iHivTiMi um« P R O P R I E T A R : SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 23 DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU înscrisă sub No. 163 Trib. Ilfov

A B O N A M E N T E ;

autorităţi şi instituţii 1000 lei de onoare 500 .. particularei 250 ,.

REDACŢIA Ş l ADMINISTRAŢIA

BUCUREŞTI I Str. Brexolanul 23-25

T E L E F O N 3.30.10

APARE SÀPTÀMÂNAL

P R E Ţ U L 5 L E I

A N U L X L I X • Nr. 51

SÂMBĂTA 14 Decembrie 1940 Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU

Principiul naţionalităţi lor Mărturii de război franceze şi naţionalismul integral

NICOLAE STOICA: Schiţă

întrebarea copilului de ERNEST BERNEA

Odată, într'un sat de munte, la vremea când urzeşte în-tunerecuL stăteam de vorbă cu uri copil. Pe dea .upra cape­telor noastre o pasăre a bătut din aripi de câteva ori şi s'a pierdut în pădure. După un moment de linişte a urmat în­trebarea senină a copilului: de ce sboară pasărea? Altă dată, privind argintul viu al unei ape ce curgea boltit peste pie­trele rotunde a le văii, ca prins de o rninune nouă, a întrebat: dece curge apa?l

Ce minune stă în această făptură mică? Cum de l-a che­mat măsura lui către gândurile neliniştitoare? Ce tainică le­gătură îl poartă pe culmea vieţii? Copilul este mai aproape decât noi de firea lucrurilor, mai aproape de Dumnezeu.

Zilele omului vrâsmic se scurg într'o formă banală . Fe­luritele chipuri ale lumei acesteia şi sensul adânc al lucru­rilor îi s capă . Omul trăeşte totul în fugă. Ii scapă nu pentrucă el ar fi în păcat, ar fi sortit d-sla început s ă nu vadă, ci pen­trucă felul în care îşi trăeşte viaţa aci îi închide porţile în­ţelesului. Cu fiecaTe zi ce trece, omul se îndepărtează de plaiurile bucuriei şi ale înţelepciunii. Trufia şi dragostea pen­tru cele trecătoare îl fac să coboare ce le mai de jos trepte ale condiţiei umane.

Trăind, lumea înconjurătoare îşi pierde taina. Sau mai precis, odată cu anii, omul îşi pierde un simţ foarte delicat dar pătrunzător, care îl pune în stăpânirea substanţelor ul­time ale existenţii ; omul în vârstă pierde de ce l* mai multe ori simţul interior, simţul adâncimilor. Sâmburele dumne-zeesc moare în el.

Copilul dimpotrivă, fiinţă nouă şi neprihănită, necum­părată de ispitele aparenţelor înşelătoare culege pretutin­deni urmele minunilor. Când un copil deschide pentru prima oară ochii, întreg universul cu tainele lui joacă în apele lu­minate ale ochilor săi .

De a c e e a Iisus iubea atât de mult copiii, de a c e e a i-a a-rătat ca pe un simbol al creştinismului, lume nouă care pu­n e a preţ pe nevinovăţie şi naivitate îngerească, pe frăgezime şi sete de înţeles. „De nu v ă faceţi la fel cu pruncii, nici că veţi intra în împărăţia cerurilor.

Copilul este o făptură biblică originară. Copilul este o făp­tură a vieţii neîntinate, este o floare deschisă luminei, este un îndemn la simplicitate şi frumuseţe. In el vorbeşte frântura de cer dată ormilui odată cu începutul.

Copilul este un mare dar al vieţii noastre a c i ; aduce cu el inocenţa, drăgălăşenia şi bunătatea. Copilul îndulceşte via­ţa noastră atât de amară; făptura sa mică cu aripi la suflet ne d a multe învăţăminte. Un scriitor rus a spus : zâmbetul copilului este pentru m a m ă ca o rugăciune pentru Dum-zeu. Impreajma copilului stărue mereu o atmosferă de lumi­nă şi frumuseţe.

Când întrebările bat la porţile gândului tău împovărat şi cer deslegare, când umbrele amintirilor alunecă pe pereţii sufletului şi cer o rază de soare, atunci stai de vorbă cu co­piii. Aplecat asupra adâncurilor, umbli; ca străbătut de fiorii unei zări virgine. Prietenii te cred nebun şi lumea te-arată cu degetul. In rătăcirea ta prin pajiştele unei lumi de dum-nezeesc tumult, în se tea ta de înţeles şi vrajă, te întâlneşti doar cu copiii.

Cuvântul tău sună sec pentru cei vrâsmici, dar întoarce ca pe o frunză spre soare sufletele copiilor cu ochi de mirare.

Vaslui 1939.

Teor ia d r e p t u r i l o r omu lu i , m u l t ingen iosu l i n s t r u m e n t de l u p t ă al b u r g h e z i e i e u ­ropene , s'a i sbi t delà î n c e ­p u t de d i f i cu l t a t ea f i rească şi ser ioasă a d r e p t u r i l o r m a s -selor-

D in aceas t ă p r ic ină , l i be ­ra l i smul , p e n t r u a se p u t e a m e n ţ i n e , a făcu t t i m p de u n veac şi j u m ă t a t e , a m a r e e -f o r t u r i d ia lec t ice p e t o a t e p l a n u r i l e vie ţ i i . Ast fe l s'a născoci t ide ia s t a t u l u i con ­s t i tu ţ iona l , a a d u n ă r i l o r r e ­p r e z e n t a t i v e , a l i b e r - s c h i m -

b i smulu i , a s u v e r a n i t ă ţ i i p o ­p o r u l u i şi ch ia r a une i soc ie­tă ţ i a na ţ i un i l o r . Nici u n a însă d i n t r e aces tea n ' a u d a t sa t isfacţ i i m a i m a r i , m â i n i ­lor car i t r ă g e a u d in u m b r ă sforile l u m i i , ca p r inc ip iu l na ţ iona l i t ă ţ i lo r .

A p ă r u t ă la s fâ r ş i tu l s eco­lu lu i t r e c u t şi jus t i f i ca tă p r i n t r ' u n răsboiu , a că ru i u -n ică î n s e m n ă t a t e es te că v a r ă m â n e în is tor ie , ca u n f e ­n o m e n necesar , t eor ia p r i n ­c ipiului n a ţ i u n i l o r îşi a s u ­m ă r ă s p u n d e r e a de a c u r ă ţ a î n sfârşi t , d ro jd ia , ca re ză ­cea d e o su t ă d e ani , p e fun­d u l b u t o i u l u i l ibera l . D a r a-t â t p r i n în ţe lesu l , pe ca r e l-a d a t luc ru r i lo r , cât şi p r i n ch ipu l c u m a ac ţ iona t a s u ­p r a lor, p r inc ip iu l n a ţ i o n a ­l i t ă ţ i lo r n ' a făcut a l tceva , d e c â t să accen tu ieze opac i ­t a t ea sp i r i t u lu i gene ra l , fa ţă de p r o b l e m e l e r ea l e şi a-dânc i a le secolului . Căci, s imp la r e c u n o a ş t e r e t e o r e t i ­că a na ţ iun i lo r , î n ch ip d e c o m u n i t ă ţ i de sânge , m o r a ­vu r i şi a sp i ra ţ i i , n u cons t i ­t u e u n câş t ig , capab i l , să dea o n o u ă o r i e n t a r e l umi i . Aceas t ă r e c u n o a ş t e r e , n u fa­ce în fond decâ t să conf i rme vechea t e a m ă de masse , a l i be ra l i smulu i . Acea v e c h e t e a m ă , care delà î ncepu t l 'a d e t e r m i n a t să scornească f ic ţ iunea ju r id i că a s t a tu lu i .

N a ţ i u n i l e î n aceas tă c o n ­cepţ ie , n ' a u o f i inţă p rop r i e , p e n t r u ridicolul mot iv , că n u po t să s tea în jus t i ţ i e . A -ces t l u c r u nu-1 p o a t e face

d e c â t s t a tu l , ad ică s u v e r a n i ­t a t e a poporu lu i , i a r n a ţ i u ­nea n u e poporu l , ci n u m a i o p a r t e din el.

A con tes ta însă f i inţa u -nei n a ţ i u n i p e a r g u m e n t u l a r b i t r a r , că n u poa t e s t a î n jus t i ţ i e , es te to t u n a c u a con tes ta p e n t r u ace laş m o ­t iv, f i inţa u n u i b r a d .

Aces t p u n c t d e v e d e r e o-pozi ţ ionis t , îl r e p r e z i n t ă n a ­ţ i ona l i smu l i n t eg ra l . D i f e ­r e n ţ a î n t r e p r inc ip iu l n a ţ i o ­na l i t ă ţ i l o r şi n a ţ i o n a l i s m u l i n t e g r a l es te , aşa dar , f un ­d a m e n t a l ă . Ea s tă î n însăş i n a t u r a v iz iuni i lor d e s p r e l u m e şi v ia ţă .

C o n s é q u e n t su r se i sa le l i ­be ra l i s t e , p r inc ip iu l n a ţ i o ­n a l i t ă ţ i l o r v e d e l u m e a p r i n r a p o r t u r i şi fo rme . N imic n u ex is tă , dacă n u se găseş te în p e r m a n e n ţ ă , î n t r ' o se r ie d e r a p o r t u r i , car i îi d a u e x p r e ­s ie fo rmală . N a ţ i u n e a şi p o ­p o r u l , n u sun t d e c â t s t ă r i a-mor fe a l e s t a tu lu i , exp re s i a lo r un ică , î n l u p t a cu a d e v ă ­r a t a r e a l i t a t e socială: i n d i ­vidul-

Na ţ iona l i smu l in tegra l , d i m p o t r i v ă , v e d e l u m e a c u m es te : în esenţe. I nd iv idu l n ' a r e p e n t r u aces t fel d e a g â n d i n ic i o r ea l i t a t e , p e n ­t rucă , el doar se naş t e , t r ă ­ieş te şi m o a r e , ca or ice m ă ­r u n t i nc iden t al deven i r i i . N a ţ i u n e a însă, n ic i n u se n a ­

de LUCA DUMITRESCU

ş te , n ic i n u m o a r e : naţiunea este. P r i n rădăc in i l e , p r i n ac t e l e şi p r i n l a t en ţ e l e sale, n a ţ i u n e a , este p e r m a n e n t . E a n u n u m a i că n u se naş te şi n u m o a r e , d a r nici m ă c a r n u t r ăe ş t e . Aces t fapt a r fi p r e a pu ţ in , p e n t r u n a ţ i u n e ; ea face istorie.

I n faţa aces te i ideologi i ca tegor ice , p r inc ip iu l n a ţ i u ­ni lor , r ă m â n e deci, n u m a i u n u l d in n e n u m ă r a t e l e com­p r o m i s u r i m a i m u l t or i m a i p u ţ i n abi le , f ăcu te d e l i b e r a ­l i sm, în scopul de a se m e n ­ţ ine .

Cu toa te aces tea , f ap tu l că l i b e r a l i s m u l a pe r s i s t a t a t â ­ta v r e m e , n u se da to r e ş t e exclus iv , 'acestor c o m p r o m i ­sur i , ei şi une i î m p r e j u r ă r i m a i s imple şi cu m u l t m a i m e s c h i n ă : c o m p l e x u l u i de l a ş i t ă ţ i .aile i n d i v i d u l u i ; n e -p u t i n ţ i i aces tu ia , d e a r e ­n u n ţ a la m i r a j u l une i l i b e r ­t ă ţ i f ă ră m a r g i n i . Mai m u l t ch i a r : p ă r e r e a noas t r ă este, că dacă n u se specu la în s p e ­cial a s u p r a aces te i def ic ien­ţ e ps ih ice a ind iv idu lu i , nici l a n ţ u r i l e cap i ta lu lu i , nici ş i ­r e t en i a c u v â n t u l u i şi nici ch ia r vag i le concesii rea le , ca re s 'au făcut comuni tă ţ i i , ici, colo, în is tor ia aces tor ani , n ' a r fi fost în s t a re , să în t â rz i e p â n ă ' n zi lele n o a s ­t re , ca tas t rofa l i b e r a l i s m u ­lui .

GH. TOMAZIU: Desen

Dreptatea care s'a făcut şi dreptatea care vine In v ia ţ a poporului român intră

din nou, s tăpân i toare şi luminoasă , d rep ta tea . Drepta tea p e ca re a m isgonit-o câ ţ iva a n i în u rmă . Este începutul descătuşeri i noas t re . Pen­trucă era , d u p ă bucur ia mereu um­brită d e morminte de l à 6 Septem­brie, un g â n d care n e a p ă s a . Birui­tori formali, în suflete n e s tăruia imaginea Căpi tanului încătuşat şi încarcerat pe n e d r e p t i m a g i n e a Căpi tanului omorît.

Procesul celui mai cinstit (şi daţi acestui cuvânt tot sensul lui greu, legionar) profet a l Neamului , ne in­terzicea orice bucur ie . El n e pe rma­nent iza în suflet i m a g i n e a nedrep­tăţii c a r e a s tăpâni t poporul aces ta şi ne-a răpit noua , tineretului, Con­ducătoru l şi Căpi tanu l .

A c u m s 'a făcut lumină! P a t a ne­d r e a p t ă a fost ş t ea r să şi Căpi tanu­lui i s 'a făcut drepta te . Cred c ă ar fi fost s ingurul drept p e ca re l-ar fi cerut în ţ a ra p e ca r e a crescut-o din

v ia ţa şi mormântu l lui. Dreptul de a fi judeca t cinstit, de justiţia în c a r e a crezut şi c a r e l-a înşelat . De a fi judeca t d e toţi, pentru toate ac­tele şi faptele lui. Căpitanul era atât de curat în tot ceeace făcea, încât nici de judecătorii nedrepţi nu s'a înfricoşat

Şi legionarii lui biruitori a u înţe­les aceas t a . In Român ia legionară , Căpi tanul a fost judecat . A fost ju­deca t d e o magis t ra tură l iberă p e conştiinţa ei. Şi justiţia — a d e v ă r a ­ta justiţie — l-a achitat şi a reabili­tat pe Căpi tanul tuturor Românilor.

C e fericit t rebue s ă fie Căpi tanul! Ce m â n d r u de d rep ta tea c a r e i s 'a recunoscut . Pentru ca r e a luptat şi murit...

Iar din ziua sentinţei d e reabili­tare şi sufletul nostru s 'a liberat de povară . Căpi tanul poa te s t a senin. Iar în sufletul nostru trece a c u m ce­va din seninul Lui. Drepta tea p e care o a ş t ep tam s ' a făcut...

Numai lupta noastră, nu s'a tér­

de COSTIN I. MURGESCU

minat . Pentrucă lupta noas t r ă n u v a a v e a nic iodată sfârşit. A ş a cum n u a r e sfârşit v i a ţ a şi istoria acestui popor .

A d o u a zi d u p ă ce d rep ta t ea a biruit înlăuntrul Ţării, Genera lu l Antonescu şi Horia Sima — moşte­nitorii jertfei sfinte a lui Corneliu Codreanu — a u vestit d rep ta tea de­là fruntarii. Drepta tea ca re încă n ' a venit. Dar în care credem. Credem cu o tărie d e fier.

Tăria de credinţă care ne-a a d u s d rep ta tea ca re s ' a făcut. Tăr ia d e credinţă, p e ca re vom altoi m u n c a noas t r ă zi d e zi. Şi ca re n e v a a d u c e d rep ta t ea ca re t rebue să vină.

Pentrucă nici fără e a nu putem trăi. A ş a cum n u p u t e a m trăi fără drepta te între noi.

Pent rucă noi credem în ea , şi în c a l e a credinţei noas t re nu poa t e sta nimic. Nici oameni , nici legi nedrep­te; toate forţele răului şi întunere-cului de s 'ar coal iza în faţa noas t ră şi î ncă ar c ă d e a . A ş a cum a u mai căzut.

Pentrucă noi luptăm pentru cre­dinţele noas t re . Luptăm cu preţul oricărei jertfe şi pierderi.

Pentrucă d u p ă d rep ta tea făcută, tot Neamul t rebue s a fie ' l ângă noi. Tot Neamul cinstit şi bun s 'a al iniat l â n g ă coloanele Legiunii.

Pent rucă Român ia Gărzilor d e Fier, a ş t eap t ă drepta tea , crede în e a şi luptă, se ba t e ; moa re d a c ă n u i se dă .

Dar, c a în p r ea jma tuturor bă tă ­liilor, g â n d u l ni se d u c e la Căpi tan . Şi Neamul întreg i se î nd reap tă cu noi către El. Iar El, din cer ne v a s p u n e —- c e e a c e eri, în p rea jma vi­forniţelor ucigătoare , d a r prin c a r e a m trecut biruitori, n e s p u n e a din p ragu l închisorii ca re trebuia să-l înghită: „De rându l acesta , G a r d a nici n u moare , nici nu se p redă . G a r d a învinge ' .

Român ia gardis tă , r ă m â n e la a-ceas t ă deviză. O s p u n e m răspicat . Cum o s p u n e a Căpi tanul în 1938 — c â n d aş tep ta Dreptatea . Duşmanii lui n ' a u înţeles şi n ' a u crezut. A u înţeles c â n d s e a ş t ep tau mai pu­ţin şi c â n d era târziu...

In p r e a j m a dreptăţi i ca re v a s ă vină, Statul naţ ional- legionar repetă g â n d u l Căpitanului . . .

Vor înţelege toţi?...

de MIHAI NICULESCU

C'est embêtant, dit D i e u , q u a n d il n'y aura plus ces Français.

Il y a des choses que je fais, il n'y aura plus personne pour les comprendre.

Charles Péguy Ele sunt într'adevăr franceze, măr tur i i le asupra războiu-

lui pe care le vom face cunoscute acum cititorilor noştri. Dar este o particularitate a Franţei de-a lăsa să se înt revadă, din­colo de neastâmpărul şi iritarea particularismelor care separă insul omenesc de semenul lui, sau neamurile între ele, în co­munitatea nestatornică a formelor de viaţă politică, — clima­tul posibil unei înţelegeri, al cărei cuvânt de ordine să fie, în orice împrejurare, observarea măsurii şi a dreptelor pro­porţii omeneşti. E o particularitate pe care am numi-o, fără joc de cuvinte, universalistă.

Aşadar, universalismul spiritului francez constitue încă o comună măsură, posibilă, a particularismelor de pretutindeni. De aceea, mărturiile de război despre care urmează să vor­bim sunt în primul rând mărturii omeneşti în faţa evenimen­tului numit, fără a fi cu aceasta mai puţin franceze. Accentul pe care-l punem pe valoarea de generalitate omenească, pre­lungind răsunetul mesagiului, nu-i alterează fizionomia carac­teristică, proprietatea franceză.

Cititorul cu destulă practică a literaturii acestui popor, va fi fost desigur isbit de nevoia urgentă şi repetată a certitudinei, pe care o exprimă. Albert Tbibaudet, reluând faimosul raţionament cartcsian care deducea faptul existenţei din existenţa cugetării , făcea din îndoială, suprema dovadă exis­tenţială. In expresia paradoxală : „mă îndoesc, deci sunt", el contura o t răsă tură caracteristică a spiritului francez.

Dar ce înseamnă îndoiala ridicată la rangul de certitu­dine supremă existenţială, decât pânda lucidă şi punerea în gardă împotriva plăsmuirilor informe ale unor imaginaţiuni exaltate de lipsa oricărei constrângeri ? împotriva oricărei cer­titudini care nu îşi înfige rădăcinile şi nu îşi absoarbe sucu­rile din incertitudine, din îndoială. Împotriva miturilor care, în cultură ca şi în viaţa politică, dislocând simetriile şi alte­rând proporţiile omeneşti dau naştere la opere şi forme de viaţă politică neviabile.

Cultivarea îndoielii, — nu pentru ea însăşi ci pentru rezis­tenţa lucidă la solicitările unor aventuri sterpe de înţelesurile semnificative ale trăirii personale, — îşi găseşte repli­ca simetrică în altă trăsătură caracteristic franceză. E acea slăbiciune manifestă pentru onoruri şi ranguri de tot felul, obiţnute prin recunoaştere oficială, de care dădea dovadă un artist ca Rodin când pretindea să i se acorde loc de frunte în ceremonialul înmormântărilor de oameni publici, sau un Paul Valéry, prezidând cu dezinvoltură tot soiul de comitete şi aso­ciaţii de cuconeturi ale căror preocupări mondene n'au nici în clin nici în mânecă cu arta sau literatura. Tot un francez, Jaques Chevalier făcea nu de mult observaţia, (în Revue des Deux Mondes din 25 Octombrie 1940, că în Franţa „oamenii de cel mai înalt merit nu sunt satisfăcuţi, decât atunci când el este sancţionat". Fără îndoială, certitudinea pe care o poate da recunoaşterea de către ceilalţi a meritului propriu este climatul cel mai prielnic pentru rodirea îndoelii lăuntrice. Numai cei cu adevărat înzestraţi rezistă acestei probe. In lo­cul îndoelii care cedează, împovărată de onoruri şi distinc-ţiuni publice, infatuarea lipseşte de însemnătate şi acoperă cu inexprCsivitatea anonimatului pe ceilalţi. In toate cazurile însă, aceeaşi nevoe a unei certitudini materiale, concrete, îi îndeamnă să caute şi să preţuiască recunoaşterea publică.

Sub alt aspect, nevoia de certitudine este aceea de-a căuta cel puţin motivele (les raisons) dacă nu explicaţia unor împre­jurări, chiar în momente ce s'ar părea că sunt cele mai puţin indicate pentru astfel de căutări. De exemplu însuşirea sau voinţa de „a vedea lucrurile aşa cum sunt" pe care o subli­niază cu o mândrie franceză, Armand Petitjean, în prezen­tarea „Mărturiilor asupra războiului", apărute în ultimul nu­măr din La Nouvelle Revue française. Ultimul — cu câtă melancolie scriem cuvântul, vor înţelege doar cititorii sta­tornici ai N. R. F.-ului, cum îi spuneam familiar — adică acela din luna Iunie 1940. Sunt fragmente de scrisori primita delà corespondenţi depe front, aparţinând celor mai diverse pro­fesiuni şi îndeletniciri, din societatea franceză : scriitori, zia­rişti, avocaţi, foşti parlamentari, profesori, diplomaţi de ca-lieră, comercianţi, etc. Nu veţi găsi în ele revelaţii asupra războiului spectacular ci doar simple mărturii ale celor cari „au asumat pe deantregul rasboiul", — impresionante prin do­rinţa de a-şi da seama singuri, lor înşile, asupra certitudinei inexorabile a evenimentului.

Războiul favorizează o optică radical deosebită de aceea a vremurilor de pace, o pr ivire specială asupra oamenilor şi lucrurilor. Iată, în acest sens, mărturia unui fost luptător din războiul delà 1914 : „In t impul ultimilor ani de c e 2 a ce s'a numi t pace, am urmărit cu toţii jocul european, ca pe un spectacol. Spuneam şi eu, ca toată lumea : Franţa , Germa­nia, Anglia. Când s'a declarat războiul am văzut oameni şi suferinţe". Părerea aceluiaş este că războiul are cel puţ in o virtute logică, discriminatoare, de a distinge între esenţial şi accesoriu : „In război ştii ceea ce-ţ i place şi ce nu-ţi place, ceea ce-i bine şi ce nu este. lată inventarul ce tre­buia întocmit".

Despre ce fel de inventar sau de bilanţ poate fi vorba ? Se pare oă era unul la care începuse să lucreze generaţia celor din războiul trecut, întrerupt în răstimpul de pace, — bilanţ ce u r m a să fie continuat în actualul război. Datori tă aceleaşi optice speciale, războiul devenea climatul necesar al continuării unei opere de revizuire generală a valorilor, în­treruptă în 1918, ca şi cum răstimpul de pace care a urmat, până în 1938 — „l'entre-deux guerres" — ar fi stânjenit prin­tr 'o răsturnare paradoxală a înţelesurilor, ceea ce războiul — „cette retraite" ! — începuse să edifice, s'ar zice aproape în linişte.

Sub rapor tu l aspectitlui edificator o' războiului, deose­bit de interesantă ni s'a părut mărturia unui tânăr ataşat de ambasadă la Varşovia : „câteva luni înainte de criză do­ream războiul ca pe un apocalips în care să mă scufund fără greutate, odată cu restul omenirii . Laşitatea a dispărut când simţii contactul războiului. Nu mă mirai de această despuiere; dobândeam în sfârşit sensul i reparabi lului şi constatai, cu toate aceste ruine, că spiritul nu-mi era o tabula rasa, că ve­deam dimpotrivă, înăl ţându-se din el, un edificiu simplificat dar rezonabil şi sigur". Era „bucuria certitudinii" pe care o da conştiinţa! efortului încadra t şi „impresia încurajatoare de a fi făcut ceva". Pentru tânărul diplomat francez, războiul nervilor a fost prilejul formării unui spirit asemănător cu al acelora cari fac războiul adevărat. Ii lipsea doar sancţiunea riscului morţ i i şi atunci când aceasta n 'a mai pu tu t fi înlă­tura tă , ei erai pregăti t •' „Bombele şi gloanţele avioanelor,

(Urmare în pag. 3-a)

UNIVERSUL LITERAR 14 Dacembrie 1940

N e - a m e x p r i m a t deseor i aici p u n c t u l n o s t r u de v e d e ­r e în p r o b l e m a cu l tu r i i r o ­m â n e ş t i . A v e m c o n v i n g e r e a a n u m e că p r inc ip i i l e aceste i c u l t u r i n u t r e b u e să le c ă u ­t ă m decâ t î n t r ad i ţ i e , fie p e ca lea ce rce tă r i i d o c u m e n t e ­lor t r a d i ţ i o n a l e pe p ă m â n t u l r o m â n e s c , fie p ă s t r â n d l egă ­t u r a cu c las ic ismul e l ino -la t in , p r i n c e r c e t a r e a directă a i svoare lor , m a i a les că o r ­todox ia a p o r n i t d in a p r o p i e ­r e a a c e s t o r i svoa re .

Cu v r e m e a , v o m doved i c i t i tor i lor , în l u c r ă r i de s in ­teză t eo re t i că sau a l t fe l , că p u n c t u l de v e d e r e a d o p t a t e s t e p r o d u c t i v şi n e f e r e ş t e de greşe l i ce se p lă t e sc s c u m p . A p a r i ţ i a l uc ră r i i d J u i G h e o r g h e R a c o v e a n u „ G r a v u r a în l e m n la M ă n ă ­s t i r ea N e a m ţ u l " , es te u n p r i ­l e j de ver i f i ca re şi î n t ă r i r e a conv inge r i l o r noas t r e , d a r şi o m u l ţ u m i r e că s tud iu l istoric al t r ad i ţ i e i se află a s ­t ăz i s a l v a t de p r i m e j d i a a-m a t o r i l o r d e „ p i t o r e s c " şi î n t r e p r i n s n u m a i p e n t r u sensu l său sp i r i tua l . U r m ă ­t o a r e l e r â n d u r i a le d- lu i R a ­coveanu , d in „ P r e f a ţ ă " , s u n t î n t r ' a d e v ă r decis ive. î n p r o ­b l e m a t r ad i ţ i e i : „ S t r â n s l e ­g a t ă de t e x t u l p e ca re îl î n ­f rumus e ţ e a z ă , i coana g r a v o ­r u l u i ia t o t d e a u n a c a r a c t e ­ru l u n u i c o m e n t a r i u în f i ­g u r i al aces tu ia . I n c o m p o ­zi ţ ia g r a v o r u l u i n i m i c n u e f ă r ă ros t . I n compozi ţ ia lu i g r e u t a t e a cade p e j u s t a e x ­p r i m a r e a ide i i " . Cons ide ra t ă î n a spec tu l său publ ic , m a ­n i fes ta t s c r i p t u r a l sau p l a s ­tic, t r ad i ţ i a e deci aceas ta : co­m e n t a r i u l la t e x t . A v a n t a j u l m o r a l a l c o m e n t a r i u l u i la t e x t cons tă î n p r i m u l r â n d în a p r o f u n d a r e a aces tu ia , p r i n u r m a r e în e fo r tu l j u s t e i i n t e r p r e t ă r i şi cunoaş te r i , —

C R O N I C A Gheorghe Racoveanu : Gravura

la Mănăstirea Neamţul in lemn

şi î n a l doilea^ în s t â r p i r e a d u h u l u i cr i t icis t . A s u p r a a-ces tu i f ap t t r e b u e să ins is ­t ă m s p r e a n u se în ţ e l ege g reş i t cea ce a f i r m ă m . T e r ­m e n u l „ c o m e n t a r i u " v ine d in l a t inescu l „ c o m m e n t a -r i u m " , ca re î n s e a m n ă a „ c u ­p r i n d e în m i n t e " , „a p u n e ceva în m i n t e " (cum mens ) . Log ic vo rb ind , o p e r a ţ i a de a c o m e n t a e x c l u d e or ice t ă ­g ă d u i r e cr i t ică a c u p r i n s u l u i ce rce ta t , i a r scopul î n t r e ­p r i n d e r i i u n u i „ c o m e n t a r i u " n u es te aşa z i «a ana l iză o-b iec t ivă , ca re n u se deos ibe -ş te p r e a m u l t de cu r ioz i t a ­tea copi i lor de a vedea din ce e făcu tă o j ucă r i e , ci s in­teza sub iec t ivă ad ică r a p o r ­t a r e a la s u b i e c t u l viu a a-d e v ă r u l u i rodn ic d i n t ex t . N u m a i dacă găseş t i a d e v ă ­r u r i adânc i î n t r ' u n text îl comentez i , a l t m i n t e r i , dacă îl socoti de p u ţ i n ă v a l o a r e sp i ­r i t ua l ă , îl pă r ă se ş t i f ă ră să te p r e o c u p e , s au cel m u l t îl s u p u i u n e i critici î n care , p e a r g u m e n t e d e p r inc ip iu d in d o c t r i n a ce îng lobează t e x t u l , îi c o n d a m n i l ipsa de a d â n c i m e sau in t en ţ i i l e e r e ­t ice . A face critică şi a co­m e n t a , n u es te ace laş luc ru . As tăz i se î n ţ e l ege g r e u d is ­t inc ţ i a noas t r ă , şi cu m u l t m a i g r ea es te ap l i ca rea con­sec in ţe i aces te n e c e s a r e d is -t inc ţ iun i . Când , de p i ldă , în obl iga ţ i i le n o a s t r e d e r e c e n ­zen t s ă p t ă m â n a l al căr ţ i lor , a v e m de aface cu l u c r ă r i de valoare pe ca r e s i m ţ i m d a ­to r i a să le comentăm, s t â r ­n i m deseor i acuza ţ i a d e a

compl ica p r e a m u l t l uc ru r i l e , i a r a t u n c i când , î n s c h i m b i n v o c ă m pr inc ip i i sp r e a co­r ec t a publ ica ţ i i d e m a i mică va loa re , m e t o d e i n o a s t r e i se i m p u t ă i n t r a n s i g e n ţ a . Noi v o m r ă s p u n d e t o t d e a u n a o-b iec ţ iun i lo r de or ice fel, că dacă e v o r b a să m u n c i m s e ­r ios la f o r m a r e a u n u i sp i r i t î n cu l tu ră , t r e b u e să l u c r ă m numai într'anumit mod, şi cu or ice risc. Un „ c o m e n t a r i u " la t e x t e l e sf inte , î n sensu l s tabi l i t aici, se î n ţ e l ege că va fi p e n t r u noi o m a r e b u c u r i e , d a t e f i ind a d e v ă r u r i l e vec i -nice înch i se în v e r s e t e de au to r i i sacr i . C a r e e r a u p u ­t i n ţ e l e de sinteză, ad ică de f o r m u l a r e în ch ip nou a i d e ­i lor adânc i t e , la că lugăr i i de la m ă n ă s t i r e a N e a m ţ u l ? R ă s ­p u n s u l se dega jă uşor , dacă n e g â n d i m că înoi r i le de o r i ­ce ie i , p o r n i n d de la i svoare re l ig ioase , a u avut- p u t e r e a lo r î n c r ed in ţ ă . A s u p r a a c e s ­tu i p u n c t d. G h e o r g h e R a c o ­v e a n u s p u n e ia răş i l i m p e d e : „ t i r a v o r i i n e m ţ e n i e r a u că­l u g ă r i ; şi că lugăr i i aceş t i a t r ă i a u î n v ă ţ ă t u r a Biserici i , în fo rma ei cea m a i a u t e n ­t ică. Iconograf ia o r todoxă , imnogra f i a b iser icească şi s i -n a x a r e l e că r ţ i lo r de s lu jbă e r a u d r e p t a r e l e lor î n a r t a aceas ta" , (op. 19). O i s to r ie a m o n a h i s m u l u i r o m â n e s c în a l t fel decâ t a l succeiunii t e m p o r a l e , al f ap te lo r şi d a ­te lor , t r e b u e scr isă . Şi a u t o ­rul ce-o v a î n t r e p r i n d e , va cons t a t a f i reş te , că la noi , că lugăr i i n u făceau ş t i in ţă

laică, î n s c h i m b ei e r au păs­trători ai c red in ţe i , ei ş t i au ce au ş t iu t p ă r i n ţ i i r ă s ă r i t e n i ai o r todoxie i , şi ca a t a r e lu­crările lo r s 'au r e s t r â n s la a fi comentarii a l e a d e v ă r u r i ­lor m o ş t e n i t e . F i r e ş t e , as tăzi , e s t e o p r o b l e m ă i m p o r t a n t ă p e n t r u no i să c e r c e t ă m în ce m ă s u r ă , c o n t a c t u l cu „ lu ­m i n i l e " a p u s u l u i a î n t r e r u p t aceas tă t r ad i ţ i e de m a r e v a ­loare . Or icâ t de g r a v ă v a fi ruptura, a v e m conv inge rea însă că ea se va vindeca sp re b ine le o r ig ina l i t ă ţ i i n o a s t r e e tn ice . In or ice caz, t r e b u e în ţ e l e s oda t ă p e n t r u t o t d e a ­u n a că ev l av i a că lugăr i lo r n ' a a v u t la bază superstiţia, dacă p r i n acest t e r m e n v r e m să a r ă t ă m i g n o r a n ţ a sau î n a ­po ie rea fa ţă de m e n t a l i t a t e a m o d e r n ă . N u m a i l ipsa de i n ­fo rma ţ i e filologică n e face să d ă m t e r m e n u l u i ,. s u p e r s t i ţ i e " u n c u p r i n s pe iora t iv , c u v â n ­tu l î n s e m n â n d de fapt „ m ă r ­t u r i e " , „ r ă m ă ş i ţ ă " , deci ceea ce rămâne să d o v e d e a s c ă u n

a d e v ă r , d u p ă m o a r t e a celui care a f i rmase p r i n v ia ţ a sa u n a d e v ă r . Or , î n aces t sens, c r e ş t in i smul o r t o d o x es te boga t î n „supers t i ţ i i " , ad ică în m ă r t u r i i t r a n s m i s e p r i n t r a d i ţ i e (p redanie ) , delà p r i ­mi i fonda to r i ai doc t r ine i .

