INFLUENŢA COMBINATULUI MITTAL STEEL GALAŢI ASUPRA CALITǍŢII MEDIULUI ÎN

JUDEŢUL GALAŢI. MǍSURI DE LIMITARE A EFECTELOR NEGATIVE.

1. DESCRIEREA COMBINATULUI SIDERURGIC S.C. MITTAL STEEL S.A. GALAŢI

Societatea comercială S.C. MITTAL – STEEL S.A. GALAŢI s-a constituit în baza legilor din 1990 prin hotarârea de guvern din anul 2001 prin preluarea integrală a patrimoniului Combinatului Siderurgic Galaţi de concernul indian ISPAT.

S.C. MITTAL – STEEL S.A. GALAŢI este amplasat în apropierea municipiului Galaţi şi a fluviului Dunărea, în zona de vest a municiului Galaţi fiind delimitat în partea de sud de drumul naţional 2B, la nord de drumul Galaţi – Smârdan, la est de balta Cătuşa iar al vest de balta Mălina şi de teren agricol.

Construcţia combinatului a început în anul 1961, primele obiective fiind puse în funcţiune în anul 1966 şi anume laminorul de tablă groasă nr.1. în 1968 a intrat în funcţiune primul flux de producţie integral compus din Fabrica de aglomerare nr.1, furnalul nr.1 de 1700 m, oţelăria de convertizoare nr. 1, cu convertizoare LD (LINZ DONAWITZ) de 160 t, cu insuflare de oxigen şi laminorul Slebing cu o capacitate de producţie de 2,5 milioane tone de oţel lingouri pe an.

În continuare, dezvoltarea combinatului s-a făcut în ritm susţinut, fiind puse în funcţiune noi capacităţi de producţie astfel:

1. - Uzina cocso – chimică nr.1, cu bateriile 1 – 6 în perioada mai 1973 – mai 1977

- Baterii de cocsificare 1 – 4, cu o capacitate de producţie cocs de 500 000 t/an pe fiecare baterie

- Baterii de cocsificare 5, 6, cu o capacitate de producţie cocs de 500 000 t/an cocs

2. Uzina aglomerare furnale - Fabrica de aglomerare nr.1

- maşina de aglomerare nr. 1 - 1968 - maşina de aglomerare nr. 2 – 1968 - maşina de aglomerare nr. 3 – 1964 - maşina de aglomerare nr. 4 – 1970 - Fabrica de aglomerare nr.2

- maşina de aglomerare nr.5 – 1978 - maşina de aglomerare nr.6 - 1978

- Fabrica de aglomerare nr. 3 - maşina de aglomerare nr.5 – 1998 - maşina de aglomerare nr.7 – 1983

- Furnale de 1700 m3, 2700 m3 şi 3600 m3

- Furnalul nr. 2 1700 m3 - 1983 - Furnalul nr. 3 1700 m3 – 1972 - Furnalul nr. 4 1700 m3 – 1975 - Furnalul nr. 5 2700 m3 – 1976 - Furnalul nr. 4 3600 m3 – 1981

3. Uzina oţelărie – refractare (U. O. R)- Oţelărie cu convertizoare nr. 2 - 1975, cu 3 convertizoare LD de 160 t, cu

insuflare de oxigen- Oţelărie de convertizoare nr. 3 – 1980 cu 3 convertiszoare de oţel LD de 160 t,

cu insuflare de oxigen- Oţelărie electrică cu 3 cuptoare electrice de 50 t dezafectată- Cuptorele electrice 1 şi 2 de 50 t – 1972- Cuptor electric de 50 t – 1985- Turnare continuă nr. 1, cu 4 maşini de turnare continuă sleb, cu două fire – 1975- Turnare contină nr. 3 cu 6 maşini de turnare continuă togle cu 6 fire – 19814. Uzină laminate plate (ULP) cu următoarele obiective:- Laminorul de tablă groasă nr. 1 – 1966 capacitate 1 200 000 t/an- Laminorul de tablă groasă nr. 2 – 1976 capacitate 1 200 000 t/an- Laminorul Slebing – 1968 capacitate 2 500 000 t/an - dezafectat- Laminorul de benzi la cald – 1971 capacitate 3 300 000 t/an- Laminorul de benzi la rece – 1971, 1973 capacitate 972 000 t/an- Laminorul de semifabricate – 1984- Secţia de zincare – 1973- Secţia de ţevi sudate longitudinal – 1986În cadrul combinatului mai există următoarele uzine auxiliare:5. Uzina de producere şi distribuire energie în siderurgie (U. P. D. E. J) care are

în componenţă:- Secţia suflantă, produce aer suflat pentru furnale cu abur produs în coşul de abur

IP 01 de 50 t/h, p = 40 bar un numar de 24 cazane- Secţia termoenergetică- Secţia reţele electrice- Secţia uzinal şi hidrosectorial6. Uzina de piese schimb şi reparaţii siderurgice (U.P.S.R.J.) care au în

componenţă urmatoarele:- Secţie de prelucrări mecanice Nr. 1- Secţie de prelucrări mecanice Nr. 2- Secţie de prelucrări mecanice Nr. 3- Secţia construcţii metalice- Secţia reparaţii siderurgice- Secţia turnătorie mixtă- Secţia turnătorie de lingouri- Secţia Forja Mică şi Forja Grea7. Uzina exploatare căi ferate uzinale (U.E.T.U.) ce se ocupă cu transportul

regional pe căile ferate a fontei de la furnale la oţelării, a zgurei de la furnale şi oţelării la halda de zgură, alte deşeuri, diverse materii prime, materii finite etc.

