mittal steel iasi-proiect evaluari

8/2/2019 Mittal Steel Iasi-proiect Evaluari

http://slidepdf.com/reader/full/mittal-steel-iasi-proiect-evaluari 1/23

UNIVERISTATEA TEHNICA „GH. ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA SI PROTECTIA MEDIULUI

SPECIALIZARE:MANAGEMENTUL MEDIULUI

CUANTIFICARE IMPACTULUI INDUS ASUPRA MEDIULUI DE

ACTIVITATILE DESFASURATE DE S.C. MITTAL STEEL S.A

IASI.

Metoda integrata de evaluare cantitativa

Coordoator;Brandusa Robu



Studenti:Andriescu Mihai Alexandru

Burca Florentin

Fediuc Carmen

Filip Ciprian

Feraru Cristina Elena

Florea Andreea Georgiana

Grupa 2505

INTODUCERE

În cadrul S.C. MITALL STEEL S.A. IAŞI domeniul principal de activitate constă în producţia

de tuburi din fontă şi oţel-COD CAEN 272, iar obiectul principal de activitate este producţia de

tuburi (ţevi) din oţel- COD CAEN 2722.

Pe lângă activitatea principală Societatea mai poate desfăşura în subsidiar şi alte 95 de

activităţi conform „Certificatului Constatator”, emis de Ministerul Justiţiei, Oficiul Registrului

Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi, numarul 80464 din 16.09.2005.

I.Descrierea amplasamentului evaluat

I.1 Activităţi desfăşurate

Activitatea principală o constituie producerea şi comercializarea ţevilor din oţel, iar activitatea

secundară este activitatea de import-export, producerea şi comercializarea de ţevi sudate

longitudinal, profile formate la rece, benzi laminate la cald şi la rece, piese de schimb, reparaţii

metalurgice.

Ca produse finite unitatea realizează ţevi sudate 507060 tone⁄ an; ţevi trase la rece- 23000 tone ⁄

an; profile formate la rece-88000 tone ⁄ an; ţevi zincate. 110000 tone / an şi profile zincate.15000

tone ⁄ an (conform Autorităţii de mediu)



Unitatea are cca. 990 de angajaţi, din care 66 lucrează în Secţia a-V-a (Zincare), în trei

schimburi 3 pe zi. 24 ore ⁄ zi, 5 zile ⁄ săptămână, 330 zile ⁄ an.

În cadrul secţiei de Zincare ţevi profile se realizează zincarea la cald a ţevilor şi profilelor,

secţia fiind dotată cu 3 instalaţii pentru decapare-zincare. În prezent, secţia lucrează cu o singură

instalaţie.

Platforma S.C. MITALL STEEL S.A. IAŞI este ampasată în albia majoră a râului Bahlui-

zona îndiguită, la altitudinea medie de 35,0 mdMN în zona industrială a oraşului Iaşi.

Amplasamentul obiectivului evaluat S.C. MITALL STEEL S.A. IAŞI, este situat în Iaşi, cu sediul

în Calea Chişinăului nr. 132.

Societatea este înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J22 ⁄ 278⁄ 1991, cod fiscal R

1973479, IBAN RO 38 BRDE 240 SV07886272400, deschis la BCR, reprezentând prin directivul

general de Regie Paul ikoravelil.

Vecinătăţile obiectivului sunt:

-Nord-str.Ţuţora,Iaşi;

-Sud- Ateliere şi tiraj CFR;

-Est- S.C.IMAMUS S.A;

-Vest-str. Bucium Iaşi.

În zona ampasamentului obiectivului evaluat nu sunt zone protejate, piese de patrimoniu

sau cartiere rezidenţiale.

I.2 Descrierea amplasamentului din punct de vedere geologic,ecologic,hidrologic.

Elemente de geologie

Pe teritoriul oraşului Iaşi se cunosc trei unităţi pedogeografice: Câmpia Moldovei, Podişul

Central Moldovenesc şi Şesul Bahluiului, la care mai adăugăm coasta Iaşului ca subunitate detranziţie între primele două.

Câmpia Moldovei este caracterizată de cernoziomuri levigate.

Terasele Bahluiului prezintă toate tipurile de soluri de la cernoziom la sol de pădure.

Podişul Central Moldovenesc – predomină solurile brun – cenuşii de pădure sau de mediu

podzolit.



Şesul Bahluiului – solurile sunt lut – argiloase şi sub influenta apelor freatice, bogate în

săruri ce se găsesc la mică adâncime.

Din punct de vedere seismic, municipiul Iaşi este puternic influenţat de cutremurile de ‘’tip

moldavic’’ cu central în Vrancea.

Ecologia

Din punct de vedere ecologic ansamblul de component natural fizice reprezintă o condiţie

obligatorie a vieţii şi aceasta nu ca un suport ,,piedestal’’ci ca un suport prin care, şi de care

depinde viaţa. Cu cât funcţionalitatea care asigură stabilitatea sistemului se desfăşoară în condiţii

mai bune, cu atât şi condiţiile de viaţă sunt favorabile.

Hidrologia

Pe teritoriul oraşului Iaşi există două mari categorii de ape subterane: captive cu sau fără

presiune şi libere.Apa subterană, ca panză freatica a fost întalnită pe amplasamentul evaluat la circa 5 – 10

metri, nivelul apelor subterane variind şi în funcţie de regimul pluvial. Cursurile de apă din zonă

sunt reprezentate de cursul inferior al bahluiului şi al afluenţilor acestuia. Râul Bahlui aduce 103

mil mc/an la intrare în Iaşi iar pe teritoriul oraşului mai primeşte de la afluenţi încă 20,5 mil mc/an.