D. R a c o v e a n u r e m a r c ă pe d r e p t c u v â n t că „ e l e m e n t e r o m â n e ş t i " d e p i to resc î n t â l ­n i m p u ţ i n e în g r a v u r a ce-o cerce tează , c u m a r fi o secu­re , o m a r a m ă , o coasă, — şi că p r i n u r m a r e că lugăr i i l u ­

c r a u d u p ă canon. P e noi t oc ­m a i a cea s t ă ap l i ca re a c a n o ­n u l u i n e i n t e r e sează m u l t , i a r g â n d u l că dacă s ' a r fi fo­losit d e fo rme locale, a r fi făcut d in g r a v u r ă o a r t ă r o ­m â n e a s c ă , n i se p a r e o .neîn­ţ e l ege re g r a v ă a p r o b l e m e i .

Credinţa i m p u n e a că lugă ­r u l u i a r t i s t să ape leze l a m e ­toda t r ad i ţ i ona l ă în e x p r i m a ­r e a ide i lor s t â r n i t e de t e x t u l comen ta t , şi deoarece credin­ţa p r eceda a l ege rea me tode i , se î n ţ e l ege că accen tu l de v a ­loare cade p e e l e m e n t u l sp i ­r i tua l . Sa t i s fac ţ ia n o a s t r ă es te de a cons ta ta dovezi le t r ă i t e p e p ă m â n t românesc .

S p r e a î n d r u m a p e lec tor în î n ţ e l ege r ea ce lor 60 de gravuri ce le r e p r o d u c e în car te , d. R a c o v e a n u a înso ţ i t v o l u m u l cu desc r i e rea p l a n ­şelor încâ t , cu a ju to ru l d e s ­cr ier i i r e spec t ive se va v e ­dea i m p o r t a n ţ a canoane lo r r e spec t a t e . I a t ă de p i ldă n u ­m e r o a s e l e e l e m e n t e a l e t r a ­diţ iei , p r e z e n t e în p r i m a g r a ­v u r ă : „c ia ta înger i lor , în f run t e cu Sf. a r h a n g h e l Mi­ha i l (d reap ta ) , c iata î nge r i lo r în f r u n t e cu Sf. a r h a n g h e l Gavr i i l ( s tânga) ; M a i c a D o m n u l u i în mi j locul sf inţ i ­lor; u r m e l e t ă lp i lo r M â n t u i ­t o ru lu i pe m u n t e , c ia ta a p o s ­tolilor, ciata i e ra rh i lo r , ciata cuvioşi lor , c ia ta mucen i ţ e lo r , c ia ta prooroc i lor , e tc . Toa te a c e s t e e l e m e n t e din ca re se c o m p u n e o icoană, t r e b u e s c aşeza te d u p ă ros tu r i prec ise , şi a u t o r u l u i u n e i g r a v u r i îi va fi l e sne să r e ­al izeze o o p e r ă vie, n u m a i

când el va fi p ă t r u n s sensu l sp i r i t ua l al f iecărui chip sau s e m n divin . I a r s impla î n ţ e ­l e g e r e tehnică, f ă ră credinţă n u es te cu p u t i n ţ ă , f i indcă, a m văzut , p e t e m e i u l ana l i ­zei ob iec t ive n u se p r o d u c e u n c o m e n t a r i u .

A r fi a c u m de a r ă t a t în recenz ia de faţă, ace le p u n c t e din i s to r icu l g r a v u r i i în l emn , ca re pot i n t e r e sa pe lector , p r e c u m şi l ă m u r i r i , s p r e a s p u n e astfel , p las t ice a s u p r a g r a v u r i i la m ă n ă s t i ­r e a N e a m ţ u l , ches t iun i ce le t r a t e a z ă a u t o r u l în d o c u -m e n n t a t a „ I n t r o d u c e r e " . Ce­iace t r e b u e r e ţ i n u t e s t e a-m ă n u n t u l is tor ic că g r a v u r a în l e m n s'a i m p u s oa a r t ă p las t ică de m a r e in t e r e s , — oda tă cu i n v e n ţ i a t i p a r u l u i . Ca m e ş t e ş u g , e r a ş t iu t ă şi fo­losită d ina in te , şi în u n e l e locur i s tofele se v o p s e a u cu a j u t o r u l g r a v u r i l o r s ă p a t e . E x i s t e n ţ a a r t e i d e a tă ia d e ­sene în l e m n , a p u t u t da i-de ia de a t ă ia s au d e a t u r n a şi l i t e re , de p e ca re să se reproducă apoi scrisul impri­mat. Ast fe l s'a nă scu t i m p r i ­mer i a . O d a t ă cu a d o p t a r e a t i p a r u l u i s'a p u s însă şi p r o ­b l e m a i lu s t r ă r i i căr ţ i i t i pă ­r i t e . P e n t r u căr ţ i l e m a n u ­scrise, se ş t ie că i l u s t r a ţ i a consta î n miniaturi, l u c r ă r i de m a r e va loa r e f i ind p r o ­duse d i rec t de m â n a u n u i art ist- In ca r tea tipărită, m i ­n i a t u r a n u se m a i p u t e a face d i rec t d e u n ar t i s t , d in m p -t ive t ehn ice lesne d e în ţe les . Astfel g r a v u r a în l e m n a t r e c u t p e p r i m u l p l a n o d a t ă

cu i n v e n ţ i a t i p a r u l u i , a l ă t u r i d e i m p r i m a r e a sc r i su lu i . D. G h e o r g h e R a c o v e a n u obse r ­v ă f ap tu l d e deoseb i tă i m ­p o r t a n ţ ă , că R o m â n i i sun t p r i n t r e p r i m e l e p o p o a r e e u ­r o p e n e ca r e au a d o p t a t t i p a ­ru l , (1504 ,—domni to ru l R a d u cel Mare ) , î n a i n t e a t u t u r o r p o p o a r e l o r vec ine , şi în legă­t u r ă cu asta , de svo l t a r ea a r ­te i g r a v u r i i î n l e m n la m ă ­năs t i r i , p e lângă c a r e se t i ­p ă r e a u şi căr ţ i l e . I n ce p r i ­veş te l uc r ă r i l e r e p r o d u s e în p r e z e n t u l v o l u m t i p ă r i t de „ F u n d a ţ i a p e n t r u l i t e r a t u r ă şi a r t ă " , g r a v u r i l e î n l e m n delà m ă n ă s t i r e a N e a m ţ u l d a ­tează d in secolul t r ecu t , a n u l 1860 f i ind u l t i m a d a t ă când s 'au m a i t i p ă r i t că r ţ i b i se r i ­ceşti cu literele cirilice. Căci t r e b u e să r e ţ i n e m o b s e r v a ­ţ ia că g r a v u r i l e la ca re n e - a m re fe r i t s u n t în s t r â n s raiport cu l i t e re le ciri l ice, — şi că expl ica ţ i i l e d a t e de g r a v o r s u b desene , pe ace laş l emn, le scr ia to t c i r i l ic . I n ­t r o d u c e r e a a l f abe tu lu i l a t in n u a re , ev iden t , nici u n a r g u ­m e n t sp i r i tua l , î m p o t r i v a s lovelor c i r i l ice ; c u n o a ş t e m m o t i v e l e is tor ice, şi n a ţ i o n a ­le a le aces te i r e f o r m e de cu l ­tu ră , şi to t ce t r e b u e să fa­cem es te ca să n u u i t ă m în nici u n chip , t e z a u r u l t r a d i ­ţ ional a scuns ' s u b l i t e re î n ­v ă ţ a t e la şcoală ca s imp le lecţ i i a le i s to r icu lu i l imbei . T e z a u r u l de ca re v o r b i m t r e ­b u e să ne folosească în v i a ţ ă d in a căre i a u t e n t i c i t a t e n ă -z u i m să c re iem. N e asoc iem m u l ţ u m i r i l o r p e ca re d. R a ­coveanu le a d u c e d - lu i prof. Al . Rose t t i , d i r ec to ru l ed i ­t u r i i F u n d a ţ i i l o r , p e n t r u i n ­t e r e s u l a r ă t a t une i că r ţ i de m a r e p re ţ , t i p ă r i n d - o în con­di ţ i i cu a d e v ă r a t excep ţ io ­na le .

CONSTANTIN FANTANERÜ

MUNCĂ... C o r e s p o n d e n ţ a n o a s t r ă Din cioburi de mistere şi tăceri A c o l o , unde umbrele de ieri îmi străjui-asfinţitul solitar.

Suflă guşe peticită de foaie Peste cărbunii din vatră — roşite ciolane Ca să facă din o ţ e l u n d r u g m o a l e Ca p e n t r u b u z a t e şi nesătule ciocane...

Şi fierarul, plin de praf şi de zgură, Parc'ar vrea să mângâie nicovala colţată, C'un fum scăpat din luleaua din gură Care de frica văpăii, dispare de-odată...

Buzate şi nesătule baroase Lovesc cu sete în drugu'nroşit—pentrio pâine, Plămădită'n foc cu m â i n i unsuroase De către fierarul de azi şi-acela de mâine...

Sforăie guşe cârpită de foaie Şi cărbunii din vatră — î n v e l i ţ i c u c e n u ş e , Parcă le spune la trei nicovale : Culcaţi-v'odat', c'ascultă fieraru' la uşe !

George Petrache

TOAMNA

Toamna a venit pe luncă, pe crâng, Prin oraşe şi sate Şi-odată cu vântul ce bate Toate crengile plâng.

Haidem şi noi Să privim pădurea bătrână Cum o să-i rămână Toţi copacii goi.

Frunzele cad mereu, Cine le cheamă De-au pornit să geamă Atât de greu '

Sub cerul ca plumbul Trec călătoarele Şi'a'ngălbenit soarele Ca şi p o r u m b u l .

H a i d e m şi n o i Să coborîm Al toamnei tărîm Cu mucede ploi.

Picură c l ipe l e . . . Cu frunza ce ninge Nu simţi cum te-atinge Moartea cu-aripele ?

DARUL MARE

S â n i i tă i , c a d o u ă fructe coapte, Ochii tăi, cu'ntunicimi de noapte S'au îmfipt în mine să-mi resfire Un şhoi de caldă fericire.

Florile ce parfumează Sudul Niciodată n'au să'ntreacă nudul Ce se s c a l d ă 'n ochii mei ca 'n b a e : Bulgăre de nea şi de văpae.

Toată 'nfrăngerea vieţii mele, Toată oboseala luptei grele, T o t a m a r u l ş i î n t r e a g a ja l e Mi-o alungi cu zâmbetele tale.

Tu-mi eşti înspre frumuseţi avântul; Darul mare ce mi-l dă pământul Şi 'ntr'o lume d e ' n t u n e r i c p l i n ă îmi eşti floarea dulce de lumină.

PLÂNSUL TRESTIEI

Sunt trestie'n bătaea vântului, Am hrană din b e l ş u g ş i n ' a ş t e p t p l o a e , Dar roabă sunt prea mult pământului Cu orice adiere ce mă'ndoae.

In umbra mea e apa ca de smoală In care toate broaştele ţin sfaturi Şi intre nodurile mele-s goală, P u s t i u l închizându-mi-l în caturi.

Stăpânul apei-i mânios pe mine Că neamul meu începe să se'ntindă, El v r e a n ă v o a d e l e de peşte pline Dar crapii fug sub mine, s ă n u - i p r i n d ă .

Neputincioasă-mi tremură tulpina Şi nu ştiu unde să-mi ascund necazul, Pescarii vor să-mi sece rădăcina Şi mă alungă către maluri iazul.

AM VĂZUT O GROAPĂ

Vântul zgâlţâia copacH'n cimitir, Singur, rătăceam pe-aleele p u s t i i , C e r u l t o a m n e i ca u n c o v i l t i r Lăcrăma pe morţi şi peste vii.

Am văzut o groapă ce-a căscat Gura de jivină flămânzită Spre văzduhul sur ş i ' n c e ţ t o ş a t Ce-şi cernea tristeţea ca prin sită.

Groapa neagră'n fund îi pregătise Locatarului un pat de tină : Bulgării să-i aibă 'n loc de vise, Bezna să i-o dea 'n loc de lumină.

A r i p e l e m o r ţ i i b ă t e a u rte 'ncetat , Pe cruci gemea duhul lui Iisus Şi am auzit cum m'au strigat Sufletele celor ce s'au dus.

Dumitra Baciu

INVITAŢIA LA MOARTE

/iaţa şuruind din ambele tâmple, Ţărna înfrăţită cu rubine umple... Laş voiau să stingă biruinţa c e t r e b u i a s ă s e

[întâmple.

Rănile calde ca inima mamei ce plânge, împletesc pe frunte dantele de sânge. Ţărna —singura soră — in poală le strânge.

Dar glas de cremene v e n i n d de departe — Se scutur amarnic inimile deşarte — Flăcăilor trimite i n v i t a ţ i e la moarte :

„Vouă camarazi, vă zic vouă, „Urmaţi-mă căutând în drumul meu spre

[viaţă nouă...

Catapeteasma bisericii s'a crăpat în două. Horia Paltin

REVELARE

Toate'nserările-mi poartă gândul, Spre locurile copilăriei mele, La casa răsleţită, cu pridvorul Vechi adăpost şi cuib de rândunele.

La casa mea, cu priapa ei cea joasă, I m b ă t r â n i t ă ' n a n i d e - a r â n d u l , C u streşina de ploi şi vremuri roasă, Cu poarta larg deschisă, cum mi-e gândul.

Prin troscotul din strâmta ei ogradă, Păşesc cu toate-aducerile aminte — Şi crengi de prun mă chiamă în livadă Să-mi spună 'n frunze-a v e r s u l u i c u v i n t e .

Dar singur mă opresc în amintire, Mai trist ca despărţirea de atunci... Hai găndule — înaltă nălucire — L a casa p ă r ă s i t ă s ă m ă duc i .

Oct. Gramarescu Suceava

ÎNTR'O PRIMĂVARĂ...

...Îşi scuturau v i ş i n i i floarea In p o a l a v e r d e a g r ă d i n i i , Car'se albise de ninsoarea Ce se cernea'ntovărăşită De raza caldă a luminii...

Natura toată'ntinerită îmi surîdea ca la o fată, Şi i n i m a n e s t ă p â n i t ă — Bătea mereu, bătea într'una Cum nu-mi bătuse niciodată...

Era frumos şi era soare, Era şi l in i ş t e dep l ină . . . Ş i vişinii cerneau ninsoare Peste-amintirile'ngropate Sub liliacul din grădină...

Pe-aceiaşi bancă de-altădată Unăe-am iubit în n o p ţ i c u s t e l e , A z i s c r i u u n v e r s pentru o fată — Şi i-l trimet ca să-l citească... ..Şi'n vers sunt lacrimile mele !

George Petrache

TOAMNĂ

Gonind în cercuri, turmele de linişti, îşi mână haitele, pustia prin zăvoiu. Cădelniţări de nori şi freamăte de m ir i ş t i . S'aude mersul ciutelor, pe foi.

Azi, amintirile mă iau de gât : Pe-aleia anilor, trosnesc condurii doamnei. îmi cad pe gânduri, lespezi de urît Şi-mi sună trist, vecerniile toamnei.

Petre Vicşoreanu

RĂVAŞ TATĂLUI MEU

T a t ă , Iarăşi se chinueşte toamna zadarnic Să ne înveţe cântecele ei t r i s te , i a r ă ş i aşterne castanul — darnic Cum n'a mai fost vxeodată — In calea tuturor batiste.

De când am plecat de-acasă O cută îmi crescu pe frunte, De bine n u mai ştiu... Mi s'a prins un fulg în părul c a s t a n i u Şi-un dor neliniştit în piept m'apasă.

Aşi vrea să mă urc pe munţi Să-mi pun norii pe umeri ca o mantie, Să iau lumini din stele să le-arunc pe glie Ca grâul să rodească — Hrană pentru cei m u l ţ i .

Aşi vrea cu luna logodnă să fac, Petalele mâinilor ei durerea să-mi alunge, Să nu mai simt o c h i i ' n l a c r ă m i — b ă r c i p e lac Dar sunt tot mic... V i a ţ a - m i r ă p e ş t e m u l t e f r u n z e Ce servesc de covor or i ş i cu i . Tată, Ploaia îmi stinge avânturile tinereşti ; O pânză fină de borangic începe să-mi acopere priveliştea toată.

Cella Dorumeu

ÎNDEMN

M ă ' n d e a m n ă ş o a p t a s ă s u r â d g ă l b u i Zărindu-mi chipu'n cercuri de miraj, Cu nuanţe pale dintr'un vernisaj Ca puful taciturn de pe gutui.

îmi spune dorul s ă r i d ' c altar

Oare durerile mi s'au oprit La p o r ţ i l e p ă r e r i l o r ? Să vezi Că n'am s i m ţ i t n ic i pasul din livezi

A şoaptei, ce în scorbură de mit M i - a d ă l t u i t p e c h i p u l f a d de sfinx Surâsu-n piatră dură de onix.

Mîrcea Scripcă

NEGURI

N e g u r i ! e - a u strămutat un deal dincolo de zări, dincolo de real : la s t r a j a apelor vieţii, pe unde calcă Duhul şi profeţii p r i n a b u r i ca lz i , f ă r ă t i p a r e , d e suflete, râvnind întruchipare ş i - i l e a g ă c o a p s e l e bolnave cu îndrăgostitele lor m â i n i de sclave...

Bătute poloage de linişti s tau , s e c e r i ş a l t o a m n e l o r , p e m i r i ş t i ; v ă t a f i c u o c h i u l ager, c i oare , î m p a r t o g o r ş i f a c m ă s u r ă t o a r e s l o b o a d e nucul, la hodină, f r u n z ă r i l e , c u f a ţ a lor spre t i n ă ; c o p a c i ţin facle — a priveghere... în suflete, cad vârfuri de junghere... O c t o m b r i e 1940

Ion Doru

I C I T I Ţ I CU TOŢII

I M I C Şl M A R E

A L Z I A R U L U I

U N I V E R S U L

CEA MAI

FORMIDABILĂ

LUCRARE DE

ACEST G E N

DIN ŢARĂ

I I

I1U EX. LEI 6 0

= 14 Decembrie 1940 UNIVERSUL LITERAR

Cred in ţa „ Anticulturalismul" Legiunii

Ultimul timp, a m putut simţi cu toţi, mai mult c a oricând, nevo ia sufle­t ească a credinţei. Fă ră s ă vrei, c â n d te vezi copleşit d e întuneric, simţi ne­voia s ă aprinzi o lumina. O cauţi cu toată stăruinţa s'o găseşt i , pentru c a să poţi a l u n g a valuri le întunericului ce-ţi s t au în faţă. Iar c â n d să laşu l în­tunecos în c a r e te afli, se cu t remură din temelii, atunci s tăruinţa d u p ă lu­mină şi linişte, dev ine din ce în ce mai mare .

Proces iunea re l ig ioasă a populaţ iei Capitalei , în cursul s ăp tămân i i trecu­te, pornită d e l à biser ica Sf. Gheorghe către biserica Sf. Patriarhii, a fost o mărtur ie vie a frământării noas t re pentru întărirea sufletească, cu pute­rile dă t ă toa re d e v ia ţă a l e credinţei . M a m e şi copii, îngenunchia ţ i la mar­gine d e s t radă, chipuri d e intelectuali cu cucernic ia suf le tească p e faţă, zeci d e mii de ochi umezi d e lacrimi, o lu­me în t reagă într 'o s e a r ă sfinţită d e ru­găciuni , cu nume le lui Dumnezeu p e buze, torcea în suflet a c e l a ş fir d e aur, a l credinţei în Dumnezeu.

Pa re că fiecare privire/ spunea , că numa i Dumnezeu n e m a i poa te scă­p a de mul ţ imea necazuri lor vieţii, ce s 'au abătu t a s u p r a noas t ră . Drumul în u rcare către Sf. Patriarhie, în d a n g ă t e d e clopote şi pâ lpâ i r i de luminiţe, pur­tate în mâini t remurânde , p ă r e a dru­mul d e urcare ' către o înălţ ime ce reas ­că, însuşi drumul Sf. Cruci, că t re înăl­ţ imea Golgotei. Rugăc iunea bisericii şi cuvântul d e m â n g â i e r e al părintelui sufletesc, a u venit s ă toarne mângâ ie ­re în sufletele întristate şi s ă a lunge desnăde jdea , pentru a apr inde în su­flete făclia credinţei .

Credinţa este în a d e v ă r u n a d in ceie mai mar i virtuţi sufleteşti. Numai acel ce î ncea rcă v ia ţa că lăuz i tă d e credin­ţă, poa te să măr tu r i sească ce puteri a r e în i zbânda muncii sa le . Iar acel ce es te lipsit d e credinţă, cât de edro-bit c a d e sub ne i zbânda vieţii sa le . Numai credinţa îţi întinde p u n t e a d e legă tură între p ă m â n t şi cer. Credinţa îţi d ă aripi sufletului, s ă ajungi p â n ă la Dumnezeu. F ă r ă a c e a s t ă credinţă în suflet r ă m â i în v ia ţă cu sentimentul de groază , p e care-l a re copilul când este lipsit d e părinţi l ângă el, c a şi de orice al tă p e r s o a n ă ca re să-l as igure că n u e părăsi t .

D u m n e z e e a s c a rugăc iune ,,Tatăl Nostru", d a t ă n o u ă de Fiul lui Dumne­zeu, Domnul Iisus Hristcs, n ' a r ma i pu tea e ă m a i p lece din sufletele noas ­tre căt re înă l ţ imea cerului, d a c ă n ' a m a v e a credinţa în Dumnezeu. Şi toată frumuseţea rugăciunilor şi cântări lor noastre rel igioase n u s ' a r fi putut clă­di, d a c ă n ' a r fi fost credinţa noas t ră îr Dumnezeu.

Credinţa a făcut c a omul s ă s a p e sub p ă m â n t cunoscute le ca t acombe , pentru a se ruga lui Dumnezeu în tai­nă, p e v r e m e a persecutori lor s tăpâni­rii p ă g â n e . Iar mul ţ imea locaşurilor de rugăciune , ridicate la faţa p ă m â n ­tului, afirmă triumful credinţei prin li­ber ta tea Creştinismului. Adevăru l a-j e s t a este mărturisit de mul ţ imea ca­tedralelor din diferitele centre a le lu­mii, care-şi înal ţă turnurile căt re ce­ruri, cu semnul Sfintei Cruci, spre a p reamăr i p e Cel ce s 'a crucificat pen­tru mântu i rea sufletelor noas t re . Cât de mult s ' a desvol tat a r t a în toate do­meniile : arhitectură, pictură, muzică, literatură! Şi numa i sub influenţa bi­nefăcătoare a credinţei creştine. Fla­că r a credinţei creştine a radia t puteri de v ia ţă în cadrul larg, al binelui, a-devărului şi frumosului. D a c ă a m lua a c e a s t ă s t ea r ad i a toa re d e puteri d e viaţă, toate aces te opere a l e trecutu­lui r ă m â n moarte , iar viitorul ne-ar a-p ă r e a ca un h a o s înăbuşitor .

Drumul însuşi a l credinţei, din Ieru­sal imul ţării sfinte către Apus , este drumul civilizaţiei, ca re porneş te din Asia, trece prin Europa şi a junge în America. Iar drumul necredinţei este drumul lipsei d e mora l ă în v ia ţ ă şi a l sguduirilor sociale d e tot felul. Istoria popoarelor şi a lumii întregi, n e este o mărtur ie vie. Popoare le ca re a u călcat în p ic ioare f loarea credinţei şi a u pro­c lamat mai p resus de e a pu te rea ra-ţiunei omeneşti , s ' au găsi t în s tare su­fletească de revoltă, n u împotriva cre­dinţei, ci împotriva celor ce a u com­promis-o prin v ia ţ a şi faptele lor. Iar c â n d furtuna a trecut, c redinţa a de­venit ia răş i s t e a u a lor că lăuzi toare de viaţă. Experienţa unui popor din A p u s ne-o mărturiseşte, iar a l t a din Răsărit a ş t ep tăm s ă ne-o a d e v e r e a s c ă din nou.

D a c ă mul ţ imea confesiunilor creşti­ne şi a diferitelor asociaţi i rel igioase ar folosi 'energia disputelor teologice în sensul întăririi credinţei creştine în via ţa popoarelor , a r p u t e a a d u c e ma­re folos omenirei . Dar pentru a c e a s t a t rebue s ă revină la spiritul p a ş n i c d e credinţă şi d ragos te a l vremurilor Creştinismului pr imar , apostolic şi so­bornicesc. Căci a d â n c i r e a spiritului Evangheliei Mântuitorului Hristos în sufletul popoarelor , poa t e a d u c e ma i multă p a c e în omenire şi ma i puţine zguduiri sociale. Se adeve reş t e afir­m a r e a marelui teolog r ă să r i t ean Ber-diaef, ca re susţ ine c ă n u t rebue con-

d e p r e o t M I H A I L B U L A C U conferenţiar universitar

fundată demni t a t ea şi înă l ţ imea Creş­tinismului, c u nedemni t a t ea şi mic imea creştinilor din a c e a s t ă lume.

Poporul r omân a avut şi a r e multă credinţă în suflet. De multe ori chiar credinţa s a a avut izbucniri lăturalni­ce,' nefiind îndrumate , ci m a i mult ex­ploata te . Iar personal i tăţ i le de s e a m ă a le neamulu i , s ' a u distins, n u numa i prin cultură şi d ragos te d e n e a m , ci şi prin a c e a s t ă credinţă. Credinţa popo­rului român t rebue îndrumată şi lumi­n a t ă în v r e m e a noastră , cu grije mai m a r e ca oricând. Pentrucă n u trebue turburată a c e a s t ă credinţă cu lucruri pământeş t i , ci să-i r ă m â n ă ace iaş i can­delă ap r insă în suflet, pr in ca re v e d e chipul şi cuvântul lui Dumnezeu. De a c e e a este nevoie ca alături de apos­tolii amvonulu i bisericii noastre, să-l îndrumeze c u d ragos t e toţi intelectu­alii, buni români şi buni creştini. Căci nă ru i rea credinţei a d u c e d e c ă d e r e a sufletească. Iar luminarea şi valorifi­c a r e a p e c a l e a constructivă a credin­ţei a d u c e binele Neamului şi al Ţării.

Cea m a i f r ecven tă i m p u ­t a r e d in câ te s 'au a d u s L e ­giuni i , e aceea că a r fi „anti­culturală'. Că n ' a r a d m i t e , sau că, m a i prec is , n ' a r p r o ­m o v a c rea ţ i a î n d o m e n i u l sp i r i t u lu i obiect iv , că a r fi î m p o t r i v a l i t e r a tu r i i , î m p o ­t r iva a r te i , î m p o t r i v a f i loso-f iei, î m p o t r i v a c h i a r a ş t i in ­ţe i poz i t ive . A n t i p r o g r e s i s -muil l eg iona r i smu lu i d e v e ­nise a c u m câ ţ iva an i o for­m u l ă r e p e t a t ă p e s t e tot .

Baze le c red in ţe i aces te ia false d e s p r e o concepţ ie l e ­g iona ră d e l u m e şi v i a ţ ă care exc lude to t ceeace n u e „po ­l i t ică" sau „ re l ig ie" , se po t descoper i lesne , a t u n c i când n u r e a u a c r e d i n ţ ă le dă naş t e re , î n i n t e r p r e t a r e a e-r o n a t ă a a n u m i t o r concepte , ai că ro r sens ob i şnu i t n u e tot u n a ou sensu l a co rda t lor de l eg ionar i sm. A c o r d a ­rea a l tu i con ţ inu t , u n e i n o ­

ţ iun i g â n d i t e ca s emni f i când o a n u m i t ă r ea l i t a t e , es te t e ­me iu l cel d i n t â i al n e î n ţ e l e ­ger i i d i n t r e conş t i in ţe .

N u m a i d e p a r t e , n o ţ i u n e a de „ să răc i e" , î n t r e b u i n ţ a t ă î n j u r ă m â n t u l e l i te lor legio­na re , („Să t r ă i m în sărăc ie , uc igând în noi pof te le de î m ­bogă ţ i r e m a t e r i a l ă ; să t r ă i m o v i a ţ ă a s p r ă şi s eve ră cu a l u n g a r e a l u x u l u i şi î m b u i ­băr i i " ) , a fost p r i l e ju l u n o r m a r i dec l anşă r i a l e n e î n ţ e l e ­ger i i d i n t r e ce t ă ţ en i : m u l ţ i au con funda t „ să răc ia" , cu „mizeria", cu l ipsa to t a l ă a-dică, cu p r i v a ţ i a celui m a i e-l e m e n t a r confort , cu r e d u ­cerea condi ţ i i lor d e v ia ţ ă la î m p i e d e c a r e a funcţ i i lor v e ­ge t a t i ve a le t r u p u l u i , de cele s u p e r i o a r e n e m a i fiind deci nici vo rbă .

Şi n u m a i ep i t e t e l e de „ d e m n ă " şi „pud ică" , au sa lva t să răc ia l eg iona ră delà

SPoemul tristeţilor de Jïord Gâ"tec d e ЖоетЬПе Sub ceruri de s ingurătate, Pe ţărmuri de ape curate, La marginea Ţării de Nord, Stau trist şi singur-fiord î n care nici un vas nu pătrunde Să spintece l iniştitele unde.

Nici o inimă nu-mi veghează somnul, Nici un înger nu-mi trimite Domnul , Nici o dragoste nu-mi înfloreşte visul Să-mi deschidă paradisul.

Doar luceafărul de sus, Domn singurătăţii pus, Trimite câte o rază Peste tristeţea mea trează.

Toate sunt triste şi frumoase î n ţara cu cerurile joase : Ste le le se scaldă în baltă Ca morţii pe lumea cealaltă Şi ciobanii mână turmele pe munte Cu tristeţea pe frunte.

In Ţara heralzilor, Prin l iniştea înaltă a brazilor, Aud cum păşeşte cu paşi grei Dumnezeu în umbra anilor mei.

î n Ţara veşnicelor tristeţi. P e marginea nemăsuratei vieţi , S tau singur cu visuri le Măsurând abisurile.

Miercurea Ciuc, Paşti 1939.

GEORGE P U T N E A N U

Mărturii de război franceze (Urmare din pag. l-a)

după 1 Septembrie n'au adăugat mare lucru acestei forma­ţiuni. Ele mi-au satisfăcut doar nevoia de logică, readucând la observarea regalelor clasice ale jocului un război care până atunci se făcuse după procedee neobişnuite şi derutante".

Fără îndoială, nu numai că prejudecăţile şi ierarhiile politice erau reduse pe front la o nimica toată, dar obişnuin­ţele chiar cele mai îndătinate ale naturii omeneşti au suferit turburări profunde. Adaptarea la exigenţele aspre ale vieţii militare era desăvârşită într'atâta, că insul în uniformă, când îşi evoca traiul de odinioară o făcea „mai mult ca să-şi bată joc de el însuşi decât să se înduioşeze asupra necazurilor proprii".

Nu a fost totuşi mai mult decât o adaptare. In ordinea acţiunii s'au putut semnala, „maturaţiuni, precipitări, trans­porturi de energie neaşteptate", nu însă adevărate trans-mutaţiuni. Un ofiţer aviator, avocat parizian în timp de pace, după ce, în primele zile de război credea că se va putea absorbi ,,fără rezervă", în iureşul faptelor, observă totuşi, mai târziu, că deşi se înstrăinase de multe obişnuinţe „nu poate să fie o discontinuitate absolută între diferitele noastre stări sufleteşti, oricare ar fi împrejurările care le dau naştere".

Constatarea avocatului-aviator este încă imparţială şi lucidă, abia umbrită de o vagă decepţie. Dar iată alta, a unui deputat specialist în chestiunile de politică germană, de un pesimism brutal : „Tot ce pot să observ deocamdată este că Burghezia franceză, prin ofiţerii ei de rezervă (în mijlocul co.rora trăiesc) poartă convenabil un război al cărui sens con­trazice multe din tendinţele ei profunde. Dar totul }ace să se presupună că ea se va întoarce din război tot atât de obtuză şi tot atât de egoistă ca şi în trecut şi că ea s e va răsvrăti împotriva sensului real al unei victorii la care acum lucrează cu conştiinţă".

Prezentatorul din revista franceză citată, al „Mărturiilor de război" nu urmărea să tragă vre-o concluzie din frag­mentele de scrisori înfăţişate acolo. El încheia doar cu acest înţeles, pe care era convins că lectura textelor îl va face sen­sibil : „Poţi să îndrumezi şi să exalţi fraternitatea sau s'o exploatezi ; dar naşterea ei va rămâne veşnic misterul prin excelenţă al virilităţii". Cu atât mai puţin, gândul nostru n'a fost de a propune, prin alegerea şi orânduirea citatelor transcrise mai sus, vreo concluzie personală. Dar, în loc de concluzie, următorul contrast semnificativ se schiţează, de la sine aproape :

Acela, că în momentul intrării în război, cei mai conştienţi dintre francezi, cei mai lucizi nu îşi făceau nici o iluzie. Răz­boiul satisfăcea în ei o nevoie de logică, era prilejul reluării unui bilanţ întrerupt, sau cel mult şi în cel mai bun caz, fă-găduiala unei puneri la punct, după trecerea furtunii. In timp ce, de partea cealaltă a frontului, se ridica „una din cele mai mari forţe pe care le-a văzut lumea... o forţă expansivă (jo­yeuse), crescută pentru victorie".

M I H A I N I C U L E S C U

Dorm căuşuri cu cenuşă Lângă porţi ; Mâini de morţi

Veste cer, bătând în uşă.

Pietrei i se'negră faţa De-atât vânt. Subt pământ

Strânge vreascuri dimineaţa.

Par să nu se ma i sfârşiască Rupţii nori ; Din viori

Cronici se pornesc să crească.

Putred măru'n palme cade ; Valea- i za. Fără şa,

Murgul sburdă prin balade.

Ploi cu struguri în părângă Trec mereu . Zace greu,

Zace-un cer sub coasta-mi stângă...

TEODOR AL. M U N T E A N U

Vră J i Vrăjitoare 'ntre hotare ; pasul morţii 'n preajma porţii ; ăuit pre lung de câine ; ploi de stele ; cucuvele strânse'n sfat peste sat. Glas de mamă'n noapte plânge parcă frânge lumea 'n două ! Ceru mieru, greu ca feru cade gândul vrăjitoarei peste veac, peste ogeac.

A L E X A N D R U ILEA

D i n v o l u m u l d e p o e m e : „In tovără­şia lui Lucifer", s u b t i p a r .

ßago de Sarda Cerul se uită 'n oglinzi de azur, Ochi de stele se plimbă pe apă, Din cuiburi de slavă, cântecul pur. Adâncuri melodice sapă.

Lacul doarme'n chilii de mister, Legende cresc din aspra genune , Lumina de aur din cornul stingher In umbrele nopţii apune.

Castelul doarme cu fruntea'» trecut, Gloria scara t impului sue, Geniul desprins din lanţuri de lut Se'nnalţă eternă statue.

I. S T Ă N C I U L E S C U MEHEDINŢI

D i n v o l u m u l „ V i o r i d e seară".

Stifiu ri Pâcla areasta mănâncă conturul caselor. Cad ploile, grele, pe păduri ; Arborii ca nicidoată de suri.... Cineva a furat clorofila plantelor.