Politica de privatizare a Guvernului României a dus la privatizarea S.C. SIDEX S.A. Galaţi. În anul 2001, a fost cumpărat de holdingul LNM din India şi s-a denumit S.C. ISPAT - SIDEX S.A. Galaţi până la începutul anului 2005, cand şi-a schimbat denumirea în S.C. MITTAL STEEL S.A. GALAŢI, după numele patronului indian. Firma MITTAL STEEL este a treia firmă ca producţie de oţel din lume.

Obiectul de activitate al societăţii comerciale este producerea şi comercializarea de laminate finite plate şi semifabricate lungi din oţel într-o structură sortimentală foarte variată, însumând în total peste 350 de mărci de oţel.

De asemenea sunt în fabricaţie şi se comercializează o serie de produse ca:- ţevi sudate longitudinal- cocs metalurgic şi produse chimice de cocserie (gudron de huilă, smoală de huilă

etc.)- piese de schimb şi utilaje metalurgice- piese turnate din fontă, oţel şi neferoase şi construcţii metalurgice- zgură granulată- fluide energetice etc.

2. IMPACTUL FUNCŢIONǍRII COMBINATULUI MITTAL STEEL GALAŢI ASUPRA MEDIULUI

2.1. Natura poluaţilor din municipiul şi platforma industrialǎ Galaţi. Tipuri de

poluanţi şi clase de agresivitate

După natura sursei agresive, se disting urmatoarele forme de poluare ce pot acţiona la nivelul Municipiului Galaţi:

Atmosferică Sol Ape de suprafaţă şi pânze freatice.

Pagubele cresc cu cât agresivitatea mediului coroziv este mai mare. Acestea se datorează în proporţie de 80% coroziunii atmosferice industriale.

Trebuie menţionat că şi celelalte mari obiective induistriale din Municipiul Galaţi elimină în atmosferă substanţe poluante diverse, dar care sunt mult mai reduse decât cele produse de uzinele de pe platforma MITTAL STEEL.

Poluarea Municipiului Galaţi şi a platformei siderurgice este influenţată şi de factorii meteorologici: temperatura aerului, umiditatea, precipitaţiile, curenţii de aer şi radiaţiile.

În ceea ce priveşte temperatura aerului, factorul de mare importanţă îl reprezintă gradientul termic. Se întâlnesc situaţii în care odată cu scăderea temperaturii are loc o diluare a poluanţilor, datorită curenţilor ascensionali care provoacă antrenarea agenţilor poluanţi spre altitudini mai mari.

În cazul apariţiei, la o anumită altitudine, a unui strat de aer cald, difuzia în altitudine este împiedicată, poluanţii acumulându-se, în acest caz, în apropierea solului. Fenomenul este cu atât mai nefavorabil cu cât sursa de poluare se situează mai aproape de sol.

Diferenţele de temperatură sunt frecvente în perioadele de vreme instabilă: toamnă, început de iarnă sau de primăvară.

Umiditatea crescută a aerului împiedică în general difuzia poluanţilor şi deci diluarea acestora, iar suspensiile constituie nuclee de condensare, care favorizează

apariţia ceţii. Aceasta reprezintă una din condiţiile meteorologice cele mai defavorabile purificării aerului, prin reducerea capacităţii de difuzie şi prin favorizarea dizolvării poluanţilor solubili în apă, putându-i conferi propietăţi mai agresive.

Precipitaţiile favorizează depunerea pe sol a poluanţilor atmosferici şi joacă un rol de purificator important. In schimb apa din precipitaţii îşi poate modifica proprietăţile naturale datorită dizolvării unor poluanţi, fenomen întâlnit la distanţe apreciabile de locul de emisie al acestora.

Curenţii favorizeaza autopurificarea aerului facilitând diluarea poluanţilor în atmosferă şi deplasarea pulberilor şi gazelor la distanţă apreciabilă de locul de emisie a acestora. Zonele situate pe direcţia curentului de aer dominant în raport cu sursele de poluare sunt întotdeauna cele mai afectate.

Radiaţiile solare împiedică condensarea vaporilor de apă conţinuţi în suspensiile emisiilor poluante – efect favorabil autopurificării aerului, însă prin spectrul luminos şi ultraviolet se pot produce reacţii fotochimice cu formarea de compuşi nocivi (transformarea SO2 în SO3, formarea substanţelor oxidante în prezenţa hidrocarburilor şi oxizilor de azot, etc.).

Alt agent poluant îl reprezintă concentraţiile de praf. Un ghid al concentraţiilor maxime de praf ce pot apărea în funcţie de zona de lucru este prezentat în tabelul nr. 1.1.

Tabelul nr. 1.1Nr. Crt. Locul măsurătorii Concentraţii de praf de

mg/m3/aer1. În aer liber 0,022. În oraş (în general) 0,1 – 0,43. Pe străzile oraşului 1 – 34. Şantier naval 55

Este bine cunoscut că solul reprezintă calea principală de pătrundere a diverşilor poluanţi în apa freatică. Aceasta favorizează transferul multor compuşi chimici în lanţul trofic terestru (sol-plante-om sau sol-animale erbivore-om) uneori cu fenomene de concentrarea compuşilor în diversele verigi ale acestui lanţ trofic până la limite nocive pentru organismul uman.

2.2. Principalii poluanţi atmosferici emişi pe platforma industrială siderurgică

Industria siderurgică, cu tot arsenalul său de instalaţii – cocserii, furnale, oţelării, etc. participă în zonele de amplasament la poluarea factorilor de mediu.

Apariţia unor inerente dereglari a fluxurilor de fabricaţie din diferite cauze – lipsa unor instalaţii de control şi reţinere a emisiilor poluante – fac ca aerul atmosferic înconjurător marilor combinate siderurgice să conţină însemnate cantităţi de o mare diversitate fizico-chimică.

