ifac - prioritatea 4/2012 anului 2012: reclădirea ... 4 2012 - site-9ed5.pdf · n perioada 15-16...

64

22

65

70

00

01

3

An

ulX

,n

r.88

-4/2

012

4/2012

Pre

ţ:17,5

0le

i

IFAC - Prioritateaanului 2012:reclădirea reputaţieişi a credibilităţiiprofesiei

�

�

�

�

Auditul imobilizărilor corporale şi necorporaleEvaluarea statistică a riscului de fraudă în scopulfundamentării opiniei de audit, pe baza modelelorde duratăActivele intangibile emergente: Un studiu longitudinalasupra generatorilor de valoare din sectorul IT şi ariscului inerent de auditImpactul practicilor de guvernanţă corporativă asuprapreviziunilor analiştilor financiari: cazul României

O nouă publicaţie de profil

Din activit e CAFRat a

� Convocarea ei e eConferinţ ordinar anual aCAFR

Conferin a ordinar anual a Camerei Auditorilor Financiaridin Rom nia va avea loc s mb t , 21 aprilie 2012, ora 10,n cadrul Centrului de Conferin e al Patriarhiei Rom ne, Sala

Aula Magna, din Bucure ti, Aleea Dealul Mitropoliei nr.25,sector 4.Pe ordinea de zi figureaz :

Prezentarea Raportului anual de activitate al ConsiliuluiCamerei pentru anul 2011;Prezentarea situa iilor financiare anuale ale Camereipentru anul 2011;Prezentarea Raportului Comisiei de auditori statutariasupra situa iilor financiare ale Camerei AuditorilorFinanciari din Rom nia pentru anul 2011;Prezentarea execu iei Bugetului de venituri i cheltuielipentru exerci iul financiar 2011;Prezentarea proiectului Bugetului de venituri i cheltuielipentru anul 2012;Prezentarea Programului de activit i al ConsiliuluiCamerei pentru anul 2012;Supunerea spre aprobare a materialelor prezen tate nConferin .

Detalii pe site-ul www.cafr.ro.

ţ ă ăâ â ă ă

î ţ âş

ă

ţ

ţâţ ş

ţş

ăţ

- îţă

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Participarea la Conferinţa directorilor financiari

Conferinţa comună a organizaţiilor profesionaledin Belgia, Olanda şi Franţa

Întâlnirea de lucru axată pe politica de audit

Î îş

ş ţ ăţ Î

ţî ă -

ă ţ ă ş î

Î ă ţ ăă ş

âă ţ î ţ ă

î ţ şţ ăţ

î î ş ă ţă

Î ş ăţ -

ţ ţ ăă ă ă

ă ăî

ş ţţ ă

ă ţ

Î ş ţş î -

î ă şî ă ţ ş

î â ă -î ţ

n perioada 15-16 februarie 2012, n organizarea FORUMINVEST i ACCA, a avut loc la hotelul Howard Johnson GrandPlaza din Bucure ti Conferin a directorilor financiari, aflat la a 3-a edi ie. n acest an au fost abordate teme de actualitate privindmanagementul financiar al proiectelor finan ate din fondurieuropene, politicile fiscale n agricultur , restructurarea financiar , solu ii pentru redresarea economic i riscuri financiare nproiectele de parteneriat public-privat.n sesiunea consacrat solu iilor pentru redresarea economic

pe timp de criz prof. univ. dr. , pre edinteleCamerei Auditorilor Financiari din Rom nia (CAFR), a avut oimportant alocu iune n care s-au prezentat asisten ei – formatn principal din reprezentan i ai unor companii – rolul i impor

tan a misiunilor de audit pentru asigurarea credibilit ii afacerilor,n acest mod auditul financiar ndeplinind i o important func ie

social . Printre altele, acesta a precizat:

n continuare pre edintele CAFR s-a referit la preocup rileComisiei Europene pentru perfec ionarea mecanismului institu

ional al func ion rii auditului financiar, prin elaborarea unuiproiect de Directiv European prin care ar urma s se modificeactuala Directiv European nr. 43/2006 privind auditul statutar.Referindu-se apoi la principalele idei cuprinse n proiectul amintit,pre edintele Horia Neam u a prezentat punctul de vedere alorganiza iei profesionale pe care o reprezint cu privire lanecesitatea continu rii dialogului cu ini iatorii pentru clarificareaunor aspecte controversate.n final, pre edintele Camerei a asigurat participan ii din mediul

de afaceri de disponibilitatea auditorilor financiari de a- i ndeplini ndatoririle cu r spundere i profesionalism, cu rigoarea lacare i oblig Standardele Interna ionale de Audit i Codul Etic –emise de IFAC, astfel nc t rapoartele de audit s ofere asigurarea asupra corectitudinii misiunilor de audit ncredin ate.

Horia Neam uţ

-

„Se consider c auditurile de o mai bun calitate i rapoartele de audit cu un grad maimare de detaliere vor cre te ncrederea n pie e, inform nd nacela i timp factorii interesa i cu privire la problemele cu care seconfrunt o anumit ntreprindere. n context, beneficiarii direc in urma cre terii ncrederii n informa iile raportate de operatorii

economici din diversele sectoare de activitate nu vor fi numaiinvestitorii i creditorii, ci chiar ntreprinderile auditate, precum iangaja ii acestora.”

ă ă -ă ş

ş î î ţ â îş ţ

ă ă î Î ţî ş î î ţ

ş î şţ

Institutul Auditorilor Autorizaţi din Belgia, Organizaţia Conta-bililor din Olanda şi Compania Naţională a Auditorilor din Franţa,au organizat la Bruxelles, la 10 februarie 2012, o conferinţă cutema „Calitatea auditului extern, pârghie a economiei euro-pene”. Camera Auditorilor Financiari din România a fost repre-zentată la acest eveniment prin preşedintele său, prof. univ. dr.

.Conferinţa a reunit vorbitori din sferele academice, socio-eco-nomice şi politice, care au subliniat valoarea auditului în contextulcrizei financiare, efectele reglementării asupra regulilor concu-renţei, implicaţiile auditului sectorului public.Printre oaspeţii de marcă ai acestui eveniment s-a numărat

, director executiv al Federaţiei Internaţionale a Contabililorşi , preşedintele Institutului Auditorilor Autorizaţidin Belgia şi al Federaţiei Internaţionale a Experţilor ContabiliFrancofoni.

Preşedintele Camerei, prof. univ. dr. , a luat partela întâlnirea de lucru de la Bruxelles, organizată în data de 29februarie 2012, centrată în jurul temei „Politica de audit viitorul înurma crizei”.

Discuţiile au fost moderate de , directorexecutiv al Federaţiei Europene a Contabililor, şi au abordat oparte din propunerile formulate de Comisia Europeană înnoiembrie 2011 şi înaintate, spre dezbatere, ParlamentuluiEuropean, cum ar fi: rolul auditorului, necesitatea exprimării uneiopinii de audit pe marginea sănătăţii financiare a companiilor,rolul comitetelor de audit, crearea unui sistem eficient de supra-veghere la nivel european, simplificarea auditului întreprinderilormici şi mijlocii. Printre vorbitori s-au numărat: Sebastian ValentinBodu, europarlamentar, raportor cu privire la politica de audit,Pervenche Beres, europarlamentar, Arvind Wadhera, şefuldepartamentului de audit, Direcţia GeneralăAudit şi Piaţa Internăa Comisiei Europene.

Horia Neamţu

IanBall

Michel de Wolf

Horia Neamţu

Olivier Boutellis-Taft

-

[ , ef birou rela ii interna-ionale-CAFR]

Adriana Spiridon ş ţţ

Publicaþie recunoscutã de CNCSIS, categoria B+B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com; http://www.proquest.com; www.ebscohost.com, www.cabells.com

Revista este inclusã în platforma editorialã românã SCIPIO: www.scipio.roRevista este indexatã în trei baze de date recunoscute

de Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare (CNATDCU)

Marcã înregistratã la OSIM, sub nr. M2010 07387

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.ro

ISSN 1844 - 8801

Tipar: Print Group S.R.L., Soseaua Fundeni nr. 50B, Bucuresti, tel: 0744.638.772

Colegiul editorial ºtiinþific

Prof. univ. dr. Sorin BRICIU, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

Prof. univ. dr. Alain BURLAUD, Institut National des Techniques Economiques et Comptables, Paris

Prof. univ. dr. Robin JARVIS, director pentru IMM-ACCA, profesor de contabilitate Universitatea Brunel, Marea Britanie

Prof. univ. dr. David HILLIER, decan, Leeds University Business School, Marea Britanie

Prof. univ. dr. Allan HODGSON, Amsterdam Business School, Olanda

Prof. univ. dr. Dumitru MATIª, decan, Universitatea „Babeº-Bolyai”, Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Maria MANOLESCU, ASE, Bucureºti

Prof. univ. dr. Ion MIHÃILESCU, Universitatea "Constantin Brâncoveanu", Piteºti

Prof. univ. dr. Vasile RÃILEANU, decan, Facultatea de Contabilitate ºi Informaticã de Gestiune - ASE Bucureºti

Prof. univ. dr. Donna STREET, Universitatea Dayton, SUA

Prof. univ. dr. Ioan TALPOª, preºedintele Senatului, Universitatea de Vest din Timiºoara

Prof. univ. dr. Alexandru ÞUGUI, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaºi

Prof. univ. dr. Eugeniu ÞURLEA, directorul Departamentului de contabilitate, analizã ºi informaticã de gestiune, ASE Bucureºti

Academician Iulian VÃCÃREL, Academia Românã

Director ºtiinþific: Prof. univ. dr. Pavel NÃSTASE Director editorial: Dr. Corneliu CÂRLANRedactor ºef: Cristiana RUS

Colectiv redacþional: Marina ANTOFIE, Alexandra COMÃNESCU, Alice PETCU, Adriana SPIRIDON, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU

Prezentare graficã ºi tehnoredactare: Nicolae LOGIN

Colegiul editorial ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

3

Cercetare

4/2012

Unele consideraþii privind auditul imobilizãrilor corporale ºi necorporale

Victor MUNTEANU*, Alice ÞÎNÞÃ** & Alina-Elena ANDREI (DÃNÃILÃ) ***

* Prof.univ.dr., Universitatea Româno-Americanã Bucureºti, auditor financiar, e-mail: [email protected]** Conf. univ. dr., Universitatea Româno-Americanã, Bucureºti, e-mail: [email protected]*** Drd., Universitatea „Valahia” Târgoviºte, e-mail: [email protected]

Some Considerations on Tangible and Intangible Assets AuditAny individual or public investor wants to know which are the risks of the business he invests his money in, the depreciationmethods and the politics of his investment, the correspondence between accountancy and taxation and its implication in thebusiness, so that the risk of misstatement of financial statements is minimal. In this context, the absence of a long term tra-dition in auditing of tangible and intangible assets accounted through integrated systems of evidence makes the modern audi-tor the main reference and guarantee for the investor as regards the intangible assets. As the auditor to get to reasonableconclusions he needs to obtain enough appropriate audit evidences. The main audit evidences as regards the intangibleassets are invoices, receipts, agreements, delivery-receipt protocols, confirmations from third parties, primary documentsobtained from physical observations, partial or total evaluations, the registry of fixed assets, the card of the fixed assets, cen-tralised balance sheets, notes from the conversations with the managers or with the staff from the entity.

Any mission of audit implies risks, but their identification, from the planning stage of the works, is one of the main objectivesof the auditor. It should be specified that it is a difficult activity and it doesn't offer absolute safety. To provide a result regard-ing the risk level first it's necessary to identify them.

Key words: audit of assets, inherent risk, risk of control, audit evidences, balance sheets

JEL Classification: M42

Cuvinte cheie: auditul imobilizãrilor, risc inerent, risc de control, probe de audit, situaþii financiare

Abstract

IntroducereObiectivul auditului a evoluat de la de-tectarea fraudelor ºi erorilor, procescare presupunea o verificare detaliatã atuturor operaþiunilor patrimoniale ºi a

înregistrãrii lor contabile, asupra repre-zentãrii exacte a informaþiilor din situaþi-ile financiare ºi a rezultatului global ob-þinut de cãtre companie. Se urmãreºte,în acest sens, mãsura în care informaþi-ile înregistrate în contabilitate reflectã

evenimentele economice care au avutloc într-o anumitã perioadã, iar efor-turile auditorului sunt intensificate pen-tru identificarea eventualelor manipulãriale informaþiilor furnizate de sistemulfinanciar, pentru prevenirea cazurilor de

contabilitate creativã sau fraudã. Infor-maþiile furnizate de specialiºtii în acestdomeniu sunt necesare tuturor cate-goriilor de utilizatori: manageri, acþio-nari ºi asociaþi, organe fiscale, ban-cheri, organizaþii sindicale care au une-ori interese contradictorii. Cadrul gene-ral conceptual precizeazã cã rapoartelefinanciare reprezintã fenomenele eco-nomice în cuvinte ºi cifre, iar pentru aavea o reprezentare exactã ºi perfectão informaþie trebuie sã fie fidelã, com-pletã, neutrã ºi fãrã erori1. Din acestmotiv rezultatele lucrãrilor de audit tre-buie sã fie corecte ºi întocmite pe bazadocumentelor legale în vigoare. Ne-ampropus sã ne apropiem ºi sã prezentãmsuccint latura palpabilã ºi complexitateaunui fragment de audit financiar. Amoptat pentru imobilizãrile corporale ºinecorporale, întrucât acestea au repre-zentat ºi reprezintã o provocare atâtpentru contabilitate, cât ºi pentru auditulfinanciar.

Pentru a rãspunde la întrebarea „ceînseamnã sã auditezi din punct devedere financiar o astfel de problemã”,sunt surprinse urmãtoarele elemente:controlul intern specific, estimarea ris-cului de control, precum ºi cele ale eva-luãrii costurilor ºi avantajelor testãriimecanismelor de control intern. Iden-tificând ºi explicând conþinutul celor maiimportante mecanisme de control in-tern, se scot în evidenþã anvergura, difi-cultatea ºi riscurile asociate întregului,respectiv cele ale auditãrii capitaluluiimobilizat.

Principalele probleme abordate în acestarticol sunt:

identificarea factorilor de risc asoci-aþi auditãrii imobilizãrilor corporaleºi necorporale;

prezentarea rolului controlului internprin aplicarea procedurilor de audit;

obiective specifice în opinia autorilorîn ceea ce priveºte acþiunea deauditare a imobilizãrilor necorporaleºi corporale;

studiu practic privind auditarea imo-bilizãrilor corporale ºi necorporale încazul societãþilor cotate la bursã.

Metodologiacercetãrii

Cercetarea, ca o succesiune de acþiunisau operaþii ce alcãtuiesc un procesmetodologic complex ºi sistematic, areca principal obiectiv încercarea de agãsi rãspuns la probleme care stau labaza unor preocupãri intense de contu-rare ºi soluþionare a acestora. Obiecti-vele cercetãrii au vizat o laturã calitativãorientatã în scopul aprecierii stadiuluiefectiv de aplicare a reglementãrilor ºi alegislaþiei specifice.

Metodologia pe care am utilizat-o are labazã cercetarea teoreticã privind con-ceptele ºi reglementãrile în domeniu,asistatã de cercetarea empiricã (canti-tativã) prin aplicarea metodelor speci-fice de cercetare (observarea pe teren,analiza informaþiilor financiar-con-tabile).