Temperatura medie anuală a apei râurilor din teritoriul Iaşi variază între 8,8 . Media

anuală a conţinutului de O2 dizolvat este de 7,1 mg/l. CBO5 are o valoare medie anuală de 6,2 mg/l.

Lacurile existente pe teritoriul oraşului Iaşi sunt de origine antropică.

II. Identificarea surselor de poluare şi a agenţilor contaminanţi

II.1 Procesul tehnologic

În cadrul S.C. ‘’ MITTAL STEEL’’ S.A. IAŞI domeniul principal de activitate constă în

producţia de tuburi din fontă şi oţel – Cod CAEN 272, iar obiectul principal de activitate este

producţia de tuburi din oţel – Cod CAEN 2722. Activitatea principal o constituie producerea şi

comercializarea ţevilor din otel.Pentru desfăşurarea activităţii interioare şi a bunului mers al societăţii, aceasta mai

desfăşoară şi urmatoarele activităţi:

-întreţinere şi reparaţii;

-investiţie şi regie proprie;

-cercetare, proiectare, consultant;



-marketing, publicitate;

-aprovizionare materii prime şi auxiliare.

În cadrul secţiei de zincare ţevi profile se realizează zincarea la cald a ţevilor şi profilelor,

aceasta fiind dotată cu trei instalaţii de decapare – zincare, în present secţia lucrează cu o singură

instalaţie.

Activitatea de producţie pentru secţia de zincare este structurată în trei linii de producţie,

ateliere anexa, spaţii de depozitare a materiilor prime şi produselor finite, pavilion administrative.

Procesul tehnologic de decapare cuprinde următoarele operaţii:

Degresare în soluţie de NaOH, la cald (90 );

Spălarea în apă caldă (80 );

Spălarea în apă rece;

Decaparea în soluţie de HCl;

Spălare cu apă rece;

Spălare cu apă caldă;

Fluxare în soluţie de ZnCl2 şi NH4Cl (50 );

Zincare în zinc topit ;

Răcire.

Apele de spălare se evacuează continuu spre statţa de neutralizare iar soluţiile acide uzate

sunt colectate şi evacuate separate.

Fluxul tehologic pe întreaga unitate este organizat în 7 secţii după cum urmează:

1. Secţia tevi profile parapet;

2. Secţia a II- a ţevi sudate – linie ţevi sudate cu diametrul de 114 mm;

3. Secţia a III- a ţevi sudate – linie ţevi sudate cu diametrul 220 mm;

4. Secţia a IV-a ţevi sudate – linie ţevi sudate cu diametrul 89 mm;

5. Secţia a V-a zincare nr.1, zincare nr. 2 (în conservare) şi zincare mufe (zincare nr.

3);6. Depozite materii prime;

7. Staţia de neutralizare ape acide provenite din decapare şi fosfatare.

Pe lângă secţiile productive mai sunt şi cele de asigurare a unităţilor, de întreţinere, de

reparaţii, de asigurare scule, de prestări servicii şi service, magazii, laboratoare, corp

administrative.



Se folosesc 2 procedee de zincare : Zincare la cald şi zincare electrochimică.

Procesul tehnologic de zincare la cald (în baie de zinc topit):

1. Pregătirea chimică a ţevilor.

2. Zincarea la cald.

Procesul tehnologic de zincare electrochimică:

1. Pregătirea chimică a tevilor.

2. Pregătirea ţevii în vederea electrozincării

3. Zincarea electrochimică.

II.2.Apa de suprafaţă

Colectarea de probe din apele de suprafata

Descrierea precisă a tuturor investigaţiilor realizate, cu justificarea acestora.

În vecinătatea amplasamentului la nord la cca 700 m, există o sursă de apă şi anume râul

Bahlui.

Unitatea nu necesită această apă în procesul tehnologic din apa de suprafaţă şi nici nudeversează apa uzată, preepurată în apa de suprafaţă, prin urmare s-a considerat că nu este necesar

recoltarea de probe de apa de suprafaţă şi analizarea acestora.

În urma proceselor tehnologice desfăşurate pe platforma unităţii sunt generate ape uzate

industriale care sunt colectate în două sisteme de canalizare combinate ( 1- ape uzate industriale şi

pluviale şi 2- ape uzate menajere şi industriale). Apele uzate industriale sunt preepurate în staţia de

neutralizare din dotarea Secţiei Zincare.

Evaluarea calitativă a nivelului de poluare al apelor necesită analizarea concentraţiilor

poluanţilor pentru următoarele categorii de ape: ape uzate deversate de pe platforma industrială, a

unităţii în reţeaua de canalizare municipală Iaşi. De aceea s-au recoltat probe momentane de apă

din staţia de neutralizare, de la fiecare treaptă de epurare şi înainte de deversare în reţeaua de

canalizare.



Rezultatele investigaţiilor privind probele de apa uzată sunt prezentate sintetic în buletinul

de analiză nr .2

Înainte de a preciza modul de prelevare şi etichetare al probelor de ape recoltate trebuiesc

făcute unele precizări privind modul de alimentare cu apă a societăţii.

