Numărul 33908.11 - 14.11.2012

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuita

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

www.noiinspania.com

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAGRATUIT

Control

Traduceri autorizate şi „juradas” (română-spaniolă-engleză)

Procuri şi declaraţii de călătorie în limba română semnate la notar spaniol

Legalizări Apostila de la Haga

Consultanţă gratuită privind obţinerea certificatelor de naştere/căsătorie, acte notariale, rezidenţă, legalizarea

şi traducerea certificatelor medicale în vederea căsătoriei, omologări diplome

C/ Doctor Ochoa, 3, Coslada, 28820 Madrid Luni-vineri: 10.00-14.00, 18.00-20.30

Sâmbăta: 10.00-14.00

Tel.: 642 640 079 666 355 170

627 391 375635 048 238

Tel./fax: 912 315 639E-mail: legtrad@yahoo.es

Permisul de rezidenţă (NIE)

Dovada rezidenţei (empadronamiento)

Certificatul medical prenupţial

Traduceri gratuite

Pag. 5

Comunitatea Madrid: IMM-urile îşi vor putea compensa cotizările la SS cu până la 2.880 €

Împotriva evacuărilor din locuinţă prin executare silită

Pag. 6

Pag. 9

Realizado por PROFESIONALES expertos en implantología oral Estudio radiológico incluído, realizado en el mismo centro sin necesidad de recurrir a terceros. Promoción válida para la Comunidad de Madrid

MADRIDTomás Bretón, 328045 Madrid

Tel . 91 530 65 86

BARCELONAG. Via de Les Corts Catalanes, 41808015 Barcelona

Tel . 93 289 09 29

VALENCIAMaestro Bellver, 40 bajo46018 Valencia

Tel . 96 205 70 44

VIGOAvenida Atlántida, 236208 Vigo (Pontevedra)

Tel . 98 624 83 78

ZARAGOZAGarcía Sánchez, 3950010 Zaragoza

Tel . 976 402 482

* Las tarifas reseñadas son orientativas sujetas al presupuesto personalizado que Centro de Implantología, S.L.P., realice a cada paciente. Centro de Implantología, S.L.P., se reserva el derecho a modificar las tarifas de los tratamientos en cualquier momento. Asimismo les informamos que para consultar los tratamientos realizados deberá contactar con la Clínica. El precio incluye la colocación quirúrgica del implante y la realización de la segunda fase quirúrgica (tornillo de cicatrización) en caso de ser necesario. Publicidad conjunta: Centro Europeo de Implantología Oral (Barcelona) NRS: E08932998 / Centro de Implantología (Madrid) NRS: CS 10581 / Integral Dental Institute (Vigo) NSR: C36-001650 / Centro Implantológico Valencia NRS: 9846 / Centro Implantológico Zaragoza NRS: 5023566

CENTRO EUROPEO DEIMPLANTOLOGÍA ORAL

Primera consulta gratuita y sin compromiso · Estudio radiológico e implantológico gratuito · Financiación a su medida

Tel. 91 530 65 86

IMPLANTESDENTALES desde250€*

Pag. 9Pag. 9Pag. 9Pag. 9

Imediat ce ţi se descoperă o boală, cu toată forţa trebuie să acţionezi

2 2 SCRISORI+ 08.11 - 14.11.2012

Comunitatea ortodoxă română din Oliva/Gandía (provincia Valencia) a sărbă-torit pe 28 octombrie hramul parohiei. Sărbătoarea hramului unei parohii consti-tuie în mod particular un prilej de bucurie duhovnicească și se încadrează între marile sărbători din cursul anului bisericesc. Anul acesta sărbătoarea a început în ziua de prăznuire a sfântului Dumitru, când credincioșii s-au adunat la Taina Sfântului Maslu, o� ciată de părintele paroh, Emanuel Pop, împreună cu părintele Ioan de la Aielo de Malferit și părintele Vasile de la Torrent. Credincioșii au primit binecuvântările sfântului Maslu, pregătindu-se pentru duminica Hramului, cu su� etul pus înaintea celorlalte priorități ale vieții.

În sunetul clopotului și al tocii, cu � or duhovnicesc simțit de toți, s-a început sfânta Liturghie împreună cu părintele Ioan, care a venit de la Aielo împreună cu un număr mare de credincioși. Biserica a devenit neîncăpătoare, iar bucuria a fost de neexprimat în cuvinte. Un număr mare de credincioși au primit sfân-ta împărtășanie. La sfârșitul slujbei părintele Ioan a ţinut un frumos cuvânt de învățătură. La sfârșit credincioșii au cântat îndătinatul La mulţi ani. Apoi s-a ieșit în curtea bisericii pentru agapa creștinească organizată de parohie, la care au participat aproximativ 400 de persoane.

La eveniment au participat și reprezentanţi ai Bisericii Romano-catolice: Rvmo senos Jesus Sanchez, vicarul episcopal din Gandia, rvmo s.Rafael, protopopul de la Gandía, și rvmo Vicente, preot la parohia unde slujim.

Preotul Emanuel Pop

Sărbătoarea hramului Sfântului Dimitrie la Gandía/Oliva

Durere în su� et pentru ţară Durere în su� et pentru ţară, durere

în su� et pentru dor de acasă, de fa-milie, de prieteni…

Ca mulţi alţii dintre dumneavoas-tră, am citit cu multă plăcere scrisoa-rea doamnei Dorina Răducanu și am împărtășit întru totul durerea din su� etul ei. Ne redă totul atât de frumos, că parcă ar � vorbit cu mul-ţi dintre noi, pe care ne-a încercat, nu o singură dată, aceeași durere, aceeași neputinţă de a striga gu-vernanţilor români: Când aveţi de gând să începeţi să munciţi, să vă luaţi în serios obligaţiile pe care le aveţi faţă de ţară, să vă iubiţi ţara și semenii? Când aveţi de gând să-i înlăturaţi din punctele cheie pe toţi neisprăviţii?

Ce contează că mulţi semeni de-ai noștri trăiesc în niște condiţii jalnice cât timp ei acumulează milioane?

Stimată Dorina, mi-a plăcut enorm scrisoarea ta. Eu (și sunt ferm convin-să că mulţi alţii ca mine) am plecat din ţară, la mii de kilometri, nu pen-tru a avea mai mulţi bani, ci pentru ca cei doi copii ai mei să poată termina o facultate în condiţiile dezastruoase pe care le-au generat guvernele de după Ceaușescu, pentru a le putea cumpăra un apartament în condiţii. Toate acestea m-au costat enorm de mult, s-a scurs an după an fără copii, fără familie, fără să simt că trăiesc.

Aici nu poţi avea prieteni printre străini, iar printre ai tăi nu poţi găsi decât persoane care vor să pro� te de amabilitatea ta, de buna ta intenţie de a ajuta un compatriot.

Mă întreb: Oare noi nu mai avem statisticieni în ţară? Ce fel de calcule

se fac pentru a se ajunge la acea re-laţie compatibilă între ce câștigă o familie și ce cheltuieli obligatorii are acea familie? Cu ce bani se pot în-treţine doi-trei copii pentru a putea studia?

Ce păcat de ţara frumoasă pe care o avem pentru că nu avem guver-nanţi care să lupte pentru ea, să o ridice la nivelul unei ţări respectate, care să prezinte încredere, la nive-lul unei ţări unde învăţământul este aplaudat, unde sănătatea avansează zi de zi. (Avem foarte mulţi medici români aici, o duc mai bine decât în ţară pentru că iau mai mulţi bani, vor-ba Dorinei, dar viaţa lor? I-a întrebat cineva cum se simt, cum sunt trataţi, câţi dintre ei au reușit să-și facă o fa-milie, câţi vor reuși să avanseze pe scara profesiei? Vă spun eu că sunt mulţi care suferă în su� etul lor, care își plâng durerea în noapte, la fel ca mine și pentru aceleași probleme – dor de ţară, de familie, de prieteni, dorinţa de a te simţi stăpân și sigur pe tine în ţara ta).

Stau și mă întreb: Câţi ani trebuie să mai treacă pentru a se schimba jal-nica situaţie din ţară? Îţi plânge su� e-tul când privești câmpurile nelucrate, viile și livezile distruse.

De ce nu se fac niște asociaţii care să se ocupe serios de hectarele și hectarele pe care nu le mai poate munci nimeni? Nu mai există Minis-terul Agriculturii? Nu mai avem pre-ședinte?

Acum găsești de toate în Româ-nia, se aduc din afară, tot ce priso-sește prin alte ţări, dar cu ce preţ le plătim, cât la sută din populaţie își poate permite să le cumpere, raportându-ne la salariul pe care îl câștigă?

Este foarte adevărat că situația este di� cilă în toată lumea, dar nu e ca la noi, care continuăm să � m

în topul corupţiei, înșelăciunii. Până când va mai dura această situaţie?

Dragi români, să auzim de bine, pentru că mai avem mult de aștep-tat până când vom învăţa să � m mai uniţi, ca să eliminăm uscăturile care fac numai rău României.

Pentru voi, dragă redacţie, toate felicitările că mai rezistaţi, pentru in-teresantul ziar pe care îl tipăriţi.

Îmi cer scuze pentru că, din cauza nervilor, nu mai am nici răbdare să scriu. Am trăit prea mulţi ani departe de casa mea, prea mulţi ani am pier-dut din viaţă departe.

Camelia Duran (Valencia) * * *

Rezistăm pentru dumneavoastră, dragi cititori!

Invităm cititorii să încerce să răs-pundă întrebărilor pe care le-a tot pus doamna Camelia și să ne scrie despre cum le este în aceste vremuri di� cile.

Publicaţia noastră este un pod între dumneavoastră, dragi compatrioţi!

Redacţia

2 2 SCRISORI+ 08.11 - 14.11.2012

Comunitatea ortodoxă română din Oliva/Gandía (provincia Valencia) a sărbă-torit pe 28 octombrie hramul parohiei. Sărbătoarea hramului unei parohii consti-tuie în mod particular un prilej de bucurie duhovnicească și se încadrează între marile sărbători din cursul anului bisericesc. Anul acesta sărbătoarea a început în ziua de prăznuire a sfântului Dumitru, când credincioșii s-au adunat la Taina Sfântului Maslu, o� ciată de părintele paroh, Emanuel Pop, împreună cu părintele Ioan de la Aielo de Malferit și părintele Vasile de la Torrent. Credincioșii au primit binecuvântările sfântului Maslu, pregătindu-se pentru duminica Hramului, cu su� etul pus înaintea celorlalte priorități ale vieții.

În sunetul clopotului și al tocii, cu � or duhovnicesc simțit de toți, s-a început sfânta Liturghie împreună cu părintele Ioan, care a venit de la Aielo împreună cu un număr mare de credincioși. Biserica a devenit neîncăpătoare, iar bucuria a fost de neexprimat în cuvinte. Un număr mare de credincioși au primit sfân-ta împărtășanie. La sfârșitul slujbei părintele Ioan a ţinut un frumos cuvânt de învățătură. La sfârșit credincioșii au cântat îndătinatul La mulţi ani. Apoi s-a ieșit în curtea bisericii pentru agapa creștinească organizată de parohie, la care au participat aproximativ 400 de persoane.

La eveniment au participat și reprezentanţi ai Bisericii Romano-catolice: Rvmo senos Jesus Sanchez, vicarul episcopal din Gandia, rvmo s.Rafael, protopopul de la Gandía, și rvmo Vicente, preot la parohia unde slujim.

Preotul Emanuel Pop

Sărbătoarea hramului Sfântului Dimitrie la Gandía/Oliva

Durere în su� et pentru ţară Durere în su� et pentru ţară, durere

în su� et pentru dor de acasă, de fa-milie, de prieteni…

Ca mulţi alţii dintre dumneavoas-tră, am citit cu multă plăcere scrisoa-rea doamnei Dorina Răducanu și am împărtășit întru totul durerea din su� etul ei. Ne redă totul atât de frumos, că parcă ar � vorbit cu mul-ţi dintre noi, pe care ne-a încercat, nu o singură dată, aceeași durere, aceeași neputinţă de a striga gu-vernanţilor români: Când aveţi de gând să începeţi să munciţi, să vă luaţi în serios obligaţiile pe care le aveţi faţă de ţară, să vă iubiţi ţara și semenii? Când aveţi de gând să-i înlăturaţi din punctele cheie pe toţi neisprăviţii?

Ce contează că mulţi semeni de-ai noștri trăiesc în niște condiţii jalnice cât timp ei acumulează milioane?

Stimată Dorina, mi-a plăcut enorm scrisoarea ta. Eu (și sunt ferm convin-să că mulţi alţii ca mine) am plecat din ţară, la mii de kilometri, nu pen-tru a avea mai mulţi bani, ci pentru ca cei doi copii ai mei să poată termina o facultate în condiţiile dezastruoase pe care le-au generat guvernele de după Ceaușescu, pentru a le putea cumpăra un apartament în condiţii. Toate acestea m-au costat enorm de mult, s-a scurs an după an fără copii, fără familie, fără să simt că trăiesc.

Aici nu poţi avea prieteni printre străini, iar printre ai tăi nu poţi găsi decât persoane care vor să pro� te de amabilitatea ta, de buna ta intenţie de a ajuta un compatriot.

Mă întreb: Oare noi nu mai avem statisticieni în ţară? Ce fel de calcule

se fac pentru a se ajunge la acea re-laţie compatibilă între ce câștigă o familie și ce cheltuieli obligatorii are acea familie? Cu ce bani se pot în-treţine doi-trei copii pentru a putea studia?

Ce păcat de ţara frumoasă pe care o avem pentru că nu avem guver-nanţi care să lupte pentru ea, să o ridice la nivelul unei ţări respectate, care să prezinte încredere, la nive-lul unei ţări unde învăţământul este aplaudat, unde sănătatea avansează zi de zi. (Avem foarte mulţi medici români aici, o duc mai bine decât în ţară pentru că iau mai mulţi bani, vor-ba Dorinei, dar viaţa lor? I-a întrebat cineva cum se simt, cum sunt trataţi, câţi dintre ei au reușit să-și facă o fa-milie, câţi vor reuși să avanseze pe scara profesiei? Vă spun eu că sunt mulţi care suferă în su� etul lor, care își plâng durerea în noapte, la fel ca mine și pentru aceleași probleme – dor de ţară, de familie, de prieteni, dorinţa de a te simţi stăpân și sigur pe tine în ţara ta).

Stau și mă întreb: Câţi ani trebuie să mai treacă pentru a se schimba jal-nica situaţie din ţară? Îţi plânge su� e-tul când privești câmpurile nelucrate, viile și livezile distruse.

De ce nu se fac niște asociaţii care să se ocupe serios de hectarele și hectarele pe care nu le mai poate munci nimeni? Nu mai există Minis-terul Agriculturii? Nu mai avem pre-ședinte?

Acum găsești de toate în Româ-nia, se aduc din afară, tot ce priso-sește prin alte ţări, dar cu ce preţ le plătim, cât la sută din populaţie își poate permite să le cumpere, raportându-ne la salariul pe care îl câștigă?

Este foarte adevărat că situația este di� cilă în toată lumea, dar nu e ca la noi, care continuăm să � m

în topul corupţiei, înșelăciunii. Până când va mai dura această situaţie?

Dragi români, să auzim de bine, pentru că mai avem mult de aștep-tat până când vom învăţa să � m mai uniţi, ca să eliminăm uscăturile care fac numai rău României.

Pentru voi, dragă redacţie, toate felicitările că mai rezistaţi, pentru in-teresantul ziar pe care îl tipăriţi.

Îmi cer scuze pentru că, din cauza nervilor, nu mai am nici răbdare să scriu. Am trăit prea mulţi ani departe de casa mea, prea mulţi ani am pier-dut din viaţă departe.

Camelia Duran (Valencia) * * *

Rezistăm pentru dumneavoastră, dragi cititori!

Invităm cititorii să încerce să răs-pundă întrebărilor pe care le-a tot pus doamna Camelia și să ne scrie despre cum le este în aceste vremuri di� cile.

Publicaţia noastră este un pod între dumneavoastră, dragi compatrioţi!

Redacţia

INFORMAŢII UTILE 08.11 - 14.11.2012 3

Taxele consulare pentru servicii diverse În numerele 337 și 338 am

prezentat taxele consulare pentru documente de călăto-rie, servicii notariale și de stare civilă.

Săptămâna aceasta publi-căm taxele consulare pentru servicii diverse și alte servicii pregătitoare pentru proceduri prevăzute în legi speciale.

