valorificarea pot tur jud brasov

8/2/2019 Valorificarea Pot Tur Jud Brasov

1/25

Universitatea din Pitesti

Facultatea de Stiinte Economice

Referat la Economia Turismului

Studiu de cazValorificarea potentialului turistic al judetului

Brasov

Bucur George CiprianDiaconescu Mihai Sorin

ECTS II Grupa 1


2/25

Cuprins

Cuprins .............................................................................................................................................21. Localizarea si caracterizarea judetului Brasov ............................................................................3

Scurt istoric ..................................................................................................................................31.2 Asezare geografica ................................................................................................................41.3 Cai de acces ...........................................................................................................................41.4 Nivelul de dezvoltare economico-sociala .............................................................................5

1.4.1 Date generale ..................................................................................................................51.4.2 Date statistice privind economia judetului .....................................................................7

2. Prezentarea potentialului turistic al judetului ...........................................................................132.1 Resurse turistice naturale .....................................................................................................13

2.1.1 Relieful .........................................................................................................................132.1.2 Apele .............................................................................................................................132.1.3 Clima .............................................................................................................................132.1.4 Fauna .............................................................................................................................142.1.5 Ariile naturale protejate si monumente ale naturii din judetul Brasov ........................14

2.2 Resurse turistice antropice ..................................................................................................16...................................................................................................................................................202.3 Principalele trasee turistice ..................................................................................................20

3. Analiza circulatiei turistice ........................................................................................................214. Propuneri de valorificare a potentialului existent ....................................................................245. Harta judetului ...........................................................................................................................25

2


3/25

Valorificarea potentialului turistic al judetului Brasov

1. Localizarea si caracterizarea judetului Brasov

Scurt istoric

Cele mai indepartate urme ale civilizatiei nascute aici, la Brasov, dateaza de peste60.000 ani. Trecut prin furcile vremii, acest loc a parcurs numeroase etape dezvoltarea sauregresia, specifice vechilor civilizatii ce s-au stabilit in aceasta regiune a lumii: Europa.Marturie a prezentei dacilor, cel mai vechi monument al antichitatii acestor meleaguri esteSanctuarul Dacic - Racos (greu accesibil).

Castrul roman Rasnov - Hoghiz: sunt vestigii ale vechii frontiere a Imperiului Roman,datand din secolul II e.n, care trecea in apropierea Brasovului. Cumidava este primul nume caredesemneaza vechea cetate a Brasovului, acest nume fiind gasit pe o inscriptiie sculptata intr-un

bloc piatra in castrul Rasnov, denumire pastrata apoi o data cu contopirea poporului dac cupoporul roman. Tara Barsei a pastrat tot timpul un rol important prin amplasarea strategica saubogatia resurselor naturale.

Atestat documentar in anul 1235 sub numele Corona mai apoi Barasu - 1252 - Braso -1288, cel mai important oras al Transilvaniei al evului mediu a dominat viata economica asecolelor XIV-XVI. Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Brasov anul 1353 -Privilegiul de baza al orasului Brasov, activitatea comerciala din aceasta zona era infloritoare,Brasovul fiind renumit pentru calitatea marfurilor dar mai ales pentru armele care se fabricauaici. Cele mai puternice Bresle a acelor vremuri se aflau aici, atat pozitia privilegiata a orasuluicat si numeroasele tratate comerciale, acordate de Domnii Tarii Romanesti, ducand laconstituirea unei puternice influiente comerciale a acelor timpuri.

Bresle puternice, intre care se aflau in frunte aurarii, tesatorii, postavarii, armurierii,fierarii, aramarii, au facut ca Brasovul sa nu ramina doar un punct al comertului tranzit, ci uninfloritor centru mestesugaresc. Anul 1377 o data cu constuirea Cetatii Bran se confirmaincheiera unui tratat comercial - politic - legatura orasului Brasov cu satele libere sasesti dincadrul districtului Brasov.

Constructia orasului a fost facuta conform celor mai inalte standarde ale vremii, zidurilecetatii ,bastioanele, turnurile de paza-aparare fiind completate de depozite, piete, ateliere,

pravalii, hanuri, biserici, spitale, Brasovul acelor vremuri fiind un exemplu de organizarea -exploatarea resurselor existente, numeroase cladiri se pastraza acum, cum ar fi:- Biserica Neagra, cea mai mare cladire in stil gotic din sud-estul Europei 1477.- Piata veche cu Casa Sfatului, cea mai cunoscuta efigie a Brasovului .- Scheii Brasovului - Biserica Sf. Nicolae.- Biserica Bartolomeu cea mai veche cladire in stil romanic.

- Bastioane - turnuri - fortificatii pe laturile de sud-vest ale cetatii.

3


4/25

In Cetatea Brasovului se gasesc aproape toate stilurile arhitectonice din arhitecturaeuropeana, cum ar fi Renastere sau Baroc , pana la Art Nouveaux, constituind o frumoasaingemanare cu arhitectura moderna.

Expusi atacului constant, locuitorii imprejurimilor Brasovului au inaltat in sec. XIV-XVcetati, care sa reziste atacurilor straine la Rassnov, Rupea sau Feldioara, iar satele vechi din

judet care au fost locuite de sasi (populatie germana colonizata in Transilvania secolul al XII-lea),pastreaza azi fortificatii din piatra construite in jurul bisericilor, care cuprind refugii pentrulocuit sau camari unde comunitatea isi pastra proviziile sau valorile. Cele mai mari fortificatii segasesc la Prejmer, Homorod, Viscri sau Cata.

Numeroase incendii sau cutremure au afectat orasul Brasov, dar aici s-a constituit unnucleu al existentei romanesti care nu a putut fi distrus nici de catastrofele naturale, nici denumeroasele lupte care s-au dat pe aceste taramuri, Brasovul sfidand trecerea anilor dar a pastratcele mai vii amintiri sau marturii despre triumful civilizatiei pe pamantul romanesc.

1.2 Asezare geografica

Judeul Braov se gsete n zona central-estic a Romniei, la 4538 latitudine nordici 2535 longitudine estic, la intersecia drumurilor comerciale care leag Balcanii de restulEuropei.

Se ntinde pe o suprafata de 5.363 km2, care reprezint 2,2 % din teritoriul rii.Populaia judeului numr peste 600.000 de locuitori, din care majoritatea sunt romni careconvieuiesc cu maghiari, germani, evrei, greci, etc.

Judeul Braov ocup cea mai mare parte a depresiunilor Braov i Fgra, unitile derelief avnd altitudini cuprinse ntre 400 i 2544 m. Zona dealurilor subcarpatice i zonamontan ocup circa jumtate din teritoriul judeului, restul fiind reprezentat de zonadepresiunilor Brsei, Fgraului i platoul Hrtibaci.

Municipiul Braov, reedina judeului Brasov, situat la o altitudine medie de 625 m,este aezat n Depresiunea Brsei, n curbura Carpailor, avnd n spate masivele Piatra Mare iPostvaru, strjuit din trei pri de dealurile Tmpa, Straja (Warthe) i Dealul Cetii.

1.3 Cai de acces

In judetul Brasov reteaua cilor rutiere totalizeaz 1.449 km. Dintre acestia, 398 km suntdrumuri nationale.

Sosele internationale :

E60 - Brest - Nantes Orlans - Basel - Viena - Budapesta - Oradea Cluj

Napoca - Brasov - Bucuresti Constanta, cu prelungirea Poti - granita cu China; E68 - Szeged (Seghedin) - Ndlac Arad - Deva Sebes - Sibiu Fgras -

Brasov;

Drumuri nationale:

DN1 - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebes - Sibiu - Fgras -Brasov Bucuresti;

DN1A - Braov - Scele - pasul Bratocea - Vlenii de Munte - Ploiesti - Buftea Bucuresti;

DN1J - ercaia - Comna de Jos Hoghiz;

DN10 - Braov - Hrman - pasul Buzu Buzu;

4


5/25

DN11 - Braov - Hrman - pasul Oituz - Onesti Bacu; DN73 - Braov - Bran - Cmpulung Pitesti; DN73A - Predeal - Prul Rece - Rasnov - inca - ercaia;

Reteaua cailor feroviare

Reteaua cilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brasov fiind unul dintrecele mai importante noduri de cale ferat din Romnia. Din acesta pornesc sase ramificatii:

Tronsonul Braov - Predeal - Bucuresti Tronsonul Braov - Sfntu Gheorghe - Gheorgheni Tronsonul Braov - Rupea - Sighisoara - Teius Tronsonul Braov - Fgras - Sibiu - Vintu de Jos Tronsonul Braov - Hrman - ntorsura Buzului Tronsonul Braov Zrnesti

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-sociala

1.4.1 Date generale

Populatia este asezat n 4 municipii: Brasov, Fgras, Scele si Codlea, 5 orase(Predeal, Rasnov, Rupea, Victoria, Zrnesti) si 43 comune cu 150 sate.