Metodologia cercetãrii a avut în vedereo cercetare calitativã de tip exploratoriuºi o cercetare cantitativã de tip descrip-tiv. Metodele utilizate în aceastã cerce-tare s-au concretizat în: studierea litera-turii de specialitate, analiza legislaþiei îndomeniul cercetat, studierea Standar-delor Internaþionale de Audit ºi a Stan-dardelor Internaþionale de RaportareFinanciarã ºi surprinderea aspectelorspecifice auditãrii imobilizãrilor corpo-rale ºi necorporale la un eºantion de treisocietãþi cotate la bursã.

Riscuri în auditareaimobilizãrilor

corporale ºi necorporale

Determinarea pragului de semnifica-þie în cazul imobilizãrilor presupuneconsiderente atât calitative, cât ºi canti-tative de care auditorul þine cont înrelaþiile cu managementul.

Auditorul îºi exercitã raþionamentul pro-fesional la evaluarea riscului de dena-turare semnificativã a situaþiilor fi-nanciare, îndeosebi în cazul în care:

se calculeazã pragul de semnificaþieºi mãsura în care acesta rãmâneadecvat pe parcursul aprofundãriilucrãrilor de audit (pragul de sem-nificaþie = efectul net al anomaliilor /baza de referinþã);

se verificã aplicarea ºi consecvenþapoliticilor, metodelor contabile ºiprezentarea adecvatã a acestora însituaþiile financiare;

se identificã arii de auditare speci-fice în funcþie de activitatea com-paniei, cum ar fi: tranzacþiile întrepãrþi afiliate, continuitatea activitãþii,scopul comercial al tranzacþiilor pri-vind imobilizãrile corporale ºi necor-porale (producþie, închiriere, leasingetc.);

se identificã procedurile de auditcare pot micºora riscul de audit laun nivel acceptabil;

se evalueazã suficienþa ºi consis-tenþa probelor de audit obþinute.

Raþionamentul profesional al auditoruluitrebuie sã funcþioneze ºi pentru a stabilinatura riscului:

4

Cercetare

Audit Financiar, anul X

1 Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã IFRS 2011, Editura CECCAR, Bucureºti, 2011, pp.A34

riscul este un risc de fraudã;

riscul este legat de evoluþii saumodificãri recente semnificative denaturã contabilã;

riscul se datoreazã volumului ºicomplexitãþii tranzacþiilor;

riscul este legat de o marjã sporitãde incertitudine a evaluãrii;

riscul implicã tranzacþii semnifica-tive care nu fac parte din activitateaobiºnuitã a companiei.

În cazul în care informaþiile obþinute potfi utile la identificarea riscurilor de de-naturare semnificativã, auditorul poatesã ia în considerare informaþiile con-silierilor juridici externi ai entitãþii ºi altesurse externe de informaþii, precumanaliºtii bãncilor sau agenþilor de rating,revistele de specialitate, publicaþiilecomerciale ºi financiare, precum ºiinstituþiile de reglementare. Cea maimare semnificaþie o au informaþiile dininteriorul companiei, obþinute de lamanagerii nivelurilor intermediare, audi-torii interni sau alte persoane cu diferiteniveluri de autoritate, ceea ce creeazã operspectivã diferitã de identificare ariscurilor de denaturare semnificativã.În acest cadru, controlul intern esteconceput ºi implementat pentru a di-minua riscurile ce pot avea efecte ne-gative asupra realizãrii obiectivelor cuprivire la credibilitatea raportãrii finan-ciare, eficienþa activitãþii ºi conformi-tatea cu legislaþia curentã.

Factorii de risc inerenþi asociaþi imobi-lizãrilor corporale ºi necorporale sunt:

schimbãrile tehnologice din ramurade activitate care determinã o ero-dare moralã a valorii imobilizãrilorcorporale ºi necorporale;

închiderea unui segment al uneiafaceri, ceea ce impune ca imobi-lizãrile corporale ºi necorporale sãfie evaluate la valoarea netã de

realizare (presupunând cã aceastaeste inferioarã costului);

dificultãþi în estimarea duratei deviaþã economicã pentru calcululamortizãrii, valoarea imobilizãrilorcorporale ºi necorporale fiind astfelsupraevaluatã sau subevaluatã carezultat al unei amortizãri supradi-mensionate sau subdimensionate;

deþinerea unor imobilizãri blocate,neutilizate, ceea ce conduce la oincertitudine cu privire la utilizarealor în viitor;

deþinerea unor imobilizãri în curs deconstrucþie (în valoare semnifica-tivã), ceea ce poate pune sub sem-nul întrebãrii momentul de finalizarea lucrãrilor;

capitalizarea costurilor aferente ac-tivelor realizate în regie proprie,ceea ce implicã dificultãþi de deter-minare a costurilor;

existenþa imobilizãrilor corporalemobile care încorporeazã valorimari, dar care implicã un risc semni-ficativ de pierdere, furt, distrugere,cum ar fi, de exemplu, calculatoa-rele.

O etapã cheie în aplicarea procedurilorde audit în cazul imobilizãrilor constã înevaluarea structurii ºi a eficienþeicontrolului intern. Aceastã etapã de-terminã întinderea lucrãrilor de audit.Spre exemplu, în cazul în care existã unsistem de detectare a erorilor de clasifi-care a cheltuielilor între cele de între-þinere ºi cele de achiziþie, investiþie etc.,auditorul poate decide reducerea volu-mului lucrãrilor sale în sfera cheltuielilorcu reparaþiile ºi întreþinerile sau a achi-ziþiilor de imobilizãrilor corporale ºi/saunecorporale. Prin acþiunile de controlintern, managementul trebuie sã seasigure cã, dupã achiziþie, activul achi-ziþionat a fost înregistrat ca activ imobi-lizat ºi nu sub forma cheltuielilor de

reparaþii/întreþinere. Pe de altã parte,descoperirea unor carenþe în înregis-trarea imobilizãrilor corporale poate de-termina auditorul sã-ºi extindã cercetã-rile cu privire la înregistrarea ºi scoate-rea din funcþiune a acestora. De ase-menea, dacã auditorul apreciazã cãrevizuirea ºi aprobarea lunarã a cheltu-ielilor cu amortizarea sunt realizate de opersoanã competentã, care nu esteimplicatã în efectuarea calculelor, tim-pul afectat verificãrii cheltuielilor cuamortizarea poate fi substanþial redusîn funcþie de aprecierea sa. Atunci cândauditorul considerã cã riscul de controleste minim, el se poate aºtepta ca celpuþin urmãtoarele segmente sã fiesupuse controlului intern:

achiziþiile, reevaluarea ºi pierderilede imobilizãri corporale ºi necorpo-rale;

asigurarea securitãþii imobilizãrilorcorporale ºi necorporale ce aparþinsau sunt deþinute de companie;

disponibilizarea imobilizãrilor corpo-rale ºi/sau necorporale;

întreþinerea ºi asigurarea imobili-zãrilor corporale ºi/sau necorporale;

aprobarea metodelor, continuitatealor ºi calculul cheltuielilor privindamortizarea.

Un alt segment important în care con-trolul intern trebuie sã fie exercitat, con-stã în reevaluarea imobilizãrilor corpo-rale ºi necorporale ºi identificarea ace-lora devenite inactive temporar. Exis-tenþa unor proceduri interne pentru se-lectarea evaluatorului sau utilizareaunor sisteme de identificare a activelorinactive poate constitui o mãsurã adec-vatã de control intern. Auditorul va iden-tifica dacã existã proceduri interneclare, un circuit al documentelor corect,atribuþii ierarhice ºi organizatoriceadecvate ºi dacã controlul intern veri-ficã respectarea acestora, iar în funcþie

5

Imobilizãrile corporale ºi necorporale

4/2012

de aceste informaþii va ajusta aria decuprindere a procedurilor de lucru.Principalul document de evidenþã alimobilizãrilor corporale îl reprezintã re-gistrul mijloacelor fixe, în care se pre-zintã toate bunurile de natura imobi-lizãrilor cu fiecare element componental sãu ºi detaliile aferente. Un reper dinregistru poate avea pânã la 50 de câm-puri de detalii care ar putea asigura efi-cienþa informaþiei ºi anume:

a) informaþii de identificare: numãr in-ventar, serie, tip imobilizare, numãrfiºã, furnizor, numãr leasing, unitatede mãsurã, cantitate, denumire, tipproprietate, categorie, cod de clasi-ficare, stare (activ, inactiv temporar,propus la casare, provizionat etc.).

b) informaþii financiare: cost iniþial, costcurent, valoarea recuperabilã, va-loare amortizabilã, ratã amortizarelunarã, amortizare acumulatã, datadãrii în folosinþã, metoda de amorti-zare, durata normatã de utilizare,durata rãmasã, reevaluare aferentã,provizion constituit, cont de imobili-zãri, cont de cheltuialã cu segmentede cost service (centru de cost, indi-cator fiscal, regiune fiscalã) etc.

c) informaþii de asignare la inventarulfizic: cod gestiune, nume gestionar,centru de responsabilitate, regiune,judeþ, locaþie fizicã (oraº, stradã,gestiune) etc.

Pentru ca sistemul de control aplicat încadrul acestui segment sã fie conside-rat satisfãcãtor, accesul la acest regis-tru va fi permis exclusiv persoanelor in-dependente de utilizarea sau adminis-trarea activelor imobilizate. De aseme-nea, un auditor s-ar aºtepta ca sistemulde control intern sã asigure comparareaperiodicã a informaþiilor din registru cusituaþia fapticã a mijloacelor fixe.

Mai mult decât atât, urmãtoarele ele-mente pot furniza indicii despre exis-tenþa ºi eficienþa unui control intern:

fiecare mijloc fix are alocat ºi estemarcat cu un numãr de inventarunic, numãr care este identic cu celdin registrul activelor fixe corespun-zãtor activului respectiv;

registrul conþine toate detaliile nece-sare pentru controlul operativ almijloacelor fixe inclusiv al stãrii lorde funcþionare.

pot fi prezentate auditorului liste deinventar anuale, întocmite ºi sem-nate de gestionar ºi de comisia deinventariere

În cazul companiilor mari ºi complexe,registrul mijloacelor fixe poate constituicel mai important instrument de controlal acestora. Informaþiile de identificareºi cele de asignare sunt utilizate cuscopul de a verifica ºi compara mij-loacele fixe achiziþionate cu existentulfaptic pe parcursul duratei de funcþio-nare. Diferenþele semnificative dintreinformaþiile din registru ºi cele fapticetrebuie investigate cu atenþie, indicândun risc de control ridicat. Inspecþiileasupra mijloacelor fixe care încorporea-zã valori însemnate reprezintã, deasemenea, un aspect foarte important.Aplicarea unor etichete purtând marca,denumirea, sigla companiei, precum ºiaplicarea unor restricþii pentru utilizareamijloacelor fixe respective pot constituiinstrumente de control eficiente. Înmãsura în care registrul mijloacelor fixenu este þinut sau conþine erori, riscul decontrol trebuie majorat, iar auditorul vaextinde testele de control.

Referitor la întreþinerea ºi asigurareamijloacelor fixe, compania trebuie sãaibã un sistem contabil ºi de controladecvat pentru cheltuielile legate deîntreþinerea ºi asigurarea acestora. Asi-gurarea unei întreþineri corespunzã-toare, precum ºi asigurarea mijloacelorfixe contribuie fie la pãstrarea, fie la pre-lungirea duratei de viaþã economicã aacestora. Aºa cum am relevat mai sus,informaþiile cu privire la cheltuielile de

întreþinere ºi suma asiguratã trebuieincluse în registrul mijloacelor fixe. Unauditor s-ar putea aºtepta ca toate chel-tuielile legate de reparaþii sau platapoliþelor de asigurare sã fie aprobate pebaza recomandãrilor formulate de ex-perþii tehnici din interiorul sau din afaracompaniei. Este de aºteptat ca apro-barea reparaþiilor sã includã ºi instrucþi-uni cu privire la tratamentul contabil alacestora. O modificare semnificativã acheltuielilor cu reparaþiile, asigurãrilesau întreþinerea mijloacelor fixe faþã deperioadele precedente poate indica unrisc de control ridicat, în timp ce o di-minuare semnificativã a cheltuielilor deasigurare asupra bunurilor companieirespective poate reprezenta o conse-cinþã a scoaterii din funcþiune a unormijloace fixe fãrã a fi înregistrate.Aceste aspecte trebuie discutate cuconducerea companiei. În plus, audi-torul trebuie sã obþinã informaþii caresã-i permitã sã aprecieze starea fizicã amijloacelor fixe aflate în patrimoniul so-cietãþii auditate, deoarece pot fi întâlnitesituaþii în care anumite imobilizãri suntmenþinute în evidenþe, fãrã a fi disponi-bilizate, însã nu sunt utilizate în proce-sul de producþie. Acest aspect are impli-caþii directe asupra evaluãrii mijloacelorfixe, a cãror valoare netã de realizareva fi în mod natural mai micã. O atenþiesporitã trebuie acordatã tratamentuluiprofitului sau pierderii rezultate în urmaoperaþiunilor de cedare a mijloacelorfixe, precum ºi a modificãrilor surveniteîn durata de viaþã a acestora.

Veniturile din cedarea mijloacelor fixepot fi uºor deturnate în lipsa unor con-troale interne adecvate. Disponibiliza-rea acestora trebuie realizatã de per-soane autorizate, dupã o analizã atentãa valorii mijlocului fix, luând în conside-rare politicile companiei. În plus, exis-tenþa unor manuale de proceduriinterne aplicabile în astfel de circum-stanþe ºi respectarea acestora pot

6

Cercetare


reprezenta indicii cu privire la existenþaºi eficienþa controlului intern în domeni-ul respectiv.

Documentele de aprobare a disponibi-lizãrii mijloacelor fixe sunt, în general,pre-numerotate ºi folosite pentru aactualiza informaþiile din registru. Peparcursul auditului imobilizãrilor corpo-rale disponibilizate, auditorul va acordao atenþie mãritã în mod special situaþi-ilor care indicã o posibilã neînregistrare.

Autorizarea cheltuielilor privind amorti-zarea are, de asemenea, un impactsemnificativ privind riscul aferent imobi-lizãrilor corporale ºi necorporale; un au-ditor s-ar aºtepta sã gãseascã în cadrulcompaniei un sistem de aprobare a du-ratelor de viaþã economicã ºi a metode-lor de amortizare în conformitate custandardele contabile relevante. Maimult decât atât, aprobarea nu trebuie sãaibã loc numai în momentul achiziþiei, cianual, pentru revizuirea duratei de viaþãeconomicã a mijloacelor fixe. În cazul încare un astfel de sistem nu existã sautestele de control relevã faptul cã, deºi

existã, sistemul nu funcþioneazã efi-cient, riscul de control este inacceptabilde ridicat.

Aprecieri privind testarea

mecanismelor de control intern

specifice imobilizãrilor necorporale

Prezentãm, în tabelul 1, câteva obiec-tive specifice, în opinia autorilor, în ceeace priveºte acþiunea de auditare a imo-bilizãrilor necorporale.