SERVICII DIVERSE Înregistrarea cererii pen-

tru redobândirea cetățeniei române: Cerere: 60 €; recupe-rări: 5 €. Total: 65 €

Înregistrarea cererii pri-vind renunțarea la cetățenia română: Cerere: 600 €; recu-perări: 5 €. Total: 605 €

Eliberarea dovezii de cetățenie: Eliberarea dovezii: 10 €; recuperări: 5 €. Total* 15 €

* În situațiile în care se soli-cită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore), se va percepe o taxă suplimentară de 15 €.

Procurarea oricăror acte judiciare si extrajudiciare din ţară sau din străinătate, la cererea persoanelor fizice sau juridice: Cerere: 30 €; re-cuperări: 5 €. Total: 35 €

Primirea în depozit a în-scrisurilor și a documentelor prezentate de părți: Primirea documentelor și întocmirea procesului verbal: 30 €; recu-perări: 5 €. Total* 35 €

* În situațiile în care se soli-cită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore), se va percepe o taxă suplimentară de 15 €.

Înregistrarea cererii pen-tru verificarea autenticității permisului de conducere ro-mânesc: Cerere: 30 €; recupe-rări: 5 €. Total* 35 €

* În situațiile în care se soli-

cită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore), se va percepe o taxă suplimentară de 15 €.

Alte servicii care nu sunt incluse în prezenta listă: Ce-rere: 30 €; recuperări: 5 €. To-tal* 35 €

* În situațiile în care se soli-cită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore), se va percepe o taxă suplimentară de 15 €.

ALTE SERVICII PREGĂTITOARE PENTRU PROCEDURI PREVĂZUTE ÎN LEGI SPECIALE Acte necesare eliberării

cărții de identitate prin pro-cură/mandat: Redactare și autentificare înscris/mandat pe care se aplică fotografia (un exemplar): 40 €; recuperări: 5 €. Total* 45 €

* În situațiile în care se soli-cită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore), se va percepe o taxă suplimentară de 15 €.

Acte necesare eliberării primei cărți de identita-te pentru minor 14-18 ani [1]: Taxă cerere (alte servicii) semnată de minor și unul din părinți/reprezentantul legal: 30 €; legalizare copie certificat de naștere minor* 10 €; lega-

lizare copie dovadă spațiu[2]* 10 €; legalizarea semnăturii tra-ducătorului pentru traducerea dovezii privind imposibilitatea de călătorie spre România, în cazul în care aceasta este elibe-rată într-o limbă străină[3]* 40 €; legalizare copie certificat de căsătorie/sentință de divorț/sentință de încredințare minor spre creștere și educare* 10 €; legalizare copie acte de iden-titate ale părinților sau cel al reprezentantului legal* 10 €; recuperări: 5 €. Total* 115 €

* În situațiile în care se soli-cită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore), se va percepe o taxă suplimentară

Centrul Hispano-American organizează o aulă pentru muncă (aula de empleo) în � ecare miercuri dimineaţă. Se va acorda ajutor persona-lizat în căutarea unui loc de muncă. Se va învăţa cum se redactează un curriculum vitae, cum să � i mai e� cace în căutarea pe internet a unui loc de muncă, cum să creezi o impresie cât mai bună la un interviu, se va suna la telefon la cei care au oferte de muncă de interes pentru persoană.

Aula de empleo se organizează pe două grupe: - Persoane peste 26 de ani: în � ecare miercuri, de la 10.00 la 12.00 - Tineri între 16 și 25 de ani: în � ecare miercuri, de la 12.00 la 14.00 Nu este nevoie de înscriere prealabilă. Mai multe informaţii, la Centro Hispano Americano (Avenida España,

8, 28700 San Sebastián de los Reyes. Tel.: 916 510 119; www.centrohis-panoamericano.wordpress.com; e-mail: centrohispanoamericano@larueca.nfo; staţia de metrou: Reyes Católicos (L 10); autobuzele C-52, 152, 156; Cercanías RENFE C4).

Aulă pentru muncă

de 15 €Acte necesare eliberării

primei cărți de identitate după împlinirea vârstei de 18 ani: Taxă cerere (alte ser-vicii): 30 €; legalizare copie certificat de naștere* 10 €; le-galizare copie dovadă spațiu* 10 €; legalizarea semnăturii traducătorului pentru tradu-cerea documentului eliberat de autoritățile străine privind imposibilitatea de călătorie spre România în cazul în care aceasta este eliberată într-o limbă străină[4]* 40 €; legali-zarea declarației unuia dintre părinți ori a unei terțe per-soane, din care să rezulte fap-tul că identitatea declarată în cererea de eliberare a actului de identitate, coroborată cu imaginea preluată ori cu foto-grafia atașată cererii, aparține solicitantului * 40 €; recuperări: 5 €. Total: 135 €

* În situațiile în care se soli-cită efectuarea serviciului în regim de urgenţă (imediat sau în cel mult 48 de ore), se va percepe o taxă suplimentară de 15 €.

[1] Nu se poate efectua pe bază de procură specială. Solicitanții de astfel de servicii consulare pot depune la dosar originalele documentelor ne-cesare pentru eliberarea cărții de identitate, în acest caz nefi-ind necesară legalizarea copii-lor acestora.

[2] Potrivit art. 26 din OUG nr. 97/2005 „Domiciliul mino-rului este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește statornic ori, după caz, la reprezentantul său le-gal sau la persoana fizică ori juridică la care este încredințat în plasament”.

[3] Taxa este calculată pen-tru situația în care actul este tradus de către un traducător autorizat. Dacă traducerea se efectuează la oficiul consular, taxa se va modifica în mod co-respunzător.

[4] Taxa este calculată pen-tru situația în care actul este tradus de către un traducător autorizat. Dacă traducerea se efectuează la oficiul consular, taxa se va modifica în mod co-respunzător.

INFORMAŢII UTILE 08.11 - 14.11.20124

Cine bene� ciază de asistenţă medicală gratuită Cine bene� ciază de asistenţă medicală?

În legătură cu modi� cările legislative privind acordarea asistenței medicale, Ambasada României la Madrid infor-mează că, de la 1 septembrie 2012, ur-mătoarele categorii de cetăţeni comu-nitari, inclusiv cetăţeni români, pot be-ne� cia de asistență medicală în sistemul de sănătate public spaniol:

-Persoanele înscrise la Sistemul de Securitate Socială spaniol (cotizanți-angajați sau lucrători pe cont propriu, pensionari);

- Șomerii care primesc ajutor de șomaj contributiv;

- Șomerii care au terminat ajutorul de șomaj și primesc în continuare alte aju-toare (ex.: subsidio por desempleo);

- Șomerii înscriși în căutarea unui loc

de muncă la Serviciul Statal de Ocupare spaniol (demandantes de empleo), chiar dacă nu mai primesc prestaţii, dacă au fost cotizanţi la Sistemul de Securitate Socială spaniol;

Persoanele care au permis de rezidență legală, chiar dacă nu contribu-ie la sistemul de securitate socială, dacă dovedesc, prin prezentarea unei Decla-raţii de Impozit privind Venitul Anual ca

Persoană Fizică, faptul că nu au venituri anuale de peste 5.000 de euro (bene-� cii din muncă, din capital, activităţi economice sau câștiguri patrimoniale);

- Membrii de familie a� aţi în întreţinerea unei persoane asigurate la sistemul public de sănă-tate (soţ/soţie, consortul/consoarta acreditaţi legal, fost soţ sau consort a� at în responsabilitatea asiguratului, urmașii a� aţi în întreţinerea acestuia cu o vârstă inferioară celei de 26 ani sau care au un handicap egal sau superior a 65%, soră/frate care convieţuiesc și depind econo-mic de asigurat).

Important: Bene� ciarii oricărui tip de pensie din România care au rezidenţa în Spania și studenţii, pe perioada stu-diilor în Spania, pot solicita din România formularul S1, în baza căruia pot primi asistenţă sanitară în Spania.

Regimul de asistenţă medicală al persoanelor titulare sau bene� ciare de regimuri speciale ale Securităţii Sociale își menţine statutul juridic speci� c (Sis-temul de Asigurări General al Funcţio-narilor Civili ai Statului, Sistemul de Asi-gurări General Judiciar și Sistemul Social al Forţelor Armate).

După recunoașterea calităţii de asi-gurat sau de bene� ciar de asistenţă sa-nitară, asistenţa medicală va � acordată de către administraţiile medicale com-petente, pe baza prezentării cardului individual de sănătate.

Precizare: Comunitățile Autonome vor aplica diferențiat noile reglemen-tări.Care sunt condiţiile în care persoanele care nu sunt asigurate pot bene� cia de asistenţă medicală?

Acele persoane care nu au condiţia de asigurat sau de bene� ciar de asisten-ţă sanitară vor putea obţine prestaţia de

asistenţă medicală prin plata unei con-tra-prestaţii corespondente sau a unei cote derivate, prin înscrierea la o con-venţie specială. De asemenea, în anumi-te cazuri, facturile se vor remite, pentru plată, statelor de origine.Cazurile speciale în care se acordă asistenţă medicală (excepţii):

Străinii neînregistraţi sau autorizaţi ca și rezidenţi în Spania vor primi asis-tenţă medicală gratuită în următoarele situaţii:

- Urgenţă pentru boli grave sau acci-dente, oricare ar � cauza lor;

- Asistenţă în perioada prenatală, na-tală și postnatală;

- Persoane cu vârstă de până la 18 ani.

FOARTE IMPORTANTÎn cazul în care considerați că nu vi se

acordă asistența sanitară în conformi-tate cu legislația în vigoare, Ambasada României la Madrid vă sugerează să uti-lizaţi mijloacele legale puse la dispoziţie pentru solicitarea de detalii suplimen-tare sau depunerea unei reclamaţii, re-spectiv să vă adresaţi Birourilor spaniole de Securitate Socială din raza domiciliu-lui dumneavoastră.

Totodată, puteţi contacta Ambasada României la Madrid la tel. 913 501 881, la adresa de e-mail: comunicacion.pu-blica@embajadaderumania.es sau pe Facebook: http://www.facebook.com/ambasada.madrid

Cursuri gratuite de formareAu început cursurile gratuite de

formare pentru muncă organizate de Unión Comarcal de Empresarios del Este de Madrid (UNICEM), în colaborare cu Primăria Torrejón de Ardoz. Se adre-sează în mod prioritar șomerilor din Comunitatea Madrid înscriși la birourile de Ocupare a Forţei de Muncă. Cursurile care se organizează sunt: Manipulador de alimentos, Optimización de la cade-na logística, Inglés profesional para acti-vidades comerciales și Emprender: una opción de trabajo. Vor avea loc în Centro de Servicios Empresariales.

Consilierul pentru Muncă, Ignacio Vázquez, a spus că „obiectivul acestor cursuri pe care le organizează UNICEM în colaborare cu Primăria Torrejón de

Ardoz este să se ofere locuitorilor muni-cipiului o pregătire cerută de � rme, deci adaptată la nevoile pieţei muncii pentru a se face posibilă angajarea”.

Cursurile de formare pentru muncă ce încă nu au început sunt:

- Optimización de la cadena logística (90 de ore); 15 elevi. Trebuie să � e șo-meri cu diplomă ESO. Obiectivul gene-ral al cursului este: Elevii vor � capabili să organizeze și să controleze operaţiile și � uxurile de mărfuri dintr-un depozit, conform procedurilor stabilite și nor-mativei în vigoare, asigurând calitatea și optimizarea reţelei de depozite și a lanţului logistic. Se va organiza de pe 17 decembrie pe 24 ianuarie 2013.

- Inglés profesional para actividades

comerciales (90 de ore); 15 elevi. Se adresează persoanelor interesate să lu-creze cu publicul. Se cere un nivel mediu de engleză. Se va realiza un examen de nivel. Obiectivul general al cursului este: Datorită acestui curs elevul va � capabil să comunice în engleză cu un nivel de utilizator independent, în activităţi co-merciale. Se va organiza în perioada 10 decembrie-17 ianuarie 2013.

- Emprender: una opción de trabajo (două ore); 25 de elevi. Se adresează tuturor profesioniștilor care vor să își deschidă o � rmă sau văd munca pe cont propriu ca pe o soluţie de a intra pe pia-ţa muncii. Obiectivul general al cursului este: Întreprinderea ca o oportunitate de creștere. Ideea. Planul � rmei. Forma-lităţi și planul economic-� nanciar. Re-surse pentru întreprinzători. Încă nu s-a stabilit perioada în care se va organiza.

Jurisdicţiile consulare din Spania se împart pe provincii astfel:

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid:

- Comunitatea Autonomă Madrid- Comunitatea Castilla y León (León,

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Ávila, Segovia)

- Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)

Consulatul General al României la Barcelona:

- Catalonia (Barcelona, Girona, Léri-da, Tarragona)

- Insulele BaleareConsulatul General al României

la Sevilla:- Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga,

Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada)- Regiunea Murcia- Orașele autonome Ceuta și MelillaConsulatul General al României

la Bilbao:- Galicia (La Coruña, Lugo, Ponteve-

dra, Orense)- Asturias- Cantabria- Ţara Bascilor (Álava, Guipúzcoa,

Vizcaya)- Navarra- La RiojaConsulatul Romaniei la Zarago-

za:- Aragón (Huesca, Zaragoza, Teru-

el)Consulatul României la Castellón

de la Plana:- Comunitatea Valenciană (Valen-

cia, Castellón, Alicante)Consulatul României la Ciudad

Real:Comunitatea Castilla-La Mancha

(Toledo, Ciudad Real, Albacete, Gua-dalajara, Cuenca)

- Extremadura (Cáceres, Badajoz)Viceconsulatul României la Al-

meria:- Almería

Jurisdicţiile consulare din Spania Permisele de conducereÎncepând cu data de 1 ianuarie

2007, preschimbarea permiselor de conducere pentru cetățenii români nu mai este obligatorie.

În cazul în care se dorește totuși preschimbarea permisului, cetăţenii români cu rezidenţă temporară sau permanentă pot suna la Direcţia Ge-nerală de Tra� c la nr. de telefon: 902 300 175 pentru a se programa în vede-rea preschimbării permisului.

În conformitate cu prevederile acor-dului privind echivalarea permiselor de conducere românești în Spania, pot � schimbate permisele categoria B fără examen, iar pentru cele catego-riile C, D și E se va susţine un examen oral și în tra� c.

În cazul în care veţi primi amendă din partea autorităţilor pentru con-ducere cu permis românesc, trebuie să vă adresaţi urgent Direcţiei Gene-rale de Tra� c Madrid/Subdirección General de Educación, Divulgación y Formación Vial la numărul de fax: +34 913018537, pentru anularea acesteia.

5COMUNITATEA MADRID 08.11 - 14.11.2012

Fuenlabrada

Curs de limbă spaniolă pentru străini

Asociaţia Danubio, cu sprijinul Primăriei Fuenlabrada, organizează un curs de limbă spaniolă pentru străini. Acesta se va organiza vinerea, de la 16.00 la 19.30, în perioada 23 noiembrie 2012-sfârșitul lunii februarie 2013, la Centro Cívico Cerro El Molino, C/Holanda, 2, Fuenlabrada (staţia de metrou Parque Europa, L12)

Cursul are un cost de 15 euro. Rezervările pentru înscriere se fac prin e-mail, la adresa aie_danubio@

yahoo.es. Înscrierile propriu-zise se vor face vineri, 23 noiembrie, de la 15.30 la 16.00.

IMM-urile își vor putea compensa cotizările la SS cu până la 2.880 €

Președintele Comunităţii Madrid, Ignacio González, a anunţat că Guvernul regional va destina 27,4 milioane de euro întreprinzătorilor care creează locuri de muncă. Aceș-tia vor bene� cia de ajutoare între 240 și 2.880 euro, în funcţie de lo-curile de muncă generate. În acest mod se vor compensa cotizaţiile la Asigurările Sociale pe care trebuie să le plătească întreprinzătorii care contractează un șomer sau prelun-gesc contracte deja existente.

După cum a explicat González, peste 17.500 de întreprinzători madrileni vor bene� cia în acest an de această măsură, în scopul de a se crea locuri de muncă și ca să se stimuleze stabilitatea în sectorul muncii. Președintele regiunii Ma-drid a făcut acest anunţ în timpul unei vizite la unul dintre restauran-tele francizei Peggy Sue’s.

González, care a fost însoţit de președintele companiei, José Muñiz, a remarcat faptul că aceas-tă inițiativă va implica un sprijin însemnat pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și lucrătorii pe cont propriu din regiune, putând să bene� cieze de ea � rme de până la 50 de angajaţi. Măsura va avea caracter retroactiv pentru toţi cei care au făcut contractări în acest an.