Apa cântecului — amară, Ne lasă mâl moale pe buze ; Cum, ţâşneşte lumină din havuze, Când soarele se ascunde în seară.

Luceafărul sărută unghii le cetinilor, Ce le'ntind brădetul către el ; A l sufletului m e u inel, Scapă din degetul amintirilor.

OCTAV BOIANGIU

c o n d a m n a r e a ei ca a n t i - p r o -gres is tă , ca r e t r o g r a d ă .

A c u z a t ă de a n t i - p r o g r e -s ism pe p l an economic , con­cepţ ia l eg ionară n ' a fost scu­t i tă nici pe p lan sp i r i tua l de acuza ţ i a aceas ta . F a p t u l de a nega va l ab i l i t a t ea a n u m i ­tor m a n i f e s t ă r i cu l tu ra l e , f ap tu l de a le refuza jus t i f i ­ca r ea şi de a l e r epud ia , a dus la concluzia a n t i - c u l t u -r a l i smu lu i Leg iun i i .

La războ iu l dec l a ra t î m p o -t r ivă - i de a d v e r s a r i i eá fi­reşt i , s 'au a d ă u g a t din pr ic i ­na aceas ta foar te m u l ţ i d in ­t r e aşa-zişid „ o a m e n i de cu l ­t u r ă " , ca re a r g u m e n t a u s o ­fist icând, că f ă r ă l i b e r t a t e n u ex i s tă cr i t ică şi f ă ră sp i r i t cr i t ic n u ex i s t ă va lor i f icare , deci că n u ex i s tă c u l t u r ă acolo u n d e ex i s tă dogmă.

Cei care j u d e c a u astfel , p r o c l a m â n d u - ş i cu p u m n i i în m a r m o r a m e s e l o r de cafe­nea, d r e p t a t e a , dovedeisc că n ' a u p r i c e p u t n imic din fe­n o m e n u l „ c u l t u r ă " , că ru ia cred că-i s lu jesc , d u p ă c u m n ' au p r i c e p u t n imic din fe­n o m e n u l leg ionar , î m p o t r i v a căru ia se dec la ră . C â t e v a fapte, d in d o m e n i u l r ea l al înfăptuirilor şi n u din cel f ict iv al î n f l ăcă ră r i lo r n e ­funda te , îi pot dezor ien ta , dacă de socotesc v r e d n i c e c u m v a de lua t în cons idera ­re , î n t â i , L e g i u n e a s'a p r o ­n u n ţ a t p e n t r u l i b e r t a t e în domen iu l sp i r i tu lu i , cons ide-r â n d u - 1 t e r e n p r i n exce l en ţ ă

al non -cons t r ânge r i l o r . In al doi lea r â n d : l i be r t a t ea a fost r id ica tă la r a n g u l d e dogmă, crea tor i i cu l tu ra l i f i ind da­tori să fie l ibe r i , o r icâ t a r p ă r e a de cur ios .

Confo rmi t a t ea or icăre i man i f e s t ă r i e x t e r n e cu m o -b i lu r i l e ei adânc i , cu s t r u c ­t u r a însăş i a o m u l u i c rea to r , î n s e a m n ă în spi r i t legionar , p u t i n ţ ă de c rea ţ i e rodnică va lab i lă . O r i , aceas tă confor­m i t a t e a c r ea to ru lu i de cu l ­t u r ă cu sine, î n s e a m n ă toc­ma i l ibertatea r e c l a m a t ă în n u m e l e cu l tu r i i , de a p ă r ă t o ­r i i ei de p â n ă m a i ier i , şi de as tăz i încă. Conv insă că, m ă r t u r i s i n d u - s e p e s ine în resorturilöiSaile adinei , s t r u c ­t u r a l e , a r t i s t u l va m ă r t u r i s i tocmai ceeace p r o p o v ă d u e ş t e sp i r i tu l leg ionar , — rădăc i ­n i le suf le teş t i a l e Neamului, — L e g i u n e a a p ă r ă l i be r t a t ea î m p o t r i v a însăşi t e n d i n ţ e l o r ei p r ime jd ioase . F i i ndcă or i ­ce l i b e r t a t e de a vroi , dev ine cu t i m p u l şi l i be r t a t e de a vro i a b s u r d u l , n o n n e c e s a ­

ru l , con t ingen tu l , a c c i d e n t a ­lul , doc t r ina l eg ionară va şti să fe rească l i be r t a t ea m ă r ­tur i s i r i i o m u l u i , de obsesia libertăţii, ca re m â n ă la a b ­s u r d şi a r b i t r a r . M u n c a a r ­t i s tu lu i , a c r e a t o r u l u i de cu l ­t u r ă în g e n e r e , n u se va m a i r e d u c e la a „ luc ra d u p ă pofta in imi i " , ci va impl ica imensa d i f icul ta te a d i scer ­ner i i p rea lab i l e , a ceeace e în a d e v ă r „pofta in imi i " , c h e m a r e f i rească adică, do ­rinţă n a t u r a l ă de ' expres ie , c â n t a r e a d â n c ă a esenţe i

p ropr i i , d e - o p a r t e de ceeace p a r e să fie, m o m e n t a n , t r e ­cător , „pofta in imi i " . A te s u p u n e i m p u l s u r i l o r m o ­m e n t u l u i e d e p a r t e de a se n u m i l i b e r t a t e . L i b e r t a t e î n ­s e a m n ă d e s p r i n d e r e de or ice con t ingen ţe , au t en t i c i t a t e ,

con fo rmi t a t e cu esenţa p r o ­p r ie , cu p e r m a n e n ţ a s â m b u ­re lu i t ă u sp i r i tua l . Aceas t a cere o ascu ţ i t ă p u t e r e de a-naliză, un j u s t sp i r i t cr i t ic , o a d â n c ă for ţă de a p r e c i e r e şi va lor i f icare , în v e d e r e a a l e ­ger i i tocmai a ace lor in tu i ţ i i ca re - ţ i sun t def ini tor i i , şi a tocmai ace lo r m o d u r i de e x ­pres ie ca re po t r e d a perfect , a d e c u a t şi total , in tu i ţ i a . Nici l ibe r t a t ea , n ic i cr i t ica , nici va lor i f i ca rea n u s u n t a ş a d a r exc luse . N u m a i că a l t e le s u n t ro s tu r i l e lor, î n p rocesu l crea ţ ie i aşa c u m îl v e d e Legiunea , decâ t e r au in con­cepţ ia „ l i b e r a l i s m u l u i " cu l ­t u r a l e t i che ta t .

L e g i u n e a u r ă ş t e n o r m e l e , p e n t r u c ă n u delà leg i le a c -

d e I O N F R T J N Z E T T I

c e p t a t e e x t e r i o r a ş t e a p t ă ea va l ab i l i t a t ea c rea ţ i i lo r cu l ­

tu ra l e , ci de là comunica ţ i i l e lor n e b ă n u i t e , obscu re , a-dânci , cu O m e n i a esen ţ i a lă a c rea toru lu i -

Concep ţ ia ei d e s p r e c u l t u ­ră e o rgan ic i s t ă v i ta l i s ta , funeţiomalistă: m a n i f e s t a r e a v ie ţ i i celei m a i a u t e n t i c e a sp i r i tu lu i , cond i ţ i ona t ă p r o ­fund de s t r u c t u r a esen ţ ia lă a c r ea to ru lu i , c u l t u r a e în funcţ ie de N e a m u l al cărui e x p o n e n t el es te , şi funcţ ie v i ta lă p e n t r u acelaş N e a m .

Sp i r i t u l l eg ionar u r ă ş t e or ice p r o d u s cu l t u r a l „ d u p ă r e ţ e t ă " . T e h n i c a în ţ e l easă ca s i s tem ga t a făcut d e p r o ­cedee , p e ca re a p l i c â n d u - l e să obţi i infail ibil , o ope ră de a r tă , îi r e p u g n ă , t ocma i d i n p r ic ina ave r s iun i i lu i p e n t r u „ f o r m e l e " m o a r t e , p e n t r u c rus te le ar t i f ic iale , d i sponi ­bi le o r i c â n d p e n t r u or ice con ţ inu t .

î n ţ e l e g â n d o a r e c u m scho-p e n h a u e r i a n v ia ţ a ca „vo in­ţ ă de a fi c eeace eş t i " , ş i socot ind c u l t u r a m ă r t u r i s i r e de v ia ţ ă în s lu jba vieţ i i , l e -gionarismiul n u poa t e î n ţ e ­l ege n e a u t e n t i c u l , a r t i f ic ia ­lul , confec ţ iona tu l d u p ă m o ­del s t r ă in de suf le tu l a u t o ­ru lu i , p e n t r u c ă n u p o a t e î n ­ţ e l ege c u m poa te v ro i u n spi r i t să fie a l t ceva decâ t es te , decâ t îi s tă în p u t i n ţ ă să fie, decâ t e des t inu l său să fie.

Confo rmi t a t ea cu des t inu l p r o p r i u î n s e a m n ă p e n t r u l e ­g iona r s u p r e m a lege. L u p t a î m p o t r i v a des t inu lu i , — p ă ­cat. I a r n e c u n o a ş t e r e a d e s ­t inu lu i , nev redn i c i e .

I n t e r i o r şi mu în afară , des t inu l îl f o rmează p e n t r u leg ionar , pos ib i l i tă ţ i le şi l i ­m i t ă r i l e sa le fireşti , n u cele da to r i t e împre ju ră r i lo r - De aceea, o r idecâ teo r i î m p r e j u ­r ă r i l e se o p u n p u t i n ţ e l o r sale f ireşt i sau î n t r e c p u t i n ţ e l e sa le f i reşt i , l eg iona ru l le cons ideră d r e p t n o n - n e c e s a -re , d r e p t î n t â m p l ă t o a r e , d r ep t l ips i te _de fa ta l i t a tea des t i ­nu lu i . Şi l u p t ă î m p o t r i v a ac ­c iden te lo r aces to ra is tor ice , p e n t r u r ea l i za rea des t i nu lu i său .

In o r d i n e cu l t u r a l ă , consi­d e r â n d c u l t u r a m ă r t u r i s i r e a O m u l u i adânc , a O m u l u i esenţ ia l , va l up t a î m p o t r i v a a to t ce e s u p r a f a ţ ă scl ipi­toare , a to t ce e mască , i m ­pos tu r ă şi „poză" ar t i s t ică . Va d u ş m ă n i a ş a d a r şi n e a u -ten t i c i t a t ea , a l i e n a r e a acea­s ta a Insu lu i c r ea to r de pe l inia d e s t i n u l u i p rop r iu , a s t r u c t u r i i sale f i reşt i , n e b u ­nia socială a b a l u r i l o r m a s ­ca te în cu l t u r ă . O a n u m i t ă cu l tu ră , aceea ca re n u va c o r e s p u n d e nici- une i n e c e ­s i tă ţ i i n t e r i o a r e a O m u l u i , c u l t u r a de impor t , r ă s p â n d i ­tă p r in a r b i t r a r u l une i „ m o ­de" , v a d i spa re .

C u l t u r a d u p ă r e ţ e t ă la fel. T e h n i c i s m u l va fi r e d u s la ros tu r i l e sale, de şcoală, de exerc i ţ i i , i zgon ind d i n t r e o-pe re l e va lab i le , p e cele l i p ­s i te de v a l o a r e omenească , or icâ t de „ p r e ţ i o a s a " a r fi ele p r i n t ehn ică .

Aceas t a n u î n s e m n e a z ă d i spre ţ p e n t r u tehnică , ci a-şezarea ei la locul ce i se cu­v ine , de u n d e n u m a i p r i n t r ' o m a r e nec ins t i r e şi p r i n t r ' u n n e r u ş i n a t exces de p r e ţ u i r e care n u p u t e a să- i convină , a fost smulsă .

Recâş t igu l s e n s u r i l o r sa le esenţ ia le , va î n s e m n a p e n ­t r u c u l t u r ă r ecâş t igu l p u b l i ­cului p i e r d u t . S e r v i n d t o t a -t î t in i ţ i a ţ i lo r cî t m a r e l u i p u ­blic, o c u l t u r ă ca re să e x ­p r i m e cu pe r f ec ţ i unea c e ­r u t ă de cei d in tâ i , t e m e l e esen ţ i a le a le O m u l u i , c o m u ­n e şi celui d in u r m ă , va p u ­tea asp i ra să se n u m e a s c ă o c u l t u r ă l eg ionară . Şi va ri­sipi p r e j u d e c ă ţ i l e de as tăzi , doved ind că l eg iona r i smu l e ne fas t p e n t r u fo rmele a r t i f i ­ciale a le cu l tu r i i , a r ă t â n -du-se deci p r i e ln ic desvo l t ă -rii cu l tu r i i în def ini ţ ia ei cea m a i p u r ă : m ă r t u r i s i r e a sp i r i tua lă a O m u l u i , p e n t r u O m .

UNIVERSUL LITERAR 14 Decembrie 1940

I n t r e d o u ă t r e n u r i i.

D o m n u l B e r e c h e t a r e ven i t d e câ t eva mi l i oane p e an .

P e l ângă casa de locuit , a r e ho t e lu l d in G a b r o v e n i şi b locul de a l ă t u r i cu c inc isprezece a p a r t a m e n t e .

Şi cu v e n i t u l ăs ta de mi l i oane d o m ­n u l B e r e c h e t s tă s i n g u r cuc şi i se u -r ă ş t e Dumin i c i l e , c â n d s u n t s t r ăz i l e pus t i i şi i a r n a m a i ales , când s u n t n o p ­ţ i l e lung i .

C â t e o d a t ă se î n c u r c ă seara cu p r i e ­t e n u l lui , Costică, la u n p a h a r cu vin, cu s i fonul la g h i a ţ ă la r e s t a u r a n t u l T o -boc, cu c iorbă de b u r t ă , cu m u c h i e şi t u s l a m a r ega l ă cu u s t u r o i d in pl in .

Cost ică e d in f i rea lui r e spec tuos . Ce e ra el î na in t e , da r de când l-a p u s

la pens i e calea f e ra tă s'a făcut şi m a i t i rHd.

î-e tot frică să n u - i t ae c ineva d in pens i e şi n ' a r e n ic ioda tă chef de vo rbă l u n g ă .

P o a t e că as ta ii şi p l ace lui B e r e ­che t p e n t r u c ă de vo rb i t pot zice că d u m n e a l u i v o r b e ş t e ch i a r p r e a m u l t .

Cost ică n u m a i ascu l tă ; d a r ascu l tă aşa cu conv ingere , cu s m e r e n i e .

C â n d v o r b e ş t e şi el, la u n a n oda tă , îl î n t r e a b ă pe B e r e c h e t :

— Ce zici? la b u g e t u l ăs ta ne -o m a i tă ia ceva d in pens ie ?

C â n d e la m a s ă cu Be reche t , Cost ică face l is ta d e m â n c a r e , a lege f r i p tu r i l e d in g a l a n t a r , f ăcând a t e n t pe che lne r să b a g e de seamă , că n u e p e n t r u el, e vo rba d e d o m n u l Be reche t .

Costică t o a r n ă în p a h a r e şi ş t ie r e ­gu l a : j u m ă t a t e vin, j u m ă t a t e sifon. Nici n u se supă ră , când î l î n t r e r u p e d o m n u l B e r e c h e t c u ton p r e f ă c u t a s p r u :

— Ce d racu , m ă Cost ică? V r e i să fac b r o a ş t e în b u r t ă ? Mi-a i p u s n u m a i apă . Mai t o a r n ă p u ţ i n v in!

Şi Cost ică se s u p u n e . Scoa te cu b ă ­g a r e de s e a m ă st ic le le d in r ăc i toa re , lasă apa să se s cu rgă şi t o a r n ă cu g r i j e în p a h a r încă u n dege t de v in , u i t â n ­d u - s e în ochii lu i B e r e c h e t :

— A j u n g e ! Atât! . . Şi î n t r ' o v a r ă a u s t a t ei m a i t â rz iu

l a Toboc şi I r m a s'o fi s p e r i a t s i ngu ră acasă, sau a a v u t ea o i n sp i r a ţ i e f e r i ­cită, că v ine la Toboc d u p ă t a t - său , d u p ă Cost ică.

Ină l t ică , sub ţ i r i că , cu p ă l ă r i u ţ a de pae a r u n c a t ă ş t r e n g ă r e ş t e pe cap, cu p ic ioru l mic , de nu - ş i găseş te n ic ioda tă pan to f i ga ta , cu ob razu l p l inu ţ , cu ochii a lbaş t r i , cu s p r â n c e n e l e î nco rda t e , cu g e n e lungi , na tu ra l e . . . T r e c e p r i n t r e r â n d u r i de m e s e c u ochi ce rce tă to r i .

— B u n ă seara , t a t ă ! — Cine e d u m n e a e i , î n t r e a b ă B e r e ­

che t m i r a t , u lu i t , cu ochi i p u ţ i n t u l b u r i d e vin, de oboseală .

— D ă - m i voe ,să-ţi r e c o m a n d p e fa ta m e a , I r m a .

— Şi să n u - m i spu i n imic p â n ă a-c u m , n e n e Costică, zice B e r e c h e t ca o m u s t r a r e .

— Dacă n ' a v e n i t v o r b a ! D u m n e a t a m ă şt i i ; eu n u m ă îndes .

— P ă i as ta e o f r u m u s e ţ e de fată . Să - ţ i t r ă iască , nene , zice Be reche t , î n ­c h i n â n d u n p a h a r fă ră sifon în s ă n ă ­t a t e a I r m e i .

De ce c r ede ţ i că se leagă d o m n u l B e r e c h e t c â n d se p u n e în m o d ser ios p r o b l e m a căsă tor ie i? De gene le d o m n i ­şoare i I r m a ; că le a r e n e g r e , r e s f r ân -t e şi s tufoase .

— Cu gene le m ă păcă leş t i , Costică! — P e onoa rea m e a , d o m n u l e ! — A eşit m o d a de v r e o câ ţ iva ani ,

î n t r e r u p e Be reche t , că se înfig g e n e false p e m a r g i n e a p leoape i .

— O fi c ine o fi. Cât desp re I r m a , p e o n o a r e a mea , î ţ i j u r , s u n t a le ei, c u m i le -a da t D u m n e z e u ; c u m i l e - a da t mă- sa , că n ' a i cunoscu t -o .

— I le -a da t m ă - s a , da r i le -a i da t şi d u m n e a t a , zice B e r e c h e t î n ton de î m ­p ă c a r e .

— N u ! ce e d rep t , e d rep t . I r m a sea ­m ă n ă m a i m u l t cu mă- sa , D u m n e z e u s'o i e r t e . Cu mine , m a i de loc.

O s ingu ră piedică p a r e că m a i s tă î n calea fer icir i i v i i to r i lo r soţi : v â r s t a .

— S ă - ţ i m a i s p u n încă odată , zice B e r e c h e t d u p ă o g â n d i r e m a i l ungă . Vâr s t a , vezi d u m n e a t a ! D e câţ i a n i e fa ta?

— Păi . . Aci se op re ş t e Costică, fă-c â n d u - s e că t u ş e ş t e şi face socotea la în g â n d să m a i adaoge fetii v r eo doi ani la vârs tă . . .

— . . . I rma î m p l i n e ş t e la C răc iun douăzec i şi şase de ani .

— L a Crăc iun . . ! Şi a c u m abia s u n ­t e m la s f ân tu l G h e o r g h e . Mai e m u l t p â n ă la Crăc iun . D a r şi aşa... e u s u n t de.. .

Aci se op reş t e şi B e r e c h e t tot d i n t r ' o t u s e şi face socoteala în g â n d să se m i c ­şoreze şi el cu v r eo doi an i .

...Eu s u n t de.. . ce m a i ca lea-valea . . . e u ap rop i i p a t r u z e c i şi n o u ă de ani . Vezi ce d i f e r en ţ ă de vâ r s t ă?

— Este , zice Cost ică. A r fi c am douăzec i şi t r e i de an i .

— P ă i vezi? zice Be reche t . — Ce să v ă d ? N u v ă d n imic , zice

Cost ică cu conv inge re . D a r pes te zece an i , fa ta o să a ibă t re izec i şi ş ap t e şi d u m n e a t a cincizeci. . . ad ică cincizeci şi... m a i b ine .

— Aşa e, zice Be reche t , ca să a r a t e că n u m a i a r e nicio î m p o t r i v i r e . L a t re izec i şi ş a p t e de an i se m a i p o t o ­leş te şi f emeea .

Şi s'a f ăcu t n u n t ă m a r e şi s'a t e r m i ­n a t c u o p l i m b a r e în s t r ă i n ă t a t e .

Şi de a t u n c i în f iecare va ră , pe la s fâ r ş i tu l l u i Iun ie , când n u dogoresc p r e a t a r e p i e t r e l e s t r ăz i l o r în B u c u ­reş t i , cu două b i l e te c i r cu l a re în b u z u ­n a r de la c o m p a n i a i n t e r n a ţ i o n a l ă a vagoane lo r , cek b a r a t a s u p r a bănc i i d in Nisa, cu des tu i f ranci f rancez i r ă m a ş i din ani i t r e c u ţ i p e n t r u mic i l e che l tue l i de d r u m , soţi i B e r e c h e t p leacă ferici ţ i , î n t i ne r i ţ i în c o s t u m e de voia j , conduşi l a g a r ă de Costică, socrul şi n e d e s p ă r ­ţ i tu l p r i e t e n de şpr i ţ al d o m n u l u i B e ­reche t şi p ă z i t o r u l casei în l ipsa soţi lor .

II. B e r e c h e t se î n t o a r c e s u p ă r a t acasă.

Ş i e cald de i-a s t r ă b ă t u t î n s p i n a r e năduşea l a p r i n h a i n ă .

— Te-a i în to r s , d r a g ă ? — Da! Şi d o m n u l B e r e c h e t t r â n t e ş t e p ă l ă ­

r i a p e scaun . — Vai..! C u m a i t r a n s p i r a t , zice

d o a m n a . Ia r e p e d e a l t ă c ămaşe . D a r ce? E aşa de cald?

— E o căldură . . . Costică zice că e de de t re izec i de ş p r i ţ u r i la u m b r ă .

— Ia să n u t e m a i a u d cu şp r i ţu r i l e , şt i i?

— As ta să i-o spu i lui t a t - t ă u , nu mie ! z ice d o m n u l B e r e c h e t în g l u m ă .

— C u m s u n t e ţ i voi, b ă r b a ţ i i ! Uite . . . m i e n u - m i e cald deloc, zice d o a m n a I r m a , de sch i zând m a i m u l t c a p o t u l s t r ăvez iu în d r e p t u l p i e p t u l u i

— C r e d şi eu . Şi d o m n u l b e r e c h e t se u i t ă i ron ic la

so ţ ioara sa, e x a m i n â n d - o delà f u n d u -l i ţa din vâ r fu l pan to f io ru lu i p â n ă în c r e ş t e t u l capu lu i şi zice i a r :

— C r e d şi eu. Cu aşa î m b r ă c ă m i n ­te g roasă p e t ine !

— Vezi şi t u ; u i t e - t e ! Capo tu l ăs ta e des tu l de groscior .

D o m n u l B e r e c h e t r ă m â n e n e m i ş c a t la aceas tă i nv i t a ţ i e şi d o a m n a I r m a îl î n t r e a b ă r e p e d e :

— Ce? Eş t i s u p ă r a t ? — C u m să n u fiu..? — Dar , de ce? — N u ma i p u t e m pleca în s t r ă i n ă ­

ta te .

— D a r cine n e opreş te , zice I r m a su ­p ă r a t ă .

— N u n e dă ban i . — Cine e s t ă p â n p e b a n u l m e u ? î n ­

t o a r c e vo rba I r m a , cu t o n de a m e n i n ­ţ a r e .

To t aşa se s u p ă r a s e şi B e r e c h e t p e res t r ic ţ i i l e as tea v a l u t a r e .

F a c e o m u l ce re r e în p a t r u e x e m p l a ­re , a l ă t u r ă cer t i f ica tu l medica l , că su ­fe re de o boa lă oa reca re , face ce re r e p e n t r u n e v a s t ă sepa ra t , că aşa se cere .

L a î ncepu t s'a s u p ă r a t p e func ţ io ­n a r :

— C u m separa t , d o m n u l e ? Că eu t r ăesc la u n loc cu n e v a s t ă - m e a , n u „ s e p a r a t " .

— N u vă s u p ă r a ţ i , d o m n u l e B e r e ­chet , d a r aşa se ce re .

— Bine , dacă se c e r e aşa, zice B e r e ­che t î n g â m f a t că e o m cunoscu t , a t u n c i e a l t ceva .

P e u r m ă a l ipi t d e c e r e r e ce r t i f i ca tu l m e d i c a l al I r m e i , că sufere si ea de n u ş t iu c e boală , că, l a f emei e m a i uşor de găsi t .

Cu cere r i l e a p r o b a t e , t e p r e z i n ţ i la bancă şi r idic i f ranci , câ t ai nevoe . Aşa a fost p â n ă în v a r a a s t a .

Şi a c u m ? A c u m n u se m a i p o a t e . S e p o a t e lua

cel m u l t cinci m i i de f ranci de f iecare pe r soană .

Auz i d u m n e a t a ? P ă i ce să facă d o m ­n u l B e r e c h e t cu zece mi i de f ranci ? As t a a r fi costul pens iune i . D a r bă i le? D a r ape le de b ă u t ? D a r doctori i? D a r p l imbă r i l e?

Să- i p u e s t a tu l b a e r ă lá p u n g ă ! Să - i p i c u r e cu l i ngu r i ţ a câ t a r e să che l tu i a ­scă în s t r ă ină ta t e . . !

Şi, u i te , p e n t r u as ta e s u p ă r a t . Nu... Nu!... Ma i b ine n u se duce . R ă ­

m â n e în ţ a r ă şi m e r g e l a Cons t an ţa . T r a g e la Ho te lu l Rex , cu d ip lomaţ i i , cu min i ş t r i i , cu depu ta ţ i i , cu b a n c h e r i i , cu jucă to r i i m a r i de cărţ i . . . cu l u m e a b u n ă .

Nici I r m e i n u - i p a r e r ă u că v a r a as ta r ă m â n e în ţ a r ă . M e r g e la Cons t an ţ a , ia c a m e r ă cu o m i e d e le i p e zi de p e r ­soană .

Ia şi p e t a t ă l ei, să se b u c u r e şi e l de o v a c a n ţ ă p e t r e c u t ă în be l şug .

.* T r e n u l de C o n s t a n ţ a p leacă la u n u ,

adică t r e i sp rezece şi ceva, c u m se zice la ga ră .

P e p e r o n l u m e m u l t ă , h a m a l i , b a ­gaje , înghesu ia lă . Că dacă p leacă d o m ­n u l B e r e c h e t la Cons t an ţ a , pa rcă pe t oa t ă l u m e a a a p u c a t - o do ru l d e m a r e .

Cost ică a r e bi le t p e r m a n e n t ca p e n ­s io n a r şi p o r n e ş t e cu I r m a la b r a ţ sp r e p e r o n u l de p l e c a r e a l t r e n u l u i r ap id .

B e r e c h e t r ă m â n e în faţa cassei de b i le te şi a ş t e a p t ă r â n d u l .

Şi e cald şi a r d t r o t u a r e l e şi d o m n u l B e r s e h e t fi ind cam g ra s , se ş t e rge m e ­r e u c u ba t i s t a .

T o c m a i m a i î n u r m ă o să vadă d u m ­nea lu i ce g reşa lă a făcut , că n ' a da t ban i h a m a l u l u i , să se" ocupe d e b i le te .

— D a ţ i - m i u n b i l e t de t r en , zice el ş t e r g â n d u - s e p e f run te .

Şi cas ie ru l a r e gus t de v o r b ă : — De sigur , că... „de t r e n " va fi b i ­

l e t u l : D a r p â n ă unde? — C e zăpăc i t sun t , zice B e r e c h e t

m a i m u l t p e n t r u s ine . Se v e d e t reaba . . . cu că ldu ra as ta . Da ; m e r g e m la m a r e şi eu şi n e v a s t ă - m e a .

A tunc i , î n c h e e cas ierul , n u u n u l , ci două bi le te , Cons tan ţa .

— Da, r ă s p u n d e u ş u r a t Be reche t . Cu î n t r ebă r i l e , .cu socoteala ban i lo r ,

cu a şeza rea b i l e t e lo r la loc s i g u r î n b u z u n a r , t i m p u l t r e ce r e p e d e şi B e r e ­che t se g r ă b e ş t e să a j u n g ă m a i i u t e la p e r o n u l de p leca re . Nici n u ş t i e b ine ora de p l eca re : u n u şi douăzeci , t r e i ­zeci.

— Măi? C a r e e t r e n u l de Cons t an ţ a? î n t r e a b ă d â n s u l p e u n h a m a l .

Şi deoda tă se t r ezeş t e î n faţa t ăb l i ­ţei f ixa tă la u n p e r o n de p l eca re .

Trenu l , . . C o n s t a n ţ a . P l e c a r e 13.22, adică 1,22.

F u n c ţ i o n a r u l de la i n t r a r e se u i tă de d e p a r t e la b i l e te şi l asă o m u l să t r eacă .

B e r e c h e t m e r g e pe p e r o n în l u n g u l vagoane lor , u i t â n d u - s e m a i cu a t e n ţ i e la c o m p a r t i m e n t e l e de clasa în tâ ia , să v a d ă a p ă r â n d la f e reas t ră ch ipul b lond şi s u r â z ă t o r al I rme i .

D a r n u vede n imic p â n ă la vagonu l de baga je . Se î n t o a r c e î n d ă r ă t şi î n ­t r eabă , dacă ăs ta e t r e n u l care m e r g e la Cons tan ţa .

I se r ă s p u n d e a f i rma t i v şi a tunc i o m u l se u r că în t r e n şi ia la c e r ce t a r e vagon cu vagon.

I r m a şi Costică, n icăi r i . In v r e m e a as ta se face ora 1,22 şi

t r e n u l p o r n e ş t e înce t sp r e Cons t an ţ a , pe ne s imţ i t e .

In g a r a Mogoşoaia , B e r e c h e t se dă jos, se u i tă cu a t e n ţ i e pe p e r o n şi ce r ­ce tează t o a t e au tomobi le le , ca re vin la şosea .

Dacă a u p i e r d u t t r e n u l în ga ra de Nord , Cost ică a r fi a v u t t i m p să s a r ă î n t r ' o m a ş i n ă cu I r m a , ca să p r i n d ă t r e ­n u l l a p r i m a s ta ţ i e .

In ga ra P a n t e l i m o n e o p r i r e m a i m a r e .

I a r se dă jos Be reche t . — D e ce s t ă m aşa de m u l t , şefule ? — F a c e m cruce , r ă s p u n d e şeful. — Cu u n t r e n delà Cons t an ţ a? — Adică. . . n u a v e m înc ruc i şa re , a ş ­

t e p t ă m r a p i d u l p e n t r u Cons t an ţ a . — C u m ? Ce zici? se g r ă b e ş t e să o

l ă m u r e a s c ă Be reche t . Ma i e u n t r e n p e n t r u Cons t an ţ a?

— Da r ă s p u n d e şeful... R a p i d u l de la 13.10.

— Şi ă la de u n d e p leacă? — Tot d in g a r a de Nord . — Cum, d o m n u l e ? L a aceiaş o r ă

d o u ă t r e n u r i în aceiaş d i rec ţ i e? — D a r n u e la aceiaş oră . R a p i d u l

p leacă d u p ă op t sprezece m i n u t e . — C h i a r aşa... zice B e r e c h e t s u p ă ­

ra t . D a r în aceiaş d i rec ţ ie? — Da. da. Şi p e r o a n e l e de p l eca re

s u n t u n u l l ângă a l tu l . — Taci că n u te cred. — P e unu l scr ie : Rapid . — Şi p e a l tu l : Personal, complec t ea -

ză Bereche t , l ă m u r i t acum. — Des igur . — Si eu m ' a m sui t în pe r sona l ? — Da

d e I . B O T E N I

— A t u n c i I r m a v ine c u r a p i d u l . — Cine e I r m a ? — Lasă că n u ştii d u m n e a t a . E n e ­

vas ta m e a . Şi, c â n d t r e c e r ap idu l? — Cam.. . p e s t e două m i n u t e . Se

v e d e fumu l delà maş ină . B e r e c h e t se gândeş t e , că I r m a î n g r i -

j a t ă de soa r t a so ţu lu i a r p u t e a să fie g â n d i t o a r e la o f e reas t r ă şi s tă p e p e ­ron cu m â i n i l e în t inse , f ăcând s e m n e că el e aici, că e î n v ia ţă , că n ' a fost r ăp i t de band i ţ i , nici n ' a căzut s u b t ro ţ i le t r e n u l u i , nici n ' a fost s e c h e s t r a t de v r e u n d u ş m a n .

I a r t r e n u l t r e c e c u i u ţ e a l ă n e b u n ă şi n u se deos ibeş te la g e a m u r i nici o f igură omenească .

B e r e c h e t se a d r e s e a z ă d in nou şefu­lu i de t r en .

— D o m n u l e şef? A t u n c i şi Cost ică şi I r m a s u n t în t r e n u l ăs ta .

— Bine , r ă s p u n d e şeful cu un z â m ­bet uşor .

— Bine , bine. . . D a r I r m a n ' a r e bi le t? — N u e n imic ; îl p l ă t e ş t e în t r e n cu

sup l imen t . — D a r b i le tu l ei e la m i n e ! — A t u n c i a r e bi let , zice şeful. — A ş v rea să ş t ie şi de m i n e , să n u

fie ne l in i ş t i t ă . — Bine . Se poa te . T r i m i t e m o t e ­

l e g r a m ă la Ciu ln i ţa , p r i m a op r i r e a r a ­p idu lu i , că d o a m n a I r m a a r e bi le t şi d o m n u l Be reche t , vesel şi sănă tos , v i n e pe u r m ă cu t r e n u l pe r sona l .

— - Per fec t , zice B e r e c h e t m u l ţ u m i t . - - Pof t i ţ i în vagoane , domni lo r ! r ă ­

s u n ă pe p e r o n vocea conduc to ru lu i . Vagoane le se c la t ină , scâ r ţâ ie , p lesnesc la închee tur i . . . se h o t ă r ă s c g r e u să-şi pă r ă sea scă s o m n u l me ta l i c p e o că l ­d u r ă aşa de î năbuş i t oa r e .

F i indcă e vesel , d o m n u l B e r e c h e t t r e ce în r e s t a u r a n t şi-şi po to leş te se tea cu câ teva s-priţiiri.

P e u r m ă r ă m â n e n e m i ş c a t pe scaun, u i t â n d u - s e , când la mese l e d in p r e j u r , când pe f e reas t r a v a g o n u l u i p e u n d e fug p ă d u r i de sa lcâmi , s tâ lp i de t e l e ­graf, boga te l a n u r i de g r â u l u p t â n d u - s e cu i u ţ ea l a t r e n u l u i .