Luând în considerare amplasarea uzinelor pe teritoriul platformei siderurgice şi avându-se în vedere: sursele poluante, direcţia predominantă a curenţilor de aer, natura poluanţilor degajaţi în atmosferă, condiţiile meteo, rezultă că zona sudică a platformei este cea mai poluată.

În această zonă sunt amplasate Uzina Cocso – Chimică, Uzina Aglomerare – Furnale, obiective de la care se degajă cantităţi însemnate de poluanţi, asupra Municipiului Galaţi, în toate momentele zilei, cu excepţia perioadelor în care curenţii de aer au fost pe direcţia S – N.

Uzina Cocso – Chimică, este un sector de activitate care se remarcă printr-o diversitate de poluanţi, ale căror concentraţii diferă în funcţie de specificul activităţilor desfăşurate şi a căror acţiune asupra zonelor periuzinale sete datorată în principal factorilor de mediu.

În procesul de cocsificare al cărbunilor, se înregistrează emisii permanente de praf de cărbune şi cocs, gaze arse cu conţinuturi ridicate de compuşi nocivi precum şi vapori de apă având conţinut ridicat de substanţe corozive.

De asemena procesul de epurare a gazului de cocs brut şi prelucrarea gudronului, apar cantităţi de emisii poluante considerabile, având în compoziţie: fenoli, cianuri, sulfuri etc.

Dintre poluanţii degajaţi în atmosferă, cei cu acţiune corozivă asupra construcţiilor metalice sunt: monoxidul de carbon, hidrogenul sulfurat, dioxidul de sulf, monoxidul de azot, dioxidul de azot, amoniacul, pulberile sedimentabile şi pulberile în suspensie.

În zona bateriilor de cocsificare sunt prezente pulberile sedimentabile şi în suspensie. Pulberile sedimentabile, cu valori de 15 – 18 g/m2, se datorează şlamurilor de cocs şi cărbuni necocsificaţi, ce conduc la pluarea solului, care prin depunerile pe construcţiile metalice conduc la intensificarea procesului de coroziune şi erodare. Pulberile în suspensie au înregistrat valori de 1,2 mg/m3 aer.

Valorile medii ale concetraţiilor poluanţilor analizaţi (în zona bateriilor de cocsificare nr. 1 – 6 ) comparate cu cele maxim admise conform STAS 12574, a indicat în majoritatea cazurilor depăşiri ale acestora, astfel:

monoxid de carbon de cca. 1,5 ori; dioxid de sulf de cca. 3 ori; amoniac de cca. 15 ori; hidrogen sulfurat de cca. 36 ori.

În ceea ce priveşte pulberile în suspensie, valorile concentraţiilor în zona bateriei de cocsifiacre nr. 3, au depăşit de cca. 2 ori CMA – ul.

Poluanţii a căror concentraţii s-au încadrat în limitele maxim admise (după standardele româneşti) au fost dioxidul de azot şi pulberile sedimentabile.

Deosebit de important pentru prezenţa şi gradul de dispersie al poluanţilor în atmosferă sunt factorii meteorologici. Astfel, variaţia concentraţiilor poluanţilor a fost mult influenţată de direcţia vântului, respectiv când acesta a bătut din sector N – N-NE s-au înregistrat maxime ale concentraţiilor de monoxid de carbon prezent cu preponderenţă în zona bateriilor de cocsificare cât şi a celor pentru dioxidul de sulf şi hidrogen sulfurat.

Concentraţiile de circa 5 ori mai mare decât a celor prevăzute în proiect, la intrarea în staţia de epurare determină debite suplimenatre de ape uzate ce nu pot fi preluate de staţiile de epuare.

Acste ape au produs puternice modificări fizico-chimice şi biologice râului Siret caracterizat ca degradat în aval de evacuările din combinat până la confluenţa cu fluviul Dunărea.

Limitele admise pentru indicatorii de calitate apelor evacuate de MITTAL STEEL Galaţi prin văile Mălina şi Cătuşa în râul Siret sunt cu mult depăşite astfel:

fenoli până la 47 ori cianuri 15 ori;

Uzina Aglomerare – Furnale, este un alt sector de activitate care se remarcă printr-un grad ridicat de poluare ca urmare a vehiculării zilnice a unor cantităţi importante de materiale pulverulente, cum ar fi: minereu de fier, calcar, dolomită, nisip etc. Descărcarea acestor materiale, din vagoane pe benzi transportatoare de cauciuc sau în buncăre, trecerea prin staţiile de transbordare, operaţiile de concasare-sortare şi omogenizare, obţinerea aglomeratului, concasarea şi răcirea acestuia, sortarea finală şi expediţia către furnale sunt activităţi ce produc mult praf, poluând atmosfera.

S-a constat că pulberea totală existentă în atmosferă, particulele cu dimensiuni între 2 – 5 μm se află în proporţie de 40 – 70 %, acestea depinzând de locul de emisie, natura pulberii etc.

Natura şi concentraţiile pulberilor variază în raport cu operaţiile, procesului tehnologic. Astfel, în sectirul de primire a materiilor prime, pulberea cu cel mai mare conţinut de particule de dimensiuni cuprinse între 2 – 5 μm este cea de minereu paletizat 65 – 75 %. Degajarea de pulberi în atmosferă de catre acest minereu este mare, ajungându-se la o concentraţie de cca. 900 mg/m3 aer.

Un alt agent poluant îl constituie gazele arse rezultate în urma procesului de sinterizare care conţin compuşi ale sulfului şi azotului cu acţiune corozivă asupra instalaţiilor.