Datorită acestei dispoziţii, un om de afaceri va putea economisi, în

funcţie de durata contractului, în-tre 240 și 2.880 de euro. Compen-saţia pentru contracte începând cu trei sau patru luni durată va � de 240 de euro; de 720 de euro pen-tru contracte de cinci-șase luni; și de 2.280 de euro pentru contracte de peste șase luni, cu un maximum de compensare de până la 18 luni.

Stimularea angajărilor și sprijini-rea întreprinzătorilor este unul din-tre obiectivele fundamentale ale Guvernului Comunităţii Madrid. De aceea, președintele González a declarat că se va destina un volum cât mai mare de resurse economi-ce politicilor pentru muncă, inclu-siv formare, ajutorului la contracta-rea șomerilor de către lucrători pe

cont propriu și � rme mici și mijlocii din regiunea madrilenă.

Ignacio González a vorbit și de Planul Impulsa PYME, gestionat de Avalmadrid, care în ultimii patru ani a acordat 209 milioane de euro unui număr de aproximativ 1.300 de IMM-uri și lucrători pe cont pro-priu, a dat întreprinzătorilor 15.186 de consultaţii și a elaborat 1.210 de planuri de � rmă.

Datorită acestor măsuri luate de Comunitatea Madrid s-a reușit ca în ultimul an 61% dintre toţi noii lucrători pe cont propriu din Spa-nia să se � instalat în regiune. În 2012 s-au creat în regiunea madri-lenă 11.320 de � rme, aproape 21% din totalul naţional.

Hram la biserica ortodoxă din Rivas-Vaciamadrid

Parohia „Sfântul Mare Mucenic Mina”, din Rivas-Vaciama-drid, cu adresa Calle de la Madera, nr. 24, invită credincioșii or-todocși să participe la hramul bisericii și la sărbătorirea unui an de existenţă pe aceste meleaguri.

Slujbele se vor desfășura după următorul program: - Vineri, 9 noiembrie, începând cu orele 20.00: Taina Sfântului Maslu, în

prezenţa Preasfințitului Timotei, episcopul Spaniei și Portugaliei, și a unui sobor de preoți

- Sâmbătă, 10 noiembrie, începând cu orele 19.30: Vecernie cu Litie- Duminică, 11 noiembrie, ora 9.00: Sfânta Liturghie, urmată de o masă

creștină, pregătită de membrii parohiei în cinstea Sfântului Mina. Mai multe informaţii se pot obţine sunându-l pe preotul paroh, Ștefan

Șupeală, la numărul de telefon 642 611 641.

6 ÎN SPANIA 08.11 - 14.11.2012

Mai mulţi șomeri. Cresc și costurile șomajului pe care le suportă societatea

Rezultatele obţinute în urma studiului efectuat în privinţa popu-laţiei active din ţară arată că 25,2% din total sunt șomeri, această cifră � ind con� rmată și de datele pu-blicate la începutul săptămânii cu privire la șomerii înregistraţi la bi-rourile pentru ocuparea forţei de muncă. În octombrie, numărul lor a crescut cu 128.242 de persoane, atingând cifra de 4,8 milioane.

În aceeași lună, numărul lucrăto-rilor înregistraţi la sistemul Asigu-rărilor Sociale a scăzut cu 73.077 persoane în comparaţie cu luna anterioară; în prezent, 16,7 mili-oane de angajaţi din ţară plătesc contribuţii sociale. Este cea mai scăzută cifră din ultimii doi ani. În perioada octombrie 2011-oc-tombrie 2012 au ieșit 623.586 de contribuabili din sistemul asigură-rilor sociale. Numărul asiguraţilor

a scăzut cu 3,59%. Șomajul cuprinde deja toate

sectoarele economice, dar mai ales serviciile, turismul, industria, agricultura. Se observă o mică creștere a angajărilor în domeniul construcţiilor – cu 3.670 de per-soane .

Timp de cinci luni consecutive scade numărul lucrătorilor autóno-mos. În octombrie, numărul aces-tora a scăzut cu 5.953 persoane, iar începând cu luna mai și până în prezent, numărul lucrătorilor care lucrează pe cont propriu a scăzut cu 71.622 de persoane. Aceste ci-fre însă nu coincid cu rezultatele obţinute în urma studiului privind populaţia activă din ţară, în care se observă o oarecare creștere a nu-mărului lucrătorilor pe cont pro-priu. Specialiștii a� rmă că această contradicţie se datorează faptului

că mulţi dintre ei au trecut în eco-nomia subterană.

În afară de drama personală prin care trec milioane de persoane, nivelul fără precedent al șomaju-lui in� uenţează direct și bugetul statului. În perioada ianuarie-sep-tembrie 2012, pentru prestaţii și ajutoare de șomaj s-au plătit 23,7 miliarde euro, reprezentând 82,3% din întreaga sumă alocată pentru anul acesta. Estimările arată că până la sfârșitul acestui an, fondu-rile prevăzute în bugetul statului pentru acoperirea costurilor șo-majului probabil vor � depășite cu 3 miliarde euro.

Numai în septembrie, prestaţiile și ajutoarele de șomaj au atins cifra de 2,59 miliarde, cu 7,1% mai mult în comparaţie cu aceeași perioadă a anului 2011, iar bene� ciarii au fost în număr de 2.836.592.

Împotriva evacuărilor din locuinţă prin executare silită

Abia după ce un grup de judecători cunoscuţi și-au exprimat dezaproba-rea faţă de practica eva-cuării silite a oamenilor din locuinţele lor ipotecate pentru că, din cauza crizei, nu mai pot să-și achite regulat ratele, în această discuţie s-au implicat și politicienii. Săptămâna trecută guvernul a propus Partidului Socialist să identi� ce împreună soluţii adecvate pentru debitorii onorabili care s-au transfor-mat însă în debitori insolvabili. De la începutul crizei, pe baza hotărârilor pronunţate de instanţă au fost evacuate prin executare silită 480.000 de familii, iar alte 250.000 sunt pe cale să � e evacuate din locuinţele lor ipo-tecate.

Câteva iniţiative parlamentare au încercat să soluţioneze problema, dar au eșuat. Acestea se bazau pe un argument logic: după ce au fost alocate 60 de miliarde euro pentru salvarea băncilor, este logic să � e ajutaţi și cei care au credite ipotecare.

Specialiștii sunt de părere că pentru soluţionarea problemei va � nevoie de o reformă structurală privind relaţiile între instituţiile � nanciare și cli-enţi, inclusiv prin con� scarea locuinţei de către bancă în vederea achitării datoriei.

Vicepreședintele guvernului, Soraya Sáenz de Santamaría, a anunţat că guvernul va constitui un grup special de lucru în a cărui componenţă vor intra reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Finanţelor și Justiţiei, pentru identi� carea tuturor formelor legale care pot oferi soluţii adecvate pen-tru asemenea situaţii. „Este vorba de o problemă de mare interes pentru întreaga societate, de aceea trebuie să identi� căm cele mai e� ciente mă-suri pentru atenuarea situaţiei di� cile în care se a� ă persoanele care își pierd locuinţa”, a precizat aceasta. În urma ședinţei guvernului de vinerea trecută, Sáenz de Santamaría a declarat că guvernul dezbate soluţii care pot avea un efect „imediat”. Este nevoie de o reacţie rapidă, pentru că în prezent 526 de familii pe zi sunt evacuate din locuinţele lor prin execu-tări silite. Deocamdată însă guvernul nu este convins că vor � identi� cate asemenea „goluri” în legislaţia actuală sau va trebui modi� cată legislaţia, precum de altfel presupun partidele de opoziţie și organizaţiile civile.

Așteptând un acord eventual pe acest subiect, Partidul Popular și Parti-dul Socialist au lansat în cursul săptămânii, în toate capitalele provinciilor din Spania, o campanie în apărarea propunerii pentru adoptarea măsurii dación en pago – prin predarea locuinţei să � e lichidată datoria.

Între timp au fost publicate rezultatele obţinute în urma studiului efec-tuat de Metroscopia. Acestea arată că 96% din persoanele chestionate împărtășesc ideea că pe perioada de timp cât durează criza trebuie să în-ceteze executările silite contra debitorilor insolvenţi; 86% dintre respon-denţi sunt de părere că actele normative în privinţa ipotecilor protejează interesele băncilor, nu și pe cele ale clienţilor.

Trei fete de 18 ani au murit în noaptea de 31 octombrie după ce au suferit un stop cardiorespirator traumatic în timpul unei sărbătoriri a Halloween în baza municipală Ma-drid Arena. Alte două, dintre care una minoră, au fost transportate la două spitale în stare gravă. Minora, inter-nată în stare critică, a murit sâmbătă în spitalul Doce de Octubre.

Conform anchetei, după ce au căzut, tinerele au fost zdrobite de mulţime când s-a lansat o petardă în incintă.

Când a avut loc tragicul eve-niment, în sală erau aproximativ 10.000 de persoane. Acestea au fost evacuate una câte una de Poliţia Na-ţională, ce folosește această tehnică pentru a nu se produce o avalanșă în timpul evacuării.

Una dintre concluziile investi-gaţiilor este că s-a permis intrarea

masivă de persoane fără un control atent. Poliţia consideră că aceasta a fost cauza avalanșei mor-tale pe unul dintre culoa-rele din Pabellón Madrid Arena.

Participanţi la � estă au declarat Poliţiei că se miș-cau „ca valurile” și că nu te puteai deplasa. Acest tip de declaraţii întărește suspiciunile anchetato-rilor că s-a depășit capa-citatea sălii – 10.600 de persoane.

Madrid Arena aparţine Primăriei Madrid, dar fu-sese închiriat unei � rme private, responsabilă atât de vânzarea de bilete, cât și de securitate și servicii-le sanitare.

Tragică � estă de Halloween

„Chinatown” a închis pentru o zi Un caz fără precedent: pe 3 no-

iembrie, la iniţiativa Asociaţiei companiilor chinezești, pentru prima oară cele 700 de societăţi co-merciale chinezești de pe platfor-ma Cobo Calleja, din Fuenlabrada,

Comunitatea Madrid, și-au închis ușile pentru clienţi, cu toate că în principiu ziua de sâmbătă este cea mai pro� tabilă pentru comercianţi.

Organizatorii iniţiativei din „Chi-natown” (una dintre cele mai mari

platforme din Europa), unde lu-crează 5.000 de chinezi, aveau ca scop să demonstreze societăţii spa-niole că oamenii de afaceri simpli și angajaţii nu au nimic în comun cu arestările care au avut loc în cadrul operaţiunii „Împăratul”, pentru cer-cetarea infracţiunilor de spălare de bani și evaziune � scale săvârșite de una dintre structurile ma� ote chi-nezești.

Reprezentanţii companiilor chi-nezești au declarat că acești crimi-nali au in� uenţat foarte negativ imaginea tuturor compatrioţilor lor din Spania, ceea ce a condus la scăderea drastică a vânzărilor aces-tora. Scopul grevei a fost să se arate societăţii spaniole și „comunităţii chineze din Spania că majoritatea chinezilor sunt oameni harnici, care își plătesc impozitele ca toţi contribuabilii ţării”.

7ÎN ROMÂNIA 08.11 - 14.11.2012

Trecerea la moneda euro în anul 2015 acum nu intră în discuţie, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea de� citu-lui bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină economică, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, citat de New York Ti-mes.

România are o ţintă indicativă de adoptare a monedei euro în anul 2015, însă calendarul va � pus în dis-cuţie după alegerile parlamentare din această iarnă, potrivit declaraţiilor an-terioare ale o� cialilor români.

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a declarat recent pentru Ziarul Financiar că aderarea la euro în 2015 este di� cilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parla-mentare din decembrie urmează să decidă dacă va � menţinut sau nu ca-lendarul de adoptare a monedei uni-ce europene.

Lazea a mai a� rmat atunci că, din punct de vedere tehnic, aderarea la euro în anul 2015 nu este posibilă de-oarece România ar trebui să intre în mecanismul ratelor de schimb ERM2 chiar de la începutul anului 2013.

Având în vedere că discuţia ar urma să � e purtată după alegerile din această iarnă, nu ar � timp su� cient ca România să intre în mecanismul rate-lor de schimb de la 1 ianuarie 2013, ceea ce înseamnă că pentru perioada minimă de 2 ani necesară în cadrul ERM ar � nevoie de o derogare de la Banca Centrală Europeană pentru a adera la jumătatea anului 2015, ceea ce este puţin probabil, a explicat eco-nomistul-șef al BNR.

Lazea a mai spus că, pe de altă par-te, trecerea la euro este un joc cu două părţi, astfel încât România ar trebui să analizeze dacă statele din zona euro, având în vedere criza, sunt pregătite să primească noi membri într-un ori-zont de timp relativ scurt. Isărescu a a� rmat în interviul citat de New York Times că, prin menţinerea monedei naţionale, România a câștigat � exi-bilitatea de a ajusta dobânzile, de a controla lichiditatea și de a permite deprecierea leului pentru reducerea de� citului bugetar.

Fără control asupra politicii mone-tare, ţări din zona euro precum Grecia s-au văzut obligate să se bazeze, în criză, în principal pe măsuri de politi-că � scală, respectiv creșterea taxelor și scăderea cheltuielilor, a precizat guvernatorul în interviul citat de New York Times.

Publicaţia americană notează că menţinerea monedei naţionale a ajutat competitivitatea exporturilor României și a condus la un cost mai scăzut al vieţii, care atrage „dintr-o dată” forţă de muncă bine cali� cată din statele euro a� ate în di� cultate.

Situaţia subliniază rezistenţa spori-tă la efectele crizei a economiilor celor șapte state UE din Europa Centrală și de Est care nu au trecut la euro.

Avantajele oferite de menţinerea propriilor monede sunt scoase în evi-denţă de situaţiile di� cile din ţări ca Grecia și Spania, unde autorităţile nu mai au la dispoziţie măsuri de politică monetară pentru a-și resuscita econo-miile „muribunde” și a reduce șomajul ajuns la cote alarmante, de aproxima-tiv 25%.

În consecinţă, multe state est-euro-pene s-au răzgândit cu privire la adop-tarea euro, notează New York Times.

Întrebat dacă este de acord cu guvernatorul BNR în ceea ce priveș-te adoptarea euro, premierul Victor Ponta a declarat că „România trebuie să meargă pe drumul Poloniei în ceea ce privește aderarea la euro, � ind în

favoarea unei Europe «închegate», fără a considera 2015 «bătut în cuie»”, a declarat,.

„De cele mai multe ori sunt de acord cu guvernatorul Mugur Isăres-cu. Cred că este important să ne men-ţinem mai departe eforturile pentru a îndeplini criteriile de convergenţă, cri-teriile nominale, care ţin de de� cit – și asta am respectat – care ţin de in� a-ţie – și respectăm. Însă, criteriile reale, cele care arată care este puterea de cumpărare a românilor faţă de ţările din zona euro și celelalte, care ţin de oportunitate (…) trebuie să le gândim cu foarte mare atenţie”, a spus Ponta, citat de Mediafax.

Polonia, cea mai mare economie emergentă din Uniunea Europeană și singurul stat comunitar care nu a intrat în recesiune de la declanșarea crizei, a anunţat că nu este pregătită să intre în zona euro, dar și că nu va adera la uniunea monetară până când problemele de aici nu-și găsesc rezol-vare. Cehia va lua o decizie în acest sens numai după convocarea unui referendum, nu mai devreme de anul 2020. Ungaria a anunţat că nu ia în cal-cul trecerea la euro înainte de 2018.

Cele 12 state care au aderat la UE în 2004 și 2007 s-au angajat prin Tratat să adopte euro, fără un calendar asu-mat și numai după îndeplinirea unui set de criterii stricte. Cinci dintre aces-te state, Slovacia, Slovenia și Estonia, Cipru și Malta, au trecut deja la euro.

Aeroportul Otopeni are un nou terminal de plecări

Aeroportul „Henri Coandă” are de marți un nou terminal pentru plecări. Construcţia acestuia a durat mai pu-ţin de un an și a costat 52 de milioane de euro.

La inaugurare au participat premie-rul Victor Ponta și ministrul transpor-turilor, Ovidiu Silaghi.

Realizarea noului terminal face par-te din Faza a III-a a programului Dez-voltarea și Modernizarea Aeroportului Internaţional Henri Coandă București. Lucrările de construcţie a acestui obiectiv de investiţii au demarat în iulie 2011 și au fost � nalizate într-o perioadă record de 17 luni.

