Scaunelar.

In adever stiam ca exists aceast5, por-tita, care Ins/ a fost Inchisa si batuta cucuie, de oare ce nu se Intrebuinta.

Dar portita aceea e batuta cu cuie.Am deschis'o deja! respunse inspec-

torul de politie.Atunci vorbiram franc cu trimisul Pre-

fectului. Era Veda ca politia romana, eraIn cunostinta perfecta atat despre eine sun-tem, cat si despre faptul c5, suntem pan-diti de spionii rusi.

Mergem.Si iesiram, urmati de d. N. Cristescu,

prin portita din dos. La o distanta de c5.4i-va pasi ne astepta o trasura de Oath'. Neasezaram si porniram... Ca precautiune d.Cristescu porunci birjarului de a face unmare ocol, trecand mai multe strade, apoine oprir5.m In strada Plevnei, In dosul pre-

IN EXIL 407

fecturei de politie, si intrand tntr'o curte,iesiram prin niste cotiturl in curtea pre-fecturei. Aci ne astepta Prefectul Radu-Mihal.

Introdusi in cabinetul Prefectului, d. Radu-Mihai, pe care vezusem pentru intaia'Dark ne privi cu mare atentiune. Apoiadresandu-se catre mine, me Intreba :

D-v. sunteti Ralea-Arbure-- Nu, d-le, respunsei eu, am pasaport...

E de prisos sa tagaduip... Stiu caaveti un pasaport pe numele de Aywazow,dar asemenea stiu ca sunteti Zamlir Ar-bore.

Si prefectul lila de pe masa un pachetgros de fotografii, si 'ml areta o fotografie,a mea.

Vezi, cat seamana aceasta fotografiecu d tal...Si acest domn se numeste Ar-bore! adaoga d. Radu-Mihai surizend, apoicontinua :

Rusii cer extradarea d-v., adica ad tale si doctorului Codreanu. A ye ex-trada ar fi o rusine pentru not ; sunteti ro-ma.ni, de aceia am sa ye scap, dar trebuieca imediat sa parasiti Capitala. Ati vezutca sunteti inconjurati de gendarmi rusi, si latoate garile sunt respandite fotografiele d-v ;

'1

-- ?

408 IN EXIL

mie mi-au trimis peste 90 de bucatiiad-le! si Prefectul 'mi arata pachetul cu fo-tografii...

Daca vet! fi prinsi, ve vor impusca. Aredaruesc acest pachet cu fotografil, pa'stran-du-mi numai una.

Dar atunci cum voiti ca sa parasiinCapita la, ne vor prinde imediat, zise doc-torul Codreanu.

M'am gandit la asta. Acum Cris-tescu, inspectorul meu, are sa ye transporte d'aci, lntr'un loc, unde vet! sta cateva zile, apol am sä ye pornesc spre Mun-tenia, pe unde nu sunt rust!. Acolo vetista, pan& ce rusii se vor curati din tara.

Am multumit Prefectului roman, carene sca,pa de moarte sigura, si am remasquasi-arestati la prefectura politic!. Noaptea,pe la unu, am fost transportati la spi-talul de copil, uncle d-ru Sergiu ne primisi ne instala trite() camera particulara. Amstat la acel spital vr'o cinci-sase zile, apoitot noaptea am fost porniti la Chitila, undeam luat trenul spre Pitesti. La gara d. N.Cristescu ne oferi, din partea Prefectuluicite 200 lei la fie-care.

Multumiti d-lui Prefect, am respunsno!, ban' nu ne trebuesc. cad avem.

Dar poate aveti putini!

IN EXIL 409

Nu, avem destul bani !D. Cristesou nu mai insista, st lila.' de

la nol remas bun. Trenul porni spre Pi-testi...

XXI.

MOARTEA DOCTORULUI ZUBCU-CODREANU

In tren ne &Aim, Incotro sa, mergem.La Curtea de Arge§ aveam pe un prieten,d-rul Russel, refugiat politic ca §i not Erafiresc deci, sa ne gandim la el.