Numrul total al populatiei este de 628.643 locuitori dintre care barbatii reprezint307.151 si femeile 321.492.

n mediul urban triesc 75,6% din locuitori, iar n cel rural 24,4. Repartizati pe grupe devrst locuitorii judetului Brasov se mpart n urmtoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59 ani67,3%; 60 ani si peste 15,6%.

Densitatea populatiei este de 117,2 locuitori /km2.

Date generale:

1 Total locuitori .............. 628.6432 Populaie urban ......... 456.7013 Populaie rural ........... 171.9424 Sex masculin .............. 305.1955 Sex feminin ................. 323.448

Populatia stabil pe orase:

Municipiul Brasov .............. 310.713 Municipiul Fgras ............ 38.125 Municipiul Scele .............. 32.185 Municipiul Codlea .............. 24.570 Orasul Predeal ................ 5.270 Orasul Zrnesti ................. 25.796 Orasull Rasnov.................. 16.193 Orasul Victoria .................. 8.788

Orasul Rupea .................... 5.664 Orasul Ghimbav ................. 5.398

5


6/25

Structura etnic:

Romni .......................... 87,3% Maghiari ( si secui)........... 8,7% Germani 0,8% Alte nationalitati .............. 3,3%

Structura dup religie:

Ortodocsi .............. 85,4% Romano-catolici ..... 3,9% Evanghelici ............ 2,6% Reformati ............... 2,5%

Unitarieni ............... 1,1% Greco-catolici ......... 0,8% Alte religii ............... 3,7%

Economia1 judetului Brasov este complex, cu un pronuntat caracter industrial. Lanceputul anului 2001 numrul agentilor economici cu capital integral sau majoritar de stat seridica la 79, din care 6 regii autonome si 73 societati comerciale. Numarul agentilor economicicu capital privat se ridic la 14.717. Structura pe activitati a economiei celor 14.796 agentieconomici din judet este urmtoarea:industrie - 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de masini si cea a prelucrriimetalelor, urmat de industria chimic);

agricultura si silvicultura - 229; constructii - 530; comert - 8.257; transporturi - 563; cercetare si proiectare - 185; turism - 773; informatic - 171; prestri servicii - 1.599; finante, bnci, asigurri -58Comparativ cu anul 1989, productia industrial din anul 2001 a fost mai mic cu 78,1%.

Ritmul de scdere a fost de-a lungul acestor ani mai mare n judetul Brasov dect la nivelnational. Scderile au fost substantiale iar cresterile, atunci cnd s-au produs, au fostnesemnificative. Totusi tendinta n ultimii doi ani consecutivi este de usoar crestere (cu 2,7%)n anul 2002 fata de 1999 si cu 0,5% n anul 2001 fata de 2000). n industria judetului Brasov,scderea productiei industriale n perioada de dup 1990, se datoreaz n primul rnd existeneicelor dou societi mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. i S.C. Roman S.A.,unde numrul mare de salariati si castigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent ncresteri de productie si productivitate.

1

S. Pop, St. Princz, "Braov - ghid turistic", Ed. Pentru Turism, Bucuresti, 1974

6


7/25

Din punctul de vedere al productiei fizice, tendinta general de-a lungul perioadei 1996-2001 a fost de scdere la majoritatea produselor. Se remarc astfel o reorientare structural a

productiei brasovene in functie de cerere dar si de posibilitatile de asigurare a materiei prime.Scade continuu productiia de autocamioane, tractoare, carne, lapte de consum, ngrasamintechimice, dar creste productia de brnzeturi, bere, nclminte, rulmenti, motoare electrice de

0,25 kw si peste. Numrul salariailor din industrie a sczut constant n perioada 1996-2001,astfel n anul 2001 mai lucrau n industrie doar 66,5% din salariatii anului 1996, acest lucrudatorndu-se scderii produciei industriale. O parte dintre salariaii disponibilizai dinindustrie au putut s se reorienteze spre alte domenii economice (mai ales comert, domeniu ncare salariile sunt net inferioare), dar nici acestea nu au putut absorbi numarul mare al acestora,rezultnd o cretere dramatic a somajului de la 3,8% n 1996 la 9,4% n 2001. Dup o cdere

brusc n 1990 a volumului exportului, ncepnd cu anul 1991 exportul judetului Brasov are otendin puternic de crestere. Exportul brasovean a fost n mare parte sustinut de marii agentieconomici de stat care si-au pierdut treptat piaa de desfacere, iar firmele nou aparute pe piaaeconomic, dei unele dintre ele au avut o activitate prolific, nu au reuit s compenseze

pierderea pieelor externe ale marilor ageni economici. O parte important a ageniloreconomici cu activitate de export lucreaza n loan.n anul 2001 fa de anul 1996 volumul exportului judeului Braov a crescut cu

50,0%.Pn n anul 1997 soldul balanei de comert exterior al judetului Braov a fost n

general pozitiv, dup care a fost constant negativ ajungnd n anul 2001 la o valoare de-108.216 mii $. Acest situaie a avut loc pe fondul creterii ntr-un ritm mai accelerat aimporturilor fa de exporturi. La 31.12.2001 fondul funciar se ntindea pe o suprafa agricolde 297.367 ha reprezentnd 55,5 % din totalul terenurilor din judeul Braov, restul fiindocupat de pduri, ape si alte categorii de folosin. Terenul arabil ocup 118.151 ha, pasunile119.890 ha, iar fneele, viile si livezile 20% din suprafaa agricol (59.326 ha). n agricultura

judeului Braov creterea animalelor este puternic reprezentat, att n sectorul de stat, cat sin cel privat. n sectorul privat al agriculturii, existau la sfritul anului 2001 urmtoareleefective de animale: bovine 61.761 capete, din care 91,6% aparinnd fermelor familiale;

porcine total 56.749 capete, din care 87,8% n ferme familiale, ovine i caprine total 209.880capete, din care 98,4% n ferme familiale; psri total 1.776 mii capete, din care 23,4% n fermefamiliale. Sectorul privat al agriculturii din judeul Braov deine ponderi mari n produciatotal vegetal, astfel: la gru 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaic 95,0%, la ovz 98,5%, la cartofi94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se n culturi reprezentative pentru judeulBraov. Existena nc a unor institute de cercetare, dari intensificarea acestei activitai pelng universiti ar putea crea premizele unei dezvoltri tehnologice att de necesare n

procesul de retehnologizare. Exist n judeul Braov 13 centre de cercetri specializate ndomeniul agricol (sfecla de zahr, cartof, pajisti), n domeniul automobilistic sau al produselorrefractare si metalelor. S-au nfiintat chiar si centre de cercetare private n domeniile arheologieisi medicinii.

1.4.2 Date statistice privind economia judetului

I. INDUSTRIE

1. INDICII PRODUCIEI INDUSTRIALE%

luna corespunz toare din anul precedent = 100

1.I-31.XII.20102009 2010

7


8/25

fa de1.I-

dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov.1) dec.2)

Total jude139,

0119,

9119,

4120,

0129,

1138,

3112,

9115,

7105,

1100,

782,5

101,1

100,1

110,0

1) Date rectificate2) Date provizoriiNota 1: Date recalculate conform CAEN Rev.2 i ca urmare a schimb rii anului de baz (2005).Nota 2: Sursa datelor o constituie capitolul PROD din Cercetarea statistic lunar privind indicatorii pe termen scurt n industrie (IND TS). Indicii produc iei industriale (IPI) caracterizeaz evolu ia produc iei industriale totale la nivel de jude , n timp ce IPI, calculat la nivel na ional, caracterizeaz evolu ia valorii ad ugate brute la costul factorilor, realizat n activitatea industrial .

2. INDICII VALORICI AI CIFREI DE AFACERI DIN INDUSTRIE PE TOTAL (PIAA INTERN I PIAAEXTERN)

%

luna corespunz toare din anul precedent = 100 1.I-31.XII.2010

fa de1.I-

31.XII.20092)

2009 2010

dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct.nov.