SC "MITTAL STEEL" SA Iaşi realizează alimentarea cu apă pe baza Autorizaţiei de

Gospodărire a Apelor nr. 52/04.2005, eliberată de "Administraţia Natională Apele Române",

Direcţia Apelor Prut – Iaşi şi care are valabilitate până la data de 30.06.2006. Conform acestei

autorizaţii, pe amplasamentul unităţii se disting următoarele categorii de ape: apa potabilă; apa

industrială, apa pentru stingerea incendiilor; ape pluviale; ape uzate industriale şi menajere.

Alimentarea cu apă tehnologică, pentru acoperirea necesarului la hala de zincare şi la

laminorul cu benzi la cald SC MITTAL STEEL SA IAşI exploatează un numar de 14 foraje

freatice dipuse în două fronturi de captare.Instalaţia asigură un debit de 620 mc/zi, din care 195 rnc/zi sunt pentru Secţia Zincare.

Consumul de apă industrială estimată la nivelul anului 2004, la o producţie de 200.000 tone este de

203.327mc.

Volunul de apă tehnologică, asigurat din surse este Conform autorizaţiei de Gospodărie a apelor:

- V anual = 7,8 mii mc,

- Q zi max = 21,36 mc/zi

- Q zi med = 20,00 mc/zi,- Q zi min = 10,68 mc/zi.

Alimentarea cu apă potabilă se face printr-un branşament Dn * 150 la reţeaua de alimentare

cu apă a muncipiului Iaşi de pe calea Chişinăului nr. 32, conform contractului nr, U75 din

25.02,2004, încheiat cu furnizorul RAJAC Iaşi. Alimentarea cu apă industrială se face prin intermediul

a două branşamente Dn 150 mm la reţeua de apă RAJAC Iaşit conform aceluiaşi contract. Consumul

de apă potabilă şi industrială este contorizat Conform Autorizaţiei de mediu nr.1203 din 13.09.2004,

consumul de apă potabilă din reţeau orăşenească este de 6262,2 me/zi. Din sursa proprie,constituită din 14 foraje situate pe platforma societăţii, cu un debit de 620 me/zi, sunt necesari

pentru secţia Zincare.

Pentru alimentarea cu apă industrială (203.327 mc/an) SC MITTAL STEEL SA IASI este

racordată la reţeaua mun. Iaşi, prin două branşamente, unul în dreptul pavilionului central şi unul



în dreptul secţiei de Zincare (Secţia a V-a). Consumul de apă potabilă estimat la nivelul anului

2004, pentru o producţie de 200000 tone este de 280.482 mc.

Activităţile desfăşurate în unitate produc ape uzate tehnologice şi ape uzate igienico-

sanitare. Sunt de asemenea colectate şi evacuate apele pluviale combinat cu apele uzate industriale.

Principalele surse de ape uzate industriale din cadrul secţiei de zincare sunt următoarele: decapare,

zincare, fondare.

Apele uzate industriale înainte de a fi deversate în canalizarea pluvial - industrială sunt

epurate în separatoare de suspensii şi bazin de neutralizare.

Conform Autorizaţiei de Gospodărie a Apelor 52/2005, canalizarea apelor uzate şi pluviale

se realizează printr-un record ovoid 60C 900 mm — camin C24, la canalizarea municipiului Iaşi şi

prin care se evacuează:

-625 mc/ zi apă industrială şi menajeră-3150 l/ s apă pluvială.

Prin racordul ovoid 600/900 mm — camin C3 sunt evacuate apele uzate rezultate numai de la

Secţia Zincare:

- 220 mc/zi din care 170 mc/zi ape industriale preepurate;

- 6601/s ape pluviale.

Reţelele interioare de canalizare a apelor industriale uzate se regăsesc în incintele tuturor

clădirilor aferente sectoarelor de activitate. Acestea sunt din oţel cu diametre diferite, din tuburiPREMO, din canale betonate pozate sub pardoselile halelor sau în tunele de conducte şi au rolul de

a colecta apa industrială şi de a o transporta în instalaţiile exterioare de epurare sau la canalizarea

exterioară uzinală.

Re ţe le le exterioare de canalizare pluvial industrială se regăsesc în afara perimetrelor

construite aferente sectoarelor de activitate, acestea sunt constitute din conducte din oţel sau tuburi

din beton cu diametre cuprinse între Dn = 100 - 1300 mm, prevăzute din loc în loc cu cămine de

vizitare.

Apele uzate industriale sunt preepurate în staţia de neutralizare, după care sunt trimise la

reţeaua de canalizare a oraşului Iaşi. Staşia de preepurare este compusă din bazin de neutralizare

cu lapte de var – soluţie 5-10%, bazin de aerare - oxidure, bazin decantor pentru slam, cămin de

evacuare ape limpezite, rezervor pentru soluţia de lapte de var.



Staţia de neutralizare ape uzate rezultate din Secţia de Zincare, are o capacitate de 55 mc/h

ape uzate.

Calitatea apei uzate epurate a fost determinată pe baza analizării probelor medii zilnice

prelevate din secţiunea de control situată la ieşirea din staţie (atunci când funcţionează).

Rezultatele investigaţiilor sunt prezentate în buletinul de analiză nr .3.

Având în vedere concluziile şi recomandările prezentate în Bilanţul de Mediu de Nivel I se

poate afirma că sunt create condiţii de poluare ca urmare a activităţilor desfăşurate în unitate.

Descrier ea tuturor reperaj elor de sondaj e executa te cu structura geologică şi

tehnicile de lucru.