Eu plec la Curtea de Arge§! tmizise In fine Zubcu-Codreanu.

Eu nu me hotaream. Lasasem familiala Ploe§ti, lute() casa din strada Campina,unde se §tia deja situatiunea mea. Nu, pu-team s'o las neIngrijita §i parasita la dis-cretia spionilor ru§1, car'l foarte lesne pu-teau ea descopere refugiul ei. De aceia toc-mai, Inainte de a pleca, me sfatuisem cureposatul doctor C. Stanceanu, §i densulmi propusese ca sa aleg de refugiu sa-

IN EVIL 411

tul Bucova de MO Ploesti. Acolo era pro-prietar un amic al doctorului, d. C. A. Fi-htis. Traind In casele proprietarulul, aproapede Ploesti, puteam la on -ce moment sa meroped la familia mea. Aceasta propunere'ml convene, si am rugat pe doctorul Stan-ceanu, sa previe pe amicul set'.

Pe drum spre Pitesti luai hotarlrea de amerge la Bucova. Impartasii hotarlrea meaamiculul meu de voiagiu. El nu me sfatuiasa plec tndarat, dar la urma urmelor ajun-gand la Ghergani si vezend ea sunt decisa me intoarce, me sfatui ca col pupn sanu plec cu calea ferata, undo geandarmiirusi me puteau aresta, ci via TIrgoviste.

Asa am si facut. Ne sa-rutaram, ne lua-ram remas bun Val, nu me gandeamp'atunci ca nu ne vom mai Intalni nici odata, ca In curend moartea cruda va rapidin sinul nostru pe iubitul meu amic, sica eu ..... .. eu voi fi acela, care va avea sa'1 some necrologul, pentru a vesti tineri-mea din Basarabia, ca eel mai bun, eelmai destept si eel mai cinstit din fruntasiisei s'a stins.....

La Ghergani lual chligenta, si plecal spreTirgoviste, unde am si sosit, iar a douh." ziam angajat o trasura cu patru cal, pentru ame -duce la Bucova.

412 IN EXIL

Noaptea tarziu ajunsei in fine la loculde destinatie; trecand prin Ploesti n'am in-drasnit sa me opresc, pentru a'mi vedeanevasta si copii. Me temeam, ca casa esupravegheata de spioni rusesti, ceia ce asi fost, si ca prin urmare in lot de a

familia o voi nelinisti si mai mult. Dinalts parte, stiam curagiul sotiei mele, carestiindu-me In primejdie, stia ca densa sin-gurA remane pentru a creste copiii, in ca-sul vre-unei nenorociri ce mi s'ar intampla.

Asa dar plecai direct spre Bucova. Incasutele proprietarului nu gasii pe stapin,care era la Bucuresti, dar stirea despresosirea mea venise deja si totul a fost gatapentru a me adaposti.

Multumesc din suflet scumpului meu a-mic C. A. Filitis pentru ospitalitatea sa, iimultumesc pentru toate ce a fault pen-tru mine, un refugiat prigonit, ii multu-mese si mai mult, pentru a dove-dit ca totusi, dac6. rari sunt oamenil deinima ca domnia sa, in societatea cultsromans, el tot exists, n'au disparut de peparnentul sfint at patriel mume. Am cunos-cut mai apoi pe multi din aceasta paturasocials de la nol, am cunoscut pe insusimarele democrat C. A. Rosetti, care in viata

li-nisti

c5, .'mi

IN EXIL 413

sa a mancat si el panea aniara a exila-tululdar vat dam gasit to el inima de.our a lui C. A. Filitis! Isbenda, triumful1-a ametit, si din inima for de democrati s'asecat isvorul sfintei iubiri pentru eel go-nitI si eel persecutatl. De judecat nu -f jti-deo, constat numai faptul. Si apoI tine stie,data not astia, nihilistil, triumrand, n'am fidevenit la rendul nostru egoists ? Omul e-om, si.. nihil hum anum mihi alienum-puto !