1) dec.2)

Total jude137,

6126,

9134,

1128,

7136,

9133,

3128,

3112,

4106,

8106,

587,5

101,0

83,2 112,4

1) Date rectificate2) Date provizoriiNota 1: Date recalculate conform CAEN Rev.2 i ca urmare a schimb rii anului de baz

(2005).Nota 2: Sursa datelor o constituie capitolul CA din Cercetarea statistic lunar privind indicatorii petermen scurt n industrie (IND TS). Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie este calculat pe bazaunei cercetri statistice selective care cuprinde toate ntreprinderile cu peste 50 de salariai i uneantion de ntreprinderi cu 4-49 salariai. Conform recomandrilor europene indicii valorici ai cifrei deafaceri din industrie sunt calculai ca indici nedeflatai. Raportarea cifrei de afaceri pe judee se facedup sediul central al ntreprinderii furnizoare de date.

II. COMER INTERNAIONAL

3. COMERUL INTERNAIONAL CU BUNURIMii euro

2009 1) 2010

oct. nov. dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai 2) iun.2) iul.2) aug.2) sep.2) oct.3) 1.I-31.X3)

Total exporturiFOB

137381

126402

111785

137453

116813

135978

134340

141211

151752

140991

111812

148975

143220

1362544

Total importuri CIF169763

134460

105368

100554

119386

139329

123873

127112

148999

140181

116141

151237

141538

1308350

Sold FOB/CIF-

32382

-8058 64173689

9-2573-3351

10467

14099

2753 810 -4329-2262 16825419

4

1) Date definitive2) Date revizuite3) Date provizorii

III. TURISM

8


9/25

4. SOSIRI N PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DE CAZARETURISTIC, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICNumr

Tipuri de structuri de

primire turistic

2009 2010

dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.Total jude

40987

39115

34332

28015

31451

40187

38611

47418

64815

47806

44434

39853

52309

din care:

Hoteluri2506

22455

62193

01682

31799

92427

72295

42391

33229

62924

12755

92543

63252

2Moteluri 1255 957 951 1057 1303 1340 1648 2163 2911 2313 2268 2316 1946Vile turistice 2436 2066 2197 1220 1653 2276 1837 2767 3637 2263 2340 1557 3205Cabane turistice 723 897 1010 624 1133 1638 1541 1997 2188 1275 1386 961 1607

Pensiuni turistice 6850 6319 5658 5006 5179 6213 6133 74691023

47042 6851 6141 7444

Pensiuni agroturistice 3844 3649 2044 2722 3516 3787 3455 4395 6014 3810 3234 2866 4987

5. INNOPTRI IN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI DECAZARE TURISTIC, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICNumr

Tipuri de structuri deprimire turistic

2009 2010dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

Total jude100235

91338

76102

57086

62995

74489

81200

104665

141240

98763

89107

77421

119753

din care:

Hoteluri 60755

57809

48919

35578

36629

44118

50098

54863

71601

60328

55920

50366

75930

Moteluri 1714 1646 1299 1318 1777 1916 2344 3078 4094 3820 3053 3282 2942Vile turistice 6005 5020 5337 2414 3352 3904 3905 6953 9149 5326 4128 3070 6633Cabane turistice 2517 2066 1769 1190 2121 3022 2585 5874 5697 2285 2807 1863 3827

Pensiuni turistice1615

11457

51210

48975 9521

11641

12671

15396

21932

14735

14700

11695

15943

Pensiuni agroturistice1143

0

9195 5566 6510 8487 8271 79131090

8

1617

8

9161 7092 61651262

9

6. INDICELE DE UTILIZARE NET A LOCURILOR DE CAZARE%


Total jude 23,1 21,3 20,1 13,8 15,1 17,4 19,5 22,4 30,7 21,6 19,5 17,6 26,1

IV. FORA DE MUNC

7. EFECTIVUL SALARIAILOR - la sfritul perioadeiPersoane

9


10/25

2009 2010

dec. ian.1) feb.1)mar.1

) apr.1) mai1) iun.1) iul.1) aug. sep. oct. nov. dec.2)

Total jude161734

159721

158185

156978

156565

156162

155709

155156

154350

153380

152333

151800

150314

Agricultur , vn toare i servicii anexe, Silvicultur i Pescuit

260630313002297929712963295529442929291128912881 2852

Industrie i construc ii6781

46140

76081

76035

36019

46003

95986

55965

25934

25896

95856

75836

25779

0

Servicii9131

49528

39436

69364

69340

09316

09288

99256

09207

99150

09087

59055

78967

21) Date reestimate. Datele pentru perioada ian.-iul.2010 au fost reestimate pe bazarezultatelor cercet rii statistice lunare asupra ctigurilor salariale, completate cu informa iile existente n Registrul Statistic al ntreprinderilor pentru ntreprinderile cu 1-3 salaria i i au fost repartizate pe jude e i sectoare de activitate conform distribu iei ob inute din cercetarea statistic anual asupra costului for ei de munc din anul 2009. 2) Date estimateNot: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasific rii activit ilor din economia na ional CAEN Rev.2.

8. CTIGUL SALARIAL MEDIU BRUTlei/persoan


Total jude 172619071889201518891938195418261812181518521971 1988Agricultur , vn toare i servicii anexe, Silvicultur i Pescuit

127212691344133814031387142913791383145814691475 1536

Industrie i construc ii * ) 188218731864196719321945203119331922194519982187 2155Servicii *) 163919481923206818741948191517631746173317581830 1883

Nota 1: ncepnd cu luna iulie 2010 se aplic prevederile legale n vigoare, referitoare la impozitarea tichetelor de mas (O.U.G. nr. 58/26 iunie 2010 pentru modificarea i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal i alte m suri financiar-fiscale), respectiv reducerea cu 25% a drepturilor salariale cuvenite personalului din sectorulbugetar (Legea nr.118/2010 privind unele m suri necesare n vederea restabilirii echilibrului bugetar).Nota 2: Datele lunare privind ctigul salarial mediu brut sunt ob inute printr-o cercetare statistic selectiv . ncepnd cu luna ianuarie 2010, eantionul cuprinde, pe total ar , 25000 unit i economico-sociale. Unit ile din sectorul bugetar (vezi notelemetodologice) sunt cuprinse exhaustiv n cercetare, excep ie f cnd unit ile administra iei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe baz de eantion reprezentativ la nivel de jude (cca. 770 de unit i). Pentru sectorul economic, au fost incluse n cercetare unit ile cu 4 salaria i i peste, care reprezint 92,73% din num rul total al salaria ilor din acest sector.

Nota 3: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasific rii activit ilor din economia na ional CAEN Rev.2.

10
http://var/www/apps/conversion/current/tmp/scratch27089/afis.php?f=48697http://var/www/apps/conversion/current/tmp/scratch27089/afis.php?f=48697


11/25

*) Informa iile privind ctigurile salariale pentru activit ile de extrac ie a petrolului brut i a gazelor naturale, de pot i de curier i intermedieri financiare (conform CAEN Rev.2), n cea mai mare parte, sunt repartizate pe jude e dup sediul central al ntreprinderii furnizoare de date.

9. CTIGUL SALARIAL MEDIU NET

Lei/persoana


Total jude 127013911386147513871422143913311320132513561441 1446Agricultur , vn toare i servicii anexe, Silvicultur i Pescuit

945 939 1002 991 1035 1021 1048 1010 1014 1067 1078 1084 1128

Industrie i construc ii * ) 137613691372144414211428149314091396141414501586 1557Servicii *) 121214201407150913721429141112851274126812961346 1377

Vezi Nota 1 de la tab. 8Nota 2: Datele lunare privind ctigul salarial mediu net sunt ob inute printr-o cercetare

statistic selectiv . ncepnd cu luna ianuarie 2010, eantionul cuprinde, pe total ar , 25000 unit i economico-sociale. Unit ile din sectorul bugetar (vezi notelemetodologice) sunt cuprinse exhaustiv n cercetare, excep ie f cnd unit ile administra iei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe baz de eantion reprezentativ la nivel de jude (cca. 770 de unit i). Pentru sectorul economic, au fost incluse n cercetare unit ile cu 4 salaria i i peste, care reprezint 92,73% din num rul total al salaria ilor din acest sector.Nota 3: Sectoarele de activitate sunt definite conform clasific rii activit ilor din economia na ional CAEN Rev.2. *) Informa iile privind ctigurile salariale pentru activit ile de extrac ie a petrolului brut i a gazelor naturale, de pot i de curier i intermedieri financiare (conform CAEN Rev.2), n cea mai mare parte, sunt repartizate pe jude e dup sediul central al ntreprinderii furnizoare de date.