Pe suprafaţa nou construită a ter-minalului, de 19.600 mp, pasagerii și companiile aeriene au la dispoziţie fa-cilităţi performante și servicii la o clasă superioară, susţinute de o tehnologie de ultimă generaţie și integrate într-un design modern și expresiv.

Terminalul a fost proiectat pentru a răspunde cerinţelor impuse de ade-rarea României la spaţiul Schengen, deservind totodată toate cursele interne, ai căror pasageri au la dis-poziţie servicii high class, inclusiv un salon VIP, amplasat lângă porţile de

Un nou elicopter pentru SMURD, la Iași Ministerul Sănătăţii a achiziţionat

un elicopter medical pentru SMURD Iași, în valoare de peste cinci milioa-ne de euro, ceremonia prilejuită de aducerea la Iași a elicopterului me-dical având loc duminică, la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţe (ISU) Iași.

Punctul de Operare Aeromedical din Iași, în dotarea căruia se a� ă eli-copterul SMURD, a fost inaugurat, duminică, la sediul ISU Iași, în pre-zenţa ministrului Administraţiei și Internelor, Mircea Dușă, a subsecre-tarului Ministerului Sănătăţii Raed Arafat și a unor o� cialităţi locale și judeţene.

Elicopterul a fost achiziţionat de Ministerul Sănătăţii, � ind al patrulea aparat de acest gen din ţară.

„Este foarte important acest eli-copter pentru Iași. Din păcate, a fost o întrerupere de câţiva ani, timp în care Iașiul nu a avut elicopter, însă

Trecerea la euro în 2015 nu mai intră în discuţie

acum s-a revenit la normal. Elicopte-rul va începe să activeze chiar de azi (duminică - n.r.)”, a a� rmat subsecre-tarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat.

Elicopterul, de tip EC 135, este do-tat cu toate aparatele de intervenţie speci� ce unei unităţi medicale mo-bile și va deservi judeţele din nordul Moldovei.

SMURD Iași a mai fost dotat cu elicopter medical, însă aparatul s-a prăbușit în ianuarie 2010, în accident pierzându-și viaţa patru persoane.

Tot duminică, la Iași a fost inau-gurat Dispeceratul integrat ISU-SMURD-Ambulanţă, cu scopul re-ducerii timpului de intervenţie în cazurile de urgenţă.

„În prezent, 20 de judeţe au dis-pecerate integrate. Vom continua cu în� inţarea lor, până ce în toată ţară vom avea asemenea dispecerate”, a a� rmat Raed Arafat.

îmbarcare.Noul terminal dublează capacita-

tea de procesare a aeroportului, adă-ugând încă 52 de ghișee de check-in la cele 52 existente în prezent, pasa-gerii având posibilitatea de a efectua formalităţile de îmbarcare inclusiv la 8 noi dispozitive de self check in. Ve-ri� carea și controlul bagajelor de cală ale pasagerilor noului terminal se realizează prin intermediul celor mai performante sisteme în domeniu, de ultimă generaţie, care garantează unul dintre cele mai ridicate niveluri de securitate pe plan internaţional.

Pasagerii au la dispoziţie în noul terminal mai multe magazine, re-staurante și baruri, amplasate pe o suprafaţă de aproape 400 de mp. De asemenea, peronul pentru autovehi-cule și autobuze din faţa terminalului a fost recon� gurat și redimensionat, iar parcarea publică pentru autovehi-culele pasagerilor a fost suplimentată cu 244 de locuri.

Din 25 martie, Aeroportul Henri Coandă a preluat cursele low-cost de pe Aeroportul Băneasa, iar tra� cul de pasageri a crescut, astfel, cu 45% la aterizări și cu 30% la decolări.

8 ACTUALITATE 08.11 - 14.11.2012

Ridicarea restricţiilor impuse ro-mânilor pe piaţa forţei de muncă din Spania, di� cila situaţie economică ac-tuală și rolul parlamentelor din ţările democratice au fost temele principa-le de discuţie abordate de președin-tele Senatului României, Crin Anto-nescu, la reuniunea avută miercurea trecută la Madrid cu omologul său spaniol, Pío García-Escudero.

„Am făcut această vizită la invita-ţia omologului meu, am participat și la festivitatea de semnare a unui acord bilateral foarte important în-

tre ministrul român al transporturilor și doamna ministru a dezvoltării de aici, și omologul spaniol; am avut și reuniuni cu șe� de cluburi politice, liberale, cu oameni din diaspora”, a declarat Crin Antonescu pentru jur-naliști români la Madrid.

La reuniunea cu omologul spaniol, a spus Antonescu, „mi-am exprimat speranţa că decizia care restrânge dreptul la muncă, care îi afectează pe români, și al cărei termen este în decembrie, nu va mai � prelungită. Nu este o decizie care să se ia acum,

majoritate a acestor români care tră-iesc și muncesc în Spania au avut o contribuţie foarte importantă la creș-terea economică a Spaniei, la buge-tul diferitelor comunităţi și la bugetul naţional”.

Crin Antonescu a discutat cu pre-ședintele Senatului Spaniei și despre di� cila situaţie economică actuală, iar cei doi au vorbit despre diferite modalităţi de depășire a acestei si-tuaţii. „Avem în vedere o colaborare bilaterală cu Spania pe multe planuri, având în vedere experienţa ţării în materie de integrare, foarte de suc-ces, precum și experienţa în absorb-ţia și gestiunea fondurilor UE. De asemenea, companiile spaniole sunt interesate ca România să reușească absorbţia acestor fonduri, pentru că doresc să lucreze, să investească pe piaţa românească, unde este nevoie de construcţii, de infrastructură”, a declarat Crin Antonescu.

Potrivit unui comunicat de presă, Crin Antonescu l-a asigurat pe omo-

logul său că pentru România „Spania a fost și este un model excepţional de reușită în ceea ce privește integrarea europeană”.

„Am vrea să învăţăm din experien-ţa Spaniei și chiar dacă suntem într-o situaţie economică și socială di� cilă, cred că doar împreună putem merge mai departe. Avem nevoie de proiec-te concrete, acţiuni concrete și cât mai multă încredere în instituţiile sta-tului și politicieni. Cred că acesta este secretul pentru a trece de această pe-rioadă grea”, a spus Crin Antonescu, potrivit sursei menţionate.

La rândul său, președintele Sena-tului din Spania, Pío García-Escudero, a evidenţiat bunele relaţii bilaterale care există între România și Spania, precizând că, în opinia sa, România este „o ţară care dorește să se dez-volte pe toate planurile și care poate bene� cia de contribuţia experienţei Regatului spaniol în ceea ce priveș-te accesarea fondurilor europene, infrastructura de transport, piaţa energetică, promovarea turismului și a culturii”.

Președintele Senatului spaniol a subliniat, pe de altă parte, importan-ţa reconsolidării rolului parlamen-telor, având în vedere contextele sociale actuale și evoluţiile politice, precizând că opinia publică trebuie să înţeleagă că Parlamentul este „ini-ma democraţiei”.

Președintele Senatului României, Crin Antonescu, a efectuat o vizită o� cială în Spania

în perioada 30 octombrie-2 no-iembrie.

Se speră să nu se prelungească restricţiile aplicate românilor pe piaţa spaniolă a muncii

însă important este că președintele Senatului spaniol a vorbit elogios și a spus-o limpede și răspicat: marea

Universitatea din Ali-cante, în colaborare cu Institutul Limbii Române din București, organizea-ză o nouă sesiune de exa-mene ACLro (nivel A1, A2, B1, B2, C1 și C2) pentru atestarea cunoașterii lim-bii române.

Examenele, care vor avea loc sâmbătă, 15 de-cembrie, de la ora 09.30 (și cu o durată aproximativ de cinci ore), în Alicante, atestă în mod o� cial cu-noașterea limbii române în diferite contexte. Ates-tarea constă într-o diplomă o� cială emisă de către Ministerul Educaţiei,

Atestat de cunoaștere a limbii române

Cercetării, Tineretului și Sportului din România, valabilă atât pe terito-

riul ţării, cât și în afara graniţelor acesteia.

Înscrierea este orga-nizată de către Centrul Superior de Limbi Stră-ine (vechea denumire: Societatea de Relaţii Internaţionale) din ca-drul Universităţii din Alicante.

Perioada de înscriere se va încheia pe data de 10 decembrie 2012.

Toate informaţiile privind probele ACLro sunt publicate pe pagi-na web:

http://www.csidiomas.ua.es/exa-menes-o� ciales/rumano

Românii, printre cei mai numeroși

angajaţi străini din Ţara Bascilor

Românii, portughezii și bolivienii formează majoritatea străinilor a� -liaţi la serviciile de asigurări sociale din Ţara Bascilor – 46%–, anunţă El-Mundo.es și Europa Press, potrivit datelor furnizate de Ministerul spa-niol al Muncii, corespunzătoare lunii septembrie.

Dintre acești 52.756 de contribu-abili străini, 11,7% sunt români, 10% sunt bolivieni și 8,9% sunt portu-ghezi.

Printre străinii care muncesc în re-giune se numără și columbieni, maro-cani, paraguayeni, peruani, brazilieni, argentinieni, francezi sau italieni.

Ministerul român al Afacerilor Externe oferă în anul universi-tar 2013-2014 burse cetățenilor străini care doresc să studieze în România, în baza HG 288/1993 – studii universitare și postuni-versitare - prin programul Studii în România - http://www.mae.ro/node/1727 Bursele se adre-sează tuturor cetățenilor străini proveniți din alte state decât cele membre ale UE. Bene� ciarii burselor acordate vor studia în limba română, pentru candidații care nu cunosc limba română existând posibilitatea învățării pe parcursul unui an pregătitor suplimentar. Înscrierile se fac doar prin intermediul misiunilor diplomatice. Dosarele de candi-

Studii în România pentru cetăţenii străini

datură trebu-ie să conţină documente în limba engleză sau franceză sau să � e tra-duse într-una dintre aceste limbi sau în limba româ-nă. Dosarele vor � depuse la sediul mi-siunii diplo-matice de la

Madrid până la data de 1 februa-rie 2013.

8 ACTUALITATE 08.11 - 14.11.2012

Ridicarea restricţiilor impuse ro-mânilor pe piaţa forţei de muncă din Spania, di� cila situaţie economică ac-tuală și rolul parlamentelor din ţările democratice au fost temele principa-le de discuţie abordate de președin-tele Senatului României, Crin Anto-nescu, la reuniunea avută miercurea trecută la Madrid cu omologul său spaniol, Pío García-Escudero.

„Am făcut această vizită la invita-ţia omologului meu, am participat și la festivitatea de semnare a unui acord bilateral foarte important în-

tre ministrul român al transporturilor și doamna ministru a dezvoltării de aici, și omologul spaniol; am avut și reuniuni cu șe� de cluburi politice, liberale, cu oameni din diaspora”, a declarat Crin Antonescu pentru jur-naliști români la Madrid.

La reuniunea cu omologul spaniol, a spus Antonescu, „mi-am exprimat speranţa că decizia care restrânge dreptul la muncă, care îi afectează pe români, și al cărei termen este în decembrie, nu va mai � prelungită. Nu este o decizie care să se ia acum,

majoritate a acestor români care tră-iesc și muncesc în Spania au avut o contribuţie foarte importantă la creș-terea economică a Spaniei, la buge-tul diferitelor comunităţi și la bugetul naţional”.

Crin Antonescu a discutat cu pre-ședintele Senatului Spaniei și despre di� cila situaţie economică actuală, iar cei doi au vorbit despre diferite modalităţi de depășire a acestei si-tuaţii. „Avem în vedere o colaborare bilaterală cu Spania pe multe planuri, având în vedere experienţa ţării în materie de integrare, foarte de suc-ces, precum și experienţa în absorb-ţia și gestiunea fondurilor UE. De asemenea, companiile spaniole sunt interesate ca România să reușească absorbţia acestor fonduri, pentru că doresc să lucreze, să investească pe piaţa românească, unde este nevoie de construcţii, de infrastructură”, a declarat Crin Antonescu.

Potrivit unui comunicat de presă, Crin Antonescu l-a asigurat pe omo-

logul său că pentru România „Spania a fost și este un model excepţional de reușită în ceea ce privește integrarea europeană”.

„Am vrea să învăţăm din experien-ţa Spaniei și chiar dacă suntem într-o situaţie economică și socială di� cilă, cred că doar împreună putem merge mai departe. Avem nevoie de proiec-te concrete, acţiuni concrete și cât mai multă încredere în instituţiile sta-tului și politicieni. Cred că acesta este secretul pentru a trece de această pe-rioadă grea”, a spus Crin Antonescu, potrivit sursei menţionate.

La rândul său, președintele Sena-tului din Spania, Pío García-Escudero, a evidenţiat bunele relaţii bilaterale care există între România și Spania, precizând că, în opinia sa, România este „o ţară care dorește să se dez-volte pe toate planurile și care poate bene� cia de contribuţia experienţei Regatului spaniol în ceea ce priveș-te accesarea fondurilor europene, infrastructura de transport, piaţa energetică, promovarea turismului și a culturii”.

Președintele Senatului spaniol a subliniat, pe de altă parte, importan-ţa reconsolidării rolului parlamen-telor, având în vedere contextele sociale actuale și evoluţiile politice, precizând că opinia publică trebuie să înţeleagă că Parlamentul este „ini-ma democraţiei”.

Președintele Senatului României, Crin Antonescu, a efectuat o vizită o� cială în Spania

în perioada 30 octombrie-2 no-iembrie.

Se speră să nu se prelungească restricţiile aplicate românilor pe piaţa spaniolă a muncii

însă important este că președintele Senatului spaniol a vorbit elogios și a spus-o limpede și răspicat: marea

Universitatea din Ali-cante, în colaborare cu Institutul Limbii Române din București, organizea-ză o nouă sesiune de exa-mene ACLro (nivel A1, A2, B1, B2, C1 și C2) pentru atestarea cunoașterii lim-bii române.

Examenele, care vor avea loc sâmbătă, 15 de-cembrie, de la ora 09.30 (și cu o durată aproximativ de cinci ore), în Alicante, atestă în mod o� cial cu-noașterea limbii române în diferite contexte. Ates-tarea constă într-o diplomă o� cială emisă de către Ministerul Educaţiei,

Atestat de cunoaștere a limbii române

Cercetării, Tineretului și Sportului din România, valabilă atât pe terito-

riul ţării, cât și în afara graniţelor acesteia.

Înscrierea este orga-nizată de către Centrul Superior de Limbi Stră-ine (vechea denumire: Societatea de Relaţii Internaţionale) din ca-drul Universităţii din Alicante.

Perioada de înscriere se va încheia pe data de 10 decembrie 2012.

Toate informaţiile privind probele ACLro sunt publicate pe pagi-na web:

http://www.csidiomas.ua.es/exa-menes-o� ciales/rumano

Românii, printre cei mai numeroși

angajaţi străini din Ţara Bascilor

Românii, portughezii și bolivienii formează majoritatea străinilor a� -liaţi la serviciile de asigurări sociale din Ţara Bascilor – 46%–, anunţă El-Mundo.es și Europa Press, potrivit datelor furnizate de Ministerul spa-niol al Muncii, corespunzătoare lunii septembrie.

Dintre acești 52.756 de contribu-abili străini, 11,7% sunt români, 10% sunt bolivieni și 8,9% sunt portu-ghezi.

Printre străinii care muncesc în re-giune se numără și columbieni, maro-cani, paraguayeni, peruani, brazilieni, argentinieni, francezi sau italieni.

Ministerul român al Afacerilor Externe oferă în anul universi-tar 2013-2014 burse cetățenilor străini care doresc să studieze în România, în baza HG 288/1993 – studii universitare și postuni-versitare - prin programul Studii în România - http://www.mae.ro/node/1727 Bursele se adre-sează tuturor cetățenilor străini proveniți din alte state decât cele membre ale UE. Bene� ciarii burselor acordate vor studia în limba română, pentru candidații care nu cunosc limba română existând posibilitatea învățării pe parcursul unui an pregătitor suplimentar. Înscrierile se fac doar prin intermediul misiunilor diplomatice. Dosarele de candi-

Studii în România pentru cetăţenii străini

datură trebu-ie să conţină documente în limba engleză sau franceză sau să � e tra-duse într-una dintre aceste limbi sau în limba româ-nă. Dosarele vor � depuse la sediul mi-siunii diplo-matice de la

Madrid până la data de 1 februa-rie 2013.

