ІМѴШІІ P R O P R I E T A R :

S O C . A N . „ U N I V E R S U L " B U C U R E Ş T I , B R E Z O I A N U 23

D I R E C T O R Ş I A D - T O R D E L E G A T , S T E L I A N P O P E S C U

î n s c r i s ă s u b N o . 163 T r i b . I l f o v

A B O N A M E N T E ;

autorităţi şi instituţii 1000 lei d e onoare 500 particulari 250

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA

BUCUREŞTI I Str. Brezoianul 23-25

T E L E F O N 3.30.10

APARE SĂPTĂMÂNAL

P R E Ţ U L 5 L E I

A N U L X L I X • Nr. 12

SÂMBĂTA 16 Martie 1940 R e d a c t o r r e s p o n s a b i l : M I I I A I N I C U L E S C U

Eugene O'Neill în româneşte

de EMIL GULIAN

Nu pentru з-şi pierde specificul, ci uneori tocmai pentru a şi-1 defini sau, cum se spune, pentru a lua cunoşt inţă de el, literaturile au nevoie de cunoaşterea altor literaturi, a nivelului lor, a punctelor de vedere diferite pe care le pun în discuţie şi a unor diferite grade de evoiiuare, oaşi de stabil irea tuturor raporturilor care să le definească spe­cii icul.

Acest lucru nu se face însă delà sine. In literatura ro­mânească, de pildă, se pot şi astăzi număra cu elogii cei câţiva, scriitori, în majoritate poeţi, care au vorbit pentru pr.ma oară despre câteva nume mari afc literaturilor clasice, sau ale literaturii franceze moderne, de pildă; le-au prezentat, au îndemnat cu argumente atrăgătoare la lectura lor, sau le-au tradus operele, deschizând porţi largi unor orizonturi pe care numai după ce le ai vezi cât ai fi fost de sărac fără ele.

In ultimul timp, d-lui Petru Comarnescu îi revine m a ­rele merit de a fi vest it primul la noi apariţia celui mai marc dramaturg în viaţă, poate unul dintre cei mai mari al lumii, a scriitorului american Eugene O'Neill, care, deşi încununat din 1936 cu premiul Nobel, nu este încă în­destul de cunoscut şi de preţuit cum merită, chiar în ţări de mai veche cultură decât a noastră. Două bogate studii apăreau la noi încă din 1937, în „Revista Fundaţi i lor Re­gale" („Drama vieţii şi a cunoaşterii iui Eugene O'Neill" şi „Neo clasicismul lui Eugene O'Neill") în care d. Petru Comarnescu arată „cum s'a desfăşurat cariera şi cum s'a desvoltat opera dramatică a lui O'Neill", oprindu-se „asu­pra tematici i şi tehnici i acestei opere, accentuând semni­ficaţia lor spirituală şi culturală, pentruca la fine", după ce insistă asupra principalelor drame ale lui O'Neill: „Straniul interludiu" şi „Din jale se întrupează Electra", să treacă la „o caracterizare a stilului acestei opere". Sunt studii cuprinzătoare şi de mare seriozitate, la care nu ş t .m ce s a r mai putea adăuga şi în care şi cei mai exigenţ i vor găsi toate e lemente le necesare cunoaşterii lui O'Neill, discutate cu mare competinţă, pretextul fünd mai ales cele două opere numite mai sus, pe care nu după mul tă vreme pubLcul românesc avea să le şi cunoască, nu prin intermediul limbii franceze, ci în traduceri proprii.

Intre t imp a urmat chiar reprezentarea unei piese a lui O'Neill, numită , dacă nu ne înşelăm, ,,Locul unde c cru­cea", tradusă de d. Adania şi reprezentată la „Liga Cul­turală", pentru a da prilej unui mănunch iu de tineri actori să-şi arate calităţi le şi pentru a servi ca exempl i ­ficare unei conferinţe substanţiale, aşa cum sunt tot­deauna cele ale d-lui Mircea Vulcânescu.

Dupá care d. Petru comarnescu , cu priceperea pe care i-o dădea adânca înţelegere a tuturor aspectelor operu marelui autor, a trecut la traducerea primei dintre capo­doperele lui O'Neill, „Straniul interlud u", apărută cu un amplu studiu introductiv la „Fundaţia pentru literatura şi artă „Regeié Carol II" şi pr.mită cniar de marele public cu interesul la care avea dreptul o astfel de operă profund originală, de mari subti l . tăţi şi prezentată în asemenea condiţiuni.. .

Şi iata că acum în urmă ne cade în m â n ă manuscrisul românesc al celeilalte capodopere vestită de d. Comar­n e s c u în studuile sale. Ea este tradusă cursiv, cu mare g r j e şi m-galâ, de d-na Margareta Sterian, care a văzut p.esa reprezentată la New îiork şi c a r € îşi complectează a t a t de strălucit laborioasa sa car-era de traducătoare începută de mult. E vorba de „Mourning becomes Electra' , n u m . t ă după cum am văzut de d. Comarnescu „Din jale se întrupează Electra", iar de d-na Sterian „Jalea îi s tă bine Electrei". Piesa se găseşte actualmente în repetiţie la Teatrul Naţional şi se va juca probabil sub titlul care ex­primă mai puţin „Familia Mannen". D. Camil Peirescu — cu îndrăsneala sa novatoare, cu concepţia sa dinam.că de a ridica publicul şi mijloacele noastre teatrale la m a ­rile principii de artă, descoperind la nevoie mijloace noui, făcându-le să evolueze şi nu resemnându-se fatal is t să adapteze principiile la stările existente , ceiace echivalează cu pulverizarea lor — pe vremea directoratului său. a achiz i ţ ionat pentru Teatrul nostru Naţ ional această capodoperă a teatrului universal, care n'a mai fost jucată de multe teatre ale lumii, poate şi din cauza dificultăţilor t ehn ice pe care îe prezintă, intre oare şj aceia de a reailiza o a n u m . i a atmosferă americană specifică.

Piesa care se va reprezenta la Teatrul Naţional este o triliogiie a cărei reprezentare durează peste şase ceasuri ş i oare cuprinde pe planul acesta înt ins destimeOe unei în­tregi fam.bi . E o fam.l .e de mari seniori, orgolioşi şi izo­laţi , a i ţimiutului, pe care parcă tocmai din cauza cercului închis al mândriei lor izolate cade răsbunarea destinului şi legilor societăţi i . Aparenta tărie a izolării lor superioare nu este poate decât o frică a contactului cu realităţile, o lipsă dc adaptare, o evitare a vieţii, de care viaţa tot­deauna se răsbună prin evenimente dramatice, adică tocmai ducând oamenii de felul acesta Ia polul opus exis­tenţii pe care şi-o doresc. Cercul închis se sparge, Iubirea excesivă şi inumană de datorie, de ordine, de dreptate, tăria neînduplecată şi absolută, tot conform smul acesta trebue să aibă undeva o fisură pe timide se răsbună viaţa non conformistă, pe unde isbuicneşte drama. Şi drama is-bucneşte în cazul acesta prin limia nan conformistă a celeilalte părţi a familiei. Căci Mannon-i i sunt oameni cari nu-ş i mărturisesc adevărul pasiunii din ei şi tot­deauna se cred călăuziţi de alte motive, de mai mare re­prezentanţă socială, care, eue, pot fi mărturisite. Această at i tudine Іе e grav compromisă de cei cu care se aliază şi care formează tabăra opusă.

In piesă drama porneşte delà un frate al bunicului eroinei principale Lavinia, membru din altă generaţie al familiei , care ieşise din linia normală seducând o guver­nantă franceză de care, după moartea lui nu mai vrea să ştie nimeni din familie, deşi ea în mizerie şi având şi un copil, le cere ajutorul. Şi cere în zadar ajutorul 1 mai ales tatălui Lavmiei, fostul judecător şi mare bogătaş, gene­ralul Ezra Mannon, omul cel mai de vază al oraşului, tem­perament închis, conformist, dar drept. El e căsătorit cu Cristina, fire opusă, pas.onală, non conformistă, care în-dirăgositindu-se de Brant, fiul nsfegit im aii franţuzoaiicei, se tace unealta de răsbunare a acestuia pentru a-şi omorî soţul. Crima e demascată de fica ei Lavinia, care şi ea iubea pe Brant, dar care voind mai ales — nouă Electra— să-şi răsbune tatăl, îndeamnă pe fratele său, Orin, să o facă. Orin îl omoară pe Brant, ceiace face pe Cristina să se s inucidă. In urma remuşcărilor avute Orin se omoară şi el, pentruca Lavinia, nevoind să se s inucidă ca să nu fugă de pedeapsă, să-şi ducă restul zilelor închisă în casa bântuită de stafi i le familiei .

NIC. ŞTEFĂNESCU

Relaţii culturale italo-române Ziarele de săptămâna trecu- romană, străbătută de un e-

tă ne-au adus o veste îmbucu- lan creator fără putinţă de rătoare şi de cea mai mare comparaţie în istoria modernă

Operă şi contemplare de ION BIBERI

Acceptăm adesea fără cri- In judecata literară atari tică „adevăruri" curente, care formule aprox-mat.ve, accep-se impun prin evidenţa sau täte însă in spir.tul lor rigu-prin aparenţa lor axiomatică, ros, sunt foarte numeroase, ceia ce dispensează de a le Ele consaciă inexactităţi care cerceta fundamentul şi vala- trebuesc denunţate. lată de bilitatea. Consacram în acest P-ldă afirmaţ.a : comempla-mod prin obişnu;nţă. adesea ţia artistică reface sau po-prin vinovată'comoditate dc p-oduce starea de sufiet a gândire, locuri comune gene- creatorului. In simetria laeală ral acceptate, dar lipsite de a formulei, faptul se petrece temeinicie. cu claritate : însufleţit de pu-

Alături de această catego- ternice mişcări de suflet, arti. rie de formule cu largă circu- st ui îşi concentrează viaţa lă-laţie în gândirea conlemp'o- untrică in sfera icreaţ ci şi rană, se află anume principii sut>t imboldul unei nevoi de valabile în sensul lor larg, dar liberare, poate de purificare inexacte în realitatea lor şi katharsis, exprimă această strictă, pe care le acceptăm viaţă lăuntrică într'o operă de totuşi nu în sensul lor aproxi- arta, prin mijloace de expre-mativ, ci acordându-le o exac- sie suggestive ; opera de aria, titate riguroasă. Sunt, aceste astfel realizată dm cristaliza-principii, adevărate jumătăţi rea in forme concrete *au ar­de adevăr, cu atât mai pr'i- топч a unei stări de suflet, se mejdioase cu cât ele nu sunt propune contemplării amato-fundamental false. Spunând >'umi de artă ; acesta, in con-de pildă că „pământul e ro- tact cu formele operei, nu in-tund", orice om cu.tivat înţe- târzie de a le depăşi pentru lege că afirmă o inexactitate a-şi apropia substratul afec-de fapt, întrucât adevărata Uv, ѵща interna ce annnă formă a pământului nu e formeie sau ritmurile operei; chiar rotundă; dar formula e el se iasă astfel pătruns de comodă, Şi în măsura în care adevărul sufletesc at creato-e utilizată cu rezerva mentală ruiui, U reuaeşte la ranau-i, că ea nu 'reprezintă decât un şi-i realizează ani nou in pio-

Astăzi ,când cultura italiană ^Я^ТІ^ ïïlï A L Ï f Г a

Z I M O H O R Î T A ( S a l a H e a n a )

d e M I R C E A E L I A D E

î n c e p e să fie tot mai precis cunoscută în România literatu-

vaiabilă._Din momentul însă în care rostind această prepo­ziţie, ii acordăm un adevăr ab-

însemnătate pentru prietenia Tanăr şi viguros, d. Alexandru ra românească nu putea primi J î ' r p n u n t a n d l a corectivul - - - Marcu era menit să înţeleagă şi un mai vrednic omagiu decât ' y

italo-română. D. profesor A lexandru Marcu a fost distins s a Promoveze, aici,

' nia, val cu marele premiu italian de- j j e j n o ^ cernat scriitorilor streini. După câte ştim, premiul acesta — d e 50.000 lire •— s e dă a doua oară unui scriitor strein ; a-nul trecut a fost decernat unui scriitor german, iar anul ace­sta a încununat vasta şi pate­tica activitate a compatriotu­lui nostru, d. Alexandru Marcu.

Delà plecarea neuitatului Ramiro Ortiz din ţară, d. pro­fesor Alexandru Marcu a ră­mas cel mai de frunte şi cel mai vrednic interpret al ge­niului italian în România. D-sa nu s'a mulţumit să des­copere comorile literaturii ita­liene studenţilor săi delà Uni­versitate, şi să contribuie cu erudite cercetări istoriografice la limpezirea relaţiilor cultu-

în Romă- încununarea acestui scriitor în- necesar al caracterului rela-nia, valorile spirituale ale Ita- sufleţit de o vastă si patetică {іѵ a \ adevărului exprimat,

iubire pentru spiritul Romei, ţonnula devine falsa şi pagu-bitoare.

role dintre Italia şi România.

(Urmare în pag. 8-a)

In afară de această muncă gra­vă de erudit, în afară de re­vista Studii Italiene p e care a întemeiat-o şi o conduce cu atâta pasiune, în afară de con­tribuţiile savante la revistele de specialitate din Italia —• d. Alexandru Marcu s'a adresat, printr'o serie de cărţi admira­bil scrise, publicului cel mare. Premiul de astăzi l-a câştigat nu savantul italienist, ci scri­itorul îndrăgostit de Italia, traducătorul emerit al lui Dan­te şi Bocaccio, autorul atâtor cărţi încântătoare (Itinerariu Adriatic, Femeile italiene în Renaştere, Ugo Foscolo, etc.), scrise nu cu pana savantului, ci cu graţia şi bucuria artistului.

Talentul de scriitor al d-lui Alexandru Marcu şi-a găsit un inepuizabil izvor de inspi­raţie în magnifica Italie, în peisajele sale neasemuite, în istoria sa fără pereche, în arta sa nemuritoare. Pentru noi, ceştilalţi, este un turburător exemplu de puterea de fecun­dare a geniului italic. D. A-lexandru Marcu a reluat tra­diţia românească a secolului XIX, glorioasa tradiţie care gă­sea în Italia vrednicia obârşiei noastre latine şi modelul cla­sic al creaţiilor noastre artis­tice. Şi totuşi, pasiunea aceasta pentru Italia n'a alunecat nici­odată în clişeele gustului me­diocru. D. Alexandru Marcu n'a admirat frumuseţea de carte poştală, n'a introdus va­lorile ieşite din circulaţie, nu ne-a prezentat acea Italie a companiilor de turism pe care suntem obişnuiţi s'o întâlnim în cărţile amatorilor. D. A-lexandru Marcu a iubit şi ne-a revelat peisaje necunoscute, ne-a prezentat scriitori clasici şi dificili, ne-a descoperit, mai ales, acea Italie nouă, profund

A L E X . B A S S A R A B PANOU DECORATIV

Titu Maiorescu şi tineretul — Arta de

C e n t e n a r u l n a ş t e r i i l u i T i t u M a i o r e s c u n e - a d a t p r i l e j u l să e v o c ă m o p e r s o n a l i ­t a t e d . n t r e oale m a i c o m p l e c t e ş i m a i a r ­m o n i o a s e , î n j u r u l c ă r e i a g â n d u r i l e n o a ­s t r e s e s t r â n g n u n u m a i c u p i e t a t e ş i a d ­m i r a ţ i e , d a r ş i c u a c e a c u r i o z i t a t e c e î n ­d e a m n ă u n n e a m î n t r e g s ă - ş i c a u t e o -

g l i n d a s a p r o p r i e î n e x e m p l a r e l e s a l e c e l e m a i d e s e a m ă .

C u m a c r e s c u t , c u m s'a d e s v o l t a t aicest o m e x c e p ţ i o r . a i (ce ar fi p u t u t f a c e c i n s t e or i căre i ţări d i n O c c i d e n t ) , c a r e la 21 d e

e n i e n u n u m a i l i c e n ţ i a t în L i t e r e şi D r e p t d i n F r a n ţ a d a r ş i D o c t o r î n F i l o -s o f i e d i n G e r m a n i a , l a 22 d e a n i p r o f e s o r u n i v e r s i t a r ş i D i r e c t o r u l L i c e u l u i N a ţ i o ­n a l d i n Iaş i , i a r la 23 d e a n i R e c t o r a l U n i v e r s i t ă ţ i i d i n I a ş i ?

î n t i n s a l u i c u l t u r ă , p r e s t i g i u l s ă u d e î n ­d r u m ă t o r a l c u l t u r i i r o m â n e ş t i şi d e o m po l i t i c , l - a u a d u s a fi a p o i m i n i s t r u d e I n s t r u c ţ i e şi p r e ş e d i n t e a l C o n s i l i u l u i d e m i n i ş t r i î n 1913, c â n d a î n c h e i a t P a c e a d e

l a B u c u r e ş t i , p r i n c a r e n i s'a r e c u n o s c u t v e c h e a ş i î n d r e p t ă ţ i t ă noas tră , s t ă p â n i r e a s u p r a C a d r i l a t e r u l u i .

O p e r s o n a l i t a t e a t â t d e s t r ă l u c i t ă n u s e improvizează : e a e s t e p r e g ă t i t ă , c r e s c u t ă

p e î n c e t u l : n u a j u n g e n u m a i î n z e s t r a r e a n a t u r a l ă (pe c a r e a a v a t - o d i n b e l ş u g ) , c i conştiinţa darurilor naturale t r e b u e î n ­so ţ i tă d e voinţa d e a l e d e s ă v â r ş i , î n c o r o ­n a t ă d e i d e a l u l d e a p u n e a c e s t e d a r u r i î n s l u j b a c e l o r l a l ţ i , i n s l u j b a n e a m u l u i d i n c a r e t e - a i n ă s c u t .

V i a ţ a sa a t â t d e b o g a t ă î n e v e n i m e n t e şi i n i ţ i a t i v e p l i n e d e î n ţ e l e s , p o a t e o g l i n d i d e a s e m e n e a ş i e v o l u ţ i a a t â t d e r a p i d ă a ţări i n o a s t r e , î n a c e a s t ă ultirrtă v r e m e .

C ă c i d e ş i i n c o p i l ă r i e a c ă l ă t o r i t o u r ă d -v a n u l c u 12 c a i ş i s u r u g i i , o c r o t i t f i i n d în

a trai — de ANINA RADULESCU-POGONEANU p r i b e g i a s p r e V i e n a d e î n s u ş i R e g e l e M u n ­ţ i l or A v r a m I a n c u , în a d o l e s c e n ţ ă ş i t i ­n e r e ţ e s'a b u c u r a t d e a c e l e a ş i b u n u r i c u l ­t u r a l e ca ş i n o i c e i d e as tăz i ş i - a p u s a c e ­l e a ş i p r o b l e m e a l e t i n e r e t u l u i d e t o t d e a ­u n a , — r e z o i v â n d l a m a t u r i t a t e c h e s t i u n i c e s t a u l a t e m e l i a o r g a n i z ă r i i n o a s t r e c o n ­t e m p o r a n e .

L a „ T h e r e s i a n u m " , î n a l t a ş c o a l ă d e c u l ­tura ä c d U e u u c a p e c a r e a u i m a t - o la Ѵіг-n a , a m œ p u t p u a i m p r e s i o n a n t a f a p t ă d e a aeseua s i a c u s t a " i a t a o i a 1 ) , p e n i i u a doveda р г а і е і к л ш ш і ş i co i eäUox s a i i r o n i c i s t u n ç a sa , i i e p u t a n ü i u - s e m c a e x p r i m a i n l i r n o a g i i n i d i i a ; a s l a r ş i t a p o i р і ш a s m u l g e a o m . r a ţ j a t u t u r o r , uesiud ia s i a r ş i -tu l c i a s e i a Ѵ Ш - а p r e m i a n t u l i n t a i p e î n ­t r e a g a ş c o a l ă .

I n a c e s t r ă s t i m p , a a v u t a c e l e a ş i b u c u ­rii ş i gr i j i p e cane l e a u ş i ş c o l a r i i n o ş t r i d e a s t ă z i - a f o s t s u p u s regimului d e i n ­ternait, s a i n g r i j o r a i p e n t r u o n o t a m a i p u ţ i n b u n ă d e c â t la c e a la o a r e s e a ş t e p t a , a r ă b d a t g l u m e l e c a m a r a z i l o r s ă i s a u ü s'a î m p o t r i v i i c u c i u d ă uaeor.u, s'a b u c u r a t d e

o o r a i r u m o a s ă caş l d e î n ţ e l e g e r e a ş i p r e ­ţ u i r e a c e i - o a r ă t a v r e u n p r o f e s o r z ) .

T o t u ş i , a n i i d s ş c o a l ă n 'au t n e e u t c a u n ş u v o i g r ă b i t , r e z u m a t d o a r î n î n t â m p l ă r i l e şi î n d a t o r i r i l e e x t e r i o a r e , t ră i t e z i ia z i : d e p e a t u n c i s e s c h i ţ e a z ă p e r s o n a l i t a t e a v i i ­t o a r e a l u i T i t u Madioirescu.

P l ă c e r e a d e a - ş i a ş t e r n e î n s c r i s o b s e r ­v a ţ i i l e f ă c u t e a s u p r a s a î n s u ş i , î n d e l e t n i ­c i r i l e a t â t d e f e l u r i t e c a r e î l p a s i o n a u r â n d p e r â n d , s a u p l a n u r i l e s a l e d e viitori, n e d e s v ă i u e s c t r a s a t u r i l e f u n d a m e n t a l e а і э c a r a c t e r u l u i s ă u .

(Urmare în pag. 6-a)

locaţia acţUiUi arusuc e ae a pasira in timpuri unda de sufiet a creatorului şi de a o reactualiza la nesjanşt în conştiinţe, tn actul contem­plării.

Exprimată astfel, dăinuirea undei de simţire a creatoru­lui in opere poate să fie ade-vărată, dar numai în măsura în care acordăm termenilor sensul lor cel mai general şi in măsura m care operam cu aproximaţii largi, t'ară indo-.aiă, in momentul când se execută o s-imfon.e de Mozart Mtr'o srjă de concert, in su­fletul spectatorilor *e actuali­zează сгѵа am s.mţireu mo-zartiană ,după cum contem­plaţia lui Ruysdael poale re­trăi în sufletul unui om mo­dern, în momentul cand a-cesta contemplă un taoiou al maestrului. Dar ne putem în­treba : ne aflăm m faţa a-celeiaş unde sufleteşti, m faţa aceieiaş reu.ituţi interne, ne­schimbate '!

Acest din urmă lucru se poa­te cu greu susţine. In prunul >-ând, pentru că sensibilitatea prez.ntă variaţii mari deia secol la secol. Se creiază între оатеЩі a două generaţii suc­cesive diferenţieri de viaţă a-tăt de adânci, încăt nu mai putem admite că înţelegerea şi trăirea operelor de artă de către oamenii acestor gene­raţii să fie aceiaş. Ş., efec­tiv, înţelegerea operelor cla­sice se schimbă delà genera­ţie la generaţie. Cu atât mai mare va fi distanţa dintre un creator şi publicul său, de care îl despart câteva generaţii sau secole. Ne putem deci în­treba : va retrăi publicul unei săli de concert vibrarea de suflet pe care a trăit-o Mozart în momentul când şi-a scris simfonia ? Desigur, ceva din această vibraţie, din acest ritm va dăinui in publicul de azi, dar cât de adaptat sensi­bilităţii noastre moderne ' Retrăirea vrajei muzicale va îmbrăca în fiecare epocă alte valori şi alte prelungiri de suflet, diferite de trăirea mu­zicală a autorului şi a con­temporanilor acestuia.

Vorbind însă de reacţia unei săli de spectacol a unei categorii mai largi de ama­tori de artă, noi facem însă o a doua aproximare. Căci presupunem că trăirea tutu­ror acestor oameni ar fi ase­mănătoare, ceia ce este o pre­supunere cu totul gratuită. Fiecare auditor, • re în rea­litate un indice propriu de gând şi sensibilitate, un ade­văr personal, o v'braţie uni­că de viaţă. Arta comunică cu indivizii pe acest plan, de adâncime, care este profund specific fiecărei individuali­tăţi. Dacă înţelegerea şi logi­ca stabilesc între oameni co­municări bazate pe date pre­cise, egale unele cu altele, că­rora toţi oamenii le dau ace­iaş accepţie (2 + 2 = 4, sau A=A), comuniunea în actul artistic nu mai presuvune a-ceste identităţi şi preciziuni

(Urmare în pag. ultimi)

2 т UNIVERSUL LITERAR 16 Martie 1940

C R O N I C A L I T E R A R A Mihail Chirnoagà: Logodna, roman

Colecţia „Universul literar"

V. Iftode: Freamătul serilor, (poeme) Ion Maican: Luceafărul de seara

N u m e l e d- lu i Miha i l C h i r n o a g ă a î n ­c e p u t să se facă cunoscu t , în u l t i m a v r e m e , p r i n a r t i co l e p u b l i c a t e î n r e ­v i s te , m a i a l e s d e p rov inc i e , şi p r i n i n i ţ a t i v e l i t e r a r e , c u m a fost aceea d e a în f i in ţa colecţ ia „ F r i z e " , de la B r a ­şov. D in man i f e s t ă r i l e de p â n ă a c u m , re iese că p e t â n ă r u l a u t o r îl p r e o c u p ă febri l , cea ce se c h e a m ă , „o c u l t u r ă d e sc r i i to r " . C i teş te cu hă rn i c i e , p o a t e m a i m u l t decâ t confra ţ i i d-sa le , şi c ă r ­ţ i le î n ca re cau t ă „ ide i" , „ so lu ţ i i " p e n ­t r u „ p r o b l e m e " , etc. , s u n t cele ofer i te , î n m o d ob i şnu i t la noi , d e l i t e r a t u r a f ranceză . R o m a n u l r e c e n t a p ă r u t , „ L o ­g o d n a " , îl a r a t ă pe d. Miha i l C h i r ­n o a g ă t i n z â n d s p r e tipul i n t e l ec tua l a u t o h t o n , de s t r u c t u r ă f ranceză. N u p u t e m b ă n u i u n d e îl va duce evo lu ţ ia t e m p e r a m e n t u l u i . D e o c a m d a t ă î l g ă ­s im, robi t , să z icem, u n u i sp i r i t s t e n d -ha l i an , c u m se t r ă d e a z ă p r i n î n t r e b u i n ­ţ a r e a u n o r concep te „eu fo r i ce" ca „ d e ­l iciu", „ s a v o a r e " , „ g r a ţ i e " . N i m i c m a i ca rac te r i s t i c sp i r i t u lu i l i t e r a r f rancez ,

d e c â t c u v â n t u l „de l ic iu" . I n pag in i l e r o m a n u l u i „ L o g o d n a " , d. C h i r n o a g ă gândeşte s ensu l moral al concep tu lu i şi-1 e x p r i m ă de n e n u m ă r a t e ori , vo ind să d e t e r m i n e u n cadru , o a c ţ i u n e , s t ă r i suf le teş t i , e tc . As t fe l : „ . . . con turur i le l u ­n e c a u în acea a t m o s f e r ă del ic ioasă" , (p. 7); „...s'o cupr inz i în b r a ţ e , ce delici i ţ i se oferă". . . (p. 71); „ . . . savurau cu d e ­l iciu ace le g lasur i " . . . (p. 74); „ . . .această femeie del icios de f rumoasă" . . . (p. 100); „. . .noui fiori delicioşi în to t s u f l e t u - i " (p 111); „...un m i r a g i u ca r e t e a b s o a r b e cu delici i . . ." (p. 129); „ A v e a însă de l i ­ciile lui . . ." (p. 132); „...îşi î n fundă cu del ic i i inf in i te c a p u l î n pe rne" . . . (p. 148). Concep te l e morale „ s a v o a r e " , sau „ g r a ţ i e " , a r p u t e a doved i a b u n d e n t a-ceeaş d e p e n d e n ţ ă a gând i r i i d - lu i C h i r ­noagă . C o n s t a t a r e a n o a s t r ă n u s u b l i ­n iază , f i reşte , u n p u n c t de s l ăb ic iune a t a l e n t u l u i r o m a n c i e r u l u i a f l a t î n p e r i ­oada de fo rma ţ i e .

De o i m p o r t a n ţ ă o a r e c a r e n i se p a r î n s c h i m b aşa zisele „ f r a n ţ u z i s m e " u r m e ale l ec tu r i l o r î n f r i gu ra t e . Va t r e ­bu i să r e n u n ţ e la neo log i sme d in c o n ­s t ruc ţ i i ca : „ . . . imaginea t â n ă r u l u i r ă ­m â n e a acroşată î n u n g h i u r i l e p l ă c u t e a l e sp i r i tu lu i ' , (p. 20); „O s i n g u r ă n u ­a n ţ ă a fost d e - a j u n s ca M i r i a m să - i p a r ă al t fel şi aceia a p a r ţ i n e a na iv i t ă ţ i i pe r f ec t e cu care se lăsa antrenată î n d r a g o s t e " (p. 59); „ A c e a s t ă f emeie e făcu tă să antreneze l u m e a , s'o con­d u c ă " , (p. 81); „Mai sch imbi de o r i ­zon t " (p. 88); „ . . . scr isoarea p e ca r e o ţ i nea în m â n ă aranja def in t iv i u b i r e a lor". . . (p. 92); „Olga i n t u i n e s d r u n c i n a -tud ataşament de Ion P a n t e l i m o n " . (p. 93); „ E r a p e n t r u o e t e r n i t a t e că el m a i ză r ea o d a t ă o b r a z u l acela" . . . (p. 115). „ I n fine, b inişor , se angaja în l a n u r i l e d e g r â n e " (p. 139); „I i v o r b e a cu o voce î m b l â n z i t ă de compasiune..." (p. 138); „To t s p i r t u l m i - a r ă m a s i m p r e g n a t d e ace le asp i ra ţ i i ap re imposibilul în v i a ţ ă " , (p. 41).

C r e d e m că d. Miha i l C h i r n o a g ă n u v a m a i p l ă t i m u l t ă v r e m e aces t t r i b u t d e reminiscenţe, l ec tu r i lo r sale p e c a r e i le p r e ţ u i m . îş i v a da s e a m a că n u p o a t e să scr ie r o m â n e ş t e , d e s p r e u n e rou , că: „se anga jează în l a n u r i l e d e

g r â u " . S p r e a sfârş i c u aces t aspec t al căr ţ i i , m a i a t r a g e m a t e n ţ i a a s u p r a folosirii a d v e r b u l u i „ d e j a " . II î n t â l n i m în cons t ruc ţ i i d in ca r e a r p u t e a l ipsi f ă ră nicio p a g u b ă : „ C u m e r a m de ja în t r e n , l - am lăsa t să p l e c e " (p. 52); „ î ş i d ă d u r ă seama , î n p o a r t a casei, că se lăsase de ja n o a p t e " , (p. 58); „.. .s 'ar cu ­ven i să cons ide răm cele a f i r m a t e de ea, de ja ca de o o a r e c a r e v a l o a r e " , (p. 64); „ . . .Ştefan M o r u z a n îşi d ă d u s e a m a că r ezonează de ja p e f a p t e ca r e se p e t r e ­ceau" , (p. 75)...

Obse rva ţ i i l e n o a s t r e p r i v i t o a r e la l i m b a l i t e r a r ă şi la u n e l e obsesi i l e x i ­cale, s 'au s t â r n i t oda t ă cu i n t e n ţ i a de a i nd i ca p r e o c u p ă r i l e i n t e l ec tua l e a le a u t o r u l u i . A c ţ i u n e a r o m a n u l u i „ L o ­g o d n a " se s ă v â r ş e ş t e î n t r ' u n m e d i u de t i ne r i cu ve le i t ă ţ i c r ea toa re . D e s p r e a-ces t m e d i u , d. C h i r n o a g ă a r e o ide ie îna l t ă , şi d u p ă câ t p a r e , d-sa c r ede că 0 c a r t e i n t e r e s a n t ă d e azi, t r e b u e să înfă ţ i şeze eroi l i t e ra ţ i , a r t i ş t i , t i pu r i „ p r o b l e m a t i v e " , e t c . . Pe r sonag i i l e , c a m d e aceiaş vâ r s t ă , — asp i r ă deopo t r i vă la ce l eb r i t a t e . Cel m a i „ l a n s a t " es te sc r i i to ru l A n d r e i Miclescu; acesta , când 1 se r e c u n o a ş t e de c ă t r e confra ţ i g l o ­r ia , a r e g e n e r o z i t a t e a să m â n g â i e p e f iecare cu u n c u v â n t de î n c u r a j a r e .

Ma i s u n t a s p i r a n ţ i la g lor ie p r i n r e a ­l izăr i s u p e r i o a r e : A d r i a n a (muz ican tă ) ; Ş t e fan M o r u z a n ( l i tera t ) ; Ion P a n t e l i -m c n (ideolog şi t ip „ p r o b l e m a t i c " ) . S t ă ­p â n i ţ i de ne l in i ş t ea c r ea toa re , eroi i s u n t iub i ţ i de femei p e n t r u ca l i t a tea lo r de a fi „a l t fe l de câ t t oa t ă l u m e a " . In d r a ­gos te ei c a u t ă „ abso lu tu l " , e tc . D e aci u r m e a z ă su fe r in ţ a femeilor . . . deoarece , cu g r e u u n „ c r e a t o r " află ab so lu tu l î n ele.. . D r u m u l lor t r ece , m a i depar te . . . . s p r e e x p e r i e n ţ a ascet ică , s p r e sp i r i tu l pur. . . , e tc . E ro ine l e d - lu i C h i r n o a g ă n ' a u a l t ceva d e d ă r u i t a m a n ţ i l o r d e c â t m i s t e r u l lor t r upesc . D u r e r e a de a fi p ă r ă s i t e se t r a n s f o r m ă în su fe r in ţ ă m o ­r a l ă ca re le s i leş te să re f lec teze a s u p r a „ s e n t e n ţ e l o r " sau „d i se r t a ţ i i l o r " ţ i n u t e a l t ă d a t ă de că t r e excep ţ iona l i i iub i ţ i .

O gravă părăsire es te a A d r i a n e i , c a r e de al tfel , a scr is şi u n j u r n a l , î n v r e m e a l e g ă t u r i i ei cu A n d r e i Miclescu. Aci m ă r t u r i s e ş t e concep ţ i a f e m e n i n ă d e s p r e i u b i r e : „ . . .nu-mi fac u n fel de r e p r o ş d in a-1 iub i p e A n d r e i cu a t â t a a r d o a r e şi fă ră n ic i u n ascunziş . S ă sc r iu apăsa t : f ă ră n ic i u n ascunz i ş" , (p. 42). G â n d u l A d r i a n e i n u se r e fe ră la o c ă p ă t u i r e b u r g h e z ă : „ N u făcusem, D u m n e z e u l e , p l a n u r i de măr i t i ş , ca să- i r ăpesc o l i b e r t a t e p e ca re a m în ţe les -o

n e s p u s de p re ţ ioasă , d a r m i - a m i m a g i ­n a t o conv i e ţu i r e c rea toa re , d e n s ă de u m a n i t a t e " (p. 45). In s e n t i m e n t e l e lui A n d r e i Miclescu, i n t e r v i n însă „ a m a -r a - i filosofie, r e z u l t a t u l p rop r i i l o r e x ­per ien ţe . . . L i p s u r i l e n a t u r i i , i n c a p a c i ­

t a t e a sp i r i t u lu i de a se ded ica une i s i n ­g u r e iub i r i ab so lu t e " , (p. 42). Z a d a r n i c îşi p r o p u n e A d r i a n a : „ E u t r e b u e să refac în A n d r e i , în o m u l , d a r şi î n sc r i i to ru l c a r e es te , î n c r e d e r e a în fe ­m e i e şi i u b i r e " (p. 42). E ro ina îşi î n ­che ie j u r n a l u l n e d u m e r i t ă : „De ce m ' a înşe la t A n d r e i , în h a l u l aces ta?" . . . E -fec tu l iub i r i i nenorocoase cu u n „scr i i ­t o r " es te că şi A d r i a n a începe să a ibă „ e x p e r i e n ţ ă i n t e r i o a r ă " : „Se ' n t â m p l ă aceas tă m a r e d u r e r e în v ia ţ a m e a şi eu con t inu i a rezona , ca şi c u m n ' a r fi v o r b a de însăş i e x i s t e n ţ a m e a ce v a t r e b u i să se s c h i m b e cu to tu l . Căci, d e - a c u m n u se m a i poa t e ca c ineva s au ceva să m ă m a i a m ă g e a s c ă " (p. 51).

O î n t â l n i r e î n t r e foştii a m a n ţ i m a i a r e loc în sea ra când A d r i a n a dă u n concer t . A n d r e i Miclescu, î n s u r a t a c u m cu o t â n ă r ă de t e m p e r a m e n t „ r e v o l u ­ţ i ona r " , v ine la t e a t r u , în n u m e l e p r e ­sei, s p r e a o se rv i p e A d r i a n a , ca p e o colegă în a le a r t e i .