În procesele de elaborare a fontei, în furnal, rezultă mari cantităţi de gaze şi praf care conţin particule de minereu, cocs şi fondanţi. Cantitatea de gaze (CO2, SO2, CO, etc) rezultată este de aproximativ 1,35 ori mai mare decât cantitatea de aer suflat prin gurile de vânt.

La trecerea gazelor prin încărcătură, se antrenează o mare cantitate de praf, de cca. 20 – 60 g/ cm3. Cantatea de praf degajată este dependentă de natura materialelor de încărcătură (compoziţia şi granulaţia materialelor, umiditate etc.), precum şi de funcţionarea furnalului. Aceasta este de 20 – 30 g/m3N de gaz, ceea ce reprezintă cca. 600 – 1300 t praf/zi.

Datorită stării tehnice a instalaţiilor de epuare a gazelor, neetanşeităţii şi defecţiuni ivite în tehnica de captare, a stării de uzură fizică şi morală a acestora, emisiile de gaze şi praf în atmosferă pot atinge valori considerabile.

În ceea ce priveşte elaborarea oţelurilor, dintre principalele agregate poluante putem aminti: cuptoarele electrice, convertizoarele etc.

În oţelării, poluanţii cei mai frecvenţi întâlniţi îi reprezintă un amestec de particule de praf (minereu de fier, var, materiale refractare etc) şi gaze.

Emisiile în atmosferă, sub forma unor nori de fum de culoare brun – roşcat, alcătuit în principal de oxizi de fier, având dimensiuni microscopice, constituie surse foarte importante datorită dificultăţilor de reţinere în instalaţiile de epurare ale particulelor ultrafine.

Compoziţia prafului brut este: 70 – 72% oxizi de fier, 10% CaO, 2,5% P2O5, SiO2

şi pulberi de siliciu precum şi cantităţi mai mici de sulf.Cantitatea de praf eliminată de convertizoare cu oxigen la prioducerea oţelului

este de 15 – 25 kg/t oţel, ceea ce la o producţie de 1600 t oţel/zi rezultă o cantitate de 24 – 40 t praf/zi.

În oţelării şi laminoare, pulberile de la producerea şi prelucrarea oţelului au un conţinut de SiO2 liber cristalin dse 0,2 – 5% prezentând concentraţii între 24 mg/m3 şi 266 mg/m3.

În turnătorii, pulberile au un conţinut în SiO2 liber cristalin ce poate ajunge până la 85 – 90% în Turnătoria Mixtă (la uscătoarele de nisip) şi de 40 – 50% la preparare amestec.

Uzina Aglomerare Furnale are efect poluant şi asupra pânzei freatice şi a apei de suprafaţă prin substanţele în suspensie.

In cadrul Uzinei Laminoare şi în special la sectorul LBR – decapare, utilajele, acoperişul, pereţii, zidăria sunt expuse unei atmosfere acide foarte corozive. Atmosfera din această secţie este considerată “caz special”, întrucât clasa de agresivitate a mediului din zona decapare, conform STAS 10128 este 4 (10 mg/m3 H2SO4).

Deoarece procesul tehnologic pe platforma siderurgică MITTAL STEEL se desfăşoară în flux continuu, se menţin în permanenţă concentraţii importante gaze şi pulberi în suspensie în atmosfera zonelor de lucru.

De asemenea Uzina ULP impurifică apele cu suspensii, acid şi uleiuri.

2.3. Situaţia poluării aerului şi apei din Municipiul Galaţi

Platforma siderurgică elimină în atmosferă cantităţi însemnate de poluanţi care sunt transportanţi spre toate zonele locuite ale municipiului Galaţi în cantităţi maxime în 3,4% din timpul anului, acesta, fiind procentul curenţilor de aer pe direcţia vest din ultimii 10 ani.

Aproximativ 60 % din an, poluanţii sunt transportaţi în zonele rurale; în unele zone ale municipiului poluanţii sunt aduşi din direcţia N - V (9%) şi S – V (14,7%).

Studiile realizate pe baza analizelor efectuate în diferite puncte ale municipiului au urmărit punerea în evidenţă a gradului de poluare al acestuia.

Astfel, poluanţii urmăriţi şi de terminaţi prin metodele standard au fost: dioxid de sulf, amoniacul, oxizii de azot, oxizii de carbon, hidrocarburile policiclice aromatice, pulberile sedimentabile şi în suspensie.

Dioxidul de sulf determinat prin aspiraţii timp de 24 ore, are valori cuprinse între 5 – 481 μg/m3 faţă de concetraţia maxim admisă care este 250 μg/m3 (conform STAS 12574). Cele mai mari valori au fost obţinute în zonele învecinate platformei siderurgice. În ceea ce priveşte valorile de moment, acestea depăşesc valorile obţinute la aspiraţiile pe 24 ore.

Concentraţia medie pe 24 de ore a amoniacului a depăşit pe cea maximă admisă de 100 μg/m3 cât prevăd normele în vigoare cu 1 – 10 iar valoarea maximă înregistrată fiind de 167 μg/m3.

In ceea ce priveşte poluarea cu oxizi de carbon, pe lângă degajările de pe platforma siderurgică se mai adaugă şi cele ale traficului rutier din municipiu. Astfel faţă de concentraţia maxim admisă de 6000 μg/m3 (pentru aspiraţii de 24 ore), obţinându-se astfel valori cuprinse între 150 – 450 μg/m3.

O situaţie mai critică o reprezintă rezultatele obţinute la media de scurtă durată (30 min.). În acest caz, valorile depăşesc limitele maxim admise de 500 μg/m3, ajungându-se pentru valoarea maximă la 1400 μg/m3.