AFACEREA MEA 08.11 - 14.11.2012 9

Imediat ce ţi se descoperă o boală, cu toată forţa trebuie să acţionezi

Tratamentele originale Haimo-vich, ceaiuri de salvie, măceșe, gălbenele, tincturi de gălbenele, de tătăneasă, emulsie cu lăptișor de matcă, produse din gamele Farmec, Gerovital, Doina, Lara, cunoscute de toată lumea de o viaţă de om pentru calitatea lor și la care ne gândim cu toţii cu nostalgie le poţi găsi aproape de tine. Unde? În cunoscuta zonă Plaza de Castilla din Madrid, la plafarul deschis acum două luni de Elena Avram. „Este foarte aproape de staţia de autobuze și metrou Plaza de Castilla. Se merge pe trotuarul opus celui pe care sunt staţiile diferitelor auto-buze și se intră pe a doua strădu-ţă – Carmen Sánchez Carrascosa. Iar dacă vii cu mașina ieși la car-retera de Burgos, spre spitalul La Paz”, explică Elena.

Nu mai trebuie să le dăm bătăi de cap rudelor și prietenilor din ţară când dorim produse natura-le și cosmetice pe care în herbo-larios nu le găsim. Dar cum sunt preţurile acestor produse? „Toa-te mărfurile pe care le aduc din România sunt la preţuri foarte accesibile. Diferenţa între preţul din ţară și cel din magazinul meu este foarte mică. Adaug doar ta-xele de transport și impozitele”, răspunde proprietara plafarului.

Cum i-a venit ideea să des-chidă o afacere relaţionată cu sănătatea? „Am avut probleme grave de sănătate. Am fost dia-gnosticată ca �ind polichistică, am fost foarte aproape să încep să fac dializă… Mi s-a pus dia-gnosticul acum șase-șapte ani, dar nu mi s-a dat nici un trata-ment, doar sfaturi. Lună de lună ajungeam la Urgenţe. Acum un an starea mi s-a agravat. Îngrijo-

rată, documentându-mă despre un tratament pentru afecţiunea mea, am a�at de tratamentul doamnei doctor Angela Hagar Haimovich. Am sunat în ţară, am vorbit cu multe persoane care s-au însănătoșit de boli grave, am luat legătura cu reprezen-tanta doamnei doctor și mi s-a trimis medicamentul. Când am început să-l iau eram foarte de-primată și epuizată. Credeam că nimic nu mă mai putea ajuta. De un an, cu pauză, iau trei tipuri de tratament, extracte de plante, și mă simt excelent. În mai anul acesta la analize s-a observat că ulcerul pronunţat de care sufe-ream se cicatrizase, chisturile au dat înapoi, rinichii sunt curaţi…”, explică.

Doar doctorului naturist pe

care l-a contactat pentru a o avea sub observaţie, pe lângă medicii din sistemul de asigurări soci-ale, i-a arătat extractele pe care le luase. „Impresionat de evolu-ţia stării mele, pentru că văzuse analizele iniţiale, mi-a sugerat să deschid un herbolario, să aduc produsele, spunându-mi că și el le va recomanda”, explică Elena de unde a apărut ideea plafaru-lui.

Obosită să mai �e chelneriţă, având ceva economii, ideea i-a surâs: „Am din ţară diplomă de auxiliar de farmacie, am lucrat în farmacia din spitalul din Târ-gu Jiu, apoi într-un cabinet de ginecologie și în același timp am avut și o afacere a mea, o ali-mentară. Știam că sunt capabilă să răzbesc. În plus, m-am gândit

că poate sunt mulţi români care iau tratamentul doamnei doctor Haimovich, care cer tratamentul din ţară și am dorit să îi ajut să-l cumpere de aici, mai ales că au o reducere de 20%, apropiindu-se de preţul din ţară. Este impor-tant să scapi de stresul de a tot comanda produsul din România. Mai ales că pot trimite produsul acasă, prin colet poștal, în orice zonă din Spania”.

Elena Avram este reprezen-tantul doctoriţei Haimovich în Spania. „Pot să îl distribui și în alte herbolarios din toată ţara”, spune. „Tratamentul se obţine cu protocol de administrare a pro-duselor Dr. Haimovich. Se face pe o perioadă de cel puţin două luni, până la un an de zile. Produ-sele Secret Herbs au efect asupra

cauzei bolii, nu a simptomului. Prin rezolvarea cauzei simpto-mul dispare”, explică.

A trebuit să oprim de multe ori reportofonul, ușa plafarului deschizându-se des. „Am intrat în a treia lună de activitate, în-cetul cu încetul lumea aude de plafarul meu și intră. Iar odată ce un client vine, vede ce produse avem și că preţurile sunt accesi-bile, revine. Am clienţi care vin în �ecare săptămână”, spune Elena, zâmbind.

Șapte ani a lucrat în restauran-te, muncind câte 15 ore pe zi, de-a lungul unei zile mâncând doar un corn și bând cafea. S-a oprit la timp. Acum ar vrea să atragă atenţia cât mai multor oa-meni că sănătatea trebuie să �e pe primul plan: „Sănătatea prin produse naturale! Am văzut pe pielea mea că ele îţi dau viaţă mai lungă. Dacă noi nu avem grijă de noi, nimeni nu are grijă de viaţa noastră. Având un mod de via-ţă sănătos și �ind optimist, poţi lupta. Dacă ai sănătate poţi face orice. Trebuie doar să �i atent la tine. Nu trebuie să aștepţi până e prea târziu să ai grijă de tine. Și chiar dacă ai primit un diagnos-tic grav, nu trebuie să te dai bă-tut, trebuie să cauţi produsul ce ţintește boala pe care o ai. Mulţi oameni s-au tratat de boli foarte grave cu aceste tratamente. Însă trebuie să le faci din timp, nu în ultima fază. Imediat ce ţi se des-coperă o afecţiune, cu toată forţa și energia trebuie să acţionezi”.

Dacă doriţi să luaţi legătura cu Elena Avram, sunaţi la numărul de telefon 672 804 018.

Ana-Maria Cornilă

10 SPORT 08.11 - 14.11.2012

Steaua e deja campioană?

Condusă la pauză cu 1-0 de Dinamo într-un nou episod din eternul derby al fotbalului românesc, Steaua a reve-nit spectaculos în partea secundă și s-a impus la �nal cu 3-1 prin golurile marcate de Raul Rusescu (2) și Luka-sz Szukala. Pentru Dinamo a deschis scorul Marius Alexe în �nalul primei reprize, iar Dinamo a avut un penalty clar neacordat la scorul de 1-1, atunci când Chipciu trebuia eliminat. În urma acestui rezultat diferenţa între cele două echipe este de 13 puncte în favoarea Stelei. Calculele hârtiei s-au respectat în debutului meciului și Steaua a fost echipa mai prezentă la construcţie. Așezaţi în de acum cla-sicul 4-2-3-1, jucătorii pregătiţi de La-urenţiu Reghecampf au luat cu asalt poarta lui Bălgrădean, dar fără a avea ocazii clare de gol.

Dinamo a început prudent în cu-noscutul stil italienesc de apărare și distrugere a jocului adversarului, iar tactica lui Dario Bonetti avea să dea roade.

Pe măsura trecerii timpului Steaua a intrat în jocul de uzură al celor de la Dinamo și oaspeţii Arenei Naţionale au ieșit tot mai curajos la atac.

Dinamo a fost lovită de ghinion și în primele 17 minute Bonetti a fost nevoit să schimbe doi jucători din ca-uza accidentărilor. Primul care a ieșit a fost Alvarez, înlocuit de Curtean, pentru ca Pulhac să-i lase locul lui Rus după un duel cu Rusescu.

Primul șut periculos pe spaţiul porţii l-au avut steliștii prin Latovlevi-ci, care în minutul 24 a căutat colţul scurt dintr-o lovitură liberă obţinută de Nikolic.

Anterior acestei faze același Lato-vlevici a centrat de pe stânga și Ruses-cu a reluat nemarcat cu capul peste poartă din șase metri.

Fază contro-versată în care-ul Stelei cu 10 minute înaintea pauzei. Curtean a pătruns în dri-bling și a căzut în duel cu Chiri-cheș. Centralul belgian a lăsat jocul să con-tinue, dar la o

fază similară Steaua avea să primească mai târziu penalty.

Steaua a replicat imediat prin Ru-sescu. Acesta a pătruns pe dreapta în careul dinamovist și a căutat colţul lung cu un șut în forţă, dar Bălgrădean a fost atent și a respins în corner.

Contrar cursului jocului de până atunci, Dinamo a deschis scorul în minutul 38 prin Alexe la capătul unui contraatac de manual. Latovlevici și Chiricheș au fost înșiraţi ca popicele, iar atacantul dinamovist a trimis din unghi în poarta părăsită de neinspira-tul Tătărușanu.

Dinamo a dominat �nalul reprizei și a ameninţat în alte două rânduri poarta stelistă. Mai întâi Grigore a în-cercat o foarfecă din careu, pentru ca mai apoi Alexe să mai pătrundă o dată în viteză. Tătărușanu a ieșit precis și a reţinut balonul.

Reghecampf și-a băgat jucătorii în ședinţă la pauză și a operat prima mo-di�care chiar în debutul părţii secun-de: Mihai Costea în locul lui Nikolic, ju-cător extrem de șters în prima parte.

Steliștii au luat cu asalt careul dina-movist și a plouat cu centrări survenit �e din lovituri libere, �e din acţiuni poziţionale.

Așezată de Bonetti într-o formulă 4-5-1 cu Alexe vârf izolat, Dinamo s-a văzut rar în jumătatea adversă, tehni-cianul italian încercând să ţină de re-zultatul înregistrat la pauză.

Reghecampf a mai mutat o dată și schimbarea lui Georgievski cu Popa avea să se dovedească decisivă. Nu atât schimbarea în sine, cât trecerea lui Chipciu pe postul de fundaș dreap-ta.

Din această poziţie șeptarul stelist a obţinut în minutul 62 lovitura de la 11 metri din care a restabilit egalitatea Raul Rusescu. Atacantul stelist a șutat

plasat pe centrul porţii și nu i-a lăsat nici o șansă lui Bălgrădean.

Același Rusescu a mai ratat o mare ocazie în minutul 71, când a căutat colţul scurt cu o lovitură de cap din marcajul lui Nica. Bălgrădean a reţi-nut în doi timpi.

Dinamo a ieșit la joc după primirea golului și nu mult a lipsit ca formaţia din Ștefan cel Mare să dea o nouă lovitură pe contraatac. Matei și Ţucu-dean s-au trezit singuri în faţa porţii steliste, dar nu au reușit să reia deci-siv. Chipciu s-a repliat și i-a încurcat pe cei doi având o intervenţie asupra lui Matei la care a fost fără dubiu pe-nalty, iar jucătorul Stelei trebuia eli-minat. Era 1-1, iar aici se putea duce meciul în altă direcție, dacă era un arbitraj corect.

Ultimele zece minute au aparţi-nut indiscutabil Stelei și echipa din Ghencea a marcat de două ori. Pe un fond de dominare al adversarilor Tă-nase l-a găsit demarcat pe Rusescu la limita o�side-ului. Acesta a avut spa-ţiu de manevră și l-a învins pe Bălgră-dean cu un șut la colţul lung.

Era minutul 84 și Steaua prelua conducerea în derby. După trei mi-nute în urma unui corner Steaua a punctat din nou, Szukala reluând cu capul din șase metri. Scor �nal Stea-ua-Dinamo 3-1 și Becali a desfăcut șampania…Și după cum se prezintă celelalte combatante…are tot drep-tul să spună că echipa sa este aproa-pe campioană!

Steaua București: Tătărușanu - Georgievski (Ad. Popa ‘55), Szukala, Chiricheș, Latovlevici - Bourceanu, Pintilii (Prepeliţă ‘82) - Chipciu, Ruses-cu, Tănase - Nikolici (M. Costea ‘46). Antrenor: Laurenţiu Reghecampf.

Dinamo București: Bălgrădean - Nica, Luchin, Koulibaly, Pulhac (L. Rus ‘17) - D. Grigore - Alvarez (Curtean ‘14), Boubacar, C. Munteanu, C. Ma-tei - Alexe (Ţucudean ‘72). Antrenor: Dario Bonetti.

Cartonașe galbene: Chiricheș ‘46, Bourceanu ‘51, Ad. Popa ‘66, Pintilii ‘82 / C. Munteanu ‘42, C. Matei ‘75, Boubacar ‘89.

Arbitri: Alexandre Boucaut (cen-tral) - Dany Huens, Patrick Plumes (asistenţi) - Peter Vervecken (rezervă) - toţi Belgia.

Lucian Bute a revenit glorios în ring după pierderea titlului mondial IBF la categoria supermijlocie în faţa lui Carl Froch. La jumătate de an de la teribila partidă din Nottingham pugilistul ro-mân l-a înfruntat și învins la puncte pe rusul Denis Grachev, decizie unanimă a celor trei judecători de margine, în-tr-o partidă desfășurată în Bell Center din Montreal. În urma victoriei Bute a devenit noul deţinător al centurii NABF la categoria semigrea, titlu deţinut de rus până la meciul de sâmbătă seara. Începutul meciului l-a găsit destul de ti-morat pe Bute, care de altfel a și încasat o lovitură puternică în arcada ochiului stâng, lovitură care avea să-l afecteze tot meciul.

Campionul român a trecut peste sân-gele care de multe ori i-a invadat faţa și a boxat ca la carte în faţa unui Grachev venit coborât din kickboxing pentru a cunoaște nobila artă.

Bute a așteptat tot meciul lovitura de-

Bute, învingător, dar nu a convins

cisivă, a boxat calculat și în ultimele șase runde și-a dominat clar adversarul, în po�da pasului în faţă făcut de acesta.

Cea din urmă repriză a arătat cine este cu adevărat stăpânul ringului și Bute i-a dat o adevărată lecţie de box lui Grachev. Extrem de tehnic, cu mișcări frumoase de trunchi și braţe, Bute și-a lovit adversarul din toate poziţiile, spre încântarea publicului canadian.

Grachev a rezistat cu stoicism asaltu-lui venit din partea lui Bute, dovedind o dată în plus că este un bun încasator, dar la puncte decizia a fost, fără discuţie, în favoarea lui Bute.

Bute (32 de ani) are 31 de meciuri, dintre care o singură înfrângere și 23 de victorii prin KO.

Victoria lui Bute înseamnă o posibilă revanșă cu britanicul Carl Froch, progra-mată pentru luna martie 2013. Froch este singurul care l-a învins pe Bute la profesioniști și singurul care i-a adminis-trat un KO.

O l t c h i m Râmnicu Vâl-cea continuă parcursul de excepţie în Liga Campio-nilor și a obţi-nut, duminica trecută, a patra victorie consecutivă în Grupa A

după 27-23 pe teren propriu cu danezele de la Randers. Victoria cu Randers le-a asi-gurat handbalistelor de la Râmnicu Vâlcea calificarea în faza principală a grupelor. Prima parte a jocului a fost dificilă pentru Oltchim, slaba inspiraţie la finalizare permi-ţând echipei oaspete să conducă chiar și la trei goluri diferenţă.

După 5-3 și 6-4 pentru Oltchim în de-butul meciului, Randers a egalat scorul la șase în minutul 21, după care danezele au trecut la conducere, scor 8-6, pe fondul a două atacuri consecutive ratate de vâlcen-ce în superioritate numerică.

Una caldă, două reci..Extrema Iulia Curea a fost jucătoarea pro-

videnţială pentru Oltchim în finalul primei reprize, reușitele acesteia păstrând echipa lui Jakob Vestergaard la o diferenţă rezona-bilă faţă de Randers. Surpriza pregătită de Vestergaard s-a numit Aurelia Brădeanu, handbalista de naţională trăgând echipa după ea și făcând diferenţa pe tabelă.

Cu trei goluri la rând, Brădeanu a adus Oltchimul în avantaj (13-11, min. 37), iar Cristina Neagu a marcat primul său gol din a șaptea încercare în minutul 40.

Randers a marcat primul gol după 12 minute de secetă, interval în care au ratat și o aruncare de la 7 metri, dar diferenţa de patru lungimi luată de Oltchim nu a mai putut fi răsturnată.

Oltchim a condus și la cinci goluri di-ferenţă (19-14 și 20-15) după incursiunile pivotului Ionela Stanca, o altă jucătoare care a surprins defensiva adversă în ultima parte a meciului.

Următorul meci pentru Oltchim este programat duminica aceasta în deplasare cu Hypo Viena. Atunci practic se va decide câștigătoarea Grupei A.