Toa te ana lizele efec tua te au fos t real izate după metode standardizate şi având în

vedere normativul aprobat prin Ordinul nr. 1146 din 10.12.2002 privind calitatea

apelor de suprafaţă, NTPA 002/2002 de calitate a apelor epurate deversate în ape reţeaude canalizare. Precizăm că determinarea ionilor metalici s-a făcut prin aplicarea metodei

cu spectrofotometrie de absorbţie atomică.

S-a determinat eficienţa unor echipamente de preepurare din cadrul Sta ţi ei de

neutralizare, precum şi caracteristicile apei filtrate pr in analizarea unor probe de apă uzat ă

prelevate din punctele de control interne ale unităţii.

Probe momentane de apă uza tă industrială au fost pre lev ate din sistemu l ovo idal si

etichetate as tf el :Al - probe din ultimul bazin de aerare,

A2 - probe din decantor,

A3 - probe cămine de ieţire decantor,

A4 - probe înainte de neutralizare (din primul bazin)

A5 - probe înainte de evacuarea în reţeaua de canalizare.

S-a analizat calitativ o probă de apă pluvială prelevată în zona unităţii în luna octombrie 2005.

Rezultatele analizelor efectuate şi compararea acestora cu valorile pragurilor prevazute în„Reglementarea privind evaluarea poluării mediului aprobată prin Ordinul MAPPM nr. 756 din

03.11.1997"

Având în vedere ca unitatea evaluată deversează în reţeaua de canalizare municipală nu a

fost necesar prelevarea şi analizarea apei de suprafaţă din zona, respectiv a râului Bahlui.



În ceea ce priveşte evaluarea calităţii apelor uzate industriale din punctele de control

interne şi în efluentul final din sistemul ovoidal rezultatele analizelor sunt prezentate în buletinul

de analiza nr.2.

Indicatorii de calitate ai apelor uzate determinate în laboratorul de analiză, enumeraţi în buletin

indică importanţe depăşiri ale concentraţiei de ioni de fier şi zinc în efluentul final prin comparaţie

cu NTPA 002/2002 şi cu reglementările impuse de Inspectoratul de Protecţia Mediului Iasi şi

A.N."Apele Romane – Direcţia Ape Prut", Iaşi.

Depăşiri semnificative sunt înregistrate pentru fier şi zinc.

Se constată în majoritatea punctelor de control intern depăşiri importante ale conţinutului

de amoniu în a3, materii în suspensie în A1-A3, depăşiri ale concentraţiei ionilor de crom în A4, a

ionilor de fier total în majoritatea punctelor de control, precum şi a ionilor de zinc.

Trebuie precizat faptul că urmărirea calităţii apelor uzate în punctele de control intern şi pentru efluentul final de la colectorul ovoidal se efectuează lunar în laboratorul societăţii.

Rezultatul investigatiilor efectuate în cadrul Bilanţului de Mediu Nivel II impun

următoarele consideraţii asupra caracteristicilor fizico-chimice ale apelor uzate prelevate din

punctele de control intern (Al- A4):

- au ca ra ct er ac id (pH= 3,22 - 4,5; excepţie, punctul A5 cu o valoare de 6,83),

- pot fi încadrate în categoria corespunzătoare preepurate din punct de vedere al indicatorilor: pH,

substante organice exprimate prin CCO, amoniu, cloruri, sulfuri crom total, dar se constată depăşiriîn unele puncte de control intern la suspensii (punctele Al, A2, A3), amoniu (punctual A3), crom

total (depăşiri ale pragurilor de alertă în punctele A2 şi A3 şi depăşiri punctual a CMA, punctul

A4), ioni de fier (in punctele A1-A3).

În ceea ce priveşte calitatea efluentului final se poate afirma că poate fi încadrat în

categoria satisfacator epurat din punct de vedere al indicatorilor analizaţi şi se încadrează în

limitele impuse de NTPA 002/2002, cu excepţiile menţionate mai sus şi anume: depăşiri ale

pragurilor de alertă pentru pH şi zinc.

Trebuie menţionat faptul că aceste consideraţii cu privire la calitatea efluentului final

evacuat sunt făcute în condiţii de funcţionare a societăţii mult sub capacitatea maximă şi în condiţii

de nefuncţionare a unor instalaţii şi echipamente cu potenţial poluator.

Datele experimentale privind analiza unei probe de apă pluvială prelevată în zona unităţii în

luna octombrie sunt prezentate sintetic în buletinul de analiză nr.4. Se constată că valorile



indicatorilor fizico-chimici studiaţi nu prezintă depăşiri semnificative ale limitelor maxime

admisibile.

Caracteristicile apei pluviale nu explică valorile ridicate ale unor poluanţi în punctele de

control interne ale sistemului ovoidal de canalizare, dar nu exclude posibilitatea antrenării de pe

amplasamentul unităţii (zone betonate sau nebetonate, acoperişuri clădiri etc.) a unor materiale sau

substanţe care ar contribui la depăşirile menţionate. S-au constatat depăşiri pentru cloruri, fier total

şi zinc. De asemenea, apa pluvială are un caracter putemic acid.

Staţia de neutralizare a apelor acide provenite de la Secţia Zincare

Staţi a are o capacitat e de 55 mc/h. Are rolul de a prelua şi neutraliza soluţii le

acide uzate şi apele uzate rezul tate de pe fluxul de decaptare a ţevi lor şi de a

nociviza şi neutraliza soluţiile şi apele uzate provenite din procesul tehnologic de

zincare.