Obiectivele auditãrii evidenþei con-tabile a imobilizãrilor corporale ºi ne-corporale:

delimitarea corectã a cheltuielilor în-registrate în funcþie de natura bunu-

rilor achiziþionate, înregistrate încheltuieli aferente exerciþiului curentsau cheltuieli imobilizate de recu-perat în mai multe exerciþii (inde-pendenþa exerciþiului)

evidenþa corectã a intrãrilor de imo-bilizãri, din punct de vedere al con-tului, categoriei, codului de clasifi-care, valorii de înregistrare ºi dateide punere în funcþiune, conformdocumentelor anexate la Proceseleverbale de punere în funcþiune(realitatea)

contabilizarea corectã ºi completã atuturor cheltuielilor de investiþii înregie proprie (exhaustivitatea)

evidenþa analiticã a imobilizãrilor pegestiuni cu confirmarea din parteafactorilor responsabili cu statut degestionari desemnaþi prin deciziemanagerialã competentã

evidenþierea separatã conform le-gislaþiei contabile a diferenþelor dinreevaluare pe fiecare element deimobilizare în parte

7


4/2012

analizarea provizioanelor înregis-trate în contabilitate ºi actualizareasau anularea lor în funcþie de eveni-mentele constatate în cadrul exer-ciþiului financiar

toate intrãrile, ieºirile ºi ajustãrile devaloare influenþeazã exerciþiul finan-ciar corespunzãtor

imobilizãrile sunt grupate adecvatpentru prezentarea în situaþiile fi-nanciare de sintezã

verificarea contractelor de conce-siune pentru depistarea eventu-alelor contracte care prevãd în locde valoare amortizabilã, chirii ºi ast-fel nu fac obiectul înregistrãrii uneiimobilizãri necorporale în contabili-tate

verificarea corespondenþei întremodelul de recuperare a valorii prinamortizare ºi modelul de producerea beneficiilor de cãtre activul imobi-lizat conform principiului de bazãstipulat în IAS 362

amortizãrile sunt înregistrate atât încontabilitatea financiarã, cât ºi încontabilitatea de gestiune

înregistrarea în conturile de venituria amortizãrii aferente imobilizãrilorprimite total sau parþial prin sub-venþii; amortizarea cumulatã estegrupatã corect pentru prezentareaîn situaþiile financiare de sintezã

amortizarea este alocatã exerciþiilorfinanciare corespunzãtoare

cheltuielile cu amortizarea suntreflectate adecvat în costuri ºi încadrul contului de profit ºi pierdere.

Dacã auditorul este convins cã meca-nismele de control aferente acestuiobiectiv sunt adecvate, testele vizânddetectarea operaþiunilor necorespunzã-toare sau inexistente pot fi considerabildiminuate.

Mecanismele de control adecvate vorîmpiedica societatea auditatã sã înre-gistreze ca active corporale sau necor-

porale operaþiunile care sunt efectuateîn beneficiul conducerii societãþii sau alangajaþilor companiei, decât al entitãþiiauditate luate ca ansamblu.

Aspecte privindauditarea

imobilizãrilor necorporale

ºi corporale la societãþile cotate

la Bursã În vederea surprinderii unor aspectepractice de auditare a imobilizãrilor cor-porale ºi necorporale au fost analizatesituaþiile financiare publicate, noteleexplicative aferente acestora ºi rapoar-tele auditorilor pentru un eºantion detrei societãþi comerciale cotate la Bursade Valori Bucureºti, sursa datelor fiindwww.bvb.ro.

8

Cercetare


2 Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã IFRS 2011, Editura CECCAR, Bucureºti, 2011, pp.A875

Domeniul de activitate în care activeazãsocietãþile analizate îl reprezintã fabri-carea produselor lactate – cod CAEN1051.

În figura 1 sunt prezentate imobilizãrilecorporale ºi necorporale deþinute decele trei societãþi analizate.

Societatea nr. 1 prezintã în notele ex-plicative la situaþiile financiare o struc-turã a imobilizãrilor corporale ºi necor-porale, reprezentatã în Tabelul 2.

Conform notei explicative nr. 6 „Princi-pii, politici ºi metode contabile”, socie-tatea precizeazã cã elementele prezen-tate în situaþiile financiare au fost evalu-ate pe baza principiului costului de

achiziþie ºi al costului de producþie.

Imobilizãrile corporale au fost evaluatela cost de achiziþie. Regimul de amorti-zare aplicat de societate este metodaliniarã. Duratele normale de funcþionareau fost stabilite conform prevederilorlegale. Cheltuielile suportate dupã cemijloacele fixe au fost puse în funcþiune(reparaþii, întreþinere) au fost incluse încontul de profit ºi pierdere. În situaþia încare se poate demonstra cã acestecheltuieli au ca rezultat o creºtere abeneficiilor economice viitoare, pre-conizate a se obþine din utilizarea aces-tuia peste standardul iniþial de perfor-manþã, cheltuielile sunt capitalizate caun cost suplimentar al mijloacelor fixe.

Opinia auditorului în cazul acestei soci-etãþi a fost:

„Situaþiile financiare anuale, elaboratede Societatea nr.1, sunt regulamentareºi sincere, astfel cã auditorul întocmeº-te Raportul fãrã rezerve, menþionândexplicit, în conformitate cu Standardulde Audit nr. 700.33, cã: nu a participatori supravegheat derularea inventarieriianuale a patrimoniului, fiind deci, înmãsurã sã asigure beneficiarii infor-maþiilor contabile cã situaþiile reflectãfidel imaginea stãrii economico-patri-moniale a unitãþii ºi a rezultatului atât aloperaþiunilor comerciale, economico-financiare, cât ºi al altora cu impactasupra patrimoniului ºi efectuate pe

9


4/2012

parcursul exerciþiului financiar încheiatla 31 decembrie 2010.”3

Societatea nr. 2 prezintã în noteleexplicative la situaþiile financiare ostructurã a imobilizãrilor corporale ºinecorporale, reprezentatã în Tabelul 3.

În notele explicative, societatea pre-cizeazã cã evidenþiazã construcþiile lacost istoric. În aprilie 2009, societatea aînregistrat o reevaluare a construcþiilorreprezentând fabrica veche, în scop fis-

cal, operaþiune prin care a rezultat di-minuarea valorii nete a construcþiei ºi arezervei din reevaluare, în valoare de1.346 mii lei. În opinia noastrã, aceastãpracticã nu a fost în conformitate cuprevederile Ordinului ministrului finan-þelor publice nr. 3055/2009 ºi politicilecontabile ale societãþii care prevãd cã„Evaluarea imobilizãrilor corporale ladata bilanþului se efectueazã la cost,mai puþin amortizarea ºi ajustãrilecumulate din depreciere, sau la valoa-

rea reevaluatã, aceasta fiind valoareajustã la data reevaluãrii, mai puþin oriceamortizare ºi orice pierdere dindepreciere cumulatã”4. Prin urmare, la31 decembrie 2010 valoarea rezerveidin reevaluare a fost subestimatã cu1.346 mii lei (31.12.2009: 1.346 mii lei),valoarea netã a construcþiilor a fostsubestimatã cu 1.179 mii lei(31.12.2009: 1.266 mii lei), iar cheltu-ielile cu amortizarea au fost subesti-mate cu 87 mii lei (31.12.2009: 80 mii

10

Cercetare


3 www.bvb.ro4 Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în

Monitorul Oficial nr. 766 din 10 noiembrie 2009

lei). Conducerea companiei ºi-a însuºitmodificãrile evidenþiate, iar opinia audi-torului asupra situaþiilor financiareîntocmite la 31 decembrie 2009 a fostmodificatã corespunzãtor (cu rezerve).

Aºa cum se menþioneazã în nota expli-cativã nr. 6 „Principii, politici ºi metodecontabile”, societatea evidenþiazã tere-nurile la valoarea justã. La 31 decem-brie 2009 ºi 31 decembrie 2010, socie-tatea a apelat la serviciile unui evalua-tor specializat pentru determinarea va-lorii juste a terenurilor societãþii. Rezul-tatul acestei evaluãri reprezintã odescreºtere a valorii nete a terenurilorîn valoare de 6.725 mii lei la 31 decem-brie 2010 ºi de 2.136 mii lei la 31decembrie 2009. Societatea nu a înre-gistrat în contabilitate rezultatul acestorreevaluãri. În opinia noastrã, aceastãpracticã nu a fost în conformitate cuprevederile Ordinului ministrului finanþe-lor publice nr. 1752/2005 ºi ale Ordi-nului ministrului finanþelor publice nr.3055/2009, care prevãd ca reevaluãrilesã fie efectuate cu suficientã regulari-tate, astfel încât valoarea contabilã sãnu difere substanþial de cea care ar fideterminatã folosind valoarea justã dela data bilanþului.

Prin urmare, la 31 decembrie 2010 ºi 31decembrie 2009 valoarea terenurilor afost supraestimatã cu 6.725 mii lei(31.12.2009: 2.136 mii lei), valoarearezervei din reevaluare a fost supraesti-matã cu 5.037 mii lei (31.12.2009: 689mii lei), rezultatul exerciþiului curent afost supraestimat cu 1.688 mii lei, iarrezultatul exerciþiului 2009 a fostsupraestimat cu 1.447 mii lei.

Societatea nu ne-a putut furniza proberelevante privind costul la care au fostînregistrate anumite imobilizãri corpo-rale cu o vechime mai mare de 10 ani.

În ceea ce priveºte imobilizãrile necor-porale societatea precizeazã în nota nr.6 faptul cã licenþele, mãrcile comerciale

ºi activele similare au fost înregistrate lacostul de achiziþie. Ele au fost amorti-zate folosind metoda liniarã, pe operioadã de 3 ani. În cadrul avansurilorºi al altor imobilizãri necorporale s-auînregistrat avansurile acordate furnizo-rilor de imobilizãri necorporale, pro-gramele informatice create de entitatesau achiziþionate de la terþi pentru nece-sitãþile proprii de utilizare, precum ºi alteimobilizãri necorporale. Elementele denatura imobilizãrilor necorporale au fostamortizate liniar pe o perioadã de 3 ani.

Opinia auditorului: „În opinia noastrã, cuexcepþia efectelor posibile ale aspec-telor menþionate în paragrafele ante-rioare, situaþiile financiare oferã o ima-gine fidelã, în toate aspectele semni-ficative, a poziþiei financiare a Societãþiinr. 2, la data de 31 decembrie 2010,precum ºi a performanþei financiare ºi afluxurilor de numerar ale acesteia pen-tru exerciþiul financiar încheiat la aceas-tã datã în conformitate cu al Ordinuluiministrului finanþelor publice nr.3055/2009 cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare”.

Societatea nr. 3 prezintã în notele ex-plicative la situaþiile financiare o struc-turã a activelor imobilizate reprezentatãîn tabelul 4.

La 31.12.2010 a fost efectuatã reevalu-area clãdirilor ºi a construcþiilor aflate înpatrimoniul societãþii, de cãtre evaluatorautorizat ANEVAR. Reevaluarea a fostfãcutã la valoarea justã, iar amortizareacumulatã existentã la data evaluãrii afost eliminatã din valoarea contabilãbrutã a activului. Valoarea netã determi-natã în urma corectãrii cu ajustãrile devaloare a fost recalculatã la valoarearecalculatã a activului.

Referitor la grupa construcþii:

- intrãrile în valoare de 110.499 lei re-prezintã diferenþa favorabilã dinreevaluare – de 85.606 lei ºi mo-

dernizarea magazinului de des-facere, în valoare de 24.843 lei.

- ieºirile în valoare de 635.805 leireprezintã amortizarea cumulatã ladata evaluãrii - de 624.605 lei, scã-zutã din valoarea contabilã, ºi valoa-rea contabilã de 11.200 lei a douãpuþuri de apã care nu au mai putut fiutilizate ca urmare a debitului foartemic de apã, ceea ce a fãcut imposi-bilã exploatarea acestora.

Investiþiile în anul 2010 au fost orientatespre asigurarea logisticii necesare dez-voltãrii pieþei de achiziþii materii prime,dar mai ales pentru dezvoltarea pieþeide desfacere. În acest sens au fostefectuate, din surse proprii, investiþii înmijloace de transport pentru achiziþie ºidesfacere în valoare de aproximativ350.000 lei. În anul 2010 au începutlucrãrile de modernizare a fabricii,lucrãri care au însemnat investiþii deaproximativ 200.000 lei.

Nu s-au înregistrat provizioane pentrudeprecierea imobilizãrilor corporale.

Din punct de vedere contabil, regimulde amortizare aplicat pentru imobilizãria fost liniar, iar din punct de vedere fis-cal, pentru echipamentele tehnologice,a fost utilizatã amortizarea acceleratã.Duratele de amortizare au fost stabiliteîn conformitate cu prevederile Catalo-gului privind duratele normale defuncþionare ºi clasificare a mijloacelorfixe aprobat prin HG 2139/2004.

Principalele durate de viaþã utilizate ladiferite categorii de imobilizãri corporalesunt:

Clãdiri – 40 de ani

Echipamente tehnologice – 10 ani

Mijloace de transport – 5 ani.

Pentru amortizarea fiscalã utilizatã pen-tru echipamente tehnologice a fost con-stituit un provizion pentru impozit amâ-nat în valoare de 182.126 lei.

11


4/2012

Opinia auditorului: “Considerãm cã au-ditul pe care l-am efectuat constituie obazã suficientã pentru a exprima opinianoastrã de audit.

În opinia noastrã, situaþiile financiareale societãþii nr. 3, întocmite pentruexerciþiul financiar încheiat la31.12.2010, sunt conforme cu cerinþelecadrului general de raportare financiar-contabilã în vigoare ºi prezintã în modcorect, sub toate aspectele semnifica-tive, poziþia financiarã, modificãrileacesteia, performanþele societãþii ºifluxurile de numerar în exerciþiulîncheiat la 31.12.2010.”

ConcluziiAuditul imobilizãrilor corporale ºi necor-porale reprezintã o activitate indepen-dentã, obiectivã ºi de consiliere, desti-

natã sã adauge valoare ºi sã antrenezeîmbunãtãþirea activitãþilor companiei ºi,totodatã, sã o ajute în îndeplinirea obi-ectivelor sale printr-o abordare sistema-ticã ºi disciplinatã în cadrul evaluãrii ºiîmbunãtãþirii eficacitãþii proceselor demanagement, control ºi prezentare.

Evaluarea riscurilor în auditul imobi-lizãrilor corporale ºi necorporale este oactivitate complexã ºi nu existã încã unconsens în ceea ce priveºte modul încare ar trebui abordatã problema. Prac-ticienii utilizeazã, preponderent, mo-delul oferit de standardele internaþio-nale, deºi acesta este adesea criticat înliteraturã, principalele argumente îm-potriva lui fiind modul simplist în caretrateazã problema ºi incapacitatea de arãspunde tuturor cerinþelor auditorilor.

O rezolvare pentru aceastã problemãeste dezvoltarea de software care, pe

baza modelelor teoretice, probabilistice,sã punã la dispoziþia practicienilorsoluþii uºor de utilizat ºi care sã ofere oevaluare corectã a riscurilor în auditulfinanciar ºi nu numai.

Aceasta ar conduce la depãºireasubiectivitãþii care caracterizeazã înprezent multe misiuni de audit ºi ar eli-bera într-o anumitã mãsurã auditorul desarcina estimãrii riscului doar pe bazaexperienþei ºi cunoºtinþelor sale.

Pentru realizarea misiunii de audit aimobilizãrilor corporale ºi necorporale“calea de urmat ar fi auditarea ieºirilor,utilizãrilor ºi finanþãrii imobilizãrilor (…).Mai departe, se auditeazã afirmaþiileconducerii cu privire la solduri: exis-tenþa acestora, drepturi ºi obligaþii afe-rente, integralitatea, evaluarea ºi alo-carea imobilizãrilor de la finalul exerci-þiului financiar.”5

12

Cercetare


5 Domniºoru S., Cristea M., Vînãtoru S., Arhitectura auditãrii externe a activelor imobilizate, Revista Audit Financiar, nr. 9/2008, p.3-12

Constatãm, în urma analizei celor treisocietãþi, prezentarea succintã a ac-tivelor necorporale, atât de cãtre soci-etãþile auditate, cât ºi de auditori.Societatea nr. 3 analizatã ne-a furnizatcâteva informaþii, dar considerãm cãsunt insuficiente.