Chiar a doua zi a sosit la Bucova d.C. A. Filitis, si atunci am facut cu el cu-nostinta. Ca bin perfect eclucat, d-sa nisica. 'ini-a aretat macar cata neplacere faceunui om o asemenea Imprejurare. Din con-tr'a, vezendu-me trist si cam abatut, d-saa inteles ea sunt Ingrijit de familie si singur'ini-a propus sa plece si sa visiteze la Plo-esti pe soda mea si copiiI met.

Eram prea avid de a afla ceva despre,familie, si m'am folosit, ca un om, egoist,de aceasta propunere. Mal mult de cat a-tat, '1-am marturisit Jul C. A. Filitis ca.am cufere cu carp revolutionare acasa, sime tern ca nu cum-va guvernul roman.sa, fie silit sa consimta ca sa se faca per-chizitie la mine; de aceia '1 rog sa dispuna.

414 IN EXIL

ca acele carp cu cufere cu tot sa he ri-dicate d'acolo si ascunse la densul.

D. C. A. Milt's, fara macar sa '1 rogmult, a consimtit la toate; si mai mult decat atat, a hotarlt ca densul In persoanava supraveghea transportarea cartilor, nevoind a pune in aceasta delicata afacere ncunostinta pe niste slugi de casa, earl Ingeneral sunt guralivi.

In aceiasi zi, d-sa a plecat la Ploesti,unde a visitat familia mea si a ridicatcuferele cu cartile, transportandu-le la den-sul acasa. Imi era rusine, vezend cum den-sul cu mantle sale delicate se sforta a dajos din trasura ni§te cufere marl si grele,pline de ca,rti. Era prea mult, prea de totabuzasem de anima sa nobila.

Putin dupa aceasta hotarlsein de a memuta pe furls la Ploesti, planuind de asosi acasa noaptea, fara ca sa flu obser-vat, apol sa traiesc Inchis, fara a iesi dincasa, aqa ca nimeni den vicini sa nu stiemacar despre existenta mea.

Asa si facul. Prin intermediul d-toruluiC. Stanceanu stiam tot ce se petrecea la Bu-cureqtl, am aflat ea, politia romana a dat destirea autoritatilor rusesti ca ambit refugiatipolitici au disparut din casa unde locuiau,Ca nu se stie unde au fugit. Spionii rust

IN EX1I, 416

supravegheau pe la gari, cautau prin stradaTeilor, dar de urma noastra n'au mai pu-tut da.

Eu unul tra'iam inchis In casa in Plo-e§ti.

In ziva de 2 lanuarie 'mi vern o §tiregroasnica, care ca fulgerul m'a trasnit. D-rulRussel 'mi scria din Curtea de Arge§ caIn ziva de 31 Decembrie a murit amiculmeu doctoral Niculai Zubcu-Codreanu.

Bietul meu amic, sdruncinat moralice§te,a sosit- la Curtea-de-Arge§ foarte abatut. Inajunul plecarei sale din Bucure§ti, densulmersese la d. Dumitru Bratianu §i 'I du-sese un tablou din pariea vechiului seucoleg Ferdinand Gambon, deputat in par-lamentul frances ; acel tablou '1 am aduseu din streinatate. Cu ocasiunea acestei in-sarcinari, d-torul Codreanu avea sa sondezeputin pe omul de stat, In ceia ce prive§tepositiunea refugiatilor no§trii din Basarabia.D-nu D.Bratianu '1 asculta foarte rece §i apol'I declara, ca statul roman nu poate srdeaadapost nihilitl, pri-mejdio§1 tutulor statelor, si ca apoi, a secerta cu un stat a§a de puternic caar fi o nebunie, ca basarabenii trebue salndure soarta for cu resemnatiune

Aceasta parere a unui om de stat, ne

Rusia,_

416 IN EXIL

explica foarte lamurit, ca no", romanil dinBasarabia, n'avem ce atepta de la frati"no§trii, a caror libertate au platit-o strabu-niI noWii, Romani" de la hotarele Nistru-Jul §i a Prutului, cu sangele lor, cu per-derea drepturilor for de nationalitate. Sica trebue pururea, pans la ultima picatur'ade sange, pang la ultima resuflare sa In-duram cu resemnatiune soarta noastra, is-torica. Bun" sunt orheienii, cand desprevitejia for povestesc cartile noastre isto-rice, dar copiii acestor eroi, pribegi Inpatria muma, sunt ni§te nihilist' pri-meklio0.