Soluţiile denocivizate sunt trimise cu ajutorul unei pompe în bazinul central

de neutralizare oxidare, în care ajung şi soluţiile acide uzate şi apele de spălare uzate

de pe linia de pregătire chimi că .

Neutralizarea se realizează cu soluţie de hidroxid de calciu (lapte de var) în

concentraţie de 5 - 10%. În bazinul de neutralizare se barbotează aer comprimat

pen tru oxidarea fierului divalent la fier trivalent. Apele neutralizate trec prin curgere liberă în

decantorul vertical de şlam, unde are loc decantarea suspensiilor. Apa limpede de la suprafaţa

decantorului deversează peste rigola acestuia si ajunge în caminul de ape limpezi de unde se

evacuează în reţeaua exterioară de canalizare pluvial - industrială uzinală şi de aici prin căminul

C3 sunt deversate în reţeaua de canalizare. şlamul adunat la partea inferioară a decantorului

vertical este trimis prin pompare la un filtru cu tambur. Filtrarea se realizează sub vid. Turtele de

şlam obţinute sunt evacuate într-o remorcă şi transportate la Halda. Soluţia de lapte de var utilizată

la neutralizare se prepară în gospodăria de var aferentă staţiei de neutralizare.

Din cei 55 mc/h ape uzate colectate, cca. 1 mc/h reprezintă soluţi i uzate provenite de la evacuarea băilor uzate de decapare şi fondant. Soluţiile uzate sunt

colectate gravitaţional cu intermitenta în bazinul de ape de spălare.

Procesul de neutralizare este condus automat prin intermediul a 2 pH-metre de control în

bazinul final de evacuare ape la canalizare şi în căminul final de neutralizare şi un pH-metru



regulator care comandă dozarea laptelui de var în primul cămin de neutralizare, prin intermediul

pompelor dozatoare. Staţia este dotată cu filtre pentru şlamul rezultate din procesul de neutralizare.

În tabelul 4. se prezintă emisiile în apă, sursa de poluare, valori determinate ale

indicatorilor de calitate pentru poluanţii specifici, precum şi concentraţii maxim admise şi debite

masice maxim admise, conform Autorizaţiei de mediu nr. 1203 eliberată la data 13.09.2004.

Unitatea dispune de un laborator chimic încadrat cu personal calificat, care asigură

monitorizarea calităţii apelor uzate evacuate.

La ieşirea din staţia de epurare se determină pH-ul, ionii de fier, suspensii, reziduu fix,

substanţe extractibile cu eter de petrol.

Lunar se raportează la Inspectoratul de Protecţie a Mediului atât valorile medii ale

indicatorilor de calitate a apelor uzate cât şi valorile maxime, precum şi consumurile lunare de apă

potabilă şi apă industrială.

BULETIN DE ANALIZĂ NR. 2

Cuprinde rezultatele analizelor fizico-chimice la probele de apă uzată din sistemul ovoidal de

canalizare a S.C. MITTAL STEEL S.A. Iaşi

Nr. crt. Indicator de calitate A1 A3 A4 A51. pH 6,832. Materii în suspensie, mg/l 1667,03. Amoniu 94,544. Cloruri, mg/l 145555. Crom total, mg/l 3,916. Fier total, mg/l 81277. Zinc, mg/l 2,225

A1 – probe din ultimul bazin de aerare; A3 – probe cămine de ieşire decantor; A4 – probe înainte

de neutralizare ( din primul bazin); A5 – probe înainte de evacuare în reţeaua de canalizare.

BULETIN DE ANALIZĂ NR. 4

La proba de apă pluvială (octombrie 2005)

Nr. crt. Indicator de calitate Valori determinate mg/l Legea apei potabile 458/20021. pH 6,5-9,52. N amoniacal, mg/l 9,7643. Cloruri, mg/l 2650,6



4. Crom total, mg/l 0,155. Fier total, mg/l 65,936. Zinc, mg/l 61,39

II.3. Apa subterană

Rezultatele analizelor de apă subterană în comparaţie cu valorile din Legea privind

calitatea apei potabile nr.458/2002 şi ordinal 1146/2002, privind calitatea apelor de suprafaţă

( calitatea II), arată că acestea prezintă depăşiri importante ale unor indicatori fizico-chimici

determinaţi, care atestă o contaminare semnificativă cauzată de activitatea evaluată în unitate.

Astfel, se constată depăşiri ale pragului de alertă pentru ionii de fier şi zinc, amoniu, cromtotal. Se constată o depăşire a conţinutului de ioni de fier şi zinc şi faţă de valorile impuse de

Legea apei potabile 48/2002.

Comparativ cu Ordinul 1146/2002 pentru calitatea apelor de suprafaţă se contată de

asemenea depăşiri ale conţinutului de ioni şi zinc.

În ceea ce priveşte evaluarea calităţii apelor uzate industriale din punctele de control

interne şi efluentul final din sistemul ovoidal, rezultatele analizelor unt prezentate în Raportul de

Bilanţ de Mediu de Nivel II, Anexa: Buletine de analiză.Indicatorii de calitate ai apleor uzate determinaţi în laboratorul de analiză, enumeraţi în

buletin, induc importante depăşiri ale concentraţiei de ioni de fier şi zinc în efluentul final prin

comparaţie cu NTPA 002/2002 şi cu reglementările impuse de inspectoratele de Protecţia Mediului

Iaşi şi de A. N. ‘Apele Române- Direcţia Ape Prut’, Iaşi.

Depăşiri seminificative sunt înregistrate pentru fier şi zinc.