III. U n ofi ţer îna l t , cu p r i v i r e a ne s igu ră ,

p u r t â n d p ic ioa re le vo i t încovoia te , cu p i n t e n i la c isme, c u m u s t ă c i o a r a ab ia mi j i t ă t r e ce p r i n t r e r â n d u r i l e de bănc i în c ă u t a r e a u n u i loc.

A r e noroc să î n t â lnească u n cunos ­cut c a r e că lă to reş t e cu nevas ta , o d a m ă p l i nu ţ ă , cu ochi n e g r i , cu s p r â n c e n e l e a r c u i t e cam m u l t şi cu g lasu l r ăguş i t .

— Şezi, b re , colea l â n g ă noi, zice d o a m n a cu ton a u t o r i t a r şi cu p r o n u n ­ţ a t accen t moldovenesc .

S o ţ u l adaogă şi e l : — Dacă n ' a ven i t n i m e n i p â n ă a-

cum, locul e l ibe r . Of i ţe ru l s ă r u t ă m â n a d o a m n e i , se

înc l ină în fa ţa so ţu lu i , s e , u i t ă î m p r e ­ju r , d u p ă ce s e aşază , ca să r ecunoască t e r e n u l .

Ca să p r i n d ă s t ă p â n i r e p e loc, s u n ă che lne ru l şi c o m a n d ă m a i î n t â i u n c h i b r i t şi p e u r m ă o st iclă cu be r e .

D u p ă ce ap r inde , îşi ia s eama şi o fe­ră d o a m n e i t abache rea , cu u n l a rg ges t de scuză.

Nu, m u l ţ u m e s c ! E u fumez a l t e ţ i ­găr i .

Şi d o a m n a scoate d in poşe tă o cu ­tiuţei a rg in ta tă : , t a b a c h e r e a d u m n e a e i cu ţ igă r i Macedonia .

Şi d o m n u l B e r e c h e t ascu l tă o d iscu­ţ ie l u n g ă cu eşir i v iolente . . .

Ce n u t e însor i , b r e o m u l e ? zice d o a m n a p l i n u ţ ă că t r e ofi ţer .

De ce să m ă însor ? I r a -a , ca să fii în r â n d u l lumi i . — I n r â n d u l oameni lo r , sau al cer­

bi lor , r ă s p u n d e cu r ă u t a t e of i ţe ru l . — D a r n u toţ i bă rba ţ i i p o a r t ă coar­

n e — şi d o a m n a se u i t ă ga leş sp r e so­ţu l ei.

Of i ţe ru l s t ă r u e ş t e to t c u r ă u t a t e : — N u p o a r t ă decâ t cei ca re n u le

s imt . — F e m e i l e s u n t m a i s imţ i t oa re decâ t

bă rba ţ i i . — Da; au firi sens ib i le şi poa t e de

aceea a ş t eap t ă v o r b e dulc i delà b ă r ­baţ i .

— Ba... iaca... eu una. . . nici c ă - m i pasă!

Of i ţe ru l îşi u r m e a z ă ideea : — ŞA vo rbe l e du lc i le a t r a g i cu

buze roşii , cu g e n e î n t ă r i t e , c u s p r â n ­cene c re iona te , cu u n g h i i înegr i t e , cu p ic ioruşe le goale, d o a r cu o po jgh i ţ ă s t r ăvez i e de foae de c iorap pes t e piele .

— A d e v ă r a t că ciorapi i se r u p des . — Şi eu de u n d e să c u m p ă r al ţ i i ,

zice t a r e of i ţerul , d in soldă? P e u r m ă că t r e che lne r :

— Mai e be r e? D ă - n e şi t r e i cafele! Aci i n t e r v i n e so ţu l : — De ce m a i comanzi? Ăş t i a îţ i ia

şi p ie lea . D o a m n a u i t ă o cl ipă u n d e se află şi

r ă s p u n d e răs t i t . — Ce te vâr i , b r e omule? U i t â n d u - s e că t r e ofiţer, îşi d r e g e r e ­

pede g la su l : — C h e l t u e ş t e şi femeia p e n t r u l u ­

xu l ei, câ t che l tu i ţ i voi la aper i t ive . . . bere . . . cafele...

— Şi dacă m ă însor î n s e a m n ă să c h e l t u i m a m â n d o i în două p ă r ţ i .

— Ba, f emeea face economie . Ui te , eu s t au t oa t ă ziua în casă. D iminea ţ a , cu gă t i t u l ; d u p ă m a s ă cu scu tu ra tu l . . . nici n u şti i c ând t r ece v r e m e a . L a c i ­n e m a t o g r a f n u m ă duc cu luni le . . .

— I a r u n b i r a l d r a c u l u i şi c i n e m a ­togra fu l .

— D a r d u m n e a t a n u t e duci? — Ba, m ă duc aşa câ teoda tă , când

s u n t pl ic t is i t . — Vra - să -z i că d u m n e a t a să te duci

şi so ţ ioara , nu . A r e şi f emeea d r e p t u ­rile ei.. .

E - h e ! A t r e c u t v r e m e a , când e r a sc lava b ă r b a t u l u i . A c u m a r e d r e p t u r i : se poa t e a l ege şi d e p u t a t .

— Să l e aibă!. . D a r eu u n a ş t i u : poa­t e să a ibă şi gă ina d r e p t u r i , d a r tot cocoşul cân tă .

Cu to t focul d iscuţ ie i d o a m n a p l i ­n u ţ ă se u i t ă când şi când şi la B e r e ­che t cu o a r e c a r e in t e re s . A u căr ţ i l e de p o c k e r în poşe tă şi s u n t n u m a i t re i .

La p o c k e r u l î n t r e i se face c a r t e m a r e , ţ i -e frică să deschizi , ţ i - e frică să „p lusez i " ch i a r cu „ful de aş i" . N ' a r e haz ca p o c k e r u l în p a t r u şi B e r e c h e t ar fi al p a t r u l e a .

P e u r m ă jocu l d e că r ţ i te p l ic t iseş te , dacă n u e i n t e r e s a n t p r i n câşt ig . Ce e r a să câş t ige d o a m n a ? Câ ţ iva lei delà b ă r b a t sau d in solda o f i ţ e ru lu i .

— N e t r e b u e al p a t r u l e a zice d o a m n a , u i t â n d u - s e d r e p t î n ochii lu i B e r e c h e t şi a m e s t e c â n d căr ţ i l e cu mi şcă r i n e r ­voase .

B e r e c h e t p a r c ă t r e s a r e d in s o m n şi r ă s p u n d e fă ră să se g â n d e a s c ă :

— Pro tos , coni ţă! P e u r m ă se u i t ă u l u i t î m p r e j u r . N u

s'o fi a d r e s a t d o a m n a a l t cu iva d i n t r e că lă to r i ? !

— A t u n c i l ua ţ i loc l ângă m i n e ! B e r e c h e t se r id ică d e la locu l lu i şi

s e fac p r e z e n t ă r i l e : — Mă r e c o m a n d B e r e c h e t ! Of i ţ e ru l p l e s n e ş t e p i n t e n i i şi l u â n d

pozi ţ ia „ d r e p ţ i " î ncepe : — A m o n o a r e să m ă prezint . . . — Soţ ia mea , doamna . . . — î n c â n t a t de cunoş t in ţă , coni ţă! Şi se începe jocul . — P a s ! — Şi. — N u desch ide n imen i? Desch id eu...

zece lei. . — P e treizeci . . . D o a m n a p l i n u ţ ă face reflecţii cu

g las a s p r u : — A r a t ă , b r e ca r tea ! A i ful? — Cât să fie ceasul? î n t r e a b ă B e r e ­

chet . —• E p a t r u . — I r m a t r e b u e să fie la Ciu ln i ţa ,

zice B e r e c h e t cu g lasu l moa le , obosit de c ă l d u r ă şi de şp r i ţ u r i .

— Cine e I r m a ? î n t r e a b ă d o a m n a . — D ă - m i o car te , î n t r e r u p e of i ţerul ,

d a r să n u fie d a m ă . D o a m n a zice că t r e Be reche t , d a r

ma i a les p e n t r u of i ţer : — Ai m a i v ă z u t d u m n e a t a ofiţer, să

n u se î m p a c e cu d a m e l e L — Să m a i v a d ă de alţ i i , zice B e r e ­

che t . — Cine zici că e I r m a , î n t r e a b ă

d o a m n a d u p ă o pauză . — I r m a ? I r m a e n e v a s t ă - m e a . — Şi u n d e e a c u m ? — I n t r e n u l r a p i d . — Şi n u ţ i -e frică? — N u m i - e fr ică d e I r m a , zice B e ­

r e c h e t cu conv inge re . — Pă i , dece să - ţ i fie frică? zice

d o a m n a p l i n u ţ ă cu i n t e r e s — Oricum. . . o f emee t â n ă r ă r ă t ăc i t ă

în t r en . — Dar , zici că I rma. . . d o a m n a I r m a

e soţ ia dumita le?* ' — Da. Şi după" o pauză î n t r e a b ă B e ­

reche t : Ce? N u se po t r iveş t e . P a r eu aşa de b ă t r â n ?

— N ' a m zis as ta , d o a m n e fereş te ! p ro t e s t ează d o a m n a . A r ă t a ţ i foar te t â ­năr , d i m p o t r i v ă .

— V â r s t a n u s p u n e n imic , coni ţă . Ches t i a e c u m se s i m t e omul . zice B e ­reche t , t r e c â n d v e c i n u l u i căr ţ i l e . El n u le face, f i indcă e obosit .

— Da? face d o a m n a m i r a t ă . Şi de câ ţ i ani. .?

— De câţi an i n e - a m lua t ? î n t r e a b ă Be reche t .

— Nü... De câţ i an i e I r m a ? — N ' a r e t re izeci de ani. . . — Şi to t n u ţ i - a frică? z â m b e ş t e

d o a m n a . — Nu.. . E cu Costică. Şi d o a m n a p l i n u ţ ă a m e s t e c â n d că r ­

ţ i le p r e l u n g face s e m n so ţu lu i şi of i ţe­r u l o loveş te cu c i sma p e sub t m a s ă în. s e m n că a în ţe les .

So ţu l i s b u c n i n d în r â s se face că s t r ă n u t ă şi c h e a m ă che lne ru l ca să-şi facă de luc ru .

De frica r â su lu i , d o a m n a lasă căr ţ i l e şi-şi face d e l u c r u c ă u t â n d în g e a n t ă t u b u l de roşu .

— Cu Costică.. . zice d o a m n a s t ă p â -n i n d u - s e , d a r e t r e n r a p i d şi l u c r u r i l e m e r g la iu ţ ea lă .

— N ' a m nicio t e a m ă , zice B e r e c h e t u i t â n d u - s e p e g e a m .

— C u m se poa te? D u m n e a t a eşt i u n b ă r b a t ideal , r ă s p u n d e d o a m n a u i t â n ­du-se în ochii so ţu lu i .

— D a c ă e cu Costică, e ca şi cu mine . . .

— D a r cine e Costică, nene? zic toţ i t r e i deoda tă .

— P ă i n u v ' a m s p u s ? zice B e r e c h e t î n t o r c â n d capu l delà f e reas t r ă .

— Nu.. . — Cost ică e t a t ă l I rmei . . . , adică , so-

c r u - m e u . — Aşa. .! fac jucă to r i i , d â n d d in cap

a p a g u b ă . Păi . . ! a tunci . . . n ' a m făcu t n i ­mic .

A e r u l p ă t r u n d e a p r i n fe res t re , a d u ­când r ăcoa rea m ă r i i şi conduc to ru l a-n u n ţ ă în l u n g u l p e r o n u l u i :

— Constanţa . . . !

14 Decembrie 1940 UNIVERSUL LITERAR 5

(Fragment dintr'o n u v e l ă ) ŞL p ă r i n t e l e M a t e i şi V i ş a n , g ă s i s e r ă c u c a l e că A n ­

g h e l i n a , e r a p o t r i v i t ă p e n t r u Ş t e f a n . I o n , b ă r b a t u l ei , m u r i s e o p e r a t î n s p i t a l u l m i l i t a r la C l u j . N u s t ă t u s e c u e l d e c â t o l u n ă , ş i p l e c a s e c a să n u s e m a i î n t o a r c ă . A a ş t e p t a t f e m e i a d o i an i , ş i la î n d e m n u l a l o r e i , s'a h o ­tăr î t s ă s e m ă r i t e d i n n o u . C â ţ i v a f l ă c ă i a n d r i , c u m u s ­t a ţ a d e a b i a m i j i t ă , î i d a u t â r c o a l e î n f i e c a r e s e a r ă . A n -g h e l i n a ş t i a î n s ă că n u v a i e ş i l a c a p ă t c u n i c i u n u l d i n ei , a ş a că d e la o v r e m e , d e c â n d V i ş a n p u s e s e o c h i i p e Ş t e f a n , s e f ă c u s e m a i g o s p o d i n ă , c ă u t a m e r e u s ă s e î n ­t â l n e a s c ă î n d r u m c u e l , să -1 o p r e a s c ă , s ă - i v o r b e a s c ă . D e c â t e or i î l v e d e a t r e b ă l u i n d p : i n Ogradă, c â n t a , f ă c e a g ă l ă g i e p e n t r u a-1 f a c e a t e n t .

L a î n c e p u t , Ş t e f a n m u n c i t d e a l t e g â n d u r i ş i p o n o a s e , n ic i n u ş i - a d a t c u s o c o t e a l a c a r e ar fi c a u z a s c h i m b ă r i i A n g h e l i n e i . Ca orrautl. G â n d e a c ă a r e şi e a v r e u n i u b i t şi c ă az i m â i n e v a s f â r ş i c u v ă d u v i a , f e m e e t â n ă r ă şi f r u m o a s ă c u m e r a . D e - 1 î n t r e b a d e v o r b ă , î i r ă s p u n d e a c u b u n ă v o i n ţ ă ; d e - i c e r e a o u n e a l t ă , i - o d a ou p r i e ­t e n i e . In s e a r a d e l ă s a t a s e c u l u i a f o s t c h e m a t la p ă r i n ­t e l e . C u m î n t â r z i a s e p r i n sa t , a a j u n s t o c m a i î n t o i u l m e s e i . I - a g ă s i t a c o l o ş i p e V i ş a n ş i p e A n g h e l i n a . N ' a p r e s u p u s n i m i c ; V i ş a n e r a c â n t ă r e ţ l a b i s e r i c ă ; A n g h e ­l i n a f u s e s e c u n u n a t ă d e p ă r i n t e l e . O r i c e b ă n u i a l ă n u p u t e a fi î n t e m e i a t ă .

A u p e t r e c u t î n t o a t ă l e g e a . Ş t e f a n c h i a r s 'a c a m î n ­t r e c u t ou b ă u t u r a , p o a t e p r i m a o a r ă î n v i a ţ a lu i . L e - a p o v e s t i t p e u n d e a u m b l a t , c e - a pă\it; c e l - a î n d e m n a t să s e o p r e a s c ă la S a l c i a . C â ş t i g a s e î n t r ' o v r e m e b a n i f r u m o ş i . A t u n c i a c u n o s c u t f e m e e a u n u i o f i ţ e r m o r t în-răsboiiu, o a r e i -a t o c a t t o a t e p ă r ă l u ţ e l e şi l - a d a t p e u ş ă a f a r ă . P e u r m ă s'a d e s g u s t a l d e v i a ţ ă . A i n t r a t i n t e n d e n t la o d o a m n ă b ă t r â n ă . Ii a d m i n i s t r a d o u ă c o r p u r i d e c a s e , d e u n d e c â ş t i g a d e a s e m e n i b u n e p a r a l e . S'a î m b o l n ă v i t d e a p e n d i c i t ă şi i - a c h e l t u i t c u d o c t o r i i . A s t f e l s'a f ă c u t d e s'a o p r i t î n S a l c i a .

P o v e s t e a f r u m o s , c u m u l t e î n t o r s ă t u r i . A n g h e l i n a n u - l m a i s l ă b e a d i n och i . S i m ţ e a în p i e p t u n g h i m p e . N i c i ­o d a t ă n u f u s e s e î n f i e r b â n t a t ă ca a t u n c i ; n i c i o d a t ă n u - ş i d ă d u s e s e a m a , ca a t u n c i , că i u b e ş t e . Ş t e f a n i s e p ă r e a a ş a d e f r u m o s ; v o r b a l u i î i m â n g â i a s u f l e t u l ca n i ş t e a r i p i n e v ă z u t e .

P ă r i n t e l e a p r i n s c l i p a c â n d Ş t e f a n e r a m a i b i n e d i s ­p u s , ş i i - a z i s c u r t e n i t o r , i n v o c â n d m o t i v u l s i n g u r ă t ă ţ i i :

— Ei , ş i - a c u m F ă n i c ă t r ă e ş t i ca u n c u c ! O m t â n ă r ,

c e t e a f l i !... A n g h e l i n a p l e c a s e p r i v i r e a . — P ă r i n t e , ş i d u m n e a t a !... — N ' a r fi b i n e s ă ţ i - o d a u p e f i n a A n g h e l i n a ? . . . Ce

z i c i F ă n i c ă , n 'ar fi b i n e ?... Ş t e f a n a s ă r i t ca m u ş c a t d e u n ş a r p e . Ş i - a d a t s e a m a

n u m a i d e c â t că s e g ă s e a î n t r ' u n c e r c h o t ă r î t să -1 c o n v i n ­gă . M a i a l e s c u v â n t u l p ă r i n t e l u i M a t e i a t â r n a m u l t p e n ­t r u e l . A p r o a p e c ă n u î n d r ă s n e a s ă - i r ă s p u n d ă . D e o d a t ă v ă z u î n f e r e a s t r ă c h i p u l F l o r i c ă i . I i z â m b e a . Ca î n z i u a n u n ţ i i lor . A p o i s e î n t u n e c ă • l a f a ţ ă , p a r c ă o f u r t u n ă s 'ar fi a b ă t u t a s u p r a ei . F l ă c ă r i î i ţ â ş n e a u d i n p u p i l e . S e s t r â m b a la e l . II c e r t a , î l ura . S e s i m ţ e a v i n o v a t c a u n c r i m i n a l , o a r e - ş i d ă s e a m a d u p ă s ă v â r ş i r e a g r o a s n i -c u l u i ac t , că o r i c e î n c e r c a r e d e r e a b i l i t a r e e i n u t i l ă . V r o i a să s c o b o a r e m a i a p r o a p e d e e l , s ă - i s p u n ă că o p u t e r e m a i m a r e d e c â t a lu i , h o t ă r î s e aşa. . .

— V ă a r d e d e g l u m e p e s o c o t e a l a m e a , f ă c u Ş t e f a n ca p e n t r u a c o n t r a b a l a n s a g e s t u l r e v o l t ă t o r .

— N u ! N u !... V o r b e s c s e r i o s , F ă n i c ă . . . Ş t e f a n î ş i f ă c u o c r u c e , z â m b i n d s a r c a s t i c . T o ţ i î l p r i ­

v e a u , n u f ă r ă c u r i o z i t a t e , a ş t e p t â n d s ă v a d ă c u m v a r e a c ţ i o n a p â n ă la c a p ă t . P ă r i n t e l e , care-1 ş t i a o m j u d e ­cat , n u s e s i n c h i s e a d e r ă s p u n s u l lu i ş i n i c i d e m i n a f ă c u t ă . P e al î l i n t e r e s a h o t ă r î r e a d e m â i n e s a u p o i m â i ­n e , c ă c i f ă r ă î n d o i a l ă , Ş t e f a n v a c e r e u n t e r m e n c a să g â n d e a s c ă a s u p r a p a s u l u i p e c a r e a v o a să -1 facă . . .

— T a i c ă , d e c e să s t r i c ă m m â n d r e ţ e d e p e t r e c e r e c u c h e s t i i d ' a s t e a ?... V o r b i m n o i p e s t e d o u ă s a u t r e i z i le . . . Că d o a r n'a i n t r a t v r e m e a ' n sac. . .

— A c i t e v r e a u F ă n i c ă !... — S ă t r ă i e ş t i p ă r i n t e !... A n g h e l i n a s e g u r l u i a c a o p o r u m b i ţ ă . T u r n a î n p a h a r e

şi n u m a i c o n t e n e a s ă s p u n ă c u m îş i b ă t e a j o c d e f l ă c ă i i oar i v e n e a u p e l a ea . Ş t e f a n , f ă r ă s ă f i e o b s e r v a t , o p r i ­v e a p e s u b s p r â n c e n e . N u - i p l ă c e a n i c i d e fr ică . A u z i s e m u l t e d e s p r e e a ş i c u t o a t ă g a r a n ţ i a p ă r i n t e l u i M a t e i , n u a v e a n i c i o î n c r e d e r e .

L a c â t e v a z i l e s 'au î n t â l n i t p e n e g â n d i t e î n g a r ă . M e r ­g e a ş i p ă r i n t e l e la T u r n u , la u n p r o c e s . Ş t e f a n s e d u c e a ca s ă t â r g u i e . S e î m p l i n i s e u n a n d e l a n e n o r o c i r e a c e a m a r e ; t r e b u i a s ă f a c ă o p o m a n ă p e m ă s u r a p u t e r i l o r lu i , că a l t f e l , v o r b e a l u m e a . S g â r c i t n u e r a , t o c m a i d e a c e e a , v r e a s ă a r a t e că n u ş i - a u i t a t n e v a s t a , c o p i l u l ş i s o c r u l .

S 'au a ş e z a t î n a c e l a ş c o m p a r t i m e n t , f a ţ ă ' n f a ţ ă , ca s ă f i e m a i la l a r g u l lor .

— G u v e r n u l ă s t a n o u , c e n e - o m a i f a c e , t a i c ă ? C i t e a m eri că a u u n p r o g r a m t a r e î n c ă r c a t !

— P r o g r a m e l e r ă m â n p e h â r t i e , F ă n i c ă ! . . . v o r b i ou u r ă p ă r i n t e l e M t e i c a r e n u î m p ă r t ă ş e a d o c t r i n a p a r t i d u l u i d e l a c â r m ă . I i ş t i u e u p e to ţ i !... H e h e !... A z i e g r e u s ă î m p a c i p o p o r u l ! N u t e u i ţ i t u c o l e a ' n s a t l a n o i c â t d e a n e v o i e m e r g t rebur i l e . . . F i e c a r e v r e a c â t e c e v a !... C i c ă sa l e d a i ! D e u n d e , n e n i ş o r u l e ?!... De n u , se s u p ă r ă şi t r e c e î n p a r t e a c e a l a l t ă !...

— T o c m a i , a u z e a m că N ă s t a s e F i r e a , u m b l a p e l a p r e f e c t u r ă c u l i m b a d e - u n c o t să -1 f a c ă a jutor . . .

— P o f t i m d e v e z i !... E l c a r e - a s c h i m b a t c i n c i p a r t i d e p â n ă - a c u m , v r e a a j u t o r ! C e s ă m a i z i c d e a l ţ i i car i n u s 'au c l ă t i n a t d e c â n d î i c u n o s c e u d e l â n g ă S l ă t e s c u ? ! D o a m n e , D o a m n e c e ţ i - e ş i c u l u m e a as ta! . . . Z ă u , d a c ă n u s â n t n e b u n i ! A u z i , N ă s t a s e F i r e a , a j u t o r d e p r i m a r !... C i n e d i a v o l u l l - o b ă g a î n s e a m ă şi p e e l , e u n u ş t iu! . . .

— E h t a i c ă !... P l o c o n u l e u n d e e !... C u r c a n i i ce i m a r i c â t v i ţ e l u l c a r e - i u m b l ă p e b ă t ă t u r ă !... I a s ă v e z i s f i n ţ i a ta că p e n t r u u n c u r c a n s a u doi , N ă s t a s e a j u n g e p l a n u l !...

— Că n'o f i î n d r ă c i t !... — O s ă m a i v o r b i m !... — T u d e c e n u t e - a i a m e s t e c a t l a e i ? C i o l a n u l e r a a l

t ă u a c u m . N i m e n i n u e c o n t r a ta î n sat . Şi m a i e r a m şi e u la m i j l o c . Că să n u c r e z i t u m ă F ă n i c ă t a t ă , că n u m ă î n t r e a b ă p r e f e c t u l ş i p e m i n e d a c ă u n u l m e r i t ă s a u n u m e r i t ă !... O i u fi e u d e a l t ă c u l o a r e , d a r o r i c u m s u n t p o p ă ' n s a t !... C h i a r az i a m să t r e c p e la e l ! ...

— Ş i n'ai s ă fac i n i m i c ! . . . — N ' a m s ă fac , p e n t r u c ă n ' a m n i m i c c u o a m e n i i . F a c ă - ş i

d e cap. . . L e - a v e n i t ş i l o r r â n d u l a c u m , c e să m ă p u n

e u p r i c i n a !... D a r p e N ă s t a s e F i r e a n u - l v r e a u . A r e s ă - ş i a d u c ă e l a m i n t e t o c m a i a c u m d e c e - a f ă c u t !...

— F u g i d e - a c i , t a i c ă , l a s ă o m u l s ă t r ă i a s c ă !... V r e i s ă n e a p r i n d e m p a e 'n c a p c u e i ?... c ă u t ă s ă - 1 d o m o l e a s c ă S t e f a n .

— N u - l i er t ! N u - l i e r t p e n t r u to t a u r u l d e p e p ă ­m â n t !... S ă - ş i r o a d ă u n g h i i l e d e n e c a z . E la m â n a m e a . . . P r e f e c t u l m i - a f o s t c o l e g d e şcoa lă . . . A m s ă t e r e c o m a n d p e t i n e , F ă n i c ă !...

— Pălrinte, s ă n u f a c i u n a oa a s t a ! M a i c a D o m n u l u i , n u îîunt e u d e s t u l d e n e c ă j i t ! C e - m i t r e b u i e m i e p r i m ă r i e ? A r z - o f o c u l s'o a r z ă !... A i a e b l e s t e m , n u f a l ă !... P a r c ă n u ş t i u e u ! . . . Z ă u t a i c ă s ă n u fac i u n a c a a s t a , că m ă s u p ă r !... v o r b i c u c o n v i n g e r e Ş t e f a n .

— D a r n i c i p e N ă s t a s e n u - l las . . . — T r e a b a d u m i t a l e !... Ş t e f a n , c h i a r f ă r ă p r o p u n e r e a p ă r i n t e l u i M a t e i ar fi

p u t u t i n t r a la p r i m ă r i e . To ţ i s ă l c i e n i i ţ i n e a u m o r ţ i ş a s t a . S p u n e a u u n i i , m a i c u s e a m ă p e la c o l ţ u r i u n d e s e g ă s e a u î n d e s e a r ă : — Ia, să -1 î n c e r c ă m şi p e B o b a n c u ! . . . C u m l e -o u e ş t e v i t e l e şi o r ă t ă n i i l e , o şti v r e u n l e a c şi p e n t r u p r i ­m ă r i e ? I - a s p u s c h i a r V i ş a n c a r e v e n e a î n f i e c a r e s e a r ă p e la el . î ş i p u n e a u a m â n d o i c a n d i d a t u r a p e o l i s t ă i n d e ­p e n d e n t ă . N u - i p l ă c e a l u i î n s ă s ă i s e p l o c o n e a s c ă o m u l s i s ă - i z i că „ d o m n u l e p r i m a r " , i ar p e d i n d o s să -1 î n j u r e .

D u p ă m a s ă , t r e n u l m a i a v e a d o u ă m i n u t e p â n ă să p l e c e ş i p ă r i n t e l e n u s o s i s e c u t o a t e că s e îmiţeleseseră l a t r i ­b u n a l că m e r g e a c a s ă n e a p ă r a t .

Ş t e f a n îş i c u m p ă r a s e t o a t e c e l e d e t r e b u i n ţ ă ş i l e f ă c u s e d o u ă p a c h e t e ca s ă - i f i e m a i u ş o r d e p u r t a t . S e g ă s i s e i n t â r g c u u n c a m a r a d d e a r m a t ă şi s e o m e n i s e r ă d i s ­c u t â n d v e r z i şi u s c a t e p â n ă să s o s e a s c ă o r a p l e c ă r i i . A -d u s e s e v o r b a d i n n o u d e F l o r i c a , ş i - i v e n i s e s ă p l â n g ă c u h o h o t e . P r i e t e n u l s e u i t a l a e l c u o c h i i m a r i ş i n u ş t i a c e s ă - i s p u n ă . II c u n o s c u s e p e Ş t e f a n B o b a n c u o m r ă u î n a r m a t ă . Era s e r g e n t . T o ţ i s e v ă i e t a u d e e l . O m î n c h i s la s u f l e t .

P ă r i n t e l e M a t e i a a p ă r u t p e p e r o n î n u l t i m u l m o m e n t , c â n d i m p i e g a t u l d a s e m n a l u l d e p l e c a r e . E r a tot u n l a c d e n ă d u ş e a l ă . D e a b i a a a p u c a t să s e u r c e .

— C e - a i î n t â r z i a t a t â t a , t a i c ă ? î l î n t r e b ă n u f ă r ă c u ­r i o z i t a t e Ş t e f i l i .

— P r e f e c t u l , f i - ţ i - a r p r e f e o t u l p e D u n ă r e s ă - ţ i f ie!. . . El e d e v ină . . . Ş i N ă s t a s e a l n o s t r u !... A m l u a t m a s a c u toţ i !... v o r b e a e l g â f â i n d , ş t e r g â n d u - s e d e s u d o a r e p e f r u n t e , p e la t â m p l e , p e d u p ă c e a f ă .

— Ei, ş i c u m a r ă m a s ?... — L a s ă - 1 m ă F ă n i c ă să m ă n â n c e ş i e l o p â i n e !... E o m

o u n , p r ă p ă d i t u !... g

— A ş a e c ' a m a v u t d r e p t a t e ?!... P ă r i n t e l e l ă s ă c a p u l î n p ă m â n t , r u ş i n a t . Z ă p a d a p e c â m p a t i n g e a d o u ă p a l m e . S u b e a c a s u b o

p l a p u m ă c ă l d u r o a s ă , g r â u l r ă s ă r i t f r u m o s d e c u t o a m n ă s e o d i h n e a ca u n c o p i l î n s c u t e c e . C ât s e v e d e a c u o c h i i p e f e r e a s t r a vagonufjui , n u m a i o m a n t i e a l b ă s t r ă l u c i t o a r e . S o a r e l e , c ă l d u ţ , î ş i p l i m b a r a z e l e p e f r u n t e a z ă p e z i i , î n -c u n â n d u - i - o c u g h i r l a n d e l e lor .

P r i v i n d p e f e r e a s t r ă , Ş t e f a n d e s c h i s e v o r b a :

— D ö c ' o v r e a S f â n t u l , i a r a v e m b e r e c h e t a n u l i s t a ! — A s t a n e t r e b u e n o u ă , m ă F ă n i c ă : g r â u l e ţ , p o r u m b a ş

ş i o l e c u ţ ă d e v i n i ş o r la t o a m n ă şi s ă v e z i c e g u v e r n a r e b u n ă n e d a u d o m n i i d e la p u t e r e . . . S ă v e z i t u c e m a i n u n t ă - i t r a g e m n o i !... Z â m b i p ă r i n t e l e c u î n ţ e l e s .

Ş t e f a n s e î n r o ş i p â n ă î n s f â r c u l u r e c h i l o r . S e u i t ă d r e p t in o c h i i p ă r i n t e l u i .

— M a i b i n e m ă f a c p r i m a r ! . . . P ă r i n t e l e M a t e i i s b u c n i în tr 'o g ă l ă g i e d e r â s d e s e s g u -

du i to t v a g o n u l . O a m e n i i c a r i n u a u z i s e r ă r e p l i c a l u i S t e f a n s e î n t o a r s e r ă n e d u m e r i ţ i , p r i v i n d u - i .

— D e c e , m ă F ă n i c ă ? d e v e n i d e o d a t ă s e r i o s p ă r i n t e l e . — Z ă u p ă r i n t e , m a i b i n e m ă f a c p r i m a r , d e c â t s ă m ă

i n s o r c u A n g h e l i n a !...

D u p ă t o n u l ou c a r e c o n t i n u ă , p o p a o b s e r v ă că h o t ă ­r î r e a Iui Ş t e f a n e r a d e n e s d r u n c i n a t . U i t ă t u r a lu i , n u b l â n d ă , d a r s u p u s ă , ca d e s e r v a d u n a t d e p e d r u m u r i , s e s c h i m b ă î n t r u n a d e j a n d a r m c a r e v r e a s ă l e g e î n l a n ţ u r i u n p u ş c ă r i a ş . R e f l e x e l e o c h i l o r n u s p u n e a u n i m i c d e o s e ­bit , d a r j o c u l lor, c o n f u z , r e g i z a t c u m u l t ă p r i c e p e r e d e s t ă p â n i r e a d e s i n e , — a r ă t a că Ş t e f a n s e s b u c i u m ă a d â n c i n s u f l e t u l lu i . î n g ă d u i s e p â n ă a c u m o r i c e , d i n t r ' o c r e ­d i n ţ ă că h o t ă r î r i l e u n c h i u l u i , p ă r i n t e l e M a t e i , e r a u j u ­d e c a t e , ş i n u - i v r e a d e c â t b i n e l e . S e a d ă u g a s e a p o i l i p s a a c e e a d e îradrăsneală d e a s e p r o p t i d i n t r ' o c o n v i n g e r e p r o p r i e î n p i c i o a r e l e l u i s o l i d e şi s ă s p u n ă : — n u m a i m e r g e a ş a ! F a c oe v r e a u e u !... N i m e n i n ' a r e d r e p t u l să m ă c o m a n d e !...

— B i n e , m ă i b ă e t e , e u n u s tărui . . . C r e d e a m n u m a i aişa că s ă f a c u n b ine . . . S u n t e ţ i ş i v o i v e c i n i , A n g h e l i n a a r e g o s p o d ă r i e a p r o a p e ca şi a ta, e v r e d n i c ă , e c u m i n t e , c u r ă -ţ ică . . . N u ţ i - e r u ş i n e s ă i e ş i c u e a î n l u m e . . . A ş a , s u n t e l e f e m e i c â t e vre i . . . C a t ă d e t e î n c u r c ă , n u m a i d e b a s m , c u v r e u n a !... S ă r a c e l ip i te . . . Ş t i e s ă - ţ i f a c ă o c i o r b ă ş i - o m â n c a r e ! A t â t !... P e c â n d d i n c o a c e , s e s c h i m b ă s o c o t e a ­la !... D a r c e s ă - m i b a t e u c a p u l d e g e a b a ! T u e ş t i s t ă p â n p e t i n e !

— A c i t e v r e a u p ă r i n t e , a c i t e v r e a u ! D e c e n u m'ai l ă s a t s ă v i u e u l a d u m n e a t a s ă - ţ i s p u n : — T a i c ă , n u m a i p o t s i n g u r . S u n t g r e u t ă ţ i . M u n c ă m u l t ă ; g o s p o d ă r i e g r e a . K a i s ă g ă s i m o c r e ş t i n ă !

P ă r i n t e l e s e s i m ţ i m u s t r a t . Ş t e f a n a v e a d r e p t a t e . Ş t i e

ş i e l p r o v e r b u l d i n b ă t r â n i c ă n u n t ă c u s i l a n u s e f a c e .