— „ M ă g răbesc să v ă cer p e r m i s i u ­n e a u n u i i n t e r v i e w p e n t r u z iar" , — d e ­c la ră el A d r i a n e i , ş i- i ce re u n „ r e n -dez -vous" . A p a r i ţ i a lui emoţ ionează , şi f ăcându- i - s e a luzi i la ce l eb r i t a t e , el d o v e d e ş t e t a c t u l u n u i sp i r t c a r e ş t ie să m e n a j e z e : „ C e l e b r i t a t e a n e - a j u n g e pe f iecare , pe r â n d , se înc l ină Miclescu, că ru i a se a d r e s a s e c o m p l i m e n t u l . E u azi se rvesc ce l eb r i t a t ea dvs. , m a i t â r ­ziu v a ven i r â n d u l lu i Ş te fan . Tu ce faci cu a r t a ? I ţ i c i tesc pu ţ i ne l e d a r s u ­cu l en t e l e a r t i co le şi m ă a ş t e p t d in zi în zi să n e faci o surpr iză . . . " (p. 122)... P e r s o n a g i u l p e ca re „ i lu s t ru l scr i i tor îl î n t r e a b ă ce „face cu a r t a " , şi pe ca re îl a s igu ră că îi va ven i r â n d u l la „g lo ­r i e " es te Ş te fan Moruzan , u n t ip „ î n ­c l inat să p r ivească m a i m u l t p a r t e a t r ag ică a v i e ţ i i " şi care , în i u b i r e cau tă to t e t e r n i t a t e . Ca şi Miclescu, d in p r i ­c ina „ c o m p l e x i t ă ţ i i " i n t e r i m a r e , p ă r ă ­seş t e p e F a n y , deş i n u p o a t e ui ta c l i ­pe le de „ e t e r n i t a t e " t r ă i t e cu aceas ta . Ş t e f a n M o r u z a n ven i se 'la t e a t r u , î n s e a r a conce r tu lu i , p e n t r u a se î n t â l n i cu Mi r i am, sora m a i m i c ă a A d r i a n e i , ce p a r e a-1 i n t e r e sa p e t â n ă r u l i n t e l e c ­t u a l : „ F a t a avea o cur ioz i t a te m e r e u vie p e n t r u l i t e r a t u r ă şi a r t ă . Iubea , p a ­s iona tă , R e n a ş t e r e a . Şi a l t e c ic lur i a le cu l tu r i i o e n t u z i a s m a u . S t ă t e a u de vo rbă ceasur i î n t r eg i . E l făcea o is to­r i e a sp i r i tu lu i omenesc . Conch idea la

o pe r spec t i vă op t imis tă , cu to t s c e p t i ­c i smul p e ca r e M i r i a m i-1 semnala" . . . (p. 18)... M i r i a m îl i ubeş t e p e n t r u g e ­n iu l c r e i a to r ce i-1 b ă n u e . „El va i n ­t r a în l i t e r a t u r ă cu o ca r t e d e s p r e R e ­n a ş t e r e " , — dec la ră ea ace lor ce p a r a fi n e d u m e r i ţ i de î n t â r z i e r a lui de a se „ p r o d u c e " . I u b i r e a p e n t r u M i r i a m o începe Ş t e f an cu m u l t e ez i tă r i , d a t o ­r i t ă f ap tu lu i că „ toa t e s t ă r i l e lui e r a u confuze, nedec i se să ia o fo rmă p r e ­

cisă" (p. 154). F a t a însă, la 19 ani , es te conş t i en tă de f emin i t a t ea ei, şi ca şi F a n y , A d r i a n sau Olga, c r ede că s t ă ­p â n e ş t e mi j loace le de a-1 cucer i pe Ş te fan : „Ea de la î n c e p u t şi-a da t a d e ­z iunea la î m b r ă ţ i ş a r e a lui Ş tefan , ea a r fi r ă m a s p e loc, acolo, cu dânsu l , s au l -a r fi î n t o v ă r ă ş i t p e n t r u t o t d e a ­u n a ; ei i s ' a r fi d a t d in tot suf le tu l . Şi aces t g â n d că e l o refuză poa te , o p r ă ­buşea î n t r ' o a m a r ă desnăde jde . Dece el n u s imte , dece n u î n ţ e l g e ? E r a p l ină t oa t ă de l icoarea du lce a ş t ep tă r i i . L a începu t , deoda t ă însă ceva s'a p e t r e ­cu t cu dânsu l , care- l î n d e p ă r t e a z ă a-c u m " . (p. 155). Ce se î n t â m p l a s e cu Ş t e f an şi p e n t r u c e refuzase s'o facă pe M i r i a m femeie , când ea a ş t ep ta a c e a ­s ta? R ă s p u n s u l n e î n d r e p t ă sp r e a s p e c ­tu l „ p r o b l e m a t i c " a l f i inţei lui . R e ­zis tă t en ta ţ i e i pas iuni i ca rna le , p e n t r u u n câş t ig sp i r i tua l : o va face p e Mi ­r i a m în tâ i logodnică, şi apoi a m a n t ă . U n i r e a sp i r i tua lă p r i m e a z ă şi consacră p e ceala l tă . F a p t u l r i t ua l al logodnei îl t r ans f igu rează p e e rou , şi el dă s ens căr ţ i i d- lu i C h i r n o a g ă . O a l tă t r a n s f i ­g u r a r e a iubi r i i o t r ă i e ş t e Olga. sora mij locie a A d r i a n e i şi a Mi r i am-e i . P ă ­ră s i t ă ca şi A d r i a n a sau F a n v , Olga se p o a t e consola şi d u r e r e a o t r a n s f i g u ­r e a z ă p â n ă la s f in ţenie . •

Ţ i n e m să r e m a r c ă m cu lege rea de ver­su r i „ F r e a m ă t u l se r i lo r" , a d- lu i V . i f tode , a p ă r u t ă la Arad , n u de m u l t . S e p a r e că a u t o r u l i sbu t e ş t e să fie p e r ­sonal , p r i n t r ' o a d â n c i r e a emot iv i t ă ţ i i , deş i u t i l izează aceleaş i p r o c e d e e de p las t i c iza re ca m a i toţ i vers i f ica tor i i r e ­cenţ i . Deal t fe l , d. V. I f tode a m b i ţ i o n e a ­ză să a s c u n d ă s u b r i t m u r i t o t d e a u n a corecte , u n s u b s t r a t ref lexiv , ca u n contac t m a i s igur , cu s u b s t a n ţ a l i r ică .

I a t ă cum, u n „ g â n d răs le ţ " , adânc in-du - se in tu i t iv , s impl i f ică şi micşo rează calea sp r e c u n o a ş t e r e a abso lu t ă :

îmi stă gândul ca o cumpănă de fântână, In arşiţa soarelui de vară 'n amează, Caută 'n necuprins de-şi adună Boabe de cleştar şi'n vis le punctează.

Se apleacă lin ca ciutura în adânc de ape Şi potolit de sete, gând în ecuaţii polare Din misticul fiinţei anulează mii de etape Urcăndu-se spre seninul înălţimilor stelare.

D e aceeaş p u t e r e re f lex ivă , r e u ş i n d să fie t o t d e o d a t ă şi u n pas te l cu a t â t m a i i n t e r e s a n t cu câ t t r a t e a z ă u n „su­b iec t " la modă , m i se p a r e p o e m u l „ V i ­su r i " , evoca to r al u n u i pe i sag iu la Balcic .

Bălcicul moleşit de căldura de ieri . Azi visează la o nouă fantastică poemă ; Cu îngeri albi prin frunze de nuferi Care-şi făuresc o rodnică şi ascunsă emblemă.

In faţa lui marea întinsă ca o pustă Dormitează cu ochiul viu ca de şopărlă In zarea largă şi întinsă pare o crustă Corabia care vine din ea, comori s'asvârlă. Adieri uşoare şi calde adesea îl alint...

Departe de marginea de ţărm soarele înfipt, întinde aurii, sârme magice de argint Peste marea necuprinsă, piramidelor din

[Egipt.

P ă c a t că p l a c h e t a d- lui I f tode s'a i m ­p r i m a t cu m u l t e g reşe l i de t ipar . B ă ­n u i a l a u n e i e ro r i de aces t fel ne î m p i e ­dică să c i t ăm şi sonetul de la pag . 25, a l e căre i u l t i m e două s t ro fe s u n t o a d ­m i r a b i l ă r ea l i za re l ir ică. •

Obiec ţ ia pe ca re o a d u c e m d e b u t u l u i d-lui Ion Maican , d in v o l u m u l „ L u c e a ­f ă ru l de s e a r ă " e s t e l ipsa de selecţ ie d in ve r su r i l e î n c r e d i n ţ a t e pub l ică r i i . F a ­ţă de v â r s t a sa, a u t o r u l a p r o d u s m u l t şi n ' a şovăi t să t i p ă r e a s c ă tot a t â t de m u l t . î n g r ă m ă d i r e a m a t e r i a l u l u i î m p i e ­dică pe c i t i tor să-şi facă o j u s t ă ideie d e s p r e t a l e n t u l d- lu i Ion Maican . Noi n u n e î ndo im de e x i s t e n ţ a aces tu i t a ­lent , şi-i s u r p r i n d e m s e m n u l , în p r i m u l r ând , în cu ra ju l d e a „ a t a c a " t e m e g re l e . O t e m ă g rea soco t im că es te p o r ­t r e t u l de ene rg ie a u t o h t o n ă ce încea rcă să~l c ioplească lu i „ T u d o r " .

Tăiat dintr'o stâncă De granit, Stejarii îi sunt fraţi Şi soarele sfinţit

Cu palmele mari şi scrijălate De pământ, Tudor se înălţa Dintre mări şi păduri

Ca o umbră, ca un sfânt — înconjurat de un chimir Brodat cu stele Şi lacrimile mamii,

A coborît haiducul Vântului şi al morţii Şi după el, cu ochii dârji. Ţăranii.

V e r s u r i l e t e r m i n ă cu v i z iunea d e m o a r t e s i ngu ra t i c ă a e rou lu i . V o m r e ­cunoaş t e d- lu i Ma ican că, la î n c e r c a r e a u n o r t e m e „ p r e t e n ţ i o a s e " îl î n d e a m n ă o v igoa re t e m p e r a m e n t a l ă i n t e r e s a n t ă . Uneor i , t â n ă r u l a u t o r dovedeş t e că a r e exe rc i ţ iu l şi aceea ce se c h e a m ă „ g â n ­d i r e " poet ică , a s c u n z â n d u n sens s u b v e r s u r i , ca în c a t r e n u l „ D o r i n ţ a " . Doresc miezul nopţii, duios ca un sonet Din iarna desbrăcată de vânt şi de strigoi. Din serenada dură a zilelor de apoi 4

S'apară primăvara gătită de balet. (p. 42)

U n a l t s e m n al însuş i r i lo r d - lu i M a i ­c a n îl v e d e m în p u t i n ţ a de a folosi u n a n u m e r i t m de r e z o n a n ţ e p o p u l a r e , î n t r ' o p o e m ă ia răş i p r e t en ţ i oa să , c u m a r fi „ I m n u l p r i m ă v e r i i " .

Prinţ de verde, primăvară, Te-a cerut în cununie, Verdele ţinutului Huetul haiducului Flueratul vântului, Şoptitul pământului.

(P. 6)

Selec ţ ia a căre i a b s e n ţ ă a r e g r e t ă m din „ L u c e a f ă r u l de s ea ră " , l -ar fi fer i t p e d. Ma ican să dea t i p a r u l u i v e r s u r i ce p a r n e s i n c e r e d in p r i c ina faci l i tă ţ i i lor r oman ţ ioa se , c u m s u n t cele de là î n ­cepu tu l v o l u m u l u i , în ca re vo rbeş t e d e s p r e „ idea lu r i l e duse" , d e s p r e „ lu ­min i p e n t r u c h i t a r ă " , e tc . D e a s e m e n i t r e b u i a să r e n u n ţ e la compozi ţ i i ca „ M o a r t e a la ţ a r ă " , u n d e v e r s u r i ca :

„Ion fecior de ţăran Trage de o săptămână să moară",

a d u c p r e a l i m p e d e a m i n t e de o inf lu­en ţ ă nefolos i toare . Lec to ru l b inevo i to r îşi va face însă p ă r e r e a b u n ă d e s p r e d e b u t u l d- lu i Ion Maican , al că ru i t a ­l e n t îl va a ş t ep t a să se des făşoare .

C O N S T A N T I N F A N T A N E R U

C o r e s p o n d e n t a n o a s t r ă P O E M U L U N E I N O P Ţ I

Azi noapte, mi s'a prins în gene o rază de lumină,

O rază 'n care rătăcesc, ca printre zile scuturate,

Spre veşnicii.

Azi noapte, m'am pierdut pe drumuri neumblate,

Gonind după stele ca după nişte tinere ciute, M'am pierdut şi-am început să plâng, Că n'am ajuns nici una.

Gonit de tăria singurătăţii din mine, Azi noapte am încercat să mă strig ; In vine s'au copt strigările, ca spicele

în pârgă, S'au copt şi-au plesnit; Eu însă, n'am auzit nici una, Iar mâinele-mi întinse s'adune scânteie lui

Dumnezeu, Au î m b r ă ţ i ş a t p u s t i u l .

Azi noapte, mi-am adunat tristeţile, Şi-am început să le destram, culegându-mi

sufletul, Am început să le destram, Ca pe un orar vechiu, din urzeala căruia

adun aur ; Azi noapte mi-am adunat tristeţile, Şi m'am găsit în ele.

VIOREL GHEORGHIŢĂ

Ş A N T I E R N O R D I C

Vagoanele îşi poartă plictiseala în şolduri şi dorm îngheţate sub zăpadă, visându-se trenuri în ţări tropicale.

La şapte jumătate, se scutură imensa ogradă. Vin oameni mulţi, oameni tăcuţi pe şantier; negri, unul ca unul şi palizi, parcă-ar veni

să vadă sfârşitul cetăţii de fier.

Munca începe aici, legată de moarte, când ursul polar — din purpura răsăritului — desleagă umbrele noastre, să-i poarte in ochii săi rotunzi şi fără gânduri,

sfârşitului...

In pridvorul tundrelor, fierberi transparente, —

din clipoceala magică a depărtărilor sure — тге-atrag s p r e Nordul tăcerilor indiferente, unde fiecare câmp de ceaţă, pare o pădure.

Zgomotul urcă furiş, nesimţit, apoi se sparge sub cerul greu de platină şi cade la matca, de unde A PORNIT gerul... Nimic nu se clatină...

Numai în palme ne-au crescut solzi şi-am devenit reptile.

ALOIS VASILE BOGACI

N ' A I V Ă Z U T L I C U R I C I I C U M A U S C R I S

Seara îşi lasă geana albastră de mit Fluturii gândului ameţesc din cauza lunii. Singuratic, de U M B R A m e a u r m ă r i t , Scot din vatra sufletului stins, cărbunii.

Numai o adiere de vânt, trimisă de cineva, îmi murmură 'n ureche o nedumerire: Era pe o bancă 'ntr'un parc şi pe cer nicio

stea. Şi căntecu-acela îmi scormoneşte o amintire.

Tu stai tolănită în hamacul tău de vis Şi-ţi plângi neînţeleasă fericirea de ieri N'ai văzut licuricii cum au scris, da. au scris: Fericirea T I I M Ă N U I n'a lăsat niciun semn

nicăeri.

FLORIN LUCESCU

A G O N I E

Un soare răstignit pe gluga cerului medieval un sat scluptat în murmur pal de glie privind în ametist — e satul desfrunzirilor

[natal. In jalea lui pierdută în pasul zării sideral îşi toarce ziua doru'n agonie.

Venea un om pe drumul prigonit, schilod ducând povara nopţii amăgite

l-a îngropat un plop din pânda stranie de glod trăise o poveste — în toamna răscolită de pulsul vieţii fără rost.

Sub poala {ar in i i de gânduri, împietrit Au regăsit o oră'n agonie jertfit pe rugul naiului — din lumi ce n'au mai fost.

S i m i o n СагаоеДші

I M A G I N I F U R A T E

O urmăresc... cu ochii Cât de încet s'aprinde Şi elegant întinde Strălucitoare rochii,

Răcoarea de noapte Mâ'mbată şi'neacă Spre faţa-mi se pleacă Spunăndu-mi doar şoapte

Raze ce joacă şi mint Se n ă r u e p a l Apun după deal Sclipiri de argint.

20 F e b r u a r i e 1940 F ă n e l D u m i t r e s c u

H I M E R E

A fost de-ajuns, Un semn asciins,

Al soartei c e l e i făr' de milă, Şi, ca de vânt, o ruptă filă, întâiul vis trăit în silă.

S'a tot rotit, Şi a pierit!

Stand, s'a desprins. Arzând, s'a stins,

Din zarea-mi fără de noroc, Luceafărul în straiu de foc; Ca un palat din cărţi de joc,

Tot ce-am clădit, S'a năruit!

Ş'a mai rămas ca de ispas,

Alt vis ţesut sub clar de lună, Ce împletind din flori, c u n u n ă , Ii e sortit de-acum s'o pună,

Pe un mormânt... Bătut de vânt!

C ă c i u l ă E u g e n

S U N T Î N S E T A T D E O R I Z O N T U R I

Sunt însetat de orizonturi necuprinse, Spre care-aş dori să m'avânt, In sbor nebunatec de zări neînfrânt, Dar î m i s i m t puterile încleştate, prinse.

Mă poartă neliniştea tristă prin tindă Joasă, cu pereţi mucegăiţi, umezi, goi... Sunt un biet icar cu aripi frânte, moi, Ce'ncearcă'n van puterile să-şi prindă.

..Din aprige chemări de zări necunoscute îmi sorb nădejdi acum... Rămân în gânduri doruri, cum In amurg de toamnă, lângă isvor, stxu ciute...

G. M e g h e a

S C R I S O A R E A

Prietene, a mai venit o primăiară O simţi? Se plimbă la braţ cu soarele sub

[castani. E la fel cu aceia în care n c - a î m b o b o c i t

[inima prima oară, Şi la fel cu acelea care vor veni peste ani.

Şi totuşi, îţi m a i a d u c i aminte de alte [primăveri

Când vimrile roiau sub tâmple ca albinele 'n [*tup,

Plimbările noastre erau caravane de tăceri Ca seva i n poi- i i n e mustia tinereţea în trup.

Voiam atunci să luăm viaţa de coarne In braţele noastre pornite delà brazdă,

f s i m ţ i a m p u t e r i d e t i t a n i . Aşteptam cu palmele întinse să ne toarne Bucurii, primăvara ce se plimba şi a t u n c i s u b

/ c a s t a n i .

D a r anii mi-au lipit de tâmple numai dureri. Iar primăvara aceasta, un dureros popas, Mi-a pripăşit ps tâmple, am descoperit er'i Flori albe, să-mi jure şi nădejdile ce-au mai

[rămas.

N e y

N O C T U R N E

Am auzit-o cum păşea, tiptil, Nevinovată, ca şi un copil!... Din sânul ei de-argint căzu o stea, De parcă jăcu zgomot pe podea. Atunci viaţa mi-a părut u n vis, O n ă l u c i r e , c a în paradis, Cu zâne ce veneau la un semnal De se-aşezau la geamul ogival,

...Frânturi de vis patriarhal!... I

...Şi luna pe juriş s'a dus, Pe scrin un giuvaer mi-a pus, O rază, u n mărgăritar Şi un crâmpei de vis în dar...

L I T A N I I I

S e clatină toaca 'n clopotniţa cerului Şi dangăt de clopot s'aude'n surdină. Frunzişul şopteşte în stih de litanii,

O rugă divină! Soarele-şi jace cale de foc printre nouri Şi sângeră zarea cu raze din ochi de balaur, Arhanghel ce poartă dreptatea'n jăzduhuri,

Cu spade şi suliţi de aur.

Tămâe'n văzduhuri cădelniţa florilor Şi stuhul pe i a z u r i se'năoaie spre ape s f i e l n i c S e .scutura teii şi ninge neant de petale.

E totul cucernic...!

Şi sufletu-mi tânăr, — p e t a l ă d e trup rătăcită, —

Pluteşte cu frică din floare în floare;

Se scutură teii, e singur... e singur Mi-e frică să nu mi-l

doboare!...

C. G r i g o r e s c u

16 Martie 1940 U N I V E R S U L L I T E R A R

ihata ărâganu fui Sonată L e g e n d a r u l cavaler , Care-ar fi 'ndrăgi t domni ţe , S'a îmbolnăv i t de cer Şi în loc de lămâi ţe ,

Datu- i -s 'a u n caval . Se s p u n e că e c ioban Şi că fuge d u p ' u n v a l Cât îi, m ă r e , B ă r ă g a n .

Valu l z ice-se că- i f a t ă — Cu f a ţ a de l u n ă nouă , — Că-şi spa lă ochi i c u rouă Şi că n u e n ic iodată

Pr insă 'n hora m â i n i i lui.... . . .El t o t fuge, şi î l doare Miriştea că are soare Cât nu- i e c â n t e c u l u i

Totuş i E a s'apropie Şi se joacă, dropie, Pân 'ce 'n vraja Ei îl pr inde Şi suf le tu l i-1 apr inde

Plete le , de f lăcări râu , Ş i le f lu tură pr in g r â u Şi se face că-1 a ş t e a p t ă Să-i sărute m â n a dreaptă .

El s 'apropie l u n a t e c Şi-i şopteş te că se vrea Purur'ea să-i f ie-ostatec, D a r pe cer mi jeş te -o s t ea

Şi î n n o a p t e E a se pierde. Cântecul , ca u n oftat, — Poate -ar fi vru t s'o desmierde, Porneşte , joc b l e s t e m a t :

— Să n'ai od ihnă , să n'ai, F ă r ă de i n i m ă zână. . . Să t e t o t poarte de m â n ă Fuga , chiar în zi de Mai.

S ă t e g o n e a s c ă ropote, D e c â n d priv ighetori le T a c ş i lasă zorile S ă des lege ş ipote .

I n s a l c â m i să- ţ i petreci T o a m n a Şi c â n d v ine Iarna, D o a m n a , Pr intre tr isteţ i să- ţ i fac i p a s — Niciodat ' să n'ai popas. . .

. . . .Dar i se ta ie m â n i a Când, în triluri, c iocârl ia Strigă'n văzduh t inereţea. S'a p ierdut t o a t ă tr i s teţea .

Ca u n cer c u l u n ă pl ină , Vine va lu l şi se joacă — I n vo lu te de l u m i n ă — Iar, c u in ima- i săracă.

A t u n c i tăcerea o ' n d e a m n ă Să i se des tă inu ie : — D r a g năer, n u şt i i c e ' n s e a m n ă F u g a s ă tot dă inuie ,

Să pornesc m e r e u pe drum — Pe d r u m u l p lânger i lor : Trebue să f iu t o t fum, In imi i — frângeri lor

Şi ch iar c â n d mi-e prea d r a g c â n t u l Şi a ş vrea să m ă opresc, Mi-aduc a m i n t e c u v â n t u l P e care de-abia-1 rostesc: — E u s u n t l in i ş tea — şi-i m u l t .

Doru l n u pot să-l ascul t ; La mine n u va să sune D e c â t numa'nch inăc iune . . . .

. . .De-atunc i , î n f iece zi, P e n t r u c ine-o auzi , C â n t ă fata , căci c iobanul Zice-se că-i Bărăganul. . .

NICHITA T O M E S C U

C u m să c â n t , spre m i n e şi spre D u m n e z e u , I n c ă r u n ţ i t e l e î n a i n t e de vreme t împle a le iub i tu lu i m e u , D a c ă n u î n smer i t g â n d privindu-le , Ca p e o s i n g u r ă t a t e l a m a r g i n e de a p ă ?

C u m , înf iorată, să- i c â n t mâin i l e , b a c a n u a p i o p u n u u - m i - i e a e Duze ş i de obraji, <Ua pe uoi su i i ju ie i cuxeşi d i n tăcerea c u a ioas i re melodi i A unei nedumerite a e toamna grădini t

C u m să c â n t către m u n ţ i şi p ie tre şi că tre Cea de p r e t u t i n a e m а о а т е и ш г m u i ţ i ne înţe legere , F a p t i u a - i a e aroore m a u şi dragostea , D a c a n u crezând ca doar m o a r t e a P o a t e I i a s e m e n i lor: c u m p u t a şi depl ină?

Raru- i p a s l-a oprit l â n g ă m i n e , Tăcut , p r e c u m o la l ta ire a e m u ş t e p e însori te cu lmi , ( s u n t aş teptăr i pe care, üe î n t o t d e a u n a , le aduimi , T u — in ima, t u — privire, t u — f l a m a n d u m ă r Şi t u — g a n ü a l m e u ; cutropi te p a n ă m a i ieri be î n c r e m e n i t ă zădărnic ie . . . ;

F iecare tăcere a iub i tu lu i e u lu i tor D e a s e m e n i c u nopţ i l e -mi străvezii , C u tra i te ie -mi pe j u m ă t a t e zile. F iece rostire a iu i î n s e a m n ă u n d u i o a s ă împl inire , F iecare privire a lu i Se iveşte: n e g r ă i t ă af lare Despre mine însămi — îndrăgostita D e o m u l în se ta t e i m e l c închipuir i , O m u l tânăr , l a fel de s ingur şi de tr is t I n c â n t e c u l t rupu lu i lui , ca şi m i n e , pr ibeag Pr in anot impur i l e cerulu i Şi ale p ă m â n t u l u i , C u î n g â n d u r a t e m â i n i Şi neînţeles , ca iubirea dintre plante .

I n f iecare c l ipă de aici î n a i n t e s e cupr inde U n început de m i n u n e Şi d in f iecare m i n u n e , ia tă , M ă înfirip şi cresc m ă t ă s o s , ca u n val , Og l ind ind — u n a câ te u n a — făr îmi le nemărginir i i , Vrăjindu-Ie, mărgin indu- le . . .

COCA FARAGÓ

A c o l o unde s f â r ş e ş t e lumin Se iv i se ră zor i le . U n g las ta in ic îi s p u n e a că se iv i se ră

zor i le , i a r el îl a ş t e p t a a c u m p e p r i e t e ­n u l lui , p e n d u l u l d in su f rage r i e , să- i dea de v e s t e cât e ceasul . A r fi p u t u t foa r t e b ine să a jungă , b â j b â i n d , p â n ă l a soner ie , să s u n e s e r v i t o r u l • şi s ă - l în ­t r e b e p e el câ t e ceasul.

I n u l t i m u l timp, insă , r o m a n c i e r u l Nico lae Torna n u m a i u r a s i n g u r ă t a t e a , a c e a nes fâ r ş i t ă t ă c e r e în t ovă ră ş i a g â n ­dur i lo r .

D i m p o t r i v ă , se ferea , p e câ t p u t e a , d e tovă răş i a ce lor la l ţ i o a m e n i , d e g l a ­s u l lor mi los .

î n t r ' o zi, f ă ră să-ş i dea s e a m a d e ce, a î n t r e b a t - o p e D i a n a dacă ochii lu i n u s e s ch imbase r ă , umf lâ r idu - se ca n i ş t e b u l g ă r i de p ă m â n t gă lbu i .

D i a n a l-a a s i g u r a t că s u n t to t a t â t de l impez i , ca şi î n a i n t e .

î ş i m a i a d u c e a m i n t e c u v i n t e l e e i : — „Şt i ţ i , maes t r e? . . . P a r c ă n i c i n ' a ţ i

fi . . ." S e op r i s e deoda tă , î ng roz i t ă de ce le

c e v r u s e s e să spună , i a r el, ca lm, îi c o m ­p l e t a s e cu g las t a r e , g â n d u l :

— „ . . .Parcă nici n 'aş i fi o r b " . In cl ipa aceea , Nicolae Torna a r fi

v r u t să- i d e s v ă l u e Diane i , m u l t e d in g â n d u r i l e lui , d a r îi era t e a m ă să n ' o î n s p ă i m â n t e .

S'a m u l ţ u m i t , doar , să z â m b e a s c ă . E a t â t de s i m p l u să zâmbeş t i . Cei d in j u r c r e d a t u n c i că eşt i m u l ţ u m i t şi î m p ă c a t cu s o a r t a ta .

A c u m , el n u m a i p u t e a n ic ioda tă şt i d a c ă c ineva e sau n u m u l ţ u m i t .

N u m a i p u t e a v e d e a n i c i u n z â m b e t . Z â m b e t u l ? O c o n t r a c t a r e a m u ş c h i l o r feţ^i . Aşa! Fi i m u l ţ u m i t ă , D i a n a : Nico lae

Torna a zâmbi t . El va şt i că c ineva e f e ­rici t , d o a r a t u n c i când va a j u n g e p â n ă la el cascada de s u n e t e m a i g roase sau m a i sub ţ i r i . Va s p u n e : „C ineva r â d e ! " Şi a tunc i , p o a t e , c i n e v a v a p l â n g e cu h o h o t e .

Cineva! C u v â n t u l r e v e n e a des , î n u l ­t i m u l t i m p , în g â n d u r i l e lu i .

Cineva e r a o uşe ca r e se t r â n t e a cu sgomot , cineva e r a u n i ş t e paş i ca r i t r e ­ceau pe s t r a d ă s au u n g l a s c a r e î i s p u ­n e a : „ b u n ă z iua!"

Nicolae Torna şt ia că d u p ă m a i m u l t t i m p , o rb i lo r li se desvo l t ă î n t r ' a t â t c e ­l e l a l t e s im ţu r i , î ncâ t po t să r e c u n o a s c ă p e c ineva d u p ă u n s i m p l u sgomot .

A t u n c i va şt i p rec i s că uşa c a r e se t r â n t e ş t e cu sgomot es te doc to ru l V a -s i le S p ă t a r u , ca re a p l eca t fur ios d u p ă ce i -a spus : — „Eş t i u n î n c ă p ă ţ â n a t . D e c e n u v r e i să crezi că ai să t e v i n d e c i ? "

Va şt i de a s e m e n i că g l a su l ca re îi spune , sfios: „ B u n ă z iua" , es te D i a n a şi că paşi i t â r ş â i ţ i s u n t paşi i c e r şe to ru lu i c a r e în f iecare zi, la a c e e a ş oră , t r e c e p e s u b f e r ea s t r a lui .

D e o d a t ă , Nicolae Torna şi-a î n t r e ­r u p t g â n d u r i l e . P e n d u l u l d in su f r age r i e a î n c e p u t să vo rbească : . . .„Bang". . .

Şi pe u r m ă , n imic . Ves t i se doa r o j u ­m ă t a t e de o ră . T r e b u i a să m a i a ş t e p t e 30 de m i n u t e p e n t r u ca să ş t ie câ t e ceasul .

T r e b u i a să c h e m e i a r a m i n t i r i l e şi să le f r ă m â n t e ca p e u n a l u a t d u r e r o s fu r a t d in suf le tu l lui .

Cur ios l uc ru ! Nicolae Torna p o a t e v e d e a doa r a t u n c i c â n d îşi a d u n ă a-min t i r i l e .

II vede , pa rcă , pe d o c t o r u l Vas i le S p ă t a r u , î m b r ă c a t în h a l a t u l lui a lb . Alb? C e cur ios s u n ă c u v â n t u l ăs ta . A l b ă e zăpada . A l b ă e h â r t i a . Aşa s p u ­n e l u m e a .

Ii a u d e şi a c u m g lasu l : — „Nicolae ; e u n ' a m să t e m i n t .

M i n c i u n a n ' a r e n i c i u n ros t î n t r e noi . Boala t a e u n a d i n t r e cele m a i g r a v e : A t ro f i e r ea l e n t ă a n e r v u l u i opt ic . B o a ­lă e red i t a ră . . . "

A u u r m a t apo i câ t eva c u v i n t e sa ­v a n t e p e c a r e el n u le cunoş tea .

S'a e n e r v a t şi a b ă t u t a t â t de t a r e cu p u m n u l în m a s ă , î ncâ t c ă l i m a r a s'a r ă ­s t u r n a t l ă r g i n d o p a t ă t r i s t ă şi a l b a s t r ă p e z ă p a d a une i coli de h â r t i e .

— „Mai p e scur t , a m să o rbesc . S i m ­plu, n u - i aşa? Şi, m ă rog, î n câ t t i m p o să se p e t r e a c ă aces t a m u z a n t e v e n i ­m e n t ? . . . "

Suna a t â t de t r i s t g l a su l doc to ru lu i S p ă t a r u :

— „ î n t r ' u n a n " . — „ U n an? A t â t de p u ţ i n ? " — „ P o a t e ch i a r m a i p u ţ i n " . — „Mai p u ţ i n ? " Ş i -a auz i t g lasu l . Era r ăguş i t , ca d u ­

pă o n o a p t e de chef. De al tfel , şi t oa t e g e s t u r i l e lu i e r a u dezo rdona t e , ca a le u n u i be ţ iv .

— „ D a r tu ş t i i ce î n s e a m n ă as ta , V a ­s i l e ? "

I s'a p ă r u t a t â t d e p ros tesc , r ă s p u n ­sul d o c t o r u l u i :

— „Te în ţ e l eg ! " D a r c u m piutea doc to ru l să- l î n ţ e ­

leagă. î n t r ' u n an, în m a i p u ţ i n de un an ,

avea să se cu funde în î n t u n e r e c . N u e r a nicio l u n ă de când îşi t r ecuse ,

b l ând , m â n a p r i n p ă r u l V a n d e i :

( n u v e l ă ) as ta n u e n o a p t e . Eş t i tu . F i i n d c ă t u eşt i m a i m u l t decâ t o femee . Eş t i Vanda. . .

...Şi a t u n c i se nă scuse Vanda . . . N u e ra d o a m n a b londă , care-1 a scu l ­

ta f ă ră să-l p r i ceapă . Era f emeea î n c a r e c rezuse , p e ca re

ş t iuse că o s'o cunoască , f ă ră ca, to tuş i , s'o î n t â lnească . Era f emeea ca re p e n t r u el, t r e b u i a să î n s e m n e m a r e a lu i operă .

P â n ă a t u n c i scr isese r o m a n e cari p l ă ­ceau m u l t pub l i cu lu i . Poa t e , l u c r u l a -cesta îl ş i s u p ă r a . Scr i su l lui p lăcea ca u n cân tec la modă , ca u n a c t o r de c i ­nematogra f .

Şi n u aşa c e v a visa el . Vro ia să rea l i zeze ceva c a r e să n e d u -

mir iască , să t r ezească î n t r e b ă r i . Vro ia s'o c r e e z e p e V a n d a . Şi acum, când se c r edea a t â t de a -

p r o a p e d e v i su l lui , doc to ru l Vasi le S p ă t a r u îl ve s t ea cu g las domol :

— „Ai să o rbeş t i ! ' ' A j u n s acasă, e r a p a r c ă m a i l in iş t i t . î n t r ' u n a n ş i - a r fi p u t u t r ea l i za v i ­

sul . V a n d a p u t e a să ia f i in ţă p e coaie le a lbe d e h â r t i e .

A î n c e p u t să scr ie m a i m u l t ca n ic i ­oda tă .

D i m i n e ţ i l e îi g ă s e a u s c r u m i e r a p l ină c u m u c u r i de ţ igăr i , i a r î n c a e t e îi î n ­m u g u r e a u g â n d u r i l e .

Z a d a r n i c îi s p u n e a doc to ru l S p ă t a r u să n u - ş i obosească ochii .

V a n d a v e n e a des p e la el, în c a m e r a în ca r e fumu l de ţ i g a r e se în f ră ţea cu l u m i n a v e r z u e a l ămp i i de p e m a s a d e scr is .

Ii p r i n d e a f r u n t e a în m â i n i l e ei mici , i-o r ăco rea .

— „Nicolae , a t â t de m u l t m ă i u ­b e ş t i ? "

— „Da, V a n d a , da !" Ce p u t e a ea să p r i ceapă? Ş t i a că N i ­

colae Torna, cunoscu tu l r o m a n c i e r N i ­colae Torna scr ie u n r o m a n p e n t r u ea; şi e ra fer ic i tă . Ei n u - i spusese nirnic d i n to t ce af lase de là Vasi le .

A sufe r i t — se p a r e — c â n d a af la t d e o rb i r ea lui .

N u m u l t d u p ă aceea, a p l eca t cu b ă r ­b a t u l ei, în s t r ă i n ă t a t e . Ca să ui te . . .

Nicolae Torna a r ă m a s , s ingur , î n t r ' o c a m e r ă de s a na to r i u .

S ingu r , cu g â n d u r i l e şi cu î n t u n e r e -cu l .

î ş i a d u c e a a m i n t e de s i l in ţe le p e ca ­r e şi l e -a d a t doc to ru l S p ă t a r u p e n t r u ca să î n l ă t u r e n e n o r o c i r e a .

T o t u l a fost z ada rn i c . L u c r u r i l e se p e t r e c u s e r ă ch ia r m a i

c u r â n d decâ t se a ş t e p t a el. So ra de ca r i t a t e îi c i tea în f iecare zi

scr isor i le pe car i le p r i m e a delà a d m i ­ra to r i i lu i . Toţ i „ e r a u u lu i ţ i " , to ţ i „ r e ­g r e t a u m a r e a n e n o r o c i r e " .

A s c u l t â n d scr isor i le , Nicolae Torna a î n c e p u t d in n o u să zâmbească . Admira­torii lui! L a fel a r fi scr is dacă a r fi o r ­b i t ac to ru l lo r p r e f e r a t d e c i n e m a t o ­graf.

de TRAI AN LALESCU

C â n d s'a î n t o r s apoi, î n casa lui , în oda i a în ca re toţ i s p u n e a u că n imic n u s e sch imbase , Nicolae Torna l-a c h e m a t p e d o c t o r u l S p ă t a r u a l ă t u r i de el şi i-a v o r b i t încet , cu t oa t e că n u m a i era n i ­m e n i î n c a m e r ă :

— „Vasi le , să n u crezi că i n t u n e r e -cul e a t â t de g roazn ic . Groazn ic e a l t ­ceva. Ui te , d u - t e la s e r t a r u l din d r e a p ­ta mese i de l u c r u şi deschide-1. . . A i g ă s i t t r e i cae te , n u - i aşa? In e le a m î n ­c e p u t eu s'o a s c u n d p e Vanda , Vasi le! P e V a n d a p e n t r u care , poa te , a m orb i t cu c â t e v a l u n i m a i d e v r e m e decâ t te a ş t e p t a i tu . Cae t e l e a u să r ă m â n ă în s e r t a r . Tre i , aşa c u m le vezi . U n u l e scr is d o a r p e j u m ă t a t e . Acolo, în u l t i ­m u l c u v â n t a l cae tu lu i , zace, Vanda , ca u n t a b l o u p i c t a t p e j u m ă t a t e . Acolo zac g â n d u r i l e m e l e cu rma te . . . "

A tunc i , doc to ru l S p ă t a r u i -a spus să n u p i a r d ă n ă d e j d e a . P e s t e doi , t r e i ani , poa te , va v e d e a d i n n o u .

Nico lae Torna a su r î s t r is t . — „ C u v i n t e ca r i se s p u n u n u i b o l ­

n a v " .

P e s t e o s ă p t ă m â n ă , Nicolae Torna a auz i t î n c a m e r a lui , p e l â n g ă paşi i a-p ă s a ţ i a i doc toru lu i , n i ş t e paş i , sfioşi, d e femee .

A t r e s ă r i t : V a n d a ? Nu... V a n d a e rà d e p a r t e , î n t r ' u n a d in

ţ ă r i l e la car i v i sau ei, cu l un i î n u r m ă p r i v i n d p rospec t e l e s t r i d e n t colora te , a l e agen ţ i i l o r de vo ia j .

D u p ă glas, doc to ru l S p ă t a r u p ă r e a vesel .

— „ î n c e a r c ă să - ţ i aduc i a m i n t e , s c r i i , t o ru le . A t u n c i când d ă d e a i au tog ra f e j u n e l o r fe te car i l e ş inau când î ţ i v e ­d e a u p ă r u l sau î ţ i a u z e a u g lasul , e ra p r i n t r e e le şi o fa tă foar te timidă. S e n u m e a Diana . I ţ i a m i n t e ş t i ? "

D iana? Da! Nicolae Torna ş i -a a d u s a m i n t e

de n u m e l e aces ta ca re r e v e n e a de câ te ori îi a p ă r e a o n o u ă car te .