10. NUMRUL OMERILOR NREGISTRAI - la sfritul perioadeiPersonae


Total jude2182

52273

22313

42270

72193

62080

21987

22028

41902

41848

91784

11763

61774

2

B rba i 1207

01269

01304

51289

61243

61183

71130

01154

61067

71037

71000

39957

10081

Femei 97551004

21008

99811 9500 8965 8572 8738 8347 8112 7838 7679 7661

Sursa de date: Agen ia Na ional pentru Ocuparea For ei de Munc

11. RATA OMAJULUI NREGISTRAT - la sfritul perioadei%

2009 2010

dec.1) ian.1) feb.1)mar.1

) apr.1) mai 1) iun.1) iul.1) aug.1) sep. oct. nov. dec.

Total jude 8,7 9,0 9,2 9,0 8,7 8,3 7,9 8,1 7,6 7,4 7,1 7,0 7,1B rba i 8,5 8,9 9,2 9,1 8,7 8,3 7,9 8,1 7,5 7,3 7,0 7,0 7,1Femei 9,0 9,2 9,3 9,0 8,7 8,2 7,9 8,0 7,7 7,4 7,2 7,1 7,0

1) Rata omajului nregistrat recalculat cu popula ia activ la 01.01.2010. Sursa de date: Agen ia Na ional pentru Ocuparea For ei de Munc

V. INDICATORI SOCIALI

11


12/25

12. NUMRUL MEDIU I PENSIA MEDIE LUNAR A PENSIONARILOR DE ASIGURRI SOCIALEDE STAT

2009 2010

trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II trim. IIINum rul mediu al pensionarilor -

persoane133115 134036 134989 136103 136944 137039 137864

Pensia medie lei 824 855 861 884 885 891 893

13. MICAREA NATURAL A POPULAIEIPersoane

2009 2010 1)

dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.N scu i-vii 512 490 517 579 503 508 544 599 630 540 558 540 538Deceda i 571 553 471 510 502 474 433 457 460 500 498 529 531Spor natural -59 -63 46 69 1 34 111 142 170 40 60 11 7C s torii 142 149 158 111 271 328 179 673 679 488 347 133 102

Divor uri 80 14 59 45 51 107 105 75 158 80 42 84 57Deceda i sub 1 an 6 1 4 3 3 2 3 2 3 2 6 5 7

1) Date provizoriiNot : Repartizarea pe jude e s-a f cut astfel: n scu ii-vii dup domiciliul mamei, decesele dup domiciliul decedatului, c s toriile dup locul ncheierii i divor urile dup ultimul domiciliu comun al so ilor.

VI. CONSTRUCII

14. AUTORIZAII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLDIRI REZIDENIALE

2009 2010

dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.Total jude 75 49 45 97 81 99 86 96 94 75 84 45 45

15. LOCUINE TERMINATE

2009 2010trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II trim. III 1)

Locuin e t erminate 185 380 363 897 170 417 615mediul urban 97 288 243 742 91 312 512mediul rural 88 92 120 155 79 105 103

1)

Date provizoriiNot : Indicatorul "Locuin e terminate" se refer la totalul locuin elor finalizate n cursul trimestrului.

VII. ALI INDICATORI

16. NMATRICULRI DE SOCIETI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRIN LA CAPITALULSOCIAL SUBSCRIS, n luna septembrie 2010

nmatricul ri de societ i

Valoarea capitalului social total subscrisexprimat n:Valut

12


13/25

comerciale-num r-

Monedana ional - mii lei -

Dolari SUA EURO

Total jude 18 50,7 15200,0 11132,3

Sursa de date: Oficiul Na ional al Registrului Comer ului

17. INDICATORI PRIVIND ACTIVITATEA DESFURAT DE COMISARIATELE JUDEENE PENTRUPROTECIA CONSUMATORILOR, N 1.I - 31.XII.2010

Num rul ac iunilor de

controldesf urate

Valoarea produselor iserviciilor neconforme

controlate- lei -

Valoareatotal a

amenziloraplicate

- lei -

Valoareav rs mintelor

la buget(ncasate

operativ +execut ri

silite)- lei -

Totaldin care:

extracomunitare

Total jude 4673 4560900,1 1511479,5 13104950,0 1800550,0

Sursa de date: Autoritatea Na ional pentru Protec ia Consumatorilor

2. Prezentarea potentialului turistic al judetului

2.1 Resurse turistice naturale

2.1.1 Relieful

Relieful judetului este accidentat si creste n altitudine de la nord spre sud. La nord se

afl Depresiunea Fagarasului si Depresiunea Braov, desprite de ctre culmile scunde aleMunilor Perani, iar la nord-vest se ntinde o parte din Podiul Trnavelor. Spre sud se nalversantul nordic al Fgrasului, care depete n unele locuri 2000m altitudine, MuniiBucegi, Piatra Craiului, Postvaru, Piatra Mare, Munii Ciucas si o parte din Munii ntorsuraBuzului.

2.1.2 Apele

Cel mai important ru este Oltul, care strbate judeul pe o distan de 210 km. Peparcurs primete: Baraoltul, Vrghiul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Rul Negru,

Timisul, Brsa, Ghimbelul, inca, Smbta, Vulcnia, Sebeul, Berivoiul, Breaza, Vitea iRodbavul. n categoria apelor stttoare se nscriu lacurile glaciare din Munii Fgra (Urlea,Podragul) i cele antropice pentru alimentarea cu ap potabil a localitilor.

2.1.3 Clima

Clima judeului este temperat-continental, mai precis caracterizat de nota de tranziientre clima temperat de tip oceanic si cea temperat de tip continental; mai umeda si rcoroasn zonele montane, cu precipitaii relativ reduse si temperaturi uor sczute n zonele mai joase.Pe vrful Omul se nregistreaz cea mai joas temperatur medie anual (-2,6 oC) i cea mairidicat medie de precipitaii anuale din ar (1.346 mm). Temperatura medie anual n judeeste de 8 oC. Temperatura minim absolut pe ar a fost nregistrat la 25 ianuarie 1942 nlocalitatea Bod (-38,5 oC). Vnturile nu prea strbat depresiunile, dar pe culmile munilor ajung

13


14/25

chiari la 25-30 m/s. Vnturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord i nord-est concur lapstrarea timpului frumos.

2.1.4 Fauna

Fauna este foarte variat, gratie multitudinii biotipurilor ntlnite din valea Oltului pnape crestele muntoase. Dac n mlastinile eutrofe ale Tarii Brsei se ntlnesc numeroase speciiinteresante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tmpa sau Dealul Cetatii sunt

populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte i de es sunt populate despecii diferite de pesti (pstravi, lipan, mreana, etc.) iar n sistemele cu exces de umezeala, ca sin paduri, abund specii de amfibieni, reptile, psri (sorecarul comun, sorecarul ncaltat, barzaalb, barza neagr, vnturei, herei, potrnichi, acvile, cocosul de munte, prundrisul de piatr)si mamifere (capra neagr, ursul, cpriorul, mistreul, rsul, etc).

2.1.5 Ariile naturale protejate si monumente ale naturii din judetul Brasov

Puine judee ale Romniei au o mbinare att de armonioas a potenialului naturalturistic cu valorile culturale i istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a fcut difereniat, n funcie de apropierea i posibilitile de acces fa de principalele centrede interes turistic. Munii Ciuca, cuspectaculosul lor reliefruiniform (Tigile,Babele la sfat, Sfinxuldin Ciuca) sunt mai

puin frecventai de turitii au n judeul nostru doarbaza turistic de la BabaRunca.

Culoarul Branului, cu satele risipite i peisajele pitoreti beneficiaz de cea maidifersificat ofert a turismului rural din Romnia, att n Bran ct i la Fundata, Moeciu,imon, Petera, Mgura sau irnea.

Munii Piatra Craiului sunt unici n Carpaiiromneti prin relieful impuntor al crestei calcaroase,

crenelate i abrupte, dar i prin speciile rare de vegetaiei faun. Turitii se pot adposti la cabanele Plaiul Foii,Curmtura, Gura Rului sau refugiile din Vrful Ascuiti Grind. Aici se afl cea mai recent rezervaie naturalcu un puternic potenial investiional.