Se constată în majoritatea punctelor de control intern depăşiri importante ale conţinutului

de amoniu, materii în suspensie, depăşiri ale concentraţiei ionilor de crom, a ionilor de fier total în

majoritatea punctelor de control, precum şi a ionilor de zinc.

Trebuie precizat faptul că urmărirea calităţii apelor uzate în punctele de control intern şi

pentru efluentul final de la colectorul ovoidal se efectuează lunar în laboratorul sociatăţii.



Rezultatele investigaţiilor efectuate în cadrul Bilanţului de Nivel II, impugn următoarele

consideraţii asupra caracteristicilor fizico- chimice ale apelor uzate din punctele de control intern:

• au character acid ( pH= 3,22-4,5; excepţie, punctual cu o valoare de 6,83);

• pot fi încadrate în categoria corespunzătoe preepurate din punct de vedere alindicatorilor: pH, substanţe organice exprimate prin CCo, amoniu, cloruri, sulfuri,

crom total, dar se constată unele depăşiri în unele pncte de control intern la

suspensii, amoniu, crom total şi depăşiri pentru ionii de fier.

În ceea ce priveşte calitatea efluentului final se poate afirma că poate fi încadrat în

categoria satsfăcător epurată, din punct de vedere al indicatorilor analizaţi şi se încadrează în

limitele impuse de NTPA 002/2002, cu excepţiile menţionate mai sus, şi anume: depăşiri ale

pragurilor de alertă pentru pH şi zinc.

Trebuie menţionat faptul că aceste consideraţii cu privire la calitatea efluentului final

evacuate sunt făcute în condiţii de funcţionare a societăţii mult sub capacitatea maximă şi condiţii

de nefuncţionare a unor instalaţii şi echipamente potenţial poluatoare.

În ceea ce priveşte eficacitatea staţiei de neutralizare a apelor uzate rezultatele din cadrul

secţiei V, Zincare, datele obţinute ca urmare a analizei calităţii probelor de apă prelevate din

influent sau efluent, staţii/instalaţii de preepurare sunt sintetizate în tabel 1.

Tabel nr.1 Eficacitatea sistemului de preepurare/ gospodărire ape

Indicatori de calitate Grad de apurare (%) pH 52.88materii în suspensie 96.46amoniu 66.66cloruri 22.61crom total 66.66fier total 99.98zinc 57

19Având în vedere eficacitatea în ceea ce priveşte reţinerea materiilor în suspensie, amoniu,

zinc, crom total se recomandă asigurarea în permanenţă a condiţiilor de bună operare, curăţirea

periodică şi întreţinerea corespunzătoare a staţiilor/ instalaţiilor de epurare.



Se impune eficientizarea instalaţiilor de filtrare sau înlocuirea acestuia cu alta mai

performantă. Se impune o întreţinere permanentă şi spălare periodică cu soluţii apoase de reacticvi

chimici/ agenţi degresanţi pentru decolmatare filtru.

În ceea ce priveşte instalaţiile de preepurare se constată eficienţa de reţinere ssolide relative

mici în cazul staţiei neutralizare ape acide uzate din Secţia Decapare- Zincare. Este necesară

retehnologizarea staţiei de preepurare, precum şi instituirea unui sistem de recirculare a apei

preepurate.

Buletin de analiză

Nr. crt. Indicatori de calitate Foraj1 pH 7.22 Materii în suspensie, mg/l 43 Turbiditate (FTU) 34 CCO-Cr, mg O2/l 17.55 CBO5, mg O2/l 4.86 Amoniu, mg/l 07 Crom total, mg/l 08 Fier total, mg/l 4.09 Zinc, mg/l 0.57610 Plumb, mg/l 0.60

II.4.Sol

Etapele potenţiale ale activităşii de pe ampasamentul analizat

Sursele potenţiale de poluare a solului şi a subsolului sunt următoarele:

• Deversările, scurgerile şi pierderile de combustie sau uleiuri uzate;

• Deversări , scurgeri şi pierderi accidentale de soluţii chimice concentrate(ac.

Sulfuric, hidroxid de sodiu, lapte de var);

• Depuneri de pulberi, ţunder, praf de zinc.

În prezent, soluţia practicată în mod curent pentru eliminarea deşeurilor nevalorificabile

din circuitul economic este depozitarea acestora în mediu( Groapa de gunoi pentru deşeuri

menajere, iar pentru deşeurile industriale nerecuperabile Halda de deşeuri situată în strada Aurel



Vlaicu). Deşeurile depozitate în aer liber, ocupă suprafeţe apreciabile şi sunt expuse acţiunii

distructive a agenţilor fizici, chimici, biologici din mediul înconjurător.

Ele devin surse de poluare foarte dificil de controlat deoarece întreg ansamblul evoluiază fizic,

chimic şi biologic în mod spontan.

Principalele forme de manifestare a impactului asupra mediului indus de deşeurile

depozitate, vizează în primul rând stabilitatea terenului, calitatea apei şi a solului, iar prin

intermediul acestora toţi factorii de mediu. Investigaţiile de teren privind calitatea solului şi a

vegetaţiei din zona platformei industriale în special pentru amplasamentul Secţiei Zincare, au

arătat existenţa a 2 tipuri de poluare în zonă.