Toate societãþile analizate prezintã însituaþiile financiare imobilizãri necorpo-rale încadrate în grupa „Concesiuni,brevete, licenþe, mãrci, drepturi ºi valorisimilare”, dar nici în notele explicative ºinici în raportul auditorilor nu avem infor-maþii legate de structura acestora. Înviziunea noastrã, lipsa informaþiilordespre activele necorporale pune subsemnul întrebãrii reprezentarea exactãºi perfectã a patrimoniului.


Domniºoru S., Cristea M., Vînãtoru S., Arhitectura auditãrii externe a activelor imobi-lizate, Revista „Audit Financiar”, nr. 9/2008, p.3-12

Horomnea E., Audit Financiar. Concepte. Standarde. Norme, Ediþia a 2-a, EdituraTipomoldova, Iaºi, 2011

Jinga G., Utilizarea eºantionãrii nestatistice în testele asupra controalelor ºi în testele dedetaliu, Revista „Contabilitatea, Expertiza ºi Auditul Afacerilor”, nr.3/2010

Mihãilescu I., Audit financiar, Editura Independenþa Economicã, Piteºti, 2010Munteanu V. ºi colaboratori., Control ºi audit financiar, Editura Universul Juridc,

Bucureºti, 2005Toma M., Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi, Editura CECCAR,

Bucureºti, 2005Camera Auditorilor Financiari din România, Manual de standarde internaþionale de audit

ºi control de calitate. Audit Financiar 2009, Editura Irecson, Bucureºti, 2009CECCAR , Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã IFRS 2011, Editura

CECCAR, Bucureºti,2011,pp.A873-A927Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor

contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 din10 noiembrie 2009

Bibliografie

Semnal editorial

Recent, în editura Tipo Moldova a apãrutlucrarea „Actualitãþi ºi perspective încontabilitate ºi control de gestiune”redactatã de prof. univ. dr. Neculai Tabã-rã ºi prof. univ. dr. Sorin Briciu, împreunãcu un colectiv de doctoranzi. În prefaþacãrþii, Henri Bouquin, profesor de ªtiinþede Gestiune la Universitatea Paris-Dauphine, noteazã:

„În ultima perioadã, controlul de gestiune,contabilitatea generalã ºi cea de gestiuneau fost supuse unui proces de moder-nizare. Profesioniºtii din domeniul con-trolului de gestiune se confruntã, adesea,cu un câmp de acþiune mult mai extins ºidoar cei care stãpânesc tehnicile mo-derne de management pot sã pretindã cãrãspund exigenþelor. Cu aceastã provo-care se confruntã ºi autorii care creeazãcunoºtinþe solicitate în noile meserii dincontabilitate ºi control de gestiune. Titlullucrãrii lor este foarte clar: ei propun cer-cetarea aplicatã a ultimelor dezvoltãri/ino-vaþii din aceste domenii.

Autorii lucrãrii realizeazã acest lucru într-o manierã completã ºi urmând un planfoarte explicit, care va permite practicie-nilor sã cunoascã ºi sã utilizeze cele mairecente progrese ºtiinþifice, ceea cereprezintã visul fiecãrui profesor.

Aceastã carte constituie o provocare ºi sedovedeºte a fi o reuºitã. Nu cred cã existãvreun domeniu spre care cititorul sã nu fiedirecþionat pentru explorarea celor mainoi direcþii de cercetare din contabilitate,

contabilitate de gestiune, management –cu ale sale componente atât de impor-tante pentru controlul de gestiune.Niciuna dintre problemele cu care se con-fruntã astãzi întreprinderile nu a fostomisã, începând cu subiectul foarte dificilal performanþei întreprinderii, care pre-cede un capitol de sintezã privind guver-nanþa. Nu a fost uitatã nici cultura gene-ralã a controlorilor, diferitele tehnici fiindfoarte pertinent prezentate, din perspec-tivã istoricã. Inteligenþa economicã, ade-sea trecutã sub tãcere, îºi gãseºte loculaici. Bineînþeles, alãturi de capitolele cla-sice cu privire la instrumentele de planifi-care ºi de bugetare sunt abordate ºi celeprivind calculaþia costurilor.

Iatã, aºadar, un viitor volum clasic, indis-pensabil atât studenþilor în formare, mas-teranzilor, doctoranzilor, cât ºi practicie-nilor confruntaþi cu efervescenþa inovaþi-ilor adevãrate ºi false care se succed curepeziciune ºi au tendinþa de a-i dezorien-ta pe toþi cei care nu deþin o „busolã”, uninstrument de cunoaºtere ºi orientare îndomeniu”.

134/2012

1. IntroducereScopul principal al unei misiuni de audit financiar este acelade a spori gradul de încredere al utilizatorilor finali ai situaþi-ilor financiare (IFAC, 2009). În trecut, rolul auditorului era

acela de prevenire ºi detectare a fraudelor financiare (Dowleret al., 1912 ºi Walton et al., 1916). Potrivit ultimelor ISA (Inter-national Standards on Auditing), emise în 2009 de IFAC(International Federation of Accountants – Federaþia Interna-þionalã a Contabililor), rolul auditorului este acela de a obþine

14

Cercetare


Evaluarea statisticã a risculuide fraudã în scopul fundamentãrii opiniei de audit,pe baza modelelor de duratã

Elisabeta JABA*, Christiana Brigitte BALAN**, Ioan-Bogdan ROBU*** & Mihai ROMAN****

* Prof. univ. dr , Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaºi, Facultatea de Economie ºi Administrarea Afacerilor, e-mail: [email protected]** Lect. univ. dr., Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaºi, Facultatea de Economie ºi Administrarea Afacerilor, e-mail: [email protected]*** Drd., Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaºi, Facultatea de Economie ºi Administrarea Afacerilor, e-mail: [email protected]**** Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, Facultatea de Ciberneticã, Statisticã ºi Informaticã Economicã, e-mail: [email protected]

Statistical Evaluation of the Fraud Risk in order to Base the Audit Opinion,using Duration Models The accuracy of the author's opinion concerning financial fraud depends on the quality of audit evidence. Obtaining enoughand appropriate proofs that can support the opinion of the financial auditor requires using as safe as possible procedures forevaluating the risk of fraud in a company.

This study aims to statistically evaluate the risk of fraud according to the activity field and the financial structure of the com-pany, using financial analysis techniques combined with duration models based on the Kaplan-Meier estimator and on theCox model. In their approach, the authors consider the definition of financial fraud suggested by ISA 240, the factors thatdetermine fraud, synthesized in the conceptual schema "the fraud triangle", as well as the financial indicators that the Anglo-Saxon specialized literature calls "red flags".

The results of their analysis show that the risk of fraud is mainly influenced by the financial leverage, differentiated accordingto activity fields. The estimated probabilities of occurrence of fraud are used as a proof in evaluating the quality of financialstatements.

Key words: fraud risk, financial leverage, audit opinion, Kaplan-Meier estimator, Cox model

JEL Classification: C33, G32, M42

Cuvinte cheie: risc de fraudã, levier financiar, opinie de audit, estimator Kaplan-Meier, model Cox

Abstract

o asigurare rezonabilã cu privire la absenþa unor denaturãrisemnificative cauzate de fraude sau erori, precizat în ISA 240(The Auditor’s Responsibilities Relating to Fraud in an Auditof Financial Statements) (Hayes et al., 2005).

Numeroºi cercetãtori din domeniul fraudei ºi auditului finan-ciar ºi-au orientat atenþia cãtre riscul de fraudã ºi riscul deaudit, prin studii care au vizat factorii determinanþi ai fraudeifinanciare (Badawi, 2008 ºi Watson, 2003) sau cãtre uti-lizarea procedurilor analitice, considerând ratele financiare înscopul depistãrii fraudelor (Kaminski et al., 2004). În studiullui Krambia-Kapardis (2002) se analizeazã necesitatea uti-lizãrii modelelor pentru detectarea fraudelor, iar în studiul luiBierstaker et al (2006) – percepþia auditorilor faþã de meto-dele cantitative de evaluare a riscului de fraudã. Prin pre-ocupãrile lui Miri-Lavassani et al. (2009) ºi Wang et al. (2009)se propun modele statistice pentru semnalarea fraudelorfinanciare. Astfel, la nivelul studiilor de profil, interesul cer-cetãtorilor este orientat cãtre clasificarea fraudelor pe bazaanalizei componentelor principale (Brokett, et al., 2002) ºicãtre analiza ºi evaluarea riscului de fraudã (Carpenter, 2007ºi Payne et al., 2005 ºi Sitorus et al., 2009). Studiile enume-rate au fost selectate din principalele baze de date indexateinternaþionale (Emerald, Proquest, Wiley Online Library) ºi auvizat perioada 2000-2010.

În studiul nostru, folosim ISA 240 pentru definirea fraudei,clasificarea fraudelor ºi identificarea factorilor determinanþi.Conform definiþiei din ISA 240, frauda este privitã ca o acþi-une cu caracter intenþionat (delimitându-se de eroare),sãvârºitã de una sau mai multe persoane din rândul condu-cerii, de persoane însãrcinate cu guvernanþa, de salariaþi sauterþi care utilizeazã înºelãciunea în scopul obþinerii unuiavantaj injust sau ilegal (IFAC, 2009 ºi O’Regan, 2004).Aceastã definiþie este completatã ºi de accepþiunea ACFE(American Certified Fraud Examiner) privind frauda,adãugându-se ºi actele de corupþie pentru obþinerea defoloase necuvenite (Goldman, 2010). Din aceastã definiþiepoate fi subliniatã importanþa caracterului deliberat (voluntar,intenþionat cu care aceasta se sãvârºeºte), ilicit (venit din ile-galitatea fenomenului), precum ºi dorinþa de disimulare (deascundere a faptelor).

O clasificare a fraudelor financiare, în accepþiunea ISA 240,în funcþie de incidenþa acesteia asupra unor elemente debilanþ sau asupra raportãrii în sine, ar fi: fraudele asupraactivelor (furtul sau delapidãrile de active) ºi fraudele asupraraportãrii (prin prezentarea unor rezultate financiare care nucorespund realitãþii) (Gallet, 2010). Factorii determinanþi aifraudei pot fi grupaþi sub forma unui triunghi al fraudei

(Cressey, 1953), astfel: presiuni (acei factori, de cele maimulte ori de naturã personalã, care motiveazã o persoanã sãcomitã frauda), oportunitãþi (venite din dobândirea unor cali-tãþi sau din cunoaºterea mediului intern al firmei, de cãtrepersoana care a comis frauda) ºi atitudine (are în vederearaþiunea ºi convingerile celui care comite frauda, precum ºisistemul de valori dupã care se ghideazã acesta) (Singletonet al. 2010).

Factorii care determinã apariþia riscului de fraudã, din per-spectiva ISA 240, asociaþi denaturãrilor rezultate dinraportarea financiarã frauduloasã, sunt influenþaþi de anumitecaracteristici ale conducerii ºi de mediul de control intern(capacitãþile, presiunile, stilul ºi atitudinea conducerii asoci-ate controlului intern ºi procesului de raportare financiarã), decondiþiile specifice sectorului de activitate (mediul economicºi de reglementare în care opereazã firma auditatã) ºi deanumite caracteristici operaþionale (care vizeazã tranzacþiile,structura financiarã ºi profitabilitatea firmei) (Hayes et al.,2005). Factorii de apariþie a riscului de fraudã asociaþi dena-turãrilor rezultate din delapidarea activelor þin de susceptibi-litatea activelor de a fi expuse delapidãrii (depind de naturaactivelor entitãþii ºi de gradul în care sunt expuse furtului) ºide controale (lipsa acestora în prevenirea ºi detectareacazurilor de delapidare) (IFAC, 2009). Denaturãrile care con-duc la apariþia riscului de fraudã au influenþã asupra risculuide audit prin distorsionarea opiniei auditorului privind acu-rateþea situaþiilor financiare judecate în cadrul misiunii deaudit.

În cadrul misiunii de audit financiar, evaluarea riscului defraudã ºi implicaþiile sale asupra opiniei auditorului din cadrulraportului final au la bazã o serie de probe de audit, definiteprin ISA 500 (Audit Evidence – Probe de audit). Probele deaudit sunt definite ca fiind totalitatea informaþiilor utilizate decãtre auditor pentru fundamentarea opiniei de audit (IFAC,2009). Pentru a putea fi utilizate în cadrul misiunii, probele deaudit trebuie sã fie suficiente (mãsurã a cantitãþii, în evalu-area riscului de fraudã ºi de audit) ºi adecvate (sã cores-pundã necesitãþilor ºi scopului auditului ºi totodatã sã aibã învedere calitatea necesarã prin modul de obþinere a probelor)(Hayes et al., 2005). Astfel, cu cât cantitatea ºi calitatea ele-mentelor probante va creºte cu atât se va reduce riscul deaudit ºi, implicit, cel de fraudã, contribuind semnificativ laobþinerea unor concluzii rezonabile, pe baza cãrora se vaemite o opinie corectã, justã.

Pentru obþinerea probelor de audit, auditorul foloseºte, deregulã, inspecþia, observaþia, confirmãrile externe, recalcu-lãrile, reefectuãrile unor operaþiuni, controlul, procedurile

15

Riscul de fraudã

4/2012

analitice ºi interviurile, utilizând programe specializate, ches-tionare, balanþe de verificare.

Un loc important în obþinerea probelor de audit îl deþin proce-durile analitice prin care auditorul ajunge la cunoaºtereaentitãþii ºi a mediului acesteia, a sistemului de control internºi la detectarea denaturãrilor semnificative de la nivelulaserþiunilor contabile, folosind analiza principalelor rate finan-ciare ºi analize de trend, incluzând rezultatele asupra inves-tigaþiilor fluctuaþiilor ºi relaþiilor care nu sunt în concordanþãcu alte informaþii relevante de aceeaºi naturã sau care pre-zintã deviaþii semnificative de la datele prognozate (Hayes etal., 2005).

Prin utilizarea indicatorilor financiari, pe care literatura despecialitate anglo-saxonã îi denumeºte în mod sugestiv redflags (indicatori semnal) pot fi detectate eventualele erori ºimanipulãri care au loc la nivelul contului de rezultat, con-turilor de terþi, activelor ºi conturilor de capitaluri (Penman,2007). Auditorul financiar va urmãri ºi studia influenþa struc-turii resurselor atrase asupra elementelor care stau la bazaperformanþei ºi rentabilitãþii firmei, inclusiv asupra riscului defraudã. Un indicator care rãspunde necesitãþilor auditorului,în acest sens, este levierul financiar (definit ca raportul dintredatoriile totale ºi capitalurile proprii).

2. Procedee statistice de evaluare a riscului

de fraudãÎn lucrare, în scopul obþinerii de probe de audit folosim mo-delele de duratã bazate pe estimatorul Kaplan-Meier ºimodelul Cox.

Prin estimatorul Kaplan-Meier estimãm funcþia de supra-vieþuire a firmelor supuse fraudelor financiare, pe obiecte deactivitate ºi nivele ale levierului financiar, iar prin modelul Coxestimãm funcþia hazard a firmelor supuse fraudelor financia-re (evaluarea riscului de fraudã). Estimarea ºi testarea coefi-cienþilor funcþiei hazard se realizeazã folosind o combinaþiede factori predictivi (domeniul de activitate ºi nivele valoriceale levierului financiar).

2.1. ESTIMATORUL KAPLAN – MEIER

Pentru evaluarea riscului de fraudã propunem folosirea func-þiei de supravieþuire, S(t), respectiv estimatorul Kaplan-Meier,

.