Poiana Braov - staiune de odihn i tratamentcu sezon permanent - este situat la poalele versantului de nord al munilor Postvarul i la 12km sud-vest de oraul Brasov. Deine cea mai dens i modern dotare turistic montan dinara noastr: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri de 2,3,4 i 5stele, cu piscin, sli de spectacole i conferine, debarcader, centru de echitaie, baze sportive

i stn turistic.

14


15/25

Clima montan tonifiant, cu o temperatur medie anual de 5C (media temperaturii niulie este de 14,5C; media temperaturii n ianuarieeste de -5C), iar precipitaiile depesc 900mm anual(frecvena averselor este mare). Stratul de zapaddureaz cca 120 de zile pe an.

Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de prafi particule care provoac alergii, presiuneaatmosferic relativ scazut i ionizarea intens, suntfactorii naturali care recomand staiunea pentrutratamentul nevrozei astenice, pentru stri de epuizarei surmenaj fizic i intelectual, pentru anemiisecundare i boli endocrine, pentru boli ale aparatuluirespirator . Poiana Braov este cea mai renumit staiune pentru sporturile de iarn din Romniai totodat un important centru turistic internaional. Staiunea pune la dispoziia turitilor ovariat reea de transport pe cablu i numeroase prtii de schi de care pot beneficia toi cei caredoresc s schieze.

Plecnd din staiunea Poiana Braov se poate ajunge la cabanele de pe Postvarul iCristianu Mare, precum i la cetatea rneasc a Rnovului, aflat la 14km distan.

Masivul nvecinat,Piatra Mare, cu frumoaselecascade apte Scri, Taminai cu Petera de Ghia,dispune numai de cabane

periferice: Dmbul Morii,Susai i altele. Versantulnordic al Bucegilor prezintcele mai atractive peisaje de

pe teritoriul judeuluiBraov: vile glaciareGaura, Mlieti, igneti,Clincea, turnurile vrfului Scara i Brna Caprelor.

Masivul Bucegilor, Parc Natural de interes naional,prezint peisaje atractive cu spectaculoase vi glaciare i cabane decreast, oferind posibiliti de practicare a drumeiilor montane,alpinismului, snowboardului i a schiului de fond i alpin.

Munii Perani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice nzona nord vestic a judeului constnd n arii protejate i monumente

ale naturii, obiective istorice, culturale i monumente de arhitectur,Munii Fgra, zon aflat n prezent n curs de legiferareca parc naional, sunt cei mai nali i spectaculoi muni dinRomnia.

15


16/25

2.2 Resurse turistice antropice

Castelul Bran denumit si castelul Dracula esteunul dintre cele mai pretioase vestigii istorice dinTransilvania. Daca peretii monumentului ar vorbi, ne-ar

putea destainui secole intregi de istorie, veacuri de legendasi povesti cum nu s-au mai auzit. Castelul este un vestigiuautentic, situat in pasul Rucar-Bran, la 30 km demunicipiul Brasov. Este amplasat strategic, pe margineaunei stanci inalte, pentru a spori vizibilitatea asupra zonei.

Bastionul Graft. Situat la mijlocul incinteifortificate dinspre Dealul Straja (Warthe), bastionul prezinta

particularitatea construirii in arcada, cu o latura sprijinita pe zidul deaparare si cu cealalta situata pe un pinten stancos.

Bastionul Graft avea un dublu rol: asigura legatura dintre oras si

Turnul Alb si intarea apararea pe latura de nord a orasului. Bastionul carestrapungea zidurile, avea baza ridicata dintr-un perete lat de circa 4 metrisi era compus din doua etaje si un pod prevazute cu guri de tragere si guri

pentru smoala clocotita. Accesul spre Turnul Alb era asigurat printr-unpod care urca panta pana in dreptul intrarii in Turnul Alb de undeaparatorii coborau o scara pentru a permite intrarea in turn. Intre anii2003-2004 bastionul Graft a suferit lucrari ample de restaurare fiind redavizitarii publicului. In prezent in Bastionul Graft este gazduita o sectie aMuzeului Judetean de Istorie Brasov expozitia de la Graft are ca tematicaMestesugarii din Brasov aparatori ai cetatii.

Bastionul Tesatorilor este unul dintre cele sapte bastioane construite in jurul incintei

Brasovului. Bastionul a fost ridicat intre 1421-1436 de catre mesterii apartinand bresleitesatorilor. El se afla in coltul de sud-vest al cetatii, aparand zona de pajiste de sub Tampa.Numele constructiei este dat de specificul bresleitesatorilor care l-a construit, pentru a apara sudulcetatii. Incinta Bastionului, cu numeroase galerii

pe doua nivele, masiv construite din barne destejar, inconjoara o curte interioara ce puteaadaposti cateva sute de breslasi si bunurileacestora in vreme de restriste. Doua turnuletereprezentau punctele de observatie din care erauurmarite manevrele inamicului. In interiorul

zidurilor se afla galerii etajate cu trei si patrunivele pentru aparatori.

Bastionul era strajuit in coltul sudic, de oconstructie impunatoare ce indeplinea si functia de foisor de unde se putea supraveghea toatazona exterioara. Avem astfel un exemplu despre rigoarea stiintei constructiilor cavaleresti aleepocii. Prevazut cu foisoare, galerii, constructia era un adevarat bastion al rezistentei. Aici sedepozitau documentele breslei, se tineau intruniri pentru instructia militara, se confirmauucenicii in tainele tesatoriei.

16


17/25

Biserica Neagra este unul dintre cele mai importantemonumente in stil gotic din Transilvania, inceput in secolul XIV (1395)si terminat in secolul XV. Se caracterizeaza prin forme decorativedeosebit de bogate ale portalelor, sculpturi exterioare (statui, fiale,fleuroni) si din interior. Se pastreaza fragmente din pictura murala din

secolul XV si o importanta colectie de covoare orientale datand dinsecolele XVII-XVIII. Biserica a fost deteriorata de marele incendiu dinanul 1689 care a distrus si o mare parte din oras. In urma acestui tragiceveniment cladirea innegrita de fum a capatat numele de "Biserica

Neagra". Refacerea sa a durat peste opt decenii.Biserica Neagr este cel mai mare edificiu de cult n stil gotic

din sud-estul Europei, msurnd 89 de metri lungime i 38 de metrilime. n aceast biseric ncap circa 5.000 de persoane.

Biserica este celebr nu doar prin dimensiunile sale ci i prin alte lucruri: astfel, nclopotni se afl cel mai mare clopot din spaiul romnesc, un clopot din bronz care cntrete6 tone. Corul susinut de contrafori exteriori decorai cu edicole care adpostesc statui de sfini

constituie unul din puinele exemple de acest tip din Transilvania. Colecia de covoare orientalea Bisericii Negre este cea mai bogat de acest tip din Romnia.

Biserica Ortodoxa "Sf. Nicolae" este un important ansamblu de arhitecturaromaneasca din Transilvania datand din secolele XVI-XVIII. Actuala cladire a fost construita

pe locul unei bisericute de lemn, mentionate documentar la sfarsitul veacului XIV. Cu ajutorulmaterial al domnilor din Tara Romaneasca si Moldova, biserica a fost refacuta si marita. Se

pastreaza un valoros ansamblu de pictura murala din secolele XVIII si remarcabile piese de artaveche romaneasca. Imprejurul bisericii, alaturi de cladirea vechii Scoli romanesti se afla fostelechili si cimitirul datand din secolul XVIII.

Casa negustorilor sau Podul Batusilor.Cladirea, inaltata intre anii 1541-1547 de catreAppolonia Hirscher, vaduva cunoscutului jude alBrasovului, reprezinta un valoros monument dearhitectura al orasului. Aceasta ocupa primul locintre constructiile civile ale Brasovului, dinsecolul al XVI-lea, avand lungimea de 67,40metri si fiind alcatuita din doua paviloaneseparate printr-o curte interioara, unite laextremitatile frontale.