Poluarea prin acidifiere cuprinde cca. 1800 ha (70%), iar extinderea suprafeţelor acide

continue şi poluarea cu metale grele Zn, Cr. Pentru nici unul din metalele grele analizate nu s-au

atins limita maimă admisă, însă sau determinat depăşiri pentru indicatorul substanţelor extractibile.Caracterizarea fizico-chimică a deşeurilor evacuate în mediu datorită activităţilor

productive a S.C. MITALL STEEL S.A. IAŞI este prezentată în tabelul următor:

Probele de sol au fost supuse analizelor de laborator pentru stabilirea următoarelor

caracteristici fizico-chimici:

• pH-ul;

•

conţinutul de ioni de Fe;

• conţinuul de ioni de Zn.

Analiza probelor prelevate a fost efectuată în laboratorul de control a calităţii facrorilor de mediu,

în conformitate cu standardele în vigoare.

III.Cuantificarea impactului prin metoda integrata de mediu SAB

III.1 Descrierea metodeiMetoda propusa pentru evaluarea integrata a impactului si riscului de mediu a avut in

vedere principiile medodei de evaluare a impactului de mediu prin metoda Battlle Columbus , care

au constituit punctul de plecare in perfectionarea unei noi metode pentru cunatificarea impactului

si riscului de mediu , prin intoducerea unui algoritm , descris folosind programul Excel.



Faptul ca metodele de evaluare a impactului asupra mediului se caracterizeaza printr-un

grad ridicat de subiectivitate , specialistii de mediu au decis ca este imperativ folosirea unor

medode statistice de minimizare a subiectivitatii.Medoda perfectionata pentru evaluarea impactului

si a riscului de mediu s-a realizat pentru patru componente de mediu:apa de suprafata , apa

subterana , aer si sol.S-au avut in vedere indicatorii de calitate specifici fiecarei componente de

mediu evaluate ,precum si specificul activitatii.

Intr-o prima etapa se stabiesc componentele de mediu considerate in evaluarea impactului

si a riscului , in acest caz:apa de suprafata, apa subterana, solul si aerul.Dupa care se atribuie

gradul de importanta de la 0 la 1, fiecarei componente de mediu considerate in proces de evaluare.

Pentru a se reduce din gradul de subiectivitate in calcularea unitatilor de importanta, se foloseste

metoda matricii de calcul, obtinandu-se mai intai scoruri normate si apoi unitatile de importanta

pentru fiecare componenta de mediu.

Caliatea componente de mediu evaluata este determinata ca fiind raportul dintre

concentratia maxima admisa si concentratia determinata la un moment dat pentru un anumit

indicator de calitate specific componentei de mediu evaluate.

unde CMA-concentratia maxima admisa pentru indicatorul de calitate ce caracterizeaza

componenta de mediu evaluata;

Cdeter –reprezinta concentratia determinata pentru indicatorul de calitate ce caracterizeaza

componenta de mediu evaluata , la un moment dat.

Importanta este acordata de catre evaluatorul de mediu pe o scara de la 0 la 1, unde

valoarea 1 reprezinta „importanta maxima”.Ulterior aceste valori sunt calculate..

Magnitudinea impactelor de mediu depinde de parametrul calitatea mediului , depinde in

mod direct de concentratia poluantului de mediu.Astfel, impactul indus fiecarei componente demediu evaluate este dat de raportul dintre unitatile de importanta obtinute de fiecare componenta

de mediu si calitatea componentei de mediu.



unde :IM- impactul asupra componentei de mediu

UI-unitatile de importanta obtinute de componenta de mediu

Q-calitatea componentei de mediu

III.2 Aplicarea medodei

Conform datelor obtinute de la activitatea desfasurata de S.C. Mittal Steel Iasi S.A.,se

doreste cuantificarea impactului indus asupra mediului luand in considerare patru componente de

de mediu si anume: apa subterana, apa de suprafata, solul si aerul, pentru fiecare componeta

corespunzand o serie de indicatori de calitate specifici.

C.M Indicatori decalitate

Cdet CMA

Apa subterana

Amoniu 0 0.5 0Cr total 0 0.05 0Zn 0.576 5 8.68Pb 0.600 0.01 0.016CCOCr 17.5 5 0.28CBO5 4.8 3 0.62Fe total 4 0.2 0.05

Calitatea componentei de mediu per total 9.646/7=1.378

Apa de suprafata

M.S. 5.9 350 59.32

CCOCr 7.82 500 63.93Amoniu 11.12 30 2.69Sulfuri 0 1.0 0Cr total 0.22 1.5 6.81Zn 0.866 1.0 1.15

Calitatea componentei de mediu per total 133.9/6=22.31Sol Zn 3397.5 1500 0.44

Calitatea componentei de mediu per total 0.44Aer HCl 16.706 30 1.79

ZnO 7.6 5 0.65Calitatea componentei de mediu per total 2.44/2=1.22



Componenta Imoprtanta Unitati deimportanta

IM Justificare

Apasubterana

0.5 87 63.13

-depozitarea atat a desurilor nevalorificabilemenajere cat si acelor industriale nerecuperabile

reprezinta o sursa de poluaredificil de controlat.Ocomponenta afectata fiind si apasubterana

- rezultatele analizelor de apăsubterană arată că acestea prezintă depăşiri importante aleunor indicatori fizico-chimicideterminaţi, care atestă ocontaminare cauzată de

activitatea evaluată în unitate.

Apasuprafata

0.4 2209.68

-in vecinătatea amplasamentuluila nord la cca 700 m, există osursă de apă şi anume râulBahlui.