— D e !... f ă c u p ă r i n t e l e c ă i n d u - s e . A p r i n s e o ţ i g a r e ş i t r a s e d o u ă f u m u r i a d â n c .

— S p u n e - i a ş a ta i că , s ă - ş i i a g â n d u l d e l a m i n e ş i s ă - ş i caute . . . E u s â n t b ă t r â n p e n t r u ea ! a c c e n t u a Ş t e f a n .

S e d e t e r ă j o s d i n t r e n ş i s e d e s p ă r ţ i r ă d â n d u - ş i m â n a .

- •

— D r ă m u e ş t e - ţ i v o r b e l e , m u e r e n e s o c o t i t ă ! Ţ i - o i u u m ­p l e g u r a d e s â n g e , d e n u t e - i d o m o l i , s ă - ţ i v e z i d e n e c a z u l t ă u ! s e d e p ă r t a Ş t e f a n , s c r â ş n i n d d i n d i n ţ i , v â r î n d u - ş i m â i n i l e î n b u z u n a r e l e z ă b u n u l u i .

— A m m a i v ă z u t e u c ă p i a ţ i ca t i n e , b ă t u ţ i c u p a r u d u p ă c e a f ă !... N u m i - e f r i că m ă , n u m i - e fr ică ! B ă r b a t eş t i t u , m ă ? ! . . P t i u ! . . . Te-aiş s p â n z u r a s ă fi i a l m e u ! . . .

A n g h e l i n e i î i t o c a g u r a ca o m o a r ă . î ş i s u m e s e s e ş o r ţ u l în b r â u , b a r i ş u l i s e d e s l e g a s e d e s u b b ă r b ă i e ş i - i c ă z u s e p e u m e r i , c u o m â n ă g e s t i c u l a a m e n i n ţ ă t o r , i ar c u a l t a î ş i ş t e r g e a s p u m e l e d i n c o l ţ u r i l e gur i i . S e m ă n a cu o n e ­b u n ă , s c ă p a t ă d e la o s p i c i u , î n c o n j u r a t ă în tr 'o p i a ţ ă p u ­b l i c ă d e c u r i o ş i , c ă r o r a le d e m o n s t r a n e v i n o v ă ţ i a e i şi r ă u t a t e a o a m e n i l o r .

— N u m i - e f r i că , m ă !... N u m i - e f r i că ! C e v r e i ? N u m i - e fr ică. . .

Ş t e f a n c e opr i l o c u l u i . S e î n t o a r s e s p r e e a ş i d e t e d i n c a p g â n d i t o r .

— T a c i , m ă f e m e e , că m ă b a g i î n b e l e a ! . . . Tac i , m ă c o t o ­r o a n ţ ă b l e s t e m a t ă ! î i v o r b i e l p e u n t o n î m p ă c i u i t o r . P a r c ă ar fi r u g a t - o .

A n g h e l i n a s e u r c ă p e ş t a c h e t e l e g a r d u l u i ş i s t r i g ă a -m e n i n ţ ă t o r , d i n t o a t ă p u t e r e a r ă r u n c h i l o r :

— H u o , s t r i g o i u l e !... T r ă s n i - t e - a r s f â n t u l la m a s ă !... H o ţ o m a n u l e !...

Ş t e f a n n u m a i p u t u s u p o r t a ocara . C l o c o t u l d i n s u f l e t i s e r i d i c a s e p â n ă la m a t c ă . S e î n ă b u ş e a . G e m u ca u n t a u r c â n d s e s c o a l ă s ă p l e c e l a p ă ş u n e , î ş i s c u i p ă î n p a l ­m e , ş i s e r e p e z i ca o f u r t u n ă s p r e f e m e e a c a r e - 1 b l e s ­t e m a c u a c e e a ş i ură . C ă c i u l a î i c ă z u î n z ă p a d ă . N u s e î n t o a r s e s'o r i d i c e . D i n t r ' o m i ş c a r e s ă r i g a r d u l , p a r c ă n i c i n 'ar fi fos t . T r e m u r a . Ii î n f i p s e m â i n i l e î n p ă r , a p o i î i d e t e c â ţ i v a p u m n i p e s t e c a p . A n g h e l i n a m a i m u l t z ă p ă ­c i tă , î n c e p u s ă s b i e r e :

— M ă o m o a r ă !... A o l e u , m ă o m o a r ă ! s e t â n g u i . — N a ! c ă ţ e a s p u r c a t ă . . . n e t r e b n i c ă !... — N e a V i ş a n e , săr i că m ă o m o a r ă s t r i g o i u l !

V i ş a n , v e c i n u l , c u m s e a u z i c h e m a t , f u a c o l o . S t ă t u s e a s c u n s d u p ă u n p a t u l ş i n u - i s c ă p a s e n i c i o f ă r â m ă d i n t o a t ă î n t â m p l a r e a . D e m u l t a ş t e p t a să -1 î n c o l ţ e a s c ă p e Ş t e f a n la v r e u n b u c l u c . Ii j u c a î n o c h i o m u l ţ u m i r e ca r a z e l e d e l u m i n ă p e o g l i n d a a p e i . A c u m îl a v e a la m â n ă p e Ş t e f a n , o r i c e ar f i v r u t e l s ă s p u n ă . E r a u n u r tori to ţ i m e g i e ş i i că s ă r i s e s'o b a t ă p e A n g h e l i n a . . .

— Las^o b r e v e c i n e , să n 'o s tâ i ce s t i ! . . C e o m ! Iţ i p u i m i n t e a c u o m u e r e !...

Ş t e f a n r ă m a s e c u m â i n i l e î n ş o l d u r i . C ă z u s e în c a p c a n ă ca u n p o r u m b e l î n la ţ . Ş i c â t s e f e r i s e , ca d e g r o a p a d r a ­c u l u i !... V o r b e l e lu i V i ş a n , î i p ă l m i u i a u o b r a j i i ş i - i u s t u r a s u f l e t u l , p a r c ă i - a r fi t u r n a t v e n i n . S e u i t ă la e l , f ă r ă să -1 î n t r e b e p e n t r u c e n u ş i - a v ă z u t d e t r e a b ă , ca u n g o s ­p o d a r c u m s e c a d e . Ii e r a to t u n a . D a r to t e r a b i n e că a v e n i t şi i - a p o t o l i t m â n i a . C u m e g r e u d e m â n ă , c i n e ş t i e c u m o l o v e a ş i - i s c o t e a v r e u n o c h i , s a u o s c h i l o d e a , d e m a i f ă c e a ş i p u ş c ă r i e .

D u p ă c e s e d e p ă r t a , Ş t e f a n a u z i î n c ă v o c e a t ă i o a s ă a A n g h e l i n e i :

— N u l - a r m a i r ă b d a p ă m â n t u l !... S e o a - i - a r l i m b a F n g u r ă , d e v l ă j g a n !... S t r i g o i u l !... *

D o i j a n d a r m i , c u a r m e l e la u m ă r , b ă t u r ă la p o a r t ă Ş t e f a n t o c m a i î m b u c a c e v a . S e u i t ă p e f e r e a s t r ă , î i v ă z u b i n e , d a r n u s e n ă p u s t i a f a r ă . I n c r é e r îi î n c o l ţ i u n g â n d d u ş m a n .

C a s a l u i B o b a n c u , p e o a r e o p r i m i s e z e s t r e d e l a Tro f in , s e a r u n c a s u b d e a l u l G o r g a n i l o r , n u d e p a r t e d e g a r a . Z i d i t ă d i n c ă r ă m i d ă , c u p a t r u c a m e r e ş i - o t i n d ă , c o n -s o a l s v o p s i t e a l b a s t r u , u ş i c u b r o a ş t e a s c u n s e , a c o p e r i t ă c u f i er g a l v a n i z a t , a r ă t o a s ă , d e j u r î m p r e j u r c u b e t o n , e r a u n a d i n t r e c e l e m a i f r u m o a s e d i n S a l c i a . N i c i p e d i n ă u n t r u n u e r a d e a r u n c a t . D e c â n d v e n i s e ac i , Ş t e f a n c u m p ă r a s e o s u m e d e n i e d e l u c r u r i , c u m v ă z u s e ş i e l p e u n d e î l p u r t a s e r ă p a ş i i p r i b e g i e i .

J a n d a r m i i b ă t u r ă d i n n o u , d e a s t ă d a t ă c u fur i e . C â i n i i se r e p e z i r ă m â n i o ş i î n l a n ţ u r i , s ă r i n d d e - o p r ă j i n ă d e l a p ă m â n t . A n g h e l i n a i e ş i s e p e p r i s p ă ş i s e f ă c e a c ă n u v e d e .

Ş t e f a n îşi r ă v ă ş i p u ţ i n p ă r u l , t r a s e o d u ş c ă d e v i n d i n d o n d a d e p e l a v i ţ ă ş i s e d u s e c a l m , c u o c h i i l i m p e z i s p r e ei . J a n d a r m i i s a l u t a r ă r e s p e c t u o s . Ş t e f a n l e s t r â n s e m â n a .

— C e - i f ă r t a ţ i ? C e v â n t v ă a d u c e p e l a m i n e ? ! . . . î i î n t r e b ă z â m b i n d .

— I a c a , n e - a t r i m e s d o n ' ş e f să m e r g i p â n ă la post . . . N u ş t i u c e - a r e c u d u m n e a t a ! v o r b i u n u l m a i î n ţ e p a t .

— B i n e , v i n n u m a i d e c â t !... — S ă n u în târz i i , n e a Ş t e f a n e , că p e u r m ă n e - o c ă p ă ­

t ă m n o i !... s e d e p ă r t a r ă băeţ i i . . . — D e c â t s ă - m i i a u c ă c i u l a ş i - s acolo . , — S ă t r ă e ş t i !... — D o a m n e - a j u t ă !... î ş i l u ă b a s t o n u l p e m â n ă ş i p o r n i c ă t r e p r i m ă r i e , căc i

a c o l o e r a ş i p o s t u l d e j a n d a r m i . D e c e l - o fi c h e m a t ? V r e - u n p r o c e s ? D e s i g u r , l - a d a t A n g h e l i n a î n j u d e c a t ă . L a u r m a u r m e i v a s p u n e t o t u l a ş a c u m a fos t . N ' a r e să p i a r d ă n i m i c . Ş e f u l e o m î n ţ e l e g ă t o r . S e v o r j u d e c a . O a m e n d ă , o c o n d a m n a r e d e - o l u n ă . V a s u f e r i , d a r p e u r m ă ,

d e C O N S T . E N E

a r e s o o m o a r e . L a g â n d u l a c e s t a , Ş t e f a n s e c u t r e m u r ă . D a , s'o o m o a r e ! T o t p u ş c ă r i a v a v e n i ş i d u p ă a s t a . M a i b i n e s ă î n d u r e el . . .

P e d r u m s e î n t â l n i c u N ă s t a s e . A j u t o r u l d e p r i m a r a p r o a p e că-1 î m b r ă ţ i ş a . A u z i s e că Ş t e f a n a s u s ţ i n u t m u l t p e l â n g ă p ă r i n t e l e ş i l - a c o n v i n s , s ă - ş i d e a a v i z u l p e n t r u n u m i r e a lu i î n p r i m ă r i e . N u ş t ia c u m s ă - i m u l ţ u m e a s c ă .

— U n d e m e r g i n e n e Ş t e f a n e ? z i s e N ă s t a s e , g a t a s ă s e d e s p a r t ă .

— M'a c h e m a t p â n ă la post . . . M ă d u c s ă v ă d c e a u cu m i n e . . . C i n e ş t i e c e b e l e a o m a i fi !...

— B i n e că m i - a d u s e i a m i n t e ! ş i -1 t r a s e m a i l a o p a r t e d i n m i j l o c u l d r u m u l u i . V e z i că n u e b ine . . . T r e c u i ş i e u p e - a c o l o . S e v o r b e a d e t ine . . .

— D e s p r e c e ? f ă c u n e r ă b d ă t o r Ş t e f a n , d a r i m e d i a t îş i r e c a p ă t ă c a l m u l c a r a c t e r i s t i c .

— N ' a m î n ţ e l e s b i n e ! S e f e r e a u . . . C e v a p e şopt i te . . . — E h !... L a s ă - i d r a c u l u i , n'o s ă - m i t a i e g â t u l !... Ş e f u l d e p o s t e r a n e g r u d e m â n i e . N a s u l lu i r o ş u d<;

b ă u t u r ă ca o p ă t l ă g e a c o a p t ă , d e v e n i s e v â n ă t . O c h i i î n o ­t a u î n s â n g e . S c r i a c e v a , t a r e n e r v o s , î n t r ' u n r e g i s t r u , la m a s a lu i . L a a l tă m a s ă , s ta p a r c ă p u s î n ţ e a p ă , d o c t o r u l v e t e r i n a r , r ă s f o i n d u n z iar , p i c i o r p e s t e p i c i o r , ş i f u m a .

C â n d i n t r ă , ş e f u l r i d i c ă o c h i i , d a r îi p l e c ă i m e d i a t i n r e g i s t r u . D o c t o r u l n i c i n u s e s i n c h i s i . Ş t e f a n î ş i r e z i m ă b a s t o n u l d e p e r e t e , l ă s ă c ă c i u l a p e u n s c a u n şi s e d u s e la m a s a p l u t o n i e r u l u i :

— S ă t ră i ţ i d o m ' l e ş e f ! î n c l i n ă e l d i n c a p , f ă r ă n i c i o t r e m u r a r e î n g l a s .

Ş e f u l i s b u c n i ca u n v u l c a n : — T u eş t i m e d i c v e t e r i n a r ?... D o c t o r u l a s v â r l i z i a r u l . — N u , r ă s p u n s e c u g u r a p e j u m ă t a t e Ş t e f a n . . . — N u eş t i ! B u n "... A t u n c i p e n t r u c e t e o c u p i c u m e ­

s e r i a a s t a ? P e n t r u c e fac i p e d o c t o r u l ? P e n t r u ce , B o -b a n o u l e ? s t r i g ă c â t î l l u ă g u r a ş e f u l .

Ş t e f a n s e t r a s e do i p a ş i î n a p o i , d a r n u - l <0ăbi dilo>, c u p r i v i r e a . A p o s t r o f a a c e a s t a n u - l i n t i m i d a . D i n c o n t r a , î i da c u r a j . U n c u r a j f ă r ă m a r g i n e , b o l n a v

— T u n u ş t i i că a v e m î n c o m u n ă u n d o c t o r ? T u n u şt i i c ă e o p r i t d e l e g e s ă t e o c u p i oU a ş a c e v a ? A i v r e u n act , c a r e s ă - ţ i d e a d r e p t s ă p r a c t i c i m e s e r i a a s t a ? A t u n c i c u m ? T e - a i t r e z i t în tr 'o n o a p t e c ă poţ i v i n d e c a v i t e l e o a m e n i l o r . Că eş t i doc tor ! . . . C u m s e p o a t e a s ta , B o b a n -c u l e ! s b i e r a , c u s p u m e la g u r ă , ş e f u l d e p o s t .

— N u s u n t e u d e v i n ă , d o m n u l e ş e i !... — T a c i ! S ă n u v o r b e ş t i ! N u eş t i t u v i n ă ? D a r c i n e e?

E u ? E u s u n t d e v i n ă că l e o m o r i o a m e n i l o r v i t e l e ? E u ? !... P u ş c ă r i a t e m ă n â n c ă , B o b a n c u l e ! P u ş c ă r i a !...

— Ia să a u z i m c e s p u n e ! i n t e r v e n i d o c t o r u l v e t e r i n a r c u s a r c a s m .

— Ş t i u d e s p r e c e e s t e v o r b a . L ă s a ţ i - m ă s ă v ă p o v e s t e s c c u m s'a î n t â m p l a t . . .

In a c e s t m o m e n t i n t r a r ă p ă r i n t e l e M a t e i ş i c u V i ş a n . D o c t o r u l l e s t r â n s e m â n a m i ş c a t ş i - i p o f t i p e s c a u n e . Părinte l le , c u m d e t e o u o c h i i d e Ş t e f a n , î i v e n i s ă .cadă j o s . î n s c e n a r e a r e u ş i s e p â n ă ac i .

— . . .Cl ipcea m'a c h e m a t s ă - i î n ţ e p u n b o u d e sp l ină . . . — D e c e t e - a c h e m a t p e t i n e ş i n u p e d o m ' d o c t o r ? îl

î n t r e r u p s e e n e r v a t ş e fu l , p e n t r u a - ş i m a n i f e s t a a u t o r i t a t e a ş i î n p r e z e n ţ a n o u i l o r v e n i ţ i .

— N u ş t i u !... U n i i s p u n că d o m n u l d o c t o r n u s e p r i ­c e p e !... c o n t i n u ă Ş t e f a n .

A f o s t o a d e v ă r a t ă r u m o a r e . M e d i c u l a s ă r i t l a e l să-1 p l e s n e a s c ă .

— S ă n u d a i î n m i n e , d o m ' l e doctor! . . . P ă r i n t e l e M a t e i i - a l in iş t i t . . . — M ' a m d u s . C u t o a t ă i n i m a , r e l u ă B o b a n c u , o a r e c u m

s a t i s f ă c u t . D e c e să n u f a c i b i n e o m u l u i c â n d p o ţ i ? E r a î n s ă p r e a t â r z i u . I - a m s p u s r ă s p i c a t lu i C l i p c e a , n u o d a t ă , d e n o u ă ori , că n u g a r a n t e z d a c ă i s e m a i s c o a l ă bou l . N i c i n'a v r u t s ă a u d ă . A v e a d r e p t a t e o m u l . C u m s p u n e a ş i e l : — c h i a r d a c ă m o a r e , c e l p u ţ i n s u n t î m p ă ­c a t î n s u f l e t u l m e u că l - a m î n ţ e p a t , î n c e r c â n d s ă - 1 scap-N'a a v u t noroc . . .

— T r e b u i a să n u t e a m e s t e c i , s e r ă s t i d o c t o r u l . D a c ă n u m'a c h e m a t p e m i n e , să -1 fi l ă s a t să m o a r ă . . . D e a i a n u s e p o a t e f a c e n i m i c b u n î n s a t u l i s ta .

— S e c u n o a ş t e că e ş t i t â n ă r , d o m n u l e doctor . . . S ă m a i t r e a c ă v r e o c â ţ i v a a n i şi s u n t s i g u r că n'ai s ă m a l v o r b e ş t i aşa. . .

— N u că s u n t t â n ă r , d a r ă s t a e a d e v ă r u l . S e a m e s t e c a to ţ i u n d e n u l e f i e r b e oala . . . E, ia s p u n e - m i a c u m , c e - a i s ă f a c i c â n d v a t r e b u i s ă p l ă t e ş t i b o u l l u i C h i p c e a ?

— II p l ă t e s c , d a c ă v a fi n e v o e . . . Dair n'aire e l i n i m a a ş a d e s p u r c a t ă , p e n t r u c ă ş t i e că n u s u n t v i n o v a t c u n i m i c . . .

— C u m n u e ş t i v i n o v a t , d a c ă t e - a r e c l a m a t ? s ă r i ca a r s ş e f u l d e p o s t . C u m n u e ş t i ? S u n t e ţ i a i c i d e c a p u l v o s t r u , f a c e ţ i c e v r e ţ i ! N u m a i e x i s t ă a u t o r i t a t e , n i m i c ? !

— D o m n u l e şef, v r e a u să v ă d ş i e u r e c l a m a ţ i a . D a c ă e f ă o u t ă d e C l i p c e a , o h i a r a c u m m ă d u c l a e l a c a s ă , ş i - i p l ă t e s c v i ta . . .

—• Crez i t u că o r i c i n e a r e p o f t ă , p o a t e să u m b l e î n d o s a r e , să a f l e s e c r e t e l e i n s t i t u ţ i i l o r ?

V i ş a n s t a ca p e s p o n c i . L ă s a s e o c h i i în j o s , ca b ă t u t . P ă r i n t e l e c i t e a z iaru l .

— V r e a u s ă v ă d n e g r u p e a l b !... s t ă r u i Bűbamou. . . — P a r c ă a m fi fraţ i , n u ? i - o r e t e z ă şefufl. — M a i b i n e d ă c a l e a o d e c l a r a ţ i e d e c e l e î n t â m p l a t e şd

v o m v e d e a n o i c u m s o l u ţ i o n e a z ă j u s t i ţ i a c a z u l a c e s t a ! î i î n t i n s e m e d i c u l o f o a e d e h â r t i e . A r e s ă - ţ i t r e a c ă p o f t a d e m e d i c i n ă c l a n d e s t i n ă .

Ş t e f a n l u ă h â r t i a , s e u i t ă la ea , ş i s e a ş e z ă l a m a s ă să s cr i e .

D u p ă c e t e r m i n ă d e scr i s , — î n c a r e t i m p c e i l a l ţ i d i s c u ­t a s e r ă a l t e Chest iuni — Bobaniou s e a d r e s ă f o a r t e c u v i i n ­c i o s d o c t o r u l u i , p e u n t o n c o n v i n g ă t o r :

— E u n u m ' a m d U s b u s n a n i c i o d a t ă p e s t e o a m e n i . P ă ­r i n t e l e e ac i m a r t o r . E a d e v ă r a t t a i c ă , s a u n u ? S p u n e s f i n ţ i a ta , c a r e - i a d e v ă r u l ? Ei m ' a u c h e m a t . A m s u f l e t p ă c ă t o s , d o m n u l e d o c t o r . D e - o i a s u f ă r . M i s e f a c e mala d e o r i c i n e . V ă d că n'ar t r e b u i . D a r n ' a m c e s ă m ă fac. . . D e a c u m , d l t f e l d e o m a m s ă f iu. . .

M e d i c u l s e u i t ă la e l a t e n t . O c h i i lu i Ş t e f a n m ă r t u r i s e a u n e v i n o v ă ţ i e ; v o r b e l e lu i , j u d e c a t e , î l a r ă t a u ca p e u n o m î n t r e g .

— S ă v i i m â i n e p e l a m i n e ! . . . ц a p u s e d o c t o r u l i e z i n d . . . Lu i V i ş a n îi s c ă p ă r a u ooh i l d e m â n i e . I - a r fi v e n i t

s ă s e r e p e a d ă î n s p a t e l e d o c t o r u l u i ş i s ă - i s t r i g e c â t î l l u a g u r a că e u n p r o s t . P l a n u l era , c e l p u ţ i n i n i ţ i a l , c o m ­p r o m i s .

S e d e s p ă r ţ i r ă î n d o u ă d i r e c ţ i i : d o c t o r u l , p ă r i n t e l e şi V i ş a n i n t r a r ă î n p r i m ă r i e , iar B o b a n c u p l e c ă s p r e c a s ă , a b ă t u t

UNIVERSUL LITERAR 14 Decembrie 1940

Ѣ,

TEATRUL NAŢIONAL : ISA-BELA, REGINA SPANIEI, piesă în 10 tablouri de H. Ortner.

E o t r a d i ţ i e ca s p e c t a t o r u l s ă o a u t e , n e a p ă r a t , a d e v ă r u l i s t o r i c î n p i e s e l e i s tor i ce .

Nu. e s t e c a z u l u l t i m e i p i e s e p r e z e n t a t e d e T e a t r u l N a ţ i o n a l , p i e s ă p e c a r e î n l o c d e a o n u m i „ i s tor ică" , s ü n i e m tentaţi s'o n u m i m : „p ie să c u t e m ă " .

A u t o r u l a p r e f e r a t s ă p u n ă p e p l a n u l . E£ d o u i l e a a d e v ă r u l i s t o ­r ic , i n s i s t â n d a s u p r a t e m e i c e ş i - a p r o p u s s ă d e s v o l t e .

S u n t e m ou t o t u l d e a c e e a ş p ă ­r e r e c u d o m n u l H. O r t n e r a t u n c i c â n d îl p u n e p e e r o u l s ă u să s t r i ­g e că p e n t r u b i n e l e ţăr i i s a l e , r e ­numită i a o r i c e a l t e p r e j u d e c ă ţ i .

S a n c h e z d e C a r e r a î m b r a c ă h a i n a d e e r o u , i d e a l u l s ă u f i i n d m i n u n a t şi, c u m s e î n t â m p l ă î n ­t o t d e a u n a , a t â t d e g r e u d e î n ­d e p l i n i t .

E r o u l n u s e v a dai î n l ă t u r i d e l à m a r e l e s a c r i f i c i u a t u n c i c â n d e v o r b a d e b i n e l e ţăr i i sa l e .

N e - a i m p r e s i o n a t î n d e o s e b i o r e p l i c ă d i n p i e s ă : . .Mar i lor m a r ­tiri , l i s e r e c u n o a ş t e d r e p t a t e a аЬеь' d u p ă m o a r t e a lor".

S u n t p l i n e d e .un d u r e r o s a d e ­v ă r a c e s t e c â t e v a c u v i n t e a s u ­p r a c ă r o r a t r e b u e să c h i b z u i m a d â n c .

S a n c h e z d e C a r e r a e s t e u n e r o u î n a d e v ă r a t u l î n ţ e l e s a l c u v â n t u l u i . El o p u n e , t u t u r o r rnişelii l lor şi u n e l t i r i l o r d e l à C u r t e , cinistea' sa ş i l u m i n a i d e a ­l u l u i s ă u .

D a r c u m , î n t o t d e a u n a u m b r a p o a t e a t â t d e u ş o r a c o p e r i l u ­m i n a , e r o u l v a c ă d e a p â n ă la u r m ă , î n v i n s .

P e a l t p l a n , H . O r t n e r n e - a î n f ă ţ i ş a t ьро і l u p t a s u r d ă p e c a r e o d u c e a I s a b e l a , r e g i n a C a s t i l i e i d e c r e t a t ă î n t i t l u l p i e s e i d r e p t r e g i n ă a S p a n i e i , c u s o ţ u l e i , s l a b u l ş i î n f u m u r a t u l F e r d i n a n d r e g e a l Aragoraului .

I sabe la ' î n c e a r c ă s ă s c a p e ţ a r a s a d e p r e a m a r e a i n f l u e n ţ ă a pubere i p a p a l e , c a r e ar a j u n g e la a p o g e u p r i n n u m i r e a lu i T o r ­q u e m a d a ca m a r e i n c h i z i t o r . F e r ­d i n a n d e p r e a s l a b , p r e a r o s d e g e l o z i e p e n t r u a r e z i s t a u n e l t i ­r i lor lu i T o r q u e m a d a .

A c e s t e a a r fi p u n c t e l e p r i n ­c i p a l e d i n p i e s a lu i H. O r t n e r .

A u t o r u l d o v e d e ş t e a f i u n f o a r t e dib&Wu c u n o s c ă t o r a l g u s ­tului' p u b l i c u l u i .

P u t e m s p u n e că î n p i e s ă se a f l ă s c e n e p e n t r u o r i c e g e n d e s p e c t a t o r i .

D o m n i ş o a r e l e r o m a n t i c e a u p l â n s , a s t f e l , î n faiţa d r a g o s t e i n e f e r i c i t e c e - o p u r t a I s a b e l a f r u m o s u l u i S a n c h e z d e Carera .

P u b l i c u l d e la g a l e r i e a g ă s i t a d e v ă r a t e c l i p e d e d e l e c t a r e î n t a b l o u l I X a l p i e s e i .

S p e c t a t o r i i s 'au c r e z u t a t u n c i

la o î n t r u n i r e p u b l i c ă , n e a p l a u ­d â n d c r e a ţ i a ar t i s t i că , c i s i m ­p l e l e r e p l i c i car i e r a u p e g u s t u l lor.

A c e a s t ă d o r i n ţ ă a a u t o r u l u i d e a fi p e g u s t u l p u b l i c u l u i e x ­p l i c ă d e a s e m e n e a p r i m u l t a ­b l o u a l р і ѳ э е і , c a r e n e - a r e a ­m i n t i t u n e l e r o m a n e d e s V e n t u r i c i t i t e î n t i n e r e ţ e .

P u ţ i n c a m d e p l a s a t ă n i s e p a r e c i o r o v ă i a l a — c u v â n t u l e s t e c a m •tare d a r î l î n t r e b u i n ţ e z t o c m a i p e n t r u a a r ă t a n e p o t r i v i r e a s c e ­n e i — d i n t r e c a r d i n a l u l M e n d o z a şi T o r q u e m a d a într 'o b i s e r i c ă .

T o t a t â t d e n e p o t r i v i t n i s'a p ă r u t şi f l i r t u l d i n t r e r e g i n ă ş i S a n c h e z d e C a r e r a , î n a c e e a ş b i s e r i c ă .

A j u n g â n d la" d i s t r i b u ţ i a p i e s e i , v o m r e m a r c a m a i î n t â i j o c u l e x c e l e n t a l d o a m n e i M a n i e t a

A n c a S a d o v e a n u , c a r e a t r e c u t p l i n ă d e d e m n i t a t e , o d e m n i t a t e î n t r ' a d e v ă r r e g e a s c ă , d i f i c i l u l ro l a l l i sabe le i .

D o m n u l C. M i t r u a r e a l i z a t o c r e a ţ i e interesPTită î n ro lu l lu i F e r d i n a n d , f i i n d î n s ă c u d e s ă ­v â r ş i r e e c l i p s a t î n s c e n e l e î n cari a p ă r e a a l ă t u r i d e d o a m n e i M a -r i e t a A n c a .

F e r d i n a n d e r a î n t r ' a d e v ă r , g e ­l o s , d a r m a i î n a i n t e d e t o a t e , e r a rege. Ş i l u c r a i aces te i l - a o m i s d o m n u l C. M i t r u

S u r p r i n z ă t o r a fos t d o m n u l M . G i n g u l e s c u , î n r o l u l — e d r e p t , m a i u ş o r — a l c a r d i n a l u l u i M e n d o z a .

D o m n u l B ă l t ă ţ e a n u , c a m v o l u ­m i n o s î n r o l u l lu i T o r q u e m a d a , d .fost î n d e a j u n s d e s a r c a s t i c ş i „cato l ic" , ş t e r g â n d s l a b a i m ­p r e s i e p e c a r e - a l ă s a t - o î n ro lu l lu i M a f i s t o .

D o m n u l G. D e m e t r u . b â l b â i n -d u - s e i cop i lăreş te î n u n e l e părţi» f i i n d d e s t u l d e . c o n v i n g ă t o r î n a l t e s c e n e , a a v u t d e t r e c u t u n e x a m e n d e s t u l d e d i f ic i l . C e e a c e n u î n s e a m n ă că a d a t d e p l i n ă s a t i s f a c ţ i e .

D o m n u l G. C a l b o r e a n u , î n t r ' u n rol i n g r a t , a i s b u t i t s ă - i e c l i p s e ­z e p e c e i l a l ţ i i n t e r p r e ţ i , d â n d î n c ă o d a t ă d o v a d a m a r i l o r s a l e c a l i ­tăţ i .

I n ro lur i m a i m i c i a u r e a l i z a t m i c i c r e a ţ i i , d o m n i i F i n t e ş t e a n u , B r ă d e s c u , S ă v U l e s c u , F ă g ă d a r u

ş i d o a m n a K i t t i G h e o r g h i u . D o m n u l S o a r e Z. S o a r e a a v u t să s e l u p t e c u s c e n a m i c ă a T e a ­t r u l u i C o m o a d i a o£.'re a d ă p o s t e ş t e p e n t r u c â t v a t i m p t r u p a p r i m e i n o a s t r e s c e n e .

E a d e v ă r a t .că a c t u a l a s c e n ă n u s e p r e a î m p a c ă c u m o n t a r e a p i e ­s e l o r i s t o r i c e .

T o t u ş i d o m n u l S o a r e Z. S o a r e a r e a l i z a t l u c r u r i r e m a r c a b i l e , d o v e d i n i d u - ş i î n c ă o d a t ă c a l i t ă ­ţ i l e .

E x c e l e n t e , d e c o r u r i l e d o m n u ­lu i C o r m e s e u eairi t o t u ş i ş i - a r fi g ă s i t u n l o c m a i n i m e r i t p e v a s t a s c e n ă a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l .

TRAIAN LALESCU

TEATRUL „REGINA MARIA" : „NAŞTEREA, PATIMILE ŞI ÎN­VIEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS CHRISTOS", MISTER ME­DIEVAL IN 2 PĂRŢI DE ANO­NIM DIN SEC. XIV, ADAP­TARE BE SILVIO D'AMICO (REGIA, ORAZIO COSTA).

„COMEDIA DRAGOSTEI", 3 ACTE DE HENRIK IBSEN (RE­GIA CORRADO PAVOLINI).

„PRÂNZ LUNG DE CRĂ­CIUN**; UN ACT DE THORN-TON WILDER (REGIA, ALES-SANDRO BRISSONE).

Reprezentaţiuni extraordi­nare date de „Compania dell'-Accademia di Roma", sub di­recţia d-lui Corrado Pavolini.

Al treilea spectacol reprezentat de C o m p a g n i a d e n ' A c c a d e m i a di R o m a pe scena teatrului „Regi­na Maria" a fost un mister me­dieval înfăţişând naşterea, pa­timile şi învierea Mântuitorului, în adaptarea scenică a lui Silvio d'Amico, întemeetorul trupei dé teatru italian, aflat acum sub di­recţia d-lui Corrado Pavolini.

Concepţia despre teatru — sin­teză a tuturor artelor, pe care au făcut-o sensibilă reprezentaţiunile date de trupa italiană a fost poate şi mai convingătoare ca în serile precedente, la acest spectacol a cărui punere în scenă a însem­nat pentru regisor, d. Orazio Co­sta, prilejul unei admirabile rea­lizări de armonii plastice şi co-Ioristice.

Ca orice operă de malta poezie, reprezentarea misterului: naşte­rii, patimilor şi învierii Mântui­torului s'a desfăşurat într'o du­rată Inactuală, desprinsă de con­tingenţele care ne întâmpină şi ne risipesc în practica vieţii de toate zilele.

Intre momentele de intensă poezie picturală şi dramatică, demne a fi relevate, cităm în or­dinea urmării lor, scena Bunei-Vestiri, realizată cu o simplitate rafinată şi o fineţă leornadescă; apoi tablourile înfăţişând mulţi­mea care imploră din Purgatoriu naşterea Mântuitorului, iar la sfârşit, după înviere, admiterea în Paradis. Dramatismul atitu­dinilor ş i alăturarea colorilor înecate- în umbră, îndărătul pânzei interpusă între scenă şi

privirile spectatorilor, care fă­cea să transpară siluetele celor din Purgatoriu învăluite într'o ceaţă spectrală, aminteau pe Tin-toretto în scenele sacre delà Scuola din San Rocco. Ca inten­sitate emoţională, învierea lui Lazăr a fost poate, momentul suprem şi cel mai critic. Interpre­ţii au trecut la o nuanţă imper­ceptibilă de marginea ridicolului, cu un tact şi o înţelegere desă­vârşită a momentului psihologic în care scepticismul cultivat şi bă­nuitor al spectatorului modern e cel mai puţin predispus să se lase mistificat printr'o materia­lizare prea grosolană a unui sim­bol. In sfârşit, scena deia picioa­rele Crucii din care vedem doar partea de jos a ramurei verticale, de o lungime neobişnuită, impre­sionantă, înălţându-se nevăzută, împreună cu trupul Răstignitului, în văzduhul scenei şi mai departe, dincolo de istorie, în veşnicie.