0 patriot"Visita la D. Bratianu, produsese o im-

presie adench asupra amicului meu docto-rul Zubcu-Codreanu. Sub impresiunea ace-stei visite el 'mi zicea, ca nu e nimic dea§teptat de la fratii nostril din patria-mu-ma, ca nicI speranta de a fi recunoscutca cetacean nu '1 remane, iar nelncetate-nit densul §i no" tot' vom remanea puru-rea sub primejdia de a fi alungati din Carala cea dintaI cerere a guvernului mus-°ales°. Mai optimist, eu 'I aretam condu-ita frumoas'a fat5, cu no" a prefectulul Ra-du-Mihai, '1 ziceam el totu0 am fost scApati,ca ni se aretase o bunavointa mare, 0 cu

IN EXIL 417

timpul vom putea castiga simpatia oame-nilor

Ce fel, doara au suferit si ei. AUfost exilati, s'au luptat, sunt democrati !

In zadar; densul Imi obiecta ca toateacestea s'au ultat de oamenii zilei, Ca pu-terea schimba pe oamenii eel mai virtuosi,ca democratii de carma isbutind sa reali-seze o parte din idealul for de la 48, a-cum sunt cuprinsi de frica, pentru ca sanu compromita cele realisate, ca ei dinoamenii evolutitmei au devenit oamenii reac-tiunei, tiind a pastra cele doblndite, si prinurmare nu e de asteptat absolut nimic dela ei.

La aceste meditatii juste eu unul nuputeam respunde nimic, caci aceasta era siconvingerea mea nestramutata. Timpul aconsfintit, a confirmat aceasta, convingere,aducand cu sine si o lovitura mult maicrudaanume aceia, ca de atunci In coacem'am convins, ca tara mea n'a fost sLaueste o tara eminamerta.emocrata; Gi-dcontra,_o_tara a boerilor si a ilatilor:

Opera uriasa a generatiunel de la 48 atrecut peste capetele poporului roman cao furtuna, care n'a curatit aerul infectatae fanarioti, de cat pentru un moment foartescurt adica pe timpul cat au trait fra-

Zmnfir C Aybure 27

zilei.

418 IN EXIL

pi Bratieni, Rosetti si mareata figura a ge-nialului Mihail Kogalniceanu.

Au murit titaniisi au remas pigmeii !Sa mi se ierte aceasta deraiare de la

subiect; amintirile trecutului fac invo-luntar sa, 'ti restabilesti In memorie intre-gul complex al gandurilor si al simtimin-telor, cart umpleau sufletul t6u Intr'un a-numit moment al vietel.

Si apoi, ultimile momente din viata pe-trecuta cu amicul meu doctoral Zubcu-Co-dreanu imi sunt scumpe, ele au remas gra-vate In memoria mea.

Sosind la Curtea-de-Arges, Niculai-Co-dreanu s'a imbolnavit de pneumonic corn-plicata cu o pericortlita acute. In noapteade 31 Decembrie 1879 pe hi orele 11, el'si a dat obstescul sfirsit.

«Murind, sunt adanc mahnit, ca n'am a-«vut timpul sa fac ceva pentru tara. Spe-«ranta e in copii vostrii. Staruiti ca din«ei sa nu iasa oameni cars rostesc vorbe«frumoase: ci sa devie adevorati luptatori«pentru sflnta causa a poporului.»

In ultima zi a crudei sale boale, a venitla densul preotul, un amic al reposatului,pentru a'l griji. La spovedanie, bolnavulmuribund a zis, adresandu se catre preot:

N'am ce sa m6 spoveduieSc, parinte.