Sol 0.9 220180.32

-sursele potenţiale de poluare asolului şi a subsolului sunturmătoarele:

- deversările, scurgerile şi pierderile de combustie sauuleiuri uzate;

- deversări , scurgeri şi pierderiaccidentale de soluţii chimiceconcentrate (ac. Sulfuric,hidroxid de sodiu, lapte de var);

- depuneri de pulberi, ţunder,

praf de zinc.-depozitarea deseurilor nevalorificabile in groapa degunoi pentru deseuri menajereiar pentru deseurile industrialenerecuperabile halda de deseurisituata in strada Aurel Vlaicu



- deşeurile depozitate în aer liber, ocupă suprafeţe apreciabileşi sunt expuse acţiunii distructivea agenţilor fizici, chimici, biologici din mediul

înconjurător.

Aer 0.5 305 693.18

-majoritatea surselor de poluaresunt discontinue.

-poluantii evacuate in atmosferasunt emisii cu continut de CO, NO, SO pulberi, puberi metalice,vapori de acid clorhidric.

- emisiile de noxe rezultate din

procesele tehnologice, suntevacuate din spatiile de lucru inatmosfera prin instalatiile deventilatie.

-inainte de evacuarea inatmosfera, unele emisii gasoase(in special cele care contin pulberi), sunt trecute prininstalatii de depoluare (cicloane,filter cu saci),de aceea impactul

asupra mediului este mai redus.

III.3 Măsuri i ac iuni de pentru prevenirea poluării mediuluiș ț

Activita ile desfă urate de către Mittal Steel Ia i afectează într-o oarecare măsură mediulț ș ș

înconjurător, de aceea este necesar implementarea unor masuri de prevenire a poluarii.

O serie de masuri pentru diminueare poluarii ar putea fi:

• proiectarea produselor pentru minimizarea impactului acestora asupra mediului în producție,

utilizare și eliminare;



• cantitatea de deșeuri produse, raportată la cantitatea de produs finit;

• numărul accidentelor de mediu ( de exemplu, degajări neintenționate)

• eficiența utilizării materialelor și energiei;

• reducerea deșeurilor și a epuizării resurselor ;

• reducerea sau eliminarea descărcărilor poluante în mediu;

• investi ia în protec ia mediului;ț ț

• numărul de reclama iiț si penalită i;ț

• suprafa a de teren transformată în habitat naturalț

• limitarea oricărui impact negativ important asupra mediului, a noilor activități

• imbunatatirea procesului tehnologi

La nivelul organizației se desfășoară anumite măsuri de prevenire a poluării, anume:

-depozitarea în conditii optime de sigurantă a deseurilor cu continut de azbest (plăci de azbopan si

plăci de azbociment degradate);

- să revadă periodic aceste principii pentru a se asigura că ele corespund strategiei pentru care

organizatia a optat: reducerea efectelor negative ale activitătilor sale asupra mediului.

-pentru deseurile periculoase, confectionarea containerelor ermetic închise pentru

transformatoarele si condensatoarele care contin uleiuri impregnate cu PCB si care vor fi scoase

din uz, pana la stabilirea masurilor conform art. 18 din HG 173/2000, privind reglementarea

regimului special de gestionare si control al bifenililor policlorurati si a altor compusi similari;

-să reducă volumul de nămol deshidratat prin optimizarea procesului de deshidratare mecanică;

-să reducă pe cât posibil cantitatea de deșeuri și efectele negative ale activităților sale asupra

atmosferei, apei, solului, florei și faunei;

CONCLUZII



Valorile acordate în functie de importanta fiecărei componente de mediu au fost stabilite

după o părere personală si subiectivă

Prin utilizarea metodei integrate a impactului si riscului asupra mediului, asupra acelorasi

componente de mediu s-au obtinut unităti de importantă cu un grad mare de obiectivitate.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea

şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor antropice, reflectând o

abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării economiei durabile.

-sursele de emisii în atmosferă (cuptor de gaze naturale, cuptor recoacere, instalație decapare țevi

profile și instalație desprăfuire umedă) cu poluanți de pulberi ale CO, NO2, SO2, HCl și pulberi

metalice;

-sol, prin calea aerului (fenomene și procese de dispersie în atmosferă a pulberilor,

prafurilor,gazelor, vaporilor, etc.) și apoi prin sedimentarea acestora pe suprafața terenurilor din

incinta unității, după care prin manipularea necorespunzătoare a materiilor prime și a

combustibililor utilizați în procese tehnologice. O sursă importantă de poluarea a solului o

constituie nămolurile de precipitare chimică rezultate de la epurarea apelor provenite de la

atelierele de pregătire și prelucrare chimică a suprafețelor metalice, în stații de epurare mecano-

chimice.

- privitor la cele patru componente de mediu studiate putem afirma că solul este cel mai poluat

component de către această firmă în urma activității pe care o desfăsoară.urmatoarele componente

de mediu afectate fiind aerul, apa de suprafata si apa subterana.

BIBLIOGRAFIE



1.Brandusa Robu, Matei Macoveanu, “Evaluare de mediu pentru dezvoltare durabila”, Ed.

Ecozone, Iasi ,2010.

2.Rosu Alexandru, “Geografia fizica a Romaniei”, Ed. Did. si Pedag., Bucuresti, 1980

3.Legea apelor ( nr 107/25.09.1996) publicata in M.O al Romaniei nr. 244/8.10.1996, modificata

de Legea 410/2004, Legea 310/2004.

mittal steel iasi-proiect evaluari

Documents