î ş i ridica ochii d e p e v o l u m şi î n ­treba:

— „ N u m e l e d u m i t a l e , d u d u e ? " — „Diana ! " D e f iecare da tă , v ro ia să scr ie câ teva

r â n d u r i f rumoase , nou i ca o p r i m ă v a r ă , p e n t r u fa ta a s t a sfioasă ca r e n u uita să a p a r ă în fa ţa lui , oda t ă cu n o u a car te .

D a r p r i v e a ch ipu l acela u r î t , ochii spălăci ţ i , coşur i le car i p ă r e a u n o r m a l e p e fa ţa ei, ca şi g u r a sau nasu l , şi d e ­dica ţ ia s u n a î n t o t d e a u n a sec :

„ D o m n i ş o a r e i Diana , cu s impa t i e " . Şi m a i jos u r m a i scă l i tu ra . De ce a a d u s - o doc to ru l î n c a m e r a

lu i? Ca să-şi b a t ă joc de el? — „Ui t e ce se î n t â m p l ă ! F a t a as ta

es te în o a r e c a r e m ă s u r ă , n e p o a t a m e a . Să - ţ i s p u n de ce e în s t a r e : Mi-a fu ra t o d a t ă o fotograf ie de - a ta. Da! E o mică h o a ţ ă . Şi a c u m a r e o s i ngu ră do r in ţ ă . T e roagă să o p r i m e ş t i ca pe u n fel de sec re t a ră . T u să- i dictezi ce- ţ i t r e c e p r i n c a p şi ea să scr ie . Ş t i e să şi s t e n o -graf ieze. S t r â m b i d i n nas . N u vre i? B u n ! T e l a s cu ea, să t e ce r ţ i " .

Uşa a pocn i t în u r m a doc to ru lu i S p ă ­t a r u , i a r Nicolae Torna a r ă m a s s i ngu r cu Diana . S i n g u r cu fata ca re îi ce rea la f iecare ca r t e n o u ă u n autograf .

Ce p u t e a să-i s p u n ă ? — „ D u d u e d ragă , e foar te d r ă g u ţ

d in p a r t e a d u m i t a l e că te^ai g â n d i t la m i n e în h a l u l în ca re sun t . Dar , c r e d e -mă, n u m a i s u n t în s t a r e nici m ă c a r să dictez ceva. N ' a m nicio idee . N i m i c " .

D i a n a n u s'a m a i i n t i m i d a t c u m făcea de câ te ori îi ce rea u n autograf .

— „ D e ce n u s p u n e ţ i a d e v ă r u l , m a ­e s t r e ? "

— „Ce v re i să spu i p r i n a s t a ? " — „Ş t iu p r e a b ine că luc ra ţ i la u n

r o m a n . Mi -a spus-o şi u n c h i u l m e u " . — „Vasi le e s t e u n v o r b ă r e ţ ca re e x a ­

ge rează" . — „Nu. Es t e u n om ca re a spus a d e ­

v ă r u l . E u p lec a c u m . D a r să ş t i ţ i că l ă ­s â n d r o m a n u l ne i sp răv i t , vă faceţi d u m n e a v o a s t r ă u n r ă u . A u să vă ch i -n u e oameni i d in pag in i . A u să vă s t r ige să ven i ţ i l ângă e i " .

De u n d e p u t e a să şt ie Diana , t a ine l e lu i ? Vas i le nu-1 în ţe lesese .

— „Diana !" — „Da, m a e s t r e ? " — „ C a u t ă în s e r t a r u l d in d r e a p t a

mese i . S u n t acolo t r e i cae te . U n u l e scr is pe j u m ă t a t e . C i t e ş t e -mi u l t i m a frază. . ."

— „. . .Vanda p r i v e a t o a t e d r u m u r i l e , p e care d o a r el le cunoştea" . . .

— „Scr ie , Diana. . . Ivan , dă - i m â n a şi p o r n e ş t e cu ea sp r e soare . . . "

A u t r e c u t de a t u n c i p a t r u lun i . In f iecare zi, la ora 9 şi j u m ă t a t e , d i m i ­nea ţa , D i a n a i n t r a î n oda ia lui şi el î ncepea să- i d ic teze .

D in când î n când îl î n t r e b a şi ea câ te ceva.

A v e a în g las a c c e n t e g r a v e Şi t r i s t e d e o r g ă .

Da ! I m p r e s i a a s t a i-o făcea g lasu l Dianei .

(Urmare în pag. 6-a) — „Şti i , d o a m n ă V a n d a ? N o a p t e a

4 UNIVERSUL LITERAR 16 Martie 1940

Cronica plastica EXPOZIŢIILE: PETRAS CU, ISACHIE, SARRU (DALLES) ; BÄLTATU (ATE­NEU) ; CIUCURENCU (FOYERUL TEA­TRULUI COMEDIA) SI PANTELLI-

STANOIU (UNIVERSUL)

E x p o z i ţ i a d - l u i P e t r a ş c u e s t e m a i m u l t d e c â t o m a n i f e s t a r e o b i ş n u i t ă d e artă , e a e e x ­p r e s i a c e a m a i p u r ă , î n c o r o n a r e a u n e i c a ­r i e r e e x c e p ţ i o n a l e . O p e r a d - l u i P e t r a ş c u e oa u n f r u c t m i n u n a t c o p t î n c e t , u n f r u c t î n oare e î n c h i s ă l u m i n a , c ă l d u r a s o a r e l u i şi s e v a g e n e r o a s ă a p ă m â n t u l u i . O p e r a d - l u i P e t r a ş o u ş i - a făout î n c e t l o c î n p u b l i c , fără sa l tur i , f ă r ă a s c e n s i u n i a m e ţ i t o a r e şi f ă r ă u m i l i t o a r e s c ă d e r i . D - s a a d e b u t a t î n m i j l o ­c u l a n t i p a t i e i ş i n e î n ţ e l e g e r i i g e n e r a l e , a t â t d i n p a r t e a p u b l i c u l u i cât şi d i n p a r t e a a r ­t i ş t i lor .

î m p r e u n ă c u L u e h i a n e r a o a r e c u m t o l e r a t d a c ă n u n e d r e p t ă ţ i t î n e x p o z i ţ i i . A s t f e l , d i n ­t r e m a r i i n o ş t r i ar t i ş t i L u e h i a n , A n e l r e e s c u P e t r a ş c u — s p r e n o r o c u l n o s t i m t r ă e ş t e î m ­p l i n i n d p â n ă la u n s o r o c p e c a r e ţ i v r e m cât m a i î n d e p ă r t a t o s t r ă l u c i t ă m i s i u n e a r ă t â n -d u - n e cât a r fi p u t u t f a c e şi c e i l a l ţ i d a c ă ar fi f o s t d ă r u i ţ i c u o v i a ţ ă .

* D . L i a n e l e V e n t u r i , î n pre fa ţa c a t a l o g u l u i

e x p o z i ţ i e i a s e a m ă n ă o p e r a i u i P e t r a ş c u c u a lui M o n t j c e l l i . N e î n g ă d u i m s ă n u f i m d e l o c d e p ă r e r e a d - s a l e . P u n c t e l e c o m u n e o a r e a r ispi t i să s e facă o a s e m ă n a r e în tre aceş t i doi ar t i ş t i s u n t p r o b a b 1: b o g ă ţ i a t o n u r i l o r şi o o a r e c a r e î n c l i n a r e către e x u b e r a n ţ ă , c ă t r e fast , d a r d i f e r e n ţ a e p r ă p ă s t i o a s ă î n t r e e i . E x u b e ­ranţa , g u s t u l p i c t u r i i lui M o n t i c e l l i e s u p e r ­f i c ia lă îşi a n e c d o t i c ă , o b ţ i n u t ă c u b i t u m u r i , c a d m i u m şi priutr'um joc d e c o n t r a s t e cari n u -au n i m i c a f a c e c u c u l o a r e a d - l u i P e t r a ş c u . T a b l o u l d-'lui P e t r a ş c u n u s t r ă l u c e ş t e p r i n c o n t r a s t e d e valori c i p r i n a soc i er i d e c u l o a r e a l c ă r o r s e c r e t î l a r e n u m a i v e n e r a b i l u l n o s ­t r u m e ş t e r . M e r e u t â n ă r , s a u m a i b i n e zis d i n ce î n oe m a i t â n ă r , d. P e t r a ş o u ieste o p i l d ă v i e a a r t i s t u l u i d e g e n i a l ă i n t u i ţ i e . T e m ­p e r a m e n t ü l s ă u , — u n i c — o e x c e p ţ i o n a l ă i n t e l i g e n ţ ă oo lor i s t i că f a c d i n d - s a c e l m a i a u t e n t i c ş i cel m a i m a r e p i c t o r r o m â n . E x ­p o z i ţ i a a c t u a l ă , a t â t d e i m p r e s i o n a n t ă n u t r e b u e p i e r d u t ă . E a a r e p r o p o r ţ i i l e u n u i e v e ­n i m e n t a t â t d e i m p o r t a n t î n c â t c e i c e n u v o r f i v ă z u t - o v o r t r e b u i s ă r e g r e t e m u l ţ i

A v e n i t m a i d e v r e m e la b a l u l ei, î n a i n t e să s e a p r i n d ă l u m i n i l e g h i o c e i l o r . S'a î n ­g h e s u i t p e s t e i a r n ă ; a p r o a p e i e ş i t ă d i n t r a i s t a lu i M o ş C r ă c i u n . T â n ă r ă . P r o a s p ă t ă . Ca o fa tă v e n i t ă m a i d e v r e m e d i n v a c a n ţ ă , s o s i t ă la o o r ă c â n d n i m e n i n u - i a c a s ă s ă - i p r i n d ă î n b r a ţ e b u c u r i a — v a l i z ă .

A v e n i t t ipt i l , ou p i c i o a r e l e g o a l e pe- z ă ­p a d a c e n u s e da top i tă — t r e n ă l u n g ă a i e rn i i c a r e p l e c a — a î n c h i s o c h i i t u t u r o r c u m â i n i p a r f u m a t e d e zef ir , î n t r e b â n d c u c ir ip i t d e p ă s ă r i p e c a r e n'a ş t i u t s ă - l p r e ­f a c ă : C i n e - i ? A m g h i c i t i n i m i l e î n a i n t e a b u z e l o r şi a m r ă s p u n s : B i n e ai v e n i t , p r i m ă ­v a r ă ! Ş i e a a z â m b i t s o a r e .

O a m e n i i to ţ i s ' a u roş i t c ă n ' a u ar ip i . C i u n g i . A r fi p o r n i t c u to ţ i i î n p r i m ă v a r ă , l ă s â n d p ă m â n t i u l p u s t i u . D e o d a t ă tot c e n u e r a e a l e - a p ă r u t f ă r ă î n ţ e l e s , ş t e r s , u i ta t . A l t f e l ca la t u m u l lu i B a b e i , a u u i t a t to ţ i l i m b i l e c a r e - i d e o s e b e a u şi s 'au î n ţ e l e s to ţ i î n t r u p r i m ă v a r ă . A u u i t a t că s ă b i i l e s u n t z ă n g ă n i t s p r e m o a r t e ş i l e - a m c r e z u t b u n e n u m a i p e n t r u r ă s f r â n t r a z e l e s o a r e l u i . ,,

S ' a u f r â n t g r a t i i d e î n c h i s o r i şi a u s b u r a t p o r u m b e i d i n s u f l e t e . A u b ă t u t Un, m â n ­gâ ia t , c l o p o t e d e b i ser i c i . S i n g u r e , f ă r ă c l o ­p o t a r . Ş i n u s'a m i r a t n i m e n i . S 'au l e g a t frăţ i i d e c r u c e î n t r e o a m e n i o a r e s e î n t â l ­n e a u p e n t r u p r i m a o a r ă . S 'au i e r t a t p ă c a t e l e v e c h i , s u b c e r u l de p r i m ă v a r ă — i m e n s p a ­traf ir a l D o m n u l u i . A v a r i i ş i - a u r i s ip i t c o ­m o r i l e ş i s a v a n ţ i i s ' a u j u c a t î n n i s i p .

C u r â n d a u a f l a t v e s t e a ş i poirnii. Ş i c u m a l t c e v a m'ai b u n n u ş t ia s ă facă,, a u î n m u ­gur i t . Caş i c u m a r fi b ă t u t p r i m ă v a r a cu confe t t i . T e a ş t e p t a i s ă - i auz i c h i c o t i n d , ca d u p ă o g l u m ă .

Ş i v â n t u l , — m a e s t r u d e c e r e m o n i e — s e a g i t a s e g r ă b i t dala u n u l la a l tu l , l e s p u n e a t u t u r o r , p e n t r u a m i a oară s a c r s t u l . P l i m b a h â r t f u ţ e p e s trăz i . F â l f î i a s t e a g u r i . S e î n ­c u r c a î n v r e u n p ă r b l o n d ce s e l ă s a m â n ­g â i a t ca d e - o b u n i c ă . ( E x t e n u a t , zeul cel m ? -t i t e l t o c m i s e arcaş i cu z iua) .

Ii r ă m ă s e s e r ă o a m e n i i , toţ i c r e d i n c i o ş i p r i ­m ă v e r i i , d e a n u l t r e c u t ; p ă s t r a s e r ă cu toţ i i c u i b u r i l e p e n t r u r â n d i u n e l e l e e i ş i i n i m i l e p e n t r u l u m i n a e i .

S e î n t o r c e a la ei şi p a r c ă e i s e î n t o r c e a u la e a ; p u ţ i n sf ioş i , g a t a s ă - i c e a r ă i e r t a r e .

Z â m b e a u şi copi i i cu d inţ i i d e l a p t e (unu l m a i m u l t d e c â t a n u l t r e c u t ) s p r e p l i m ă v a l ă . U n i i s e m i r a u c u m d e n u - i P a ş t e , şi v r o i a u să m e a r g ă la D e n i i .

I I

V e c h i u l î n d e m n al f i losof ie i v e d i c e (ne-a-d e r a r e a la v i a ţ ă , î n f r â n g e r e a r e z i s t e n ţ e l o r t e l u r i c e , î n f r â n a r e a o r i c ă r o r i n e r ţ i i p ă m â n ­t e n e ) — e s t e a c t u a l i z a t d e K r i s h n a m u r t i d e o m a n i e r ă n e c o n v i i n g ă t o a r e . Ia tă o a f i r m a -ţ i u n e î n a c e s t g e n : „ u n d e e s t e a t a ş a r e , a c o l o e s t e şi fr ică , î n s ă d i n n e a t a ş a r e n u r e z u l t ă n e a p ă r a t e l i b e r a r e a d e fr ică . S u f e r i n ţ a p o a t e d e t e r m i n a p e o m s ă s e d e t a ş e z e d e or i ce . I n s ă a c e a s t ă d e t a ş a r e n u e s t e a l t o e v * d e c â t u n fe l d e a s e a p ă r a c o n t r a s u f e r i n ţ e i . A c u m , f i i n d c ă toţi o a m e n i i a u c e v a d e a p ă r a t , ea s p r e e x . : d r a g o s t e , p o s e s i u n i , idealuri, , c r e ­d i n ţ e , c o n c e p ţ i i , car i c o m p u n r e z i s t e n ţ a n u ­m i t ă „eu 1 ' , e s t e z a d a r n i c să s e î n t r e b e o u m să s c a p e d e „ e u " c u m u l t e l e lu i s t ra tur i d e d o r i n ţ e şi t emer i . . . C h i a r ş i d o r i n ţ a d e a s e e l i b e r a d e „ e u " e s t e o a l t ă — şi m a i s i g u r ă — f o r m ă d e a u t o p r o t e o ţ i e , (p. 27). M a i î n a -

de PAUL MIRACOVICI

a n i p r i l e j u l c e l o r m a i a l e s e e m o ţ i i d e ar tă . I n s ă l i l e a l ă t u r a t e la D a l l e s , e x p u n d - n i i

I s a o h i e şi S â r b u . A m s p u s ş i a l t ă d a t ă b u ­n e l e n o a s t r e p ă r e r i d e s p r e p o r t r e t e l e d - l u i I s a o h i e . E l e v a l lu i M i r e a , d-,sa î ş i a p r o p i a s e u n m e ş t e ş u g p e ioare-1 m â n u i a c u o d e o s e ­b i t ă v i r t u o z i t a t e . T r e b u e s ă s p u n e m că şi a c u m p r e f e r ă m • l u c r ă r i l e d i n a c e a s t ă e p o c ă . P o r t r e t e l e d - s a l e e r a u m a i c o n s t r u i t e , m a i î n g r i j i t e .

D e d a t a a c e a s t a d - s a s e a b a n d o n e a z ă e x ­t r e m e i uşur in ţa c e а c ă p ă t a t p r i n t r ' o l u n g ă e x p e r i e n ţ ă . D a c ă n e î n g ă d u i m a c e s t e o b s e r ­v a ţ i i e că n e a d r e s ă m a u t i s t u l u i o u d e o s e b i t d e m a r i p o s i b i l i t ă ţ i c a r e e d. I s a o h i e .

I n s ă l i l e d i n d r e a p t a , r e v e d e m i e r n i l e , p e i ­s a j e l e d u n ă r e n e ş i s c e n e l e c u l i p o v e n i a l e d - l u i S â r b u . D i n a c e s t e l o c u r i u n d e d - s a trătsşte c e a m a i m a r e p a r t e a t i m p u l u i d. S â r b u n e a d u c e m ă r t u r i i p i tore ş t i , s u m a r e a d e s e o r i d a r u n d e r e u ş e ş t e s ă r e d e a a t m o s f e ­r a î n c e ţ o ş a t ă a d i m i n e ţ e l o r şi a s p e c t u l b i z a r ;

p e c a r e îl i a c â t e o d a t ă D e l t a . Ş i d e d a t a a c e a s t a , e x p o z i ţ i a d - s a l e e î n c h i n a t ă D u n ă r i i şi c e l o r o a r e t r ă e s c l â n g ă ea .

D . B ă l ţ a t u e x p u n e l a A t e n e u ' lucrări le s a l e d i n u l t i m u l a n . Ş i d e d a t a a c e a s t a — oa în toţ i a n i i — s e r e m a r c ă o s c h i m b a r e î n f a c ­tura d - sa l e . D. B ă . ţ a t u e u n e t e r n n e m u l ­ţ u m i t . C â n d e x u b e r a n t , c â n d g r a v , p e paleiha d - s a l e s e a c o r d ă t o a t e s e n t i m e n t e l e . S p r e n o r o c u l n o s t r u căci f i e c a r e d i n a c e s t e s c h i m ­băr i n e a r a t ă o f a ţ ă n o u ă a t a l e n t u l u i d - s a l e . D e d a t a a c e a s t a . î n o p e r e l e d - s a l e s e a ş t e r n e o i n t i m ă m e l a n c o l i e d e ş i c ă u t ă r i l e s a l e c r o ­m a t i c e t i n d c ă t r e o m a r e v a r i e t a t e î n a m ă ­n u n t . N a t u r i l e m o a r t e , î n t o n u r i ca lde , r e s ­p iră o m o l c o m ă p a c e . A r m o n i i l e s u n t d e o a l e a s ă d i s t i n c ţ i e . B a l c i c u l c h i a r ; a t â t d e v i o ­l e n t u n e o r i , e r e d a t d e d. B ă l ţ a t u î n t o n u r i r e ţ i n u t e , a j u s t a t p a r c ă u n e i v i z i u n i i n t e r i o a r e . D e a l t f e l , d e l à î n c e p u t u r i şi p â n ă a c u m în p i c t u r a d - l u i B ă l ţ a t u p o e z i a a a v u t î n t o t d e a u ­n a o i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă . E o c a r a c t e r i s t i c ă p e oare ş i - a p ă s t r a t - o p r i n t o a t e a v a t a r u r i l e sale,. carac ter i s t i că ce dă a t â t f a r m e c t u t u ­ror l u c r ă r i l o r d - s a l e .

•C iuourencu e x p u n e l a „ C o m e d i a 1 ' u n n u ­m ă r r e s t r â n s d e p â n z e . F i e c a r e î n s ă e u n p o e m d e c u l o a r e şi d e a r m o n i e .

D i n t r e p ic tor i i noş tr i C i u c u r e n c u e a c e l

n o u a Şi p a r c ă t o a t e c ă r ţ i l e e r a u n e s c r i s e şi t o a t e

f r u n ţ i l e f ă r ă c u t e l e î n c r u n t ă r i l o r . T o t u l s i m p l u , uşor , î n ţ e l e s dinitr'odată. Ş i m a i a l e s t o t u l n o u , i n a u g u r a t a t u n c i , î n v ă z u l t u t u r o r , c a o e x p o z i ţ i e .

O l i m p e z i m e m a r e a p r o p i a s t e l e l e d e a -d â n c u r i . T o ţ i şi t o a t e e r a u a lă tur i , cot la cot. A t â t d e a p r o a p e , î n c â t o ş o a p t ă a u n u i a ar fi a u z i t - o tot p ă m â n t u l . D i n c â n d î n c â n d , b ă t ă i l e i n i m i l o r f ă c e a u o l a r m ă m a r e , a s u r ­z i toare .

D a r , d e c e r u l s c u t u r a t şi p r i m e n i t a l p r i ­m ă v e r i i r ă m ă s e s e a g ă ţ a t , d e u n c i u c u r e , b a l a u r u l D i n t r ' u n co l ţ d e cer a p o r n i t n o r u l ce l n e g r u să v ă m u i a s c ă r a z e l e soarelui ,^ să r u p ă p u n ţ i l e d e lumini . î n t r e cer ş i p ă m â n t .

C u f e ţ e l e u m b r i t e d e n o r , o a m e n i i nu s'au mai cunoscut.

G. I. FLORIAN

Cronica ideilor

de MIRCEA MATEESCU

i n t e n i s e s p u n e : „ m i n t e a a s t r â n s c â t e v a cu lor i , c â t e v a c o m o r i ş i v r e a să l e p ă s t r e z e , î n d a t ă c e s e p u n e î n d i s c u ţ i e v a l o a r e a a c e s ­t o r p o s e s i i , f r i ca s e r e d e ş t e a p t ă " (p. 25).

T r e b u e s e m n a l a t ă a t â t g r e ş i t a î n ţ e l e g e r e a „ e u l u i " c â t şi p r e z u m ţ i o a s a i n t e r p r e t a r e a -oordată f u n c ţ i u n i i f r ice i . D i n m o m e n t ce

„ e u l " e s t e r a p o r t a t la n o ţ i u n e a d e v a l o a r e în s i n e n u l a a c e i a d e v a l o a r e b i o l o g i c ă — c u m î l î n ţ e l e g e K r i s h n a m u r t i — a t u n c i e l n u m a i p o a t e fi n i c i i n f i r m a t n i c i c o n s i d e r a t oa o r e z i s t e n ţ ă p ă m â n t e a n ă . V a l o a r e a e u l u i c o n ­s i s tă î n c h i a r d e p ă ş i r e a c o n d i ţ i e i v e g e t a l e .

N u m a i p s e u d o i v a l o r i l e o a r e ţ in d e e u l b i o ­l o g i c — g e n e r e a z ă f r i ca , a d i c ă i n s t i n c t u l f i ­z i o l o g i c d e c o n s e r v a r e , a s t f e l c u m îl î n ţ e l e g e K r i s h n a m u r t i .

K i e r k e g a a r d ( d a r m a i cu s e a m ă H e i d e g g e r

o a r e a d a t u n î n ţ e l e s p u r , nea l i terat d e niicdo a l tă p r e o c u p a r e c u l o a r e i .

O f e m e e l â n g ă f e r e a s t r ă j o g l a s t r ă c u f lori , o r o c h e v ă r g a t ă , s u n t a d m i r a b i l e p r e t e x t e p e n t r u C i u o u r e n o u d e a r e a l i z a c e l e m a i r a ­f i n a t e c o m p o z i ţ i i c r o m a t i c e . P r i v i t o r u l u i i n ­d i f e r e n t i s e v a p a r e că t a b l o u r i l e lu i C i u c u ­r e n c u s u n t p i c t a t e c u m u l t ă u ş u r i n ţ ă d a r e o m a r e g r e ş e a l ă d e a-1 j u d e c a a s t f e l . U n t a ­b l o u d e C i u c u r e n c u oare m a i m u l t e f o r t i n ­t e l e c t u a l d e c â t u n p o r t r e t a c a d e m i c „ m ă r i m e n a t u r a l ă " c ă c i p e l â n g ă s e n s i b i l i t a t e , t a l e n t , e l a c o r d ă ş i s p i r i t u l u i u n l o c t o t a t â t d e i m ­p o r t a n t . A c e a s t a o f a c f o a r t e p u ţ i n i ar t i ş t i , d e a c e e a a v e m o p r o p o r ţ i e a t â t d e m a r e d e tr iv ia l i tă ţ i . O e x p o z . ţ i e ca iu i C i u c u r e n c u însă n e r ă z b u n ă î n b u n ă m ă s u r ă d e e le .

I n s a l a z i a r u l u i ^ U n i v e r s u l " e x p u n e d. P a n -t e l i S t a n c i u , p o r t r e t e , f lor i şi p e i s a g i i . D - s a a r e o cer tă î n c l i n a r e p e n t r u por tre t , d o v a d ă c e l e e x p u s e .

I - a m dor i î n s ă dHlui P a n t e l i S t a n c i u să m a i u i t e p u ţ i n d i n î n v ă ţ ă t u r i l e a c a d e m i e i . D - s a a r e u n i n c o n t e s t a b i l m e ş t e ş u g ş i o m a r e p u t e r e d e m u n c ă d a r a m dor i a m b i ţ i e i d - l u i S t a n c i u u n o r i z o n t m a i l a r g d e c â t d i s c i p l i n a p r e a s t r â m t ă a r e g u l i l o r a c a d e m i c e . D - s a ş t i e m e s e r i e . P r e a m u l t ă . A c u m , s ă d e a f r â u l iber f a n t e z i e i , n u v a a v e a d e cât d e c â ş t i g a t .

Voltaire şi citeva

O a m e n i i n u p o t fi m ă s u r a ţ i n u m a i p r i n r e ­a l i z ă r i l e lor, ci a d e s e a şi p r i n e r o r i l e lor . D e a c e e a s e m n a l a r e a a c e s t o r eror i ş i c o m e n ­t a r e a lor, n u ţ i n e n u m a i d e d o m e n i u l ş t i i n -ţ i f i c i s m u l u i d e a m ă n u n t s a u d e o b o l n a v ă d o r i n ţ ă d e c o n t r a d i c ţ i e ; d i m p o t r i v ă , e l e p o t s u g e r a u n e o r i s e m n i f i c a ţ i i a l e căror o r i z o n ­turi, s ă d e p ă ş e a s c ă d i s c u ţ i a u n u i s i n g u r o m .

U n a s t f e l d e „ a m ă n u n t " s e m n i f i c a t i v n i s e p a r e , s p r e e x e m p l u , a c e l a s e m n a l a t d e d. G a b r i e l L o u i s J a r a y î n e x c e p ţ i o n a l a l u c r a r e , a p ă r u t ă a p r o a p e d o u i an i î n u r m ă , i n t i t u l a t ă „ L ' e m p i r e f r a n ç a i s d ' A m é r i q u e " . Esite v o r ­ba d e a t i t u d i n e a p e c a r e a a v u t - o f a ţ ă d e î n c e p u t u r i l e i m p e r i a l i s m u l u i c o l o n i a l f r a n ­cez , f i l o z o f u l d e l à F e r n e y . I s t o r i a c o l o n i a l ă a o m e n i r i i , ou a t â t e a p i e d i c i c â t e a c u n o s c u t , n u a î n t â l n i t î n s ă n i c i o d a t ă o î n v e r ş u n a r e m a i a c e r b ă , u n „ v e t o " m a i c a t e g o r i c d e c â t ce l o p u s d e V o l t a i r e c u c e r i r i i a c e e a c e e l n u ­m e a „ q u e l q u e s a r p e n t s d e n e i g e d u C a n a d a " . S o o o t e s c r i d i c o l a s e m a i s u b l i n i a a s t ă z i e r o a r e a a c e s t e i a t i t u d i n i p e oare p o l i t i c a l u -d o v i c i a n ă a v e a s'o a d o p t e m a i târz iu , spre a î n g ă d u i oa a l t e s t a t e s ă - ş i c o n s t r u i a s c ă d i n c e l e „ c â t e v a p o g o a n e d e z ă p a d ă " , i m p e r i i d e o a r e F r a n ţ a a v e a s ă f i e l i p s i t ă .

S 'ar p u t e a p r i v i a c e a s t ă a t i t u d i n e oa d e t e r ­m i n a t ă d e o exp l i cab i i lă l i p s ă d e i n f o r m a ţ i e s a u d e o ş i m a i e x p l i c a b i l ă l i p s ă d e o r i z o n t p o l i t i c ; c r e d t o t u ş i că d e s l e g a r e a s e p o a t e af la î n î n s ă ş i s t r u c t u r a s p i r i t u a l ă v a l t a i r i a n ă .

C â n d d. G e o r g e s G o y a u — a c a d e m i c i a n u l d e l a r g i o r i z o n t u r i — d i s c u t a a c e a s t ă a t i t u ­d i n e şi a f i r m a că V o l t a i r e n u f ă c e a a l t c e v a d e c â t s ă c o n t i n u e g â n d i r e a c la s i că , p r e c o n i ­z â n d v i a ţ a s e d e n t a r ă p e c a r e n e - o î n f ă ţ i ­ş e a z ă p o e z i a l a t i n ă , d - s a a t i n g e a î n a d e v ă r a s p e c t u l e s e n ţ i a l a l a c e s t e i a t i t u d i n i , f ă r ă a o r e z o l v a î n s ă . E r a o a r e a c e a s t ă p a v ă z ă a p o n d e r a ţ i u n i i , a m ă s u r i i ş i a b u n e i c u v i i n ţ e r e p r e z e n t a t ă d e s p i r i t u l l a t i n , i s v o r u l prim­

a u p u t u t v o r b i d e s p r e „ t e a m ă " ca d e u n s e n t i m e n t f u n d a m e n t a l a l e x i s t e n ţ i i , c a p a b i l să p r o v o a c e t r a n s c e n d e n ţ a e u l u i . I n s ă n u d e s p r e o a s t f e l d e „ t e a m ă " , c u r o s t p r o f u n d m e t a f i z i c , v o r b e ş t e K r i s h n a m u r t i : „ t e a m a " he idegger i iană , c a ş i , ; a .ngvi9sa" lu i K i e r k e ­g a a r d î ş i a f lă r ă d ă c i n i l e î n a c e l „ d u b i t o " r a d i c a l a l l u i D e s c a r t e s , a d i c ă în tr 'o t r a d i ţ i e v e r i t a b i l m e t a - f i z i c ă , u n a c a r e n u se r e f e r e a , d e f i n i n d eu l , la c o n d i ţ i a i n e x o r a b i l b i o l o g i c ă a eu lu i . E s t e ce l p u ţ i n t r i s t să c o n s t a t ă m la u n g â n d i t o r p r e t i n s „ s p i r i t u a l i s t " o a t a r e î n ţ e l e g e r e a eu lu i . Şi apoi , se p l e d e a z ă c h i a r î m p o t r i v a b u n u l u i s i m ţ a t u n c i c â n d s e a f i r ­m ă că f r i c a i n t e r v i n e p e n t r u c ă să a p e r e e -g o i s m u l u n o r „ v a l o r i " p r i n t r e c a r e s e p r e -n u m e r a r ă : c r e d i n ţ a , i d e a l u r i l e , e tc .

N u e s t e a d e v ă r a t că i d e a l u r i l e ş i c r e d i n ţ a , î n t r u c â t e x i s t ă oa realităţi, dec i ca v a l o r i î n s i n e , f o r m e a z ă o ^ r e z i s t e n ţ ă " d e c a r e t r e b u e s ă n e e l i b e r ă m . S'ar p u t e a s u s ţ i n e t e z a c o n t r a r ă . A u t o r i ca S c h a l e r ş i H a r t ­m a n n d e e x . în tr 'o r e m a r c a b i l ă t e o r i e a v a ­lor i lor , a u postul iat c r e d i n ţ a d r e p t v a l o a r e a b s o l u t ă ( W e r t - a b s o l u t i s m u s ) . î n t r ' o a s e m e ­n e a t eor i e , n u s e m a i p o a t e a d m i t e că v a ­lor i l e r e l i g i o a s e s u n t u n r e f u g i u p r o v o c a t d e

Simbolul lui N u o s e a c ă „ a n a l i z ă literară"' a v e m d e

gând . s ă f a c e m î n r â n d u r i l e c e v o r u r m a ; l ă s ă m a l t o r a s a r c i n a d e a d i s e c a n u v e l a lu i T h o m a s M a n n , c a r e e s t e una d i n t r e c e l e m a i r e p r e z e n t a t i v e a l e l i t e ra tur i i m o n d i a l e . N o i v r e m s ă d e s p r i n d e m n u m a i s i m b o l u l e i , b r o d â n d c â t e v a r e f l e c ţ i i p e m a r g i n e a sa , p e n t r u c ă ni s e p a r e u n l u c r u n e s p u s d e f r u ­m o s să t rec i d i n c o l o d e m a t e r i a cărţ i i , d s h â r t i e ş i c e r n e a l ă , p e n t r u a î n t r e p r i n d e a-c e s t e î n c e r c ă r i .

„ T o n i o K r ö g e r " e o c a r t e c a r e o g l i n d e ş t e m a i b i n e d e c â t o r i c a r e a l t a p e o m u l - c r e a t o r a l z i l e l o r n o a s t r e şi t o c m a i d e a c e e a n i s e p a r e a fi u n s i m b o l e t e r n , c a r e v a t r e b u i să d e v i e o n o ţ i u n e oa H a r p a g o n s a u R o m e o , d e p i l d ă . I a t ă c u m î l d e f i n e ş t e în tr 'o p r e f a ţ ă f r a n c e z ă , s c r i i t o r u l E d m o n d J a l o u x , p e a c e s t c i u d a t p e r s o n a g i u : „ T h o m a s M a n n y t ra i t e d e l ' i s o l e m e n t p r o f o n d d e l ' ar t i s t e d a n s la s o c i é t é e t a u s s i d e s i n n o m b r a b l e s d é s i r s qu i

S i m p l e n o t e

pogoane de zăpadă de COSTIN I. MURGESCl)

c i p i a l a l a t i t u d i n i i l u i V o l t a i r e ? R ă s p u n z â n d a f i r m a t i v , d. G e o r g e s G o y a u s e o p r e ş t e — m i s e p a r e — la j u m ă t a t e a drumului ' , p e n ­t r u c ă aces t , „ sp ir i t l a t j n " se a l ă t u r a n u m a i i n c i d e n t a l l u i V o l t a i r e , s a u i n v e r s . C a u z a p r i m ă e s t e s t r u c t u r a lui „ luc idă", d e î n ­ţ e l e p t .

L u c i d i t a t e a î n s e a m n ă a măsura şi a aduna; e a c a p ă t ă d e a c e e a î n or i ce m a n i f e s t a r e a ei, u n s e n s c e n t r i p e t e i .

D u h u l i m p e r i a l i s t — c o l o n i a l — s e a p r o p i e p â n ă la l i m i t a c o n f u z i e i d e a v e n t u r ă ; a v e n ­tură c a r e î n s e a m n ă a împrăştia şi a dana, c a r e a r e p r i n u r m a r e o d i r e c ţ i e „ d e r u t a n t ă " c e n t r i f u g a l ă . D e s i g u r , n u e v o r b a d e s e n s u l d o n o h i h o t e s c al a v e n t u r i i ; i - a ş ţ ă r m u r i m a i b i n e î n ţ e l e s u l s p u n â n d u - i , fără i n t e n ţ i e d e p a r a d o x , „ a v e n t u r a o r g a n i z a t ă " c a r e s e s u ­p r a p u n e î n s ă ş i l i n i i l o r v a l a b i l e a l e i s tor i e i .

V o l t a i r e a f o s t u n u l d i n c e l e m a i l u c i d e s p i r i t e a l e o m e n i r i i ; n u e r a n a t u r a l ca al să f ie u n u l d i n ce i m a i î n v e r ş u n a ţ i a d v e r s a r i ai „ a v e n t u r i i c o l o n i a l e " ? C u a t â t m a i m u l t , c u cât i m p e r i a l i s m u l c o l o n i a l — î n a t m o s ­fera t i m p u l u i — s e p u t e a i d e n t i f i c a u ş o r cu „ m ă s u r a r e a " , c u n e b u n i a .

N u ş t i u d a c ă n u c u m v a l u c i d i t a t e a are c e v a c o m u n c u „ o p t i m i s m u l s a t i s f ă c u t " d e e s e n ţ ă h o r a ţ i a n ă ; î n o r i c e caz, a v e n t u r a p o r ­n e ş t e d i n r e v o l t ă , m ă r t u r i s i t ă s a u n e m ă r ­tur i s i tă , j u s t i f i c a t ă s a u n e j u s t i f i c a t ă . D e aut-fe l , f a p t u l a fos t c o n s t a t a t şi c o n f i r m a t d e i s tor i e , c a r e a t r i b u e c e l e m a i m a r i cucer i r i d e i m p e r i i c o l o n i a l e l u p t e l o r r e l i g i o a s e d in m e t r o p o l ă , a d i c ă d i s p e r ă r i i c e l o r înfrânţi' , c a r e s e d ă r u e s c h a z a r d u l u i p e n t r u c ă p e - u n „ p o g o n d e z ă p a d ă " să p o a t ă r id i ca d i n n o u c a t e d r a l a d e i luzi i a a c e l u i „ m a i b i n e " . D a r n u e s t e a c e i a ş i c a u z a t u t u r o r a v e n t u r i l o r , a -d i c ă t u t u r o r c u c e r i r i l o r i s tor i e i ?