10 SPORT 08.11 - 14.11.2012

Steaua e deja campioană?

Condusă la pauză cu 1-0 de Dinamo într-un nou episod din eternul derby al fotbalului românesc, Steaua a reve-nit spectaculos în partea secundă și s-a impus la �nal cu 3-1 prin golurile marcate de Raul Rusescu (2) și Luka-sz Szukala. Pentru Dinamo a deschis scorul Marius Alexe în �nalul primei reprize, iar Dinamo a avut un penalty clar neacordat la scorul de 1-1, atunci când Chipciu trebuia eliminat. În urma acestui rezultat diferenţa între cele două echipe este de 13 puncte în favoarea Stelei. Calculele hârtiei s-au respectat în debutului meciului și Steaua a fost echipa mai prezentă la construcţie. Așezaţi în de acum cla-sicul 4-2-3-1, jucătorii pregătiţi de La-urenţiu Reghecampf au luat cu asalt poarta lui Bălgrădean, dar fără a avea ocazii clare de gol.

Dinamo a început prudent în cu-noscutul stil italienesc de apărare și distrugere a jocului adversarului, iar tactica lui Dario Bonetti avea să dea roade.

Pe măsura trecerii timpului Steaua a intrat în jocul de uzură al celor de la Dinamo și oaspeţii Arenei Naţionale au ieșit tot mai curajos la atac.

Dinamo a fost lovită de ghinion și în primele 17 minute Bonetti a fost nevoit să schimbe doi jucători din ca-uza accidentărilor. Primul care a ieșit a fost Alvarez, înlocuit de Curtean, pentru ca Pulhac să-i lase locul lui Rus după un duel cu Rusescu.

Primul șut periculos pe spaţiul porţii l-au avut steliștii prin Latovlevi-ci, care în minutul 24 a căutat colţul scurt dintr-o lovitură liberă obţinută de Nikolic.

Anterior acestei faze același Lato-vlevici a centrat de pe stânga și Ruses-cu a reluat nemarcat cu capul peste poartă din șase metri.

Fază contro-versată în care-ul Stelei cu 10 minute înaintea pauzei. Curtean a pătruns în dri-bling și a căzut în duel cu Chiri-cheș. Centralul belgian a lăsat jocul să con-tinue, dar la o

fază similară Steaua avea să primească mai târziu penalty.

Steaua a replicat imediat prin Ru-sescu. Acesta a pătruns pe dreapta în careul dinamovist și a căutat colţul lung cu un șut în forţă, dar Bălgrădean a fost atent și a respins în corner.

Contrar cursului jocului de până atunci, Dinamo a deschis scorul în minutul 38 prin Alexe la capătul unui contraatac de manual. Latovlevici și Chiricheș au fost înșiraţi ca popicele, iar atacantul dinamovist a trimis din unghi în poarta părăsită de neinspira-tul Tătărușanu.

Dinamo a dominat �nalul reprizei și a ameninţat în alte două rânduri poarta stelistă. Mai întâi Grigore a în-cercat o foarfecă din careu, pentru ca mai apoi Alexe să mai pătrundă o dată în viteză. Tătărușanu a ieșit precis și a reţinut balonul.

Reghecampf și-a băgat jucătorii în ședinţă la pauză și a operat prima mo-di�care chiar în debutul părţii secun-de: Mihai Costea în locul lui Nikolic, ju-cător extrem de șters în prima parte.

Steliștii au luat cu asalt careul dina-movist și a plouat cu centrări survenit �e din lovituri libere, �e din acţiuni poziţionale.

Așezată de Bonetti într-o formulă 4-5-1 cu Alexe vârf izolat, Dinamo s-a văzut rar în jumătatea adversă, tehni-cianul italian încercând să ţină de re-zultatul înregistrat la pauză.

Reghecampf a mai mutat o dată și schimbarea lui Georgievski cu Popa avea să se dovedească decisivă. Nu atât schimbarea în sine, cât trecerea lui Chipciu pe postul de fundaș dreap-ta.

Din această poziţie șeptarul stelist a obţinut în minutul 62 lovitura de la 11 metri din care a restabilit egalitatea Raul Rusescu. Atacantul stelist a șutat

plasat pe centrul porţii și nu i-a lăsat nici o șansă lui Bălgrădean.

Același Rusescu a mai ratat o mare ocazie în minutul 71, când a căutat colţul scurt cu o lovitură de cap din marcajul lui Nica. Bălgrădean a reţi-nut în doi timpi.

Dinamo a ieșit la joc după primirea golului și nu mult a lipsit ca formaţia din Ștefan cel Mare să dea o nouă lovitură pe contraatac. Matei și Ţucu-dean s-au trezit singuri în faţa porţii steliste, dar nu au reușit să reia deci-siv. Chipciu s-a repliat și i-a încurcat pe cei doi având o intervenţie asupra lui Matei la care a fost fără dubiu pe-nalty, iar jucătorul Stelei trebuia eli-minat. Era 1-1, iar aici se putea duce meciul în altă direcție, dacă era un arbitraj corect.

Ultimele zece minute au aparţi-nut indiscutabil Stelei și echipa din Ghencea a marcat de două ori. Pe un fond de dominare al adversarilor Tă-nase l-a găsit demarcat pe Rusescu la limita o�side-ului. Acesta a avut spa-ţiu de manevră și l-a învins pe Bălgră-dean cu un șut la colţul lung.

Era minutul 84 și Steaua prelua conducerea în derby. După trei mi-nute în urma unui corner Steaua a punctat din nou, Szukala reluând cu capul din șase metri. Scor �nal Stea-ua-Dinamo 3-1 și Becali a desfăcut șampania…Și după cum se prezintă celelalte combatante…are tot drep-tul să spună că echipa sa este aproa-pe campioană!

Steaua București: Tătărușanu - Georgievski (Ad. Popa ‘55), Szukala, Chiricheș, Latovlevici - Bourceanu, Pintilii (Prepeliţă ‘82) - Chipciu, Ruses-cu, Tănase - Nikolici (M. Costea ‘46). Antrenor: Laurenţiu Reghecampf.

Dinamo București: Bălgrădean - Nica, Luchin, Koulibaly, Pulhac (L. Rus ‘17) - D. Grigore - Alvarez (Curtean ‘14), Boubacar, C. Munteanu, C. Ma-tei - Alexe (Ţucudean ‘72). Antrenor: Dario Bonetti.

Cartonașe galbene: Chiricheș ‘46, Bourceanu ‘51, Ad. Popa ‘66, Pintilii ‘82 / C. Munteanu ‘42, C. Matei ‘75, Boubacar ‘89.

Arbitri: Alexandre Boucaut (cen-tral) - Dany Huens, Patrick Plumes (asistenţi) - Peter Vervecken (rezervă) - toţi Belgia.

Lucian Bute a revenit glorios în ring după pierderea titlului mondial IBF la categoria supermijlocie în faţa lui Carl Froch. La jumătate de an de la teribila partidă din Nottingham pugilistul ro-mân l-a înfruntat și învins la puncte pe rusul Denis Grachev, decizie unanimă a celor trei judecători de margine, în-tr-o partidă desfășurată în Bell Center din Montreal. În urma victoriei Bute a devenit noul deţinător al centurii NABF la categoria semigrea, titlu deţinut de rus până la meciul de sâmbătă seara. Începutul meciului l-a găsit destul de ti-morat pe Bute, care de altfel a și încasat o lovitură puternică în arcada ochiului stâng, lovitură care avea să-l afecteze tot meciul.

Campionul român a trecut peste sân-gele care de multe ori i-a invadat faţa și a boxat ca la carte în faţa unui Grachev venit coborât din kickboxing pentru a cunoaște nobila artă.

Bute a așteptat tot meciul lovitura de-

Bute, învingător, dar nu a convins

cisivă, a boxat calculat și în ultimele șase runde și-a dominat clar adversarul, în po�da pasului în faţă făcut de acesta.

Cea din urmă repriză a arătat cine este cu adevărat stăpânul ringului și Bute i-a dat o adevărată lecţie de box lui Grachev. Extrem de tehnic, cu mișcări frumoase de trunchi și braţe, Bute și-a lovit adversarul din toate poziţiile, spre încântarea publicului canadian.

Grachev a rezistat cu stoicism asaltu-lui venit din partea lui Bute, dovedind o dată în plus că este un bun încasator, dar la puncte decizia a fost, fără discuţie, în favoarea lui Bute.

Bute (32 de ani) are 31 de meciuri, dintre care o singură înfrângere și 23 de victorii prin KO.

Victoria lui Bute înseamnă o posibilă revanșă cu britanicul Carl Froch, progra-mată pentru luna martie 2013. Froch este singurul care l-a învins pe Bute la profesioniști și singurul care i-a adminis-trat un KO.

O l t c h i m Râmnicu Vâl-cea continuă parcursul de excepţie în Liga Campio-nilor și a obţi-nut, duminica trecută, a patra victorie consecutivă în Grupa A

după 27-23 pe teren propriu cu danezele de la Randers. Victoria cu Randers le-a asi-gurat handbalistelor de la Râmnicu Vâlcea calificarea în faza principală a grupelor. Prima parte a jocului a fost dificilă pentru Oltchim, slaba inspiraţie la finalizare permi-ţând echipei oaspete să conducă chiar și la trei goluri diferenţă.

După 5-3 și 6-4 pentru Oltchim în de-butul meciului, Randers a egalat scorul la șase în minutul 21, după care danezele au trecut la conducere, scor 8-6, pe fondul a două atacuri consecutive ratate de vâlcen-ce în superioritate numerică.

Una caldă, două reci..Extrema Iulia Curea a fost jucătoarea pro-

videnţială pentru Oltchim în finalul primei reprize, reușitele acesteia păstrând echipa lui Jakob Vestergaard la o diferenţă rezona-bilă faţă de Randers. Surpriza pregătită de Vestergaard s-a numit Aurelia Brădeanu, handbalista de naţională trăgând echipa după ea și făcând diferenţa pe tabelă.

Cu trei goluri la rând, Brădeanu a adus Oltchimul în avantaj (13-11, min. 37), iar Cristina Neagu a marcat primul său gol din a șaptea încercare în minutul 40.

Randers a marcat primul gol după 12 minute de secetă, interval în care au ratat și o aruncare de la 7 metri, dar diferenţa de patru lungimi luată de Oltchim nu a mai putut fi răsturnată.

Oltchim a condus și la cinci goluri di-ferenţă (19-14 și 20-15) după incursiunile pivotului Ionela Stanca, o altă jucătoare care a surprins defensiva adversă în ultima parte a meciului.

Următorul meci pentru Oltchim este programat duminica aceasta în deplasare cu Hypo Viena. Atunci practic se va decide câștigătoarea Grupei A.

11PUBLICITATE 08.11 - 14.11.2012

12 TIMP LIBER 08.11 - 14.11.2012

Un vulcan pentru a se produce energie electrică

Proiectul „Newberry Enhanced Ge-othermal Systems”, ce are ca scop producerea energiei electrice cu aju-torul unui vulcan, a obţinut aproba-rea tuturor autorităţilor locale și fe-derale din SUA. În cadrul proiectului, experţii urmează să creeze un nou rezervor geotermal în statul Oregon. Acest rezervor va � săpat la 2,7 kilo-metri adâncime, urmând să �e situat la 5,4 kilometri de centrul vulcanului Newberry, unde roca atinge tempe-raturi de 300 de grade Celsius.

Vulcanul Newberry este unul dintre cei mai mari vulcani din SUA, �ind totodată unul dintre cei mai recenţi. Acest vulcan a erupt ultima oară acum 1.300 de ani și este format din peste 400 de „guri” de evacuare ce formează o structură cunoscută sub numele de „vulcan scut”. Noul rezer-vor geotermal urmează să �e creat într-o zonă cu temerpaturi înalte, în partea de nord-vest a vulcanului.

Proiectul Newberry EGS este �nan-ţat de Departamentul de Energie al Statelor Unite, în cadrul unui pro-gram de dezvoltare a tehnologiilor geotermale. Proiectul a obţinut o bursă de 20 de milioane de dolari de la guvernul american, o sumă egală �ind contribuită de companiile Alta-Rock Energy și Davenport Newberry.

Scopul proiectului este de a pro-duce electricitate prin extragerea de energie din căldura pământului. Pentru a reuși acest lucru, membrii proiectului vor produce o serie de fracturi în roca impermeabilă, ur-mând a pompa apă în aceste fracturi. Apa va reveni la suprafaţă, urmând să �e sursa de energie pentru centra-la electrică geotermală.

Experţii a�rmă că tehnologia EGS reprezintă viitorul energiei geoter-male, această sursă de curent electric �ind regenerabilă și „prietenoasă” cu natura.

***

Nu stresul ne omoară, ci felul în care reacţionăm la el

Se pare că nu stresul este ceea ce duce la sporirea riscului de a suferi de diferite afecţiuni, ci modul în care reacţionăm la el. Cel puţin aceasta este concluzia unui nou studiu.

Cercetătorii de la Universitatea Penn State au descoperit că modul în care oamenii reacţionează la stres are repercusiuni asupra sănătăţii chiar și 10 ani mai târziu. Studiul a relevat, de asemenea, că persoanele cele mai predispuse la stres sunt cele tinere, inteligente și educate.

Studiul a fost efectuat pe 2.000 de bărbaţi și femei, voluntarii răspun-zând la un chestionar pe tema sănă-tăţii, a stării su�etești și a situaţiilor stresante din timpul zilei. De aseme-nea, cercetătorii au colectat mostre de salivă, pe care le-au testat pentru a descoperi nivelul cortizolului, un hormon de stres.

„Am făcut acest lucru în 1995 și apoi în 2005. Dispunând de aceste date longitudinale, am putut să vedem mai departe de experienţele zilnice, având posibilitatea să vedem cum evenimentele petrecute în urmă cu 10 ani în urmă afectează sănătatea pacientului astăzi”, a declarat David Almeida, profesor la Universitatea Penn State.

Oamenii de știinţă au descoperit că persoanele care se îngrijorează în mod constant tind să prezinte un nu-măr mai ridicat de dureri 10 ani mai târziu. De asemenea, aceste persoa-ne prezentau mai multe probleme cardiovasculare în comparaţie cu oamenii care se împăcau cu situaţiile stresante.

„De exemplu, dacă ai foarte multă treabă de făcut astăzi și ești foarte supărat din acest motiv, atunci e mult mai probabil ca peste 10 ani de acum să ai probleme de sănătate în comparaţie cu altă persoană care are multă treabă de terminat astăzi, dar care nu se lasă afectată de acest lu-cru”, a exempli�cat Almeida.

Profesorul a�rmă că oamenii pot � clasi�caţi, în mare, în două tipuri de persoane atunci când vine vorba de reacţia la stres. „Cred că oamenii aparţin unuia din cele două tipuri. În cazul «oa-menilor Velcro», atunci când întâlnesc un factor de stres, acesta se «lipește» de ei, ast-fel că la sfârșitul zilei ei conti-nuă să �e supăraţi și nervoși. În schimb, «oamenii Te�on» lasă factorii de stres să treacă pe lângă ei, ne�ind afectaţi. Pe termen lung, «oamenii Velcro» sunt cei care au parte de probleme de sănătate”, a explicat profesorul.

Almeida a mai menţionat că persoanele tinere sunt mai pre-dispuse la a reacţiona la stres decât persoanele în vârstă, iar persoanele cu un nivel scăzut de educaţie și cu abilităţi cognitive reduse tind să pre-zinte un nivel mai scăzut de stres.

Alte cercetări au arătat că persoa-nele care sunt îngrijorate în mod constant tind să prezinte un risc mai mare de atac cerebral și de dureri de spate.

***

Ce avantaje au copiii care cresc alături de animale de companie Bebelușii care își petrec timpul în

compania unui câine au un risc mai scăzut de apariţie a infecţiilor urechi-

lor și afecţiunilor respiratorii decât cei care nu trăiesc alături de animale de companie, susţine un studiu.

Cercetarea nu a identi�cat și mo-tivul pentru care se produce acest fenomen, dar sugerează că micuţii care își petrec o parte din zi jucându-se afară, împreună cu un câine, au un sistem imunitar mai puternic decât alţi copii.

Se pare că și pisicile au un efect be-ne�c asupra copiilor, deși rezultatele au fost mai puţin semni�cative decât în cazul copiilor acompaniaţi de câini.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 397 de copii din Finlan-da, ai căror părinţi au ţinut jurnale săptămânale în care au notat starea de sănătate a copiilor în primul an de viaţă, de la vârsta de 9 la 52 de săp-tămâni.

