aceastd definigie, ar echivala cu: <lingvisticd + considerarea contextelor sociale). $i, dacd. poate exista un interes de a amplifica lingvistica finind seama de contextele sociale, nu existd ins[ nici un interes sd fie estompat din acest motiv specificul studiilor sociolingvistice propriu-zise. 1.3.2. La fel se intimpld qi cu alte cvasi-defini1ii sau formulSri programatice de tipul: <Cine vorbeqte, cu cine, ce tip de limbaj (sau limbd), [despre ce] qi in ce circumstanfe?> Pe de o parte, astfel de opliuni iqi schimbd in totalitate sensul in flrnc{ie de ceea ce se accentueazd: <ce tip de limbaj (sau limb[)> sau <cine, cu cine qi in ce circumstanle>; adicd, in funcfie de faptul dacd ceea ce se studiazi este limbajul insuqi, in configuralia sa intemS, sau numai corelalia sociald a unui sau altui tip de limbaj considerat ca deja cunoscut gi doar numai identificat ca termen al acestei corelalii. Pe de altd,parte, aceste cvasi-defini1ii - mai cu seamd dacd se adaugd qi <despre ce> - tind sd contopeascd sociolingvistica qi etnolingvistica intr-o 'etnografie generali qi integral[ a comunicdrii', una care, la rigoare, este empiric imposibili qi, dacd empiric ar fi rcalizabilh, in orice caz n'ar prezenta interes lingvistic: este imposibild in mod empiric, pentru cd ea ar implica studierea integrald a vorbirii tuturor indivizilor gi in toate circumstanlele; iar, dacd empiric ar fi realizabild,, ar implica o acumulare infinitd de materiale repetabile gi atipice, pe cind ceea ce ptezintd, interes lingvistic este nu vorbirea in totalitate, ci numai trisdturile ei tipice, structurile ei, tradiliile ei; nu ceea ce a spus X prezintd, interes, de exemplu, intr-o circumstanfb sau alta, ci ceea ce se obiqnuie,r/e sd se spund intr-un anumit tip de circumstan{e (qi cum se obignuiegte s5 se spun6 ceea ce se spune). 1.4. De aceea, este necesar sd se precizeze Si sd se delimiteze obiectul propriu al sociolingvisticii ca ramurd de studiu aparlinind gtiinlei limbajului, dat fiind cE sarcinile unei discipline depind de obiectul ei de studiu (iar metodele, de sarcinile sale). Evident cd aceasta nu implicd eliminarea, pur qi simplu, din lingvistic6 sau ignorarea altor obiecte de studiu posibile, ci doar precizarea locului in (sau cu referire la) lingvisticd. 1.5. Situalia etnolingvisticii este cu mult diferith de cea a sociolingvisticii (cf. 2.2.). Se poate afnmafrrdrezerve insd c5, qi in acestcaz, definiliile care se intilnesc in.lingvisticaactuald" (de exemplu: <Etnolingvistica este studiul limbajului in raport cu civilizalia gi cultura comunitdlilor vorbitoare>) sint extrem de imprecise gi foarte largi, astfel c6 gi aici se impun unele clarificdri. 2. Varietatea Si varia[ia limbajului tn relalie cu structura sociald Si, respectiv, cu civilizalia qi cultura materiald a comunitdyilor lingvistice 2.1. Din punct de vedere lingvistic este oportun, mai intii, sd limitam sociolingvistica (ca disciplind lingvisticS, nu sociologica) la studiul varietdlii qi varia{iei limbajului in relalie cu structura sociald a comunitafii de vorbitori, iar etnolingvistica (ca disciplina lingvisticf,, nu etnologicd sau etnograficd), la studiul varietdlii qi varialiei limbajului in shins6 legdturd cu civilizalia qi cultura unei comunitali. 2.2. Dacd' pentru sociolingvisticd aceasta implic6, mai cu seamd, repartizarea studiilor <sociolingvistice> intre mai multe discipline, pentru etnolingvisticd aceasta implica, inainte de toate, o ldrgire considerabilS a obiectului de studiu fafa de cel care i se atribuie in prezent. Realmente, etnolingvistica s-a dezvoltat pind acum intr-un mod fragmentar gi, am putea spune, <<cazual>>, adicd potrivit cu interesul ocazional al lingvigtilor care s-au ocupat de probleme etnolingvistice gi in funclie de ceea ce, in anumite circumstanfe, le-a atras mai mult atenlia acestor lingvigti. Astfel, in cadrul programului <W<irter und Sachen> gi al geografiei lingvistice, s-a acordat aten{ie in principal relaliei dintre limbaj (in special: lexic) 9i cultura populara <materialb; iar in cadrul istoriei lingvistice s-a studiat mai cu seami formarea qi dezvoltarea terminologiilor tehnice qi qtiinlifice. Pe de altd parte, in lingvistica descriptivi au fost urmdrite in primul rind anumite determindri etnografice ale limbajului in interiorul culturilor exotice. intr-un anumit sens, se poate spune cd s-a acordat atenfie mai intii oricdrui fapt care se deosebea de ceea ce era <comun qi obignuiu pentru investigatori qi fald de ambilia lor culturalA. Fard indoiald cE, pornind dinspre etnolingvistica limbilor exotice, au luat nagtere stimulente importante pentru toatl lingvistica; de exemplu, in ceea ce priveqte studiul <taxonomiilor> populare (qi, in parte, lexicologia structurald), ca 9i referitor la fenomenul de <tabu lingvistic> (recunoscut mai apoi ca tip particular al unui -4-