Aspecte asemănătoare sunt evidenţiate de prezenţa pulberilor sedimentabile lunare a căror valori depăşesc limita admisă de 17 g/m2/lună, acestea fiind cuprinse între 2 – 6 g/m2/lună.

Poluarea aerului Municipiului Galaţi cu funigine este constant ridicată faţă de concetraţia maxim admisă de 50 μg/m3 (medie zilnică). Procentul depăşirilor medii este cuprins între 26 – 96% iar valoarea cea mai mare a fost de 668 μg/m3.

Studiile realizate privind nivelul de poluare chimică a mediului ambiant, au demonstrat că hidrocarburile policiclice aromatice (în special 3,4 – benzpiren, substanţă cert cancerigenă), având valorile concentraţiilor 3,8 x 10-4 – 7,8 x 10-4 Μg/m3/24h, detectate în municipiul Galaţi sunt cele mai crecute din Moldova.

De asemenea, în pulberile sedimentabile s-au găsit cantităţi de: Cu – 320 ppm, Mn – 840 ppm, Pb – 23 ppm, Cd – 50 ppm, Cr – 36 ppm, Zn – 9800 ppm şi Ni – 13 ppm.

Calculându-se indicele general de poluare a aerului atmosferic în zona populată a municipiului Galaţi, a rezultat o valoare de 3,7 ori mai ridicată decât norma maxim admisă, a doua ca mărime din Moldova.

În ceea ce priveşte solul, este bine cunoscut că aceasta reprezintă principala cale de pătrundere a diverşilor poluanţi în apa freatică şi în apa de suprafaţă.

Probele de sol au fost prelevate de la suprafaţă şi adâncime de 40 cm, din zona învecinată platformei siderurgice, la diferite distanţe până la 10 km şi pe trei direcţii ale curenţilor de aer: S – SV, E şi N – NV.

Cele mai evidente modificări ale concetraţiilor compuşilor chimici cercetaţi în sol – Cd, Hg, Zn – se semnalează pe direcţia S – SV şi a platformei siderurgice.

De asemenea, s-au prelevat probe de apă din surse individuale (fântâni), la diferite distanţe pe platforma siderurgică şi pe următoarele direcţii: S – SV, V, N – NV, N – NE. S-au determinat concentraţiile metalelor: Cd, Cr, Cu, Fe, Mn, Pb, Zn, şi As în scopul urmăririi pătrunderii în stratul feratic.

Astfel, concentraţia maxim admisă pentru Cr (0,005 mg/dm3) şi Cd (0,005 mg/dm3) conform STAS 1342 a fost depăşită în majoritatea punctelor de analiză, la polul opus situându-se determinările pentru Cu, Fe, Ni şi Zn.

În ceea ce priveşte sursele subterane de apă din jurul combinatului s-a constatat concentraţii ce depăşesc normele admise pentru apa potabilă la Cr, Mn, Pb şi Fe.

În tabelul nr. 1.2 de mai jos se dau valorile unor poluanţi chimici din apa brută de Dunăre şi a celei prelucrate de la nivelul uzinei de apă Ţiglina Galaţi.

Tabelul nr. 1.2Nr. Crt.

Poluant Concentraţii maxime [mh/l] CMA apă potabilăApă de Dunăre Apă prelucrată

1. Cu 0,04 0,02 0,052. Cr 0,7 0,28 0,053. Cd 0,026 0,002 0,0054. Zn 0,74 0,42 55. Fe 3,33 0,5 0,16. Mn 0,1 0,08 0,057. Pb 1,4 0,24 0,058. Total pesticide 0,44 0,28 0,19. Hg [g/l] 851,5 706,4 1

Se remarcă o creştere an de an a poluării fluviului Dunărea şi a imposibilităţii Uzinei de prelucrare Ţiglina de a furniza populaţiei o apă de calitate.

2.4. Indicatori de calitate ape uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor

Evaluarea apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare s-a efectuat în baza NTPA 001/2002 pentru municipiul Galaţi şi NTPA 002/2002 pentru celelalte localitǎţi din judeţ.

Surse majore şi grad de epurare

Sursele majore de poluare a apelor în judeţul Galaţi sunt următorii agenţi economici : S.C MITTAL – STEEL S.A. Galaţi S.C. APATERM S.A. Galaţi S.C. ZAHARUL S.A. Lieşti S.C. SPIRT S.A. Ghidigeni S.C. TERMSAL S.A. Tecuci

S. C. MITTAL – STEEL S.A. Galaţi

Profilul de activitate: activitate complexă siderurgică de obţinere a cocsului, fontei, oţelului.

Staţia de epurare biochimică este destinată depoluării apelor uzate provenite din procesele cocsochimice, fiind amplasată în cadrul UCC1.

Principalele surse de ape uzate din cadrul cocseriei provin din: ape de constituţie a cărbunelui; ape din umiditatea şarjei; ape de la spălarea gazului de cocs;

ape din condensarea aburului de la striparea amoniacului; condensul din gaz de cocs şi de furnal; apa de la spălări utilaje, de la rectificare-cristalizare naftalină.

Aceste ape au un conţinut ridicat de amoniac, fenoli, cianuri, sulfocianuri, hidrogen sulfurat, gudron. Ele sunt colectate şi dirijate către staţia de epurare cocsochimică pe 2 trasee: Afluent A: ape amoniacal-fenolice, cu conţinut ridicat de amoniac, fenoli, cianuri. Afluent B: ape fenolice, cu conţinut ridicat de gudron şi uleiuri.