Stalpii de piatra, amintind stilulRenasterii, arcadele de la parter si cele de la etaj, acoperisul abrupt acoperit cu sindrila, coborat

pana sub limita superioara a zidurilor, dadeau cladirii un aspect deosebit. Intrarea arcuita,pastrata in forma initiala, reprezenta principala intrare a cladirii. Vestigiile unor vechi ziduriamintesc configuratia din trecut a pavilionului, cu doua birouri si doua magazii mari, destinate,

probabil, oficiului vamal. Pivnita spatioasa, cu bolti frumoase si masive, era compartimentata inpartea dinspre piata, potrivit structurii incaperilor de la parter. O parte din pivnita este insaspecial conceputa pentru pastrarea vinurilor. Puternicul incendiu de la 1689, precum si cel din1699, afecteaza si Podul Batusilor.

Intre 1759-1847 au avut loc transformari radicale. De-a lungul vremii, cladirea a purtatdenumiri diferite: "Podul Batusilor", "Casa negustorilor", "Casa Hirscher". "Poduri" eraudenumite centrele de vanzare a produselor, mai ales a celor realizate de catre cizmari si cojocari.Si pentru ca in aceasta cladire isi desfaceau marfurile in mare parte pantofarii, numiti "batusi"

(dar nu numai ei), cladirea a primit numele de "Podul batusilor".

17


18/25

Renumele de care s-a bucurat Podul Batusilor de-a lungul vremii reflecta puternicul rolcomercial al Brasovului, care a beneficiat din timpuri vechi de importante privilegii acordate devoievozii Tarii Romanesti si ai Moldovei. O statistica din 1798 arata ca la Brasov fiintau 43 de

bresle si 1227 de ateliere. Inca de la 10 iunie 1364 Brasovul beneficiaza de dreptul de targ. Celedoua targuri anuale ale Brasovului sunt frecventate de peste 300.000 de oameni.

Casa Sfatului. In veacul al XIV-lea, pe loculunde se afla astazi Muzeul de Istorie Brasov, exista unturn, situat pe atunci in afara cetatii. Acesta isioglindea silueta in apele paraului ce cobora dinspreSchei spre Prundul Rozelor. In jur se afla o zona

paraginita care ingreuna accesul spre santurile deaparare ale cetatii. Turnul raspundea la doua necesitati:una de paza, alta comerciala. Pe atunci intrareanegustorilor straini in cetate era oprita, ei trebuind sa-sidesfaca marfurile in jurul turnului.

In secolul al XV-lea cetatea isi largeste

perimetrul, astfel in cuprinsul ei intrand si turnul ei depaza, precum si cladirea breslei cojocarilor, aflata invecinatate. In 1420, acestei cladiri i se adauga un etaj

pentru sedintele sfatului si pentru procese. Cladireacapata atunci denumirea de "Casa Sfatului". Aici este

prezentat, la 17 februarie 1550, spectacolul cu piesa deteatru "Abel vinde pe Cain". Cojocarii isi pastreaza dreptul de proprietate asupra parterului panain 1872, cand breselele sunt legal desfiintate. Intre 1515-1526 se adauga cladirii noi incaperi,destinate negustorilor de marfuri fine (matasuri, bijuterii, etc.). Intre 1525-1528 a fost construitturnul pentu observatie, inalt de 58 m. Turnul central este inconjurat de alte patru turnuri maimici, avand in varf cate o sfera. Prezenta acestora semnifica dreptul orasului de a da sentinta cumoartea.

Prin 1523, in turnul Casei Sfatului este instalat un ceas, de catre mesterul Georgius dinSighisoara. Marele incendiu din 1689 provoaca distrugeri insemnate, iar acoperisul este distrusin intregime, reparatiile execut?ndu-se dupa opt decenii.

Dupa prima refacere, cladirea are un acoperis simplu de sindrila, pentru ca dupa 1774 sai se inalte altul, in forma de bulb. Tot atunci i se adauga loggia de la parter, in stilul renasterii,

pe care este asezata stema orasului. Din inaltimile turnului se vesteau diferite evenimante, depilda incendiile. De aici denumirea de "Turnul Trompetilor". O incapere adaugata cladirii laparter era destinata pompierilor si instalatiilor de stingere a incendiilor. Aceasta a fost pastratapana in secolul XVIII-lea. In preajma cladirii cu turn se afla piata, compartimentata dupa

specificul produselor desfacute: targul graului, sirul dogarilor, situl inului, sirul florilor.Monumentul si zona in care acesta este situat evoca si evenimente dramatice: in cladireasfatului se aflau si incaperile inchisorii, iar in apropiere se inalta spanzuratoarea. Aici a fostexpus in 1688, dupa executie, capul lui Stefan Stenner, unul dintre cei patru conducatori airascoalei impotriva stapanirii orasului. In 1792 sinistra instalatie pentru spanzuratoare estemutata in fata Portii Cetatii. Aici, in Casa Sfatului, se iau, veacuri de-a randul, hotarari legate deevenimente importante pentru Brasov, Tara Barsei, sau chiar pentru intreaga Transilvanie. Aicise decide opozitia impotriva predarii orasului Habsburgilor. Aici tine Mihai Viteazul una dindietele Transilvaniei.

Astazi Casa Sfatului se prezinta intr-o forma asemanatoare cu cea de dupa reconstructiadin 1770-1774. In ceea ce priveste turnul, in forma sa actuala, dateaza din 1910. In 1950 in Casa

Sfatului este inaugurat Muzeul de Istorie al Judetului Brasov.

18


19/25

Poarta Ecaterinei. Vechea poarta iesea in afara zidurilor cetatii si dispunea de galeriidin lemn etajate. Un document din 1522 consemneaza existenta unui depozit de obuze si praf de

pusca, precum si a unei locuinte pentru paznic. In 1559 se construieste in fata portii un turnpatrat, prevazut cu un pod mobil pe lanturi, peste santul cu apa. In cele trei parti exterioareturnul era dotat cu guri de foc, deci exista trei guri de tragere. Construita pe trei nivele, cu patru

turnulete care arata dreptul medieval al cetatii de a aplica asupra locuitorilor pedeapsa suprema.Deasupra intrarii se afla sculptata steama orasului Brasov care reprezinta o coroana deasupraunei buturugi cu 7 grupe de radacini groase. Zidurile care alcatuiau aceasta poarta au fostdemolate in 1827. In prezent se mai pastreaza turnul din exterior, impropriu denumit "PoartaEcaterinei".

Poarta Schei. In documente apare si subdenumirea de "Poarta Valahica". Este ridicata langaPoarta Ecaterinei. Avea forma unui partrat ce iesea inafara zidurilor cetatii. In capatul strazii Muresenilors-a ridicat si un turnulet. In zidurile portii existau optgauri de tragere pentru turnurile care erau aduse de la

Praga. In 1827 pentru o asigura o mai buna circulatieintre Cetate si Schei, poarta a fost daramata dupa cesuferise stricaciuni dupa incendiile din 1689 si 1738.Intre 1828-1829 s-a construit actuala Poarta Schei pestrada Nicolae Balcescu.

Statuia lui Johannes Honterus. Este situata pe strada Curtea Johannes Honterus, incurtea Bisericii Negre, municipiul Brasov, judetul Brasov, fiind dezvelita in 21 august 1898.Este opera a sculptorului berlinez H. Magnussen si are o inaltime totala 5,10 m. Statuia esteamplasata pe un soclu de granit cu doua basoreliefuri din bronz, basorelieful de pe laturavestica il prezinta pe umanist in tipografia sa, unde s-au realizat primele tiparituri in anul 1539,iar cel de pe latura estica prezinta scena in care acorda impartasania unui bolnav in prezentafamiliei acestuia.

Turnul Alb. Aflat la o diferenta de nivelde 30 m fata de oras, era legat de Bastionul Graft.A fost construit, potrivit cronicilor, in 1460 sau1494 cu o forma de semicerc inchis inalt de 18 -20m. Iniial, Turnul Alb a fost ncredinat pentruntreinere i ca loc de aprare a orauluimeterilor cositorari i armari, iar din 1678rmne doar n grija armarilor, cositorariirscumparndu-si obligaia de aprare. Nici el

nu a scpat de aciunea timpului, iar mareleincendiu din aprilie 1689 care a devastat ntreagacetate, transformnd n cenu o mare parte a patrimoniului de arhitectur, s-a extins i asupraTurnului Alb. Grav afectat, a fost renovat n anul 1723. n anul 1902 s-au mai efectuat o serie delucrri de ntreinere, iar n anul 1975 a fost renovat, cptnd aspectul actual. Iluminat petimpul nopii, din anul 2002 i eliberat de vegetaia care l ascundea ochiului, Turnul Alb esteacum un monument pitoresc, un punct de atracie n refugiul Belvedere de pe drumul ce duce nPoiana Braov.