IN EXIL 419

Reu In viata n'am facut nimenui, nisi ofats sau femeie n'am necinstit; viata altuian'am nesocotit, de trait n'am trait pe so-coteala muncei altor oameni, de cat In co-

Poate ca cu cugetul am gresit une-dar pentru aceste cugete Dumnezeu

me va ierta! Fii pe pace!.....Si preotul, care aducea omului in a-

ceste momente supreme ale vietel ultimeleconsultatiuni ale religiunei, plangea la ca-pattlul muribundului.

Inainte de a mum, reposatul a dispusca sa fie Inmormantat civil, adica fara ce-remonia religioasa. Episcopul Ghenadie acrezut Insa de cuviinta a nesocoti dorintareposatului, si Inmormontarea s'a facut dupaordinele sale cu ceremonie religioasa. Aflanddespre aceasta calcare a vointel reposa-tului, d-nii C. Istrati, fostul inspector supe-rior al Invetamentului, d. A. T. Lauriansi Inca cati-va domni, au tiparit In Romd-ttul de la 25 Ianuarie 1879 un protest,iscalit de el, In care protestail contra ce-lor raptuite de catre P. S. S. Episcopul de.Arges.

pilarie.orl,

XXII.

IARA-SI LA HOTARELE BASARABIEI

Dupa, moartea lui Codreanu un mare golfs'a facut in mijlocul nostru. Perderea noas-tr.& a fost cu atat mai dureroasa, cu catin ajun, precum am zis, spionii rusi, con-trar drepturilor gmtilor, au furat chiar depe teritorul Orel pe un alt valoros amic alnostru, C. Dobrogeanu.

Pe unul ni-1 rapit moartea!Pe altulsbirii Rusiei.

unul, §i altul au fost perduti pentrunol. A spera, ca amicul nostru C. Dobro-geanu va putea scapa din ghiarele Rusiei,,a nadajdui ea va ga'.si in sine destula ta-rie de caracter pentru a nu despera, des-tura, energie pentru a infrunta grosniculi

i

IN EXII, 421

stavilaroceanul de ghiata, 0, intr'o lun-tri§oara sa, fuga In Norvegia, iar de acoloacasa, era prea imposibil. Si de aceiatocmai, nici unul din nol nu mai aveaaceasta zaclarmcd speranta.

Din alta parte, Oiri grave ne veneaudin Rusia, acolo s'a Incins o lupta de moarteIntre partidul revolutionar 0 guvernul au-tocrat. Din Moscova In curend sosi un de-legat, care ceru ca sa transportam pringranita de la Prut o tipografie, necesara',pentru tiparire de foi volante revolutionare;tipografia aceasta In curend a sosit la Ga-lati. Asemenea d Dragomanow, frunta§ulpropagandei nationaliste rutene, trimisesepe amicul seu d. Malevanii pentru a trans-porta o mare cantitate de carti.

Aceste doue Insarcinari me silira sä ieskdin ascunzetoarea mea, 0 riscand chiar dea cadea In mantle spionilor ru§i, am ple-cat spre granita de la Prut.

Sosind la Galati, gasii acolo pe d. Ma-,levanii, un om de o energie exceptionala.Cu ajutorul acestul om, am reusit sa tre-cem dincolo de Prut In cate-va zile maimulte mfi de carti, 0 4 puduri de litere,0 alt material de tipografie, chiar sub na-sul spionilor rust

Ne remasese acum sa trecem numai ma-

422 IN EXIL

Gina de tipografie, §i nu ne puteam felicita Inde ajuns de isbanda. Dar a trece o marinaera lucru foarte greu. Pentru a fi siguride succes, conveniram cu d. Malevanii cadensul s5. piece In Basarabia, §i sa se trite-leaga acolo cu cine-va din proprietarii demo§iI, Insarcinandu-1 cu primirea din strAi-natate a unel marine agricole. Malevaniipleca, §i peste un timp destul de scurt setntoarse, lndeplinind Ins5xcinarea. Atuncicumpararam doue ma§ini de semanat, §idesfacand marina de tipografie In bucati,Impachetaram toate la un loc Fi be expe-diar5.m la statia Reni, totul cu fractul: «ma-fine agricolei.