E r o a r e a î n s ă — p r i n l u c i d i t a t e — c o m i s ă d e V o l t a i r e ( care e s t e e r o a r e a „ v e c h i u l u i r e ­g i m " ) n u c o n d u c e e a o a r e c u m către o n e g a r e a s e n s u l u i r a ţ i o n a l , c u m i n t e al i s tor i e i? L u ­c i d i t a t e a î n p o l i t i c ă d u c e la i s t o r i a evolutivă aş s p u n e : p a ş n i c ă , in m ă s u r a î n c a r e s e c o n ­f o r m ă u n o r l eg i c e n i s e i m p u n , î n t i m p c e A v e n t u r a d u c e la r w p e r ü e i s tor ice , p e n t r u c a r e a p l e d a t ou a t â t a f e r m i t a t e , la no i , d. E m i l C i o r a n . D i n m o m e n t u l î n s ă î n c a r e a m a t r i b u i t a v e n t u r a d i s p e r ă r i i , c ă r e i a n u i s e p o a t e c e r e v r e o d a t ă s e n s crea tor , d e c â t în e x t r e m i s , la a b s u r d (ea î n s ă ş i f i i n d o a t i ­t u d i n e s u p r e m ă ) , î n s e a m n ă a p r o v o c a d i s -c u ţ i u n i c a r e ar d e p ă ş i c a d r u l u n o r „ s i m p l e n o t e " şi qare s e v o r c e i e u r m ă r i t e — p â n ă la l i m i t e l e u n u i s t u d i u — î n t r ' u n a l t c a d r u .

C a r t e a d - l u i G a b r i e l J a r a y î n d e a m n ă î n s ă şi la a l t e r e f l e c ţ i i ; d a c ă ar fi să p o m e n i m n u m a i d e î m p r e j u r a r e a p e c a r e o s u b l i n i a z ă d - s a , î n care i d e e a r e l i g i o a s ă — p r i n a n t e n a m i s i o n a r i s m u l u i a p o s t o l i c — p r e m e r g e ca le i p o l i t i c e şi m i l i t a r e p e î n s u ş i t e r e n u l a c e s t o r a d in u r m ă .

N e - a m o p r i t î n a d i n s n u m a i a s u p r a „ g u e -r i l le i" lu i V o l t a i r e cu „ p o g o n u l d e zăpadă" , p e n t r u c ă ni s'a p ă r u t s e m n i f i c a t i v n u a t â t p e n t r u f igura f i l o z o f u l u i f r a n c e z , câ t p e n t r u a t i t u d i n e a l u c i d i t ă ţ i i — i n d i f e r e n t d e f o r m e l e s i n g u l a r e s a u c o l e c t i v e p e c a r e l e î m b r a c ă — î n f a ţ a c u c e r i r i l o r i s tor ie i .

1) P a r i s , A r m a n d Co l in e d .

„frică", d a r a p a r e f i re sc să s e p r e t i n d ă că a j u n g e m l a c r e d i n ţ ă a b i a a t u n c i c â n d a m d e p ă ş i t c e e a c e K r i s h n a m u n t i n u m e ş t e „ c o n ­d i ţ i o n a r e " , „ r e z i s t e n ţ a " — - a d i c ă o r d i n e a v e ­g e t a l ă a e u l u i .

D a c ă , d i m p o t r i v ă , K r i s h n a m u r t i n u î n ţ e ­l e g e t e a m a ca p e u n s e n t i m e n t i d e n t i f i c a t î n c o n d i ţ i a p ă m â n t e a n ă a o m u l u i , d a r — a -s e m e n e a lui D e s c a r t e s , K i e r k e g a a r d , H e i ­d e g g e r — î n s e n s m e t a f i z i c , — abia n u .mai î n ţ e l e g e m r â n d u r i l e u r m ă t o a r e : ^ n u m a i î n l i b e r t a t e a n e c o n d i ţ i o n a t ă s e p o a t e g ă s i a d e v ă r u l ; c e e a c e î n s e a m n ă că n u m a i f i ind a s t f e l l iber , p o a t e fi c i n e v a e l în suş i . A fi o m întreg î n t o a t ă f i in ţa , î n s e a m n ă a fi n e c o n d i ţ i o n a t . D a c ă c i n e v a a r e v r e o î n d o i a l ă v r e o d o r i n ţ ă p a s i o n a t ă , s a u v r e o t e m e r e , d e o r i c e n a t u r ă , s a u î n o r i c e fel , a c e a s t a i m ­p u n e mijnţii s a l e o c o n d i ţ i e şi z ă d ă r n i c e ş t e g ă s i r e a u l t i m e i s o l u ţ i i p e n t r u m u l t e l e lu i p r o b l e m e " (pag. 70). „ L i b e r a n e c o n d i ţ i o n a t e " c r e d că e s t e o s t a r e i m p r o b a b i l ă , d a c ă n u chiar , t e o r e t i c i n a d m i s i b i l ă . D a c ă a m a d m ' t e ,

o p t i m i s t , că o m u l se p o a t e e l i b e r a m ă c a r p e n t r u o s i n g u r ă c l i p ă d e c o n d i ţ i a lu i b i o l o ­g ică , ori că o p o a t e uita, u n s i n g u r m o m e n t , — m i s e p a r e i m p o s i b i l să se a d m i t ă că o m u l

Cronici germane

Tonio Kröger de ŞTEFAN BACIU

f o u r m i l l e n t d a n s s o n â m e , a l t è r e n t e t v i v i ­f i e n t sa p e r s o n n a l i t é " . I n c o n t e s t a b i l că sim­bolul e s t e î n t r u c â t v a v u l g a r i z a t î n a c e s t e c u ­v i n t e , î n s ă t e m a t i c a ş i p r e o c u p a r e a lui T h o ­m a s M a n n , s u n t b i n e p u s e î n l u m i n ă . D a c ă - m i v a ff î n g ă d u i t ă o m i c ă p a r a n t e z ă p u r p e r s o n a ­lă, v o i u a t r a g e l u a r e a a m i n t e a s u p r a u n e i m i ­n u n a t e dar n e p r e t e n ţ i o a s e ed. ţ i i g e r m a n e a a -ces te i n u v e l e , c u o l i t eră t ina , p e - o n a r t i e a l b ă d e tot , î m p o d o b i t ă c u d e s e n e d e - u n d u l c e ş i d r a g danctysm, c ă r ţ u l i a d m „S. . F i s c h e r - V e r ­l a g " m i - a c ă z u t i n m â n ă a c u m c â ţ i v a ani , î n b i b l i o t e c a p ă r i n t e a s c ă . A f o s t u n p r i m f a r ­m e c , î m p l i n i t a p o i c u f i e c e p a g i n ă î n t o a r s ă .

T o n i o K r ö g e r , a m e s t e c d e n o r d şi s u d , -ne­l i n i ş t i t ş i f r ă m â n t a t , t r ă i n d c o p i l ă r i a u n d e v a î n m i a z ă n o a p t e , î n t r ' u n ora ş d e n e g u s t o r i , îş i d e s c o p e r e p e zi c e t r e c e î n s i n g u r a r e a şi î ş i d ă s e a m a d e g o l u l c a r e e î n t r e E L ş i o a m e n i . C ă l ă t o r i i , d i s c u ţ i i , plăcerii , î n ­toarcer i p e m e l e a g u r i l e oop i lăr i e i , n i m i c d i n t o a t e a c e s t e a n u v o r m a i fi î n d e s t u l ă t o a r e şi b u n e p e n t r u c r e a t o r u l ş i o m u l d i n car te . B a c h i a r m a i m u l t : n i c i i u b i r e a n u - 1 v a m a i p u ­t e a î m p ă c a . C r e s c ş i d e s c r e s c a t â t e a a p e î n s u f l e t u l s ă u , î n c â t n i m e n i (şi n i c i c h i a r e l ) n u i l e v a p u t e a d e s l u ş i .

I n a t â t e a seri d e s o l i t u d i n e m i l - a m a p r o ­p i a t p e T o n i o K r ö g e r , d e a t â t e a ori a m s ta t ia s f a t c u el , i - a m f r u n z ă r i t de-a i tâ tea ori d e s t i n u l , î n c â t e r a u c l i p e î n c a r e a v e a m c o n ­v i n g e r e a că T o n i o K r o g e r t r ă e ş t e . Şi , s ă n u s e s p e r i e ce t i toru l , a d e v ă r u l e a c e s t a : Tonio Kröger trăeşte. S u n t e u , eş t i tu , î n f i e c a r e d in no i s e ag i tă câte p u ţ i n d i n s u f l e t u l a -c e s t u i m a r e d u h . Ia tă d e c e o s e r i e î n t r e a g ă d e o a m e n i t r e b u e s ă - j f ie a d â n c r e c u n o s c ă ­t o a r e m a r é i u l s c r i i t o r g e r m a n . C ă c i o a r e n u e u n d a r n e p r e ţ u i t , ca în c e a s u r i l e c e l e m a i t u l b u r i şi m a i h a o t i c e a l e e x i s t e n ţ e i , s ă t e p o ţ i a f la f a ţ ă î n f a ţ ă c u u n a l t o m , c a r e p o a t e fi î n a c e l a ş t i m p o p a r t e d i n t i n e î n ­suţ i? — I a t ă : m i ş c m â n a şi o m u l d i n o g l i n d ă , o m i ş c ă şi e l , l a f e l c u m i n e . N u s u n t s i n g u r . — I a t ă : d r a g o s t e a m'a î n g e n u n c h i a t şi s t a u î n d o i t , c u b o t u l a d u l m e c â n d ţ ă r î n a şi î n a ­i n t e a m e a , u n o m la f e l c u m i n e , s â n g e r ă d i n a c e e a ş i r a n ă . O a r e n u p o ţ i s p u n e : „ite b i n e c u v â n t , f r a t e a l m e u , c a r e - m i d u l c e s t i s i n g u r ă t a t e a a t â t d e a m a r ă ! ? " .

F i e c a r e d i n t r e o a m e n i c a r e a s u f e r i t i n spirit , p o a r t ă c u e l s t e m a u n e i a u t e n t i c e n o -b le ţ i — iată u n adevăr , , c a r e d e v i n e d i n ce î n c e m a i b a n a l , p e n t r u c ă o r a n ă î n suf l e t , v a l ă s a u r m e m a i a d â n c i d e c â t o m â n ă r u p t ă . Ş i a c e a rană, n i m e n i d i n t r e n o i n u o v a p u ­tea a r ă t a c u d e g e t u l ; s e r a f i m i i şi h e r u v i m i i s u n t c u m u l t d i n c o l o d e noi .

Un om, iată m a i p r e s u s d e t o a t e „ s i m b o ­lu l lu i T o n i o K r o g e r " . U n o m c a r e s e î n d o -e ş t e , c a r e s e b i c i u e ş t e , o a r e ' p l â n g e ş i s â n g e r ă î n t r u a ş t e p t a r e a a c e l u i c a l m , p e c a r e n i s e p a r e că n i m e n i d i n i r e a c e ş t i o a m e n i n u - 1 v a a j u n g e v r e o d a t ă , t o c m a i f i i n d c ă î l m e r i t ă m a i m u l t . N i m e n i n ' a r e v o i e s ă s e î n d u i o ş e z e d e e l , n i m e n i n u v a p u t e a p ă t r u n d e î n e l ş i e l v a t ă c e a . I a t ă m a r e l e s e m n c a r e d i s t i n g e p e om, de oameni.

„Ii admir pe acei cari, plini de siguranţă şi răceală, se aventurează pe drumul care duce spre frumuseţea grandioasă şi demo­nică, pe acei ce dispreţuiesc pe „oameni", dar nu-i invidiez. C Ă C I , D A C Ă U N L U C R U E I N S T A R E S Ä F A C A D I N T R ' U N L I T E ­R A T U N P O E T , A C E L A E D R A G O S T E A B U R G H E Z Ă P E C A R E O R E S I M T P E N ­T R U T O T C E E O M E N E S C , V I U ŞI O B I ­C I N U I T " . D a !

C r e a t o r u l n u e u n o m d e s c ă r n a t , d e s l i p i t d e t o a t e c o n t i n g e n ţ e l e o m e n e ş t i , c u t o a t e c ă m i c u l s ă u u n i v e r s e a l t u l d e c â t m a r e l e , ce l d e t o a t e z i l e l e . î n ţ e l e g e r e a , i u b i r e a , a t a ş a ­m e n t u l , m u n c a , l o c u i n ţ a şi c o n f o r t u l — i a t ă a t â t e a şi a t â t e a n o ţ i u n i c a r e n u p o t fi a b ­s t r a c ţ i u n i p e n t r u o m u l c a r e ş t i e s ă - ş i t r ă ­i a s c ă r ă s t i m p u r i l e d e s o l i t u d i n e . „ D r a g o s t e a b u r g h e z ă p e n t r u tot c e e o m e n e s c " , ia tă r e a l i t a t e a p e c a r e „ s i m b o l u l lu i T o n i o K r o ­ger" o o p u n e t u t u r o r a b e r a ţ i i l o r c a r e fac d i n creator , d i n art i s t , u n m u r d a r şi d e s o r d e n a t s p e c t r u , purtândiu-ş i p l e t e l e p r i n n o r i şi u m -p l â n d u - ş i g h e t e l e cu apă .

I n s ă m a r e a p i l d ă a n u v e l e i Iui T h o m a s M a n n , e s t e c u t o t u l a l ta : „ d r a g o s t e a b u r ­g h e z ă p e n t r u t o t c e e s t e o m e n e s c " ia tă c h e i a . O c a s ă c u l a r g ă l u m i n ă n ă v ă l i n d p e f e r e s t r e , u n b i u r o u t a n d r u şi p l i n d e cărţ i , f u m u l u n e i ţ igăr i şi m â n g â e t o a r e a p r e z e n ţ ă a u n e i f e ­m e i . M u n c ă , d ă r u i r e , că lă tor i i , v i a ţ ă , i a tă n u m e l e a d e v ă r a t al lucrur i lor , ia tă s i m b o ­l u l lu i T o n i o K r o g e r .

p o a t e , u n s i n g u r m o m e n t , să î n c e t e z e d e a m a i fi u n „ a n i m a l m e t a f i z i c " c u m s e e x p r i ­m ă S c h o p e n h a u e r — a d i c ă să p i a r d ă m e ­m o r i a a c e l e i „ î n d o i e l i " f u n d a m e n t a l e — c a r e n u e s t e d e o r d i n b i o p s i h i c o u m c r e d e K r i s h ­n a m u r t i — d a r d e o r d i n i n t i m m e t a f i z i c , şi oa a t a r e s t r u c t u r a i m a n e n t ă c o n ş t i i n ţ e i . A ş s p u n e c h i a r că îndoiala a r e o r e a l i t a t e o n t o ­log i că şi o f u n c ţ i u n e e t i că p e care K r i s h n a -murt : , ca o r i c e u m a n i s t sp ir i tua l i s t , n u le c o n s i d e r ă .

E s t e u i m i t o r totu?i „ s a l t u l " n e m o t i v a t p e c a r e îl f a c e c u v â n t ă t o r u l i n d i a n — d e l à c o n ­s t a t ă r i l e d e s p r e „ r e a l i t a t e a c o n d i ţ i o n ă r i i " (în o r d i n e a c o n d i ţ i o n ă r i i a m î n t â l n i t : v a l o r i l e i d e a l e , c r e d i n ţ a ) — la c o n c l u z i u n i o p u s e , d e ­s i g u r v a l a b i l e , î n s ă n e s p r i j i n i t e p e r e s t u l a f i r m a ţ i u n i l o r . D e a c e i a s u b s c r i e m u r m ă t o a ­r e l e r â n d u r i a l e l u i K r i s h n a m u r t i , a v â n d î n v e d e r e t o c m a i p r e c a r i t a t e a a t i t u d i n e i i n i ţ i a l e : „ o m u l p o a t e a j u n g e la o s t a r e î n c a r e n u e x i s t ă f r i ca ş i a c e a s t a e s t e s t a r e a î n o a r e p o a t e c u n o a ş t e e x t a z u l , r e a l i t a t e a , p e D u m ­n e z e u . D a r p â n ă c â n d n u se e l i b e r e a z ă c u d e s ă v â r ş i r e ş i i n t e g r a l d e orijee t e m e r e , p r o ­b l e m e l e lu i c r e s c fără n o i u n s e n s s a u s c o p şi îl c o p l e ş e s c " (pag 71).

P r i m ă v a r a

J rec nouri... Trec nouri deşi spre dealuri, marame cenuşii , Şi soarele apune cu pâlpâiri alene. Àzi, vântul serii-şi plimbă condurii mici, zglobii, P â n ă ce orizontul irumpe alte scene...

Răspânt i e de vacuri tră im cu 'nseninare. Pe alte reci tărâmuri e zvon de mare sfadă, Şi oşti întregi de pază într 'una la hotare, Ţin m â n a strâns pe armă, n u vor să cadă pradă,

Fără de luptă aspră, jertfindu-şi tot avutul, Părinţi , odrasley sânge , o brazdă să n u dea Duşmanulu i ce mâine va pângări trecutul, De nu- i vor zdrobi ţeas ta şi geniul rău din ea.

Komâni de pretutindeni , nu-i t impul de huzur.. . Azi, orice oţelire la piept de ne străluce, E umărul de frate pus fără înconjur La dăltuirea Oastei ce la izbânzi ne duce... D i n mult -puţ inul vostrnţ, cu toată 'nsufkţirea, Turnaţ i u n nit de aur şi înzestraţi Armata. D u ş m a n u l cel de moarte dispare când Oştirea, Prin tunuri şi oţele, răspunde : „ S u n t e m gata !".

C ONSTANTIN COJAN

Cuvântările lui Krishnamurti

lő Martie 1940 UNIVERSUL LITERAR 5

î n t â i a i u b i r e Toamna anului acela a intrat pe ne­simţite în grădina noastră. Tufănitcele crescuseră mari, iar panseluţele, calţu-naşii şi mixandrele muriseră pe brazde. Până şi frunzele părului din faţa casei incepuseră a păli.

în t r 'o dimineaţa, naşul meu, care era învăţător în sat, a venit însoţit de un domn strein... A vorbit ceva cu mama... Au scos apoi dintr'o servietă un regis­tru şi-au scris ceva în el. Eu deabia mă sculasem şi priviam pe geam. După asta au plecat.

— A ! Te-ai sculat ? făcu mama... Pen­tru tine a venit naşu ! Peste o săptă­mână te duci la şcoală !...

Ştiam eu ceva despre asta. Ii mai au­zisem odată pe ta ta zicând că in toamna aceea trebuia să mă dea la şcoală. Dar vestea aceasta m'a cam pus pe gânduri, îmi povestiseră copiii ceilalţi despre şcoală ; ştiam că acolo te învaţă carte, dar te şi bate cu nuiaua la palmă, te pune în genunchi, te opreşte la arest, în timp ce ceilalţi copii îţi strigă :

arestanţu' , joacă danţu ' după uşă, la păpuşă...

Mi-ar fi plăcut să învăţ carte... Dar problema ce mi-o pusesem era liberta­tea... Oare, la şcoală fiind, mă mai pu­team juca ?... Şi dacă mă puteam juca, atunci când mai aveam timp să învăţ ? După câte mi-amintesc, tocmai bine n'am primit vestea cu şcoala.

Insfârşit ziua cea mare sosise. Mama m'a sculat de dimineaţă, m'a îmbrăcat frumos cu hainele cele bune, m'a luat de mână şi m'a dus la naşul. Naşul, un om de s ta tură mijlocie, cu ochii albaştri, m'a primit entusiasmat.

— Iată şi pe finu' Ucu ! Să trăieşti fine ! Uite, de azi încolo eşti şcolar. O sä ai ghiozdan, cărţi frumoase, o să-ţi spunem poveşti, dar numai să fii cumin­te şi să asculţi... Uite ce frumos te-a'm-brăcat fina ! ! Aşa ! Acuma du-te de te joacă în curte cu copiii...

Curtea era plină cte copii pe care, în majoritate, îi cunoaştem. Se jucau sgo-motoşi, sărind, strigând, alergând. Aici l-am întâlnit şi pe Aurel, băiatul vecinu­lui nostru, tovarăşul meu de joacă. Un clopoţel ne-a chemat apoi în clasă. Pri­mul contact cu „clasa" mi-a impus un mare respect. Pereţii înalţi, văruiţi proa­spăt, catedra, tabla, băncile, ferestrele mari, tablourile a târnate pe pereţi, soba, au făcut o deosebită impresie asupra tuturora. Eram atât de mici şi liniştea mare a clasei a t â t de mult ne-a impre­sionat pe toţi, încât fete, băieţi, toţi ne_am pierdut, deabia înidrâsnind să ne aşezăm în bănci.

Peste puţin timp a venit naşul însoţit de o domnişoară. Ne-a aşezat în bănci, fetele pe rândul delà fereastră, băieţii pe celelalte rânduri . Pe mine şi pe Aurel ne-a aşezat în banca întâia rándul dala perete. Pe urmă ne-a spus că am venit la şcoală ca să învăţăm carte, să fim cuminţi şi să ascultăm de Domnişoara.

Rămasa singură, domnişoara ne-a stri­gat la catalog... Şi fiecare am răspuns „prezent". Apoi a întrebat cine ştie „ta­tăl nostru". Am fost singurul din clasa care l-am ştiut. Pe urmă a venit preotm a făcut sfeştania cuvenită. Domnişoara ne-a spus că în fiecare dimineaţă şi la prânz o să facem rugăciune ca să ne ajute Dumnezeu să învăţăm carte şi s ä fim cuminţi, să ne ascultăm părinţii... Ne-a mai spus că o să ne înveţe şi alte rugăciuni frumoase, iar pe cei cuminţi o să ne înveţe poezii...

Am avut ce povesti, la prânz, acasă. Mama mi-a făgăduit că o să-mi cumpere 0 tăbliţă frumoasă, iar ta ta un ghioz­dan care se pune în spate. Ziua întâia de şcoală a rupt în mine o îndoială. Nu exista nici nuia, nici bătaie la palmă, nimeni nu fusese pus în genunchi şi nici nu rămăsese nimeni la arest, iar dom­nişoara Dorina era a tâ t de bună şi vor­bea aşa de frumos cu noi ! !

Eveniment mare a însemnat ziua când ne-a adus cărţile. N'am aşteptat nici­odată cu mai multă nerăbdare să plec acasă, ca în ziua aceea. îmi venia să strig căci eram aproape de şcoală, să-i spun mamii câ ne-a adus cărţile. La prânz când ne-a dat drumul nici n'arn mai aşteptat să merg cu rândul : am rupt-o la fugă, cum am ieşit din clasă. Aveam acum abecedar cu poze colorate frumos, aveam aritmetică, tăbliţă mare cum n'avea nimeni, penal cu multe con-dee, care se încuia cu cheiţă, burete d'3 şters. Toată ziua le-am răsfoit, iar sea­ra ta ta mi le-a îmbrăcat frumos cu jur­nal şi m'a iscălit pe ele.

A doua zi cărţile mele au fost pur­tate de domnişoara Dorina prin toate băncile, ca să vadă toată lumea cum trebuiesc îmbrăcate. A trecut apoi tri­mestrul I, a venit Crăciunul cu vacanţa, a trecut şi trimestrul II şi-a venit va­canţa Paştelui, apoi s'a dus şi trimestrul III. I-a sfârşitul anului am fest premiant 1 cu cunună. La serbare mi s'au dat cărţi, domnişoara m'a săru ta t pe frunte. Toată lumea l-a felicitat pe tata...

— Să-ţi trăiască ! Să-ţi trăiască ! — Bravo fine ! Să te ţii tare să ieşi

şi la anul ! îmi spuse naşul, mângâindu-mă. Naşa, care era tot învăţătoare, mi-a făcut cadou o carte frumoasă cu poze... Mi-aduc aminte că eram tare mândru de mine...

Aurel ieşise al doilea... •

In clasa II ne-a venit o colegă nouă : fata unui inginer care era din satul nos­tru, prieten bun cu ta ta şi căruia îi mu­rise soţia. Fata locuia la bunica ei. O chema Dima Elena. Venirea ei a făcut mare vâlvă printre noi. Era o fată brună cu ochii mari, negri, cu sprâncenele stu­foase, palidă la faţă. Clasa I o făcuse la Bucureşti şi asta o ridica în ochii noş­tri . Era îmbrăcată foarte îngrijit... Domnişoara o aşezase în banca I.

M'am împrietenit cu ea pe nesimţite, păstrând totuş o anumită rezervă : era o fată venită delà Bucureşti, mai deş­teaptă ca mine. Rezerva aceasta n 'am putut s'o înving niciodată. Mi-era tea­mă să nu fac ceva care să nu-i placă. Un fel de „bun simţ" mă obliga să nu mă manifestez... Când vorbiam cu ea, mă simţiam stingherit şi cu cât ea devenea mai comunicativă, mai prietenoasă, cu

a tâ t eu deveneam mai rezervat. O che­ma, pe numele mic, Lica.

îmi povestea despre prietenele ei delà Bucureşti, despre jocurile ei, despre pă­puşile ei, de căruciorul ei, de automobilul ei care mergea singur... Lumea aceasta colorată despre care îmi vorbea aproape zilnic răsturnase ..în mine nesaţiul unei lumi ireale, necunoscute, lume pe care, ziceam eu, n 'am s'o pot cunoaşte nici­odată. Deseori m'a chemat ca să-mi a-rate această „lume nouă", dar n 'am în-drăsnit să mă duc niciodată la ea. Casa în care locuia devenise pent ru închipui­rea mea de copil, un tăr îm de basm unde eu n'aveam ce căuta. Şi lucru bi­zar : din ce prietenia ei devenia mai caldă, din aceia eu mă simţeam mai depărtat. In loc să leg cu ea o prietenie care să-mi dea voie să fiu cel puţin tot a tâ t de comunicativ ca şi faţă de cei­lalţi colegi, eu mă înlăturam tot mai muiit.

Meteahna aceasta face parte probabil din felul meu de a fi... Nu ştiu cum să-i zic : timiditate, lipsă de curaj sau altfel? Căci ea m 'a urmări t apoi şi în alte oca­zii pe care viaţa mi le-a pus la înde­mână mai târziu.

La fel cu Lica. Făţiş, n 'am putut să-i arăt niciodată prietenia mea. Dar pre­zenţa ei mi-era necesară ; îmi trebuia şi i-o căutam. Duminica ea n'avea voie să plece de acasă. Mie mi se aplica a-celaş regim. Totuş, când scăpăm, dădeam o fugă până la casa ei ca să văd ,,ce face Lica". Fie câ o găseam jucându-se în curte cu alte fete, fie că o găseam s tâna pe un scăunel în faţa uşii, ea îmi zâm­bea, zâmbeam şi eu şi plecam aciasă.

In discuţiile noastre care erau zilnice, vorbeam lucruri în afară de preocupă­rile obişnuite ale colegilor noştri. Ea îmi spunea poveşti, îmi vorbea de pi-S i c u l ei, de grădina ei . . Toate acestea se săpau in mine cu ctàiçi grele... ş !

suferiam că eu nu ştiam poveşti ca ea, câ n'aveam un pisic ca al ei, câ n'a­veam grădiniţa c a a ei... Aveam şi no. gradină şi pisici, slavă Domnului, câţi ^ase, dar nu erau ca ai ei... LueruriK pe care Lica le avea, căpătau o carac­teristică specială, pe care aceiaş lucru .ivanctu-1 şi eu, nu putea fi la fel. P u m c«va nedefinit din finţa ei delicată fragilă, transparentă.. . Deaceea eu nu povesteam nimic din ceeace făceam a-oasa : pană şi telul meu de viaţă mi se părea searbăd, lipsit de noutate, faţă ae al ei.

In afară de timpul petrecut în tovă­răşia ei, eram un nebun şi jumătate . Câte năsbâtii nu^mi trăsneau în cap . . Într 'o zi am agăţat de mine vreo opt inşi (erau „vagoane" şi eu „locomoti­vă") am început sâ ţiui ca trenul, puf­nind din toate puterile şi-am plecat la, „drum", nemennd in grădina şcoalei unde i-am făcut lui naşu' „varză" nişte fasole deabia ieşită... Şi cate altele. In prezenţa Licâi deveneam subit cumin­te. Începusem chiar s'o iau drept în­dreptarul de fiece zi : „Lica nu face aşa", îmi ziceam şi era deajuns ca să mă potolesc.

Mama mă pur ta destul de îngrijit, dar eu, neas tâmpărat şi cam vagabond când puteam scăpa din curte, ma mur­dăream repede de tot. Zadarnice au fost mustrările, bătăile... Asta însă până într 'o zi, când murdăriindu-mâ de pă­cură delà o osie de căruţă, mama mi-a tras o bâtaie, spunându-mi :

— Tu dè ce nu eşti curat ca Lica ? Ai văzut ce curată e ea ?

A fost de ajuns... Din ziua aceia mă păzeam de murdărie ca de alta !

Anu'l acela am fost amândoi pre­mianţi I. Domnişoara Dorina, care ne iubia foarte mult, ne-a pus pe cap co­roniţe de „nemuritoare", iar tatăl ei ne-a dat câte o carte frumoasa cu poze...

Aceasta a legat şi mai mult prietenia dintre noi... Cu tot felul meu ciudat, Lica ţinea mult l a mine. îmi dădea poze de scos, condee frumoase... Mi-a dat şi o călimară care se închidea cu resort. Primiaan cadourile delà ea cu mare plăcere şi le păstram cu sfinţe­nie... Odată mi-a dat bomboane... Asta nu ştiu de ce, dar mi s'a părut înjosi­tor... Şi nu le-am primit. Ea, râzând, i le-a dat lui Aurel... Toată clasa a aflat că Dima Elena i-a dat bomboane „d'alea bune" lui Borşaru Aurel... Dar ei nu ştiau că mie mi le dăduse întâi... Şi aş fi voit ca să se ştie asta !...

* In clasa III Domnişoara ne pusese pe

amândoi „monitori", adică şefi de cla­să, ea la fete, eu la băieţi. Eram mân­dru că sunt socotit pe aceiaş treaptă cu ea, deşi singură-mi spunea că sunt „mai deştept". Aceasta ne legase mai mult sufleteşte. Domnişoara ne iubia pe amândoi deopotrivă.

într 'o zi am reuşit să-i dovedesc prie­tenia. Era într'o după amiază de pri­măvară, începuseră salcâmii să prindă frunză. De pe dâmbul pe care era aşe­zată şcoala, puteam privi toată lunca Borcei, balta şi dealurile sinilii ale Do-broigei.

Deabia intrasem în clasă. In faţa şcoalei se aflau vreo şase oţetari groşi în care se gâlceveau câteva vrăbii. In virtutea postului de „stâlpi ai ordinei" pe care amândoi îl aveam, mi se în­găduia să ne plimbăm printre bănci, prevăzuţi cu câte o nuia, semnul dem­nităţii ce o ocupam. De data aceasta, chemaţi de ciripitul vrăbiilor ca şi de primăvara icare isbucnise largă peste priveliştea întreagă, ne-am dus amân­doi la fereastră. Fiindcă era mai miică decât mine, şi nu putea privi pe fe­reastră ,s'a ridicat pe colţul piedesta­lului catedrei. Fereastra era întredes­chisă numai şi voind s'o deschisă, a a-lunecat şi nuiaua ce-o avea în mână a isbit geamul... Zrrr ! Geamul a căzut

— bucăţi ! Nimeni din clasă nu obser­vase oine l-a spart. Noi am încremenit. Lica, din palidă cum era de obieeiu, s'a făcut roşie. Am privit-o drept în ochi; şi din privirea aceia am înţeles că tre­buia s'o salvez. Altfel renumele ei de faţă cuminte şi silitoare s'ar fi pră­buşit ! Cum să spargă Dima Elena un geam? Era cu neput inţă! . . . Ideia a prins rădăcini şi fără să cuget mi-am spus că eu spărsesem geamul.

•Clasa, surprinsă de neaşteptata în­tâmplare, amuţise ca şi noi. Apoi şi-a revenit şi-a'nceput să strige în cor :'

Na ! Na ! Na ! Şi oe-oi mai da ! ! Acesta era semnalul de alarmă al în-

tregei şcoli. Fiecare silabă lovea în cree­rul meu ca un ciocan... Un geam spart! ! Era mult, prea mult pentru renumele meu... Ce va zice mama, tata, Domni­şoara, naşii mei, lumea ? Dar alături, mai îngrozită decât mine sta Lica, a-proape să plângă, îmi cerea ajutorul. Puteam să i-1 refuz ?

Uşa clasei s'a deschis ! Naşul a intrat surprins.

•— Ce-i aici ? Aţi înebunit ? - A spart geamul ! a zis cineva din

bănci. — Cine l-a spar t ? Lica, din roşie, se făcuse ca varul. Pu­

team oare să înfrunt mânia naşului meu ? N'am putut să-^mi răspund," dar o nouă privire a ei m'a hotărît . Şi cu un glas tare, am zis :

— Eu, Domnule! Lica era salvată... Atât trebuia şi reu­

şisem. Naşul era un om nu tocmai înalt, dar

destul de voinic iar eu un ţânc de zece ani. Totus nu mi-am pierdut cumpătul.

— Tu ?! Eram sigur că mă va bate; dar l-am

privit cu a tâ ta îndrăsneală în chii lui albaştri, încât mâna pe care o ridicase să mă istoească, a căzut neputincioasă.

— Treci în genunchi, măgarule!! . . . Sentinţa a căzut grea, în clasa în care

nimeni nu mai mişca. Eu, strivit sub greutatea pedepsei, m'am aşezat în ge­nunchi... Nu mai fusesem pedepsit până atunci ! Mă gândeam cu groază la de­zonoarea ce mi se făcuse în faţa clasei, mie, modelul de totdeauna ! Ce va zice Domnişoara! Cât îmi va da la purtare? Dar toate acestea nu însemnau nimic, faţă de faptul că o salvasem pe ea. A-cest lucru mă bucura şi m'a făcut să^mi alung orice, mustrare de cuget.

Lica s tătea în bancă, cu mâinele la piept, priviodu-mă îngrozită. Oare îşi dădea èa seama de sacrificiul pe care îl făcusem ?

Naşul a mai intrat în clasă cu servi­torul care a adunat cioburile. Doamne! Şi ce privire urî tă mi-a aruncat ! ! Dom­nişoara a venit mai târziu, m'a între­bat cum am spart geamul şi m'a trecut la loc. Privirea ei era tot bună. După recreaţie naşul a venit din nou în clasă.

— Cine-i monitor aici la băieţi ? — Văleanu Radu ! — Văleanu nu mai poate fi monitor!

Cine e al doilea în clasă ? — Borşaru Aurel ! — Cine-i Borşaru Aurel ? — Eu ! s'a ridicat Aurel. — Tu să fii monitor în locul lui Vă­

leanu ! ! N'am să uit privirea de triumf a lui

Aurel. Dar trebuia să sufăr ! Pentru Lica...

Vestea a fost dusă de copii... Mama mă aştepta, ca întotdeauna, în poartă.

— Radu a spart un geam ! — Radu nu mai e monitor !... Explicaţii n 'am putut să-i dau, fiind­

că m'a podidit plânsul. La şcoală n 'am scos o lacrimă. Mi-era ruşine să plâng, în faţa Licăi. După masă ea a fost che­mată de naşul la cancelarie. Când a venit în clasă, plângea... Apoi am fost chemat şi eu. Naşul şedea la biurou.

— Văleanu ! Mă, tu ai spart geamul? — Da, domnule, eu l-am spart !!... Străduinţa naşului meu de a afla se­

cretul care era al meu şi-al Licăi, mă îndârjea. Ce-1 făcea pe el să ştie ade­vărul ? Mi se părea că numai eu am dreptul de a-1 şti. Aşa că numai eu am cepuse să-imi devie un duşman. Dar nu-mi era teamă de> el. Mai mult decât o bătaie nu-mi putea da.

La recreaţie am întrebat-o pe Lica : — De ce te-a chemat ? — M'a întrebat cine a spart geamul! — Şi ?... — Am început să plâng... O să mă

spună mamei ! !... Eram complici într'o afacere pe care

eu o conduceam. Sosise vremea sa să-mi afirm personalitatea. Lica nu-mi ceruse s'o apăr decât numai din ochi. Aveam acum un secret care era numai al nostru... Şi Lica mă privia acum cu respect, cu admiraţie... Eram doar a-părătorul ei.

# Acasă, ciuda mamei ajunsese la ma­

ximum. — Na ! Acum te-ai şters pe bot de

premiu ! — Crezi matale ! — O să vezi ! O să ia Lica premiu cu

Aurel. Lica premiantă cu Aurel ? Niciodată!

Credeam a tâ t de mul t în imposibili­tatea aceasta, încât o respinsesem delà început. Căpătasem încredere deplină în mine.

— Cum ai făcut de l-ai spar t ? — L-am lovit cu nuiaua!! . . . După masă, era Joi şi nu învăţam,

naşul cu naşa au venit la noi. Mama i-a poftit în casă. Câtva timp m'am abţinut să ascult pe la uşă... Dar în cele din urmă n 'am mai putut răbda... Ştiam că vor vorbi de mine.

— Nu fină ! Nu-i faceţi nimic ! am auzit vocea naşului. Eu am descoperit in copilul ăsta un cap de om mare. Lă-saţi-1 aşa. Geamul — sunt sigur — nu

d e D A N B A L T E A N U

l-a spart el. Am cam bănuit eu cin' l-a spart... Dar trebuie să mă conving !

— Cam ce ai bănuit ? — Deocamdată nu pot să zic nimic...

Dar m'a surprins tăria cu care ştie să înfrunte anumite situaţii ! Atunci când a spart geamul eram gata să-i dau o palmă... Privirea lui hotâri tă mi_a po­runcit, da, da, mi-a poruncit sâ nu-1 ating... Mana mi-a căzut neputincioa­să... ş i-am plecat iute, tulburat...

Era tot ceeace voiam să ştiu... va să zică bănuia cine-i vinovatul. Dar delà mine n'o să-l afle niciodată... Seara când am plecat le-am spus „sărut -mâna"'. .Naşul mi-a mulţumit, zâmbi­tor, iar naşa m'a luat şi m'a mângâiat .

— Ai să mai spargi geamuri ? — Nu ! Fiindcă nu mai sunt moni­

tor !... Au râs cu toţii... Căpătasem deci o

bunăvoinţă din partea tuturor. Eram învingător pe toată linia. Cât priveşte pe Aurel, asta nu depindea decât de mine ! Eu trebuia oricum, să-l dărâm ! Si eram sigur că-1 voiu dărâma!! . . .

• Aurel a rămas monitor cu Lica, dar

ea îmi era aceiaş bună prietenă, cu deo­sebite atenţii numai pentru mine. Prie­tenia noastră se legase mai strâns. Bie­tul Aurel era redus la 0. De multe ori nu-şi mai putea stăpâni necazul şi -atunci bătea autoritar cu nuiaua în bancă :

— Văleanu, astămpără-te ! Era în glasul lui şi ciudă şi autori­

tate. Dar Lica ţinea prea mult la mine, ca să iau în consideraţie ieşirile lui.