Bastionul Fierarilor. Se afla in nordul vechii cetati. Atestat documentar la 1529,bastionul a fost conceput in forma de pentagon. Dispunea de o poarta prevazuta cu posibilitatide aparare, de trei galerii interioare etajate, de mijloace de lupta. In 1668 si 1709, dupa cum

rezulta din socotelile orasului, aici au fost executate importante lucrari de reparatii. Dinstructura sa initiala s-a mai pastrat putin. Cladirea adaposteste in prezent Arhivele statului,

19


20/25

filiala Brasov. Organizata in acesta forma in 1938 filialasi-a sporit considerabil fondurile in ultimul sfert de veac.In prezent, acesta institutie brasoveana dispune de circa300 de fonduri si colectii arhivistice si de o bibliotecadocumentara cu peste 40.000 de volume. Filiala din

Brasov a Arhivelor statului pastreaza un inestimabilmaterial documentar ilustrand evenimente de seama dinistoria poporului roman, adevarate monumente ale istoriei,limbii si literaturii romane. Se pastreaza aici cel mai vechidocument elaborat de catre cancelaria Tarii Romanesti -

privilegiul acordat brasovenilor de catre Vlaicu Voda la 20 ianuarie 1368; primul document allimbii romane - scrisoarea lui Neacsu din Campulung, adresata lui Johannes Benkner, judeleBrasovului, la 1521; documentele atestand pentru prima data existenta oraselor Braila si Slatina;documente de la Mircea cel Batran cel mai vechi document in limba latina aflat aici dateaza dela 1353; un document slavon de la 1369; un document in limba germana de la 1427; undocument in limba maghiara de la 1557; documente in limba italiana (1571), greaca (1577),

turca (1613). Se pastreaza aici documente legate de viata si activitatea unor personalitati deseama ale culturii noastre: Ion Popovici-Banateanu, Nicolae Teclu, Ioan Bogdan, StefanOctavian Iosif, Vasile Demetrius, Octavian Goga, Gh. Bogdan-Duica, Liviu Rebreanu.

Turnul Negru. Deasupra Bastionului Fierarilor a fost ridicatin secolul XIV, pe o stanca din apropiere, Turnul Negru. Turnul cuzidurile inalte de 10 m, cu un acoperis piramidal tuguiat, era legat

printr-unpod mobil cu fortificatiile orasului. Turnul Negru avea scopulde a impiedica apropierea dusmanilor de ziduri. Paznicii, aflati pegaleria de lemn a etajului superior dadeau alarma in cazul unui atac,dar si pentru izbucnirea incendiilor. Numele turnului s-a datoratincendiului care l-a cuprins la 23 iulie 1559 dupa ce a fost lovit de untrasnet. Un alt incendiu, datorat tot intemperiilor vremii, a afectat dinnou construcia n anul 1696, fcnd necesare lucrri de refacere iconsolidare. n gravura Cetatea Braovului n 1735 1763, aparindgravorului I. I. Haas, apare i Turnul Negru, ntreg, semn c fuseserefcut dup incendiul amintit. Dei trecerea timpului i-a lsatamprenta i pe Turnul Negru, abia n anul 1901 s-au efectuat lucrri de consolidare la parteasuperioar a zidurilor. Cele mai ample lucrri de consolidare i refacere se execut n anul 1996,dup ce n urm cu patru ani, de la ploaia din 3 spre 4 iulie 1991, zidul sudic s-a prbuit.Atunci turnul a cptat aspectul actual, cu acoperiul piramidal de sticl. n anul 2001 s-a lucratn interiorul turnului, refcndu-se planeele galeriior i scrile de acces, monumentul pn

atunci, privit doar din exterior, devine vizitabil, n el organizndu-se un punct muzeal. Astfel,Turnul Negru intr n circuitul expoziional, aflat sub patronajul Muzeului de Istorie. Acum nuse mai ajunge la el pe podul mobil, ci pe drumul deschis de pe Aleea Dup Ziduri.plasarea unorsurse luminoase la baza lui, l transform ntr-una diin atraciile nocturne ale oraului.

2.3 Principalele trasee turistice

Brasov resedinta de judet - Tara Barsei Muntii Darstelor Mv. Tampa, Postavaru -

Muzeu etno, Muzeu arta, Casa Sfatului din 1420 cu turn de 58m (sec.13) - Muzeu istorie,Muzeul Cetatea Brasovului in "Bastionul tesatorilor" 1425, Cetatea Brasovului (ruine) 1624 cu

20


21/25

zid de incinta (8-12m inalt si 2-4m grosime), "Turnul Alb" si "Turnul Negru" sec.15(ruine)/dealul Warte, Poarta Ecaterinei 1559 cu vechea stema a orasului, Castelul Cetatuiasec.15, "Scheii Brasovului" sec.15, Biserica Neagra 1384, Biserici evanghelice "Sf.Bartolomeu" 1223, "Sf. Martin" sec.15 si "Blumana" 1777, Biserica franciscana "Sf.Ioan" 1506,Biserica catolica "Sf. Petru si Pavel" 1776, Liceul Honterus 1545, Parcul dendrologic si Palatul

Stirbei sec.19 Traditii: "Alaiul Junilor din Scheii Brasovului" festival de port (anual pe 1 mai),"Cerbul de Aur" festival muzica usoara (in luna august), "Parada portului popular" anual, targanual in luna octombrie, "Festivalul international al obiceiurilor de iarna" anual in lunadecembrie - Poarta Ecaterinei 1559 fenomene paranormale - sporturi de iarna, drumetii,"Muntele Postavaru ", "Muntele Tampa", "Stejerisul Mare" rezervatii naturale, telecabina.

Predeal oras/pas situat la cea mai mare altitudine din tara (1040 m alt.)- DefileulPrahovei Muntii Bucegi, Baiului (Neamtului) Mv. Postavaru, Piatra Mare, Morarului dealuri Clabucetele Predealului, Malul Ursului, Cioplea/izvorul raului Prahova si pe raul Timis- balneo- indicat in nevroze astenice, surmenaj, debilitate fizica, afectiuni endocrine -Manastirea "Predeal - Sf. Nicolae" (F) 1818 monument istoric cu picturi originale, sporturi deiarna-partie schi cu telescaun si teleschi, zapada 100 zile/an, trecerea intre Transilvania -

Muntenia, trasee spre Vf. Paltinu, Vf. Neamtu, Vf. Unghia Mare.Predeal - Paraul Rece - 960 m alt. - Clabucetele Predealului Muntii Bucegi/raul

Paraul Rece - balneo- indicat in nevroze, debilitate, surmenaj, rahitism, endocrine, aer munte,tonic, aer curat-ozonat, paduri de conifere, drumetii - Vf. Omu-centrul energetic al Romaniei,Trei Brazi, Poiana Secuilor, teleschi.

Predeal - Timisu de Sus - Clabucetele Predealului Muntii Barsei Mv. Postavarul,Piatra Mare/raul Timis - balneo-sanatoriu pentru boli nervoase, debilitate, respiratorii, aermunte, tonic, drumetii spre cabane: Poiana Secuilor, Trei Brazi, Paraul Rece, Masive PiatraMare si Postavaru.

Predeal - Timisu de Jos - Muntii Bucegi, Baiului (Neamtului) - Depresiune Predeal-Timis - Clabucetele Predealului - Masive Gatul Chivei, Carbunaru, Darstelor, Postavaru, PiatraMare, de la Halta Dambu Morii-cabana Dambu Morii trasee spre Pestera de Gheata (traseu 6) siCascada Sapte Scari spre izvorul raului Sipoaia.

Bran sat Simon zona: Cheile Simonului - Muntii Bucegi - Biserici "Sf. Nicolae"sec.19 si "Cuvioasa Parascheva" 1790, Schitul "Soborul Sfintilor 12 Apostoli - Bran" (F) 2006

pe Dealul Balaban.Poiana Brasov statiune - Muntii Poiana Brasov - Schitul "Sf. Ioan Botezatorul

Poiana Brasov" - 2000 punct de pornire in trasee pe Muntii Postavaru.