La vama muscaleasca nu s'a observatabsolut nimic; ma§inele noastre pentru se-m5,nat au Mout ca §i cilindrul §i cele-l-altebucati din ma§ina de tipografie sii fie pri-vite drept partile unel ma§ine agricole.

A§a dar am isbutit §i cu aceasta expe-ditiune.

Acesta insa a fost ultimul transport lacare am luat eu parte.

In curend dupa acesta bietul Malevaniia fost arestat la Odesa, §i trimis In Sibe-ria, unde a murit acum trel ant

In Rusia domnea Tarul cu sbiriI seI, §iComitetul executiv al partidului revolutio

IN EXIL 423

nar. Propaganda prin soils §i gral a In-cetat, dand loc unel lupte farb, seaman In-tre Tarul, Inconjurat de mil §i mil de ba-ionete, aparat de mil §i mil de geandarmi,§i representantii Comitetulul revolutionar.

In aceasta lupta groasnica Tarul '§I-aperdut viata. Nu '1 au putut sc5,pa nicigeandarmi, nici §irurile dese de baionete !

Iar pe tonul sombru a acestel luptesaclatinau cadavrele celor spanzurati.

Moarte pentru moartedeveni lozincadesperatilor !

XXIII

CONCLUSIUNE

«Isvorul compatimirei noastre pentru su-«ferintele oamenilor, scree Adam Smidt In«opera sa « Teoria simturilor morale»«recede In capacitatea noastra de a ne In-«chipui in locul acestor oameni, In posi-«bilitatea ce posedam de a resimti acelasi«lucru, pe care II simt acesti oameni. Cand«vedem pe cine-va lovit, Intr'un mod fi-«resc simtim lovitura data Cand publicul«priveste la circ, clatmandu-se pe funia«Intinsa orizontal un acrobat, involuntar«urni din spectatori repeta miscarile lui.«Oamenil de o constituVe delicata, cu nerveaimpresionabili, privind la niste rani simt«durere In partea corpului, ranita, de si«corpul for esanatos... Oamenii puternici,«vinjosi, adese-ori simt durere de ochl, cand«privesc in °chit celor ce safer...

IN EXIL 425

In sufletul nostru se naste compatimi-«rea nu numaT in casuri cand suntem mar-«tori oculari ai suferintelor, ci on ce impre-«siune produsa asupra oamenilor streinT«noue, este, adese orl, resimtita de nol....«Simpatia se redesteapta, in sufletul nos-«tru chiar cand auzim de suferintele al-«tora, ftra ca sa fim martori ai acestor su-«ferinte. Adese ori pasiunile se transmit.«spontaneu de la om la om, fard ca pre-

sa se redestepte constiinta, care a fost«atinsa de aceste pasiuni. Asa de pilda,«privind p'un om trist, ab5.tut, not devenim«asemenea tristi, abatuti, fara a cunoaste«causa tristetel sau abaterei, care ne a«impresionat; tot asa, adese ori, privind o«fisionomie care rideincepem a ride, fara«a sti causa risulul, care ne-a impresionato

Observatiunile lui Adam Smidt suntintocmal conforme cu adeverul. Pe temeiulacestui adever, sunt convins, ca cetitorulacestor amintiri va resimti in sufletul souo compatimire pentru acei tineri din im-periul rus, cari jertvindu-si viata au mers caapostolii crestinatatei In mijlocul celor des-mosteniti, ducandu-le speranta In mantuire.

Compatimind cu acesti tineri, lesiti dinrandul poporului roman din Basarabia, dinsinul nenorocitului popor polon, rutean, geor-

ualabil

428 IN EX IL

gian, rusel va resimti ceia ce au suferitsi suf6r acesti tineri, InmormAntati In tern-nitele Rusiei, pierduti In pustietatile Sihe-riel, Ingropati In ocne, ziditi In celulele so-litare ale fortaretelor.