Funcþia de supravieþuire a firmelor supuse riscului de fraudãprezintã probabilitatea ca o firmã sã supravieþuiascã momen-tului t, adicã probabilitatea ca frauda sã nu se fi produs pânãla momentul t:

Estimatorul Kaplan-Meier, , la diferite momente detimp, ti, poate fi definit astfel:

unde este probabilitatea de a cunoaºte frauda la momen-tul ti, iar este probabilitatea de a nu fi cunoscut fra-uda.

Funcþia de supravieþuire se poate reprezenta grafic cu aju-torul curbei de supravieþuire. Curba de supravieþuire se con-struieºte într-un sistem de douã axe perpendiculare, peabscisã se reprezintã momentele ti (ani), iar pe ordonatã sereprezintã probabilitatea de supravieþuire în momentul ti încare se produce frauda.

Pentru a compara probabilitatea de a nu fi supusã fraudãrii,pe grupe de firme diferenþiate în funcþie de obiectul de activi-tate ºi nivelul levierului financiar, se comparã funcþiile desupravieþuire pentru grupele studiate ºi se testeazã dife-renþele dintre ele utilizând statistica test Log-Rank.

Testul Log-Rank este:

unde: Oi – numãrul de evenimente (fraude) observateEi – numãrul de evenimente (fraude) estimate.

Pentru acceptarea/respingerea ipotezei de concordanþã afuncþiilor de supravieþuire pentru grupele studiate se comparãvaloarea calculatã a testului Log-Rank cu valoarea teoreticãa statisticii Hi pãtrat cu (k-1) grade de libertate, unde k estenumãrul grupelor.

2.2. MODELUL COX

Pentru estimarea ºi testarea influenþei obiectului de activitateºi a nivelului levierului financiar asupra riscului de fraudãpropunem folosirea modelul Cox.

Modelul Cox permite analiza datelor de duratã, asemãnãtormodelelor de regresie. Prin modelul Cox se estimeazã rata

16

Cercetare


hazardului, h(t), de a cunoaºte evenimentul studiat în funcþiede o combinaþie liniarã de p factori explicativi (X1, X2, ... ,Xp).

Rata hazardului poate fi definitã sub formã directã,

sau formã logaritmicã,

unde h0(t) reprezintã rata hazardului de referinþã, iar bi suntcoeficienþii de regresie.

Rata hazardului ca firmele din eºantion sã cunoascã fraudaîn perioada observatã, sub influenþa predictorilor (obiectul deactivitate ºi nivelul levierului financiar), se poate estima cuajutorul unui program de tip SPSS.

Output-urile rezultate vizeazã valorile ratei hazardului, ladiferite momente de timp, coeficienþii de regresie asociaþipredictorilor ºi gradul de semnificaþie statisticã a acestora.

Coeficienþii de regresie sunt calculaþi ºi sub forma expo-nenþialã (eb, unde „e” este baza logaritmului natural).Modificarea procentualã a ratei hazardului, la o modificare cu1 unitate a variabilei predictor, este egalã cu .

Testarea semnificaþiei coeficienþilor de regresie se face pebaza statisticii test Wald, distribuitã dupã o lege Hi pãtrat cuun numãr de grade de libertate egal cu numãrul coeficienþilorβ de testat (1 grad de libertate).

Statistica Wald se calculeazã astfel:

unde bj reprezintã valoarea coeficientului de regresie, iar abaterea standard a estimatorului parametrului βj.

Validarea modelului Cox se bazeazã pe statisticile test Hipãtrat prezentate în SPSS în tabelul “Omnibus Tests ofModels Coefficients”.

2.3. POPULAÞIA ÞINTÃ ºI EºANTIONUL OBSERVAT

Populaþia þintã este reprezentatã de cãtre firmele cotate laBursa de Valori din New York (NYSE), aflate sub suprave-gherea SEC (U.S. Securities and Exchange Commission –Comisia de Supraveghere a Valorilor Mobiliare din StateleUnite ale Americii) ºi care au fost supuse fraudelor financiare

în perioada 1997-2002. Baza de sondaj conþine un numãr de919 firme fraudate, considerate de Ketz (2003) în lucrarea saºi care au fost preluate de pe site-ul SEC.

Din cele 919 cazuri, 92 de firme fraudate au fost înregistrateîn 1997 (10,01%), 102 firme în 1998 (11,10%), 174 de firmeîn 1999 (18,93%), 201 de firme în 2000 (21,87%), 225 defirme în 2001 (24,48%) ºi 125 de firme fraudate în 2002(13,60%). Din aceastã populaþie s-a extras un eºantion de200 de firme, respectând proporþiile obþinute în urma strati-ficãrii, astfel: 20 de cazuri pentru 1997, 22 de cazuri pentru1998, 38 de cazuri pentru 1999, 42 de cazuri pentru 2000, 48de cazuri pentru 2001 ºi 30 de cazuri pentru 2002.

În alegerea perioadei, 1997-2002, pentru studierea firmelorfraudate s-a þinut cont de o serie de evenimente de referinþãdin domeniul auditului financiar ºi al fraudei financiare: 1997reprezintã începutul crizei financiare asiatice cu impactasupra pieþei de capital din Statele Unite ale Americii (SUA);bursele asiatice fiind nesigure au determinat reorientareainvestitorilor cãtre alte pieþe financiare, de unde ºi dorinþaunor firme americane cotate de a prezenta situaþii financiarecosmetizate, dar atractive din punct de vedere al poziþiei ºiperformanþei financiare. Anul 2002 reprezintã un momentdeosebit de important în ceea ce priveºte legislaþia carereglementeazã activitatea de audit din SUA, procedurile deraportare ºi auditare financiarã, dar ºi mecanismele de con-trol intern pe care o firmã trebuie sã le implementeze, prinadoptarea SOX (Sarbanes-Oxley Act, 2002).

Eºantionul este structurat, din punct de vedere al obiectuluide activitate, pe cele trei domenii de activitate: industrial(40,5%), comerþ (14%) ºi servicii (45,5%).

Datele privind firmele analizate (anul primei raportãri, dome-niul de activitate, valoarea levierului financiar) au fost extrasedin situaþiile financiare aferente fiecãrei firme, utilizând bazade date online a SEC (Electronic Data Gathering Analysisand Retrieval – EDGAR). Pentru obþinerea levierului financiaraferent anului în care firma a fost supusã fraudei financiare s-a calculat raportul dintre nivelul datoriilor totale - Dt ºi cel alcapitalurilor proprii - Cpr, preluate din raportul financiar emisîn anul urmãtor fraudei (ex.: pentru firmele fraudate în 1997s-au consultat rapoartele financiare aferente acestui exerciþiufinanciar ºi care au fost emise în 1998).

2.4. VARIABILELE ANALIZATE

Principalele variabile utilizate pentru construirea funcþiei desupravieþuire, pe baza estimatorului Kaplan-Meier ºi funcþieihazardului prin modelul Cox sunt: timpul scurs de la

17

Riscul de fraudã

4/2012

începerea primei raportãri ºi pânã la apariþia fraudei, starea

firmei la finalul perioadei analizate (fraudatã/nefraudatã),

domeniul de activitate ºi levierul financiar.

Variabilele analizate la nivelul eºantionului studiat sunt defi-

nite în Tabelul 1.

Pentru determinarea timpului scurs între anul primei raportãri

ºi anul apariþiei fraudei financiare s-a þinut cont de raþiona-

mentul sintetizat în Figura 1.

Notaþiile ºi interpretarea reprezentãrii grafice din Figura 1

sunt:

- SP: perioada în care firmele au fost supuse fraudelor

financiare (1997-2001) = T6 – T1;

- IR: intervalul de raportare, calculat ca diferenþã dintre

anul apariþiei fraudei financiare ºi anul primei raportãri

cãtre SEC ºi poate fi de trei tipuri: pentru firme care au

început raportarea înainte de 1997 ºi au fost fraudate

18

Cercetare


în intervalul 1997-2001 (T2 – T0), pentru firme care auînceput raportarea în perioada 1997-2001 ºi au fostfraudate pânã la începutul anului 2001 (T4 – T3) ºipentru firme care au început raportarea în perioada1997-2001 ºi au fost supuse fraudei în anul 2001 (T6– T5);

- IS: intervalul de supravieþuire pentru determinareastãrii firmelor la finalul perioadei analizate, calculatpentru firmele care au început raportarea înainte de1997 sau în perioada 1997-2001 ºi care nu au fostsupuse fraudelor financiare, pânã la sfârºitul anului2002 (T7 – T6). Durata totalã de supravieþuire se cal-culeazã ca diferenþã între ultimul an al studiului (2002)ºi anul primei raportãri.

Din cele 200 de firme, 170 de firme au fost supuse fraudãriifinanciare pânã la sfârºitul anului 2001, în timp ce 30 de firmeau supravieþuit fraudãrii pânã la sfârºitul anului 2001.

Discretizarea variabilei Levier financiar ºi obþinerea celor 4categorii s-a realizat prin recodificarea acesteia cu ajutoruluisoftului statistic SPSS 19.0 (Jaba et al., 2004), þinându-secont de intervalele specificate în Tabelul 1.

3. Rezultatele cercetãrii ºi discuþii

Principalele rezultate privind estimarea funcþiei de supravie-þuire s-au obþinut prin aplicarea metodei Kaplan-Meier asupravariabilelor Numãrul de ani de supravieþuire (time), Stareafirmei (status), Obiectul de activitate (ob_activ), Levierulfinanciar pe categorii (Ctg_LF), observate pe eºantionul ana-lizat.

Distribuþia fraudelor pe obiecte de activitate este prezentatãîn Tabelul 2.

Analizând fraudele pe obiecte de activitate, prezentate înTabelul 2, se poate aprecia cã fraudele financiare au avut ceamai mare incidenþã în domeniul serviciilor (peste 92% dinfirmele din domeniul serviciilor au fost fraudate), urmat dedomeniul comercial (peste 82% din firmele care activau încomerþ au cunoscut frauda), în timp ce, în domeniul industri-al, fraudele financiare au avut cea mai micã incidenþã (sub78% din cazuri). Aceastã situaþie considerãm cã estedatoratã, în primul rând, particularitãþilor de raportare finan-ciarã deoarece activitatea, modul de realizare a cifrei deafaceri ºi de justificare a unor cheltuieli este mult mai greu deverificat/auditat în cadrul firmelor din domeniul serviciilor ºicomerþului (activitãþile asociate au în vedere mai puþin parteamaterialã, iar serviciile prestate sunt mult mai greu de cuan-tificat), faþã de cele din domeniul industrial, care opereazã cudiferite registre de intrãri, consum, de inventariere (în acestcaz, controlul stocurilor ºi al cheltuielilor se poate realiza cuuºurinþã).

Informaþii utile cu privire la momentul producerii fraudei pot fiobþinute de auditor din analiza timpului mediu ºi median desupravieþuire fraudãrii, prezentatã în Tabelul 3. Rezultatelerelevã cã, în medie, firmele din domeniul serviciilor sunt celecare au cunoscut cel mai repede actele de fraudã de laînceputul raportãrii financiare cãtre SEC. Valoarea timpuluide supravieþuire a unei firme din domeniul serviciilor este ceamai micã, de aproximativ 3,81 ani (aproximativ 3 ani ºi 10 lunide la prima raportare conform normelor impuse de SEC), încomparaþie cu duratele medii de supravieþuire fraudãrii co-respunzãtoare celorlalte domenii de activitate (4,66 ani pen-tru firmele din comerþ ºi 4,729 ani pentru cele din industrie).Putem concluziona cã firmele care presteazã servicii suntmult mai expuse riscului de fraudã faþã de cele din comerþ ºiindustrie.

Funcþia de supravieþuire estimatã pentru eºantionul celor 200de firme observate în perioada consideratã s-a obþinut cu aju-torul programului SPSS ºi este reprezentatã grafic princurbele de supravieþuire pe domenii de activitate ºi pe cate-gorii ale levierului financiar (vezi Figura 2).

Pentru a compara probabilitatea de supravieþuire fraudãrii pecele 3 grupe de firme diferenþiate în funcþie de obiectul deactivitate, se testeazã diferenþele între funcþiile de supra-vieþuire folosind statistica test Log-Rank.

Se comparã fie valoarea calculatã a statisticii test cu o valoa-re teoreticã a statistici Hi pãtrat cu 2 grade de libertate, fievaloarea Sig. asociatã testului Log-Rank cu riscul ∝. Com-parând valoarea Sig. (0,006) cu riscul ∝ (0,05), putem afirmacã existã diferenþe semnificative între funcþiile de supra-

19

Riscul de fraudã

4/2012

vieþuire pentru cele trei grupe de firme diferenþiate dupãobiectul de activitate.

Prin compararea curbelor de supravieþuire din Figura 2 sepoate observa cã, pentru eºantionul analizat, cele maiscãzute rate de supravieþuire fraudãrii au fost înregistrate defirmele prestatoare de servicii (în primii 4 ani la primaraportare 60% din firme cunoscând frauda), faþã de ratelemai mari de supravieþuire fraudãrii pentru firmele din domeni-ul industrial ºi din comerþ.

ªi prin procedeul grafic, curba de supravieþuire, se poateconstata cã apariþia fraudei este mult mai frecventã pentrufirmele din domeniul prestãrilor de servicii comparativ cucelelalte domenii, acest lucru conducând auditorul la o maibunã gestionare a procedurilor analitice de administrat ºi a

probelor de audit care vor trebui obþinute pentru a trage con-cluzii rezonabile privind evaluarea riscului de fraudã.

Incidenþa fraudei în funcþie de nivelul levierului financiar estedescrisã prin rezultatele obþinute pentru funcþia desupravieþuire estimatã prin metoda Kaplan-Meier, conside-rând factorul de covariaþie Levierul financiar (variabilã cate-gorialã). Distribuþia fraudelor pe categorii de levier esteprezentatã în Tabelul 4.

Valorile critice ale levierului financiar pot constitui pentruauditor un semnal al predispunerii firmei cãtre fraudã, acestatrebuind sã administreze proceduri suplimentare pentru a-ºifundamenta opinia finalã. Rezultatele prezentate în Tabelul 4aratã cã, pe ansamblul perioadei 1997-2001, firmelecuprinse în intervalul critic al levierului financiar (LF mai micde 0) au înregistrat cea mai redusã ratã de supravieþuirefraudãrii (5,9% din totalul firmelor cu LF critic nu au fost frau-date pânã la sfârºitul anului 2001). Acest fapt se poate expli-ca prin valoarea ridicatã a nivelului datoriilor totale ºi valoa-

20

Cercetare


rea negativã a capitalurilor proprii (obþinute pe baza pier-derilor reportate din anii precedenþi). Firmele cu o structurãfinanciarã precarã ºi predispuse unui risc ridicat de falimentnu prezintã bonitate în faþa creditorilor, fiind supuse unor pre-siuni în ceea ce priveºte raportarea frauduloasã, tocmai pen-tru a-ºi cosmetiza situaþia financiarã în vederea atragerii denoi investitori (Mironiuc, 2006).

Probe de audit cu privire la producerea fraudelor pot fiobþinute din analiza duratei medie de supravieþuire fraudãriipe grupe de firme diferenþiate dupã nivelul levierului financiar.În Tabelul 5 se poate observa cã firmele al cãror levier finan-ciar aparþine intervalului critic sunt cele mai expuse risculuide fraudã, acestea înregistrând frauda în mai puþin de 3 aniºi 8 luni de la prima raportare cãtre SEC (3,749 ani).

Firmele cu un levier financiar ridicat prezintã un risc de frau-dare mic, deoarece alocarea resurselor strãine în activitateade exploatare poate conduce la obþinerea de beneficii (ge-neratoare de fluxuri de numerar) cu impact asupra rentabili-tãþii financiare ºi economice, spre deosebire de firmele cu unlevier financiar critic care au înregistrat pierderi reportate.