Tehnologia de epurare a apelor uzate în staţie este următoarea : Tratare fizico-chimică pentru degudronare în decantoare verticale folosind drept

coagulant sulfatul feros şi dezuleiere în separatoare de ulei; Tratare biochimică - folosind microorganisme specifice pentru degradarea fenolului

şi sulfocianurilor.Apele uzate tehnologice de pe platforma siderurgică sunt deversate în balta

Cătuşa şi balta Mălina printr-un sistem de 8 colectoare (C1-C8). După ce are loc o decantare a apelor uzate în aceste iazuri, se realizează deversarea lor în emisarul Siret prin alte 2 colectoare, respectiv: colector Cătuşa şi colector Mălina.

Valorile medii anuale ale indicatorilor monitorizaţi la cele douǎ colectoare sunt următoarele:

Tabel 1.3.

Indicatori,mg/l

Limite din autorizaţie

Colector Mălina

Valori măsurateColector Mălina

Limite din autorizaţieColector Cătuşa

Valori măsurateColector Cătuşa

pH 7.5-9 7.83 6.5-9 8.99

Suspensii 40.00 11.00 80.0000 26.83

Rezidiu fix 1200.00 986.00 1250.0000 485.00

Cloruri 200.00 148.17 200.0000 88.00

Sulfaţi 500.00 424.67 500.0000 172.00

Azotaţi 15.00 3.90 25.0000 6.10

Sulfuri (H2S) 1.20 0.92 1.2000 0.88

Amoniu 10.00 8.15 10.0000 6.43

Fier total 5.00 0.47 5.0000 0.89

Crom 0.50 0.04 0.5000 0.05

Zinc 0.50 0.08 0.5000 0.03

Cianuri 0.05 0.02 0.5000 0.21

CCO - Cr 70.00 25.25 70.0000 27.50

Subst. extract. 20.00 7.04 20.0000 5.99

Fenoli 0.10 0.02 0.3000 0.06

Mn 1.00 0.19 1.0000 0.10

Ca 250.00 169.83 200.0000 43.00

Mg 100.00 23.83 100.0000 27.17

Temperatura 30.00 14.17 30.0000 14.17

S-au semnalat izolat depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor specifici de poluare la: pH, sulfuri, fenoli, suspensii, amoniu.

Faţă de limitele impuse prin Autorizaţia de mediu nr. 3/2002, nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor medii anuale ale indicatorilor analizaţi.

2.5. Zone critice privind deteriorarea calităţii mediului

2.5.1. Zone critice din punct de vedere al poluării aerului

Zona critică sau zona fierbinte este zona pe teritoriul căreia se înregistrează depăşiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, faţă de normele standardizate, producându-se deteriorări grave ale stării mediului cu consecinţe asupra sănătăţii oamenilor, economiei şi capitalului natural al ţării. Această definiţie este dată în Raportul privind Starea Mediului în România în anul 2001, document ce „apreciază” că MITTAL STEEL SA Galaţi este o zonă critic din punctul de vedere al poluării atmosferei.

Din analizele făcute de către APM Galaţi, prin laboratorul propriu, începând cu anul 1990, indicatorilor : NO2, SO2, NH3, fenoli, pulberi în suspensie (cu încadrarea în CMA-urile din STAS 12574/89), rezultă faptul că singurul indicator la care depăşirile au fost sistematice este pulberi sedimentabile. Totuşi, analizând evoluţia pe ani ale valorilor medii ale concentraţiilor de pulberi sedimentabile, se observă o scădere permanentă a acestora, cu încadrarea în limitele legale începând din anul 1999, fapt datorat în principal măsurilor întreprinse de CS MITTAL STEEL SA Galaţi pentru reducerea poluării atmosferice.

Depăşirile înregistrate în anii anteriori, au fost puse pe seama activităţii din MITTAL STEEL , cea mai mare unitate industrială din ţară, dar şi pe complexul de condiţii geografice şi climatice din zona aceasta cu tendinţe de deşertificare. De altfel, din datele meteorologice obţinute pentru o perioadã de peste 100 de ani la un număr de 17 staţii situate în sud-estul tãrii (inclusiv în Galaţi) zonele de teren aferente sunt potenţial afectate de deşertificare (cca. 3 mil ha, dintre care cca. 2,8 mil. ha terenuri agricole, adică cca 20 % din suprafaţa agricolã).

Tabel nr. 1.6Anul/indicatori anuali

1992 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Producţie oţel(mil. tone)

2.89 4.59 4.69 3.22 3.7 3.7 4.50 4.56

Aer – pulberi sediment. medie anualăCMA – 17 g/mp/lună

32.89 28.31 25.87 14.44 9.42 9.28 9.87 8.64

Deosebit de complexă, prin sistemul integrat de elaborare a oţelului în MITTAL STEEL, platforma siderurgică presupune existenţa unui număr mare de surse de poluare a atmosferei: surse ce emit poluanţi în urma proceselor de ardere (cocsificare cărbuni, aglomerare minereuri, elaborare fontă şi oţel) şi surse ce emit pulberi din fluxul de transport şi procesare (particule fine de cocs, cărbune, calcar, minereu de fier, var, dolomită, oxizi metalici etc.).

Este redată în tabelul de mai jos situaţia scăderii poluării la nivelul indicatorului pulberi sedimentabile, care nu s-a realizat pe un fond de scădere al producţiei industriale ci pe baza măsurilor de limitare şi reducere a poluării aerului, prin retehnologizarea etapelor din procesul de producţie, precum şi prin modernizarea a 7 instalaţii de epurare a aerului. Faţă de anul 2001, în anul 2003, producţia în MITTAL STEEL a crescut cu 19 % iar valoarea medie a pulberilor sedimentabile a scăzut cu 7%.