Un cuvent de compatimire pentru soar-ta acestor luptatori iata tot ce cer eu dela cetitorul meu.

Adam Smidt In opera sa mai sus ci-tata zice: «simpatia, compalimirea, sunt is-vorul moralei urnane »

«Oamenii earl compatimesc suferintele al-tora, sunt cei mai virtuosi.»

Mantuitorul lumei, incomparabilul IsusCristos a zis: Aceasta este porunca mea,ca sa ve iubiti unul pe altul-, precumeu v'am iubit pre toti. Mai mare dra-goste de cat aceasta nimeni nu are, cascr8i pun a tine -va viata sa pentru se-menii sei.

Si ce au Mout acesti romani, georgeni,ruteni, poloni, rusidata nu 'si au jertfitviata for pentru norodul for?

Ce au Mout aceste fete sublime datanu 'si au dat viata pentru natiunea lor!

«Mai mare dragoste de cat aceastanimeni nu are

HIFiRIT

»

FONTINUTUL, VOLUMULUT

Pagina

In loc de prefakt 7

Procesul conspiratiunei lui Neciaeff . 52.Michail Bacunin 83Extradarea lui Neciaeff 101La granita Basarabiei Eugeniu Lupu 114Predarea lui Neciaeff, mdrtea lui . 122Reorganisarea partidului nihilist . 133in popor .144

Tipografia secrets, carfi si broquri revo-lutionare 151

Niculai Ioucowsky 158Atentatul contra spionului qi arestarea

mea 177laragi la hotarele Basarabiei . . . 188Doctorul A iculal Zubcu Codreanu . 204

.

Pagma

Arestatea revolu(ionarilor . 221Feme la nihilists 225Lucrd torul Petru Alexeeff . 279Vera Zasulici . , 287Procesul celor 193 socialists 311

Lasciate ogni sperantia voi ch'enrate . 333Teroriftii 380Propaganda in armata ruseascci . 386Mortea lul Zubcu- Codreanu 410larcisi la hotarele Basarabiel 420Concluziune . . . . 424

. .

.

.

Biblioteca Romanelor Celebre

Colee Ounea Samitea

Tie Inunta crescenda de lectura a publicului roman nefnuctsatisfacuta pnn scnenle oiigmale, cititoru sunt nevoiti sa.lecuiga la acele haducen faia valOre ale unor romane sha-me mediocre can funned plan fascicule in mauule tutmoia.

In stramatate, asemenea screen ail fost cu totul inlocu-ite on openle nemuntOre ale until Balza°, Flaubert, Dau-det, Guy de Maupassant, Dickens, Dostoievsky, Tolstoi, etc.La not top cet ce nu cunose luninle shame sunt cu totullipsitt de placerea de a gusta frunmsetea unet opere de va-lOre

Sub titlul de

Biblioteca Romanelor Celebrene plopunem a pubhca intr'o iomanesea coiecta pe prim-pain lepresentantt ai romanulut modem Scopul nostrua ofen citatonlor o lectura mteresanta inteun cadre emma-mente artistic. De aceea nu vor faguia in acesta colechune-de cAt capdopeme recunoscute pun valoiea lot hterara si prmcopimstil for atiagetor, opere can pun profmujimea °User-vatiumloi, pitorescul descuphimilor st inaltimea tendentelorvor iomane nemuntaie, fund custahzarea in prosa a safe-nntelor, tlttsnmmlor sl idealunlor ornenesti din tote timpu-nle.

Cu modal acesta cilatorul va avea ocasiunea a face cu-nostuata cu productiumle cele mai remarcabile in domemulromanului, in care tote curentele hterare vor fr repiesen-tate prm ceea ce ad produs mai desavirsit.

Ca sa conservam forma clasica a acestor scrum, am in-oiedintat traduceiea for unor bunt cunoscOtoristrame si a celei romfine Tote romanele vor fi traduse di-rect din limba ouginalg intr'o forma romanesca cat se pOtede fidelg si de ingnitta, ca ast-fel sa inmate In hmba nostia.