Pentru a compara probabilitatea de supravieþuire fraudãrii pecele 4 niveluri ale levierului financiar (critic, scãzut, mediu ºiridicat), se testeazã diferenþele între funcþiile de supravieþuirecorespunzãtoare, folosind statistica test Log-Rank. ValoareaSig (0,247) asociatã testului Log-Rank este mai mare decâtriscul ∝ (0,05), deci putem afirma cã nu existã diferenþe sem-nificative ale probabilitãþilor de supravieþuire fraudãrii întrecele patru categorii de firme diferenþiate dupã nivelul levieru-lui financiar.

În Figura 3 se observã cã cele 4 curbe corespunzãtoarefuncþiei de supravieþuire fraudãrii pe categorii de levier finan-

ciar se suprapun, deci nu existã diferenþe semnificative întreprobabilitatea de nefraudare a firmelor pe cele 4 categorii.

Pentru estimarea ºi testarea influenþei obiectului de activitateºi nivelului levierului financiar asupra riscului de fraudã pro-punem folosirea modelul Cox.

Rezultatele obþinute în SPSS aratã cã modelul Cox propuspentru evaluarea riscului de fraudare este un model valid.Pentru statistica test Hi pãtrat (Overall Test Chi-square) seobþine o valoare Sig (0,013) mai micã decât riscul asumat(∝=0,05), ceea ce ne conduce la validarea modelului.

În urma testãrii influenþei variabilelor explicative, variabileleidentificate ca având influenþã semnificativã asupra riscului

21

Riscul de fraudã

4/2012

de fraudã sunt: Levierul financiar critic (variabila dummyD_LFc), Levierul financiar scãzut (variabila dummy D_LFs),precum ºi Obiectul de activitate industrial (variabila dummyDi). Rezultatele obþinute în SPSS pentru modelul Cox propussunt prezentate în Tabelul 6.

Considerând estimaþiile coeficienþilor de regresie (B) ºi modi-ficãrile estimate (Exp (B)) ale riscului de fraudare, la o modi-ficare cu o unitate a variabilei independente, putem afirma cãfirmele cu un nivel al levierului financiar critic ºi scãzut pre-zintã un risc de fraudã mult mai mare faþã de firmele cu va-lori ale levierului mediu ºi peste medie, datoritã unei bonitãþiºi încrederi scãzute faþã de creditori.

Riscul de fraudare pentru o firmã cu un levier financiar critic,este cu 62,2% mai mare decât pentru firmele cu alt nivel allevierului financiar. Pentru o firmã cu un levier financiarscãzut, riscul de fraudare este cu 37,2% mai mare decât pen-tru firmele cu alt nivel al levierului financiar.

Valori ridicate ale levierului financiar semnificã faptul cã firmaare un nivel al datoriilor totale mult mai mare decât cel al ca-pitalurilor proprii, ca urmare a obþinerii de credite (de cele maimulte ori pe termen lung). Aceste credite au fost acordate înbaza prezentãrii unor situaþii financiare auditate ºi a unor pla-nuri de afaceri veridice care atestã capacitatea firmei de a-ºicontinua activitatea într-un orizont de timp previzibil, fãrã aintra în insolvabilitate (semne ale absenþei riscului de fraudã).

Valoarea negativã a coeficientului de regresie asociat vari-abilei dummy domeniul industrial aratã reducerea riscului defraudã pentru firmele cu activitate industrialã. Riscul de frau-dare a unei firme din domeniul industrial este cu 36,7% mairedus decât în cazul firmelor din alte domenii de activitate,comerþ ºi servicii.

Activitãþile unei firme (tranzacþiile, consumul de stocuri,înregistrarea veniturilor ºi justificarea unor cheltuieli) suntmult mai dificil de auditat în cazul firmelor din domeniul ser-viciilor ºi comerþului. Acest lucru contribuie la o creºtere a

riscului de fraudã pentru firmele din aceste domenii, faþã defirmele din domeniul industrial.

4. ConcluziiPrin rezultatele de ordin empiric obþinute în studiul realizat sevalideazã ideea cã riscul de fraudã pentru firme poate fi eva-luat prin folosirea modelelor de duratã.

Estimatorul Kaplan-Meier, aplicat pentru estimarea probabili-tãþii ca o firmã din eºantionul observat sã nu fie fraudatã(adicã sã supravieþuiascã momentelor t), a evidenþiat cãprobabilitatea de nefraudare a unei firme diferã pe obiecte deactivitate ºi este mai mare pentru firmele din domeniul indus-triei. Firmele cu un risc mare de fraudare sunt cele din dome-niul serviciilor. De asemenea, aplicarea metodei Kaplan-Meier pentru estimarea funcþiei de supravieþuire fraudãrii arelevat cã nu existã diferenþe semnificative între firmele cudiferite nivele de îndatorare (levier financiar), considerate peansamblu. Dar folosirea modelului de regresie Cox aratãexistenþa unei diferenþe pentru firmele cu un grad de înda-torare critic (levierul financiar(-∝;0)) ºi celelalte categorii, pre-cum ºi existenþa unor diferenþe semnificative cu privire lariscul de fraudã pentru firmele din industrie comparativ cufirmele cu alte obiecte de activitate.

Aceste rezultate obþinute prin modelele de duratã pot fifolosite ca probe de audit cu privire la estimarea momentuluide producere a fraudei. De asemenea, astfel de probe evi-denþiazã cã fraudarea se produce diferenþiat pe obiecte deactivitate, studiul relevând cã firmele din servicii ºi comerþsunt cele mai predispuse spre fraudã.

Rezultatele din modelele de duratã se pot constitui ca probede audit pentru indicarea firmelor cu structurã financiarã vul-nerabilã, predispuse riscului de fraudã. Estimaþiile coefi-cienþilor de regresie Cox pot indica factorii care influenþeazãapariþia situaþiei de fraudare. Situaþia în care firmele prezintãvalori negative ale levierului financiar (factor determinant în

22

Cercetare


ecuaþia de regresie Cox) denotã un dezechilibru al alocãriiresurselor prin prisma valorilor ridicate ale datoriilor totale,corelate cu valori negative ale capitalurilor proprii datoratepierderilor reportate.

Un astfel de dezechilibru ar trebui sã punã în gardã auditorulcu privire la un eventual risc de fraudã ce poate fi ascunsprintr-o raportare financiarã frauduloasã în ceea ce priveºtepoziþia ºi performanþa financiarã a firmei.

Direcþiile viitoare ºi de dezvoltare ale studiului urmãresc intro-ducerea în analizã ºi a altor indicatori financiari, lãrgireaperioadei în care firmele au fost supuse fraudelor ºi dupãanul de referinþã 2001 ºi nu în ultimul rând adaptarea mo-delelor propuse ºi la nivelul României.

Importanþa temei ºi a rezultatelor obþinute vine din pro-movarea unor metode statistice pentru evaluarea riscului defraudã la nivelul unei firme, în funcþie de domeniul de activi-tate ºi de levierul financiar, care poate sta la baza preveniriiºi combaterii fraudelor financiare. Utilizarea metodelor statis-tice în cadrul misiunii de audit financiar ºi de fraudã, precumºi interconectarea rezultatelor acestora cu analiza financiarãºi contabilitatea poate deschide o direcþie nouã de cercetare.

Acest domeniu nou, ce îºi propune analiza fenomenelor eco-nomico-financiare din cadrul auditului financiar pe baza unorindicatori din analiza financiarã prin intermediul metodelorstatistice ºi econometrice avansate, îl numim ipotetic audito-metrie (auditometrics).

23

Riscul de fraudã

4/2012

Arens, A., Loebbecke, J. (2006), Audit o abordare integratã, (tra-ducere), Ed. Arc, Chiºinau;

Badawi, M.I. (2008), Motives and consequences of fraudulentfinancial reporting, Prezentat la „The 17th Annual Convention ofthe Global Awareness Society International”, mai, SanFrancisco, CA, USA;

Bierstaker, J.L., Brody, R., Pacini, C.(2006), Accountants’ percep-tions regarding fraud detection and prevention methods,Managerial Auditing Journal, Vol. 21, No. 5, pp.520-535;

Brockett, P.L., Derrig, R.A., Golden, L.L., Alpert, M. (2002), FraudClassification Using Principal Component Analysis of RIDITs,The Journal of Risk and Insurance, Vol. 69, No. 3, pp. 341-371;

Carpenter, T. (2007), Audit Team Brainstorming, Fraud RiskIdentification, and Fraud Risk Assessment: Implications of SASNo. 99, The Accounting Review, Vol. 82, No. 5, pp. 1119-1140;

Cox, D.R. (1972), Regression Models and Life-Tables, J. RoyalStat. Soc., No. 2, pp. 187–220;

Cressey, D.R. (1953), Other People’s Money: a Study in the SocialPsychology of Embezzlement, Glencoe, 1II: Free Press Press;

Dowler, F., Harris, E.M. (1912), Auditing, Accounting and Banking,Sir Isaac Pitman & Sons, London;

Gallet, O. (2010), Halte aux fraudes. Guide pour auditeurs etdirigeants, 2e édition, Dunod, Paris;

Goldmann, P. (2010), Financial Services Anti-Fraud Risk andControl Workbook, John Wiley & Sons, New Jersey;

Griffiths, P. (2005), Risk-based Auditing, Gower Publishing, Hants;Hayes, R., Dassen Roger, Schilder, A., Wallage, P. (2005),

Principles of Auditing. An Introduction to Intenational Standardsof Auditing, 2nd edition, Ed. Pearson Education;

Jaba, E., Grama, A. (2004), Analiza statisticã cu SPSS subWindows, Ed. Polirom;

Kaminski, K.A., Wetzel, T.S., Guan, L. (2004), Can financial ratiosdetect fraudulent financial reporting?, Managerial AuditingJournal, Vol. 19, No. 1, pp. 15-28;

Ketz, J.E. (2003), Hidden financial risk: understanding off-balancesheet accounting, John Wiley & Sons, New Jersey.

Krambia-Kapardis, M. (2002), A fraud detection model: A must forauditors, Journal of Financial Regulation and Compliance, Vol.10, No. 3, pp.266-278;

Miri-Lavassani, K., Kumar, V., Movahedi, B., Kumar, U. (2009),Developing an identity fraud measurement model: a factoranalysis approach, Journal of Financial Crime, Vol. 16, No. 4,pp. 364-386;

Mironiuc, M. (2006), Analizã economico-financiarã: elemente teo-retico-metodologice ºi aplicaþii, Ed. Sedcom Libris, Iaºi;

O’Regan, D. (2004), Auditor’s dictionary: terms, concepts, process-es, and regulations, John Wiley & Sons, New Jersey;

Payne, E., Ramsay, R. (2005), Fraud risk assessments and audi-tors’ professional skepticism, Managerial Auditing Journal, Vol.20, No. 3, pp. 321-330;

Penman, S.H. (2007), Financial Statement Analysis and SecurityValuation, 3rd edition, McGraw Hill;

Planchet, F., Therond, P. (2006), Modèles de Durée: Applicationsactuarielles, Economica, Paris;

Singleton, T.W., Singleton, A.J. (2010), Fraud Auditing and ForensicAccounting, 4th edition, John Wiley & Sons, New Jersey;

Sitorus, T., Scott, D. (2009), Integrated Fraud Risk factors andRobust Methodology: A review and Comment, InternationalJournal of Auditing, Vol. 13, pp. 281-297;

Smith, M. (2003), Research methods in accounting, SAGEPublication, London;

Walton, S., Kimball, D.S. (1916), Auditing and Cost Finding,Alexander Hamilton Institute, New York.

Wang, J., Zhou, J., Peng, B. (2009), Weak signal detection methodbased on Duffing oscillator, Kybernetes, Vol. 38, No. 10,pp.1662-1668;

Watson, D.M. (2003), Cultural Dynamics of Corporate Fraud, CrossCultural Management, Vol. 10, No. 1, pp. 40-54.

Referinþe bibliografice

IntroducereA afirma cã sectorul IT are o evoluþieatipicã, în ultimele douã decenii, în ra-port cu media altor ramuri ale econo-miei înseamnã limitarea judecãþilor devaloare ºi a acþiunilor doar la regulileclasice. Evoluþia sectorului IT, motor al„noii economii,” solicitã reformularearelaþiilor de genul cauzã-efect pentru unansamblu larg de activitãþi sociale.Pornind de la aceastã premisã, pe par-cursul unor analize publicate anterior,am identificat principalii „suspecþi” pen-tru mutaþiile induse de acest tip deeconomie în domeniile contabilitãþii fi-nanciare ºi evaluãrii companiilor ºi anu-me: generatorii de valoare. În prezentularticol ne propunem sã includem înaceastã paletã de domenii ºi auditulfinanciar.

Generatorii de valoare (engl. value dri-vers) sunt elemente care contribuienemijlocit la reprezentarea valorii uneicompanii. Generatorii de valoare aufost încorporaþi în studiile privind valoa-rea companiei în ultimii douãzeci deani, izolarea ºi funcþionarea lor fiindînsã în continuare un subiect de cerce-tare. Literatura de specialitate cunoaºte

24

Cercetare


Activele intangibile emergenteUn studiu longitudinal asupra generatorilor de valoare din sectorul IT ºi a riscului inerent de audit

* Dr., director general, Compania de Consultanþã CELERIS, e-mail: sergiu.petrica @celeris.ro

Uncovering the Emerging Intangibles: A Longitudinal Study on Value Drivers in IT Sector and Inherent Audit RiskAuditing knowledge-based companies has become increasingly challenging,especially considering that the main value drivers of "new economy" entitieshave been placed outside balance sheets in the form of emerging intangibleassets. Current economic conditions, characterized by an increased uncertaintymay, also, contribute to the complexity of the issue.To facilitate auditors work the author has formulated a longitudinal study over anumber of 20 NASDAQ listes organizations for a period comprised between 2004and 2011 aiming to provide quantifications to the IT companies resources in rela-tion to stock prices based on an adapted Ohlson Model. At the same time, thecorrelation between reported intangible assets and the same stock prices wasinvestigated.After examining the influence of over 80 value drivers the author consider that itsfindings will help auditors understand the key elements of major IT businessesand will provide guidelines for assessing inherent risks in order to make decisionsregarding the going concern assumptions, based on measurable indicators.

Key words: value drivers, intangible asstes, intellectual capital, stock prices, valuerelevance, inherent risk, going concern

JEL Classification: M 42, L 24

Cuvinte cheie: generatori de valoare, active necorporale, capital intelectual, preþulacþiunilor cotate, relevanþa din perspectiva valorii, risc inerent, continuitateaactivitãþii

Sergiu PETRICÃ*

Abstract

mai multe forme de schematizare ageneratorilor de valoare, cele mai multedemarând investigãrile de la definiþiavalorii acþionariale a companiei. Înopinia noastrã, explicarea structuriigeneratorilor de valoare utilizând doarperspectiva acþionarilor este restrictivã.Din acest motiv am preferat sã apelãmla Teoria pãrþilor interesate (engl. stake-holders) bazatã pe modelul lui Sharplin(1985) ºi o construcþie proprie a defi-niþiei echidistante a valorii, pe care le-am utilizat în formularea portofoliuluide generatori testaþi în cadrul studiuluinostru. Conform definiþiei echidistante avalorii percepþia asupra generatorilor devaloare este diferitã pentru fiecare grupde pãrþi interesate, fiecare grup fiindomogen în raport cu interesul sãu. Ast-fel, valoarea nu poate avea o naturãintrinsecã întrucât ea îºi manifestã exis-tenþa doar în prezenþa unui sistem, iarun sistem presupune existenþa a minimdoi parteneri (compania ºi grupul depãrþi interesate) ºi minim o relaþie întreaceºtia.