Despre carte, nimeni nu ma întrecea Munceam cât puteam de mult ca să-mi câştig terenul pierdut, depăşind-o chiar pe Lica. Pe trimestrul 11 şi III n 'am avut decât un singur nouă la scris, fiindcă scriam cam urît.

La sfârşitul anului, premiul I cu Lica. Alta sărbătoare pentru amândoi,. Am plecat detla şcoală ţ inându-ne de mâ­nă, cu cărţile de premii la subţioară. Mama venea în urmă cu bunica ei. In ziua aceasta naşul a venit cu naşa la noi... Şi ne-a chemat pe amândoi ; era de faţa şi bunica ei.

— Ei, acum să-mi spuneţi drept cine a spart geamul !... • — Eu l-am spart ! am ieşit eu, gata

să mă apăr... — Ba nu, Domnule, zise Lica, eu l-am

spart... — Aşa este fine ? N'am zis nimic... — Nu vrei să spui ? Atunci spune-n?

de ce ai zis că tu l-ai spart ? — Pentrucă... pentrucă Lica era fată,

era cuminte, pentrucă era mai bine să zic că eu l-am spart...

— Bravo fine Ucule ! Vino sâ te să­rut ! Cavaleruie ! ! a zis naşa...

Am plecat apoi. In sfârşit se lămurise şi întâmplarea aceasta... ' Ziua aceia a fost una din zilele cele mai frumoase din viaţa mea. Pe urmă i-am ară ta t Licăi tot ceeace aveam şi eu mai de seamă ; pisicile, fiecare cu numele res­pectiv : fl'uehi, Miţu, Blondiţa, Ţuţu-lonca, Nineta, Duicâ ; aeroplanele fă­cute de mine cu ehei care se învârteau la vânt ; zorelele, floriile pe care eu le îngrijeam ; cărţile de premiu şi colecţia la zi a revistei Lumea Copiilor.

îmi plăcea mult de tot sâ citesc. Orice. Această pasiune isvorîtă din nevoia de a şti, mi-a rămas singura moştenire din a doua par te a copilăriei mele. Cul­tul cărţilor mi s'a impus delà întâiul meu contact cu ele. Atâtea minunăţii se ascundeau în filele unei cărţi ! Mi se părea un mare păcat să rlu în­grijeşti o carte, care avea într ' însa o viaţă, o lumina a ei... Ele erau pentru mine fiinţe care trăiau odată cu eroii lor. Deaceea orice deteriorare a unei cărţi coincidea pentru mine cu un de­zacord într'o armonie desăvârşită ; că eroii sufereau şi că, odată, în 'nedrep-tâţirea lor, s'ar fi putut răsbuna pe mine. Acest cult, modificat bine înţeles mai târziu, mi-a ocupat toată viaţa.

Biblioteca mea umilă a fost obiectul de entusiasm' al Licăi. Intre cărţile aflate în dulăpiorul meu modest a găsit şi cartea pe care mi-o dăduse ea. A pri­vit-o, a răsfoit-o :

— Asta e delà mine!!. . . O descoperire nouă a fost deasemeni

Lumea Copiilor. Din această revista l-am cunoscut pe Ispirescu, pe Crean­gă cu acel minunat Harap-Alb şi cu năbădăiosul de Ivan Turbincă. Revista aceasta mi-a fost tovarăşul zilelor se­nine de odinioară... Ea mi-a sădit in sânge neastâmpărul slovelor înaripa­te... Lica s'a ui tat atunci, uimită, la toate pozele colorate şi-apoi mi-a cerut să-i împrumut colecţia... Cu câtă bucu­rie i-am dat-o ! A fost întâia carte pe care am împrumutat-o ! *

Şi astăzi îmi amintesc strălucirea ciudată din ochii ei, admiraţia sinceră pe care mi-a spus-o cu toată lumina neagră a lor. Asta şi doream... In ziua aceea, cu glas tremurat, de emoţie poa­te, mi-a prins mâna între mânuţele ei mici. A fost un gest spontan, rupt din inimă, isvorît dintr'o nevoie care trecea cu mult peste barierile copilăriei, îm-plântându^se într 'un viitor care n'avea sâ se nască niciodată... Glasul ondulând şoptit, a sunat drag în camera cu mi­roase de sulfină şi soare mult...

— Ucule, tu eşti deştept ! Aceasta a fost încununarea desăvâr­

şită a biruinţei mele, ca şi sălăşluirea unui sentiment nou : iubirea.

In vara aceea am primit un cadou de la tatăl ei : Amintiri din copilărie, de Ion Creangă, legată frumos. Mi-a adus-o Lica. Venise îmbrăcată în alb, cu şosete albe şi pantofi negri de lac, având pe cap o florentină tot albă, le­gată sub bărbie. Ce frumos îi sta ! M5

uitam la ea ca la o zână coborîtă din cine ştie ce basm. Farmecul în care a-propierea ei mă cufunda, o făcea irea­lă. Şi extaziat o priviam cu bătăi iuţi de inimă, aşa cum priveşti dimineaţa în lanul unui vis frumos.

Ochii ! Ochii ei îmi plăceau ! Mari şi a tâ t de expresivi, încât de multe ori nu le puteam îndura privirea, alcătuiau tot farmecul ei, adunând fineţea trăsă­turilor într'o armonie desăvârşită. Ei, ochii negri, reprezentau personali ia, farmecul Licai. uu ai ui el de ochi, ar fi putut fi orice altă fată, numai Lica, nu. Pentru mine nu exista daca nu-i ve­deam ochii. Cand luminiţa lor de dia­man t sciipia pentru mine, atunci c regăseam... Mâ simţeam rascoiit, stră­puns total. Aveam impresia câ sub pri­virea ei devin transparent... Şi toouş. ce biând priviau ocnii ei.

Iar glasul avea ceva deosebit. Era clar, uns parcă cu o dulceaţă pe care numai glasul ei o avea. Onduia uşor şi fin. Discret. Părea că se pun în miş­care văluri diaiane. O apă lină peste care o boare albă de vânt seamănă ar­gint şi cute mici. Vorbele sourau ca nişte păsărele, cu aripi de lumină... Nu ştiam cum sună glasul Licăi când era supărată.. .Niciodată n'o văzusem su­părată... Lica era un adevărat Înger pă­mântean.

In ziua aceea m'am simţit pătruns de fiinţa ei, încât nu ştiam ce să fac, ca s'o pot cuprinde total, să-i răstorn tot farmecul ei în suflet, să n'o mai dofesc niciodată, s'o port veşnic cu mine. Aşa cum îţi porţi umbra ! Sau soarta !...

Când a vrut să plece, n 'am lăsat-o. — Mai stai !.„„ — Ma ceartă mama ! Tu de ce nu vii

la noi ? „Mama" ei era bunicâ-sa. — Am să viu !!... Şi-am prins-o de mână. Un fior m'a

străbătut . Poate că a observat schim­barea la mine, poate că a simţit şi ea aceiaş fior... Că şi-a retras repede mâ­na, zâmbind, ca sâ uşureze bruscheţea gestului. Cochetărie femenină !

— Plec ! — De ce nu mai stai ? — Nu ţi-am spus că mă ceartă

mama ? Am petrecut-o până la poartă. Şi-aici

am îndrâsmt să-i Iac un compliment. — Lica, tu eşti frumoasă!... N'a zis nimic, a rosit si-apoi a plecat

* Seara am întreoctt-o pe mama... — Mamă, nu-i aşa ca Lica e fru­

moasă ? Mama a făcut ochii mari, a zâmbit

amuzată... — Sigur că e ! Şi frumoasă, şi cu­

minte !... Apoi ca pentru a-mi smulge o măr­

turisire : — Ucule, dar ţie îţi place ? N'am răspuns. Mi-a tost ruşine. — Lasă, c o s'o facă mama o noră !... Nu ştiam ce-i aia nora, aar în orice

caz am tras concluzia ca nu putea fi decât ceva tot spre binele meu...

• Luna August a fost tristă. Tristă

fiindcă Lica plecase la tatăl ei, la Bucu­reşti. P runa săptămână s a scurs greoaie. Fâşii de tristeţe, grele ca un piumb îmi infâşurase sufletul. Trăiam doar din amintiri pe care le irunzaream tăcut. Mama m'a observat că tânjesc.

— Ce-ai tu ? Eşti bolnav ? Ia vino n coace !

M'a cercetat grijuliu la frunte, s'a uitat la limbă...

— Nu te doare capul ? —- Nu ! — Pai de ce eşti trist ? Stai ca un

papă-lapte... Du-te şi tu de te joacă ! Vorbele acestea m'au făcut a tâ t de

nenorocit, încât am simţit nevoia să plâng. Mâ simţiam a tâ t de singur ! Go­lul pe care-1 lăsase în viaţa mea ple­carea neaşteptată a ei, mi-o seeatuise de orice treamât, de orice bucurie. De ce plecase fârâ să-mi spună ? Lipsa asta de consideraţie îmi jicnise amorul pro­priu şi mâ lasa disperat... Noaptea mă visam mereu plecând undeva, sosind la gară prea târziu, sau mâ pomeneam pe peron tară pantaloni, desculţ ; sin­gur şi întotdeauna mâ treziam plân­gând. Starea mea cam îngrijorase pe părinţi... Mama spunea ca-s deochiat şi-mi descânta mereu. Când l-am auzit pe ta ta că o s'aducă doctorul, am în­ceput să fiu mai vesel... Mi-era teamă ca nu cumva doctorul să-mi ghicească taina... Şi ea trebuia să^mi rămână nu­mai mie...

N'aveam nici un prieten. Singurul prieten, Aurel, se ducea cu tatăl iui la câmp. Sărbătoarea se ducea cu boii la păşune, aşa că niciodată nu se putea juca cu mine.

înt r 'o zi îmi făceam de lucru sub um­bra unui salcâm, jucându-mă cu nişte cuburi de lemn împreună cu fratele meu mai mic. Când m'am întors, băia­tul unei vecine de-a noastră, s ta co­coţat pe gard şi privia la noi. Era şi el la şcoală.

— Vrei să te joci cu noi ? — Da. Răspunsul a fost fără ezitare... A sărit

gardul iute de tot. Era îmbrăcat cu nişte pantaloni de in, spânzura ţ i de umăr cu o baeră.

— In ce clasă eşti ? — A treia ! !... — Şi eu a patra... II chema Gelu. Mama a primit bucu­

roasă să vină să se joace la noi. Pe urmă mi-a dat voie să mă duc şi eu la ei. Era şi el premiant I la clasa lui. Ceeace m'a atras la el a fost delicateţea caracterului său, precum şi vioiciunea plină de farmec. Aveam amândoi aceiaşi caracteristică : aceea de a şti cât mai multe. Şi el iubia cărţile ca şi mine. De multe ori ne certam, dar certuri de mică durată... A urmat apoi şi el liceul, am fost şi colegi de clasă, apoi de fa­cultate... Certurile noastre au fost me­reu aplanate uşor, până când au fost

(Urmare în pag. ultimă)

6 UNIVERSUL LITERAR 16 Martie 1940

In genul lui * * Titu Maiorescu şi tineretul N U N T A R A N D U N I C H I I

C u acest număr vom începe o serie de pa­rodii după diverşi scriitori români. Pentru a nu atinge nici o susceptibilitate, nu vom menţiona nici numele acestor scriitori nici titluri de opere sau nume de personagii care să facă posibilă identificarea. Faptul că publicul i-ar descoperi şi fără aceste indicii, ne va dovedi în ce măsură parodiile noastre vor fi reuşit să fixeze esenţialul atât din preocupările literare ale scriitorilor parodiaţi cât şi din stilul lor.

In ce priveşte rostul sau nerostul acestei rubrici, lăsăm cititorilor libertatea să şi-l lă­murească fiecare pentru sine *

R â n d u n i c a î ş i d e s c h e i a p a n t o f u l . C a m e r a n o a s t r ă niupţiallă e r a <un f e l d e t e m p l u a l o g l i n z i l o r . O p u z d e r i e d e f lu tur i , f l u t u r i i n ă u c i ai n o p ţ i i , v e n i s e r ă s ă - ş i a r d ă a r i p i l e la_ f l a c ă r a n e n u m ă r a t e l o r l u m â n ă r i p e c a r e R â n d u n i c a l a a p r i n s e s e î n c i n s t e a n u n ţ i i n o a s t r e . Z b o r u l l or e r a m u l t i p l i c a t la i n f i n i t d e l u c i u l o g l i n z i l o r c e î m b r ă c a u c e i p a t r u p e r e ţ i . F l a c ă r a l u m â n ă r i l o r î n v ă l u i t ă d e z b o ­r u l f l u t u r i l o r , t r e p i d a n t , î n t o r s î n s i n e c a î n m i i d e c e r c u r i m a g i c e î n t r ' u n c i u d a t r i tua l , t o a t e m u l t i p l i c a t e in f in i t , p â n ă l a o b s e s i e , p â n ă l a n e b u n i e , p r e s c h i m b a s e r ă t e m p l u l d r a g o s t e i n o a s t r e într'o, f u r t u n ă . O a p r i g ă f u r t u n ă n e p ă m â n t e a n ă , î n c a r e s t e f a l e s e s t i n g e a u ş i s e a p r i n d e a u t u m u l t u o s ş i f u l g e -і е і е t ă i a u l u n g î n t u n e r e c u l , c e r u l î n t r e g c l o ­c o t e a ca la s f â r ş i t u l l u m i l o r . In m i j l o c u l a c e ­

s t e i d e m o n i c e f u r t u n i , m i i d e R â n d u n a c i î ş i d e s c h i d e a u , e l e g a n t şi m o l a t e c , p a n t o f u l d e aitlaz. A l b e , î n m ă r m u r i t e , f e ţ e l e m i i l o r d e R â n d u n i c i , îi s p u n e a u p a l i d u l u i c a v a l e r , C a ­v a l e r u l u i F l u ş t u r a t e c : N o i i m e t a n g e r e , n o i i m e t a n g e r e . . .

D a r f i e c a r e î ş i a v e a a l ă t u r i p a l i d u l a d o r a -ton, c r a i u l i m b e r b a l s a l o a n e l o r z ă n a t ecu l , m i r e l e s o r t i t d e d e s t i n , f a v o r i z a t d e z e u l A m o r ş i d e t o a t e z e i t ă ţ i l e î n t u n e c a t e a l e

m o r ţ i i ş i a l e d r a g o s t e i . V a f i o f e s t i v i t a t e f ă r ă p e r e c h e , u n i n c e n d i u a l s i m ţ u r i l o r , u n t r i u m f d e c i s i v , i r e v o c a b i l , au u i t ă r i i ş i n e ­f i i n ţ e i .

A s t f e l g â n d e a m p e c â n d u n c i u d a t s g o m o t v e n e a d e a f a r ă , ca u n r â c â i t d e cari i , ca u n

h u r u i t a l r ă d v a n u l u i m o r ţ i i î n s t r ă f u n d u r i l e p ă m â n t u l u i .

— R â n d u n i c o , i - a m a t r a s atenţ ie i , c i n e v a wrea s ă n e t u r b u r e n u n t a . E o a r e z e u l c o d r i ­lor , m â n c ă t o r u l d e R â n d u n i c i , g e l o s d e d r a ­g o s t e a n o a s t r ă ?

R â n d u n i c a ş i - a r i d i c a t p u ţ i n f r u n t e a , a a s ­c u l t a t f ă r ă s ă m ă î n v r e d n i c e a s c ă m ă c a r c u o p r i v i r e . M i i d e R â n d u n i c i ş i - a u r id i ca t , d e ­o d a t ă o u ea , f r u n ţ i l e î n o g l i n z i M u l ţ i d i n t r e f lu tur i m u r i s e r ă ş i p ă t a u a c u m c o v o r u l c u t r u p u r i l e l or a r s e , c h i r c i t e , i n f o r m e .

— N u s p u n e î n t r ' u n t â r z i u R â n d u n i c a . E s o ţ u l m e u a s t r o l o g u l c a r e r o a d e c a r c e v e a u a uş i i . T o t d e a u n a s'a v i s a t D u l ă u . S ă - 1 l ă s ă m f i i n d c ă a s t f e l v a c r ă p a . Ş t i i , c o b o r î g l a s u l m i ­sterioşi, c e r e e v e a u a u ş i i a m u ins -o a s t ă d i m i ­n e a ţ ă c u z e a m ă d e c u c u t ă .

l - a m r ă s p u n s : — R â n d u n i c o , r e g i n a n e a s t â m p ă r u l u i meiu,

s o ţ u l itău p a r e s ă f i e d i a b o l i c d e s p i r i t u a l . F a c e s e r v i c i u l C â i n e l u i p e l â n g ă D o a m n a i n i m i i lu i , d i n s p i r i t d e e c o n o m i e .

R â n d u n i c a m ' a p r i v i t d e d a t a a s t a î n o c h i , c u o p r v i r e t ă i o a s ă , u c i g ă t o a r e . A p o i ş i - a l u a t e v a n t a i u l ş i m'a i zb i t p e s t e m â n ă :

— N u - ţ i p e r m i t s ă v o r b e ş t i aiatfel d e s p r e s o ţ u l m e u . E s t e u n m a r e a s t r o l o g . S t e l e l e î l c o n s i d e r ă c u m a i m u l t ă d e f e r e n t ă d e c â t p e t ine , n e g h i o b u l e .

— D a , a m z â m b i t u s t u r ă t o r , d a r oari i Li rod d e m u l t ă v r e m e b a r b a p u t r e d ă ş i c â r ­t i ţ e l e î i s a p ă d e n t u l t ă v r e m e m o r m â n t u l . H e i , î n n o a p t e a a s t a i - a s u n a t c e a s u l . M â i n e v o m p l e c a d i n a c e s t b u d u a r b l e s t e m a t o a r e i n f o n d n i c i n u - m i p l a c e . L u m â n ă r i l e a u m i ­r o s d e m o r t ă c i u n e , d e c a d a v r u d e s c o m p u s .

D e a f a r ă p ă t r u n d e a a c e l a ş s u n e t m o n o t o n d e m o b i l ă r o a s ă . O a r e d i n c e i - o f i v e n i t i n s p r a ţ i a a s ta , m ă î n t r e b a m , a c e s t c i u d a t s i s t e m d e a s e s i n u c i d e ? P o a t e d i n f a p t u l c ă p â n ă a t u n c i îş i r o d e a u n g h i i l e . L e a v e a t o t ­d e a u n a m â n c a t e p â n ă l a s â n g e . Щ - l î n c h i ­p u i a m , g r o t e s c , î n t i n s î n f a ţ a uşii), p e p r e ş , ca u n c â i n e , r o z â n d c u d in ţ i i lu i g a l b e n i , rar i , c e r e e v e a u a v o p s i t ă c u z e a m ă d e c u c u t ă ,

M'a t r e z i t dlm v i s g l a s u l r â n d u n i c h i i : — C i v i n o , c a v a l e r n e g h i o b , z o r i l e s u n t a -

a p r o a p e . V i n o , î m b a t ă - t e d i n f â n t â n a U i t ă ­ri i , d i n f â n t â i n a tot a t â t d e o t r ă v i t ă ca z e a ­m a d e c u j u t ă p e c a r e b ă t r â n u l a s t r o l o g o s o a r b e a c u m ca s ă - ş i i s p ă ş e a s c ă c r i m a d e a-şd fi r i d i c a t o c h i i p â n ă l a s u p e r b a , i n t a n ­g i b i l a R â n d u n i c ă .

Ca la u n s e m n d u m n e z e e s c , l u m â n ă r i l e s e s t i n g e a u a icum u n a c â t e u n a . F l u t u r i i s e c o n ­s u m a s e r ă d e m u l t , îş i i s p ă ş i s e r ă n e b u n i a . O -

g l i n z i l e s e ' n t u n e c a u , s u b n o i ş i n o i p e r d e l e d e c e a ţ ă c e n u ş i e . I n b u d u a r e r a a c u m l i n i ş t e , l i n i ş t e d e apă , d e m o a r t e , d e p ă m â n t b l e s t e ­m a t . B r a ţ e l e R â n d u n i c h i i e r a u areci c a ş erp i i , t r u p u l e i f u m , n e a n t

F u r t u n a s e m u t a s e a f a r ă . E r a u î n c ă d e ­p a r t e zor i l e . C o d r i i m u g e a u ca o t u r m ă d e b r o n t o z a u r i b i c u i u ţ i , t r ă s n e t e l e a p r i n d e a u c o p a c i i c a r e a r d e a u c u filăicări p â n ă la cer , r a f a l e l e a s p r e d e p l o a e n u - i s t i n g e a u .

I n c e n d i u l s e m u t a s e a f a r ă . î n ă u n t r u e r a m o a r t a , l i n i ş t e . R â n d u n i c a h o h o t e a .

— A l t f e l v i s s m ni n t a n o a s t r ă . A î î n t â r ­z i a t p r e a m u l t . I ţ i jur , n u ş t i a m n i c i e u că n u m a i e x i s t d e m u l t ă v r e m e , d e c â t ca o u m ­b r ă b l e s t e m a t ă , s t r ă i n ă d e V i a ţ ă ş i d e D r a ­g o s t e !

— N u e ş t i u m b r ă , R â n d u n i c o , a m s t r i g a t ,

n i c i m ă c a r u m b r ă n u e ş t i . N u e x i ş t i n i c ă i r L N u ş t i u c u c i n e v o r b e s c , o u n o a p t e a , c u n e a n t u l , c u t o a t e z e i ţ e l e m i z e r i c o r d i e i . . . S u n t s i n g u r , s i n g u r , U n u l , î n t r e m i n e ş i p ă m â n t s 'au t ă i a t t o a t e p u n ţ i l e , î n t r e m i n e ş i p ă ­m â n t s e d e s c h i d e h a o s u l . S u n t s i n g u r c a o c o r a b i e f a n t o m ă c e n a v i g h e a z ă s p r e l i n i ş t e a m ă r i l o r d e S u d s u n t i rege le d i n T h ü l e î n d r u m s p r e T e m p l u l S i n g u r ă t ă ţ i i , r e g e şi z e u — şi m i e î n s u m i m ă î n c h i n . S a l u t ţ i e C a ­v a l e r a l N e a n t u l u i !

R â n d u n i c a n u m a i v o r b e a . O f o r m ă a l b ă ; l u m i n o a s ă , i e ş i s e p r i n f e r e a s t r a e u t o a t e g e a ­m u r i l e s p a r t e d e v a c a r m u l n o p ţ i i , s t r ă b ă t e a a o u m î n t u n e r e c u l g o n i n d s p r e codr i i r ă v ă ş i ţ i d e f u r t u n ă . R â n d u n i c a m e a , d r a g o s t e a m e a , m i n c i n o a s a R â n d u n i c ă , m e r g e a l a f e s t i n u l f u r t u n i i . P i e r d u s e m t o t u l .

A d o u a z i d i m i n e a ţ a , a m d e s c h i s u ş a . S o ­ţ u l R â n d u n i c h i i z ă c e a î n t i n s p e s p a t e , g r o ­tesc , c u o c h i i s t i c l o ş i , h o l b a ţ i d e g r o a z ă . D i n m a r g i n i l e g u r i i c u p i e l e a j u p u i t ă , ar să , і s e p r e l i n g e a o ş u v i ţ ă v e r d e : otravai, n e m i l o a ­s a o t r a v ă , z e a m a d e c u c u t ă o f e r i t ă d e R â n ­d u n i c a .

I - a m i z b i t c u p i c i o r u l h o i t u l p u t u r o s ş i a m t r e c u t î n a i n t e .

S o a r e l e i n u n d a p ă d u r e a ş i p r i e t e n e l e m e l e . p ă s ă r i l e îmi' f ă c e a u (reverenţe p l i n e d e e l e ­g a n ţ ă . A m r u p t o f r u n z ă ş i a m î n c e p u t s ă f r e d o n e z o d e s u e t ă m e l o d i e . E r a m C a v a l e ­r u l F l u t u r ă v â n t n e p ă s ă t o r u l , p r i e t e n u l l e n e ­ş i lor , î n g e r u l p l e c ă r i l o r , N e a n t u l . . .

B E L Z E B U T H

O a r e s u n t c a r a c t e r i s t i c e l e i n t e r e s a n t u l u i e l e v d e l à Thares ianurr i — ce i s b u t e ş t e s ă ije i m p u n ă a t e n ţ i e i c a m a r a z i l o r s ă i a l e ş i d i n t r e a t â t e a n e a m u r i d e o s e b i t e c e a l c ă ­t u i a u p r o v i n c i i l e A u s t r i e i d e a l t ă d a t ă , b a c h i a r ş i p r o f e s o r i l o r , c u to t o r g o l i u l l o r d e r e p r e z e n t a n ţ i a i u n e i v e c h i ş i i m p e r i a l e c u l t u r i ?

I n p r i m u l r â n d , n e i s b e ş t e l a a c e s t a d o ­l e s c e n t a t â t d e c o n ş t i e n t d e î n s e m n ă t a t e a v â r s t e i s a l e oa t i m p d e a s i m i l a r e a c u n o ­ş t i n ţ e l o r , pasiunea sa pentru c u l t u r ă , v a s ­te l e s a l e planuri intelectuale.

I a t ă c e n o t e a z ă î n c a e t u l s ă u , l a 31 I a n . 1836, ( în oL a V l - a ) : „ I n l u n a a c e a s t a ; f u i u d i l i g i n t e c â t p u t u i u ; p r o g r e s u l e v i ­d e n t e o c u n o ş t i n ţ ă b u n i c i c ă a l u i H o m a r ş i o c u n o ş t i n ţ ă f o a r t e b u n ă a i s tor i e i . T o t a ş a , l u c r a m f o a r t e m u l t l a d e s e m n , î n c â t î n s e m e s t r u l v i i t o r v o i u î n c e p e a d e s e m n a d u p ă n a t u r ă . . .

D a t o r i i l e m i l e - a m f ă c u t toate: d a t o r i i l e m e l e s u n t a şti l i m b i şi i s tor ie . . . A f a r ă

d e a c e e a , v r e a u s ă ş t i u c e l p u ţ i n o c e t i t o a t e l i m b i l e e u r o p e n e ; p e r f e c t i n s ă , v o i u . a ş t i l i m b a l a t i n ă , r o m â n ă , g e r m a n ă , f r a n ­c e z a , e n g l e z a , s e m i - p é r f e c t c e a i t a l i a n ă ş i c e a g r e a c ă v e c h e . — O s ă m ă a p u c î n

s e m e s t r u l v i i t o r s ă s c r i u la G a z e t a T r a n ­s i l v a n i e i ; m a t e r i e a m d e s t u l ă ; m a i în tâ i , v o i s c r i e d e s p r e „ E d u c a r e a f e t e l o r r o m â ­n e " — o f i l ip i că ; a p o i d e s p r e „ l i t e r a t u r a n o a s t r ă î n s t a r e a d e a c u m " — l i p s a d e c â m p u l cr i t i c ; şi a ş a m a i d e p a r t e " .

Acolo unde sfârşeşte lumina „ . . .Bang . . Bang. . . " . P e n d u l u l d in su f rage r i e a î n c e p u t

d i n n o u să vo rbească . Nicolae Torna a n u m ă r a t n o u ă b ă t ă i L a o ra 9 şi j u m ă t a t e , D i a n a t r e b u i a

să v ină . N u î n t â r z i a n ic ioda tă . N u m a i e r a t i m p de p i e r d u t . A a j u n s p â n ă la soner i e şi 1-a s u n a t

p e se rv i to r . Aces t a a î n c e p u t să-1 î m b r a c e . — „Ca p e u n cop i l " . G â n d e ş t e N i c o ­

l a e Torna. „ A s t a a m a j u n s : U n copil . U n s e rv i t o r îl î m b r a c ă . O fa tă î i sc r ie g â n d u r i l e " .

D i a n a ! F ă r ă ea n ' a r fi p u t u t n i c i ­o d a t ă să-ş i rea l izeze v isu l . F ă r ă ea, V a n d a a r fi r ă m a s a s c u n s ă în t r e i cae te .

N u m a i a r e m u l t d e scr is d in r o m a n . M a i b i n e spus , n u m a i a r e m u l t de d i c ­t a t .

Când D i a n a o să scr ie u l t i m a f rază d i n r o m a n , el a r e s'o roage să - i c i tească to t ce scr isese .

Ea a v r u t d e m a i m u l t e or i s ă - i c i ­t ească f r a g m e n t e , d a r n u i-a d a t el voe . Vro ia să p ă s t r e z e p e n t r u m a i t â r z iu f e ­r i c i rea de a o î n t â l n i p e V a n d a aşa c u m o d o r i s e el. P e n t r u a t u n c i c â n d V a n d a va fi î n t r e a g ă , p e n t r u a t u n c i c â n d v isu l lu i va fi r e a l i t a t e . Z iua acea s t a se a-prop i a . O a ş t e p t a ca pe o s ă r b ă t o a r e . A c u m , D i a n a a i n t r a t î n odae .

— „ M a e s t r e , po ţ i să î ncep i s ă - m i d i c t ez i " .

— „De ce n u v r e i s ă - m i spu i p e n u m e ?"

— „Mi^ar fi impos ib i l " , î n c e a r c ă să şi-o î n c h i p u e p e Diana ,

v o r b i n d c u p r i e t e n e l e e i d e s p r e el : „ Ş t i ţ i ? S u n t s e c r e t a r a r o m a n c i e r u l u i Nico lae Torna. I m i d ic t ează n o u l lu i r o m a n " .

A ş a o fi v o r b i n d D i a n a ? — „ A c u m să p o r n i m la l u c r u " . Nicolae Torna s e g â n d e ş t e . A r v r e a

să scr ie câ t eva c u v i n t e d e s p r e u n a s ­f in ţ i t de soare. . . — „O obosi tă m a n t a roş ie s'a a n i m a t d e cas tan i i toamnei . . . " , î ş i dă s e a m a c ă n u e p r e a in sp i r a t . D e ce : o m a n t a roş ie ? C u m a r a t ă o m a n ­t a roş ie ? î n t u n e r e c u l d in el n u - i p o a t e r ă s p u n d e .

— „Scr ie , D i a n a : „ V a n d a , d e u n d e a i f u r a t o rga p e ca r e ai a scuns -o în gla­su l t ă u ? "

S'a opr i t , s p e r i a t d e c u v i n t e l e lu i : — „ C e - a m s p u s ? "

3il6astru Prea trist, sufletul meu , nu fi. Mantaua înste lată să-ţi anini Pe umeri albi, şi treci pe culmi, Cunună de zăpadă şi de spini.

Nu-ţi tremure lacrima'n oohl. Acelaşi freamăt chinuit şi pur, Te-afundă'n văi te'nalţă'n nori, Cutremurat de sete şi azur.

Pornească viorile cânt — Şivoiu albastru de unde să'nchini. Ne vom găsi mântuirea'n Roşii picuri, din răni de heruvimi.

Poate va fi prea mult , sufletul m e u , Şi noui tristeţi n'aş vrea să-ţi mai adun ; Dar tu să şti i că'n taină, m ă logodesc Cu luna, cu moartea mă cunun .

ION A. BUCUR

(Urmare din pag. 3-a)

— „ V a n d a , de u n d e a i f u r a t o r g a p e ca re ai a scuns -o în g lasu l t ă u ?"

— „ N u s e poa te , n u se poate . . . " Şi to tuş i aces ta e a d e v ă r u l . G lasu l D iane i a r e a c c e n t e g r a v e d e

o rgă . D a r ce ros t a r e g l a su l D iane i î n r o ­

m a n u l lu i , î n r o m a n u l V a n d e i ? C u m a p u t u t să d ic teze aşa c e v a ? — „Diana , c i t e ş t e - m i c e ţ i - a m d i c t a t

e r i " . — „ P r i m ă v a r a s e a s c u n s e s e în p ă r u l

Vandei . . . Coşul ţ igănce i c a r e v i n d e a ghiocei e r a gol...

— „ A j u n g e !" îş i a d u c e a m i n t e : A c u m c â t e v a zile

t r e c u s e pe s u b f e r ea s t r a lu i o f lo ră reasă ca re v i n d e a ghiocei . I -a s p u s D iane i să c u m p e r e f lori le şi să le p u n ă în păr . . .

— „Mai c i teş te u n f r a g m e n t . Sau , nu. . . N u m a i e n e v o e " .

— „ D a r ce ave ţ i , m a e s t r e ? D e ce s u n t e ţ i pa l id ?"

— „Nimic . Aş v r e a să r ă m â n s i n g u r " . — „ N u v r e ţ i să d ic ta ţ i , a s t ă z i ? " — „ N u ! S u n t obosi t" . •— „Să v ă c i tesc o c a r t e ? " — „Nu , D iana . I a r t ă - m ă , d a r m ă

d o a r e c a p u l " . — „ A t u n c i să i e ş im p u ţ i n , să n e

p l i m b ă m " . — „Nu , Diana . Ţ i - a m m a i spus -o :

V r e a u să r ă m â n s ingu r " . A s t r i g a t la ea. D i a n a a p leca t t ă ­

cu t ă şi t r i s t ă ca u n câ ine c red inc ios . Aşa şi-o î n c h i p u e : t ă c u t ă şi t r i s tă . Deci , aces ta e v i su l lu i . V a n d a : o fa tă

c u och i spă lăc i ţ i şi cu coşur i p e faţă . R o m a n u l lu i : încă o c a r t e c a r e o să

a i b e succes . Mai a l e s că r o m a n c i e r u l es te o r b . Şi ed i t o ru l o să ş t ie să s p e c u ­leze l uc ru l aces ta în r e c l a m a p e ca r e o v a face căr ţ i i .

D a r î n c e p u t u l r o m a n u l u i n 'o să p r e a fie î n ţ e l e s de ci t i tor i . D a r o m i c ă g r e ­şea lă e s t e e r t a t ă u n u i sc r i i to r o rb .

Vanda . . . O să fie fer ic i tă şi o să i se p a r ă că se r e c u n o a ş t e în pag in i l e căr ţ i i .

Şi e l ? El o să fie sc r i i to ru l o r b N i ­colae Torna, c a r e sicrie că r ţ i de succes.

Aşa se n ă r u e u n vis . Aşa m o a r e V a n ­da. D a r l u m e a va c r e d e că V a n d a n ' a m u r i t , că v i su l lu i n u s'a n ă r u i t . Şi t o c ­m a i aşa ceva n u t r e b u e să se î n t â m p l e .

V a n d a v a m a i r ă m â n e a scunsă în c ine ş t ie c a r e u n g h e r a l su f l e tu lu i l u i şi de acolo, n u v a da n i c ioda t ă pace .

V a n d a t r e b u e să m o a r ă !... II doa re capu l . D i a n a a v e a d r e p t a t e .

T r e b u e să se p l i m b e p u ţ i n p e s t r a d ă . De când a orbi t , n ic ioda tă n ' a ieşi t s i n ­g u r din casă. 11 î n t o v ă r ă ş e a Diana , sau doc to ru l , sau se rv i to ru l .

D e ce să n u înce rce să i a să s ingur ? O să se spr i j inească , u n t i m p , î n b a s ­ton .

N 'o să obse rve n i m e n i că e o r b . O -chi i lu i s u n t l impezi , ca şi î n a i n t e . Aşa a spus şi D iana .

L a u n m o m e n t d a t o să a r u n c e b a s ­tonu l . O să-1 î n j u r e u n şofer. A l tu l . Şi p e u r m ă ? Z ia re l e a u să a n u n ţ e m o a r ­t ea î n t r ' u n a c c i d e n t a r o m a n c i e r u l u i o rb , Nicolae Torna. E d i t o r u l o să m a i scoa tă e edi ţ ie n o u ă d i n v o l u m e l e lui , f i indcă u n scr i i tor m o r t îi i m p r e s i o n e a ­ză î n t o t d e a u n a pe c i t i tor i .

D a r n i m e n i n 'o să ş t ie că o d a t ă c u e l a m u r i t şi V a n d a , a m u r i t v i su l lui . . .

Ş i -a î m b r ă c a t cu g r e u p a r d e s i u l — e des tu l de fr ig a fa ră — şi, bâ jbâ ind , a a j u n s p â n ă la poa r t ă .

R o m a n c i e r u l Nicolae Torna porn i se , s i n g u r cu î n t u n e r e c u l d in el, î n s p r e lu­m i n a d in oraş , ca s'o o m o a r e p e V a n d a .

TRAIAN LALESCU

(Urmare din pag. I)

I a r l a s f â r ş i t u l a c e l u i a ş i a n : „ T r e b u e să c a r a c t e r i z e z a c e s t a n ca a n u l m e u d e f o r ­m a r e şi d e d e s v o l t a r e . M a i în tâ i , c u n o ş t i n ţ a

i n t i m ă c u R. C. ( u n c o l e g a l s ă u ) , a c e s t sufLet f r u m o s , p l i n d e s emţ i re . . . C o r e s p o n ­denţa m e a c u C . . m i - a f o r m a t m a i î n t â i p r o z a ş i m ' a c o n d u s s ă s t r â n g v e d e r i l e m e l e î n t r ' u n s i s t e m . I n M a r t i e ş i A p r i l i e a m f ă c u t m a i m u l t e t raducer i . . . d e v u l g a ­r i t a t e î n v o r b ă m ' a m i e r i t c o n s t a n t ş i î n m o d a b s o l u t . D e n e c ă j i t , n u m ' a m n e c ă j i t d e l o c îii u l t i m e l e 7 luna".

C â t d e î n t i n s ş i v a r i a t e c e r c u l i n t e r e ­s e l o r s a l e , c e f o r m ă o r g a n i z a t ă , d e i m e ­d i a t ă a c ţ i u n e e d u c a t i v ă , ia s p i r i t u l s ă u cr i t ic , i n e r e n t a c e s t e i v â r s t e (vez i „ U l i p i c a

p r i v i t o a r e l a e d u c a ţ i a f e t e l o r ' ; . P l a n u r i l e a c e s t e a n ' a u r ă m a s a ş t e r n u t e

î n c a e t u l u n o r v i s u r i î n d r ă z n e ţ e d a r v a n e , a l e t i n e r e ţ i i . T i t u M a i o r e s c u a a v u t n o -

.rtxcul şi v o i n ţ a d e a - ş i r e a L z a a t â t e a d i n a s p i r a ţ i i l e c e b r ă z d e a z ă e u l i n i i v a n j o a s e p a g i n i l e d e l u m i n ă ş i u m b r ă , î n p r a g u l c e l o r 16 a n i .