Investiţiile realizate în aceşti ani în domeniul protecţiei mediului la MITTAL STEEL SA Galaţi au condus la reducerea impactului asupra factorilor de mediu în special pentru factorul AER, combinatul siderurgic fiind agentul economic cu cele mai importante investiţii de mediu realizate în anul 2003 după cum urmează : Valoarea totală a cheltuielilor de mediu realizate au fost de 571.793 milioane lei (17,32 mil. USD), din care:

269.000 milioane lei (8,15 mil. USD) – investiţii de mediu, realizate din fonduri proprii

302.793 milioane lei (9,17 mil. USD) – cheltuieli curente de exploatare şi întreţinere

Cele mai semnificative investiţii, având efecte majore privind protejarea calităţii aerului, au fost lucrările:

Uzina cocserii – Staţia de concasare cărbune nr. 1. – Modernizare electrofiltru nr. 2

Uzina aglomerare – furnale – Maşina de aglomerare nr. 3 – Modernizare electrofiltrului şi monitorizare emisii

Platforma MITTAL STEEL – Monitorizarea emisiilor la coşuri în sectoarele primare şi achiziţionarea unui autolaborator de mediu

Achiziţionarea a două maşini de transport ecologic a materialelor pulverulente

SC MITTAL STEEL SA a făcut eforturi în implementarea, începând cu anul 2000 a ISO 14.001 - standard internaţional pentru Sisteme de Management de Mediu (SMM) - care creează garanţia unei evaluări eficiente şi continue a procedurilor de stabilire a politicilor şi obiectivelor de mediu, ştiut fiind faptul că un control eficient al poluării nu se poate realiza doar prin soluţii tehnologice.

Concluzii:Din argumentaţiile capitolului, apreciem că activitatea din MITTAL STEEL nu

mai poate fi considerată pe ansamblu o zonă critică.

3. MǍSURI DE LIMITARE A EFECTELOR NEGATIVE

Managementul deşeurilor

Activităţile socio-economice intense din Combinatului Siderurgic Galaţi are ca rezultat generarea unor cantităţi mari de deşeuri deşeuri industriale.

Obiectivul principal în gestiunea deşeurilor este reducerea impactului şi a riscurilor acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului.

Unul dintre obiectivele specifice în reducerea impactului deşeurilor asupra mediului este micşorarea cantităţii de deşeuri eliminate final prin depozitare, prin colectarea selectivă în vederea valorificării prin reciclare a acestora.

Completarea resurselor prin reciclarea deşeurilor de metale feroase şi neferoase, hârtie, sticlă, mase plastice, lemn se poate realiza cu costuri mai mici decât producţia iniţială, ca urmare a economiilor semnificative la consumurile specifice de energie şi apă, precum şi la costurile necesare pentru diminuarea poluării solului şi apelor cu deşeuri.

În categoria deşeurilor industriale, se înscrie cu o cantitate considerabilă de zgură şi scoarţe de furnal, zgură şi scoarţe de oţelărie, molozuri şi deşeuri refractare rezultate din activităţile de întreţinere şi reparaţie la elementele de zidărie ale utilajelor, amestecuri de formare uzate, pulberi rezultate de la instalaţiile de depoluare, nămoluri şi şlamuri rezultate de instalaţiile de epurare a apelor, instalaţiile de epurare umedă a gazelor, etc.

Din categoria deşeurilor periculoase, putem menţiona şi uleiurile uzate (de motor, transmisie, gresare) care au fost preluate de societăţile de colectare uleiuri uzate pentru a fi valorificate la societăţi autorizate pentru neutralizare si reciclare din alte judeţe.

Deşeurile periculoase de la MITTAL STEEL se depozitează într-un iaz decantor – în procedurã de autorizare.

Poluarea apelor de suprafaţă

Principalele cursuri de apă de pe teritoriul judeţului Galaţi : Fluviul Dunărea, pe o lungime de 22 km şi un debit mediu multianual de 6720 m/s; are o lăţime medie de 772 metri şi o adâncime între 15-20 metri, permiţând accesul navelor de 30.000 tdw. Râul Siret, pe o lungime de 150 km şi un debit mediu multianual de 220 mc/s; Râul Prut, pe o lungime de 103 km şi un debit mediu multianual de 160 mc/s.

Apele curgătoare din judeţul Galaţi se încadrează în tipul de regim continental ac-centuat, specific dealurilor şi podişului Moldovei, cu scurgere predominantă în sezonul de primăvară şi vară, cu ape mari primăvara şi viituri în timpul verii şi toamnei.

Sursa principală pentru alimentarea cu apă al Combinatului MITTAL STEEL Galaţi, este fluviul Dunărea.

Un instrument important în implementarea politicilor ecologice preventive îl reprezintă investiţiile de mediu.

SC MITTAL STEEL SA Galaţi este agentul economic cu cele mai importante investiţii de mediu realizate în anul 2003 în protecţia apelor :

UPDES. Secţia Hidrouzina l - Iaz Cătuşa. Modernizarea tehnologiei de epurare. Decolmatare prin dragare. Amenajări tehnologice pentru îmbunătăţirea difuziei si controlul debitului evacuat în râul Siret; Monitorizarea poluanţilor critici din apele evacuate in Siret (pH, cianuri, amoniu, sulfaţi, fenoli, inclusiv debite). Controlul şi asigurarea digurilor aferente iazurilor tehnologice; UETU. Recircularea apelor uzate în sectorul transbordarea zgurii.