Practic, compania se aflã într-o relaþiedualã permanentã de tip „do ut des”1

prin intermediul generatorilor de valoa-re care asigurã legãtura modelelormicroeconomice cu paradigma macro-economicã.

Necesitatea utilizãrii generatorilor devaloare în explicarea activitãþii com-paniilor IT a survenit în momentul încare evoluþia preþului acþiunilor com-paniilor din acest sector cotate la burse-le de valori nu a putut fi legatã prin rele-vanþã statisticã de elemente cuprinse înrapoartele financiare construite dupãregulile impuse de standardele con-tabile formulate de FASB sau chiarIASB. Ca urmare, considerãm cã inves-tigarea noastrã, inclusã în articolul de

faþã, realizatã în cadrul unui studiu lon-gitudinal asupra unui numãr de 20 decompanii IT cotate pe NASDAQ în pe-rioada 2004-2011 ce reliefeazã ele-mentele determinante ale performanþeibursiere ale acestora ºi, implicit, zoneleprioritare ale analizei privind riscul deaudit, aduce o contribuþie semnificativãla cercetarea privind relevanþa din per-spectiva valorii a situaþiilor financiare ºia teoriei evaluãrii utilizând ModelulOhlson (1995), adaptat.

Active intangibileemergente ºi

riscurile de auditDin perspectiva operaþionalã schim-bãrile aduse în prim plan de „noua eco-nomie”, în special datorate efectelor demultiplicare survenite prin vânzareadrepturilor de utilizare a produselor cuexistenþã nematerialã, a democratizãriispaþiilor de evoluþie economicã în urmapropagãrii caracteristicilor societãþii in-formaþionale ºi accesului nemediat lacunoaºtere (Ghiþã, 2008) au fost inge-rate rapid în planurile strategice ale ma-rilor organizaþii. Importanþa utilizãrii decãtre companii a unor resurse intangi-bile necuantificate ºi neexprimate înformã contabilã a devenit tot mai evi-dentã în ultima vreme. Astfel, Bränn-ström ºi Giuliani (2009) determinã încadrul unui studiu pe un numãr de com-panii cotate la bursele din Suedia ºiItalia un procent mediu de 93% al preþu-lui achitat în cadrul achiziþiilor de com-panii ca fiind reprezentat de capitalulintelectual ce înglobeazã resurse înafara bilanþului. De asemenea, într-undocument emis de ICAI (2009) esteinventariat un numãr de studii care

relevã creºterea explozivã atât a pon-derii resurselor intangibile nerecunos-cute în bilanþul marilor companii în va-loarea de piaþã a acestora, cât ºi aactivelor necorporale în total active. Înacest sens, se amintesc un studiu careanticipa o creºtere pânã la 90% în 2007a ponderii resurselor intangibile în va-loarea companiilor din Fortune 20002,de la 20% în 1978, precum ºi o cerce-tare pe companiile americane din topulS&P 500 ce aratã o creºtere a aceloraºiprocente de la 16,8% în 1975 la 80% în2005 (ICAI, 2009, p.2). Studii compara-tive pentru spaþiul economic local nusunt disponibile, însã, intuitiv, obser-vând amploarea ºi evoluþia operaþiu-nilor companiilor de anvergurã din sec-torul IT în România (Microsoft, Oracle,Google, IBM, Ubisoft, Adobe) nu numaidin perspectiva vânzãrilor, dar ºi dincea a producþiei, putem susþine rele-vanþa subiectului ºi pentru economiaromâneascã.

Aceste rezultate oferã motive pentru fo-calizarea atenþiei managementului învederea creºterii ponderii activelor ne-corporale, fapt ce înglobeazã ºi o pre-ocupare accentuatã pentru transfor-marea elementelor capitalului intelectu-al într-o proporþie mai ridicatã în drep-turi de proprietate intelectualã recunos-cute prin demersuri juridice adecvate.Considerãm cã efectul asupra acþiunilorauditorului - preocupat de exprimareaunei opinii cu privire la bilanþurile com-paniilor ºi a corectei reprezentãri a re-surselor ºi operaþiunilor acestora înformã standardizatã contabil - se tra-duce printr-o investigare mai aprofun-datã atât a controlului intern relativ lagestiunea activelor necorporale reflec-tate în activele imobilizate, dar mai alesa resurselor nerecunoscute în bilanþ ºianume: activele intangibile emergente.

25

Activele intangibile emergente

4/2012

1 (în lat.) do ut des, sintagmã ce se traduce prin: „îþi ofer ca sã poþi oferi” echivalent cu „quid pro quo” ºi exprimând reciprocitatea.2 Fortune 2000 este lista periodicã produsã de publicaþiile Forbes ce grupeazã cele mai mari 2000 de companii cotate la bursã din lume.

Principalul risc aferent activelor necor-porale este localizat în aria nerecu-noaºterii elementelor cu potenþial ge-nerator de valoare care nu întrunesccondiþiile de identificare ºi cuantificare,dar a cãror contribuþie este esenþialãpentru viabilitatea operaþiunilor. Acestrisc ridicã probleme privind apreciereaaptitudinii companiei de a asigura conti-nuitatea activitãþii. Adãugând ºi dificul-tatea evaluãrii capacitãþii managemen-tului de a asigura controlul asupra aces-tor elemente putem forma tabloul com-plet al provocãrilor pe care le presupu-ne misiunea de audit în acest context.Aºadar, pentru a acorda un sprijin de-mersurilor auditorilor am procedat laidentificarea resurselor (de cele maimulte ori privite drept elemente ale ca-pitalului intelectual) care nu au o repre-zentare bilanþierã, dar care contribuie ladeterminarea valorii companiei, resursepe care le-am denumit active intangibileemergente ºi am analizat care sunt co-relaþiile statistice cu performanþa bur-sierã a acþiunilor cotate.

Metodologia de cercetare

Studiul nostru, care vizeazã o nouã per-spectivã asupra factorilor determinanþiai performanþelor companiilor IT, îºiancoreazã rãdãcinile în modelul LID3 allui Ohlson (1995). Pentru a deveniaplicabil scopului nostru acest model afost particularizat conform ecuaþieiurmãtoare:

Vt = Vjt (ACTIVE NETE) + + Vjt (REZULTATE) + Vjt (RESURSE

NERECUNOSCUTE) + + Vjt ( FACTORI EXOGENI) + εjt ,

unde:Vt = valoarea companiei la momentul tVjt = valoarea generatã de elementele

contributive, la momentul t ºiεjt = variabila rezidualã de medie nulã.

Aceastã particularizare a permis identi-ficarea unui numãr de generatori de va-loare specifici sectorului IT. În vedereadeterminãrii acestora din urmã ne-ambazat demersul pe cercetãri anterioare,adãugând ºi propriile observaþii ansam-blului prezumat de generatori de va-loare frecvent întâlniþi ºi cu impact sem-nificativ în „noua economie”. Ely ºiWaymire (1999) investigheazã relaþiadintre preþul acþiunilor companiilor lis-tate la bursã în S.U.A. ºi valorileactivelor necorporale regãsite în bilanþ.Zambon et al. (2003) contribuie la extin-derea portofoliului de generatori de va-loare cu caracteristici explicative alevalorii companiilor, introducând ele-mente ale capitalului intelectual prove-nite din rezultatele publicate de Edvin-sson ºi Malone (1997). Conform aces-tora, existã un numãr de 21 de indica-tori grupaþi în ºase categorii, dupã cumurmeazã: dezvoltarea de noi afaceri;investiþia în sisteme informatice; dez-voltarea relaþiei cu clienþii; dezvoltarearesursei umane; parteneriate; proprie-tatea intelectualã ºi marca. Park ºi Park(2004), utilizând noþiunile de valoare atehnologiei (VOT) ºi valoarea pieþei(VOM), determinã generatori de valoa-re a cãror pondere este stabilitã înfuncþie de opiniile specialiºtilor, valoa-rea provenind din capacitatea tehnolo-giei de a crea surplus de profit prin veni-turi suplimentare sau prin reducere decosturi. Generatorii de valoare pentruVOT includ un factor intrinsec (gradulde protecþie, nivelul tehnologiei, duratade viaþã a tehnologiei, gradul de stan-

dardizare) ºi un factor dependent deaplicarea tehnologiei asimilabil pro-cesãrii resurselor (tipul tehnologiei, ratacontribuþiei, zona de aplicabilitate ºigradul de completitudine). Importanþageneratorilor de valoare este recunos-cutã ºi de Evanschitzky et al. (2004, p.245) prin raportare la percepþiile con-sumatorilor germani sau de studiul luiJoshi ºi Ubha (2010) în care ansamblulde generatori teoretici utilizaþi esteextins la un cardinal de 39, dintre caredoar 14 dobândesc relevanþã în situaþi-ile informative prezentate de cele 15companii din sectorul IT din India,investigate de cãtre autori.

Cumulând informaþiile reþinute dinlucrãrile menþionate anterior cu celerezultate din propriile observaþii, amobþinut un ansamblu de 84 de genera-tori de valoare4 a cãror influenþã am tes-tat-o în studiul empiric prezentat în con-tinuare.

SELECÞIA EºANTIONULUI

Determinarea unui raport de corelaþieîntre generatorii de valoare identificaþianterior ºi valoarea companiilor din sec-torul IT prin intermediul unui studiu lon-gitudinal presupune alegerea unui pro-dus cartezian de companii ºi generatoride valoare, relevant din punct de vede-re al fenomenelor observate, ºi urmã-rirea evoluþiei acestui produs pe uninterval de timp permisiv, într-un cadrulegislativ stabil necesar eliminãrii per-turbãrilor majore extrinseci jocului eco-nomic liber.

Pentru exprimarea valorii companiilor afost ales preþul acþiunilor (engl. statisti-cal proxy), în timp ce pentru cuantifi-carea generatorilor au fost utilizate atâtdate cantitative (de cele mai multe ori

26

Cercetare


3 (engl. Linear Information Dynamics), model care explicã valoarea unei companii prin intermediul informaþiilor relative la capitalurile proprii ºi profi-tul net ºi a informaþiilor disponibile publicului, dar necuprinse în situaþiile financiare.

4 Lista completã de generatori de valoare poate fi obþinutã la adresa de e-mail a autorului.

regãsite în situaþiile financiare), cât ºidate de tip calitativ – prezente în ra-poartele anuale în secþiuni de naturaMDA5, care au fost convertite în date detip cantitativ prin intermediul sistemuluide notare construit de cãtre autor.Notãrile au fost efectuate în raport cumedia sectorului IT (segmentul repre-zentat de companii de dimensiuni mari)pe baza unor scale Likert. De aseme-nea, o serie de constrângeri au fost ac-ceptate spre a putea constitui uneºantion relevant pentru identificareaunor corelaþii la nivel de sector. În acestsens am condiþionat intrarea în eºan-tion de variabilitatea redusã a numãru-lui total de acþiuni pe parcursul perioa-dei investigate, pentru a elimina influ-enþa acesteia asupra preþului. Mai mult,utilizarea informaþiilor relative la preþu-rile acþiunilor de pe o singurã piaþã afost necesarã pentru a asigura omoge-nitatea eºantionului. În fine, am accep-tat ºi informaþii conexe neauditate afe-rente datelor a cãror prezentare nu estereglementatã prin norme de raportarefinanciar-contabilã ºi care au fost inclu-se în rapoartele anuale ale companiilor.

Bazând selecþia eºantionului pe prelu-area constrângerilor precizate mai sus,am ales sã ne raportãm la o piaþã bur-sierã importantã pe care sunt cotateacþiuni ale unui numãr semnificativ decompanii din sectorul IT. Pentru a deter-mina companiile cele mai mari dindomeniu (ºi pentru care rezultateleinvestigãrii noastre ar prezenta un gradde relevanþã mai ridicat) ne-am raportatla statisticile cele mai recente disponi-bile6, incluzând în aria de selecþie doarcompanii aparþinând domeniului soft-ware sau web (tehnologii), considerândcã aceste domenii reprezintã în modul

cel mai concludent caracteristicile „noiieconomii”. Eºantionul a fost construitprin intersectarea urmãtoarelor criterii:

1. Companiile sunt incluse în topul ce-lor mai mari 100 de companii îndomeniu

2. Companiile sunt listate pe piaþaNASDAQ7 (din motive de omogeni-tate) ºi prezintã un istoric de minim7 ani prin cotaþiile la data de26.03.2011.

3. Companiile înregistreazã un minimde 45% din cifra de afaceri repre-zentat de veniturile din operaþiunisoftware pentru situaþii financiareîncheiate în anul 2010, cu excepþiacompaniilor web.

În consecinþã, eºantionul reuneºte unnumãr de 20 de companii (ActivisionBlizzard, Inc; Adobe Systems Incorpo-rated; Autodesk, Inc.; Avid Technology,Inc.; Cadence Design Systems, Inc.;Check Point Software TechnologiesLtd.; Citrix Systems, Inc.; CompuwareCorporation; Electronic Arts Inc.;Google Inc.; Intuit Inc.; Microsoft Corpo-ration; Novell, Inc.; Open Text Corpora-tion; Oracle Corporation; SymantecCorporation; Synopsys, Inc.; Take TwoInteractive Software, Inc.; THQ Inc.;Yahoo! Inc.).

STABILIREA INFORMAÞIILOR

ºI VARIABILELOR AFLATE

ÎN OBSERVAÞIE

Informaþiile analizate au fost extrase dinrapoartele obligatorii prezentate decompaniile din eºantion (situaþii finan-ciare anuale de tipul 10-K sau 20-F) ºi,respectiv, rapoartele anuale ce oferã ºi

alte aspecte relevante în special pentrustudiul generatorilor de valoare. Infor-maþiile cuprind o perioadã investigatãsituatã între limitele reprezentate de da-tele 1 ianuarie 2004 ºi 30 martie 2011.Perioada analizatã a furnizat datelepentru pachete formate din 5 rapoarteconsecutive pentru exerciþii financiarede 1 an pentru fiecare companie în par-te. Procedând în aceastã manierã amformat un ansamblu de 100 de situaþiifinanciare anuale, captând pentru ma-rea majoritate a companiilor examinateintervale care cuprind perioada ceinclude anii 2008-2010 peste care s-asuprapus criza economico-financiarã,urmãrind a asigura un set de condiþiisimilare de evoluþie din perspectiva fac-torilor exogeni.