Dintre interpreţi cităm numele d-nelor: Miranda Campa (Marxa), Adriana Sivieri (îngerul Gabriel, Magdalena), Nora Moscardi (Mar­ta şl al domnilor: Antonio Crast (Isus), Giovanni Dicrucciati (A-postolul loan) şi Otelló Cazzola (Iosif).

Al patrulea spectacol şi ulti­mul dat de trupa italiană a fost alcătuit din „ C o m e d i a d r a g o s t e i " de Ibsen şi actul intitulat „ P r â n z l u n g d e C r ă c i u n " al dramaturgu­lui american Thorton Wilder.

Operă de tinereţe, „Comedia dragostea" aduce în scenă o te­mă încă actuală în esenţa ei, dar care astăzi, ca urmare a modifi­cării condiţiunilor materiale de trai aduse de progresul industrial, n'ar mai putea fi pusă în aceiaşi termeni ca acum 80 de ani, când a fost scrisă piesa.

Tema pe oare o înfăţişează Co­media dragostei" dealungul celor trei acte, este conflictul între sentimentul iubirii care înobilea-ză şi exaltă sufletele, stimulând forţa creatoare a spiritului ome­nesc, şi între forma instituţiona­lă, prozaică şi banalizată, — acea caricatură de nerecunoscut a dra­gostei care e viaţa conjugală.

Concluzia pe care o dădea Ib­sen conflictului era că numai re­nunţarea Ia căsătorie poate salva puritatea exaltantă a iubirii, delà

Inevitabila degradare prin viaţa conjugală „Comedia dragostei" іш pledează pentru amorul liber îm­potriva oricăror convenienţe so­ciale, ci pur şi simplu pentru re­nunţarea la fiinţa iubită, din prea mare iubire pentru ea — la drept vorbind, dintr o egoistă şi exclu­sivă preferinţă pentru sentimen­tul însuşi, ca prilej de exaltare a geniului personal.

Piesa a fost jucată in costum» de epocă, în regia d-lui Corrado Pavolini, directorul trupei de vea-tru italiene. Scenele de ansam­blu au fost pline de mişcare şi pitoresc, într'un ritm de şarjă uneori poate prea pronunţat (de pildă, aducerea pe scenă a celor 8 copii ai pastorului a fost de na­tură să producă efecte de un co­mic de care se putea lipsi fără pagubă, spectacolul).

Dintre interpreţi s'au remarcat d-neie Giusi Dandoio, Ave Min-chi, Miranda Campa şi d-nil O-tello Cazzola, Tino Carrara, An­tonio Crast şi Giovanni Dicruc­ciati.

Ca tehnica, „ P r â n z l o n g de C r ă c i u n ' aminteşte filmele anglo-americane al căror prototip poate fi socotit „Cavalcada".

In deosebire de dramele tea­trului naturalist care sunt „felii de viaţă", secţionări arbitrare fă­cute în plasma vie a acesteia, ac­tul dramatic reprezentat de ac­torii italieni încearcă şi isbuteşte să sugereze curgerea vieţii, du­rata ei vie.

Viaţa este privită aci dintr'o perspectivă care se desfăşoară dealungul câtorva generaţii suc­cesive, iar nu sub aspectul arbi­trar sub care încearcă s'o recon­stitue prin câteva momente a!ese anume, teatrul naturalist.

Ca şi în filmul de care am a-mintit ,,Prânz lung de Crăciun" ne face sensibili la o poezie pe care fragmentarea vieţii, imobi­lizată în aspecte alese pentru a îngădui anume concluzii, nu ne îngăduia să o bănuim: este poe­zia vieţii însăşi, aşa cum se des­prinde numai într'o privire, care o îmbrăţişează întreagă, în ros­turile ei tăinuite. Cine nu-i for­ţează înţelesurile, acela nu va putea decât să mărturisească, fără să încerce a-şi justifica vreo preferinţă, că viaţa e aşa cum este. Adică aşa cum ne-o înfăţi­şează Thorton Wilder în „Prânz lung de Crăciun".

In jurul mesei din ziua aju­nului naşterii Domnului se aşea­ză patru generaţii succesive de membri ai aceleaşi familii. Prin­tr'o uşă din stânga scenei îşi fac apariţia în viaţă, mereu alţii şi alţii, pe măsură ce, pe uşa din dreapta, ies din scenă şi din viaţă cei ajunşi la sorocul zilelor.

Meritele punerii în scenă revin d-lui Alessandro Brissone, care a redus la minimum indicaţiunile materiale, suprimând între altele, toate semnele concrete ale prân­zului, astfel că numai din gestu­rile şi mimica actorilor înţelegem că ei mănâncă şi beau. In acest fel, spectatorul rămâne sensibil doar la poezia gravă şi la im­presia copleşitoare ce se desprind din acea desfăşurare a vieţii aşa cum este şi în care membrii ace­leiaşi familii, prin generaţii suc­cesive, se perindă şi se schimbă pe aceleaşi locuri din jurul me­sei de Crăciun, mărturisind ace­leaşi preocupări şi exprimându-şi în cuvinte aproape aidoma, afec­ţiunea unora faţă de alţii, neli­niştea, temerile, etc. Poate că totuşi, intensitatea dramatică a înţelesului vieţii care se des­prinde din înfăţişarea ei nealte­rată este la un moment dat slă­bită prin repetarea stăruitoare a introducerii pe scenă a nouilor născuţi. Ceeace constituia un e-fect poetic de un incontestabil dramatism, tinde să devină prin repetare formulă stearpă, proce­deu excesiv.

„Prânz lung de Crăciun" este o piesă a cărei reprezentare pe o scenă de teatru bucureşteană, a teatrului „Studio" de pildă, ar în­semna o foarte interesantă şi rod­nică experienţă, atât pentru ac­torii români, cât şi pentru pu­blicul nostru.

FLORESTAN

Opt piese necunoscute, de I. L. Caragiale

Pe marginea spectacolului de inaugurare al Teatrului Municipal N o u l Teatru Municipal, ctito­

rit de tânărul şi vrednicul pri­mar al Capitalei, d. I. G h . V â n t u îşi va deschide în curând porţile pentru public. Pentru că noi re­porterii, ne bucurăm însă-de un privilegiu care ne îngădue să pă­trundem în culisele teatrelor, chiar înainte de premieră, veţi

vânt scris, conţine doza lui de di­namită cu care era saturată inte­lectualitatea explosivă a autoru­lui.

O repetiţie a Mcmenit ie lor la care am asistat, m'a întărit în convingerea, că dacă ar fi fost chimist, Caragiale, ar fi născocit o cerneală, care în contact cu

p u t e a afla şi d o m n i i l e voastre, prostia să facă explozie. iub i ţ i cititori, un lucru de necre­zut.

Caragiale, patronul noului tea­tru, n'a scris — c u m ştiam cu toţii — n u m a i „Scrisoarea pier­dută", ,,Năpasta", „Noaptea fur-

Credeţi că n'ar fi făcut bine?" * Am spicuit aceste rânduri din

c u v â n t a r e a u n u i scr i i tor , î n r u d i t — prin spirit şi vervă satirică— c u ilustrul său predecesor, pen-

tunoasă", şi celelalte piese pe tru a justifica pe deplin hotărî-care le-am văzut jucate până azi. rea conducerii t e a t r u l u i „I. L. N u . V ă veţi convinge peste că- C a r a g i a l e " . t e u a zile, că marele dramaturg ş% acum câteva lămuriri obli-e autorul u n u i ciclu de piese — gatorii, pentru c i t i tor i i c e r i ne-ar cel puţin tot atât de magistral crede pe cuvânt şi ar fi îndem-scrise — ca c e l e car i i-au făcut nnţi să asiste la premiera celor faima. § p i e s e necunoscute.

Sunteţi curioşi să aflaţi titlu- Teatrul Municipal, va func-rile acestor piese? ţiona cu începere delà 19 De­

cembrie, în palatul Lipi i Cultu­rale din b-did Schitu Măgurea-nu nr. 1.

Ansamblul artistic, aliniază numele unor a c t o r i consacraţi pe scenele bucureştene şi al unor valoroase elemente tinere.

Cât despre felul cum vor fi prezentate scenic, în regia d-lui V i c t o r B u m b e ş t i — cele 8 „Schiţe" şi „Momente" alese şi rânduite de d. Valentin Gustav, pot afirma de pe acum, că vor constitui un incomparabil pre­text de spectacol ,,coupé".

lată-le: J u s t i ţ i e , F i v e O'Clock, P e t i ţ i u n e , C a d o u , A r t i c o l u l 214, A m i c i , Viz i tă , C. F . R.

FILARMONICA. Sfărâmând pen. tru totdeauna relele si înrădăci­natele sisteme ale activităţii tre­cute a ,,Filairm©nicei", adevărată tradiţie de străinizare, de înde­părtare delà cele mai elementare îndatoriri faţă de muzica, muzi­cienii şi cultura neamului, Minis­terul Educaţiei Naţionale. Culte­lor şi Artelor, a pornit hotărît la înfăptuirea marilor deziderate аДе artei muzicale româneşti, creând îndreptar nou şi sănătos orches­trei noastre simfonice de stat.

Solemnitatea intrării în făgaşul de lumină croit spre marile ţe­luri îngăduite astăzi şi „Filarmo. nicei" de noua si biruitoare viaţă a românismului, a fost consfinţi­tă printr'un concert de pioasă de­dicare deschizătorului de ©rizon-tiiiri şi dătătorului de vlagă nă­valnică credinţei în tăria si for­ţa spirituală a poporului nostru : Corne'iu Zelea Codreanu.

Au apărut, în programul aces­tui concert de însemnătate isto­rică, fie nume urgisite, cărora nu le era dat să se poată înscrie a-proape niciodată în paginile vie. ţii muzicale româneşti, deşi prin capacitate si fecunditate în cre-

S p r e d e o s e b i r e de toate piesele а ^ muzicală, afirmată în mulţi-lu i Caragiale a căror ^ c t u a M - l e m u z i c a i e , rămase în t ä t e " a fost deseori pusa in dis- c a r t o a n e a r f i trebuit să se im-cuţ i e , „ S c h i ţ e l e şi M o m e n t e l e " se ridică până la ceeace am putea- j ^ _ d e l a sine^tó acelea ale com numi a c t u a l i t a t e a e t e r n ă .

I. L. CARAGIALE

In ele, aflăm o întreagă gale­rie de tipuri cari au dobândit c i r c u l a ţ i e s o c i a l ă ş i pr in as ta , n e m u r i r e .

Caragiale, i-a luat din viaţă şi i-a pus în cărţi. Ei vor părăsi în seara premierei cărţile, întorcân-du-se în viaţă.

Aşa îi v o m putea privi în voe, cum se însufleţesc, ca şi cum ar i l u s t r a paginile volumului „ S c h i ţ e şi M o m e n t e " .

Dar despre montare, nu putem spune încă totul. Directorul de scenă ne făgădueşte o surpriză. Aşteptăm.

S. D.

Pentru cine îmi va răspunde că titlurile acestea sunt (luate din volumul „Schiţe şi momente" îmi îngădui să folosesc, drept răspuns, câteva fragftiente dintr'o cuvân­tare ţinută pe scena Teatrului N a ţ i o n a l d i n I a ş i d e c ă t r e d. A l . O. T e o d o r e a n u , cu prilejul des­chiderii stagiunii din 1932, când, sub direcţia d-lui I o n e l T e o d o ­r e a n u , a u fost realizate scenic, pentru întâia oară, câteva din micile capo d'opere alese acum pentru întâia ridicare de cortină a noului teatru.

Transcriu: „ D a c ă v e s e l u l A l e c s a n d r i e c t i ­

t o r u l t e a t r u l u i r o m â n e s c , s a r ­c a s t i c u l C a r a g i a l e e c e a d i n t â i şi s u p r e m a lu i j u s t i f i c a r e . A l e c s a n ­d r i a î n ă l ţ a t u n templu, C a r a ­g i a l e l - a s f inţ i t" .

Şi mai departe: ,,Se vor fi întrebat, mulţi din­

tre domniile voastre, de ce se deschide stagiunea de faţă cu „Momentele" cari au fost scrise pentru a fi citite şi nu cu o lu­crare destinată anume scenei? Vă răspund:

Mai întâi pentrucă „Momen­tele" s u n t p i e s e . Apoi, p e n t r u c ă ŢI s u n t p i e s e n e j u c a t e î n c ă .

In aceste mici capo d'opere, ca în toată producţia literară a lui Caragiale, dramaturgul primează. Ele ne oferă un bun spectacol inedit.

Reprezentarea lor marchează astfel, o târzie dar binevenită în­drăzneală — şi ca ingeniozitate nu întrece cu nimic întâmplarea similară cu oul lui Columb, stri­vit pe masă, ca să şeadă.

Pentru a deveni t e a t r u , sce­netele acestea nu aşteptau decât să fie jucate. Iată, vor fi. Se ţin este — incontestabil — a c u m , bine pe scenă, sunt vii, pline de după cataclismul care a deschis haz şi, adevărate modele ale ge- p r o b l e m a t r ă i n i r i e t tuturor adu-nului, sunt perfecte, sunt perfec- posturilor noastre, un subiect pe ţia însăşi. Nu veţi găsi în ele care oamenii de teatru se cuvine nici o vorbă de prisos, nici un să-l aducă în d i s c u ţ i e p u b l i c ă .

pozitorilor Dimitrie Cuclin şi Ale­xandru Zirra, fie nume pur şi simplu fără nici un acces în re­pertoriu, deşi având toate dreptu. rile la existentă sau chiar, fiind deadreptul reprezentative ca Ni­colae Brânzeu, N. Agârbiceanu. sau Paul Jelescu.

Iaiă de pildă, cele doina lucrări ale lui Nicolae Brânzeu, înfăţişa­te în cursul concertului, „Cânte­cul Bradului" si „Cantata" pentru cor şi orchestră.

Amândouă au dovedit cât a fost de nedreaptă şi de vinovată lipsa de ospitalitate a „Filarmo-

In Colecţia „UNIVERSUL LITERAR" a apărut noua lucrare a

d-lui MIHAIL DRUMEŞ

TREI COMEDII SCOALĂ NEVESTELOR, CALUL DE »

CURSE si LINIŞTEA S O Ţ U L U I

de ROMEO ALEXANDRESCU

nicei" de altădată, lipsă împotri­va căreia de atâtea ori ne-am ri­dicat ou indignare, şi faţă de a-cest valoros muzician, ca fată de mulţi alţii. Tâlc românesc, suflu autentic de simţire a frumosului popular din muzica noastră, fac­tură polifonică valoroasă, fru­moasă cunoaştere a mijloacelor componistice orchestrale, s'au re­velat în plin din amândouă com­poziţiile, ca o mustrare pentru trecut, ca o bucurie pentru viitor.

Dar pitorescul de calitate, ca­racterul românesc de aleasă ex­primare, ştiinţa remarcabilă a iul Agârbiceanu, ѵлп alt artist de me­rit căruia i s'a permis însfârşit să iasă din umbră ?

Iar, la toate aceste înviorătoare mărturii, încă una, acea dirijora­lă a lui Nicolae Brânzeu, care a condus întreg acest dificil concert de primă prezentare cu o căldură, o pricepere, o prezentă emotivă, care-i deschid şi în această direc­ţie indiscutabile perspective ?

Şi, n'a fost decât un început. Dar un început căruia muzica noastră îi va datora mult şi ale cărei binefaceri vor fi puternic re­simţite în evoluţia ei capitală.

încrederea în soarta ei capătă de acea temeiuri reale de exis­tenţă.

Simbolic, concertul trecut va domina căile viitorului. Un viitor pe care, avem dreptul, însfârşit, să-l pr iv im fără strângerea de ini­mă din vremea recentelor opri­mări, sub acţiunea întremătoare a încorporării tuturor energLlor şi dăruirilor în slujba năzuinţelor proprii ale neamului nostru, şi pe acest tărâm până astăzi pârăginit, al artelor.

„TITANIC VALS" LA NOUL TEATRU „TUDOR

MUŞATESCU"

Mereu proaspătă şi înveseli­toare, comedia lui T u d o r M u ş a -t e s c u deschide un teatru nou în Capitală.

Cu o distribuţie, în care ne face plăcere să regăsim numele unor actori preţuiţi, „ T i t a n i c V a l s " a fost primită şi de data asta cu ropote de aplauze la sce­nă deschisă.

In chipul acesta, prima ridica­re de cortină a teatrului inaugu­rat Sâmbăta trecută, se vesteşte de bun augur pentru autorul „ T i t a n i c u l u i " d i n al cărui noroc î i urăm să se împărtăşească j i d i r e c t o r u l T u d o r M u ş a t e s c u .

ARHITECTURA TEATRELOR

detaliu nelalocul

\

lui . F i e c e c u -

ARPA: Misiunea secretă.

A fost cândva un film ce se numea „Bengali". Era vorba în acest film despre acte de eroism, despre sacr i f i c i i , ş i m a i a l e s , d e s ­p r e c a m a r a d e r i a c a r e îi poate le­ga pe doi colegi de arme.

Filmul a avut succes, iar ur­marea a fost o serie de filme în acelaş gen. Unele au fost mai reuşite, altele mai p u ţ i n .

F i l m u l prezentat de cinemato­graful „Arpa" face parte din pri. ma categorie.

A contribuit în -mare măsură jocul excelent al câtorva actori buni,, cum sunt Basil Rathborne, Douglas Fairbancks, jr. Lionel Athwill şi alţii.

Nu voi i n s i s t a aici asupra sce­nelor „eroice" ale filmului nici asupra părţilor exagerate, cum ar fi salvarea printr'o minunea eroului.

Voi scrie însă câteva cuvinte despre „fenomenul Basil Raith-borne", dacă se poate numi aşa.

Actorul se remarcase într'o se­rie de roluri a n t i p a t i c e , fiind u-

nul din cei mai buni interpreţi ai canaliilor.

Când îi vedeam numele pe a-fiş, eram convins că va apare în film şi un om rău, care să-i dea mult de furcă eroului principal.

Pe semne că Americanii s'au plictisit văzăndu-l pe Rathborne în acelaş gen de roluri.

S'a găsit repede o s o lu ţ i e . Actorul şi-a schimbat puţin

zâmbetul. Din sarcastic a devenit uman. Şi iată-l pe Basil R a t h b o r n e ,

distribuit în roluri simpatice. Se achită cât se poate de con­

ştiincios. Nu putem s p u n e i n s ă nimic

mai mult. înainte eram dispuşi să spu­

nem că e extraordinar în rolurile antipatice.

Nu acelaş lucru putem să-l spunem şi acum.

Să sperăm că, în curând Ame.

Cel d i n t â i care o face — în tr 'o s e r i e de f o i l e t o a n e j u d i c i o s i n . tocmite — este dUtii.sul scriitor, pictor şi regisor V i c t o r ton P o p a .

D a r aces t s u b i e c t nu poate fi epuizat în coloanele unui ziar. Va trebui — f o l o s i n d co'inpetin-ţa şi sugestiile atât de preţioase ale d-lui V i c t o r I o n P o p a , reluat într'o desbutere care să adune, alături de reprezentanţii Muni­cipalităţii şi ai Ministerului Ar­telor, pe toţi fruntaşii arhitec­turii româneşti — c a şi pe oa­menii de teatru specalişti în a-cest domeniu al technicei sceni­ce şi preocupaţi de o cât mai con­fortabilă şi mai utilă arhitectură a sălilor de spectacol.

REGISORUL N. MASSIM

de laudă şi prin faptul că iz­buteşte să fie biruitoare prin chemarea la rampă, în roluri de frunte, a celor tineri.

însemnăm deocamdată nu­mele d-lor Dănicinescu, N. L o g h i n şi A . R a d v a n s c h i , ală­turi de numele mai de mult valorificate ale d-relor El iza P e t r a c h e s e u şi P e t r o n e l a P o ­pescu.

Vom reveni cu o cronică mai amplă, asupra activităţii Teatrului Naţional din Iaşi.

TEATRUL CONTIMPORAN

după afirmaţia d-lui Corrado P a v o l i n i , nu există. E un adevăr pe care l-am constatat Şi noi în locul acesta — şi pe care îl regre­tăm.

D i s t i n s u l conferenţiar i t a l i a n , n e consolează, î n l o c u i n d a c e a ­s tă d e f i c i e n ţ ă a timpului nostru, cu înplinirile câtorva regizori de faimă u n i v e r s a l ă , s a u c u e x p e ­r i e n ţ e l e c e l o r m a i tineri — e x p e ­r i e n ţ e , cari au înlăturat din tea­tru supremaţia „actorului prim", orchestrând toate valorile sceni­ce (text, mizică, costum, decor,

spec-

care s'a afirmat în mod deo sebit prin felul cum a însce nat la Bucureşti, piesele „Re v i z o r u l " de Gogol şi „ F i e c a r e mişcare)'pentru a realiza c u m v e d e " de Pirandello, o b - lacolul". ţine în prezent bine meritate Dar dacă stilul „ C o m e d i e i dell-succese la T e a t r u l Na ţ iona l l ' a r } e " , n e , . i ^ r m e c ă şi azi, dacă

T . teatrul elisabetan, ramane vala-din laş i . 0$j prin poezia sa şi prin perma-

Bătrâna cetate a elanurilor nenţa sentimentelor omeneşti ce şi spiritualităţii româneşti, Wtt&ază, dacă vechea melódra-y . д „ , , . " i m a cu substrat moral, ne induio-verifica astfel şi consacra de- ş e a z ă . î n c ă _ p r e a рМ{і?ІІ d i n

plin, un talent autentic în dramaturgii contimporani, încear-тісапіі se vor p l i c t i s i d i n n o u ş i p l i n ă evoluţie. că să răspundă la nedumeririle, vor cere ca Rathborne să reapa- £)ar mezenta reaizorului W a i m e l e ?4 chemările vremii ră în raluri antirxiHce -KT- л n/r • - i noastre, cu piese cari să nu repró­ra in гаіші antipatice. Nicolae. Massim гп capitala ducă viaţa de azi, ci s'o justifice şi

E. C. RANU Moldouei se arată vrednică săne-o tălmăcească. Teatrul con­

t i m p o r a n , nu poate fi doar o for­mă de spectacol, un stil — a ş a cum s'a arătat de mult şi mult rnai armonios în muzică. Ci—ca ş i în muzică — noi cerem u n c o n ţ i n u t . Adică, u n t e x t d r a m a t i c , în care, poetul să fie frământat de toate frământările noastre şi să ne facă să credem odată cu el în presim­ţirea unui viitor, pe care noi, mu­ritorii de rând ,nu-l putem în­chipui singuri.

Până la ivirea a c e s t u i p o e t , ră­mânem de acord cu d. Corrado Pavolini : T e a t r u l c o n t i m p o r a n n u e x i s t ă .

^ „ T I N E R E Ţ E A "

nu este in ţările cu veche tradi­ţie în arta s c e n i c ă , un blazon ar­tistic.

De cele mai multe ori, consa­crarea unui actor vine—acolo— o d a t ă c u m a t u r i t a t e a .

Nu vrem să cercetăm aci, vâr­sta vedetelor noastre — pentru a le acorda certificate oficiale numai celor cu un s t a g i u a p r e ­c iab i l în teatru şi în preţuirea spectatorilor.

Vom aminti doar numele unei răsfăţate a p u b l i c u l u i nostru, a cărei tinereţe cuceritoare, biruie toate canoanele şi legile stator­nicite în practica teatrală : І д і і и N t a c l a u .

Nu-i ştim vârsta adevărată. Fiindcă de când o cunoaştem

— L u i u Nicolau — poartă acelaş chip şi acelaş surâs care uneşte candoarea, cu cochetăria şi im­pertinenţa fermecătoare à copii­lor.

M U S I C - H A L L U L

c u n o a ş t e aiurea o preţuire care îl aşează în fruntea oricăror spectacole. Şi nu e de mirare.

împletit din graţie, ritm, culoa­re, melodie şi primejdioase acro­baţii, acest gen de spectacol, răs­punde psihologiei actuale a spec­tatorului, d ă r u i n d u - i în m i n i m u m d e timp, cele mai variate şi mai puternice senzaţii.

Iată de ce aplaudăm iniţiativa agenţiei Teatrale „Impresa", care îndrăzneşte să ne ofere un ciclu de spectacole în genul acesta, pe scena T e a t r u l u i S a v o y .

DEM.

14 Decembrie 1940 UNIVERSUL LITERAR 7

Cronica plast ica Ia tă , p e n t r u a m a t o r i p r i ­

l e ju l u n e i zile î n t r e g i d e co­l ind : op t expozi ţ i i nou i . D . K i m o n Loghi , D e l a v r a n c e a -D o n a şi P a u l V e r o n a îşi a-dăpos tesc o p e r e l e la A t e n e u , d -na E l e n a Popea , T e o d o r e -scu R o m a n a ţ i , Gore M i r c e s -cu, s c u l p t o r u l P e e r Mer löe , A n a S a m u r c a ş - B e r z a şi E l i ­sa R e p e ţ e a n u la „Da l l e s " . D. K i m o n Logh i e x p u n e u n n u m ă r m u l t m a i r e s t r â n s de t a b l o u r i d e c â t a l t ă da tă . T o ­tuş i , r e v e d e m m a i t oa t e l o ­cur i l e p e u n d e a t r e c u t şi d e u n d e s'a i n sp i r a t d-sa: B a l -cicul , S u d u l F r a n ţ e i , B r e t a -n ia (unde d-sa a p i c t a t cele m a i f r u m o a s e pânze) , c r â n ­g u r i l e şi l u m i n i ş u r i l e a că ­r o r poezie şt ie să le evoce cu a t â t m e ş t e ş u g şi în s fâ r ­şit , i n t e r i o a r e l e şi n u d u r i l e de o d i sore tă s ensua l i t a t e . D . K i m o n L o g h i sca ldă toa to a-ces te l u c r u r i î n t r ' o a m b i a n ­ţ ă ca re ţ i ne m a i m u l t de vis de cât de r e a l i t a t e . D-sa e u n „ T a n d r u " ca r e a gon i t d i n a r t a sa îndoel i le , î n c e r ­că r i l e e x p e r i e n ţ e i şi a cu ­riozităţi i-

D. K i m o n Logh i es te az i u n ref lex al u n e i l u m i m a i b u n e , m a i op t imi s t e ca re n u m a i es te . A m scr is şi a l t ă d a t ă b u n e l e n o a s t r e p ă r e r i d e s p r e p i c t u r a d-ne i D e l a -v r a n c e a Dona . Şi de d a t a a-ceas ta n e - a p l ă c u t l ipsa d e b a n a l i t a t e a l u c r ă r i l o r d-sa le . Cu loa rea lo r ac idă şi a l ă t u ­r a r e a u n e o r i n e a ş t e p t a t ă de culor i d a u t a b l o u r i l o r d-sa le u n i n t e r e s p e ca re - l p r e ţ u i m cu a t â t m a i m u l t , cu cât ban­t u é d i l e t a n t i s m u l a t â t o r „ a d ­miş i la S a l o n " . P r e s u p u n e m că d. P a u l V e r o n a es te r u d ă cu d. A r t h u r V e r o n a n u n u ­m a i p e n t r u a s e m ă n a r e a d e n u m e , ci şi p e n t r u i sb i toa rea a s e m ă n a r e a fac tur i i şi a su ­b iec te lo r ce îşi a lege . D-sa însă n u s t ă p â n e ş t e m e ş t e ş u ­gu l m a e s t r u l u i său . A m u r ­m ă r i t m u l ţ i a n i m a i t oa t e p a r t i c i p ă r i l e d - sa l e la e x p o ­ziţii , a ş t e p t â n d m e r e u o c â t de v a g ă î n c e r c a r e de a-şi croi u n d r u m p r o p r i u , d a r

d e P A U L M I R A C O V I C I

p r o b a b i l că i n f l u e n ţ a d - lu i A. V e r o n a e m u l t m a i t e n a -oe d e câ t v o i n ţ a d-sa le . D e s igur că aceas t a e o f o r m ă — m i ş c ă t o a r e — de a d m i r a ­ţ ie , d a r se face cu u n p r e ţ foa r t e s c u m p , a n u l a r e a p e r ­sona l i t ă ţ i i şi o to t a l ă a n e s ­tezie a s p i r i t u l u i cr i t ic . D - n a E l e n a P o p e a .ne î n d r e p t ă ţ e a să s p e r ă m la u n a n s a m b l u m a i b u n de câ t cel de az i . C h i a r d e s e n u r i l e e x p u s e la S a l o n u l de T o a m n ă n e lasă să c r e d e m la d-sa p r e o c u p ă r i de compozi ţ ie c a r i — dacă le a r e — s u n t î n aceas tă e x ­poz i ţ i e l ă s a t e p e u l t i m u l p lan . D-sa a a b u z a t de u n m a n i e r i s m ca r e n u a rez i s t a t t i m p u l u i . S e s i m t e î n e x ­pozi ţ ia a c t u a l ă oboseala a r ­t is te i . O m a i d â r z ă p r o s p e c ­ţ i u n e în s tud iu l n a t u r i i , o m a i a t e n t ă so l ic i tud ine p e n ­t r u ea, i - a r fi ev i t a t i m p a ­su r i ca cel de acum- D. P e e r M e r l ö e e u n c u m i n t e şi a-p l ica t c iopl i tor a l l e m n u l u i . D-sa îl c iopleş te , îi l u s t r u e -ş t e şi îl p a t i n e a z ă cu o d r a ­gos te şi o ev l av ie a d m i r a b i ­le . N u d u r i — poa te p r e a e -l e g a n t e — a n i m a l e (cele mai mul t e ) găsesc în d-sa u n fi­del şi c ins t i t i n t e r p r e t . D. G o r e Mi rcescu e x p u n e d i n n o u în B u c u r e ş t i d u p ă o î n ­d e l u n g a t ă l ipsă. Ne o b i ş n u i ­s em să v e d e m la Sa loane l e Oficiale Ţ ă r a n i i şi Scene l e c â m p e n e ş t i p e care d-sa le î n d r ă g e ş t e a t â t . Sc rupu loz i -t a t ea d-sa le în deta l i i , dau g r u p u r i l o r o a n u m i t ă f ix i ta ­t e de i n s t a n t a n e u c o m p e n s a ­tă însă de o co lora ţ ie v ie şi î n d r ă s n e a ţ ă . D i m i n e ţ i l e rec i pe vi i le B u z ă u l u i ca şi m u n ­ca ţ ă r a n i l o r în a r ş i ţ a s o a r e ­lui , c ă su ţ e l e ţ ă r ă n e ş t i s u n t m o t i v e p e ca re d. G o r e M i r ­cescu le -a i l u s t r a t fă ră acea du l cegă r i e cu ca re cei m a i m u l ţ i se s i m t ob l iga ţ i să „ confec ţ ioneze " a s e m e n e a sub iec te .

D. T e o d o r e s c u - R o m a n a ţ i e x p u n e şi de da t a a cea s t a sub iec te l e c a r e i - au făcut succesul . Biser ic i , i n t e r i o a ­

re , f lori şi pe i sag i i . Ma i nou i ca m o t i v s u n t câ t eva p o r t r e ­te . S u b i e c t u l o c u p ă u n m a r e loc în p i c t u r a d - iu i T e o d o -rescu R o m a n a ţ i . Astfel , d-sa îşi dă toa tă os t enea la ca m o ­t ivu l r e p r e z e n t a t să se a p r o ­p ie cât m a i m u l t de r e a l i t a ­te , sacr i f icând u n e o r i p r e o -ouipăriie p u r p i c tu r a l e . D - r a A n a B e r z a - S a n i u r c a ş n e a-m i n t e ş t e — în cele mai b u ­ne l u c r ă r i a l e d-sa le — pe Bombois , aces t f r a t e d e i n ­sp i r a ţ i e cu L e D o u a n n i e r Rousseau- Dacă aces te l u ­c r ă r i s u n t a g r e a b i l e şi dacă aceas tă m a n i e r ă e comodă, ea c o m p o r t ă şi u n per ico l ; a c e ­la de a te d e p ă r t a de s t ud iu l s ince r a l n a t u r i i a t â t de n e ­cesar o v r e m e . D - r a A n a S a -m u r o a ş a r e ca l i tă ţ i f r u m o a s e şi u n rea l s imţ decora t iv , d e aceea a ş t e p t ă m l u c r u r i d in ce în ce m a i b u n e d in p a r t e a d-sale .

D - n a Elisa R e p e ţ e a n u d e ­bu tează , cu t e a m ă şi cu m u l t p r e a m u l t ă t i m i d i t a t e . L u ­c ru r i l e m ic i—sch i ţ e l e a q u a -r e l a t e şi a q u a r e l e l e s u n t m a i b u n e d e c â t r e s t u l . Ule iu l a r e încă m i s t e r e p r e a g r e l e p e n t r u d-sa, ma i a les când face p o r t r e t e . Ii d o r i m m a i m u l t cura j la l u c r u p â n ă la expozi ţ ia v i i toa re .

E X P O Z I Ţ I A I O A N I . M I R E A (P 'd ia tu i Pmopagiaindjei N a ­t i o n a l e )

A m î n t â l n i t î n p â n z e l e d - lu i M i r e a ca l i t ă ţ i r e a l e de cu loare , ca l i tă ţ i p e ca r e n u ş t im dacă t r e b u e s c a t r i b u i t e î nd ră sne l i i s a u u n e i dezin­v o l t u r i l ips i te de efort . D . Mi rea a r e t i n e r e ţ e a de a se lăsa fu r a t de v a r i e t a t e a ca ­pr ic ioasă a culoare i , d â n -d u - n e as t fe l i m p r e s i a de o a r e c a r e deso rd ine . C r e d i n ţ a n o a s t r ă e că — s t r u n i t , m a i d isc ip l ina t — t e m p e r a m e n t u l d-sa le a r î nchega m a i b i n e p r e ţ i oa sa d-sa le c roma t i că pe o cons t ruc ţ i e m a i s t r â n s ă şi m a i o rgan i za t ă .

„ O R A D E SBiOR"

Z i l e l e a c e s t e a v a a p a r e , î n e-d i t u r a „ C a r t e a R o m â n e a s c ă " , n o u l v o l u m d e p o è m e a l d - l u i T e o d o r S c a r l a t , v o l u m i n t i t u l a t „ O r a d e sbor".

Vitrina Europei A D A N E G R I

a fost de curând aleasă mem­bră a Academiei Italiene. Prin aceasta s'a călcat tradiţia, păs­trată tacit de orgoliul masculin, care nu acorda femeilor dreptul de a păşi în instituţia sacrosanctă a Academiei în calitate de mem> bre.

Cu secole înainte, pe când poeţii erau încoronaţi pe Cam-pidoglio, ca Petrarca sau Torqua­to Tasso de pi'dă, fusese acordată şi unei femei această invidiată fa­voare, de a primi coroana de tauri a muzelor pe colina sfântă a Romei.

Poeta de atunci e cunoscută şi azi sub numele sărbătoresc de „Corilla Olimpica'.'

Prin alegerea Adei Negri s'a călcat o tradiţie, dar a fost în­viată alta.