$1 pentiu ca on-me sa pota cat aceste carti am puspretul suipnucletor de ieftm de 1 leg si 50 ban]. unor vo-lume can, mac tote, vor trece peste 300 pagmi si can altarin Fianta se vind cu 3 let 50. Sub raportul executitunitapogiafice vom cants, sa fun la inaltnnea publicatiumlor deasemenea natura din stramatate

Ennua sane, coprindend capdoperele romanultu ft annex,se va compune din volumele urmatore :

Alphonse Daudet,Gustave Flaubert,Guy de Alaupassant,Emile Zola,Paul Bourget,IAulovieHonore de ,Bahae,George Sand,

Prosper Mertmee,Benjamin Constans,Abbe Prevost,Le Sage,

Fiomont & Risk].DOrana BovatyBel -AmiGerminalDiscipolulAbatele ConstantinEugenia GiandetMocirla diavolultu, Mica Favet-

ta Francois le Champ'Colomba CarmenAdolpheManon LescautDiavolul chiop

Volumele din acesta prima sene vor apace la Intervalede dou'e luni. Acestei sera vor mina altele, earl vor fi suc-cesiv consacrate iomanultu englex, i us, gerinan, scandinai§r ztalsan.

Primul volum va apace is inceputtil lunet Februane 1896vi va contme

PROMONT & RISLERde

Alphonse DaudetAcest roman, incoronat de Academia franceza a interne-

iat reputatiunea ilustrului scrutor 1-a cgstigat sutm deinn- de atitori in tots lumea.

RALIAN §i IGNAT SAMITCAEditori in C, aiova.

at limbilor

si

Halecy,

st

BIBLIOTECA DE POPULARIZARE

PENTRU

L'TERATURA, STIINTA, ARTA

ublicafie periodiceip popularizarea In romlnefte a operilor marln hteraturde strame, pe un prep

surprinzator de eftin.

re rolmn wilt-Mind 100-130 pagine,si biogralia autorului; se tinde separat

si costa numal 30 bani.

c- INVITATIUNE LA ABONAMENT -mom

Pentru numeide ce vor apare "in eta sul analut 1896

Nuinetosu notan cat-tort, an putut apiecia cit de tigurosam urmat plogramul nostru. vatietatea in alegerea open-lot de valoare Tota se vor putea convinge, a pentin in--tam data in 0,1a tomaneasca, s'a Neat o intreprindere deasemenea natura", nude, pe un pies a5a de ieftm, se poatepune on -clue in curent on productule cele mar desavarsttestrame

Natural, n'am implind de cit o mica parte din ptomain]nostru.

Daca numarul volumelor aparute pina acum n'a fost ec-sorbitant de alt-fel devisa noastrii este. non mull a sed

INSTITUTUL DE EDITURA

JRALIAN §I JGNAT pAMITCA, FRAIL)

Colectiunea 8° a scrierilor originate:

Traian Demetrescu, Mita, roman iuecht . La 2Dumitru Staneescu, %erne (4, Porefti, en scii-

scare de la A. Vlahuta.Sollea Niidejde, Fie-care la rindul situ,

nuvele . . . . . 2

Tirgilin N. Cisman, Dan aura titter); poezir . = 1

Tratian Demetrescu, Prwelift'i din viald, . . a 2

Z. C. Arbure, In Fad, cu 4 portrote in text . , 2

Dm acoste volume s'au tipant exemplare pe hirtie velen semnatina autografa a autorilor a La 3,50, precumexemplare iu legatui a specula foarte eleganta pe pretul

Ler 6.Poezu de Cismau courts, brosate in editat velina nur

Lei 2,30, iar legate iu legatura origirala Lei 5.

Sub presa in ,...ceuuo. cantle

Dumitru Teleor, Realiste, poem

Fie-care din ace,,te volume se poate procura si directla editori, trimrtindu-se costal in ntha sau mandat poll

Expeditm se face franPo.

.

,

d

,