C e c u m p l i t ă m u s t r a r e , c e d e z a m ă g i r e a r c u p r i n d e r â n d u r i l e d e m a i s u s , d a c ă e l e n u ş i - a r f i g ă s i t î n d e p l i n i r e a în f i e c e zi a t â n ă r u l u i p â n ă l a d e s ă v â r ş i r e a lor , î n e p o c a m a t u r i t ă ţ i i s c r i i t o r u l u i , d a c ă a r f i r ă m a s d o a r d e z . d a r a t e l e u n u i m o m e n t d e e n t u z i a s m n e î n s o ţ i t e d e o p e r s e v e r e n ţ ă ş i

. p u t e r e d e m u n c ă c u m r a r s a u î n t â l n i t P r o g r a m u l u i a c e s t u i a p e r s o n a l a l c ă t u i t

p e s t e o b l i g a ţ i i l e ş c o l a r e î i d a t o r e a z ă î n m a r e p a r t e M a i o r e s c u c a p a c i t a t e a sa d e o r i e n t a r e î n a t â t e a d o m e n i i a l e c u l t u r i i , a u t o r i t a t e a c u c a r e m a i t â r z i u v a d i r i g u i î n v ă ţ ă m â n t u l , g u s t u l p u b l i c , ş i v o c a ţ i i l e t i n e r i l o r d e l à n o i .

C u n o a ş t e r e a a t â t o r l i m b i s t r ă i n e î i v a î n g ă d u i n u n u m a i c e t i r e a multotr o p e r e d e î n s e m n ă t a t e u n i v e r s a l ă , î n c h i a r l i m b a l o r

d e o r i g i n ă , d a r ş i t r a d u c e r i l e d i n S c h o p e n ­h a u e r , H e r b . S p e n c e r , C a r m e n S y l v a , B r e t H a r t e ( scr i i tor a m e r i c a n ) s a u a n u v e l e l o r C a r m e n S y l v e i d i n l i m b a g e r m a n ă . I a r l i m b a l a t i n ă , î n c a r e îş i v a s u s ţ i n e ş i t e z a d e d o c t o r a t , î i v a f i n u n u m a i u n i n s t r u ­m e n t d e c u l t u r ă i n t e l e c t u a l ă , d a r ş i p u n c ­t u l d e p l e c a r e a l u n o r p r i n c i p i i e t i c e ş i e s ­t i c e c e v o r f o r m a s i s t e m u l s ă u d e g â n d i r e d e m a i t â r z i u . A c e s t s t u d i u , c a s t u d i u a n ­t ic , m a l a r e ş i c a l i t a t e a c e a e m i ­n e n t ă a î n t r e g i i a n t i c i t ă ţ i . p e c a r e u n i i o

n u m e s c o b i e c t i v i t a t e , a l ţ i i r e a l i t a t e , ş i a

căre i e s e n ţ ă e s t e : a s c o a t e e g o i s m u l s a u m a i b i n e z i s i n d i v i d u a l i s m u l d i n f i e c a r e o m şi a 1 s u p u n e p e a c e s t a u n e i s f e r e s u ­p e r i o a r e , a d i c ă î n t r u c â t e s t e c e t ă ţ e a n s t a ­t u l u i ş i d i s c i p l i n e i , î n t r u c â t e s t e s p i r i t u l g â n d i t o r n a t u r i i lucrui luj ş i a d e v ă r u l u i 3 ) .

I s t o r i a v a r ă m â n e iarăş i u n a d i n p r e o ­c u p ă r i l e s a l e c o n s t a n t e : c a r i e r a s a u n i v e r ­sitaire î n c e p e î n a n u l 1862, la Iaş i , c u u n c u r s d e i s t o r i e : „ D e s p r e i s t o r i a r e p u b l i c i i l o m a n e , d e l à i n t r o d u c e r e a t r i b u n i l o r p l e ­bei p â n ă l a m o a r t e a lu i I u L u C a e s a r , c u p r i v i r e s p e c i a l ă l a d e s v o l t a r e a e c o n o m i c o -po l i t i că" .

L i t e r a t u r a , m u z i c a , p i c t u r a , a d i c ă airta s u b t o a t e f o r m e l e e i p e c a r e a r e p r i l e j u l s ă l e g u s t e d e a p r o a p e î n c e l e t re i o r a ş e î n

car i ş i - a p e t r e c u t a n i i d e s t u d i i ( V . e n a , B e r l i n , Paris) , sui.it o b i e c t u l u n u i a d e v ă ­r a t cu l t , e l u n e i r e a l e p a s i u n i p e n t r u t â ­n ă r u l c e v a t r e c e m a i t â r z i u d r e p t u n o m r e c e , i n s e n s i b i l .

Ţ i n u t a s a d e m n ă î n v i a ţ a socială^ d i s ­c r e ţ i a o c c i d e n t a l ă c e o a d u c e î n r a p o r t u ­r i l e s a l e c u o a m e n i i , s u n t î n c o n t r a s t v ă ­

d i t c u e x u b e i a n ţ a m e r i d i o n a l ă a s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e , c u l i p s a u n u i s t i l d e v i a ţ ă d i s c i ­p l i n a t ă , c a r a c t e r i s t i c ă u n e i s o c i e t ă ţ i î n f o r m a ţ i e : d e ac i i n t e r p r e t a r e a g r e ş i t ă a a -c e s t e j ţ i n u t e r e z e r v a t e , e e - ş i d e s c o p e r e c u

t o i u l a l t ă f a ţ ă î n „ Î n s e m n ă r i l e z i ln i ce" . S ă f i e u n „ i n s e n s i b i l " c e l a t â t d e p a s i o n a t d e o a m e n i , î n s e t a t d e p r i e t e n i e ş i a f e c ­ţ i u n e , c u m î l a r a t ă r â n d u r i l e d e m a i j o s ? !

„ C â n d m . - a r a r ă t a c i n e v a s c r i e r i l e lu i , c e b u c u r o s m i - a ş i c u m i n e c a ş i e u p ă r e r i l e m e l e , a ş i v o r b i c u e l d e s p r e s t i l . d e s p r e d e s e n u l s i m ţ i r i i , d e s p r e p ă r e r i r e l i g i o -n e r e , e t c O, id^al f r u m o s p o a t e n u t e r e a l i z e z ! A ş a s t a u s i n g u r , f ă r ă sp i r i t e -g a l — d e z o l a t ! "

Ş i s e m a i p o a t e p u n e l a î n d o i a l ă s e n s i ­b i l i t a t e a c e l u i oare î ş i n o t e a z ă î n caietul s ă u ; ca o b u c u r i a , с э u n e v e n i m e n t î n s e m ­n a t , „ b o s c h e t e l e d e l i l i a c î n p l i n ă f loare", s a u s o c o t e ş t e ca u n d a r d e p r e ţ p r i m i r e a u n e i r a m u r i d e p r u n în f lor i t . (Vez i „ î n ­s e m n ă r i Z i l n i c e " v o l . II) .

L e g e n d a a c e s t e i i n s e n s i b i l i t ă ţ i c a r e 1-a d e p ă r t a t p e M a i o r e s c u d e g e n e r a ţ i i l e a c ­t u a l e t r e b u e s p u l b e r a t ă . E l a p a r e a c u m

o u s u f l e t u l t o t a t â t d e d e s c h i s s p r e t o a t e v a l o r i l e v i e ţ i i , s p r e t o a t e c h e m ă r i l e e i , ca ş i n o i , ce i d e a s tăz i .

T o t u ş i , c o n s t e l a ţ i a a t â t o r c h e m ă r i , a a -tâtior i n t e r e s e , n u - 1 v a c i ln t i , n i c i l a t i n e ­re ţe , n i c i m a i t â r z i u , d i n d r u m u l l u c i d c e î ş i i n d i c ă lu i î n s u ş i .

C u c â t ă r ă b d a r e , c u c â t ă s e v e r i t a t e , s c o a t e la l u m i n ă c e l e m a i a s c u n s e c u t e a l e g â n d u r i l o r s a l e , — c â t ă p ă t r u n d e r e î n analiza sa proprie, — a n a l i z ă c a r e e s t e f i r u l c o n d u c ă t o r a l î n s e m n ă r i l o r s a l e z i l ­n i ce . A u t o - a n a l i z a a c e a s t a n u e s t e îr.să o d i s t r a c ţ i e d e „ a m a t o r î n t r u a l e p s i h o l o ­g ie i" , u n a c t g r a t u i t ( c u m a r fi p e n t r u Gi.de), d i c t a t d e e g o c e n t r i s m u l u n u i a d o ­l e s c e n t ; e a e s t e m e r e u î n t o v ă r ă ş i t ă d e c o n ş t i i n ţ a cusurilor s a l e , m â n a t ă d e v o ­i n ţ a de a se îndrepta.

( D a r a l t o e v a n u - m i p r e a p l a c e : c u t ă ­r ia f i l o s o f i c ă m e r g e f o a r t e b ine . . . I n s ă v e ­r i t a t e a n u e î n c ă d e s t u l d e s v o l t a t ă , ş i apo i b a g d e s e a m ă că m ă f a c c a m c h e l t u i t o r ;

n u ţ i n p a r a l e l e la m i n e d e fe l . A s t a e f o a r t e rău! . . .") .

E s t e i n t r ' a d e v ă r d e a d m i r a t n ă z u i n ţ a lu i c o n t i n u ă s p r e p s r f e c ţ i u n e , s t r ă d a n i a e s t e ­t i c i a n u l u i d e m a i t â r z i u , c a r e î ş i î n c e p e c a r i e r a p r i n ş l e f u i r e a p r i m e i s a l e o p e r e d e a r t ă : p e r s o n a l i t a t e a sa î n s ă ş i .

C u n o a ş t e r e a d e s i n e , — i d e a l u l s o c r a t i c v a fi p e n t r u e l d o a r p r i m a t r e a p t ă a u n u i p r o c e s d e f o r m a r e m a i l en t : e a v a a v e a d r e p t s c o p d i s c i p l i n a r e a sa p r o p r i e h o ­tărâtă d e o n e î n c e t a t ă d o r i n ţ ă d e p r o g r e s , c o n c e n t r a t ă î n l a p i d a r a f o r m u l ă : „O să v ă d s ă m ă fac o m t a r e ş i b u n " .

C e s o l e m n şi i m p r e s i o n a n t s u n ă , î n s i m p l i t a t e a lan, a c e s t e v o r b e c e s t a t o r n i ­c e s c u n î n t r e g p r o g r a m d e v i a ţ ă ; î n car©

a c e a s t e d o u ă c a l i t ă ţ i d e seamăi . e n e r g i a ş i b u n ă t a t e a , s e v r e a u u n i t a , c a b o i t e l e d e s u s ţ i n e r e a l e u n e i v i e ţ i b o g a t e ş i e c l ü -

l i b r a t e !

C ă c i c e e a c e n e a t r a g e s p r e o a m e n i i m a r i a i t u t u r o r v r e m u r i l o r ( s p r e u n P l a ­t o n , u n G o e t h e , d e p i l d ă ) , e s t e d o r i n ţ a t a i n i c ă d e a n e î m p ă r t ă ş i d i n s e c r e t u l v i e ţ i i l or p l i n e ş i a r m o n i o a s e , d e a аШаі î n t r ' u n c u v â n t , a r t a l or d e a t ră i .

Ş i M a i o r e s c u , p e l â n g ă i d e i l e s a l e e s t e ­t i c e ş i f i o l o s o f i c e , p e l â n g ă d i r e c t i v a s ă -- l ă t o a s ă p e c a r e a d a t - o c u l t u r i i noastre» л е - а m a i l ă s a t c e v a : n e - a i n f ă ţ i ş a t o a -d e v ă r a t ă artă a vieţii.

C a r i a r fi v a l o r i l e c e s t a u la b a z a v i e ţ i i s a l e , t e m e l i i l e p e car i ş i - a c l ă d i t a n i i t i ­n e r e ţ i i şi a i m a t u r i t ă ţ i i c r e a t o a r e ?

E l a c r e z u t . î n p r i m u l r â n d , î n n e c e s i ­t a t e a u n e i vieţi organizate. V i a ţ a , p e n t r u e l , n u e s t e o t r ă i r e d e z o r d o n a t ă ş i î n t â m ­p l ă t o a r e , o p r i m i r e p a s i v ă a e v e n i m e n ­t e l o r v e n i t e d i n afairă, ci s t ă î n p u t e r e a n o a s t r ă s'o o r d o n ă m , s ă - i d ă m u n r i t m şl o î n t r e b u i n ţ a r e , h o t ă r î t e d e v o i n ţ a n o a ­s tră . N u m a i a s t f e l s e e x p l i c ă c u l t i v a r e a s a i n t e n s i v ă î n v r e m e a t i n e r e ţ i i ş i a t â t d e î n t i n s a ş i f e l u r i t a sa a c t i v i t a t e d i n t i m ­p u l m a t u r i t ă ţ i i sa l e . C u m a r fi p u t u t a l t f e l s ă s e impairtă î n t r e a t â t e a î n d a t o r i r i , — p l e c â n d d e p i l d ă d i m i n e a ţ a la G a l a ţ i p e n ­t r u u n p r o c e s , s e a r a i n i ă ţ i ş â n d u - s e la u n a d i n ş e d . n ţ e l e „ J u n i m i i " , l a I a ş i , l u â n d p a r t e ş i l a o î n t r u n i r e a C l u b u l u i C o n ­s e r v a t o r — t o a t e a c e s t e a f ă c u t e c u d i s p o ­z i ţ ia , c u s t a r e a d e s p . r i t c e s e c u v e n e a f i e c ă r e i a î n p a r t e , n e a d u c â n d n i c i o d a t ă

p r e o c u p ă r i l e , g r i j i l e , d i n t r ' u n d o m e n i u , î n s f e r a d e a c t i v i t a t e a u n u i a l t d o m e n i u .

A f a r ă l e a s t a , o u u n r a r ta lent{ o r g a n i ­z e a z ă p l i m b ă r i ş i e x c u r s i i ( s e p o a t e z i c e c ă a f o s t p r i n t r e p r i m i i „ t u r i ş t i " r o m â n i ) , c a r i a l t e r n e a z ă î n c h i p f e r i c i t c u a c t i v i ­t a t e a s a o b o s i t o a r e .

N u m a i o o r d i n e d e s ă v â r ş i t ă î n v i a ţ a p r a c t i c ă , f a c e e u p u t i n ţ ă o a c t i v i t a t e c r e ­a t o a r e p e t ă r â m culturali ş i soc ia l , a ş a î n ­c â t ref lexiül o r d i n e i î n e x i s t e n ţ a u n u i o m , e s t e d e c a l e m a i m u l t e ori r e l i e f u l s p i r i ­t u a l i t ă ţ i i s a l e . „La b a r b a r i e c 'est l ' o e u v r e d u f a i t ; l ' ordre , c ' e s t l ' e m p i r e d e s f i c ­t i o n s " — s p u n e P a u l V a l é r y (a c ă r u i a -

p r o p i e r e d e T i t u M a i o r e s c u , a l t l o g i c i a n , n u e s t e аюі o s i m p l ă î n t â m p l a r e ) . Ş i t o c ­m a i î n v a l o a r e a a c e s t o r „f ic ţ iuni" , a c ă ­ror t o t a l i t a t e f o r m e a z ă cultura, a c r e z u t T i t u M a i o r e s c u . I n s l u j b j a c u l t u r i i a d e ­v ă r a t a , ş i - a p u s t o a t e p u t e r i l e d e o r g a n i ­zator , d e p r o f e s o r ş i d e g â n d i t o r , — c r e -i n d c u r s u r i l i b e r e l a U n i v e r s i t a t e , c o n ­d u c â n d p r e l e g e r i l e p u b l i c e a l e „ J u n i m i i " , ş i r e v i s t a „ C o n v o r b i r i L i t e r a r e " , — o p e r e cari ; f i e c a r e î n p a r t e , a r f i p u t u t u m p l e v i a ţ a u n u i o m o b i ş n u i t P a s i u n e a p e n t r u c u l t u r ă a f o s t f a c t o r u l d i n a m i c au v i e ţ i i s a l e ; e a 1-a s u s ţ i n u t î n c l i p e l e g r e l e , e a

i - a p r i l e j u i t c e l e m a i m a r i b u c u r a i , ş i t o t i n n u m e l e e i ş i - a a t r a s c e l e m a i m u l t e d u ş m ă n i i , ş i î n a c e l a ş i t i m p ş i - a d e s c o p e ­r i t a d e v ă r a ţ i i p r i e t e n i , „ s e m e n i i " s ă i r e ­ali . — î n p e r s o a n a u n u i C r e a n g ă , a u n u i E m ' n e s c u .

Căc i p e n t r u e l c u l t u r a n u a f o s t e r u d i ­ţ ie a s p r ă , d e c â t ca p r e g ă t i r e ; ci a f o s t i n r e a l i t a t e d e s f ă ş u r a r e a î n ă l ţ i m i l o r s p i ­r i t u a l e , a c ă r o r p e r f e c ţ i u n e î ţ i d ă o a d e ­v ă r a t ă e m o ţ i e e s t e t i c ă .

F r u m o s u l s u b t o a t e f o r m e l e l u i : p e c h i ­p u l o a m e n i l o r . î n p r i v e l i ş t i l e n a t u r i i , î n o p e r e l e s a l e d e a r t ă 1-a f ă c u t s ă v . b r e z e p u t e r n i c . î n s e m n â n d ou o n o t ă e s t e t i c ă d o m i n a n t ă , ţ inu te i g â n d i r i i şi c i l iar î n ţ e ­l e p c i u n i i s a l e , m a l o n c o l i c e c â t e o d a t ă .

S ă n e m a i m i r ă m d e c i d e a r m o n i a ; d e c o n t u r u l p r e c i s a l v i e ţ i i u n u i o m c a r e s e ţ i n e a n e c o n t e n i t î n j u r u l c u l t u l u i p e n t r u f r u m o s , — d e l à a l e g e r e a d r e p t l o c u i n ţ ă a

c a s e i a t â t d e o r i g i n a l e d i a s tr . ' M e r c u r , p â n ă la n e v o i a d e a î m p ă r t ă ş i c e l o r d . n j u r bui u r i a o r i c ă r e i r e v e l a ţ i i d e o a m e n i , d e scr ier i , î n care ar fi l i c ă r i t o s c â n t e i e m ă c a r d i n a c e s t „foc s a c r u " p e c a r e î l î n ­t r e ţ i n e a M a i o r e s c u .

D i n a c e a s t ă i u b i r e p e n t r u f : u m o s , a u fost p u s e la c a l e a d u n ă r i l e J u n i m i i , că ro ra Je d a t o r i m p o a t e m u l t e d i n b u c m i l e n o a ­s t r e d e as tăz i , — c ă c i a c o l o s a u c e t i t p e n ­tru p r i m a oară , d â n d u - l i - s e c o n s a c r a r e a cuven i tă^ ş i . . L u c e a f ă r u l ' lu i E m i n e s c u , ş i „ N u n t a Z a m f i r e i " a lu i C o ş b u c , ş i p r i ­m e l e s c h i ţ e a l e l u i B r ă t e s c u - V o i n e ş t i — p r i n t r e c a t e a l t e s cr i er i .

I n j u r u l a c e s t o r p r i l e j u r i d e s ă r b ă t o a r e s u f c t e a s c ă . ş i - a c r e a t M a i o r e s j u ş i p r i e ­t e n i i l e c e l e n i a j a u t e n t i c e ; deş i l o v i t , n e ­d r e p t ă ţ i t d e v i a ţ ă şi d e o a m e n i , e l a c o n ­t i n u a t to tuş i s ă c r e a d ă î n prietenie. P r i e ­teni i , a l e ş i d i n s t r a t u r i l e s o c i a l e c e l e m a i f e l u r i t e , d e v â r s t e , d e p r e o c u p ă r i d e o s e ­bite , a u l o s t o n e v o e n e î n c e t a t a a v i e ţ i i saile, p e n t r u e i a f ă c u t g e s t u r i d e o n o ­b l e ţ e a n t i c ă , d e o d i s c r e ţ i e şi d e o m o ­dest:© c r e ş t i n e a s c ă . (Vezii s c r i s o a r e a c ă t r e E m i n e s c u — „ I n s . Z i ln i ce" , v o l . II ) .

I n s fârş i t , T i t u M a i o r e s c u a m a i c r e z u t î n tineret. S'a b u c u r a t d e o r i i a r e d i n t r e s t u d e n ţ i i să i şi d e o r i c e t â n ă r c a r e a r ă t a

u n t a l e n t , s a u ce l p u ţ i n u n r e a l i n t e r e s p e n t r u c u l t u r ă . A p r i m i t în c a s a s a p e a t â ţ i a d i n t r e ei . I n l u m e ch iar , u n c h . p t â n ă r i l p u n e a î n d a t ă p e g â n d u r i , î l f ă c e a să s e î n t r e b e c e í a í í á d u e l i . ce p u t i n ţ ă d e

r e a l i z a r e , r e p r e z i n t ă p e n t r u v i i t o r ? „ F o a r ­te d e ş t e a p t ă , ( b a r o c ă d a r i n t e r e s a n t ă C a ­te m i a ( C o n s t a n t i n i d e s ) , d e 17 a n i . A t e n t ă ,

d e g a j a t ă , i n d e p e n d e n t ă î n j u d e c a t ă ( „ K r a f t u n d S t o f f ? ' ) " .

î n t r e b a r e a c e ş i - o p u n e l a u r m ă , d a c ă î n t â n ă r a f a t ă l a c a r e î n t r e z ă r i s e d i n t r ' o s i n g u r ă c o n v o r b i r e u n e l e d a r u r i , s e g ă s e a i n t r ' a d e v ă r o p u t e r e d e j u d e c a t ă d r e a p t ă , t e m e i n i c ă , s a u n u m a i o s c l i p i r e d e m o ­m e n t , n e l ă m u r e ş t e c o n s t a n t a s a a t i t u d i n e d e s i m p a t i c ă , î n c r e z ă t o a r e a ş t e p t a r e î n f a ţ a t i n e r e t u l u i .

Iiar a f o r i s m u l a c e l a , î n caire s p u n e : „ O -m u l t r e b u e î n ţ e l e s ca u n l e m e n t d e e v o -l u ţ i u n e . — S ă n u n e î n t r e b ă m : C e este c i n e v a ? — S ă n e î n t r e b ă m : C e devine? — C r e ş t e , s tă , s a u d ă î n a p o i ? " r ă m â n e ca c e a m a i p o t r i v i t ă u n i t a t e d e m ă s u r ă a t i ­n e r e t u l u i d e t o t d e a u n a , r i d i c â n d u - s e p â n ă l a rangul u n e i l oz inc i d e v i a ţ ă p e n t r u t o ţ i c e i î n s e t a ţ i d e o n e î n c e t a t ă s p o r i r e î n d u h ş i î n f a p t ă .

A N I N A R A D U L E S C U - P O G O N E A N U

1) V e z i : S o v e j a — „ T i t u M a i o r e s c u " — ed. C a r t e a R o m â n e a s c ă .

2) V e z i T i t u M a i o r e s c u „ î n s e m n ă r i z i l ­n ice" , v o i . I.

3) V e z i : S o v e j a — „ T i t u M a i o r e s c u " ,

16 Martie 1940 U N I V E R S U L L I T E R A R 7

T E A T R U L N A Ţ I O N A L : S P E C ­T A C O L E L E F E S T I V E A L E C O M E D I E I F R A N C E Z E :

„ A N D R O M A Q U E "

P e n t r u o r i c e a d m i r a t o r a i f r u m o ş u l u i , p r e z e n ţ a t r u p e i C o m e ­d i e i F r a n c e z e în B u c u r e ş t i , n u a p u t u t f i d e c â t u n p r i l e j f e r i c i t s p r e a lua c o n t a c t c u m a r e l e şi d e s f ă t ă t o r u l for d e c u l t u r ă ce e s t e t e a t r u l p a r i z i a n .

S t r ă v e c h e i n s t i t u ţ i e , î n c ă r c a t ă d e f a l d u r i l e u n e i t r a d i ţ i i î n d e ­l u n g i . C o m e d i a F r a n c e z ă a f o s t şi v a r ă m â n e u n e x e m p l u v i u a l e v o l u ţ i e i r e a l i z a t e d e arta d r a m a ­t i că . C o n d u s ă d e p r i c e p u ţ i o a ­m e n i , p e s c e n a ei r e p r e z e n t â n d u -s e d o a r p i e s e l e d e r e a l ă v a l o a r e , î n r o l u r i l e c ă r o r a s e t r a v e s t e s c m a r i t a l e n t e d e i n t e r p r e ţ i , o r i c e

s p a o t a c o l a l e i , p u s la p u n c t î n c e t e m a i m i c i a m ă n u n t e , s e a m ă n ă c u o s l u j b ă p ă g â n ă a d u s ă j e r t f ă p e a l t a r u l ar te i .

Ş c o a l a d e d i c ţ i u n e , î n p r i m u l r â n d . c e e a c e l i p s e ş t e a t â t d e a -d e s e a o i i m u l t o r i n t e r p r e ţ i . î n ­d r e p t a r a i j o c u l u i î n s c e n ă , s p e c ­t a c o l e l e ce s e m o n t e a z ă p e s c e n a ei , s u n t , p e l â n g ă n i ş t e r e p r e z e n ­ta ţ i i r e m a r c a b i l e , u n e x e m p l u v i u şi p e n t r u a c t o r i şi p e n t r u m a r e l e p u b l i c a i r e z u l t a t e l o r d o b â n d i t e d e r e a l i z ă r i l e m i n u ţ i o a s e î n t e a ­tru .

I n t u r n e u l s ă u , C o m e d i a f r a n ­c e z ă p o p o s e ş t e la no i , c u c â t e v a p i e s e d i n r e p e r t o r i u l d i s t i n s a l c u l t u r i i f r a n c e z e , d i n c a r i f a c p a r t e , „ A n d r o m a q u e " , „ L e M i -s a n t r o p h e " , „ O n n e b a d i n e p a s a v e c l ' a m o u r " şi c â t e v a s c u r t e p i e s e t e î n t r ' u n a c t p e c a r e n u l e m a i c i t ă m , d a r a s u p r a c ă r o r a v o m

r e v e n i m a i a m p l u î n v i i t o a r e a c r o n i c ă , d u p ă c e l e v o m f i v ă z u t p e t o a t e .

I n p r i m a s e a r ă s'a r e p r e z e n t a t r e n u m i t a şi a t â t d e m i n u n a t a Andromaque, a lui J e a n R a c i n e .

M ă r e a ţ ă ş i a r i s t o c r a t ă p u n e r e î n s c e n ă , l a a l căre i s u c c e s a u c o n t r i b u i t p r i n a p o r t u l l or a r t i s ­t ic p r o t a g o n i ş t i i C o m e d i e i F r a n ­c e z e , î n f r u n t e c u M a r i e B e l l , Y o n n e l , d e R h i g o u l t , G e r m a i n e R o u e r , e t c .

T e a t r u l lu i R a c i n e p e c a r e so l i i F r a n ţ e i ni l - a u a d u s a p u t u t s ă n e r e a m i n t e a s c ă d e c u r â n d i r o s i ­t u l t n c e m t e n a r , c u a c ă r u i o c a z i e a m p u t u t să n e r e î m p r o s p ă t ă m s u f l e t u l şi m i n t e a c u s t r ă l u c i t o a ­r e l e ş i a d â n c o m e n e ş t i l e v e r s u r i ce i e - a s c r i s c r e a t o r u l u n e i a d i n c e l e m a i b o g a t e o p e r e d r a m a ­t ice , a l d o i l e a m a r e t r a g e d i a n a l F r a n ţ e i .

A l e g e r e a a c e s t e i c a p o d ' o p e r e a f o s t p e n t r u no i p r i l e j u l s ă a -s i s t ă m l a r e p r e z e n t a r e a s u b a u s ­p ic i i a t â t d e m i n u n a t e a u n e i a d i n t r e p r i m e l e „ d r a m e " î n s e n s u l m o d e r n a l c u v â n t u l u i . J e a n R a ­c i n e , a d u c â n d c u e i a b o l i r e a e -rolicelor t r a g e d i i corne i i l l ene , ş i p r i n a c e a s t a a t r e c u t u l u i teatral , ' i n t r o d u c e p e s c e n ă p a s i u n i l e o -m e n e ş t i , r e a l i t ă ţ i s t r i n g e n t e , l u p t e i n t e r i o a r e ce f r ă m â n t ă s u f l e t e l e n u n u m a i a l e ero i lor , d a r şi a l e o a m e n i l o r d e r â n d . Ş i i a t ă - n e p e n o i r e f l e c t a ţ i î n i m a g i n i l e u n o r ero i î n c h i p u i ţ i , l u â n d p a r t e la s u ­f e r i n ţ a lor , f i i n d c ă p o a t e f i ş i a n o a s t r ă . D a r î n t r e g a c e s t p r o c e s s'a p e t r e c u t i n t e r i o r i z a t , v e r s u r i l e c u m a j e s t a t e a l o r şi a r m o n i o a s a c o n s t r u c ţ i e m u z i c a l ă r ă m â n â n d m a i d e p a r t e sa î n c a d r e z e r e p r e ­z e n t a ţ i i l e î n s t r â m t u l şi r i g i d u l l or v e s t m â n t , ş i t o t u ş i a t â t d e larg i î n s i m ţ i r i l e c e n a s c .

„ A n d r o m a q u e " , t o c m a i p r i n a -c e s t n e a s e m u i t f a r m e c a! m u z i ­ca l i tă ţ i i , a l u n e i n e s p u s e d u i o ş i i d e l i m b ă , i s b u t e ş t e să n e m i ş t e , să n e a p r o p i e d e s u f e r i n ţ e l e p e r -sonagi i i lor p e s c e n ă .

C a l d ă a d e z i u n e l a î n t â m p l ă r i c e n e p r i v e s c î n d e a p r o a p e , p l ă ­c u t ă i m p r e s i e a u d i t i v ă , şi p r i v i ­r e a j o c u l u i d e s c e n ă î n ţ e l e s c u p r i c e p e r e , i a t ă c e e a ce a n s a m b l u l î n t u r n e u a l C o m e d i e i F r a n c e z e n e - a a d u s .

S p e r ă m să r e v e n i m în tr 'o p r i v i ­r e m a i a m p l ă a s u p r a t u t u r o r s p e c t a c o l e l o r , d u p ă c e s e v o r f i î n c h e i a t .

T E A T R U L R E G I N A M A R I A : „ F A M I L I A C A R S O N " D E S T . J O H N E R V I N É , T R A U . D E D R A . G O Ş P R O T O P O P f c S C U . R E G I A

L Ş A H I G H I A N

P i e s a t e a t r u l u i R e g i n a M a r i a e s t e o r e u ş i t ă î n s c e n a r e . I n t e ­r e s a n t ă , g â n d i t ă m a i c u s e a ­

m ă , e a n u fac© p a r t e d i n r e p e r - ^ . ""Miül f a c i l ş i c u r e n t a p r o a p e m a i p e t o a t e s c e n e l e b u c u r e ş t e -n e , c a r e a u s u o c e s in m a n e l e p u ­bl i c . S t a t i c ă , n i m i c n u s e î n t â m ­p l ă p e s c e n ă , e a n e f i i n d d e c â t o o g l i n d ă u n d e a n u m i t e f a p t e p e ­t r e c u t e i n a f a r ă s e r e f l e c t ă , a c ­ţ i u n e a e i r e d u c â n d u - s e la u n c o ­m e n t a r i u , p e m a r g i n e a r e a L taţii, p e r s o n a g u l e s e a d u n ă î n f a ţ a n o a s t r ă d o a r oa s ă r e a c ţ i o n e z e i n ­t e l e c t u a l a s u p r a e v e n i m e n t e l o r c e l e - a u î n c o n j u r a t , c â n d v a C o n f l i c t e l e s e d e s i a n ţ u e s c a i a r ă , u n d e v a u n d e n o i n u p u t e m a -j u n g e , ş i ш s e o f e r ă d o a r e r o i i î n l i n i ş t e a c ă m i n u l u i , d i s c u t â n d ş i

h o t â r î n d l u ă r i d e a t i t u d i n i p e n ­i i u a l t e e ş i r i . A m p u t e a a s e m ă ­n a a c e s t j o c c u o p r i v i r e î n ă u n ­t r u l c r e e r u l u i î n t i m p c e f a p t e m a r i s e p e t r e c . O p r i v i r e c a r e n e p o a r t ă i n t a i n e l e e i a b o r a ţ . i l o r lu i , c e f o r m e a z ă l o g i c a h o t ă r î -riiiOr u l t e r i o a r e . D e a c e e a p i e s a n u a r e p u t i n ţ a s ă s e i m p u n ă p u ­b l i c u l u i î n m o d o p t i m . î n c ă r c a ­tă d e u n d i a l o g n u a r a r e o r i s p i -

Noţiuni de artă dramatică Lecţia Vl-a—

» d e V . M A X I M I L I A N

n o s , p e n t r i f ^ c e i c e s u n t d i s p u ş i s ă a s i s t e l a u n s p e c t a c o l d e a r t ă ş i p e d e a s u p r a inte l l igent , e a f o r ­m e a z ă o r e a l ă d e l e c t a r e ş i o p r e ţ i o a s ă c o n t r i b u ţ i e l a c u n o ş ­t i n ţ e l e c e p u t e m f a c e a s u p r a s p i ­ritului, h u m o r u l u i şi m o r a l e i p r i ­v i t e d e e n g i e j i i m o d e r n i .

F a m i l i a C a r s o n , d a c ă s'a b u c u ­r a t i n ţ a r a e i d e b a ş t i n ă d e a c e ­l a ş s u c c e s d e o a r e s e v o r b e ş t e î n r â n d u r i l e p r o g r a m u l u i , n e p o a t e d a o d o v a d ă s i g u r ă d e s u p e r i o r i t a ­t e a i n t e l e c t u a l ă a a p u s u l u i . C â t d e î n d e p ă r t a t e s u n t , d e a c e a s t a p i e s ă , r e p r e z e n t a ţ i i l e u ş u r u t e o e , c h i a r b u n e şi r e u ş i t e d e - a r f i , c u c a r e n e - a m o b . ş n u i t i n u l t i m a

v r e m e , d o a r diin l e n e a d e a g â n d i . I n d o l e n ţ ă ori n e p r i c e p e r e , î n

o r i c e c a z l i p s ă d e p r e g ă t i r e p e n -t i u a d â n c i r e a o p e r i l o r d e g r e a e l a b o r a ţ i e , f o r m e a z ă î n p u b l i c u l n o s t r u u n sp ir i t r e f r a c t a r i m o r a n u m i t e s p e c t a c o l e ,

A r fii m â h n u t o r c a — F a m i l i a G a r s o n — s a i n t r e î n a c e a s t ă c a ­t e g o r i e .

P e l â n g ă s c h i ţ a t e l e c a l i t ă ţ i , c e l e p u t e m socioti a l e a u t o r u l u i , p i e ­sa d e s e r i o a s ă f a c t u r ă a t e a t r u l u i R e g i n a M a r i a , s e m a i b u c u r ă d a o e x c e l e n t a i n t e r p r e t a r e m e n i t ă l a r â n d u l e i s ă a t r a g ă i n t e r e s u l . D - n a L u c i a S U i r d z a - B u l a n d r a , и ш " о r o u ş j t a f o r m a d e j o c a î n ­t r u c h i p a t c u f o a r t e m u l t e a b . l i -l ă ţ i u n ro l i m p o r t a n t a l c a r i e r e i s a l e , i s b u t i n d s ă m o d u l e z e s e n t i ­m e n t e v a r i a t a , c u o g a m ă v a s t ă d e interpretări: . L â n g ă domti i ia -sa , î n t r ' u n ro l tot a t â t d e p r i n c i ­pali, s'a r e m a r c a t d. T o n y B u ­l a n d r a , p r i c e p u t ş i a t e n t la î n ­j g h e b a r e a cât m a i d e s ă v â r ş i t ă a i i i a ş t e i c e i s e i m p u s e s e .

P e l â n g ă a c e ş t i d o i i n t e r p r e ţ i p r i n c i p a l i car i d u c a p r o a p e î n ­t r e a g a p . e s ă , s 'au p e r i n d a t p r i n f a ţ a n o a s t r ă , d - n e l e M a r i e t t a S a -d o v a , d e a l e căre i c a l i t ă ţ i s c e n i c e n u n e - a m î n d o i t n i c i o d a t ă , i s b u ­t i n d ş i d e a s t ă d a t ă s ă s e i m p u n ă c u f i n e ţ e ş i o u g r a ţ i e — n e - a m r e a m i n t i t r e u ş i t a r e p r e z e n t a ţ i e a

M e d a l i o n u l u i — P u i a I o n e s c u , r e ­v e n i r e p e s c e n ă p l i n ă d e t a l e n t ş i d e p r i c e p e r e a i t i s t i c ă , n u g r e ş i m o p i n â n d că j o c u l d o m n i e i s a l e a f o s t u n u l d i n t r e c e l e m a i r e u ş i t e a l e î n t r e g e i p i e s e , V i r g i n i a C o l -b e r t i şi T e o d o r u , p r e c u m şi d-niiii S t o r i n , e x t r a o r d i n a r d e b i n e î n c r e a ţ i a e p i s c o p u l u i u n u i o r a ş e n ­g lez , F i n ţ i , î n c ă o d a t ă î n t r ' u n r o l

c a r e - 1 l a n s e a z ă c a p e u n i n t e r ­p r e t c u v i i t o r d e s c h i s .

P i e s ă c a r e f o r m e a z ă u n m e d i u p r i e l n i c j o c u l u i l a r g a l i n t e r p r e ­ţ i lor , n u p o a t e d e c â t î n s e m n a u n n e p r e ţ u i t a p o r t d o b â n d i t p e t e r e n a r t i s t i c .

P r i n vorbirea ritmică s e î n ţ e ­l e g e r e s p e c t a r e a r . t o i u l u i i n c a r e s e d e s f ă ş o a r ă i d e i l e c u p r . n s c i n c u v i n t e .