În total, copiii care au fost crescuţi în case cu pisici sau câini au avut cu 30% mai puţine șanse de a dezvolta simptome de boli respiratorii infecţi-oase, precum tusea, respiraţia șuieră-toare, rinita sau febra, comparativ cu restul copiilor. De asemenea, în cazul acestor copii s-a observat un risc cu 50% mai scăzut de apariţie a infecţii-lor la nivelul urechilor.

„Copiii care trăiau alături de pisici sau câini erau mult mai sănătoși pe perioada studiului”, a declarat auto-rul studiului, expert în cadrul Univer-sităţii Kuopio, din Finlanda.

Cea mai mare protecţie împotriva infecţiilor s-a observat la copiii care au petrecut cel puţin 6 ore în compa-nia câinilor, la polul opus situându-se cei care nu au avut contact cu anima-le de companie.

„Studiul nostru oferă dovezi pre-liminarii care demonstrează că de-ţinerea unui câine drept animal de companie ar putea proteja împotri-va infecţiilor respiratorii pe parcur-sul primului an de viaţă. Contactul cu un animal de companie ar putea ajuta la maturizarea sistemului imu-nitar, ceea ce duce la un răspuns imunologic mult mai adecvat”, au notat specialiștii în studiu. Îmbu-nătăţirea a fost semni�cativă chiar și după ce oamenii de știinţă au eliminat alţi factori care ar � putut crește riscul de infecţie, de pildă, lipsa alăptării, mersul la creșă, dez-voltarea într-o casă cu fumător sau prezenţa unor fraţi mai mari.

Cum ar arăta lu-mea fără femei:

1. Industria su-pelor la plic ar de-veni cea mai pro-�tabilă industrie din lume. Cei mai bogaţi oameni din lume vor � magnaţii supei la plic, care se vor uita de sus la sul-tanul Bruneiului.

2. Hainele nu s-ar mai împărţi în două categorii, curate și murdare, ci în mult mai multe:

- aproape curate- murdare care se mai pot purta

o dată- murdare care mai pot � purtate

prin casă- su�cient de murdare ca să �e

purtate prin curte- murdare de mers după pâine

și,- în �ne, rufele murdare.3. Producătorii de lame de ras și

deodorante ar da faliment.4. Emisiunile de modă vor � pre-

zentate de Ovidiu Ioaniţoaia. Se vor purta doar culorile echipei fa-vorite.

5. Mașinile se vor putea repara și în alte zile decât sâmbăta, iar ser-vice-urile nu vor � mai deschise până la 1 noaptea.

6. Cea mai apreciată apa minera-lă va � Carlsberg.

***În noaptea nunţii, mirele, bine

dispus, îi spune unui amic:- Pariezi pe 5.000 de lei că mirea-

sa e virgină?Mireasa aude și intervine:- Nici nu te-ai însurat bine și deja

arunci banii pe fereastră?! ***

Proaspăt căsătorită, o fată se plânge mamei că soţul i-a făcut o vânătaie sub ochi.

- Sunt surprinsă! Eu îl știam plecat în delegaţie,

zice mama. - Și eu!

***Imediat după terminarea �lmu-

lui, o femeie își zărește soţul cu două rânduri mai în faţă și îi strigă:

- Hei, aici ești în timp ce eu sunt la mama să fac zacuscă?

***Ea: Dacă eu aș muri, te-ai recă-

sători? El: Nu, draga mea, niciodată! Ea: De ce, ai ceva contra căsăto-

riei? El: A, nu, nu am nimic împotri-

vă. Ea: Și atunci, de ce să nu te că-

sătorești? El: Bine, m-aș căsători, ca să-ţi

fac plăcere. Ea, cam tristă: A, deci te-ai recă-

sători…El: Păi, da… Ea: Și te-ai culca cu ea în patul

nostru? El: Păi unde ai vrea să mă culc? Ea: Și ai înlocui fotografia mea

cu a ei? El: Păi, da… Ea: Și ar conduce mașina mea? El: Nu, că nu știe să conducă…

***Doi prieteni: un englez și un

chinez se plimbau prin Londra cu ocazia jubileului reginei Marii Bri-tanii. Londra, plină de steaguri.

- Privește toate steagurile aste! Sunt atât de mândru, sufletul meu este plin de mândrie patriotică!

- Dar Xin, tu ești chinez, iar astea sunt steaguri britanice!

- Da, spune Xin zâmbind, dar ui-tă-te la etichete….

***O pereche de tineri proaspăt că-

sătoriţi ieșeau din biserică. Doi bă-ieţei stăteau și se uitau la ei. Unul dintre copii îl întreabă pe celălalt:

- Pe ăștia vrei să îi sperii? Celălalt răspunde: - Da! Se ridică băieţelul și începe să

alerge spre mire: - Tatăăă!!!

Știaţi că

MUNCĂOferte: - Caut urgent băiat cu mașină pentru serviciu în pavimientos de madera, cu acte în regulă, fără experienţă. Tel.: 642 716 057 - Oferim locuri de muncă în ca-litate de internă unor femei cu certificat comunitar și care să știe să vorbească spaniola. Co-munitatea Madrid. Tel.: 642 819 539. Întrebaţi de Lili. - Caut personal pentru un salon de manichiură și pedichiură din Madrid capitală. Tel.: 697 280 478

Cereri: - Doamnă cu experiență în me-naj, caut de lucru cu ora în zona Madrid și împrejurimi – A, B1 și B2. Ofer răsplată în bani celor care vor să mă ajute. Tel.: 634 090 438. E-mail: tinaradu50@yahoo.es- Tânăr, 31 ani, caut de muncă în construcţii sau orice alt dome-niu, în Comunitatea Madrid sau în toată Spania. Tel.: 642 976 109 - Doamnă, caut de muncă în casă, permanent sau cu ora. Ofer seri-ozitate și experiență de mai mult de 10 ani în Spania. Tel.: 634 178 523 - Caut de muncă în construcţii, în zugrăvit, renovări apartamente sau în agricultură. Tel.: 674 798 325 - Șofer cu experienţă, toate ca-tegoriile, caut de muncă în toate zonele Spaniei. Tel.: 617 158 309 - Electrician cu experienţă, caut de muncă în orice domeniu, în toată Spania. Vorbesc bine spani-ola și am acte în regulă. Inclusiv agricultură, orice. Ofer recom-pensă cui poate să mă ajute. Tel.: 642 279 566 - Meseriaș în construcţii, caut de muncă în domeniu, în Comunita-tea Madrid. Tel.: 666 775 295 - Doamnă cu experienţă în menaj și recomandări, de 8 ani în Spa-nia, caut de lucru cu ora în menaj sau îngrijit copii sau bătrâni. Co-munitatea Madrid. Ofer recom-pensă. Tel.: 602 547 862 - Am 26 de ani, sunt foarte se-rioasă, harnică și punctuală. Sunt

în căutarea unui loc de muncă în Madrid ca externă sau internă, pt. a îngriji o femeie în vârstă și a mă ocupa de ea, indiferent de starea de sănătate! Am recoman-dare bună din fosta casă. Ofer până la 300 euro! Rog să sune doar persoane serioase care pot să ofere loc de muncă. Dacă se poate, numai în Madrid. Tel.: 672 589 589

ÎNCHIRIERIOferte: - Se închiriază cameră de o per-soană în Coslada, aproape de gară, începând cu 15 noiembrie. Condiții avantajoase: baie și fri-gider proprii, posibilitate de co-nectare la internet. Preţ: 150 €. Se roagă multă seriozitate. Tel.: 606 065 828, 618 400 868 - Închiriez cameră în Alcalá de Henares, zonă foarte liniștită, cu doar 3 persoane în apartament și cheltuieli reduse. Liberă din orice moment. 155 € + 50 € garanţie. Tel.: 697 434 765 - Închiriez două camere în Cosla-da (Ciudad 70). Cea mare, la pre-ţul de 230 € pe lună; cea mică, 150. Tel.: 627 658 249- Închiriez cameră de matrimoniu sau 2 persoane, în Torrejón de Ar-doz, lângă Mercadona (piscina de olas), la 10 minute de o staţie pe unde trec autobuzele 224, 224A. Preţ: 200 €. Tel.: 603 331 447 - Închiriez cameră mare în Cosla-da. Tel.: 639 179 139 - Închiriez cameră în Alcalá de Henares, aproape de Plaza Cer-vantes, pt. o singură persoană. Condiţii foarte bune, doar 2 per-soane în apartament. Preţ conve-nabil. De pe orice dată. Tel.: 661 049 227 - Închiriez sufragerie pentru o internă, de pe orice dată din no-iembrie, în Las Rosas (L2). Tel.: 672 989 192 - Închiriez apartament cu 3 came-re, mobilat, cu garaj, în Azuque-ca de Henares, lângă gară. Apa și comunitatea, incluse în preţ. Preţ: 550 €. Închiriez și camere individuale. Tel.: 661 160 073 - Închiriez cameră de la 1 noiem-brie, aproape de gura de metrou

Puerta del Angel. Camera are separat aparat Dolce pt. canale-le românești. Internet, ascensor. Informații la numărul 667 829 327. - Închiriez cameră în Leganés, unei persoane. Liniște, zonă bună, aproape de metrou, inter-net, puţine persoane în casă. Tel.: 642 281 982, 911 823 494 - Închiriez cameră în Fuenlabra-da, pt. 2 persoane. Aproape de staţia de metrou Parque Europa, o staţie de autobuze, Día, Carre-four. De pe orice dată. Tel.: 677 599 496 - Închiriez cameră în Rivas Ur-banizaciones, pt. o persoană, aproape de metrou și autobuz. Acces Digi și internet, 3 persoane în casă. Apa rece nu se plătește. 170 €. Tel.: 627 287 740 - Închiriez cameră în zona Alto de Arenal, pt. o pereche sau o persoană singură. La 2 minute de staţia de metrou. Tel.: 642 704 612

VÂNZĂRI- Vând apartament în Baia de Ari-eș, et. 2, 3 camere, renovat total, garaj. Tel.: 617 877 767, 0040/258 775 507 - Vând teren cu casă în Robleda-Salamanca. 204 metri pătrați, din care casa are 104 metri pătrați și este dărâmată. Pentru a o con-strui nu este nevoie de proiect pentru că figurează deja în acte. Preţ: 17.500 €. Motiv: plec în Ro-mânia. Tel.: 634 744 817 - Teren de vânzare în Corbu ( jud. Constanţa), la 15 km de stațiunea Mamaia, 500 mp, la prețul de 7.500 €; sau schimb cu teren zona Brașov. Tel.: 600 284 594 - Vând apartament în Baia de Arieș ( jud. Alba), centru, et. 1, 3 camere, baie, bucătărie, terasă, încălzire centrală proprie. 18.000 €, negociabil. Tel.: 642 233 720 - Se vând freidora marca Ufesa (45 €), o cortafiambre marca Fa-gor (45 €) și un pistol de prăjituri marca Lacor (25 €). Se vând din cauza mutării și a lipsei de spa-ţiu. Arganda del Rey. Tel.: 634 622 737 - Vindem case, cabane, case de

13ANUNŢURI08.11 - 14.11.2012

Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 13.00-19.30, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Prin trimiterea unui fax la numărul 916 972 5963. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: noiinspania@yahoo.es

SE CAUTĂ DISTRIBUITORI ORIFLAME

POŢI AVEA VENITURI SUPLIMENTARE

Tel.: 603 549 449

Tel.: 616 542 095

- Diverse modele

- Mărimile 44-48 - Preţ:

200 euro

Vând rochii de

MAGAZIN DE PRODUSE ALIMENTARE

TRIMITERI DE BANI

O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA TA ROMÂNEASCĂ

FAVORITĂ ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!

ADRESĂ: C/ GUTENBERG, 5 - MADRIDMETRO MENENDEZ PELAYO – SALIDA GUTENBERGOrar: 9:30 - 21:30 Şapte zile din şapte

Tel.: 911 283 579, 658 955 783

PALINCĂ DE STRUGURI – 9,00 € LITRUL

Prezentând acest talon aveţi 10% reducere

14 ANUNŢURI 08.11 - 14.11.2012

vacanţă din lemn. Preţ avantajos. Tel.: 675 680 132, 627 688 105 - Vând 4 cauciucuri cu tot cu jante, de 205/55/16, marca Fi-restone, seminoi. Jantele au 5 șuruburi. Preţ total: 300 €. Comu-nitatea Madrid. Tel.: 662 342 029 - Vând casă în comuna Budești, Olteniţa. 6 camere, 1.000 mp te-ren, apă curentă, 2 puţuri, cana-lizare. 20.000 €. Urgent. Tel.: 646 565 770

MATRIMONIALE- Am 32 de ani, sunt ardelean, doresc o relație serioasă. Dacă și tu dorești același lucru și ești din zona Madridului, te rog să mă suni la tel. 672 513 681. Rog să se abțină femeile căsătorite și cele ce au iubiți. - Am 40 ani, sunt divorțat, do-resc să cunosc o femeie de vâr-stă apropiată pentru orelație de prietenie. Locuiesc în Comunitatea Madrid. Tel.: 642 735 126 - Tânăr de 35 ani, fără obligații, caut fată de 25-35 ani, pt. o relație serioasă. Comunitatea Valenciana . Tel.: 672 555 301 - Domn, 44 ani, 1,75 m, 65 kg, di-vorţat, cu 2 copii, caut doamnă de vârstă apropiată, iubitoare, care știe ce vrea de la viaţă, pt. o relaţie serioasă sau posibilă căsătorie. Dacă are copii nu mă deranjează. Tel.: 642 738 589 - Tânăr de 33 ani, caut o relație serioasă cu o fată, de preferinţă din Zaragoza. Tel.: 642 878 599 - Bărbat serios, fără obligaţii, doresc o relaţie serioasă cu o doamnă, eventual căsătorie. Nu caut aventuri. Fără bipuri. Rog seriozitate. Comunitatea Ma-drid. Tel.: 674 798 325 - Doamnă singură, doresc să cunosc un bărbat de 50-55 ani, cu serviciu stabil, pt. o relaţie de prietenie/căsătorie. Tel.: 602 579 089 - Tânăr, 28 ani, doresc să cunosc o fată de 25-35 ani, sinceră. Co-munitatea Madrid. Fără bipuri. Tel.: 672 582 458 - Doamnă, 50 ani, doresc să cu-nosc un domn nefumător, ne-alcoolic, fără obligaţii. Tel.: 602 501 589 - Tânăr, 33 ani, cu muncă stabi-lă, fără obligaţii, aș dori să cu-nosc o fată de vârstă apropiată, fără obligaţii. Fără bipuri. Tel.: 672 982 346