Mai are însă o semnificaţie săr. bătorirea scriitoarei italiene ; s'a arătat din nou că regimurile totalitariste nu numai că nu se desinteresează de literatură, de artă în general, — cum afirmă răuvoitorii sau cei care n'au în­ţeles încă sensul revoluţiei tota­litariste — d a r încurajează, răs­plăteşte moral şi material orice pas făcut pentru cucerirea unei culturi adecuate acestor timpuri noui. Expoziţia Cărţii germane — nu e mult timp de când am vi­zitat-o — p l e d a s e strălucit şi ea pentru această cauză.

Pentrucă literatura italiană contemporană e puţin cunoscută

la noi — p e n t r u foarte mulţi vasta şi variata literatură a Pe­ninsulei Italice se reduce la „fe­nomenul Dante", şi acesta cu­noscut numai prin intermediul

- « n o r rezumate proaste — vom da câteva date biografice şi bi­bliografice asupra Adei Negri.

S'a născut într'un orăşel din sudul Italiei, din părinţi destul de modeşti ; mama era lucrătoare într'o fabrică de textile, pe tatăl ei nici nu-l cunoscuse.

E crescută de bătrâna sa bu­nică; copilăria nu i-a lăsat nicio amintire de trai îmbelşugat, de viaţă fără de griji a c o p i i l o r . Trăeşte şi i se imprimă de tim­puriu în suflet, melancolia zilelor sărăcăcioase; o urmăreşte ima­ginea oamenilor roşi de boală şi de miserie.

Citea mult. Atât de mult, încât toţi vecinii prevedeau că această creatură stranie, aproape sălba­tică în manifestările şi raportu­rile ei cu lumea, acest copil plăpând care iubea cu patimă singurătatea şi liniştea, nu va fi de niciun ajutor mamei sale, din ce în ce mai bolnăvicioasă.

Urmează cursurile şcoalei nor­male; se îndârjeşte împotriva piedicelor ce i se pun, luptă cu o încăpăţimare inumană aproape, şi învinge. Primele versuri sunt din timpul acesta. Murindu-i şi mama, se simte atât de părăsită, încât singura tovărăşie o găseşte numai în versurile de început, ca­racterizate printr'o formă puţin căutată, aspră, plină de durităţi formale cât şi de fond.

„Universul Literar" de Crăciun va apare la 21 Decembrie, în 12 pagini, cu un bogat material literar şi artistic, cuprinzând poezii şi nu­vele, esseuri şi cronici despre manifestările de cul­tură românească, precum şi numeroase informaţiuni privitoare la arta şi literatura de peste hotare.

Numărul de Crăciun al revistei se va vinde cu 7 Iei.

L a 17 ani, poetei Ada Negri, nu-i surâdea r o m a n t i s m u l m o r ­b i d a l unei iubiri noptatice ci-i vorbea ura adunată an cu an, împotriva nedreptăţilor sociale,

dragostea pentru cei umili şi asupriţi.

Invoca în versuri teribila răz­bunare corsicană, acea „vendet, ta". Risipite prin diferite reviste, poeziile tinerei poete fac o ade­vărată revoluţie; sunt citite cu nesaţ, comentate şi numele Adei Negri e deja cunoscut şi recu­noscut mai ales ca a l unei scrii­toare cu infinite p o s i b i l i t ă ţ i . Pri­mul volum de versuri e inti.u-lat „ F a t a i i t a " .

E numită profesoară. începe lupta cotidiană cu altă specie de neajunsuri. Se căsătoreşte, are un copil. Trăeşte b u c u r i a şi suferinţa tuturor mamelor. In noul volum

„Mai te rn i t i a ' e cântat acest nou aspect din viaţa poetei; entuzias­mul, speranţele, misterul mater­nităţii cu toate dureroasele lui sacrificii.

In 1921 tipăreşte un volum de proză „ S t e l l a M a t t u t i n a ' ' , c a r e o consacră printre marii scriitori contemporani. E povestea simplă a copilăriei şi adolescenţei ei.

Mai târziu în „ L e s t r a d e " , scurte compoziţii în proză, as­pecte fugare, instantanee prinse dibaci din drumurile ei zilnice, de un comic grotesc uneori, ne dau aceiaşi senzaţie a unui suflet în veşnică frământare, mereu neliniştit, totdeauna întors spre priveliştea interioară a sufletului.

II l i b r o d i M a r a e cartea dra­gostei. O dragoste întâlnită târziu, şi amară. După moartea acelui mult aşteptat ,,alto come un d-presso", Ada Negri rămâne iarăşi numai cu ea. De atunci mai mult călătoreşte.

Am enumărat numai volumele reprezentative ; pentrucă Ada Negri a scris mult.

Dacă am caracterizat primele producţii lirice prin asprimea formală vom adăoga că forma actuală a versurilor e rafinată, lucrată. De o sinceritate îndrăz­

neaţă, cărţile Adei Negri lasă im­presia unei trăiri directe, vii, imediate. Stilul ei ca şi fondul, sunt o continuă înălţare spiri­tuală.

C O R R A D O P A V O L I N l

d i r e c t o r u l t e a t r u l u i „ C o m p a g n i a d e H ' A c a d e m i a " d i n R o m a , a' ţ i ­n u t î n s e a r a d e 2 D e c e m b r i e a. c . o c o n f e r i n ţ ă la F u n d a ţ i a U n i ­v e r s i t a r ă „ C a r o l I", d e s p r e „II T e a t r o C o n t e m p o r a n e o " .

D o m n i a - s a a afirma't, c u m r e ­m a r c a s e m şi n o i i n t r ' u n a d i n c r o ­n i c e l e t r e c u t e , că n u e x i s t ă u n t e a t r u c o n t e m p o r a n ; u n t e a t r u c o n t e m p o r a n a s e m ă n ă t o r c u c e l e l i s a b e t a n s a u spa'niol d i n e p o c a d r a m a t i c ă , c a r e a u d a t u n a n u m i t l i m b a j t e a t r a l r e p e d e r ă s p â n d i t î n t o a t ă l u m e a , u n t e a t r u c o n t e m ­p o r a n d i n p u n c t d e v e d e r e a l s t r u c t u r i i , a i t e x t e l o r .

T o t u ş i , t e a t r u l m o d e r n a r e u n c a r a c t e r c a r e î l d e o s e b e ş t e f u n ­d a m e n t a l d e t r e c u t : n o u a c o n ­c e p ţ i e d e s p r e spectacol, a d i c ă d e s p r e s t r â n g e r e a î n t r ' u n to t u n i t a r a t e a t r u l u i , a r e c i t ă r i i şi a' r eg i zăr i i , o p e r a ţ i e g r e a , d a r c u

a t â t m a i i s p i t i t o a r e , m e n i t ă regisorului c ă r u i a d o m n u l P a -v o l i n i îi a c o r d ă o imporTanţă p e c a r e n'o c u n o ş t e a u p â n ă a -c u m d e c â t a c t o r i i , m a r i i a c ­tori . R e g i s o r u l t r e b u e să f i e d o t a t c u o s e n s i b i l i t a t e c r i t i c ă ş i crea'tivă, c u o c u l t u r ă e s t e t i c ă şi f i l o s o f i c ă , c u s i m ţ u l a r m o n i e i . R e . g i z o r u l e u n a d e v ă r a t „ sacerdote" , c ă r u i a i s e s u p u n , m a l e a b i l , a c ­tor i i ş i c a r e î n t r e b u i n ţ e a z ă c u p u t e r i d e p l i n e t o a t e a r t i f i c i i l e s c e n i c e p e n t r u a a c o r d a tojJte e l e ­m e n t e l e s p e c t a c o l u l u i î n d e s f ă ş u ­r a r e c u p o e z i a o p e r i i p e c a r e e l e s t e c h e m a t să o s e r v e a s c ă .

A c e s t rol a l I ta l i e i f a s c i s t e v a ară ta z i l e l e a c e s t e a prac t i c , c e e a c e a e x p u s a t â t d e s u g e s t i v , t e o r e t i c . V o r fi r e g i z a t e de D o m n i a sa c â t e o l u c r a r e d i n B . S h a w , L. P i r a n ­d e l l o , C. P o z z i , T . W i l d e r ş i u n m i s t e r , p r e l u c r a t d u p ă m o d e l u l m e d i e v a l c r e ş t i n .

S O R A C T E S

P o a t e c ă î ţ i m a i a m i n t e ş t i , M e -n i p , d i n v r e m e a c â n d t a i f a s u r i l o r n o a s t r e l e s p u n e a m „ c r o n i c i p a ­r a d o x a l e " , c ă o b s e r v a s e m — f i i n d a m â n d o i d e a c o r d — l ipsa d e c o i n c i d e n ţ ă î n t r e p r i l e j u l e m o ­ţ i e i ş i e x p r e s i a e i a r t i s t i c ă . Cred c ă s u n t î n m ă s u r ă a c u m , s ă a f i r m c ă n u n u m a i î n p r o c e s u l d e e l a ­b o r a r e a u n e i c o n ş t i i n ţ e a r t i s t i c e d a r ş i î n m o d o b i ş n u i t , î n p s i ­h o l o g i a v i e ţ i i d e t o a t e z i l e l e , s e p e t r e c e a c e l a ş d e c a l a j î n t r e e m o ­ţ i e ş i e x p r e s i a e i d i n m o m e n t u l î n c a r e s e c o n t u r e a z ă c u c e l m a i i n t e n s r e l i e f l ă u n t r i c , o d a t ă c u c i n e ş t i e c e n e b ă n u i t e ş i t ârz i i c o n s e c i n ţ e p e n t r u c e n e s t e z i a n o a ­s t r ă p r o p r i e .

I a t ă d e c e , a b i a a c u m , d u p ă o l u n ă d e l à d a t a c u t r e m u r u l u i p e c a r e a t u n c i l - a m s i m ţ i t f i z i c , c r e d c ă î ţ i p o t v o r b i a l t f e l d e c â t s u b

, i m p r e s i a m o m e n t u l u i ş i a n u m e î n t r ' u n f e l c e - m l e s t e e s e n ţ i a l , d e i m p r e s i a î n c h e g a t ă c a o r e a l i t a t e

d e s i n e s t ă t ă t o a r e , c a r e d e ş i a -p a r ţ i n e l ă u n t r u l u i m e u , o p o t p r i v i t o t u ş i p e d i n a f a r ă , c a ş i c u m m i - a r s t a d i n a i n t e a o c h i l o r . P e s c u r t , d e s p r e r ă s f r â n g e r e a m o ­r a l ă a i m p r e s i e i l ă s a t e d e c a t a s ­t r o f a d e l a 10 N o e m b r i e ş i c a r e m i s'a r e v e l a t d e o d a t ă , s u b f o r m a a c e s t e i î n t r e b ă r i o b s e d a n t e : d a c ă ar fi f o s t s ă m o r a t u n c i , e r a m p r e g ă t i t ? . . .

N ' a i u i t a t , c r e d , c ă p r e s a a p ă ­r u t ă î n s ă p t ă m â n a c a t a s t r o f e i a g l o s a t c u î m b e l ş u g a r e , i n s i s t â n d

p a t e t i c a s u p r a s e n t i m e n t u l u i d e n i m i c n i c i e r e s i m ţ i t c u o i n t e n s i ­t a t e c u t r e m u r ă t o a r e î n o r d i n e a m o r a l ă , p e c â t f u s e s e d e z g u d u i ­tor a e v e a , c u t r e m u r u l .

D a r î ţ i a d u c i a m i n t e , M e n i p , c u c â t ă g r a b ă f e b r i l ă , a c e l e a ş i m u l ­ţ i m i î n f i o r a t e d e s i m ţ i m â n t u l n i ­m i c n i c i e i l or a u d a t b u s n a î n r e s t a u r a n t e ş i î n s ă l i l e d e s p e c ­t a c o l e , p a r c ă d i n t r ' o n e v o e d e - a f i m a i a p r o a p e , f i z i c e ş t e , u n i i d e a l ţ i i . R e g e l e n a t u r i i a b d i c a p r o ­v i z o r i u , c u o r g o l i u l c a m h ă r t ă -n i t , d e l à s u v e r a n i t a t e a p e c a r e s i n g u r ş i - o p r o c l a m a s e c u a t â t a n a i v ă a r o g a n ţ ă . I n a c e e a ş m ă ­s u r ă , d o b i t o a c e l e s e m a i s ă i t a s e r ă

n i ţ e l î n s t i m a lu i . V i t e l e d i n g r a j ­d u r i ş i a n i m a l e l e d e p e l â n g ă c a s ă d ă d u s e r ă s e m n e d e n e l i n i ş t e , c u c â t e v a o r e c h i a r î n a i n t e d e c a ­t a s t r o f ă , î n t i m p c e s t ă p â n u l l o r a b s o l u t a f o s t s u r p r i n s , c h i a r î n c l i p a s ă v â r ş i r i i d e s t i n u l u i , n e p r e ­g ă t i t , c u f u n d a t î n b e a t i t u d i n e a d e s ă v â r ş i t e i î n c r e d e r i d e s i n e , a s o m n u l u i r e p a r a t o r ş i a u n e i t o ­t a l e i g n o r a n t e . . .

D a c ă a r fi f o s t s ă m o r i a t u n c i , e r a i p r e g ă t i t ? — p o a t e că t e - a i î n t r e b a t ş i t u M e n i p . P r e g ă t i t — a d i c ă in i ţ ia t , c ă c i m o a r t e a c a ş i p o e z i a , p r e s u p u n e o i n i ţ i e r e î n d e ­l u n g a t ă .

P e n t r u V o l t a i r e , e a n u e r a m a i m u l t d e c â t , . u n m a u v a i s q u a r t d ' h e u r e " î n a i n t e d e t r e c e ­r e a p r a g u l u i v r e m e l n i c i e i , î n n e ­c u n o s c u t . Ş t i i n ţ a n o a s t r ă d e s p r e l u m e n e î n g ă d u e s ă r e c u n o a ş t e m c u s â n g e r e c e , c ă m o a r t e a e s t e u n f a p t p o z i t i v d e n e î n l ă t u r a t . D a r c e v a c o n f u z ş i p u t e r n i c î n n o i , r e m i n i s c e n ţ e o b s c u r e , p o a t e d i n v r e m u r i f ă r ă i s t o r i e , cărora n u ş t i m c u m s ă l e s p u n e m p e n u m e şi n ic i m ă c a r s ă l e d e o s e ­b i m d a c ă s u n t a l e c a m e i s a u a l e d u h u l u i n o s t r u n e h ă r ţ u e s c u n e ­or i c u o n ă d e j d e c e p a r c ă s e a ­m ă n ă m a i m u l t a d i s p e r a r e . U n s c r i i t o r c r e ş t i n a f o r m u l a t o d a t ă a c e a s t ă s f â ş i e t o a r e d e s b a t e r e l ă ­u n t r i c ă , p r i n t r ' o f o a r t e s u g e s t i v ă p u n e r e î n c o n t r a s t a t e r m e n i l o r : „ ş t i m că v o m m u r i — s p u n e a e l — d a r n u p u t e m c r e d e " .

D a c ă n e - a r fi î n g ă d u i t s ă p r e ­f e r ă m l u c i d i t a t e a , o r i c ă r u i a n e s ­t e z i c m o r a l s a u c h i a r r e l i g i o s , s a u d a c ă a m fi sor t i ţ i , p r i n p r o p r i a n o a s t r ă s t r u c t u r ă s u f l e t e a s c ă , l u ­c i d i t ă ţ i i — c u m a f o s t p r o b a b i l V o l t a i r e — a t u n c i t o t u l s 'ar r e ­d u c e d e s i g u r l a u n s f e r t d e o r ă g r e u d e r ă s b ă t u t . D a r d a c ă n u s u n t e m , d a c ă n u p u t e m fi n u m a i l u c i z i , î n t o t d e a u n a l u c i z i ?

C r e z i , M e n i p , c ă e r o i s m u l e s t e

c u a d e v ă r a t o i n i ţ i e r e , a d i c ă o p r e g ă t i r e p e n t r u m o a r t e ? V r e a u s ă s p u n : e s t e c u a d e v ă r a t a u ­t e n t i c ă , a c e e a l a a l c ă r e i c a ­p ă t î n s p r e n e a n t s ă n e p u t e m r e ­c u n o a ş t e c u î n t r e a g a n o a s t r ă z e ­s t r e o m e n e a s c ă ? N u e c u m v a e -r o i s m u l o a l tă s o a r t ă , u n d i n c o l o ,

c a r e n e p ă g u b e ş t e d e c e e a c e n e î n z e s t r a s e c e a s t ă l a l t ă s o a r t ă , d i n ­c o a c e ? M ă t e m d e t r a n s m u t a ţ i i l e p e t r e c u t e î n o r d i n e a v a l o r i l o r m o ­ra l e , M e n i p , m ă t e m ş i l e s u s p e c ­t ez a ş a c u m s u s p e c t e z p r o c e d e e l e o r i c ă r e i a l c h i m i i c a r e n u s e a -p l i c ă l a o p e r e l e A r t e i .

S u b r a p o r t u l c u r a j u l u i f i z i c , ş t i i c ă e r o i s m u l a f o s t p r e ţ u i t c a o v a l o a r e î n d o e l n i c ă , n u n u m a i d e u n m o r a l i s t e x p e r i m e n t a t o r p e p i e l e a a l t o r a , c a B e r n a r d S h a w , c a r e s p u n e a p r i n g u r a u n u i m e d i c d i n t r ' o p i e s ă d e t e a t r u a sa , că „ o r i c e n ă t ă r ă u c a r e s e î m ­p i e d i c ă c u n a s u l d e u n g l o n t e , e p r o c l a m a t e r o u " . D a r ş i S a i n t E x u p é r y a c ă r u i e x p e r i e n ţ ă d e s ­p r e e r o i s m , î n t r e p r i n s ă c u r i s ­c u l p r o p r i e i v i e ţ i , n u a f l a s e î n c o m p o z i ţ i a c u r a j u l u i m a i m u l t d e c â t uin a m e s t e c i m p u r d e . . p u ţ i n ă f u r i e , /put /mă v n i t i t e , m u l t ă î n c ă p ă ţ â n a r e ş i o p l ă c e r e s p o r t i v ă v u l g a r ă " .

M ă t e m î n s ă , M e n i p , c ă ş i s u b

a s p e c t u l m o r á l , e r o i s m u l n u î n ­s e a m n ă p e n t r u i n s u l o m e n e s c m a i m u l t d e c â t u n p r i l e j î n t â m ­p l ă t o r s p r e a - ş i p u n e î n v a l o a r e u n e l e v i r t u ţ i p r o p r i i , — o ş a n s ă l a c a r e c o n t r i b u e d e o p o t r i v ă î m ­p r e j u r ă r i l e d i n a f a r ă , c u m o m e n ­t u l p s i h o l o g i c , l ă u n t r i c . D a r d a ­c ă e r o i s m u l e o c h e s t i u n e d e ş a n s ă e l a r e , s u b a s p e c t u l m o ­ra l , c a r a c t e r u l d e s u r p r i n d e r e ş i s p o n t a n e i t a t e a l r e a c ţ i e i i n ­s t i n c t i v e , a d i c ă t o c m a i a c e l a p e c a r e o p r e g ă t i r e p e î n d e l e t e , î n r ă s t i m p u l u n e i v i e ţ i , n u î l p o a t e m a n i f e s t a .

I n s e n s i b i l i t a t e a f i z i c ă , a c e a î n f r â n g e r e a s i m ţ u r i l o r Şi a c ă r n i i , p e c a r e o c u c e r e ş t e e r o u l f a ţ ă d e l i p s u r i l e s a u i s p i t e l e d e t o t f e l u l , î ş i a f l ă c o r e s p u n z ă t o r totr'o a n u m i t ă a n a l g é s i e d e o r ­d i n m o r a l , o l i p s ă d e s e n s i b i l i ­t a t e ş i d e î n ţ e l e g e r e p e c a r e l e m a n i f e s t ă i n s u l e r o i c , f a ţ ă d e a l t e v a l o r i d e c â t a c e l e a p e c a r e e l î n s u ş i l e a f i r m ă , î n o r d i n e a m o r a l ă .

E r o i s m u l n u i n t r ă î n p o s i b i l i ­t ă ţ i l e d e p r i n d e r i i . C u m a i m u l ­t ă î n d r e p t ă ţ i r e c r e d c ă s e p o a t e v o r b i d e o a p t i t u d i n e n ă s c u t ă p e n t r u e r o i s m , d e o v o c a ţ i e a e -r o i s m u l u i c a r e n ' a r p u t e a i e ş i î n d r u m u l o r i c u i , r ă s p l a t ă v r e u n e i d e p r i n d e r i , c i d o a r p e d r u m u l h ă r ă z i t a l D a m a s c u l u i v o c a ţ i e i î m p l i n i t e . D a r a t u n c i , e r o i s m u l c a ş i f r u m o s u l a r t i s t i c « s t e l i p ­s i t d e c a r a c t e r u l e x e m p l a r p e c a r e - l a u v a l o r i l e p r a c t i c e a l e m o r a l e i . N u p o t s ă - m i î n c h i p u i M e n i p , c u m s 'ar p u t e a î n t e m e i a o p e d a g o g i e a t r ă i r i i e r o i c e , d u p ă c u m n u ş t i u s ă f i e u n a a v i e ţ i i a r t i s t i c e s a u a s f i n ţ e n i e i .

U n i i d e l à a l ţ i i , m a r e l u c r u n u î n v ă ţ ă m . A d e v ă r u r i l e d e v i a ţ ă

APARE IN CURÂND

CASA TEREKOV | de PAUL LAHOVARY 1 Cu ilustraţiuni de George Voinescu I

Colecţia „ U n i v e r s u l Literar'' 1

p e c a r e l e a f i r m ă p r i n e x i s ­t e n ţ a p r o p r i e s a u p r i n o p e r e l e l o r , e r o u l , a r t i s t u l ş i s f â n t u l , n u p o t fi e x e m p l a r e . N o i t r e b u e s ă o s t e n i m f i e c a r e , c u p u t e r i l e n e ­a j u t o r a t e , c a s ă d e s l u ş i m î n ţ e l e ­s u r i l e v i e ţ i i , p e m ă s u r a n o a s t r ă p r o p r i e . P o a t e c ă î n t r ' o z i n e v a f i d a t ă ş a n s a , a tunje i c â n d n e a ş t e p t a m m a i p u ţ i n , d e - a n e c u ­p r i n d e v i a ţ a î n l u m i n a r e v e l a ­t o a r e a u n u i s e n s e r o i c , d e a r t ă s a u d e s f i n ţ e n i e , c a r e s ă n e p o a r t e î n c r e z ă t o r i , p â n ă ' n p r a ­g u l u l t i m u l u i s f e r t d e o r ă . Ia c a p ă t u l c ă r u i a ş t i m c ă v a t r e ­b u i s ă a j u n g e m o d a t ă , f ă r ă s ă p u t e m c r e d e . M a i m u l t , s a u a l t ­c e v a , M e n i p , e u n u - ş t i u ce a m p u t e a n ă d ă j d u i . . .

M E N A L C

î n t r e b a r e a c e - m i p u i , M e n a l c , î m i a m i n t e ş t e d e o î n t â m p l a r e p o v e s t i t ă d e B e r g s o n . î n t r ' o d i ­m i n e a ţ ă u n c o m i s i o n a r î n m â n a f i l o so fu lu i u n p l i c c e a ş t e p t a r ă s ­p u n s g r a b n i c ; e r a d i n p a r t e a u n e i p e r s o a n e c a r e - l r u g a s ă - i s c r i e p e l o c c e g â n d e ş t e ^ d e s ­p r e D u m n e z e u . D e a s e m e n e a , m ă î m b i i ş i t u s ă - ţ i d e s v ă l u i î n c i n c i z e c i äe ş i r u r i a t i t u d i n e a m e a f a ţ ă d e m o a r t e . Ş i î n t r e b a r e a e c u a t â t ie g r a v ă , c u c â t î i b ă ­n u i e s c un t â l c d u h o v n i c e s c c e n u - m i d i sp lac? , î n s ă î m i s â c â i e s f i e l i l e . P r e g ă t i r e a p e n t r u m o a r ­t e d e care p o m e n e ş t i , ( d e s p r e i n i ţ i e r e a n s ă s c r i u m a i l a v a l e ) î m i a p a r e d r e p t o î m p ă c a r e c u D u m n e z e u , a d i c ă l i m p e d a c o n ­ş t i i n ţ ă d e i fi r e s p e c t a t l e g e a de­v i n ă . M ă r t u r i s e s c c ă a n u l 1940 a l e r e i c r ţ ş i i n e , c u n ă p r a s n i c u l s ă u cor teg iu d e n ă p a s t e , a t r e z i t î n conş t i in ţa m e a c a ş i î n a c r e ­ş t i n i l o r d e h f i n e l e v e a c u l u i a] X - I e a obses ia c o p l e ş i t o a r e a m o r ţ i i şi d t r i n ţ a d e a a d e r a c â t m a i i n t i m l a a d e v ă r u r i l e r e v e ­l a t e . C r e d să î n n o a p t e a d e 10 N o e m b r i e spectru l m o r ţ i i a t u r ­b u r a t c o n ş t i n ţ e l e m a i a d â n c d e ­c â t c e l e mai î n ă l ţ ă t o a r e p r e d i c e ş i c r e d c ă îr, a c e l e c a l a m i t ă ţ i n a ­t u r a l e re l ig i i l e a u g ă s i t î n t o t ­

d e a u n a putern ic i a u x i l i a r i . T o ­tuş i , f i i n d c ă a ş t e p ţ i . u n r ă s p u n s ,

ţi-1 d a u răspicat : N ' a m f o s t p r e ­gă t i t . Negreş i t , c ă c e i m a i m u l ţ i ţ i - a r d a ace laş i r ă s p u n s , f i i n d c ă v i a ţ a soc ia lă a m a r i l o r m e t r o ­p o l e l e spu lberă a c e a p a r t i c i p a r e l a o r d i n e a -valorilor m o r a l e d e c a r e p o m e n e ş t i . P r e g ă t i r e a l a m o a r t e c e r e i z o l a r e ş i s i n g u r ă ­t a t e .

A ş a d a r pr intre c e i a l e ş i , h o t ă -r î t c ă n u n ă p u t e a m n u m ă r a d a c ă î n a c e a n o a p t e f o r ţ e l e c o s ­m i c e m'ar fi n i m i c i t .

D a r a i scris c u v â n t u l i n i ţ i e r e ş i a f i r m i c ă m o a r t e a c a ş i p o e s i a p r e s u p u n e o i n i ţ i e r e î n d e l u n ­g a t ă . A i c i d e s b a t e r e a m i s e p a r e c ă s'a s t r ă m u t a t p e a l t p l a n , p e a c e l a a l v a l o r i l o r r a ţ i o n a l e , ş i i m p l i c ă al t fe l d e r ă s p u n s . C o n ­

c e p t u l e c h i v a l e a z ă c u i n t u i r e a e s e n ţ e i m o r ţ i i . M i s e p a r e că n i c i u n i n d i v i d n 'ar p u t e a r e v e n d i c a a c e l p r i v i l e g i u a l i n i ţ i e r i i î n m o a r t e , a d i c ă a a d â n c i r i i m i s t e ­r u l u i m o r ţ i i . M o a r t e a e s t e o e x ­p e r i e n ţ ă u n i c ă ş i c u n e p u t i n ţ ă d e c o m u n i c a t ş i p o s t u l a r e a c o n ş t i i n ­ţ e i a c o l o t o c m a i u n d e e a e s t e a -b o l i t â p r i n d e f i n i ţ i u n e , a r e c a ­r a c t e r u l u n e i c o n t r a d i c ţ i i î n t e r ­m e n i . N u ş t i u c a r e f i lo so f a e x p r i m a t a c e s t a d e v ă r în tr 'o f o r m u l ă s u g e s t i v ă : „ M o a r t e a s e s u g r u m ă p e s i n e d e c u m t e s u ­g r u m ă p e t ine" . î n c â t a c e a i n i ­ţ i e r e c e - ţ i a p a r e , M e n a l c , c a o p â r g u i r e a d a t e l o r c o n ş t i i n ţ e i , e s t e v a l a b i l ă n u m a i î n l u m e a n o a s t r ă i m a n e n t ă z o d i e i R e l a t i ­v u l u i ; d a r c o n c e p t u l î n s u ş i s e s p u l b e r ă p r i n l i p s ă d e o b i e c t , î n ­d a t ă c e - I a p l i c ă m î n o r d i n e a A b ­s o l u t u l u i . C a r e i n i ţ i a t ar c u t e z a s ă c r e a d ă c'ar p u t e a c u p r i n d e A b s o l u t u l d e p e t ă r â m u l R e l a t i ­v u l u i ? I n i ţ i e r e n u p o a t e fi î n m o a r t e ş i - ţ i î m p o t r i v e s c c u g e t a ­r e a î n ţ e l e p t u l u i c a r e s e î n t r i s t a că , n u ş t i e m ă c a r c e e s t e v i a ţ a , p e c a r e a v ă z u t - o , c u m a r p u t e a ş t i c e e m o a r t e a , p e c a r e n'a v ă ­z u t - o ! " .

A ş v o i d e c i o „ i n i ţ i e r e î n d e ­l u n g a t ă " î n v i a ţ ă . M i s e p a r e că p r i v i t ă d i n l a t u r a a c e a s t a , e n i g ­m a n e î n g ă d u i e o n ă d e j d e d e l u ­m i n ă , c ă c i n u m a i s p e c i f i c s e d e o ­s e b e ş t e m o a r t e a d e v i a ţ ă , n u e -s e n ţ i a l , a ş a c u m p l a s t i c o î n f ă ­ţ i ş e a z ă î n ţ e l e p c i u n e a i n d i c ă ,

d â n d z e u l u i m o r ţ i i , Y a m a , u n c h i p c u d o u ă f e ţ e î n t r e g i t e î n ­tr'o s i n g u r ă e s e n ţ ă . F i i n d c e l e d o u ă f a z e a l e u n u i c i c l u e v o l u ­t i v , s e p o a t e a f i r m a f ă r ă p a r a d o x c ă m o a r t e a e u n a n u m i t a s p e c t a l v i e ţ i i , a ş a d u p ă c u m v i a ţ a

e s t e u n a n u m i t a s p e c t a l m o r ţ i i . U n a d i n c e l e m a i v e c b i re l ig i i ,

Д apărut

Cetatea lui Bucur v e r s u r i

d e Ş t e f a n B a c i u

cu ilustraţii de Ştefan Constantinescu

lei 53 C o l e c j i a „UNIVERSUL LITERAR"

Prejul

c e a r e î n c a r n a ţ i o n i s t ă , n 'a f ă c u t d e c â t s ă i n t u i a s c ă c u m i i d e ani î n u r m ă u n a d e v ă r a t d e f i n i t i v al ş t i i n ţ e i a c t u a l e : „ p e r s i s t e n ţ a î n c o s m o s a e n e r g i i l o r v i t a l e , s u b f o r m e d i f er i t e" , v o a l â n d u - 1 î n s ă d e c r e d i n ţ a în tr 'o p e r s i s t e n ţ ă a p r i n c i p i u l u i v i t a l i n d i v i d u a l i z a t .

L u c i z i i î n ţ e l e p ţ i a i G r e c i e i a u p u s i n i ţ i e r e a î n v i a ţ ă Ia t e m e l i a g â n d i r i i , s ă p â n d î n m a r m u r a t e m p l u l u i d i n D e l f i a d â n c a şi l a p i d a r a f o r m u l ă „ C u n o a ş t e - t e p e t i n e " .

D a r e c i u d a t c ă î n f a p t C r e ­ş t i n i s m u l c a r e p o s t u l e a z ă c a r a c ­t e r u l m o r a l a l s a n c ţ i u n i l o r , o e t e r n i t a t e i n d i v i d u a l ă , u n D u m ­n e z e u p e r s o n a l , n u i z b u t e ş t e s ă d i s o c i e z e m o a r t e a d e s o m n , d e a b o l i r e a i n d i v i d u a l i t ă ţ i i . A s t f e l p e n t r u S o c r a t e , m o a r t e a e d o a r „ u n s o m n î n d e l u n g a t ş i f ă r ă v i s e " ; M o n t a i g n e o s o c o a t e d e a ­s e m e n e a „ a d â n c s o m n s e a r b ă d ş i u m i l i t o r " ; „ r e p a o s d e s ă v â r ş i t " c h i a r e s t e p e n t r u m i s t i c u l P a ­sca l . I n c i u d a p o r u n c i l o r r e l i ­g i o a s e , o m u l l u c i d , c u m îl d e n u ­m e ş t i , d e o p o t r i v ă c u p o e ţ i i to ţ i a î n ţ e l e s a d â n c i l e a n a l o g i i d i n t r e s o m n ş i m o a r t e . I n t r ' a d e v ă r s o m n u l , m o a r t e a n o a s t r ă z i l n i c ă , s p u l b e r ă c o n c e p t e l e s p a ţ i u l u i ş i t i m p u l u i , s m u l g e i n d i v i d u l d i n i m e d i a t , î l d e s c ă t u ş e a z ă d i n c o m p l e x e l e s a l e a d a p t ă r i Ia m e ­d i u , î l d e s c e n t r e a z ă d i n c o n c r e ­t u l î n r â u r i r i l o r s o c i a l e , a ş a f e l c ă d e a ic i î n a i n t e , m o r ţ i i s u n t i n s p i -t i t s ă - i a p l i c , p a r a f r a z â n d - o , d e ­f i n i ţ i a p e c a r e B e r g s o n o d ă s o m ­n u l u i , ş i s ă s p u n : , .A m u r i e s t e a s e ' d e s i n t e r e s a " . N u m ă s f i e s c s ă a f i r m că î n c l i p a t r e c e r i i d i n ­c o l o ş i ce l p r e g ă t i t ş i ce l n e p r e ­g ă t i t ş i A n t o n i n P i u i ş i r â n d a ş u l

d e l à g r a j d s e a f l ă î n p r e a j m a m a r e i e x p e r i e n ţ e a m o r ţ i i , l a f e l d e n e i n i ţ i a ţ i , î n c e r c â n d a c e l a ş i g o l şi a c e e a ş i t ă c e r e p e c a r e c u to ţ i i o î n c e r c ă m î n p r e a j m a s o m ­n u l u i .

S o m n u l î n s ă î m i s p u n e , M e n a l c , c ă e n e r g i a c o s m i c ă c e a v o i t ca 100 d e c v a t r a l i o a n e d e c e l u . e s ă s e î m b i n e î n t r ' u n e d i f i c i u m a t e ­r ia l î n s t a r e d e a s e r e s t r â n g e p e s i n e p e c a r e îl n u m e s c E u — a-d i c ă d e a s t r ă b a t e u n c i c l u ce-1 d e n u m e s c a l d u h u l u i , f ă r ă a l ă ­m u r i p r e a mtult a s t f e l e n i g m a — n u p o a t e s ă n e f i e sor t i t unu i c e v a m a i r ă u î n c ă d e c â t a c e a s t ă v i e a ţ ă ; c ă n u n e c e r e n i c i t ă m â i e n i c i s â n g e , ci d o a r a c c e p t a r e a t o t a l ă a i m p e r a t i v e l o r v i e ţ i i , i n t e g r a r e u -

m i l ă î n n e c u p r i n s u l p r o c e s al d e s f ă ş u r ă r i l o r e n e r g e t i c e , c r e d i n ţ a î n t r ' u n d e s t i n i n d i v i d u a l v r e m e l ­n i c c e î n m o a r t e s e r i s i p e ş t e c u t o t u l . P r e g ă t i r e a c o n s t ă a s p u n e c a P l i n i u că „ m o a r t e a e s t e c e e a c e D u m n e z e u a d ă r u i t m a i b u n o m u l u i " . R o s t u l m e t a f i z i c al m a ­r i l o r c a t a c l i s m e n a t u r a l e p a r c ' a r f i t o c m a i d e a n e a t r a g e l u a r e a a m i n t e a s u p r a a c e s t o r a d e v ă r u r i .