Ţ i n â n d s e a m a d e c e l e z e c e s e m n e d e p u n c t u a ţ i e , ş t i m d o a r u n d e s ă n e o p r i m , u n d e s a r e s p i ­ram,, e tc . P e n t r u g ă s i r e a r u m u l u i u n e i b u c ă ţ i i n p r o z a s a u i n v e r ­s u r i p u n c t u a ţ i a , c a r e n e e c u n o s ­cută , n u n e e s t e î n d e a j u n s . I n m u z i c ă d e p i l d ă s u n t л к і . с а и -u n i p r e c i s e , c o n t r o i a b . i a c u m e ­t r o n o m u l , c u a j u t o r u l c ă r o r a e x e ­c u t a n t u l u n e i c o m p o z i ţ i i m u z i c a ­le , p o a t e d e d u c e c a n d s ă c r e a s c ă 41 s a d e s u r e a s c ă s u n e t u l n o t e l o r d i n t r ' u n p a s a j , c â n d s ă - l c a n t o n ia i r a r s a u m a i r e p e d e a c e s t y u s a j , e t c . A c e s t e n u a n ţ e , a c t o ­r u l t r e b u i e s ă ş i l e d e s c o p e r e s i n ­g u r , a u t o r u l n a r e m i j l o a c e s ă i ie i n d i c e . D e a c e e a i n t e r p r e t a r e a u n e i c o m p o z . ţ i i m u z i c a l e d s p i n -d e — c u e x c e p ţ i a mâinilor m a e ş ­tri — d e r e s p e c t a r e a e x a c t a a i n ­d i c a ţ i i l o r p r e v ă z u t e î n p a r t i t u r a m u z i c a l ă d a c ă t r e c o m p o z i t o r ; p e c â t ă v r e m e , în vorbire, i n t e r p r e ­t a r e a r i t m i c ă d e p . n d a d a i n t e l i ­g e n ţ a ş i t a l e n t u l actoruLui. E a e i l e l ă s a t ă l a i n s p i r a ţ i a a c e s t u . a . T o t u ş i s f a t u l p r o i e s o r u l u i , î n c e f e l e l e v u l , s ă p o a t ă d e s c o p e r i a -c e s t r i t m , e s t e d e m a r e l o l o s la î n c e p u t u l c u r s u r i l o r C o n s e r v a t o -ruiluii

P e n t r u e x e r c i ţ i u l v o r b i r i i r i t ­m i c e a v e m î n l i t e r a t u r a n o a s t r ă n e n u m ă r a t a b u c ă ţ i m a i a l e s î n v e r s u r i . V o i c i ta d o a r c â t e v a : .IVLhnea ş i B a b a " d e B o h n t i n e a -

ruu, „ A c c e l e r a t u l " d e T o p â r c e a r . u , „ T e m a A i i m o ş " , „ G r u i a " ş i a -p r o a p e t o a t e b a l a d e l e p o p u l a r e .

I-'nn vorbirea expresiva s e i n -ţ e i e g e p u t e r e a s a u d a r u l c e a r e c i n e v a d e a s e e m o ţ i o n a , e m o ­ţ i o n â n d a s t f e l ş i p e u n a l tu l , i o -l o s i n d u - s a p e n t r u a c e a s t a , da c e l e d o u ă f e l u r i d e v o r b i r e d e m a i s u s , c â t ş i d e : m . m i c â .

S ă l u ă m u n e x e m p l u : „Mă duc, că stand aicea, de ras mă prăpă­desc".

C u v i n t e l e a c e s t e a v o r s ă n e c r e i e z e o irniagine : a c e e a a u -n e i p e r s o a n e c a r e s e r id i că d e p e u n s c a u n ş i v r e a să p l e c e , f i i n d ­că e s t e c u p r i n s a d e u n r â s a t â t d e p u t e r n i c , î n c â t î i e t e a m ă să n u i s e f a c ă r ă u . A c e a s t ă i m a g i n e î n s ă , n'ar p u t e a s ă a p a r ă n u m a i a m a n u n ţ a r e a c u v i n t e l o r , d a c ă c e l c a r e l e - a r ros t i n u ş i - a r p r o ­d u c e s . n g u r , d i s p o z i ţ i a d e r â s c u -

d e e x p r e s i e c a r e s e r v e s c l a e x ­t e r i o r i z a r e a e m o ţ i i l o r . F ă r ă a -c e a s t ă î n s u ş i r e a a a t o r u l u i , n i c i o e m o ţ i e n u s'air p u t a a t r a n s m i t e u n e i a l t e p e r s o a n e . D e a c e e a „ m i m i c a " c o n s t i t u e baza m e ş t e ş u ­g u l u i a c t o r i c e s c ş i c h e i a p o r ţ i l o r d e i n t r a r e în t e a t r u .

A s u p r a a c e s t e i î n s u ş i r i a r t r e ­b u i s a s t ă r u i m m a i m u l t . N u n u ­m a i i m n d c ă e s t e a b s o l u t i n d i s ­p e n s a b i l ă m e s e r i e i n o a s t r e , d a r m a i c u s e a m ă , f i i n d c ă m i j l o c u l a c e s t a d e e x p r e s i v i t a t e e s t e a d e ­v ă r a t u l a p o r t p e c a r e a c t o r u l î - l a d u c e l i t e r a t u r i i d r a m a t i c e Mi­m i c a d e t i n e ş t e u t i l i t a t e a m e s e n e i d e a c t o r ş i s p e c i a l i t a t e a a -c e s t u i a .

O b s e r v a ţ i i d a p h y s i o g n o n ü e ş i d e m i m i c a , b a z a t e p e t c c o i . l e lu i A r i s t o t e l s a u f ă c u t î n c ă d m 1586 d e c ă t r e G i o v a n n i B a t t i S t a P o r t a . D e s e n e l e r a m a s e d e l à b e B r u n , p . c t o r u l r e g e i u i L u d o v i c a i A . l v - i e a , s u n t i a r ă ş i o b u n a d o ­v a d a c ă p n y s i o g n o m i a ş i r m m i o a , surit veau p . e o e u p a r i a i e m e ­d i c i l o r şi a i u ş a ' - o r . O b s e r v a ţ i i l e i n s ă p e c a r e s e s p r i j i n ă s t u d i u l

D i n a c e s t f e l d e î m p ă r ţ e a l ă e m i ş c ă r i l o r s e p o a t e d e d u c e c ă p i i m u l g r u p , p r i n a c ţ i u n e a c e o елеі -c i ta a s u p r a o r g a u i s i n u i u i , i n ­t e n s i f i c ă v i a ţ a ; î n v r e m e c e m i ş ­c ă r i l e c u p r i n s a i n g r u p u i c e i d c - a l d u i e a , o s i a u e s e

C u y e r е л о щ р і Ц і с а a c e a s t a : o b u c u r i e m a n e u a p . i d a s e e x p r i ­m a c u an i / j e i e i n a i n n d . c a i e i n sua, uiiuii d i n p i u o a i e ü e a s e m e -

Rolurile interpretate dealungul unei cariere influenţează structura

sufletească a actorului? R ă s p u n d azi.: L u c i a S t ü r z a f lu id m a g n e ţ i ; ca ş i a t u n c i c â n d

B u l a n d r a , D i d a S o l o m o n C a l l i - s e g ă s e ş t e p e s c e n ă . Pro f i t d e a -ces t p r i l e j şi s t a b i l i n d u n s c u r t i n t e i m e z z o , î n t r e b :

L A T E A T R U L R E G I N A M A R I A л , . , J . , „ „ — , ,V ia ţa d - v o a s t r ă s u f l e t e a s c a

P e d - n a L u c i a S t ü r z a B u l a n - e i n f l u e n ţ a t ă d e r o l u r i l e p e c a r e d r a , o g ă s e s c î n c a b i n ă s t â n d l c Ju"*! 1 ' ' nonsailamt p e - o c a n a p e a şi a ş t e p - — „ D i m p o t r i v ă . C r e d m a i d e t â n d u - ş i î n r ă s f ă ţ u l u n e i a t i t u - g r a b ă că e u i n f l u e n ţ e z r o l u r i l e cuini d e ouirtizană, i n t r a r e a în d u p ă v i a ţ a m e a s u t l e t e a s c â , da

o n u m e ş t e 'i ' issié, p e c a r e C u y e r s c e n ă . a c e e a m u l t e d .n e l e , car i s u n t şi-ui « л р л и а , r i e t i i n a p r e a O c ^ i - C u p r i m u i p a s î n a i n t a t î n c e r c m a i a p r o a p e d e m i n e , l e i n t e r -

^ te d e teor -a l u i D a r w u i , a u i c â : 0 f r â n t u r ă d e c l i p ă s e n z a ţ i a a - p i e t e z e u m u l t r e a l i s m Urni s p u n _,e_ l a f e l n e m a n i f e s t a m i n f a ţ a u n u i c e e a c i u d a t ă p e c a r e o a i c a n d t e a t u n c i că j o c b i n e , e u i n s ă t r ă i e s c

o b i e c t p e c a r e w e m s a - i p o s e - t r e z e ş t i d i n t r ' o d a t ă î n a i t l o c r o l u r i l e nu le joc. V o r b e s c d e r o ­d a m : ínrtúidem m â i n i l e s p r e e l , d e c â t î n a c e l a î n c a r e a i fi dor i t , iur i c o v â r ş i t o a r e , n u d e a c e l e a v r e m s a m e r g e m s p r e e l , u i í s c h . - M'a c u p r i n s u n f u l g e r d e l u - c o n v e n ţ i o n a l e , p e cari i e n i t e r -d e m oiehu s a - i v ^ d s m c â t m a i m i n ă ca ş i c â n d a ş i fi i n t r a t î n p r e t e z c u m e ş t e ş u g u l a c t o r i c e s c , b ine , v r e m sâ-il m â n e a m d a c ă s e j o c u l c i u d a t a zec i d e r e f l e c t o a r e .

D - n a L u c i a S t ü r z a B u l a n d r a ,

u . a u i i u e s a s c n u i c e , m u c i i n m a c h i ş i A . P o p p M a r ţ i a n , i j u i i a n s e r i d i c a ş i e i a U u g a u i l üjji-iinceuele ş i l a c a n d ca o e n u s á s c a e s c i i . u a c a t n u i m u l t , m u ş -cii i i uu.a-i . iuui d e a s c i i i c i i e a m -t u i z a i i d u - s e r . d . c a b u z a s u p e r i ­o a r a , i a s a u d s a s e Vada і ы ц і і . E s i e l euu i t i ţ a d e exti'iaere. (Juin

p c a t e " . Es te o r i g i n a e x p r e s i e i b u - . . . , . „ c u r i e i d e m a i s u s , p r o v o c a t ă d e m l " a P f u t . _<» ° r e v e l a ţ i e . Era o e m o ţ i e n u m a i lurniina ! C a o zi î n s o r i t a

C i v i l i z a ţ i a î n s ă , p r i n s u b ţ i e r e a spji'ituiiuii ş i d e c . ş i a і і ш і а і и ш n u a n ţ e l o r , a c o m p l i c a t a ş a d e m u . t e m o ţ i i l e , î n c â t e x p r e s i a lor i n a i a r a n e c e s i t a u n e o r i u n

— „ C e p r e f e r i n ţ e a v e ţ i î n c e e a ­c e p r i v e ş t e a l e g e r e a u n u i r o i ?

— „ P r e f e r r o l u r i l e d e o s e b i t e , d e v a r ă . Î m p l i n e a î n î n f ă ţ i ş a r e « l r i i e s и ш c o m u n , a c e l e i n cari

„ n u n u c e i " i n m o u s p e c i a l , s u n t a m e s t e c d e e x p r e s i i p r n i c i p a l e .

o a r m o n i e d e c u l o r i c a r e e l e c t r . -za . P u r t a o r o c h i e d e o n u a n ţ ă l i l a s ş t e r s , c a r e - i d a r e f l e x e d e p r o s p e ţ i m e şl d e t i n e r e ţ e . Och i i *|. a d e v ă r u r i rcu i , ro lur i d e U a n -b l e u p a s t e i î ş i î m b i n a u n o s t a l g i c

sa g ă s e s c n u n u m a i a l i n . t a ţ i s u -i l e t e ş t j , ci e a u m ar p u t e a t r a n ­s p u n e în tr 'o l u m e c u f r u m u s e ţ i

cn.ei.ea a l e lu i D u c h e n n e ş i D a r ­win, d a r m a i a l e s p ? a l e lu i G r a -tiu^et u'oDa;. 1-ioj.csorul g e r m a n P . d c r i t in t r a t a t u l s a u d e s p r e i m -m . c ă ş i P h y s i o g n o m i e ( ldööj d u c e m a i d e p a r t e a c e s t e o b s e r v a ţ i i î -i u s t r a a d t e o r i . i e s a i e , m m o d d e o s e b i t , c u c o m p o z i ţ i i l e c u n o s ­c u t e a l e m a r i l o r m a e ş t r i i n p i c ­t u r a ş i s c u l p t u r ă . Ce i ш n o i i n s a c a r i a u r e d u s t o a t e o o s e r -

D e p u d â : S u n t p e r s o a n e c a r e o b i ş n u i e s c s a - ş i v^ue U e g e U u m a ­r e sui>t u m e r u vestea, r i a i c u i i u u - i i n s u s . V o r b e s c z â m b i n d , d â n d c a p u i î n a p o i . A u t u a i i i i c a a c e a s t a d . u o i a : o o r ă z u i c i e , шсігеикге m s i n e , ş i uipsă d e gr i j i . Şi a c e a s t ă a u i u u i u e î ş i a r e o n g . i i a e i . U e s -l u l d e a n d - c a u m e r u v e s t e . , i n -s t . a m n a că c o s t u m u l e s t e l a r g şi c o m o d , c a s e s j n t e ь л і е . iw>ie

s i iguirare . D u p a u r m a o b i c e i u l u i m e u d e a a . e g e p i e s e l e i n c a r e joc , a n i p á U m u u n e o r . , p e n t r u că d e m u n e o n a m l o s t e v . t a i a d a L a x x ţ i u n i l e d e T e a t r e . P u o i i c u l i n s ă m a p r e f e r ă t o c m a i i n a c e s t e ro lur i s t i a n u ş i e u i e r ă m â n p e c â t p o t c r e d i n c i o a s ă .

v a ţ j i l e l o r n u m a i ş i m i i n i c ă , s u n t C u a r l e s A u o e r t , (al c a i u . t r a t a t a f o s t a d m i r a b i l t r a ­d u s d e c ă t r e d - n a A p r i l i a n a M e -cuanu; E d o u a r d C u y e r ş i ir*. T i s -s i e . i n t r e a c e ş t i a do i d i n u r m ă e x i s t ă o m a r e a p r o p i e r e . P r i m u l , pt ire c â - ş i s u s ţ i n e o b s e r v a ţ i i l e b a z a t p e i p o t e z a f o r m u l a t ă d e ca l

d e a l d o i l e a , ş i a m â n d o i d o v e d e s c n o u i ş i j u s t e o b s e r v a ţ i i .

A ş a d e p i l d ă T i s s i é î m p a r t e m i ­m i c a i n d o u ă f e l u r i . 1. M i m i c ă c u g e s t u r i — m i ş c ă r i — d e ex­tindere e x p r i m â n d : for ţa , b u c u ­ria, m u l ţ u m i r e a , Oiâcereai, o r g o ­l iu l , b i e s u m u l , r e v o l t a , i m b o l ­d u l , a c ţ i u n e a d e a f . r m a r e a o m u ­lu i î n l u p t a p u i t r u v i a ţ a , ş i Z M . m i c ă c u g e s t u r i — m i ş c ă r i —

r e f l e x e i é , c u s c â n t e i e r i l e a r a n v i a l e p a r u l u i . E r a f r u m o a s ă !

D u p a c e a m v o r b . t d e a p r o ­p i a t a p r e m i e r ă „ F a m i l i a C a r ­son", p e c a r e d - n a L . S. B u l a n ­d r a a c a r a c t e r i z a t - o ca p e o l u ­c r a r e d e s u p e r i o a r ă c o n c e p ţ i e d r a m a t i c ă , l u c r a r e i n c a r e s e î m ­bina ş i se d e s b a t t o a t e p r o b l e ­m e l e d e o r d i n Joc ia l ş i d e s p r e c a r e a r e c o n v i n g e r e a c ă v a t i u n c l i p a î n care s'a r id ica t c o r t i n a , m a r e s u c c e s , a m t r e c u t m a i d e - p u b l i c u l n u m a i e x i s t a , a l t f e l n u p a r t e c u î n t r e b ă r i l e : n v a ş i p u t e a i d e n u l i c a c u r o i u l şi

— „ C e i n f l u e n ţ e p r i m i ţ i d e l à «Şi fi m e r e u p r e o c u p a t ă d e e l . r o l u r i l e p e c a r e l e j u c a ţ i ? A r fi s u f i c i e n t ă o s . n g u r ă d i -

— „ I n g e n e r a l s e f a c e o t r a n s - s t r a c ţ i e d e f e t u l a c e s t a ş i n'aşi m d u - l e e x p r e s i a j u s t ă , s u n t d e - í u z i e m t r e p e r s o i l d i i t a t e a го1иші m a i p u t e a fi î n ro l .

~ ş i p e r s o n a l i t a t e a a c t o r u l u i . A c - D e a c e e a n u ' m l P l a c e s ă P r l "

— „ C â n d v ă g ă s i ţ i î n s c e n ă f a ­c e ţ i s a u n u a b s t r a c ţ i e d e p u b l i c ?

— „ A b s o l u t . P e n t r u m . n e , d i n

n u m a i l a c o n i i a s i u i o m u i u i c ă r u i a i s e spur .e m s e n s f i g u r a t : „ î l c a m s u i i n g e c o r s e t u l ' — e c a m s u a m -torai . Asemen-aa a t i t u d i n i n e ş t i -

seuri g r e ş i t i n t r e u u u i ţ a t e l a c a n d d u i p e r s o n a g i u l p e c a r e - i j o a c a a c t o r u l , o u p e r s o n a j a n t i p a t i c , c o n t r a r d e c u m ar i i t r e b u i t s ă L e .

D e a c e e a s t u d i u l m i m i c e i ax t r e b u i să s e i a c a n u m a i d i n a -c e s t p u n c t d e v e d e r e , a d i c ă : c u ­n o a ş t e r e a e x a c t ă a o r . g i n e i , a a -t i tucünuor ş i î n t r e b u i n ţ a r e a lor j u s t ă p e s c e n ă .

P r o f e s o r u l c u c u n o ş t i n ţ e l e ş i e x p e r i e n ţ a s a v a î n v ă ţ a a p o i p e e l e v „ d o z a r e a " p u t e r h iu i d e e x

toru l a d u c e c e v a d . n p e r s o n a l i t a ­t e a lu i — d e ş i n 'ar t r e b u i — şi î n t i m p u l j o c u l u i se p r o d u c e u n f e l d e c o n f u z i e . N u s e p o a l e f a c e c o m p i e t abstracţLe d e t i i n ţ a ta, or i c â t d e m u i t n e - a m strădui noii, e f o a r t e g r e u s ă s t a b i l i m , s ă p r o d u c e m o d e t a ş a r e c o m p l e t ă d e c e e a c e s u n t e m no i . P e n t r u că a c t o r u l s e a i a t u r ă r o l u l u i p e c a ­r e - 1 a r e d e i n t e r p r e t a t , c ă r u i a t r e b u i e s ă - i d e a f i in ţă , c u to t

d u r e r e a , u m i l i n ţ a , p r e g e t u l , a d o - s p u s b e o n a r d o d a V i n e i — p r o -raţ ia , o d i h n a , s c ă d e r e a a f i r m ă r i i l e s o r u l i n d e p l i m n d u - ş i a s t f e l r o -o m u i u i î n l u p t a p e n t r u v i a ţ a . ' u l s ă u d e m o d e i a i o r .

p r i n s ă î n ide ia p o e t u l u i . A c e a s t ă d e flexiune, e x p r i m â n d o b o s e a l a , m e r g e p o s i b i l u l î n a r t ă " — a d i s p o z i ţ i e v a o r d o n a a p o i p r i n p r o c e d e u l d e c a r e a m v o r b i t — c r é e r ş i n c d u l v i t a l — ca î n t r e a ­g a luc i tă a v o r b i t o r u l u i , o u t o a t e m i j l o a c e l e ei d e e x p r e s i e , s ă m t r e n u m a i d e c â t î n f u n c ţ i e . N u m a i i n f e l u l a c e s t a r â s u l v a p u t e a fi c o m u n i c a t a u d i t o r i l o r .

D a r c e f e l da e x p r e s i e e s t e a -c e e a c a r e p o a t e f a : e p o s i b i l ă c o ­m u n i c a r e a r â s u l u i î n m o d s i g u r ? „ H o h o t u l " n u e s t e d e a j u n s . N o i ş t i m , că c i n e v a p o a t e sa r â d ă ş i „pe î n f u n d a t ă " . Or i î n r â s u l spas­modic, c u m e c e l d i n v e r s u l c i ­tat — m a i g r e u d a e x p r i m a t d e -f â t or i ce a l t r â s — o b s e r v ă m că „ h o h o t u l v o c i " e s t e î n t o v ă r ă ş i t şi d e o c o n t r a c t a r e p u t e r n i c ă a m u ş c h i l o r c o r p u l u i , d e o d e p l a ­s a r e a m a x i l a r e l o r — s e s p u n e d o a r : a m r â s d e m ă d o r f ă l c i l e ! — m â i n i l e a p a s ă s t o m a c u l — n u s e s p u n e : m ă d o a r e s t o m a c u l d e

p r i m a r e , învăţaouiră c u a j u t o r u l b a g a j u l lu i d e e x p e r i e n ţ ă , î l p ă

c ă r e i a v a ş t i „ p â n ă l a c e p u n o t

C A P I T O L : M o c i r l a

A c e a s t ă r e c e n t ă p e l i c u l ă f r a n ­c e z a c u p r i n d e t o a t e e l e m e ? i t e l e de succes ale unui jilm. Astjel, nu lipseşte idila dintre un tânăr

— c u o mască, amtintinău-ni-l pe Charles Laugnton — şi Françoise Rosay sunt aamirabili, Gaby Suva ne-o aminteşte — doar d u p ă î n j ă -ţişare — p e Dániellé Darieux, iar Paul Cambo are un râs piţigăiat,

v e s c î n a i n t e a s p e c t a c o l u l u i , pr in o c h i u l pairdelei d e t e a m ă ca n u c u m v a p r e z e n ţ a v r e u n e i c u n o ­ş t i n ţ e î n s a l ă s ă m ă i n f l u e n ţ e z e s a u s ă m ă i n d i s p u n ă .

S e m t â m p . ă u n e o r i şi a ş a ce^a. . .

T U R N E U L C U „ S C R I S O A R E A P l L K D L ' l A "

a f ă c u t oa p e f i g u r a d - l u i P o p p M a r ţ i a n , sa cuteşti ca în tr o caute d e s c i n s a , i n l r a d e v ă r , c e r â i : d u - i iămuriiri „ c o n u l i ' ân ieă" , î m i v o r -

brunde c u p u t e r e a i u i d e i n t e l i - b e ş t e ou s a t i s f a c ţ i e ş i c c i n v . n -g e n ţ ă , c u sens ib -d i ta tea i u l O b - g e r e . s e r v a ţ i a a s u p r a v i e ţ i i , t i p u r i l e — „ A m o b ţ i n u t u n s u c e a s p l i n , v ă z u t e ş i s t u d i a t e c o n s t i t u . a u n tota l ş i e o m a r e m u i ţ u m u - e m o -a m e s t e c c u s u f i e t u i lu i şd d i n a - iauâ p e n t r u m i n e . c e s t a m e s t e c , d . n a c e s t s u f l e t î m - — „N u m a i m o r a l ă ? î n d r ă z n e s c b o g ă ţ i t r ă s a r e c r e a ţ i a . e u s ă î n t r e b .

— „ N u ! Ş i a l t f e l b i n e î n ţ e l e s . — „ C â n d v ă a f l a ţ i î n s c e n ă f a - P r i v i i i i e d - lu i M a r ţ . a n , m ă i ă -

c e ţ i s a u n u a b s t r a c ţ i e d e p u b l i c ? n i u r e s c că î n s u f l e t s e g ă s e s c ş i a l t e r e z e r v e d e m u l ţ u m i r e , p o a t e

— „ N u f a c a b s t r a c ţ i e d e p u - m u l t m a i m^ri d e c â t c e l e m á r -bl i c . J o c c a s ă - i e m o ţ i o n e z , c a tur i s i t e . T r e c a p o . la c e e a c e m ă s ă - i i n t e r e s e z , t r e b u i e s a - l f a c s ă m t e r e s a p e m i n e ş i î n t r e b : t r a . a s c a o d a t ă c u m i n e , sa u i t e — „ i n ce m ă s u r ă p o a t e fi i n ­şi e l d e c e e a c e e s t e , a ş a c u m uJt f l u e n ţ a t a c t o r u l d s i c - a i i . i e p e şi e u a c t o r p e r s j . i a i i t a t e a m e a care l e j o a c a : U c a t e ti î n t r a d e -c â n d i n t r u î n scenă . A c t o r u l , sa v a r m n u e n ţ a t d e p r o p r i i l e lu i s t r ă d u i e s ă - ş i r id ica p u o h c u i la p i a s m u i r . , a c t e d e v o i n ţ a '! e m o ţ i a p e c a r e a u t o r u l v r e a s'o — „ N u ! O c r e a ţ i e a c t o r i c e a s c ă

s u b l o c o t e n e n t de marină şi o fată c u c a r e n u ш împăcăm ' deloc. P , r o v o a f 5 : R o l x  I J o s t m . e d e a

s l u j : a t a t p e a u t o r c a t ş i p e sipeotator. D a r , p e n t r u a r e u ş i , e n e c e s a r s ă c u n o a ş t e m î n c e m â -

a t a t a r a s ; iar d i n p r i c i n a r e s p i r a ţ i e i p u t e r n i c e c o a s t e l e s e d e p l a s e a z ă — a m r â s d e m ă d e r şElele.

V e r s u l d e m a i s u s : „ M ă d u c , c ă c i s t â n d a i c e a d e r â s m ă p r ă ­p ă d e s c " , l - a m l u a t î n t r ' a d i n s ca e x e m p l u , d e o a r e c e c o n ţ i n e o e -n i o ţ i e c o m p l i c a t ă : d e b u c u r i e şi d e d u r e r e . N e t r e b u i e ş t e d a r o e x p r e s i e î n a c e l a ş s e n s , c e n u s'ar p u t e a f a c e n u m a i p r i n c u -\ in t e .

U r m â n d a s t f e l d r u m u l p e c a r e 6 m p o r n i t , a m a j u n s la p a r t e a c e a m a i i m p o r t a n t ă a vorbirii expresive şi o a r e s e c h i a m ă : mi-

p e care împrejurările o vor j a c e Domnişoarele, poate că sunt, la un monint dat să alunece pe i n s ă de altă părre, p a n t a decăderii.

Filmele franceze s'au obişnuit C A R L T O N : I n v i t a ţ i e l a f e r i c i r e s u r a s a P a l u l s t a b i l i î n ţ e l e g e r e a să n e prezinte şi acei gen de oa- î n t r e n o i , s u f l u l d e c o m u n i c a t i v i -meni cari, cu t o a t e p a c a t e l e lor, Un film cu Irene Dunne în- l a t e . E d r e p t , n u m â i n t e r e s e a z ă au un laeal frumos pentru care seamnâ întotdeauna pentru cine- i n d i v i d u l d . n sa lă , n i m e n i i n ar jace orice sacrijiciu. fiii, o delectare. Şi aceasta, cu d u p îzo-at , ci p u b l i c u l i n m a s ă .

Nu lipseşte acest contrast nici toatecă I. D. nu este ceeace se i a c a n d l e g ă t u r a c u c e l e d e m a i d i n f i l m u l d e l à C a p i t o l : a r t i s t a p o a t e numi o femee frumoasă, s u s p o t s p u n e c ă la î n c e p u t u l c a ­ete varieteu, pana ae păcate, are care să umple o sală întreagă cu r - e r e l m e i e e r a m t e r o r i z a t ă d e t o r u l u i V un jiu pentru care e dispusă să bărbaţi. g â n d u l c a n u c u m v a v r e o c u - — „ i n e s e n ţ ă , p e o b s e r v a ţ i e ş i faca orice. JMi s e p a r e c ă n e repetăm, n o ş t i n ţ ă d i n s a l ă s ă s p u n ă v ă z â n - s i m u l a r e , i n l i e c a r e r o l n e i n -

C o n f l i c t u l fiind deci destul de când spunem că femeea asta, ju- d u - m ă î n s c e n ă . „ A ! A s t a - i l ă ţ i s e m c u u n s u l i é t d e i m p r u -b a n a l u a t , r e g i s o r u l n'a insistat când, devine frumoasă. Chipul ei L u c i e , .uiite-o p e L u c i e !... С е е а с э mut. E v o r b a dec i s ă o b s e r v a m p r e a mult a s u p r a lut. S'a abuzat, n j - [ aminteşte, de altfel, pe al Ш a r ü î n s e m n a t p e n t r u m . n e că cat mai muU, să UitULm r e s t u l ş i î n s c h i m b , prezentăndu-se în Lil Dagover. e u a m r ă m a s t o t e u , c ă p e r s o n a - s ă redăm c ă i m a i b ina s e m n e l e p r e a m u l t e s c e n e viaţa de noapte

e s t e i n a i n t e d e toa te , o p e r ă d e c o n t r o l i u c . d , d e d o s a j A c t o r u l a b a n d o n a n d u - s e , se o b s e r v ă . C. e a -ţxke meie, a c t o r , s u n t p e n t r u m i n e u n j o c . C e l c a r e s u f e r ă i n ­f l u e n ţ a aaas t e i m a g u e s t e s p e c ­tatorul. P e n t r u ei j o c u l m e u e s t e o r e a l i t a t e . E l t r e b u i e s a c r e a d ă î n ea . S u f l e t u l l u i , da , v a fi o p a s t ă d e m o d e l a t î n f a ţ a c r e a ţ i e i a r t i s t i c e .

— „ P e c e s e s p r i j i n ă a r t a a c -

a Parisului, jilme.

cunoscută din *Pte in a c e s t j u m a r e drept parte- ü t a t e a m e a n u s 'a d e s p r i n s d e e x t e r i o a r e a . e c a r a c t e r e l o r şa s u a l t e n e r u n a c t o r p e c a r e a m d o r i ^ă-l m i n P î n m r » m p n t i i l incului că î n l a t e l o r c u c a r e n e î m b r ă c a m ir p e

vedem cât mai des : Fred Mac m i n e î n m o m e n t u l j o c u l u i , că î n v i a ţ ă ca şi î n s c e n ă m ă j o c p e f i e c a r e s e a r ă , o d a t ă c u c o s t u m u l

Ceeace ridică filmul este însă Murray. Este unul dintre puţinii m i n e . D e a c e e a s p u n c ă a c t o r u l l u a t d e I a g a i d e i 1 û b a

V I C T O R P O P E S C U mică, a d i c ă t o t a l i t a t e a m i ş c ă r i l o r distribuţia în care Michel Simon juni-primi cari nu ţin neapărat t r e b l U i e

Cronica muz ica lă de ROMEO ALEXANDRESCU

poziţie pentru patru trompete „Au soir" Ue l ieorge Enescu, executată cu n e . Z i i n e şi discreţie de viori de elevi ai d-lui George Adamache, emerit virtuos al trompetei, nocturnele de substanţial şi st i l izat modernism ale d-lui D.nu Lipatti, strălucit interpretate de autor, pot arăta de sigur că muzica romà-

GIORGIO CIOMPI. — Vigurosul ti- Temperament meridional şi inteli neret muzical ital ian, ai cărui valoroşi gent filtrată şceală franceză, se întâi exponenţi de diferite ramuri, au fost nes* în chip deosebit de fericit în acest nească a înregistrat, cu concertul anun-urmăriţi cu mult interes şi viu apre- tânăr violonist i tal ian, al cărui talent ^ * n rândurile de faţă, un serios suc-ciaţi în numeroase din concertele delà şi-a început astfel timpuriu înflorirea, c e s « > ; ' noi, cont inuă să-şi tr imită peste hotare întrunind e lemente asigurătoare ale reprezentanţi neascultaţi încă, întărind unei valorificări categorice, mereu impresia că ne af lăm în faţa CONCERTUL SOCIETĂŢII COMPO-unei generaţii artistice excepţ ional de ZITORILOR ROMANI. — Seara de mu-bogate. D. Giorgio Ciompi, foarte tânăr z i c ă românească de cameră organizată violonist, a fost noul emisar ales, pen- la „Dalles" de societatea compozitori-

CULEGERILE F OPUL ARE ARMONI­ZATE „MUZA ROMANA" DE PROF.

C ALIS TRAT ŞOTROPA

s ă f i e c â t m a i p u ţ i n e l ş i — „ S u n t t o t u ş i a c t o r i c a r i d u ­s ă p a r ă frumoşi, pe ecran. Do- c â t m a i m u l t î n i n t e n ţ i a a u t o r u - P ă c e a u j u c a t d e e x e m p l u r e ­v a d ă : chipul lui t u m e f i a t din iu i , , , i u r i d e p r i m a m o r e z , r ă m â n i n idtimele scene. t e l u l lor d e a s e p u r t a , a e а v o r -

In acest film, care este brodat — „ C e g e n d e r o l u r i p r e f e r a ţ i ? bi , c u c e v a d i n c a r a c t e r i s t i c a a -p e o interesantă dar puţin cam сед>г ro iur i . banală temă, are un rol destul — „ T o t f e l u l d e ro lur i . T o t c e V l s e re с о а 1 е c a î n

d e i m p o r t a n t , u n copi l . e s t e i n t e r p r e t a r e a fiinţei o r n e - v i a t à , " a c t Ô r u l s e p o a r t ă a l t f e l D i n f e r i c i r e , n u s'a recurs la n e ş t i . î m i p l a c e s a î n t r u c h i p e z d e c a t c e l l a l ţ i o a m e m -, A ş a e s t e .

ajutorul unui „copil minune". Au r â n d p e r â n d f i i n ţ a d i n t o a t e c a - D a r e v o m a і ш і п а : d e piu-ui p r o -devenit p i t c ù i u o r t c o p i i i i n t e t i - t egormle s o c i a l e , s ă r a c ca ş i b o - i e s i o n a l p e care-n a r e t o a t ă l u -

g a t , b u n ca şi r ă u ; ou c â t v a r i e - m e a ş i c a r e s e m ă r g i n e ş t e la a -t a t e a d e ro lur i e m a i m a r e , c u n u n u te a u t o m a t i s m e e x t e r i o a r e , a t â t e m a i i n t e r e s a n t p e n t r u m i ­ne . F . i n d c ă v i a ţ a e s t e u n a m e s ­tec d e bum ş i d e rău , d e c o m i c şi t r a g i c ş i e u n u p o t r e d a d e c â t

g e n ţ i ca Shirley Temple.

A R O : E m i g r a n t a

Am fi dorit-o pe Edwige Feuil-lére în „Emigranta", la fel cum o văzuserăm în „Aventuriera" : t = t ă N ^ t ă ^_ p l i n ă d e haz şi de ceeace lumea ^ е е а с ^ e s t e v i a ţ a . N u e x i s t a ш

r , . , t o r m i b a t e m v i a ţ ă , d e a nuca m n u m e ş t e : s e x - a p p e a l . Regisorul t e a t r u . a vrut însă să realizeze în filmul său o mare dramă cu un subiect L A C A P S A ,

O nouă colecţie de o sută două zeci de cântece şi jocuri armonizate a fost

tru sporirea legăturilor artistice cu alte 1er, a cuprins, atat în majoritatea ce editată de d. praf. Cadastrât Şotrapa Cu ^e й г е Р ^ íoarte interesant şi cu popoare, întreprinsă de statul ital ian, lor înscrise în program cât şi în ţinuta feuiwiibe adnotări utile t'ipări'te în foi vo- 0 ^ i n ă a n a l i z ă a sentimentului, de î n t r e o f o s t ă a c t r i ţ ă ş i - o g a z e

Dintre toţi tinerii violonişti italieni generală a execuţiunilor, afirmări în- lamite separate, ceace uzurând răspân- t e a m ă - , 3 r a f ; ° — ^ » " 5 » !

ascultaţi , d. Giorgio Ciompi, deşi cu vă- semnate . direa lor, aduce şi un reai l serviciu cau-dite perspective de înaintare şi matu- Lucrarea care prin proporţii şi con- zei folclorului nostru, culegerile d-lui rizare yütoare, pare a fi de pe acum ţ inut a dominat concertul, a fost de si- profesor Şotropa scormonesc cu hărnicie cel mai rafinat în simţire muzicală ş g u r quartetul de coarde de Mihail Jora. holdele cântecului popular românesc şi în organizare tehnică. Scris cu măestrit condei, urzit pe idei extrag d i m ele exemplaire adesea emo-

Arcuşul d-sale subtil dar aderent, ştie muzicale în care vibrează o imsipiraţie ţ ionante prin seva şi farmecul ce cu-să evoce cu tact şi sensibi l i tate aleasă vie, ageră şi caldă, quartetul de Jora prind în muzica lor şi prin tâlcul, sur- 0 i s n u i t . Partenerul ei joacă bine, î m b i e t o a r e , s e d e a p ă n ă a m i n t i r i , , > т . я я a r a w „ „ „ „ r

emoţia gândului muzical, feluritele va- este una din lucrările de fond ale mu- prinzător de adâncilt, nu odată, al poc- dar are gât de elefant şi chip de ж e v o c ă v i a ţ a d e d i n c o l o da h o - c h e s t i u n e e s t e o o r o b l t n ă c a r e lori expresive ale unui text, în acelaş zicei româneşti de cameră. ziei populare, î m p l e t i t e cu muzica. t aur . tar . P a r i s u l , e î n f ă ţ i ş a t d e d - n a d e s c h i d e ' o r i z o n t u r i m i î l t m a i timp cu spontanei tate de pornire şi cu' Quartetul Teodorescu i-a fost avân- Este de prisos, de sigur, de a mai lău- Nu e potrivit pentru roluri de C a l l i m a c h i c u o v i z i u n e d e h a l u - h , r g i t o r i z o n t u r i cari n u p o t fi c u -tivată înţelegere. Sunetul e ferit de as- ta t şi merituos interpret. da, iniţiativa atât de frumoasă a d-lui amorezi. Minunat şi original în c i n a t v o r b i n d d e t e a t r u , s e p r i n s e în c a d r u l s t r â m t al u n u i perităţi, şi comunică o siniceră căldură, Inte lectual i tatea sensibilă ale melo- Şotropa şi care presupune o amahroirôca a c e i a s t i m p , e s t e sfârşitul f i i - t r a n s f i g u r e a z ă ! C u v â n t u l c a p ă t ă s j m p l u i n t e r v i e w , iar mecanismul e desfăşurat cu elan şi diilor de Cremer, nuanţat redată de măsură de strădanie şi Ideai'ism, pe lângă m u l u i - a c e e a ş i for ţă , g e s t u l a c e e a ş i e x -în acelaş t imp cu gust remarcabil. d-ra Florica Popovici, admirabila com- toată c o m p e t o i t a necesară. TRAIAN LALESCU presie, f i i n ţ a ei întreagă a c e l a ş i ADRIANA KISELEFF

t a r ă d e s p r i n d f i g u r a s t r a n i e a S p e c t a t o r u l , d a c ă vine la înce- d - n e i D i d a S o l o m o n C a l l i m a c h i .

p u t u i filmului, e silit să-l urmă- s u f l u l c i u d a t d i n f i r e a a c e s t e i rească cu nervii încordaţi, dar, în airbiste, m ' a a t r a s î n t o t d e a u n a . acelaş timp, să facă şi o consta- C o m p l e c t e z c a r é - u l a b a n d o -tare : Edwige Feuillére, jucând n â n d u - m ă c â t ă v a v r e m e î n v e r -dramă, devine mult mai artificia- v a s p u m o a s ă a d - n e i C a l l i m a c h i . lă, pierzând din farmecul ei o- S e s t a b i l e ş t e o a t m o s f e r ă c a l d ă şi

u n f e l d e c a r t e d e v i z i t a l a c o m e i n d i c a t o a r e . M a i d e g r a b ă dac i , n u e s t e a ş a o m u l f i i n d c ă p r a c t i c ă a r t a t e a t r u l u i , d o m u l s'a f ă c u t a c t o r i u n d c ă a ş a e s t e e l .