3. Analiza circulatiei turistice

n ansamblul micrii turistice din Romnia, judeul Braov ocup locul II (dup judeulConstana), constituind cea mai important i frecventat zon sub aspectul turismului cu

caracter montan, concentrnd totodat o mare diversitate de obiective turistice. Judeul Braovdispune de 452 uniti de cazare turistic din care 55 hoteluri, 10 moteluri, 46 vile, 14 cabane,

21


22/25

129 pensiuni turistice urbane, 181 pensiuni turistice rurale. Capacitatea de cazare turistic erade 12.401 locuri.

Turismul n luna decembrie in perioada 1.I 31.XII.2008 n

judetu l Brasov

Sosirile si nnoptarile n structurile de primire turistica cu functiuni de cazare din judetulBrasov n luna decembrie 2008, comparativ cu luna corespunztoare a anului precedent, aunregistrat o scadere cu 12,7%, respectiv cu 10,3%.

turisti -Sosiri Total Romni Straini

Decembrie 2008 47694 44341 3353Decembrie 2007 54622 50310 4312Decembrie 2008 fata de Decembrie 2007 87,3 88,1 77,8

n luna decembrie 2008, sosirile turistilor romni au reprezentat 93,0% din numrul totalde sosiri, iar n luna decembrie 2007 92,1%.

turisti -

Sosiri Total Romni Straini

1.I 31.XII.2008 581983 480422 1015611.I 31 .XII.2007 556816 452586 1042301.I 31 .XII.2008 fata de 1.I- 31.XII 2007

104,5 106,2 97,4

Sosirile nregistrate n structurile de primire turistica cu functiuni de cazare din judetulBrasov au fost n perioada 1.I 31 .XII.2008, comparativ cu perioada corespunztoare din anul2007, n crestere cu 4,5%.

Turiti cazai n structuri de primire turistic pe tipuri de structurii tipuri de turiti

numr persoane

Judeul Braov 2005 2006 2007 2008 2009

Total Total 448147 484044 556816 581983 451683Romni 359259 401307 452586 480422 376716Strini 88888 82737 104230 101561 74967

HoteluriTotal 278003 317643 349712 335397 263392

Romni 213262 254433 269539 264296 211275Strini 64741 63210 80173 71101 52117

HosteluriTotal 55

Romni - - - - 55Strini - - - 0

Hanuri si moteluri Total 26790 28252 28770 24650 15980

22


23/25

Romni 24104 25702 26452 22319 14194Strini 2686 2550 2318 2331 1786

Vile turisticeTotal 31901 35758 37962 34470 29905

Romni 28610 31645 33519 33089 28578

Strini 3291 4113 4443 1381 1327

Cabane turisticeTotal 12019 11188 13135 13884 12432

Romni 11491 10550 12502 12990 11934Strini 528 638 633 904 498

BungalouriTotal 11802 523 2364 685 509

Romni 6997 415 1425 584 465Strini 4805 108 939 101 44

Sate de vacantaTotal 3992 3415 4018 2980 1943

Romni 3411 2846 3657 2774 1717

Strini 581 569 361 206 226

Campinguri i popasurituristice

Total 735 : 9 19714 8694

Romni 218 : 9 11755 4121Strini 517 : 0 7959 4573

Tabere de elevi iprecolari

Total 2029 1368 2296 462 1180

Romni 2029 1368 2279 462 1180

Strini 0 0 17 0 0

Turiti cazai n structuri de primire turistic pe tipuri de structuri i tipuri de turiti

numr persoane

Judeul Braov 2000 2001 2002 2003 2004

Total

Total 326366 328303 290320 324816 421765

Romni 260038 260014 219145 251070 329511Strini 66328 68289 71175 73746 92254

HoteluriTotal 253133 244892 215955 220984 246443Romni 193548 186818 153136 162976 177518Strini 59585 58074 62819 58008 68925

Hoteluri pentru tineretTotal : : : 2286 10788Romni : : : 53 7674

Strini : : : 2233 3114

23


24/25

Hanuri si moteluriTotal 3491 2628 3606 13697 22511Romni 2845 2235 3094 12003 19784Strini 646 393 512 1694 2727

Vile turistice

Total 15175 14634 11242 14279 25575

Romni 14320 13807 10481 13552 23080Strini 855 827 761 727 2495

Cabane turisticeTotal 20219 17087 13596 10754 14548Romni 19929 16542 12974 10256 13661Strini 290 545 622 498 887

BungalouriTotal 2271 3113 3516 2916 2023Romni 1557 2100 2466 2640 1591Strini 714 1013 1050 276 432

Sate de vacantaTotal 1007 1862 1562 815 727Romni 730 1088 1079 556 589Strini 277 774 483 259 138

CampinguriTotal 8496 14947 10385 9570 12850Romni 6074 11174 8628 6053 9549Strini 2422 3773 1757 3517 3301

Popasuri turistice Total : : : : 14Romni : : : : 14

Sursa : Direcia Judeean de Statistic BRAOV

4. Propuneri de valorificare a potentialului existent

Aspectele turismului n ariile rurale se ncadreaz cel mai bine turismului cultural,cuaccent pe nelegerea stilurilor de via contrastante i a interschimbului de cunotinei idei.

De aceea, turismul rural i atrage pe cei n cutare de contact personal i interac-iune cudiverse culturi, medii i grupuri de oameni. Printre aceste manifestaii se numr:turismul recreaional cu accent pe solicitare fizic i pe activiti legate de mediu (ciclism saudrumeii montane), turism ecologic cu accent pe natur i vizitarea peisajelor contrastante

(vizite n parcuri i rezervaii naionale), turismul motenirii istorice care se concentreaz pelocuri sau evenimente istorice, adesea cu scop educaional. Turismul rural poate, de asemenea,s includ cltorii de o zi dintr-un loc n altul, ntr-o manier secvenional, n contrast cuturismul urban unde accentul cade pe destinaia urban ca focus pentru activiti turisticeurbane. n planificarea turismului rural este necesar o cooperare ntre toate organizaiile,comisiile i organismele implicate n aceast activitate. n Marea Britanie,CountrysideCommission (forul care se ocup de dezvoltarea spaiului rural, mai ales din punctde vedere turistic) considera n 1998 c turismul rural capabil s se autosusin vine ca o solu-ie pentru a minimiza impactele negative asupra mediului, culturii i vieii sociale. n rileEuropei Occidentale, destinaiile rurale ocup o pondere tot mai mare dintotalul destinaiilor devacan. Stresul cotidian al vieii citadinei ndeamn pe locuitoriimarilor metropole s cautelinitea mediului nc netransformat radical de civilizaie. i dac n rile superdezvoltate dinvest acest mediu rural a nceput s se modernizeze din ce n ce mai mult, la noi n ar, tradiia

24


25/25

i obiceiurile sunt nc foarte bine conservate. n ncercarea de a cunoate o alt ar i oameniisi, alte tradiii, numeroi turiti strini aleg ca destinaie Romnia, mai ales ca urmare a

promovrii ofertei turstice rurale efectuate de ANTREC la trgurile i expoziiile organizatepeste hotare.

Condiiile socio-economice actuale au dus la degradarea bazelor de cazare ale sta-

iunilor de tradiie de pe litoral sau din zona montan. Dar n timp ce hotelurile altdatmodernesunt lsate s se paragineasc, au aprut alte baze de cazare, n mediul rural, dedimensiuni maimici dar mai uor de ntreinut i adaptat la nevoile actuale ale turismului.Casele rneti auluat locul complexelor hoteliere n topul preferinelor turitilor.

Dintre motivele cele mai importante avute n vedere n alegerea ca destinaie apensiunilor turistice, enumerm:-confortul din ce n ce mai ridicat pe care l ofer fermele i pensiunile agroturistice pe fondul

preocuprii constante i permanente a gazdelor pentru satisfacerea cerinelor clientului;- n staiunile tradiionale, de tip citadin, turistul se simea doar o parte a unei mase de turiti ntimp ce n sate el este privit individual i tratat aparte; de dorinele lui se ine cont n alctuireameniului, spre exemplu;

- intimitatea sporit conferit de faptul c pensiunile sunt de dimensiuni incomparabil maireduse dect hotelurile;- crearea unor relaii de prietenie cu familia gazd i meninerea legturilor ani de zile, curevenirea n aceeai pensiune mai muli ani la rnd;- oferta de produse proaspete din gospodria rneasc, preparate de turiti sau de gazd lacererea turitilor;- un mediu mai puin poluat

5. Harta judetului

valorificarea pot tur jud brasov

Documents