Poluarea atmosferei

Sectoarele cu o contribuţie esenţială în poluarea atmosferei din cadrul SC MITTAL STEEL SA sunt:

Sectorul „Cocserie” cu şase baterii de cuptoare pentru fabricarea cocsului şi un sector chimic dezvoltat, care prelucrează gazele rezultate din distilarea cărbunilor; Sectorul „Furnale” cu patru furnale în funcţiune pentru fabricarea fontei şi patru fabrici de aglomerare a minereurilor, instalaţii de concasare, sortare şi transport de materiale mărunte; Sectorul „Oţelărie” cu două oţelării de tip LD, instalaţie de turnare continuă a oţelului, fabrici de var şi de blocuri dolomitice, instalaţii de transport pentru materiale mărunte; Sectorul „Laminoare” prevăzut cu cuptoare de încălzire a metalului pentru laminare.Deşi tendinţa generală în ultimii ani este de scădere a emisiilor de poluanţi în

atmosferă, totuşi se semnalează aleatoriu depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile, îndeosebi la pulberi sedimentabile. Aceste depăşiri se datorează atât poziţiei geografice al combinatului, precum şi prezenţei unor vânturi puternice şi uscate, caracteristice zonei.

Investiţiile realizate în aceşti ani în domeniul protecţiei mediului la MITTAL STEEL SA Galaţi au condus la reducerea impactului asupra factorilor de mediu în special pentru factorul AER, combinatul siderurgic fiind agentul economic cu cele mai importante investiţii de mediu realizate în anul 2003 după cum urmează : Valoarea totală a cheltuielilor de mediu realizate au fost de 571.793 milioane lei (17,32 mil. USD), din care:

269.000 milioane lei (8,15 mil. USD) – investiţii de mediu, realizate din fonduri proprii

302.793 milioane lei (9,17 mil. USD) – cheltuieli curente de exploatare şi întreţinere

Cele mai semnificative investiţii, având efecte majore privind protejarea calităţii aerului, au fost lucrările:

Uzina cocserii – Staţia de concasare cărbune nr. 1. – Modernizare electrofiltru nr. 2 Uzina aglomerare – furnale – Maşina de aglomerare nr. 3 – Modernizare

electrofiltrului şi monitorizare emisii

Platforma MITTAL STEEL – Monitorizarea emisiilor la coşuri în sectoarele primare şi achiziţionarea unui autolaborator de mediu

Achiziţionarea a două maşini de transport ecologic a materialelor pulverulente SC MITTAL STEEL SA a făcut eforturi în implementarea, începând cu anul 2000

a ISO 14.001 - standard internaţional pentru Sisteme de Management de Mediu (SMM) - care creează garanţia unei evaluări eficiente şi continue a procedurilor de stabilire a politicilor şi obiectivelor de mediu, ştiut fiind faptul că un control eficient al poluării nu se poate realiza doar prin soluţii tehnologice.

Poluarea apelor subterane

Prevenirea poluării resurselor si surselor de apǎ subteranǎ este mult mai ieftinǎ decât activitatea de eliminare a poluării, constituind un motiv în plus pentru determinarea şi instituirea corectǎ a perimetrelor de protecţie corespunzătoare. Este necesar sǎ se aibă în vedere atât protecţia intrinsecǎ a sursei cât şi cea teritorialǎ care constǎ în determinarea şi instituirea zonelor de protecţie sanitarǎ şi hidrogeologicǎ.

Depozitele de deşeuri industriale nepericuloase ale S.C. MITTAL STEEL S.A.. nu constituie surse de poluare a apelor subterane. Se impune totuşi controlul şi monitorizarea permanentǎ ca urmare a infiltraţiilor de ape uzate provenite din ape meteorice care percolează depozitele de zgurǎ sau se scurg pe versanţii acesteia. O atenţie deosebitǎ se acordǎ controlului şi eliminării surselor de poluare a apelor subterane cu ape uzate rezultate de la fermele de creştere a animalelor şi pasărilor ca urmare a manipulării şi evacuării necontrolate a reziduurilor.

Din aceste considerente se impune monitorizarea permanentǎ a acviferului freatic, amenajarea şi respectarea zonelor de protecţie sanitarǎ a surselor de apǎ,aplicării cu fermitate a prevederilor legislaţiei referitoare la calitatea apelor etc.

Poluarea Solului

Poluarea solului din jurul Haldei de Zgură a SC MITTAL STEEL Galaţi

Se vor lua măsuri de reabilitare şi ecologizare a Haldei de Zgură prin efectuarea unui proiect care să asigure condiţiile în corelare cu Autorizaţia Integrată de Mediu care se va da pentru funcţionarea acestui depozit.

Poluarea terenurilor adiacente platformei SC MITTAL STEEL SA cu pulberi sedimentabile

Prin Programul de conformare, anexă a Autorizaţiei de mediu a SC MITTAL STEEL SA sunt prevăzute măsuri de retehnologizare a fluxurilor tehnologice prin introducerea de instalaţii performante de captare a pulberilor.

Continuarea programului de plantare de arbori în vederea menţinerii şi conservării componentelor naturale ale mediului, a prevenirii şi reducerii proceselor de degradare a solului şi pentru crearea unei „barieră ecologică” între zona industrială SC MITTAL

STEEL şi oraş. Acţiunea face parte din programul „Plantarea unui milion de arbori în municipiul Galaţi” şi a fost începută în anul 2003 prin plantarea unui număr de 226.000 puieţi de salcâmi şi sălcioară.

BIBLIOGRAFIE

1. “Culegerea şi analiza datelor privind calitatea apelor de suprafaţă şi subterane din afara platformei, aprecierea impactului efluentilor combinatului MITTAL STEEL Galaţi asupra calităţii emisarului “ - Institutul de cercetări şi ingineria mediului:

2. Starea apelor 20033. Plan Local de Acţiune pentru Mediu Judeţul Galaţi 2004