- Spaniol, divorţat, 50 ani, caut o femeie de 27-42 ani, pt. rela-ţie serioasă. Comunitatea Ma-drid. Tel.: 650 743 340 - Dacă ai între 47 și 53 de ani, ești necăsătorit sau divorţat și dorești o relaţie serioasă, sună-mă. Comunitatea Madrid. Rog să nu mă sune bărbaţii care nu sunt divorţaţi sau cei care nu au situația clară. Tel.: 642 746 344 - Ardelean, 45 ani, singur, necă-sătorit, fără obligaţii, nefumă-tor, aș dori să cunosc o doamnă serioasă, fără obligaţii, nefumă-toare, de 30-40 ani, pt. o relaţie serioasă/căsătorie. Fără bipuri. Comunitatea Madrid. Tel.: 697 306 208 - Tânăr atractiv, educat, cu ser-viciu stabil, vreau să cunosc o fată drăguţă, serioasă, sub 30 ani, doar din Comunitatea Ma-drid, pt. o relaţie de durată. Fără bipuri. Tel.: 627 192 719 - Spaniol, 33 ani, brunet, 1,80 m, 70 kg, iubitor și distractiv, caut fată de 18-35 ani pentru o posibilă relaţie. Comunitatea Madrid, Castilla-La Mancha, Ciudad Real. Tel.: 645 613 967 - Doamnă singură, din Madrid, cu serviciu, doresc să cunosc un bărbat de 58-62 ani, necăsăto-rit. Tel.: 637 146 498 - Domn, 55 ani, singur, fără obligaţii, nefumător, doresc să cunosc o femeie fără obligaţii, de vârstă apropiată, pt. o relaţie serioasă. Fără bipuri. Tel.: 672 839 784 - Văduv, 58 ani, fără obligaţii, caut o doamnă de vârstă apro-piată, pt. a ne continua împre-ună viaţa. Vă rog să sunaţi între orele 20-24. Comunitatea Ma-drid. Tel.: 642 848 526 - Bărbat drăguţ, 35 ani, doresc să cunosc o doamnă/domnișoa-ră drăguţă, pt. prietenie/căsă-torie. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 730 136 - Tânăr, 35 ani, fără obligaţii, caut o fată de 27-38 ani, din Co-munitatea Madrid, pt. o relaţie de prietenie. Tel.: 642 273 020 - Tânăr, 33 ani, caut fată drăgu-ţă, de vârstă apropiată, din Co-munitatea Madrid sau din apro-piere, pt. prietenie/căsătorie. Tel.: 615 818 455 - Tânăr, 33 ani, caut relație se-rioasă cu o fată, preferabil din Zaragoza. Tel.: 642 878 599 - Bărbat, 44 ani, 1,70 m, fără

obligaţii, caut femeie de 30-40 ani, pt. a întemeia o familie. Tel.: 637 092 992 - Domn, 44 ani, divorţat, cu un copil, caut o doamnă serioasă, cu credinţă în Dumnezeu, de 40-50 ani, de preferinţă, din jud. Dâmboviţa, pt. o relaţie serioa-să/căsătorie. Tel.: 642 338 137 - Bărbat, 46 ani, serios, prezen-tabil, liniștit, fire romantică, îmi doresc o relație bazată pe respect, comunicare, seriozita-te și, mai ales, dragoste. Sunt divorțat, nefumător, nu-s pri-eten nici cu alcoolul, și aș dori să cunosc o femeie singură, sinceră,simpatică, cu suflet bun, pentru o relație cu adevă-rat serioasă . Menționez că mo-mentan am probleme în ceea ce privește munca, prin urmare rog să se abţină să mă sune fe-meile care-și doresc lângă ele un bărbat cu situație materială bună. Id-ul meu de messenger: waltoma. Tel.: 642 277 673. Nu răspund la bipuri. - Nefumător, cu credinţă, fără obligaţii, caut femeie nefumă-toare, fără obligaţii, de 40-45 ani, din Comunitatea Madrid. Nu vreau aventuri. Tel.: 698 300 690 - Tânăr, 34 ani, fără obligaţii, caut o fată serioasă. Comunita-tea Madrid. Tel.: 666 004 222 - Doamnă, 45 ani, divorțată, din Comunitatea Madrid, doresc să cunosc un domn de vârstă apro-piată, din Comunitatea Madrid, pt. prietenie. Tel.: 653 282 924 - Tânăr, 35 ani, necăsătorit, caut o fată fără obligaţii pentru o re-laţie de lungă durată. Tel.: 642 306 420 - Prieten, 38 ani, înalt, caut pri-etenă în Madrid. Dacă te simți singură, trimite SMS la 642 678 991 (Digi). - Bărbat atrăgător, 35 ani, fără obligaţii, doresc să cunosc o doamnă/domnișoară simpatică, din Comunitatea Madrid. Tel.: 642 370 376 - Tânăr, 32 ani, simpatic, cu sim-ţul umorului, doresc să cunosc o fată pentru o prietenie de lungă durată, eventual căsătorie. Tel.: 647 016 279

DIVERSE- Caut pe cineva care să mă aju-te cu traducerea la medic. Lo-cuiesc în zona Lérida. Tel.: 642 819 260

REDACTORI ȘI COLABORATORI:

Ana-Maria Cornilă, Neli Dancu, Daniel Sorin Brumă, Marin Trașcă, Virgil Mihalcea (corespondent Castellón), Nicoleta Găletaru (corespondent Barcelona), Diana Ceaușu (corespondent Sevilla)

Corectură: Anne-Marie CodrescuDesign: GIG Press

Redacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veri-dicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.

“Noi în Spania” este marcă rezervată.

REDACŢIA:

Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 12 la 19,30, de luni până vineri Fax: 916 972 596e-mail: noiinspania@yahoo.es

Săptămânalul se tipăreşte în Spania.Imprenta Imcodávila S.A. (Ávila)D.L. AV-192-2005Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173

Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fiecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)

Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas)

15CASTELLANO 08.11 - 14.11.2012

Las compañías españolas del sector de las infraestruc-turas de transporte pueden encontrar en Rumanía una vía más para su expansión internacional. El presidente del Senado rumano, Crin Antonescu, y la ministra española de Fomento, Ana Pastor, �rmaron el pasado miércoles un protocolo de colaboración entre ambas naciones para que España asesore a Rumanía en la aplicación y la gestión de los fondos europeos para el de-sarrollo de infraestructuras de transporte.

Los representantes políticos de am-bos países señalaron que no se produ-cía un encuentro de estas características desde hacía 13 años. Antonescu destacó el salto en convergencia hacia la Unión Europea (UE) y modernización de infra-estructuras que dio España gracias a la “cuidadosa gestión de los fondos euro-peos para el desarrollo”.

El responsable rumano indicó que el Gobierno de España puede asesorar a su país “con su experiencia para la apli-cación de los mismos”.

De igual forma, Antonescu invitó a los inversores y empresas españolas a con�ar en Rumanía “como una gran oportunidad de negocio y generación de riqueza y empleo”. En este sentido, Pastor agradeció la propuesta de Ru-manía, destacando “el importante pa-pel que juegan las infraestructuras en

Rumanía invita a las empresas españolas a su plan de infraestructuras

Del 8 al 11 de noviembre un grupo de 33 niños, de 8 a 14 años, rumanos de etnia gitana convivirán en el albergue Apaiz Etxea de Elosua para co-nocer otra realidad y salir del entorno de miseria y marginación en la que viven en el poblado El Gallinero de Madrid, a un kilómetro de la con�ictiva Cañada Real, en el que está considerado el mayor asentamiento de Euro-pa de rumanos de origen gitano, informó el diario Vasco.

La iniciativa es de los alumnos y profesores del segundo grado del ci-clo superior de formación profesional en la especialidad de integración social, de Mariaren Lagundia. Este grupo bergarés tuvo ocasión el mes de febrero de visitar y trabajar como voluntarios, a modo de prácticas, en el poblado El Gallinero por mediación de la coordinadora Barrios y la Parro-quia de San Carlos Borromeo. Durante las mañanas los estudiantes parti-ciparon en el programa para despertar a los niños para que acudan a la escuela. Como apuntaba una de las coordinadoras, “viven en un situación de pobreza extrema, con muchos problemas de violencia, alcoholismo y todo tipo de tensiones sociales y familiares. Como muchos padres no se preocupan de llevar a los niños a la escuela, las coordinadoras que prestan servicios voluntarios se encargan de levantar a los niños para que puedan acudir”.

En El Gallinero sobreviven unas 90 familias que suponen 490 personas de las que 250 son niños hasta los 15 años. Es un asentamiento chabolista situado en un solar de propiedad privada que antiguamente era una gran-ja avícola. Está situado en el kilómetro 13 de la A3, dista 1 km de la Cañada Real Galiana. Pertenece al distrito de Villa de Vallecas de Madrid capital.

La impresionante experiencia «dura y a la vez enriquecedora» vivida por alumnos y profesores les empujó a lanzar la posibilidad de invitar a un grupo de niños a que conozcan Bergara.

Los propósitos marcados son potenciar con este viaje el esfuerzo que realizan los niños en ese marco para acudir a diario a la escuela, y a la vez de acercarles a un entorno natural y paisajístico como el de Elosua bastante parecido a Rumanía, aunque muchos de ellos no conocen el país de origen de sus padres porque se han criado en El Gallinero. A nivel de centro, Mariaren Lagundia en base a esta visita abrirá una línea formativa con sus alumnos para que re�exionen sobre los derechos que asisten a los niños independientemente de su origen o condición social.

el desarrollo de un país”. La ministra de Fomento destacó “las amplias oportuni-dades que ofrece el programa rumano de infraestructuras para las empresas españolas”.

Además, Pastor recordó el peso que las compañías españolas tienen en el mundo dentro del sector de las infraes-tructuras de transporte, y mencionó la concesión a un grupo de �rmas espa-ñolas de la línea ferroviaria de alta ve-locidad entre Riad y La Meca en Arabia Saudí.

Antonescu destacó en el encuentro las excelentes relaciones bilaterales en-tre ambos países, y “la aportación que España y sus empresas pueden hacer a Rumanía, por la experiencia adquirida, en materia de infraestructuras, energía, turismo y promoción de la cultura”.

El político rumano también mantu-vo un encuentro con el presidente del

Senado español, Pío Gar-cía Escudero, en el que se abordaron temas como la eliminación de las restric-ciones parciales aplicadas a los rumanos el año pasado en julio, en el mercado la-boral de España, así como la mejor gestión de fondos europeos.

Antonescu ha expresado “su esperanza que la deci-sión que restringe el acceso al mercado de empleo para los rumanos, y cuyo término �naliza en diciembre, no se

prolongue. No es una decisión que se toma ahora, pero es importante que el presidente del Senado español ha dicho claramente: la gran mayoría de los ru-manos que viven y trabajan en España tienen una contribución importante al crecimiento económico”.

“Quisiera que aprendemos de la ex-periencia de España y, aunque estemos en una situación económica y social difícil, creo que juntos podemos ir más lejos. Necesitamos proyectos comunes, acciones concretas y la mayor con�anza en las instituciones del Estado y los po-líticos. Creo que este es el secreto para sobrepasar este periodo difícil”, le dijo Antonescu a su homólogo español.

A su vez, el responsable español ha declarado que las autoridades de Ma-drid están dispuestas a asesorar a Bu-carest para la absorción de los fondos europeos.

Ioan Becali, agente de la nueva estrella rumana Vlad Chiriches, des-veló que “el Real Madrid está intere-

sado en el jugador, pero es el Milán quien puja más fuerte ahora mismo. Hay que esperar, pero podría salir del

Steaua en el próximo mer-cado de invierno”, informó defensacentral.com, que cita a Dolce Sport.

Chiriches tiene apenas 22 años y ya se ha conso-lidado en la zaga rumana. Tiene una gran envergadura y un poderoso juego aéreo. Su �chaje dotaría a la zaga merengue de mayor poliva-lencia, ya que puede actuar como central o como late-

Real Madrid, interesado por Vlad Chiriches del Steaua

Un grupo de niños gitanos sale de las chabolas

ral.El Milán y el Zenit también le si-

guen, tal y como ha desvelado Becali: “Le apodan ‘el nuevo Chivu’. Hay que estar muy atento a él, porque en el futuro puede estar jugando en un grande de Europa. Veremos qué es lo que pasa, pero habrá movimientos en invierno o en verano”.

La secretaría técnica madridista busca nuevo defensa, según recogen las últimas informaciones, y Chiriches estaría en la lista de futuribles. Ade-más, Mou anda preocupado por las constantes lesiones y ya habría pedi-do la llegada de un nuevo �chaje.

o să-l doară dinţii, sto-macul sau va plânge cu lacrimi de crocodil. Știu ce trebuie să-i fac atunci când va sughi-ţa sau îi va � foame. Știu chiar și ce melodii să-i cânt pentru un somn cât mai adânc... Viaţa mea nu se va transforma. Viaţa mea se va împlini”, declara juratul-antrenor de la Vocea României într-

un interviu, acum câteva luni.„Vă atrag atenţia că eu sunt tăticul ide-

al! Știu să cânt, să dansez, să spun poezii, să dau de mâncare, să mângâi, să schimb tot felul de scutece, să bat pe spate, să masez, să mă scălămbăi, dacă e cazul, să împing căruciorul și să spăl suzeta, chiar dacă ea ar cădea pe jos de cel puţin 100 de ori... Nu cred că pot alăpta, dar dacă destinul mi-o va cere, o s-o învăţ și p-as-ta!”, declarase Brenciu în numărul din iu-lie al revistei Story.

16 MONDEN 08.11 - 14.11.2012

Mircea Radu s-a însurat Mircea Radu a intrat în rândul

bărbaților însurați în urmă cu câ-teva zile. Femeia care l-a convins să renunțe la burlăcie este moldo-veancă, se numește Raluca Olaru și este mai tânără cu 20 de ani decât el.

Mircea Radu (45 ani) și Raluca Olaru s-au cununat civil, săptămâ-na trecută, în comuna Ștefănești, din judeţul Botoșani. Evenimen-tul a avut loc în sufrageria socrilor mici.

„Este adevărat! Cununia a avut loc joia trecută. Eu am fost plecat câteva zile, dar știu că cineva de la

Horia Brenciu are o fetiţăHoria Brenciu a devenit

tată pentru prima dată, joia trecută, când iubita vedetei TV, Alice, a adus pe lume o fetiţă perfect sănătoasă, care a cântărit la naștere 3,4 kilograme.

„Are două surori minu-nate, doi părinţi simpatici, trei pisici răsfăţate, o bonă și 3,400 kg. Bene� ciază, deja, de o groază de prie-teni cărora le mulţumește foarte mult pentru gân-durile care au inundat-o azi din toate părţile. O cheamă Mina și s-a născut în dimineaţa asta frumoasă de 1 noiembrie. Toată lumea e bine sănătoasă și, da, cân-tă de când s-a născut”, a scris Horia, joi, pe contul lui de Facebook, informează protv.ro.

La cei 40 de ani, Horia Brenciu conside-ră că are vârsta ideală ca să � e tată.

„De mult timp îmi doresc un copil și cre-deţi-mă că m-am «antrenat» mult pentru asta. Știu ce trebuie să-i dau atunci când

Șerban Copot și iubita lui nu se gândesc încă să se căsătorească

noi a oficiat căsătoria. Ei au dorit ca ceremo-nia să aibă loc în casa familiei fetei, iar noi ne-am conformat”, a declarat Ștefănel Rusu, primarul din Ștefănești.

Mircea Radu este cu-noscut drept un mare crai în lumea monde-nă de la noi. Însă un crai care, așa cum îi stă bine unui bărbat adevă-rat, nu se laudă cu cuceririle sale. Marea dragoste a lui Mircea Radu ar fi fost unguroaica Magdolna

Șerban Copot, zis Hienă, de la Ani-mal X, se împarte zilele acestea între Dansez pentru tine și familie.

Acesta își amintește de evenimen-tele plăcute sau mai puţin fericite din familia pe care o are împreună cu Ro-xana, iubita lui, și băieţelul lor de un an.

„Sunt o sumedenie de lucruri su-perbe de povestit, dar cel mai îngrozi-tor aspect a fost trăirea sentimentului neputinţei. Când vezi o mână de om care se chinuie în braţele tale, urlă, zbiară și nu ai ce-i face, așa cum s-a întâmplat în perioada colicilor, ţi se rupe su� etul. Aș putea � losofa multe rânduri pe acest subiect, dar nu pot să nu îmi ridic o întrebare: cum naiba am trimis oameni tocmai pe Lună și

încă nu se știe cu exactitate care este cauza colicilor? După câte am observat, tăticii se simt cam în plus în primele luni de la naștere, dar pot spune că am o legătură deose-bită cu el pentru că doar în braţele mele se calma în cazurile extreme”, a povestit Hiena pentru ProTV Ma-gazin.

Roxana și Șerban își mai doresc copii: „Ne dorim să aibă frăţiori sau surioare. Nu suntem cu un plan foarte exact făcut, ci lăsăm lucruri-le să decurgă normal”.

Căsătoria încă nu e pe lista de priorităţi a celor doi. „Încă nu am cerut-o de soţie, chiar râdeam acum ceva săptămâni pe această tema pentru că noi suntem o fami-lie de ceva timp și nu ne-a stat de-loc gândul la asta”, a spus Șerban.

Grosu, cea care prezenta emisiu-nea în limba maghiară de pe TVR 1. Prezentatorul TV s-a mai iubit și cu Alexandra Dinu, fosta soție a lui Adrian Mutu.

Valentina Pelinel și Malvina Cervenschi au trăit experienţa uraganului Sandy

Valentina Pelinel și Malvina Cervenschi sunt două dintre vedetele din

România care s-au a� at la New York de curând și au trăit experienţa uraganului Sandy. Au fost norocoase, deoarece s-au a� at într-o zonă ușor ferită de furia lui Sandy.

„Am fost norocoasă. Am simţit o vijelie cu ploaie și vânt. Doar că impactul a fost la nivel general, s-a oprit curentul. Eu am mai trăit un uragan Irene, însă nu a fost atât de puternic”, a spus Valentina.

„Am petrecut 3 săptămâni. M-am simţit minunat, cu excepţia câtorva zile de ploaie și vânt. Nu am avut emoţii cu uraganul. Nici măcar curentul nu mi s-a luat. Din păcate cei din extremităţi au avut probleme”, a spus Malvina.