— „ D a r , o m u l n u s e ' n t â m p l ă s ă p r e j u d i c i e z e p e a r t i s t ?

— „ D e s e o r i ! B u n e l e c r e a ţ i u n i a c t o r i c e ş t i c er o s e n s i b i l i t a t e n o ­b i l ă şi c o m p l e x ă , o f a m i l i a r i z a r e c u p r e o c u p ă r i l e s p i r i t u a l e , o d e -t i ş a r e d e m u l t e v u l g a r i t ă ţ i a l e v i e ţ i i . S l u j i t o r i i s c e n e i t r e b u i e s ă - ş i i m p u n ă , î n v e d e r e a p r o f e ­s i u n i i lor o n e c o n t e n . t ă r i d i c a r e a c o n d i ţ i e i lor o m e n e ş t i i D a r a s t a e t t e o a l t ă c h e s t i u n e .

D . P o p p M a r ţ i a n a r e d r e p ­ta te , î n t r ' a d e v ă r c m d i ţ i a o m e ­n e a s c ă a a c t o r u l u i e s t e o a l t ă

8 UNIVERSUt LITERAR 16 Martie 1940

L i t e r a t u r ă , a r t ă , i d e i . . . Primim următoarele:

D O M N U L E R E D A C T O R ,

C u m a r e s u r p r i z ă c i t e s c î n r e ­v i s t a „ P r e p o e m " , a m e s t e c a t n u -m e l e m e u , î n c a d r u l u n o r i n j u r i i a d r e s a t e r e v i s t e i „ U n i v e r s u l L i ­t e r a r " ş i u n o r a d i n c o l a b o r a ' o r i i ei . C u m e u n u î n ţ e l e g a s e m e n e a p r o c e d e e ş i a s e m e n e a m a n i f e s t ă r i s t r ă i n e d e F r u m o s , v ă f a c c u n o s ­c u t c ă p e n t r u s a t i s f a c ţ i a m e a p e r s o n a l ă , a m t r i m i s s c r i s o a r e a a l ă t u r a t ă conducer i i . r e v i s t e i . . P r e p o e m " .

R u g â n d u - v ă s ă p r i m i ţ i a s i g u ­r a r e a d e o s e b i t e i m e l e s t i m e , r ă ­m â n a l D v .

V I R G I L C A R I A N O P O L

D O M N I L O R ,

î n t r u c â t n u î n ţ e l e g p r o c e d e e l e u n o r c o l a b o r a t o r i ai r c v ' s i e i D v . , î n l e g ă t u r ă c u i n j u r i i l e c e s e a d u c m a i m u l t o r o o ' e g i a": m e i d e s c i s d e l à r e v i s t a . . U n i v e r s u l L i t erar" , p r o c e d e e s t r ă ' n e d e F r u m o s , b i n e ­v o i ţ i a l u a a c t c ă n u m ' a m a ş t e p ­t a t a ' u n c i c â n d a m p r i m i t s ă v ă f i u a b o n a t ş i c o l a b o r a t o r , s ă a l u ­n e c a ţ i p ; o p a n t ă s t r ă i n ă d e b u ­n e l e p r e o c u p ă r i l i t e r a r e .

F ă r ă a m a i r ă m â n e p e m a i d e ­p a r t e î n g r u p a r e a D v . , v ă s a l u t a ,

V I R G I L C A R I A N O P O L

C O C A F A R A G O

s c r i i t o a r e a de n e c o n t e s t a t e p o -s ib i l i tă i , n'a m a i p r i l e j u i t p o p a s c i t i tor i lor d e i a r o m a n u l „ S u n t f a t a lu i I o n G h e o r g h e A n t i m " .

S u n t e m b u c u r o ş i c ă p u t e m a -

n u n ţ a p e n t r u sfârşiltul l u n e i M a r ­t ie apar i ţ i a u n u i v o l u m d e n u ­v e l e : „ V U L T U R U L A L B A S T R U " î n e d i t u r a „ C u g e t a r e a " , — î n c a r e a u t o a r e a a s t r â n s r e a l i z ă r i l e u l t -rnl lor a n i .

N u m e l e şi t a l e n t u l c o l a b o r a t o a ­rei n o a s t r e f i ind c h e z ă ş i e p e n t r u c a l i t a t e a v o l u m u l u i , n u f a c e m a l t ­c e v a d e c â t s ă - i a n u n ţ ă m a p a r i ­ţ ia .

Ş E Z Ă T O A R E L A C O N S T A N Ţ A

î n t r ' o a t m o s f e r ă p r i e t e n e a s c ă şi î n ţ e l e g ă t o a r e , în z iua de 2 M a r t i e 1940, l a C o n s t a n ţ a , î n sa la „ T r a -nuliis" a a v u t loc o ş e z ă t o a r e l i te ­rară , î n t r e g i t ă d e u n rec i ta i dn d a n s a l d o a m n e i M a r c e l a A c s i n -t e a n u . Ş i - a u da t c o n c u r s u l poe ţ i : • I o n M n u l e s c u , V i r g i l C a r i a n o p o l , T r a ' a n L a l e s c u , N i c h i t a T o m s s c u , A l P o p - S c ă r l ş o r e a n u ş i G h . S ă l -c e a n u , — c a r e au c i t i t m u l t a-p l a u d a t e bucă i , d i n o p e r e l e l o r

D o a m n a M a r c e l a A c s i n t e a n u — d e l à O p e r a R o m â n ă — a p r i l e j u i t o c a l d ă m a n i f e s t a ţ i e d e s i m p a t i e — ca r ă s p l a t ă p e n t r u creaţii le p e c a r e l e - a a v u t , i n t e r p r e t â n d Prii d i n o p e r e şi o p e r e t e — c u m a f o s t : „ P a i a ţ e " d e L e o n c a v a l o , , K u o l e m a " d e S i b e l i u s — şi m s i m u l t e c o m p o z i ţ i i o r i g i n a l e p e m u ­z ică d e S a b i n D r ă g o i , B r e c L c e a n u , e tc .

F o s t u l p i a n i s t a l cur ţ i i R e g a l e , d. T e o d o r F u c h i a a c o m p a n i a t la p i a n şi a e x e c u t a t o „ R a p s o d i e r o m â n e a s c ă " c r e a ţ i e propr i e .

Ş e z ă t o a r e a , î !a c a r e a u p a r t i c i p a t t o a t e n o t a b i l i t ă ţ i l e o r a ş u l u i , în f r u n t e cu d. R e z i d e n t R e g a l T r a -i>an E r e m i ö G r i g o r e s c u , a fos t î n ­c u n u n a t ă d e u n a d e v ă r a t s u c c e s .

V I R G I L C A R I A N O P O L

D u p ă s u c c e s u l o b ţ i n u t c u v o l u ­m u l „Frunzişul toamnei mele", al p o e t u l u i Virgil Car.anopol, v o ­l u m c a r e s'a e p u i z a t i n c â t e v a l u n i , C o l e c ţ i a „Universul literar" a p u s s u b t i p a r u n n o u v o l u m d e v e r s u r i a l a c e s t u i t o t d e a u n a p r o a s p ă t poe t . N o u l v o l u m s e v a i n t i t u l a „Scară la cer" şi v a a-pare în C o l e c ţ i a „Universul lite­rar" l a s f â r ş i t u l l u n e i M a r t i e . D e o f a c t u r ă c u t o t u l o r i g i n a l ă , a-c e s t e n o u i p o e m e a l e lu i V i r g i l C a r i a n o p ] , v o r î n s e m n a u n p u n c t d e m a t u r i t a t e î n a c t i v i t a t e a lu i p o e t i c ă ,

T I T U M A I O R E S C U

I n v e d e r e a c e n t e n a r u l u i lu i T i t u M a i o r e s c u , F u n d a ţ i a p e n t r u L i t e r a t u r ă ş i A r t ă „ R e g e l e C a ­r o ! I I " a p r e g ă t i t d i n v r e m e o i m p u n ă t o a r e p r e z e n t a r e a v i e ţ i i şi a c t i v i t ă ţ i i m a r e l u i cr i t i c şi g â n d i t o r , r e a l i z a t ă ou d e o s e b i t e gri j i , în d o u ă c o m p a c t e v o l u m e , d e d. E. L o v i n e s c u .

„Titu Maiorescu" d e E. L o v i ­n e s c u , e o b i o g r a f i e şi u n s t u d i u a l a c t i v i t ă ţ i i p u b l i c e a c e l u i c o ­m e m o r a t d e u n ă z i — c u l t u r a l ă , l i t e rară , p o l i t i c ă , f i l o s o f i c ă — c u i n t e n ţ i a d e a o fer i c e t i t o r i l o r u n fe l d e „ e n c i c l o p e d i e m a i o r e s c i a -nă", p e baza t u t u r o r d a t e l o r c u ­n o s c u t e p â n ă a o u m .

D a t f i i n d s i t u a ţ i a p r o e m i n e n t ă d e scr i i tor , a a u t o r u l u i a c e s t e i l u c r ă r i e d e l à s i n e î n ţ e l e s că o -p e r a d - l u i E. L o v i n e s c u e d e o r ­d i n p u r l i t erar ş i cr i t i c ; e o e x ­p u n e r e e x t i n s ă la f a p t e e s e n ţ i a l e şi d e u n c a r a c t e r c u l t u r a l , s e m ­

n i f i c a t i v . M a i o r e s c u e r e c o n s t i ­tu i t î n p s i h o l o g i a lui . D a t e l e b i o ­g r a f i c e s e t o p e s c î n î n ţ e l e s u l s u ­p e r i o r a l u n e i c o n s t r u c ţ i i s u f l e ­t e ş t i . E l e s u n t dec i i n t e r p r e t a t e şi î n t r e b u i n ţ a t e î n t r ' u n s c o p d e ­t e r m i n a t d e c r e a ţ i e .

D u p ă c e a f i x a t s i n t e t i c a t â t e a po-rtrete m o r a l e , d e d a t a a c e a s t a d. E . L o v i n e s c u a c lăd i t p e c a l e a n a l i t i c ă — î n ai s ă u „Titu Ma­iorescu" — u n u l d i n c e l e m a i v a s t e p o r t r e t e c e s 'au î n c e r c a t la no i .

L A D M I S S A N D R E E S C U

V a a p a r e în „Colecţ'a Univer­sul Literar" v o l u m u l de n u v e l e al c o i a D o r a t o r u l u i n o s t r u L a d m i s s Andreescu, î n t i t u l a t s u g e s t i v „In ţara cerului". C a r t e a c u p r i n d e ş a s e n u v e l e , d i n t r e care p n m a l u a t ă d i n m e d i u l a t â t de t r e p i ­d a n t al s b u r ă t o r i l o r — a u t o r u l e s t e a v i a t o r — n e p u n e î n f a ţ a u n o r p r o b l e m e şi u n o r î n t â m p l ă r i a c ă r o r d e s f ă ş u r a r e şi d e s l e g ă r i o r i g n a l e n e a r a t ă m ă s u r a forţe : d e c r e a ţ i e a au toru lu i C e l e l a l t e c inc i n u v e l e : Zădărricie. Ochi de pisică, Alb ş i Negru, Diagnoză şi Fratele, c o m p l e t e a z ă f er i c i t a c e s t v o l u m d e s p r e al c ă r u i s u c c e s d e cr i tcă şi l ibrăr ie n u n e î n d o i m .

C a r t e a v a ii p r e z e n t a t ă într 'o a l e a s ă ţ h u t ă t e c h n i c ă , a v â n d o coper tă în culor i d e V o i n e s c u .

D I F E R E N Ţ I A L E L E D I V I N E

(Editura Fundaţ ie i pentru Li tera­tură şi Artă „REGELE CAROL II")

î n c e r c a r e a d e a i n t e g r a arta şi v a l o r i l e e s t e t i c e în tr 'o c o n c e p ţ i e m e t a f i z e ă , e s t e u n a d i n p r e o c u ­

p ă r i l e c o n s t a n t e — şi c e l e m a i s c u m p e — a le d - l u i L u c i a n B'laga, c a r e a r e u ş t în anii d i n u r m ă să n e dea o c o n c e p ţ i e o r i g i n a l ă ş i u n s i s t e m n o u d e f i lo so f i e a arte i .

C e t i t o r u l a v i z a t , c a r e a u r m ă ­ri t c u d e o s e b t fo los i n t e l e c t u a l l u c r ă r i l e d e p â n ă a c u m a l e s u b t i ­l u l u i n o s t r u g â n d i t o r , v a d e s l u ş i s u b s t a n ţ a u n o r cerce tăr i şi m a i a d â n c i î n a c e a s t ă d i r e c ţ i e î n n o u l v o l u m c e s e i n t i t u l e a z ă „Diferen­ţialele divine".

C o m p l e c t â n d u n e id lu d e m e d i ­t a ţ i e şi o f e r i n d o p e r s p e c t i v ă s i n ­te t ică , p l i n ă d e labor o a s e l u m i n i şi p r o f u n d e r e v e l a ţ i i , v o l u m u l „Diferenţialele divine" d e d. L u ­c i a n B l a g a v a a d u c e un s p o r f u n ­d a m e n t a l g â n d i r i i r o m â n e ş t i m o ­d e m e , î n s e m n â n d t o t o d a t ă o c o n -tr buţ-ie d e s e a m ă l a f i losof ia artei i n g e n e r e .

„Diferenţialele divine", d e d. Lucian Blaga, a fost p u s s u b t i ­par d e e d i t u r a F u n d a ţ i e i p e n t r u L i t e r a t u r ă şi A r t ă „Regeile Caro l II şi s e v a găsii l u n a a c e a s t a î n v i t r i n e l e l ibrăr i i l or .

L U C E A F Ă R U L

A a p ă r u t r e v i s t a „ L u c e a f ă r u l " , a n . V I , S e r i a I I , T i m i ş o a r a , M a r ­t i e ,a. c , c o l a b o r e a z ă : A u r e l C o s m a , D o r i a n G r o z d a n , P a v e l P. Befllu, G h . M o ţ i u , T r a i a n T o -pLioeanu, G r l g o r e B u g a r m , M i a М а г і а п - J a i l e ş , M a ü u B o g o e , A d a C r i n , I o n B . M u r e ş i a n u , V o l ­b u r ă P o i a n ă N ă s t u r a ş , G h . A t a -n a s i u , P e t r u S f e t c a , A. E. P e t s a -n u , N i c o l a e R u s u , M i r c e a Ş t e -f ă n e s c u . P a v e l B u t a n , P e t r u R e -z u ş , N B r â n z e a . V . P l u e r a ş . ş . a .

„ N O S T A L G I A P A R A D I S U L U I "

Domnul profesor Nichifor Crainic, directorul revistei „Gân­direa" şi animatorul curentului ortodoxist în cultura, noastră, a dat la iveală o nouă carte inti­tulată „Nostalgia paradisului". Tipărită în editura „Cugetarea", într'o aleasă haină technică. noua operă a d-lui profesor Crainic reprezintă quintesenţa gândirii acestui mare îndrumă­tor spiritual al atâtor generaţii. „Nostalgia paradisului" este o carte de adâncă gândire şi de vastă orientare spirituală. Apă­rută în preajma împlinirei vâr­stei de 50 ani a autorului ei. lu­crarea d-lui profesor Crainic poate fi socotită ca un punct cuilminant in activitatea cuatu-raiă-niaţională a d-lui profesor Crainic. Сагіза va fi pe piaţă peste câteva zile.

E S T U L

A apărut „Estul", revistă de afirmare românească, an. I., 3, Martie, 1940. Colaborează: C. Rădulescu-Motru, D. Iov, C. A-tanasiu, I. Coîfcache, C. Săndu-lcscu, I. Slavov, San% Aluta, P. Paulescu, VI. Gariorinali, I. Ne­gură, C. Dinuiescu.

A M I C U L T I N E R I M I I

„Amicul tinerimii" se nume­şte revista liceului „Tudor Vla-dimirescu", din Tg.-Jiu. Numă­rul ultim al publicaţiei (an. XII, serie nouă, Februactóe, 1940), a

a p ă T u t în condiţii speciale, îm­podobit festiv pentru jubileul de 50 de a n i al şcolii. Paginile „Amioujlui ' tmeómii'f cuprinde, cu prilejul jubileului, o bogată şi interesantă documentaţie a-supra învăţământului secundar desfăşurat timp de 5 decendi. în Tg. Jiu.

F Â N T Â N I L E T Ă C E R I I

Peste câteva zile va apare în colecţia „Universul Literar" vo­lumul de poezii F â n t â n i l e t ă ­c e r i i , datorit d-lui E m i l V o r a .

Sensibilitatea şi armonia pe care-o conţin versurile acestui tânăr şi talentat poet, sunt ga­ranţii suficiente ce ne î n d r e p ­tăţesc să credem în succesul a-cestei cărţi.

APARE EDIŢIA III-a DIN „ISTORIA ROMANILOR"

VOL. II DE PROF. C. C. GIURESCU

Editura Fundaţia pentru Lite­ratură şi Artă „Regele Carol II" a hotărât să scoată în condiţhmi de reală eleganţă tehnică, a treia ediţie şi din volumul II al .ДЗТО-RIEI ROMANILOR".

Succesul „ISTORIEI ROMA­NILOR" de d. prof. C. C. Giu-rescu se verifică astfel neîndoel-nic ca şi utilitatea deosebită a acestei lucrări de înaltă cuprin­dere ştiinţifică.

A treia ediţie a „Istoriei Ro­mânilor" va fi zilele acestea in toate vitrinele librăriilor.

Eugene O'Neill în româneşte

(Urmare din pag. i-a.)

Legea generală care conduce acţ iunea întregel trilogii este aceasta: ura care merge până la crimă a liniei necon-formiste împotriva celeilalte—lumii atât de bine delimitaite încât, după dispariţia unui personaj, un altul din aceiaşi linie i se substitue în atitudini asemănătoare — şi dra­gostea cu nuanţe aproape incestoase între cei de sexe contrarii care fac parte din aceiaşi l inie. E întâiu antago­nismul dintre Ezra şi Cristina, apoi între Lavinia (demnă fiica a tatălui său) şi Cristina. Urm care e şi e l în anta­gonism cu tatăl sau, pe care nu-1 iubeşte şi de a cărui asprime sufere, e convins totuşi de Lavinia să ia locul tatălui pentru a răsbuna adui ierul şi crima, dar o face mai mult dintr'o geloz.e provenită din dragostea aproape incestoasâ pc care o are pentru m a m a sa, de care se consideră trădat. Tot aşa Lavmia, deşi în general ţine locul tatălui, ia un moment şi locul mamei , căreia îi e atât de opusă, atunci când crede că in felul acesta va pu­tea atrage pe Orin, ca să fie sigură de tăcerea lui, după făptuirea cr.mei a doua. Dragostea lui Orin pentru ea se /Л transforma insă într'o puternică ură, datorită geloziei, i tunci când vede că Lavinia se îndepărtează tot mai mult Je el şi e pe cale de a se căsători c u Peter. „încet , încet, sufletul tău se transforma, devenea sufletul mamei — ca şi cum l-ai fi furat pe al ei — caşi cum moartea ei te-ar fi liberat — ca să poţi fi ca ea !" spune Orin, Lavin ei. Apoi se răsouna d m gelozie povestindu-i lui Peter puf iâ -гше Laviniei djnar'o insula depărtata. După cum tot ge-o-7uu, ue uani aceasta pentru iat.au sau, sta la baza ure i La-v-n .c i peu n u L . i i a t . i i t i , cuiţL a i i i^i iauiai ' i i lui b z i i i u e Onil . Ca să nu vorbim de ge.ozia i i av .n . e i pe Cnst ina dm aut moliv műút mai important: dragostea ambelor pentru Auiiun îiraiit ; a ( j r ^ t i - i i e i pe ьаѵииа j K i m u д а а т b í d i i i ; a i / r e t ine i pe огл і pentrucă s imte ca-i scapă din airejeic învăluitoare aie iubind ei de m a m ă ; sau de ura Lavuuei pe uaze i , sora lui Peier . care încearcă să-1 înde­părteze pe acesta de inf luenţa nefastă a Lavimei şi e ge­loasa şi ea.

E desigur schemat ic feuul in care prezentăm lucrurile, dar aţa e m u o măsura şi piesa, scnemai i smul ei fiind insă asemănător cu al m a m o r tragedii antjce, în care analiza psiholog-că, în sensul pe care i-1 dăm noi astăzi cedează pasul marilor forţe pasionale în luptă cu destinul. Oameni tari, conturaţi statuar, pasiuni aspre. Dar e nor­mal aşa la scara mare la care lucrează O'Neill pentru a se menţ ine în obiectivitate. După cum a remarcat şi d. Petru Coonanescu nu este vorba de un destin orb; perso-nagiiile au desigur şi o oarecare libertate de acţiune, cei tineri fiind insa în general strigoii celorlalţi. In ei se repetă reacţiunule strămoşilor. Drama porneşte tocmai din această repetire a ciclurilor, din această monotonie, măr­ginire a destinului. Lucrul este făcut dealtfel evident şi de autor, care nu încetează să atragă atenţ ia atât la înce­puturile actelor cât şi la descrierea personagiilor şi la ex­trem de interesantele comentari i ale repliicelor, asupra caracterului impersonal al figurilor personagiilor. (O'NeliU le numeşte măşti , şi aceasta aduce încă odată aminte tra­gedia ant ică) asemănările celor de aceiaşi linie fiind vio­lent evidenţiate . Până şi despre portretele de familie din decor autorul spune că „au acelaşi caracter de mască pe care îl au şi persoanele vii din piesă". Până şi casa fan­tomatică a familiei Mannen trebue să sugereze acelaşi lucru, asupra căruia insistă O'Neill: „Casa cu porticul ei alb ca o mască are sub lumina lunii aceiaşi înfăţişare ireală pe care .o avea în noaptea aceia" (a crimei) . De­corul acesta ireal e făcut parcă să pr&ecteze totul în eter­ni tate şi se potriveşte pasiunilor acestea pure — am zice— în tot cazul nude, puiternilce, c a nişte e lemente naturale, care par schemat ice cum spuneam, numai pentrucă se vede de departe puternicul schelet de linii esenţiale care susţine formidabila lor construcţie. Căci O'Neill este îna­inte de toate un mare constructor de teatru. ,,Jalea îi stă bine Eltecitrei" considerată şi de auitor ca fiind cea mai bună p t a ă a lui, e un fel de planşe a n a t o m i c i necesară oricui vrea să studieze arta teatrului. Totul e parcă arătat acolo demonstrativ, pedagogic. Fără însă ca meşteşugul teatral al autorului să reuşească să ascundă năvalnicul conţ inut de mare substanţă al pieselor lui, care desbat cele mai importante probleme ale existenţei cu ajutorul unor eroi în acelaşi t imp lucizi şi pasionali . Aceasta nu numai cu mari mijloace intefjectuiale dar şi cu o mare atenţie acordată biologicului şi cu mari ajutoare primite delà psihanaliză.

Totul realizat de O'Neill într'un fel care este al unei in­teligenţe complete, avântată pe culmi ce ating sublimul. Teatrul său de cunoaştere, construit pe tipare antice, dar şi de valoarea celui antic, e parcă un gen nou, o sinteză a tuturor celorlalte. El reînvie tragedia clasică, dar într'o atmosferă pc care până la el nu o cunoscusem, pentrucă O'Neill prin marele său geniu, descoperă semnificaţi i me­tafizice ascunse până acum, atât acestei tragedii câ t şi

timpului nostru. Toate realizârudu-le cu violenţa marilor catacl isme intelectuale şi pasionale, cu puterea măreţia şi înt inderea cu care poate să lucreze numai geniul ca să pună in evidenţă laturi noui ale sufletului omenesc. Deşi in „Jalea îi s tă bine Electrei" lucrează pe planul înt ins al trilogiei, O'Neill dă dovadă de o forţă şi o originauiitate neîntrecute şi isbuteşte să întreţină tot t impul o ten­siune dumnezeiască. Opera sa s tă peste multe alte opere ebe mare reputaţie, la înălţ imea culimiCor simplifiioatiei, l iniştite, în furtunile de sus ale destinului şi artei.

EMIL GULIAN

î n t â i a i u b i r e

Operă şi contemplare (Urmare din pag. I)

universal acceptate ; con­templarea aaanceşte viaţa in­terioara pană ia inefaoniu ascuns at fiecărei fiinţe, pană la trăirea emotivă proprie a inuiviaualiiâţa. Arta este o expresie a unicului, a ind.vi-auaiu.ui, a specif xuiui aăanc a unei persona.ităţi artist.ee; ea se auresează realităţii pro­prii unei aße pers^naiuăti, care o contemplă şi o răs­frânge m s'.ne aupă un inmce propriu de viaţa. Fiecare din aceste individualităţi este u-nica, fiecaie are o viata pro­prie, un aaevâr centrul care nu se poale mstrăma sau re­trăi de altă persoană.

In momentul când amato­rul de artă coniempiă o operă artistica, el o retraeşte aupă structura lui proprie. Artistul se exprimă pe s.ne ; opera ae artă ii răsfrânge; aur con­templatorul nu reface proce­sul creaţiei şi nu retraeşte viaţa lăuntrică a artistului, ci se trăeşte pe sine, luanâ opera de artă drept pretext pentru a se împlini pe sine. Este în contemplarea artistică un a-devarat narc iss ism, în care a-matorul se răsfrânge direct, luând drept pretext o operă streină. Lucrul este făcut cu putinţă tocmai prin bogăţia şi puterea suggestivă a ope­rei, prin. posio.tităţile ei infi­nite de a suscita şi a trezi stări sufleteşti diferite. In a-cest sens, opera de artă de­parte de a propune retrăirea undei sufleteşti a creatorului, este in realitate un prilej care asistă şi suscită contem­plaţia proprie a amatorului, desigur subt călăuzirea vieţii intime a creaţiei.

Nu ne putem împiedeca de a cita aci un pasaj de o mare ascuţime critică, datorit lui Jacques Riviere :

„Le vrai poète щ'ехрПте que d'émotions ^vertigineuse­ment particulières", il s'appli­que à donner tous les détails, à tout énumérer, à reconsti­tuer la complexité unique, ir-retrouvable de son impres­sion. Car ce n'est pas de gé­néralités que nous nous mou­vons, ni d'impressions com­munes à beaucoup. Mais au contact de ce qui fut une seule fois en une seule ame, nous sentons d'autres souve­nirs de m ê m e te in te , mais à nous seuls, nous pénétrer, ei c'est de no t re passé ainsi indi­rectement que nous sommes troublés", (subliniat în text) (Jacques Rivière et Alain-

Fournier. Cor respondance . Gallimard. Vo. III pag. 87).

Minunată formulare, con­cisă şi clară, a unicităţii actu. lui creator şi a unicităţii e-moţiei estetice !

Consideraţiile de mai sus

nu au o semnificaţie exclusiv teoretică ; ele sunt pasibile ae verificări numeroase. Re­nunţăm aci la ăiscuţia amă­nunţită a unicităţii stării ae conştiinţă conducând la actul creator, discuţie care depă­şeşte cadrul acestui articol ; ne Limităm numai la tră-rea acestei emoţii in actul con­templaţiei de către amatorul de arta. Această contemplaţie este, am afirmat, d-feruă ca tonalitate, deşi prezentând a-nume afinităţi şi analogii cu starea emotvâ resimţită de creator în momentul înfăp­tuirii operei. Dovada o con­stitue însăşi repetarea, la in­tervale ѵагіаЬче, a contem­plaţiei : putem spune că a-mawrul retraeşte la fiecare nou, contact cu opera o aceiaş stare sufletească? Nicidecum. Fiecare nouă contemplare a unui tablou, fiecare audiţie a unei simfonii sunt însoţite de noi stări de suflet. Repetarea unei lecturi prilejueşte la rându-i alte trăiri din partea lectorului. Cum putem în a-ceste condiţii afirma retrăi­rea emoţ.ei creatoare într'o altă conştiinţă prin mijloci­rea contemplaţiei, când a-ceastă contemplaţie însăşi este atât de diferită, repeta­tă fiind la intervale varia­bile ?

In această privinţă, orice cănurur a putut urmări în propria sa experienţa ae lec­turi varietatea ue sian sufle­teşti suscitate ue o aceiaş o-peru la leauri succesive, vu âeoseoire recitirea operelor care au impresiona* puternio sensibilitatea in copüane şi adolescenţa este concludentă: cititorul se află in faţa unor opere deoseoite, inVatât e ae deoseb.t accentul intim, sunetul lăuntric al operei re­citite după un lung interval. Cine poate regăsi emoţiile co­pilăriei ia lectura lui Robin­son Crusoe, ale romanelor că-p-tanutui Maine Reid, sau ale adolescenţei entuziasmate de romanele lui Stevenson, Tur-ghentef sau Sienkiewicz ? in ceia ce priveşte, am încercat dezamăgiri рлпе de melan­colie la lectura reluată a lui Lesage şi Bulwer Lytton, ale căror romane ne urmăriseră îndelung, cu ani în urmă. Căci fiecare contemplaţie, fiecare act de viaţă, are o at­mosferă, o tonalitate, am spu­ne o densitate interioară u-nică, ce nu se va mai repro­duce în timpur'.

De aceia, vedem în opera de artă expresia unui moment unic de viaţă, iar în contem­plarea artistică o stare de su­flet proprie celui ce contem­plă, şi care, la rându-i, nu se mai repetă.

ION BIBERI

(Urmare eliminate definitiv, pentrucă să nu dău­nam unei prietenii durabile care e in fiinţă şi azi.

Pe atunci foot-ball-ul ajunsese şi la sate. Băieţii cei mari de pe la licee jucau toata vara, iar noi priviam, mul-ţumindu-se doar din când în când să dam câte un picior în mingie, chiar dacă ne trosneau degetele deia picioare de durere. Ca să nu mai avem nevoie de mingea lor, am făcut pe tata de ne-a cumpărat o minge de cauciuc verde... Şi toată vacanţa, până la începucui şcoalei, ne-am rupt picioarele prin toa­te fiarele şi prin toate pieciere...

De obiceiu jucam la el acasă, căci la noi terenul era impraccxabrl din pii-cina... găinilor. Când ne vedeau ţopăind ca dracii după mingea verde, sourau în toate părţile, sărind pe la vecini. A-liatul lor cei mai de seamă era mama, împreună cu ciomagul de care ne era încă la toţi trei. Numai seara, când găinile se culcau, terenul era liber.

Mi-aduc aminte că într'o Sâmbătă după masă, după ce mama ne făcuse baie, am început o partidă „îndrăcită" de foot-ball. Fratele meu juca singur la o „poarta", iar eu cu Gelu, la ceaiaită. Eu eram „portar". La un moment dat Gelu a pus mâna pe mingie. Fratele trebuia deci să bată „hands". A aşezat ming.a, a scuipat in palme, s'a dat îna­poi, uitând ca'n spatele lui era o teică cu apă pentru gâşte. Până să-şi facă planul cum să bată mingea, tot dându-se înapoi, a căzut in t exa cu apă. Pană seara n ' am mai făcut nimic, decât am ras... Aşa a trecut vacanţa deia piecarea Licăi şi până la începerea şcolii.

începutul şconi avea să mi-o aducă înapoi pe Lica. Deaceea, în prima zi m'am sculat de dumnedţa, ш а т îm­brăcat cu nainele сѳіе nui şi m'am dus de vreme ia şcoala. Priviam риагла cu o nerabuare mereu crescânda şi'n ace­laş timp cu bătaie de іпшіа. u acâ nu va vem y...

...A sunat clopoţelul. Copiii s'au în­şiruit pe doua raiiuuu. Inuiu şi eu m rand, spunandu-mi : n ' a venit Lica. 'lom.? ii am pieruut nădejdea... u aştept să apară pe poarta şcolii cu iuga ei măruntă...

Ne-am aşezat în bănci... Aurel şi-a luat postui de monitor in primire. Dar Lica npseşte... Pană la intrarea in clasă nimeni poate nu-i observase lipsa... A-cum toată clasa mă priveşte întrebă­toare... câ teva glasuri spun : „N'a venit Dima Elena !"

Locui ei e gol... Şi parcă şi eu sunt gol şi parcă toată clasa e goală. Parcă sunt singur Într'o clasă mare, maaare, unde teama de ceva necunoscut mă şi opreşte să gândesc.

Uşa se deschide ! Poate e ea ! Aş ! ! E domnişoara Dorina, care mi se pare urîtă, bătrâna... Clasa se şcoală în pi­cioare. Mă ridic şi eu, automat. în t re ­barea care mi s'a iníipt în cap, la care nu pot să răspund şi care nu-mi dă voie să gândesc altceva e : unde e Lica ?

Domnişoara spune : la rugăciune, dar parcă o aud de departe, parcă nu e gla­sul pe care i-1 cunoşteam. După ru­găciune, ne aşezăm. Locul Licăi e tot gol. Oaie va ii mereu aşa ?

— Vâleanu ! Mă scol, împins de altcineva, nu de

mine. — De astăzi înainte ai să fii monitor

peste întreaga clasă. Dima Elena nu mai vine. învaţă la Bucureşti.

Figura domnişoarei s'a lăţit, a deve­nit mare cât clasa. Vorbele au căzut ca nişte pietre. M'a cuprins o ameţeală stranie. Clasa a început să se învâr­tească, la început încet, apoi din ce în ce mai repede, până când n 'am mai putut desluşi nimic ! Ceva confuz, de neexplicat ; nu auziam decât o vâjâială

din pag. 5-a) mare în urechi... Oe se întâmplă cu mine ?...

' i impul trece. II simt cum alunecă pe pleoape, îl văd. Domn.şoara apoi m'a cnemat la tablă... Mi-a oat o problemă, am rezolvat-o cu groază, căci din clipă în clipă mă aştept sâ cad... Am termi­nat.

— Bine ! Treci la loc ! Primul pas de pe postament. Ml se

pare că pasul nu se opreşte pe duşu­mea, ci lunecă într 'o prăpastie pe care n'o văd, dar pe care o simt.

încă un pas... Încă un... Atât am putut gândi. Nu mal pot

merge... Cad... Un (răpăit de geam spart.. Alt răpăit... Inca. unul... луоі muite răpăituri s 'au înodat. ögomotui e mare, imens. Şi între valuriie răpăi­tului o l e a ţ a frumoasă cu o nuia ш mană apare şi dispare...

Undeva u.i ţ ipat scurt, lângă ţ ipăt glasuri multe şi Ungă glasuri paşi iu vi... Apoi nimic... Tăcere şi noapte, noapte adâncă...

...Se deschid porţi mari, porţi ca nişte fluturi cu агфі uriaşe. înăuntru , ploaie frumoasa de curcuoee, care ca-d ca nişte panglici late, darumdu-se ьатапЬа іш. n a a cu bucuria toata pe faţa. E a tâ ta numuseţe aici, câ nici nu ştiu unde sâ privesc mai întâi. încep sâ fug... Dar parca nu fug, sbor. Ce Iruimcs e sâ soon... Sâ-ţi Dată vântul in plete, să ţi le răspandeascâ, apoi să ţi le auaue. Uite cum. plutesc !! Am obosit. Da ! Nu mai pot... Şi ce lumină frumoasă ! ! De unde curge ataca V! O h ! mă dor ocliii! Prea e multă lumină... Mă dor ochit !... Ii închid... Mă aşez pe covorul năpădit de curcubee... Adorm... Adorm... Şi dorm...

Cmeva mă sguduie... Ştiu, simţ, simţ, dar e a ta t de bine sâ dormi !

— Ucule ! Ucule ! Am deschis ochii, neîncrezător... — Ucule, ce faci aici ?... O mană micuţa, iară putere, se căs-

neşte să mă scoale. Ochii negri mă pri­vesc îngrijaţi...

— Ucuie, scoală-te ! Haide acasă ! Cine te-a adus aici ? !

Un răpăit uriaş de geamuri sparte... Curcubeele au pierit, lumina s'a stins...

— Haide, Ucule ! plânge glasul. Sâ fugim că ne prinde Muma Pădurii !!...

Şi fugim iute de tot... Am ajuns a-casă... Glasul drag n'a mai plecat. A rămas cu mine, scump şi frumos, ca un curcubeu...

• M'am ridicat dintre perne... Sunt a-

casă. Camera mea... In jurul meu ma­ma, tata, naşa, domnişoara Dorina, un domn strein. Cineva tace : ssst !

Privirea mea caută altceva... Unde e?' A plecat aşa de repede ? Mă scol iute: fără să ştiu ce fac, fără să ргіѵеж pe nimeni. Mama parcă plânge... Cineva, vrea să mă susţină. Dar n 'am nevoie.... Am căzut din nou între perne... Mama mâ mângâe pe păr...

— Ucule, ce-i cu tine ? — Mamă... Mamă ! Unde-i Lica ? A

plecat ? De ce n'ai ţinut-o ?... — Nici n 'a fost aici, Ucule... — A fost mamă ! ! ! Ştiu eu ! Dar a ţ i

datno afară, fiindcă a spart geamul... Am început să plâng potolit, p â n ă

când am adormit... Puterile vieţii nu mă părăsiseră şi reînviau acum. După o săptămână de convalescenţă m'am scu­lat... *

Pe Lica am văzut-o apoi târziu... Stu­dia medicina... Dar nu mai era nimic din Lica de altădată, copilita cu ochi negri şi florentină albă... Fusese înmor­mânta tă sub răpăitul uriaş de geam spart, odată cu întâiul fior al iubirii....

DAN BALTEANU

TIPOGRAFIA ZIABULUI „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU 23 Taxa t>ostalâ Dlatita în numerar conform anrobirü dir. в-le P . T T Nr 244fi4-ö3ft