MENIP

UNIVERSUt LITERAR 14 Decembrie 1940 ÎS Cronica germana

C U L T U R Ă Ş I A R T Ă

P E N T R U M U N C I T O R I

S t a t e l e d e m o c r a t e n ' a u f ă c u t a p r o a p e n i m i c p e n t r u m u n c i t o r i î n c e e a c e p r i v e ş t e c o n d i ţ i a c u l ­t u r a l ă — iar c â n d a u f ă c u t c e v a , a u f ă c u t - o d e m â n t u i a l ă , n u a t â t p e n t r u a r e a l i z a o a d e v ă r a t ă o -p e r ă d e c u l t u r a l i z a r e , cât p e n t r u a c r e e a o i l u z i e î n s p a t e l e c ă r e i a s e a s c u n d e a u c â t e v a p o s t u r i b i n e p l ă t i t e , a c o r d a t e o a m e n i l o r d e c a s ă a i p u t e r n i c i l o r z i le i .

I n s t a t e l e t o t a l i t a r e , m a s s e i e s e b u c u r ă d e - o f o a r t e m a r e a t e n ţ i e d i n p a r t e a f o r u r i l o r c u l t u r a l e . I n G e r m a n i a , m u n c i t o r u l n u s e d u c e i c c â r c i u m ă c a s ă s e d i s t r e z e , ci l a t e a t r u s a u u n c o n c e r t s i m f o ­n i c . A p r o a p e to ţ i m u n c i t o r i i a u b i b l i o t e c ă şi n u e s t e u n u l d in ei c a r e să n u c u n o a s c ă v a l o r i l e c o n ­s a c r a t e a l e ar te i g e r m a n e . î n ­t r 'un s t a t î n c a r e m a s s e i e î n ţ e ­l e g s ă c u m p e r e o c a r t e , u n b i l e t d e c o n c e r t s a u c h i a r u n t a b l o u , a r t a v a a v e a a l t e p o s i b i l i t ă ţ i d e d e s v o l t a r e d e c â t î n t r ' u n s t a t în c a r e b u n u r i l e c u l u r a l e a p a r ţ i n u n e i c a t e g o r i i d e p r i v i l e g i a ţ i .

I n t r e o a m e n i i car i a u î n ţ e l e s c e l m a i j u s t p r o b l e m a c u l t u r i i ş i - a a r t e i p e n t r u m u n c i t o r i î n G e r m a n i a , e s t e c u n o s c u t u l o r g a ­n i z a t o r Dr. R o b e r t L e y . E d u c a ­r e a m a s s e l o r p o p u l a r e şi r e a l i z a ­r e a f o r m i d a b i l e i m i ş c ă r i r e c r e a ­t i v e „ K r a f t d u r c h F r e u d e " „ ( P u ­t e r e p r i n b u c u r i e " ) îş i a f l ă î n D - r u l R o b e r t L e y i n s p i r a t o r u l . D a t o r i t ă a c e s t u i t e n a c e e n t u s i a s t , a c e s i u i d e v o t a t al m u n c i t o r i m i i , s 'au î n t r e g i s t r a t f o l o a s e m a r i n u n u m a i p e n t r u s p i r i t u a l i z a r e a m a s s e l o r , ci şi p e n t r u c l i m a t u l a r t i s t i c a l G e r m a n i e i , u n d e a s ­tăz i , în p o f i d a r ă s b o i u l u i , v a l o ­r i l e c u l t u r a l e c u n o s c p o s i b i l i t a ­t e a u n u i r a n d a m e n t m a x i m .

V a l o a r e a m o r a l ă a u n u i m u n ­c i t o r c a r e c u n o a ş t e v e r s u r i l e lu i G o e t h e şi c a r e - a a s c u l t a t u n c h o ­ral d e B a c h , n e ' n d o i o s că v a fi s u p e r i o a r ă v a l o r i i m o r a l e a u n u i m u n c i t o r c a r e n'a d e p ă ş i t h a r ­m o n i c a d i n r e s t a u r a n t e . U n u i m u n c i t o r c u l t i v a t i s e p o a t e p r e ­t i n d e m a i m u l t s i m ţ a l r ă s p u n ­der i i , a l d e m n i t ă ţ i i ; el v a fi c o n ­ş t i e n t d e i m p o r t a n ţ a sa î n a n ­g r e n a j u l soc ia l . D i n a t e l i e r , n u v a o e s c i n d e î n t a v e r n ă , ci, r e ' n t o r -c â n d u - s e a c a s ă , v a cit i o c a r t e b u n ă î n l i n i ş t e a c ă m i n u l u i , c r u -ţ â n d u - ş i b a n i i şi s ă n ă t a t e a . A s t ­fe l , î ş i v a r e s p e c t a t i t l u l d e m u n ­c i tor , p e c a r e s u p e r f i c i a l i t a t e a d e m o c r a ţ i e i l - a d e p r e c i a t .

L a noi , s i n g u r ă L e g i u n e a a î n ­ţ e l e s p r o b l e m a m u n c i t o r i m i i , r i ­d i c â n d - o la n i v e l u l s p i r i t u a l p r e ­t i n s d e o m u l n o u . M u n c i t o r u l r o ­m â n g ă s e ş t e a s t ă z i n u n u m a i a-s i s t e n ţ ă s o c i a l ă î n c a d r u l L e ­g i u n i i , ci şi a s i s t e n ţ ă c u l t u r a l ă , d e v e n i n d f a c t o r d e r ă s p â n d i r e şi d e r e c e p t a r e a m a r i l o r b u n u r i s p i r i t u a l e r o m â n e ş t i , cari , p â n ă d ă u n ă z i , a u f o s t ţ i n u t e s u b o b r o c .

S T I L U L C I N E M A T O G R A F I E I G E R M A N E

Regimul naţional-socialist a im­primat un ritm inedit cinemato­grafiei germane. Invadat de evrei şi de unguri, filmul din Reich ajunsese la un moment dat să oglindească „Schund"-ul litera­turii jidoveşti. După instaurarea naţional-socialiştilor la conduce­rea Germaniei, producătorii evrei s'au retras la Viena, de unde co­tropeau pieţile europene cu rea­lizări de operetă ieft'nă şi ten­denţioasă. A p o i , magnaţii israe­liţi au trebuit să fugă şi din Vie­na. Ajungând la Budapesta, au luat-o da capo. Producţiei pesta-ne i se daioresc filme de ma­hala, ca acel monstruos „ V o i a j de nuntă" cu Ernest Verebes (azi re­fugiat în studiourile lui Metro-Goldwyn...). Producătorii credeau că mai pot plasa asemenea fil­me pe pieţile europene, însă, so­cotelile lor au dat qreş : filmul adevărat german a isgonit elucu­braţiile delà Budapesta. Produc­ţiile „Ufei" au introdus un stil nou în estetica ecranului. Filmele de războiu sunt opere de gran­dioasă etică, iar filmele uşoare se menţin în marginile bunului simţ. In filmul istoric, Gründgens a făcut şcoală cu a sa „Fecioară din Orleans". Speculând efectele de massă, a creeat efecte unice, dar fără să cadă în excesele cine­matografiei ruseşti, care pune în­treg accentul numai pe masse. Un film ca actualul „Condottieri" va fi, deci, superior lui „Petru cel Mare".

Acest lucru se datoreşte unui luminos echilibru între teza so­cială şi condiţia estetică.

Cinematograful românesc, care va începe să existe c u a d e v ă r a t m i m a i prin Legiune, are elemen­te de-o deosebită energie. încer­cările lui Igiroşeanu, boicotate pe vremuri şi ne 'nţe'lese, dovedesc existenţa unor mari posibilităţi. Şi, de sigur, ele nu vor fi alături de ale filmului german de azi.

O R E V I S T Ă P E N T R U T O Ţ I

I n ţ a r a n o a s t r ă , n ' a u p r e a f o s t — d e c â t c u o m i c ă e x c e p ţ i e . . . — r e v i s t e f a m i l i a r e b u n e . R e v i s t e l e c o n d u s e d e c o n c e r n e e v r e e ş t i , ca

„ R e a l i t a t e a i l u s t r a t ă " d e p e v r e ­m u r i (dar c e a d e azi?. . . ) , f ă c e a u

„ o p e r ă " d e t r i v i a l i z a r e a m a s s e ­lor . C o n c u r s u r i d e f r u m u s e ţ e — p a r a v a n e d e d e s t r ă b ă l a r e , — c â n d c u t a r e e v r e i c u ţ ă d i n C e r n ă u ţ i e r a a l e a s ă r e g i n ă a f r u m u s e ţ i i r o m â ­n e ş t i , n u v e l e p o r n o g r a f i c e , g l u m e d e p r o s t g u s t — c a m a c e s t a e r a c u p r i n s u l r e v i s t e l o r f a m i l i a r e d e l a n o i .

I n G e r m a n i a , e x i s t ă o r e v i s t ă c u a d e v ă r a t b u n ă p e n t r u c a d r e l e l a r g i d e c i t i tor i : „ D i e g r ü n e P o s t " ( „ P o ş t a v e r d e " ) . A c e a s t ă p u b l i c a ­ţ i e e c i t i t ă c u a c e l a ş i n t e r e s a t â t d e i n t e l e c t u a l , c â t ş i d e m u n c i t o r . S c r i s ă u ş o r , p e î n ţ e l e s u l f i e c ă ­r u i a , a c e a s t ă r e v i s t ă e u n m o d e l î n g e n u l e i . C u p r i n z â n d a r t i c o l e

d e u t i l i t a t e , s c h i ţ e d a t o r i t e c e l o r m a i b u n i s c r i i t o r i g e r m a n i d e az i , v e r s u r i ş i p i e s e d i s t r a c t i v e , „ D i e g r ü n e P o s t " a a j u n s c u n o s c u t ă î n f i e c a r e c a s ă g e r m a n ă .

A s t ă z i , s e î n c e a r c ă ş i l a n o i e -d i t a r e a u n e i a s e m e n i p u b l i c a ţ i i , î n c e p u t u l f ă c u t c u „ B u n a - V e s t i r e d e D u m i n i c ă " e u n î n c e p u t b u n , d e m n d e c o n c u r s u l c e l m a i l a r g d i n p a r t e a c i t i t or i l or . R o l u l u n e i r e v i s t e f a m i l i a r e î n v i a ţ a s o c i a l ă a u n u i s t a t , e m a i m a r e d e c â t s 'ar

c r e d e . E a a d u c e o s i n t e z ă d e c u l -t u r a l i t a t e ş i d e v i a ţ ă a r t i s t i c ă î n c a s a c e l u i m a i m o d e s t c i t i tor .

C â n d o a s t f e l d e r e v i s t ă e s c r i s ă c i n s t i t ş i c u t r a g e r e d e i n i m ă , r o s t u l e i s e l ă m u r e ş t e c a u n u l

d i n c e l e m a i s a l u t a r e p e n t r u e -d u c a ţ i a m a s s e l o r . C e e a c e s 'a ş i

î n t â m p l a t î n G e r m a n i a şi , d e ac i î n a i n t e , s e v a î n t â m p l a ş i 'n R o m â n i a .

M I R C E A S T R E I N U L

Un savant german P r o f e s o r u l H a n s U e b e r s b e r g e r

a c i n s t i t c a p i t a l a n o a s t r ă c u o s e r i e d e c o n f e r i n ţ e .

î m p r e j u r ă r i l e or ig ine i i s t o r i c u ­lu i o r i e n t a l i s t s i m b o l i z e a z ă e s e n ­ţa lui s p i r i t u a l ă d e s a v a n t , f o r ­m u l a c ă r e i a e „ g e n e z a a c t u a l i ­tăţ i i".

N ă s c u t î n c l i m a I m p e r i u l u i A u s t r o - U n g a r , a î n c e r c a t d i n p r i m i i a n i m o r b i d u l a m a l g a m a l e t n i c e i m o z a i c e . Obârş i i r e g i o n a l e a u î m p l e t i t î n g r a i u l s ă u d e c ă ­p e t e n i e d i a l e c t u l s l a v o n . A c e a s t a î n cop i lăr i e . A d o l e s c e n ţ a ş i - a i n a u g u r a t - o c u t r e e r â n d c ă l a r e u n a l t I m p e r i u , d e la V a r ş o v i a la C a u c a z . A p o i a fos t r e p r e z e n t a n ­tu l p r i m u l u i î n ce l d e al d o i l e a c u d i p l o m a t i c a m i s i u n e do a t a ş a t c u l t u r a l . A c i a g u s t a t c l o c o t i ­t o a r e o g l i n d i r i d e c l i m ă în t r ip la î n t r u c h i p a r e d i n Gorki , C e h o v şi T o l s t o i . D r e p t c â m p de a n a ­l iză : -a f o s t î n t o t d e a u n a f a p t u l v i u , i n t r o d u c e r e a g e n e z e l o r r e ­t r o s p e c t i v e î n d e s l u ş i r i l e c o n g l o ­m e r a t u l u i c o n t i m p o r a n . U n f l e r p o l i t i c î n j g h e b a t î n i n t e l e c t i s t o -tor ic .

D â n d c u r s a c e s t o r însuş i r i , H a n s U e b e r s b e r g e r s'a s tab i l i t p e la an i i 1899—1902 la M o s c o v a . El î n s u ş i s p u n e : „ S u n t a m a t o r a; s t r a t u l u i v u l c a n i c . I n A u s t r i a e u l - a m g ă s i t p e p l a n u l e tn i c , i a r î n R u s i a p e p l a n u l po l i t i co - soc ia l" .

L a a r h i v a A f a c e r i l o r S t r ă i n e , d i n î n t â m p l a r e , a lucra t la m a s a u n d e c u d o u ă z e c i şi c inc i a n i i n u r m ă , ş i - a s c r i s „Istoria R u s i e i " v e s t i t u l S o l o v i e v şi u n d e s'a p ă s ­t ra t o p l a c ă c o m e m o r a t i v ă . L u ­crăr i l e „ I s t o r i a pol i t ice i e x t e r n e rusei ' şi „ A u s t r i a şi Rus ia" s u n t r e z u l t a t u l a c e s t o r a n i .

I n 1907, la V i e n a , p r o f e s o r u l U e b e r s b e r g e r i n a u g u r e a z ă c a t e ­d r a E u r o p e i R ă s ă r i t e n e şi m a r e ­l e I n s t i t u t , p e n t r u care a c h i z i ţ i o ­n e a z ă u r i a ş e b i b l i o t e c i : c e a a p r o f e s o r u l u i şi p u b l i c i s t u l u i B i l -b a s o v , c e a a lu i K r a e \ s k i şi c e a a s a v a n t u l u i b u l g a r frecec. î ş i e d i t e a z ă î n o p t v o l u m e „ P o l i t i c a e x t e r n ă a I m p e r i u l u i A u s t r o - U n ­g a r d e i a cr iza d i n P o s e n p â n ă la r ă z b o i u l m o n d i a l " . I i p e r i o a d a c e l o r 24 ani , p e care i - a t ră i t î n C a p i t a l a a u s t r i a c ă , a d e ţ i n u t f u n c ţ i u n e a d e D e c a n a l F a c u l t ă ­ţii d e f i l ozo f i e şi c e a de r e c t o r a l U n i v e r s i t ă ţ i i d i n ace j t oraş .

D i n a n u l 1919 datează c o n f l i c ­t u l s ă u c u g u v e r n u l s o c i a l i s t -

d e m o c r a t , c o n f l i c t c e a p r o v o c a t î n z i u a d e 1 I a n u a r i e d e m i s ;>. sa d i n c a l i t a t e a d e c o n s i l i e r al M i n i ­s t e r u l u i A f a c e r i l o r S t r ă i n e . C â n d C a n c e l a r u l D o l f u s s d e v i n e c o n ­d u c ă t o r u l s t a t u l u i , H a n s U e b e r s ­b e r g e r a t r e c u t h o t a r u l ţăr i i sa l e ,

g o n i t , d e r e g i m u l i n t e r i o r şi che­m a t d e a l t r e i l e a R e i c h , î n l u n a Mai a a n u l u i 1934.

P e t i m p u l a u d i e r i i c u r s u r i l o r la U n i v e r s i t a t e a m o s c o v i t ă , a d e p ­t u l Iui L e o n K a s s o , a l lu i V i n o -g r a d o v , a l lu i K l i u c e v s c k i ş i - a î n s u ş i t d i s c i p l i n e l e u m a n i t a r e i n

ţ i n u t a l or : ş t i i n ţ i f i z a r e a c r i t e r i u ­lu i d e s u m m u m rea l . P e v r e m e a a m b a s a d e i p e t r e s b u r g i e n e , a d u s c o m e r ţ s p i r i t u a l c u P a u l K r u ş c -v a n şi c u P o b e d o n o s ţ e v — l e a d e r i i c o n s e r v a t i s m u l u i d o c t r i n a r d i n

e x t r e m a d r e a p t ă . C i r c u m s t a n ţ e c e a u a r u n c a t p r i m a g r â n ă î n i n ­t e l e c t u l lui H a n s U e b e r s b e r g e r

s p r e u n a l d o i l e a p r o c e s s t r u c t u ­ral : î n l o c u i r e a p l a n u l u i e m p i r i c c u p o s t u l a t u l d o c t r i n a r şi a i n ­d u c ţ i e i r e t r o s p e c t i v e c u l o g i c u l e f ec t . I n l o c d e a l e u r c a c o b o a r ă a c u m a t r e p t e l e g e n e z e i .

C e i s e o f e r i s e î n m o d p a r ţ i a l c â n d d e A u s t r i a c â n d d e R u s i a , i s e dă c u i n t e g r i t a t e p e p ă m â n ­tul g e r m a n . A t â t p l a n u l e t n i c cât ş i ce l p o l i t i c o - s o c i a l s e u n e s c , d e d a t a a c e a s t a , s p r e d e s t i n d e r e a r e f l e c ţ i e i s a v a n t u l u i , î n t r ' u n s i n ­g u r e l e m e n t : o m o g e n i t a t e a . In e i s a v a n t u l v e d e u n a c c e s Ia d e ţ i ­n e r e a a b s o l u t u l u i rea l .

L a î n c e p u t e d i r e c t o r a l I n s t i ­t u t u l u i d i n B r e s l a u , i ar î n 1935 a l I n s t i t u t u l u i d i n B e r l i n , u n d e e d i t e a z ă „ A n a l e l e p e n t r u s t u d i e ­r e a E u r o p e i Centra l e" . A p o i îşi ia Ia F a c u l t a t e c a t e d r a r e s p e c ­t ivă . L a V i e n a e l i n a u g u r e a z ă a -c e a s t ă d i s c i p l i n ă , i a r la B e r l i n e

t i tu laru l u n e i m a t e r i i a căre i a -p a r i ţ i e a f o s t a i c e a p r i m a d e p e g l o b .

D a c ă , î n m a t e r i a l u l s ă u o p e r a -tor iu , p r o f e s o r u l U e b e r s b e r g a v a r i a t , c â n d r e d u c â n d c o m p l i c a ­r e a a c t u a l ă la p r i m u l a d e v ă r , c â n d î n d r e p t â n d p r e m i s a t eor i e i c ă t r e d e c u r s u l r a ţ i o n a t în d o m e ­n i u l s ă u m e t o d i c , e l a u r m a t d r u ­m u l n e c l i n t i t a l ş t i in ţ e i s t r i c t e .

F i i n d c â n d a u s t r i a c , c â n d s l a v şi c â n d g e r m a n î n s f e r e l e d e f e ­n o m e n e , î n s i s t e m a t i z a r e e s t e i m u t a b i l şi , p r i n u r m a r e , u n i v e r ­sa l .

O L G A K R U Ş E V A N

U N G R U P D E P R E O Ţ I

f a c e s ă a p a r ă g a z e t a d e a t i t u d i n e o r t o d o x ă „Sinaxarul", în p a g i n i l e c ă r e i a s e d e s b a t p r o b l e m e î n s t r â n s ă l e g ă t u r ă cu c r e d i n ţ a . P r i n a t i t u d i n e a d â r z ă p e c a r e c o n d u ­cător i i Sinaxarului o a f i şează , p r i n n ă z u i n ţ a d e î n n o i r e ş i î n s ă ­n ă t o ş i r e ce u r m ă r e s c , p r e o ţ i i N i ţ ă M i h a i , Ş t e f a n D o b r a şi c e i ­lalţ i d e l à c o n d u c e r e a r e v i s t e i s u s -n u m i t e s e s i n g u l a r i z e a z ă î n s c r i ­su l b i s e r i c e s c , î n s e m n â n d c u n e ­c o n t e n i t a lor r â v n ă d r u m u l d e l u m i n ă p e care să se î n d r e p t e paş i i t u t u r o r c r e d i n c i o ş i l o r ş i s l u ­j i tor i lor a l t a r u l u i .

S 'A S P U S

p e d r e p t c u v â n t că e p o c i l e cele mai propice desvoltării artelor nu sunt şi cele mai calme, mai aşezate, — ci, dimpotrivă, acelea în care popoarele sunt în veşnică mişcare, în frământarea care marchează căutarea altor ori­zonturi.

"ă nu mire pe nimeni numărul mare de noui publicaţii care de­là o vreme încoace se străduesr să străpungă tăcerea de care sunt înconjurate şi se conturea­ză, pe zi ce trece, mai puternic în spiritualitatea românească ac­tuală.

Deaceea ni se pare plină de sens apariţia, aşteptată pe curând a „REVISTEI DE POEZIE" de sub direcţia lui M i r c e a S t r e i n u l , precum şi a unui alt săptămânal „SEPTENTRION", condus de d A u r e l F e d i u c .

Ceeace trebue reţinut în deo­sebi, este faptul că R e v i s t a d e p o e z i e va publica n u m a i versuri Este — poate — o îndrăsneală care să sperăm că va însemna un succes.

O N O U Ă E D I T U R Ă

c a r e i a f i i n ţ ă î n C a p i t a l ă , n u p o a t e d e c â t s ă n e b u c u r e . I n a c e s t e v r e m u r i d e c r â n c e n e n e ­v o i , c â n d c e l e c â t e v a m a r i e d i t u r i a l e n o s t r e ş i - a u r e s t r â n s p r o g r a ­m u l d e a c t i v i t a t e l a t i p ă r i r e a u n u i m i c n u m ă r d e v o l u m e , p e n ­t r u c a r e ş i - a u l u a t , — gr i ju l i i .— m ă s u r i s e r i o a s e d e p r e v e d e r e , a l e g â n d d e p r e d i l e c ţ i e n u m e c u c i r c u l a ţ i e î n l u m e a l i t e r e l o r , s a u t i p ă r i n d ş i n u m e m a i p u ţ i n s o . s o r e d a r c a r e s ă v i n ă cu' SCTÍSOTÍ d e g a r a n ţ i i , e d i t u r a „ Ş c o a l a p o ­p o r u l u i " î n s e m n e a z ă b r a v a r e a u n e i m e n t a l i t ă ţ i n e g u s t o r e ş t i c a r e t i n d e s ă t r a n s f o r m e t i p a r n i ţ a în tr 'o t a r a b ă o a r e c a r e c u u n te l s t r i m t ; a c e l a al c â ş t i g u l u i m a t e ­r ia l c u o r i c e pre ţ .

C e l e c â t e v a t i p ă r i t u r i p e c a r e e d i t u r a „ Ş c o a l a p o p o r u l u i " l e - a s c o s p â n ă a c u m , d o v e d e s c ou p r i ­s o s i n ţ ă d o u ă l u c r u r i : c â t e o d a t ă , c u m a i p u ţ i n i b a n i d a r cu' m u l t ă t r a g e r e d e i n i m ă s e p o t o b ţ i n e r e z u l t a t e s t r ă l u c i t e ; e x p e r i e n ţ a d e o r d i n t e h n i c c â ş t i g a t ă d e a l ţ i i , s e p o a t e a p r o p i a ş i f r u c t i f i c a d e o r i c i n e c u c o n d i ţ i a d e - a fi d e b u n ă c r e d i n ţ ă . E l e g a n t e l e v o l u m e : I r i n a b a d e i C ă l i n d e E l v i r a Z a m -f i r e s c u , N e g u s t o r i e d e R ă z ă ş d e Ş t e f a n D u m i t r e s c u C e t e r a ş u , O -r i en tăr i şi f a p t e î n m i ş c a r e a şcoia-l e l o r s u p e r i o a r e ţ ă r ă n e ş t i p r e c u m ş i v o l u m u l o m a g i a l î n c h i n a t m e ­

m o r i e i l u i N e c u i a i S t o l e r i u , t o a t e a p ă r u t e Ia „ Ş c o a l a p o p o r u l u i ' , n e î n d r e p t ă ţ e s c s ă c r e d e m c ă î n c u r â n d v o m a v e a o e d i t u r ă m a r e î n p l u s , î n c a r e v o r p u t e a v e d e a l u m i n a t i p a r u l u i a t â t e a t i n e r e e l e m e n t e t a l e n t a t e .

„ N U R E F O R M Ă Ş C O L A R Ă ,

ci r e f o r m a o m u l u i " , afirmă d. prof. Traian Brăileanu, ministrul Educaţiei Naţionale, in revista asociaţiei generale a învăţători­lor din România Ş c o a l a şi v i a ţ a p e S e p t . - O c t . 1940.

într'adevăr, reforme şcolare n'a făcut în ţara asta doar cine n'a vrut dintre acei cari au trecut pela sau pe lângă ministerul Educaţiei (până şi el, bietul ! şi-a

schimbat firma de câteva ori). Ba, unii dintre domnii aceştia mai şugubeţi au supus învăţă­mântul nostru public la câte două reforme în decursul unei aceleaşi guvernări, numai aşa, ca să fie, să se găsească ! Oameni cari erau numiţi la acest depar-tament-ciolan fără niciun dis­cernământ, străini de probleme­le şi sufletul ce se cerea necon­tenit jertfit pe altarul unor înal­te i d e a h m , s e amuzau să răstoar­ne ceeace î n a i n t a ş i i lor clădiseră. Aceasta era deviza : tot ceeace

se făcuse până la ei, apărea şu­bred, improvizat, rău făcut. Şi atunci, spre desorientarea profe­sorilor şi elevilor, decădea vechea

lege înlocuită de cea „nouă" mo­dificată pe ici pe colo „prin păr­ţile esenţiale". Aşa se face că am avut mai multe legi decât miniştri.

La reforma omului, ca element esenţial în şcoală, nu s'a gândit nimeni, pentrucă rosturile aces­tuia erau privite printr'o optică aparte ; el nu reprezenta mare lucru în afară de legăturile par-tidiste şi locul respectiv. în sta­tele de plată. Jalonat după inte­rese mărunte de culise, omul tre­buia să s e declare încântat dacă-i mergea buhul de „om deştept" şi era arătat cu degetul pe stradă cât mai des, numele circulăndu-i (cu poză, dacă se putea) prin ziare. Era soluţia care rezolva de minune toate ecwafi i îe şcolare.

Opera de desţelenire a vechi­lor moravuri, întoarcerea spre viaţa şco l i i , spre singurele şi ade­văratele scopuri pe care le are

corpul didactic, iată ofensiva pe care a început-o şi pe care o va urmări până la desăvârşire noul regim.

C. P O S T E L N I C U

Horia Cosmovici: Poziţia României Sarisuil l e g i o n a r s e îmbO'gă_

ţ e s t e î n p r i m a e t a p ă d e c r e a ţ i e d e d u p ă p r i g o a n ă c u o c a r t e d e e ă p ă t â i u . E s t e v o r b a d e l u c r a r e a oamsirtaidiuiui a v o c a t H o r i a C o s ­m o v i c i i n t i t u l a t ă „ P o z i ţ i a R c m â -n i e i " ş i o f e r i t ă c e t i t o r i l o r r o ­m â n i c a u n e x t r a s d i n r e v i s t a „ D o t t r i n a F a s c i s t a " .

L u c r a r e a e s t e i m p o r t a n t ă d i n d o u ă p ornate d e v e d e r e . Umul. c n r e s e r e f e r ă Ta p e r s o n a l i t a t e a a u t o r u l u i , u n a n i m c u n o s c u t ă . A -p ă r ă t o r a l C ă p i t a n u l u i , în ultd_ mull ş i maireJe s ă u p r o c e s — d. H o r i a C o s m o v i c i a fos t sort i t a s t ­fel să s t e a l â n g ă Caniduicătoirufl n o s t r u d e t o t d e a u n a i n c e a s u r i l e d e c e a m a i g r e a ш е е г с а і г е s u f l e ­t e a s c ă a l e acesituiila ; d e s i g u r . feiptuil că se d i s c u t a a c o l o î n t r e a ­ga eftitiKÜtre a M i ş c ă r i i L e g i o n a ­re, a d ă o g a t la f a p t u l că d. H o r i a C o s m o v i c i l u o r a cu C ă p i t a n u l la a l c ă t u i r e a p u n c t e l o r d e a p ă r a r e , d e c i d e d e m o n s t r a r e a a d e v ă r a . . t e l or î n f ă ţ i ş e r i a l e l u p t e i „ G ă r z i i d e F i e r " — l - a p u s p e a u t o r u l d e

as tăz i în p o s t u r a d e a c u n o a ş t e g â n d u l Căpitemulliui m a i d e a -p r o a p e d e c â t a l ţ i i . Ş i a c e a s t ă ob~ s e r v a ţ i u n e , d a c ă e s t e e s e n ţ i a l ă p e n t r u u l t i m u l p r o c e s , r ă m â n e înisă va] ab i lă şi p e n t m p r o c e s e l e a n t e r i o a r e .

D . Hoiria C o s m o v i c i a a p r o f u n ­dat d o c t r i n a M i ş c ă r i i în v i f o r ­n i ţ e ; ş i - a f i x a t c o n v i n g e r i l e şi ş i - a e x p r i m a t a t i t u d i n i l e în p l e ­doar i i , d e a c e e a d - s a e s t e î n p r i ­mul! r â n d u n u i d i n l u p t ă t o r i i d e a l i tă ai cuvântului legionar.

A l d o i l e a p u n c t d e v e d e r e dfn c a r e t r e b u e p r i v i t ă c a r t e a e s t e al valoni i , p r i n ea î n s ă ş i . Ş i d in e -cost p u n c t d e v e d e r e — „Poz i ţ i a R c m â n i e i " v a r ă m â n e u n p e r -mianenit itevor d e s u g e s t i i şi î n ­d r e p t a r d e at i tudini i p e n t r u c e i c a r e î n v i i t o r v o r v o i să l ă m u ­r e a s c ă s-.iu să discuite d o c t r i n a l e g i o n a r ă . Iln p u ţ i n e l e p a g i n i a l e cănţi i , d. Cosrnovdici s i n t e t i z e a z ă a s p e c t e l e e s e n ţ i a l e s u b caire t r e ­

b u e c u n o s c u t ă M i ş c a r e a . Spirit cr i t i c şi a n a l i t i c d e m a r e î n t i n ­d e r e , aşa c u m n u m e r o a s e l e sa le p l e d o a r i i — c o n f e r i n ţ e doctr ina­re mi l - a u făout c u n o s c u t , d. H o ­ria C o s m o v i c i n i se desvă lue a s ­tăzi ca u n g â n d i t o r cu vaste p o ­s ib i l i tăţ i s i n t e t i c e . U n caracter ce s e i m p u n e a u n e i luorări caire c a u t ă să f i x e z e p o z i ţ i a Rcmânie i î n cadru l n o u i i o r g a n i z ă r i euro­p e n e — p r i n c o n t r i b u ţ i a ideo lo­g i c ă . p e c a r e Mişeairea Legionară o aiduce a c e s t e i organ izăr i . P o a ­te d i n a c e s t m o t i v cartea poate fi mau u ş o r a p r o p i a t ă de cei ce c u n o s c î n t r e a g a p o z i ţ i e doctr ina­ră a L e g i u n i i .

I n c e l e p a t r u c a p i t o l e ale b r o ­şur i i d. Co'Simwiei f i xează : peir-sonaui te toa C ă p i t a n u l u i ; doctr i ­n a legiomairă; s t ruc tu ra leg iona­ră ş i S f a t u l Naţ iona l -Leg ionalr . C u m v o m r e v e n i a s u p r a idei lor d i n a c e a s t ă cainte (aşa c u m a m f ă c u t în a r t i c o l u l n o s t r u „Frun­tari i le") , n e m u i l ţ u m i m ca a n u n ­ţ â n d a c e a s t ă car te , să s u b l i n i e m o frază oare s i n t e t i z e a z ă per fec t p e r m a n e n ţ a l u p t e i l e g i o n a r e : „ u n l e g i a n a r n u e s t e u n o m p e r ­fect , ci u n DOI care m u n c e ş t e dici r ă s p u t e r i să f ie m a i bun'' (pag . 9), iar apo i : „ L u p t a lui , cu. e l însuş i , pemitru a d e v e n i bun , e s t e în r e a l i t a t e o i u o t ă p e n t r u n e a m " (P 18).

Ce i care aiu a v u t f er i c i rea ca d i n scr i s , d i n pr iv i r i s a u afon d i s ­cuţ i i să s e a p r o p i e de C ă p i t a n , • s ă - l i u b e a s c ă şi să fie gata d e m o a r t e p e n t r u el ; ce l c a r e ştie, in s fârş i t , că p e r s o n a l i t a t e a şl v i a ţ a C ă p i t a n u l u i c o n s t i t u e s i n ­g u r u l i s v o r şi s i n g u r a l i n i e d e v i a ­ţă l e g i o n a r ă — v ă d c h i a r n u m a i d i n a c e s t c i ta t , c â t ă p u r i t a t e de g â n d i r e l e g i o n a r ă e s t e î n scrisul c a m a r a d u l u i H o r i a C o s m o v i c i . O p u r i t a t e care , a d ă o g a t ă la l u m i ­n o a s a c o n c e p ţ i e ce s t r ă b a t e c?/r-tea — îi m ă s o a r ă dimcnsiiuiniie şt i m p o r t a n ţ a .

C I. M

E la î n d e m â n a d - v o a s t r ă ! (Marea noastră mica publicitate)

CERC VICIOS dornic de reabi l i tare , caută post în carte de geometr ie onestă

VACĂ icenţiată în chimie, v inde lapte gata pasteurizat SOBĂ DE TUCI ASTMATICĂ, caută foc fără fum

TIPOGRAFIA ZIARULUI „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, STR. JREZOIANU 23 Taxa poştali plătită î» numerar conform aprobării dir. G-le P. T. T, Nr. 24464-938