Pentru determinarea preþului acþiuniloram recurs la scrutinul cotaþiilor pe piaþaNASDAQ pentru aceleaºi companii, înperioada corespunzãtoare rapoarteloranuale. În vederea izolãrii influenþelordatelor publicate în rapoartele anualeam luat în calcul cotaþiile din data ante-rioarã cea mai apropiatã de data obþi-nutã, prin adãugarea termenului de 30de zile de la data raportului auditorului,considerând cã am obþinut astfel uninterval suficient pentru investitori de aasimila informaþiile publicate. Situaþiilefinanciare au fost auditate exclusiv decompanii din categoria BIG 4, în urmã-toarea configuraþie:

pentru un numãr de 38 auditorul afost Ernst & Young

pentru alte 30 auditorul a fostKPMG

pentru 17 situaþii financiare auditorula fost PricewaterhouseCoopers

27


4/2012

5 (în engl.) Management Discussion and Analysis, raport de gestiune care completeazã de obicei conturile anuale ale companiilor.6 Pentru scopuri de identificare a celor mai mari companii din sectorul IT, domeniul software, am utilizat resursele publice de pe sit-ul dedicat:

www.softwaretop100.org. 7 Din totalul de 20 de companii 12 sunt incluse în indexul NASDAQ 100, în timp ce 8 se regãsesc în indexul NASDAQ Global Select Market.

restul de 15 au fost auditate decãtre Deloitte Touche (Tohmatsu),

obþinând opinii fãrã rezerve in corpore,asigurând astfel prezenþa datelor decalitate superioarã în examinarea noas-trã. Generatorii de valoare, împreunãcu variabila dependentã Preþ, reprezin-tã totalitatea variabilelor urmãrite destudiul nostru, beneficiind astfel de unnumãr de N=8500 de observaþii, pro-ducând o paletã largã de concluzii pecare, din considerente de relevanþã, le-am restrâns la nivelul prezentãriirezultatelor. Din punct de vedere al me-todelor statistice, pentru a investigarelaþia dintre elementele activelor ne-corporale ºi a activelor intangibile emer-gente cu cotaþia acþiunilor am utilizatfuncþii de regresie linearã. Analiza mo-delelor regresionale a presupus, dinco-lo de utilizarea implicitã a metodeiANOVA8 ºi a testelor t-test9 ºi F-test10,

asigurarea soliditãþii ºi selecþiei mode-lelor propuse a fost supusã, dupã caz,unor teste suplimentare ºi anume testulDurbin-Watson11, respectiv testul VIF12.De asemenea, pentru desfãºurarea stu-diilor am formulat urmãtoarele ipoteze:

H1: Nu existã o relaþie semnificativãîntre activele necorporale recunos-cute în bilanþ ºi preþul acþiunilorcotate.

H2: Preþul acþiunilor cotate ale compa-niilor din eºantion este explicatîntr-o mãsurã mai adecvatã degeneratori care se regãsesc întreresursele nerecunoscute în bilanþ.

Rezultatele cercetãrii

Datele procesate obþinute în urma stu-diului permit testarea ipotezelor formu-late mai sus pe baza coeficientului decorelaþie simplã Pearson ºi, respectiv, acoeficientului adjusted R-Square, iarrezultatele sunt incluse în tabelul 1.

Eventualele deprecieri ºi reevaluãripentru activele necorporale incluse înstudiu au relevat valori reduse ale coe-ficientului R-Square (cu un maxim de0,01). Rezultatele obþinute aratã core-laþii nesemnificative ale valorilor acti-velor necorporale incluse în bilanþurilecompaniilor ºi preþul acþiunilor. Aceastãobservaþie este consecventã ºi curezultatele altor cercetãri asemãnã-toare, cum este cea condusã de Ely ºi

Waymire (1999). În consecinþã, consi-derãm cã ipoteza H1 este validatã.

Din punct de vedere al relevanþei statis-tice cel mai bun model regresional ceîntruneºte condiþiile impuse prin testelemenþionate anterior ºi care explicãpreþul acþiunilor cotate este Model PX.Caracteristicile acestuia sunt prezen-tate în tabelul 2. Cei ºase generatori devaloare identificaþi aparþin tuturor cate-goriilor din modelul Ohlson (1995),adaptat conform urmãtoarelor alocãri:

ANC aparþine categoriei ACTIVENETE,

ChD&M este inclusã categorieiREZULTATE,

TechClon ºi DurTech se numãrãprintre generatorii categoriei RE-SURSE NERECUNOSCUTE, iar

28

Cercetare


8 (engl. analysis of variance) reprezintã un ansamblu de modele ºi proceduri statistice prin care explicarea variaþiei unei variabile (dependente) esterealizatã prin analiza variaþiei altor variabile privite ca termeni ai descompunerii variabilei dependente.

9 reprezintã testul statistic ce permite discriminarea relevanþei coeficienþilor din modelele regresionale pe baza funcþiei Student privind distribuþia pro-babilitãþii. Acest test a fost utilizat pentru eliminarea iniþialã a variabilelor (generatori de valoare) care nu prezintã semnificaþie statisticã.

10 este un test statistic ce permite validarea sau invalidarea unei ipoteze nule, pe baza funcþiei Fisher-Snedecor privind distribuþia probabilitãþii. Acesttest este utilizat pentru validarea modelului regresional.

11 este un test statistic ce analizeazã gradul de corelaþie în serie între variabilele independente utilizate într-un model regresional, cu accent pe ero-rile de predicþie. Valorile rezultate în urma aplicãrii testului se regãsesc în intervalul cuprins între 0 ºi 4. O valoare de 2 indicã faptul cã variabilelenu sunt corelate, în timp ce valori inferioare lui 1 sau superioare lui 3 conduc spre concluzii pozitive relative la multicolinearitate.

12 Testul VIF (engl. Variance Inflation Factor) a fost aplicat pentru a determina dacã existã situaþii de colinearitate între variabila dependentã ºi ori-care dintre variabilele independente. Absenþa colinearitãþii este semnalatã de valoare VIF de 1. Valori mai mari de 10 implicã, de obicei, inaplica-bilitatea extrapolãrii modelului la întreaga populaþie statisticã.

InflPers ºi InflAR aparþin categorieiFACTORI EXOGENI.

Importanþa activelor intangibile emer-gente este reliefatã prin intermediulacestor rezultate, doar doi generatoride valoare (ANC ºi ChD&M) fiind ele-mente regãsite în bilanþ. Rezultateleobþinute confirmã ipoteza H2.

Utilitatea ºi interpretarea

rezultatelor studiuluiCapitalul intelectual, concept ce, dinanul 1993, reuneºte atât ansamblulactivelor necorporale, cât ºi „portofoliul”

resurselor nerecunoscute în bilanþ, darcare contribuie la generarea valoriicompaniei ºi care din motivul creºteriirelevanþei situaþiilor financiare din per-spectiva valorii sunt denumite activeintangibile emergente, are o prezenþãintensã în sectorul IT. Valoarea esteexpresia numericã cea mai precisã apotenþialului generator de avuþie pentrupãrþile interesate (engl. stakeholders)într-un interval rezonabil de timp, iar va-riaþia acesteia poate contribui la creº-terea riscului de audit, manifestatã prinintensificarea riscului inerent ºi a celuide control, managementul companiilorfiind pus în situaþia ingratã de a utilizaresurse mai puþin controlabile din pers-pectivã juridicã. În acest sens, rezul-tatele cercetãrii noastre contribuie la

recalibrarea atenþiei auditorului asupraacestor zone, conducând la creºtereacalitãþii rezultatelor auditului. La nivelulauditului intern ICAI (2009, p.58) suge-reazã apelul la racordarea controluluiintern la toate stagiile din ciclul de viaþãal activelor necorporale ºi revizia perio-dicã a eficienþei acestor active, respec-tiv a contribuþiei lor la operaþiunile com-paniei ºi, implicit, la crearea valoriiacesteia. Din punctul nostru de vedere,contribuþia semnificativã a activeloremergente în generarea valorii compa-niei, aºa cum rezultã din studiul prezen-tat, impune o sporire a eforturilor deevaluare a rolului acestora de cãtre au-ditor. Cu atât mai mult cu cât standarde-le contabile actuale (IFRS) nu pot captape deplin rolul capitalului intelectual(Petricã, 2010) întrucât recunoaºtereaactivelor intangibile generate interneste strict limitatã de prevederile nor-melor contabile în materia identificabili-tãþii, cuantificãrii, controlabilitãþii ºi ca-pacitãþii de a produce beneficii econo-mice viitoare, ceea ce împiedicã înregis-trarea în bilanþ a activelor emergente.

Cu privire la riscul inerent de audit, in-vestigarea evenimentelor ºi circum-stanþelor specifice operãrii companieieste legatã de analiza capacitaþii de asi-gurare a continuitãþii activitãþii. Dinaceastã perspectivã analiza evoluþieiactivelor emergente produce indicatorisemnificativi pentru formularea con-cluziei auditorului. Utilizând modelul re-gresional PX analizele desfãºurate înaceastã fazã pot conduce spre evaluãriale unei posibile situaþii defavorabileprivind capitalizarea bursierã, cu efectdirect în performanþa companiei. Incer-titudinile auditorului cu privire la perfor-manþa viitoare a companiei ºi asigu-rarea continuitãþii activitãþii pot fi reduseprin utilizarea ca factor de predicþie acapitalizãrii bursiere. Astfel, conformstandardului ISA 570 „Going Concern”include între elementele cu caracterpredictiv urmãtoarele:

29


4/2012

a) apariþia unui competitor semnifica-tiv,

b) pierderea unei pieþe majore, a drep-tului de folosinþã a unei licenþe sau aunui furnizor esenþial,

c) renunþarea la sau demisia mem-brilor echipei de management, înabsenþa planurilor de succesiune,

d) dificultãþi în relaþiile de muncã,

e) survenirea unor evenimente cata-strofale care nu sunt asigurate.

Influenþa acestor elemente asupra pre-þului acþiunilor companiei este importan-tã, aºa cum reiese din studiul inclus înprezentul articol. Veridicitatea acesteiafirmaþii devine evidentã în momentuloperãrii urmãtoarelor asimilãri: punctelea) ºi b) sunt reprezentate de generatoriide valoare TechClon ºi DurTech; punc-telelor c) ºi d) le corespunde genera-torul InflPers, iar punctului d) îi esteasimilat generatorul InflAR. Ca urmare,preluând cuantificãrile din modelul re-gresional PX, evaluarea unei categoriisemnificative de riscuri ce pot afectacontinuitatea activitãþii este facilitatãprin raportarea la calculul evoluþieipreþului acþiunilor.

ConcluziiAuditul companiilor cu operaþiunibazate pe cunoaºtere este confruntatcu o serie de problematici din ce în cemai complexe atât timp cât principaliifactori generatori de performanþã nu seregãsesc între activele înregistrate înbilanþ. Condiþiile economice actuale, ca-racterizate prin creºterea incertitudinii,pot contribui la creºterea complexitãþii.

Având la bazã motivaþia furnizãrii uneisoluþii, cercetarea noastrã a avut dreptscop principal identificarea modului încare resursele companiei influenþeazãvaloarea acesteia, exprimatã prin preþulacþiunilor cotate. Rezultatele obþinute

concordã cu concluziile unor studii an-terioare, care aratã absenþa unei core-laþii semnificative între categoriile acti-velor necorporale din bilanþ, indicând, înrevanºã, un rol important al resurselornerecunoscute în bilanþ în preþul acþiu-nilor. În lipsa unor standarde contabilemai permisive, riscul de control privindrecunoaºterea drept active a unorresurse generate intern nu este atât deînsemnat. Însã aceastã situaþie nuexclude intensificarea riscului inerentde audit, care se manifestã în special înzona asigurãrii continuitãþii activitãþii. Înacest sens studiul nostru, derulat pecompanii listate, oferã un model decuantificare pentru analiza evoluþiei

preþului acþiunilor ºi, pe cale de con-secinþã, a ipotezei unei decapitalizãriviitoare. Desigur, acest model nu re-prezintã un punct final, ci, mai degrabã,un pas pe calea dezvoltãrii cercetãriiactivelor intangibile emergente ºi asoluþiilor pentru diminuarea riscurilor deaudit, prin extinderea numãrului decompanii, de pieþe bursiere ºi a peri-oadei analizate. În acelaºi timp, adap-tarea acestui model la companiile neco-tate, ce ar produce o alternativã cuan-tificabilã limitãrii analizelor la apreciereareprezentãrilor managementului, poateconstitui un demers pozitiv în rafinarearezultatelor efortului nostru, sperãm ºiprin contribuþiile altor cercetãtori.

30

Cercetare


Brännström, D., Giuliani, M., (2009), Intellectual Capital and IFRS3: A New DisclosureOpportunity, Electronic Journal of Knowledge Management, vol. 7, no. 1, p. 21–30

Edvinsson, L., Malone, M., (1997), Intellectual Capital: Realizing Your Company’s True Valueby Finding Its Hidden Brainpower, HarperBusiness, New York

Evanschitzky, H., Gopalkrishnan, R.I., Hesse, J., Ahlert, D., (2004), E-satisfaction: a re-examination, Journal of Retailing, vol. 80, no. 3, p. 239-247

Ghiþã, P.T., (2008), Noua economie. Orizont ºi schimbãri., disponibil la http://www.racai.ro/disponibil la INFOSOC-Project/PaulTanase%20Ghita_st_g02_new.pdf, accesat la datade 25.02.2011

Institute of Chartered Accountants of India - ICAI, (2009), Technical Guide on Internal Adit ofIntangible Assets, disponibil la http://220.227.161.86/20917frpubcd_iasb3.pdf, accesat la05.02.2012

Joshi, M., Ubha, D.S., (2010), Intellectual Capital Disclosures: the Search for a newParadigm in Financial Reporting by the Knowledge Sector of Indian Economy, ElectronicJournal of Knowledge Management, vol. 7, no. 5, p. 575-582

Ely, K.., Waymire, G., (1999), Intangible Assets and Stock Prices in the Pre-SEC Era, Journalof Accounting Research, Vol. 37, p. 17-44

http://www.ifac.org/sites/default/files/downloads/a031-2010-iaasb-handbook-isa-570.pdfPark, Y., Park, G., (2004), A new method for technology valuation in monetary value: proce-

dure and application, Technovation, vol. 24, p. 387-394Ohlson, J.A., (1995), Earnings, Bookvalues and Dividends in Equity Valuation,

Contemporary Accounting Research, vol. 11, p. 661-687Petricã Sergiu, Factorii determinanþi ai performanþei companiilor IT – o nouã perspectivã,

Contabilitatea, Expertiza ºi Auditul Afacerilor, nos. 7-8Petricã Sergiu, Studiu empiric privind reglementãrile relative la imobilizãri necorporale pe

plan internaþional ºi corelaþia cu gradul de dezvoltare din perspectiva capitalului intelec-tual, Contabilitatea, Expertiza ºi Auditul Afacerilor, nos. 3–4, p. 13–20, p. 11–18

Sharplin, A., (1985), Strategic Manegement, McGraw-Hill, New YorkZambon, S., Lev, B., Abernethy, M., A., Wyattt, A., Bianchi, P., Labory, S., (2003), Study on

the measurement of intangible assets and associated reporting practices,http://ec.europa.eu/internal_market/services/docs/brs/competitiveness/2003-study-intangassets-full_en.pdf

Bibliografie

IntroducereUltimii ani au adus o serie de schimbãri în guvernarea com-paniilor româneºti cotate. În anul 2006, Legea societãþilorcomerciale a fost modificatã pentru a îmbunãtãþi componenþaconsiliului de administraþie prin includerea directorilor inde-pendenþi ºi pentru a permite un sistem de guvernanþã dualist,care cuprinde un consiliu de supraveghere ºi un consiliu deadministraþie.

Ca urmare a punerii în aplicare a Directivei 2006/46/CE, so-cietãþile româneºti cotate sunt obligate sã includã în raportullor anual o declaraþie de conformitate sau neconformitate cuun cod de guvernanþã corporativã, la alegerea lor. Bursa deValori Bucureºti a adoptat un cod de guvernanþã corporativãîn anul 2001; ca urmare, societãþile care se conformeazãacestui cod ºi respectã ºi alte cerinþe de raportare financiarãºi publicare a informaþiei au fost acceptate la categoria Plus(transparenþã), menþinând în acelaºi timp ºi listarea lor la ca-tegoria iniþialã. Doar o singurã societate a fost listatã la ca-tegoria Plus. În anul 2008, Bursa de Valori Bucureºti (BVB) amodificat acest cod ºi a adoptat unul nou, inspirat de Codulde Guvernanþã Corporativã al Bursei de Valori din Varºovia.

Principiile ºi recomandãrile Codului explicã rolul, atribuþiile ºicomponenþa consiliilor de administraþie ºi management ºirelaþiile acestora cu diferite grupuri de pãrþi interesate.

31

Cercetare

4/2012

Impactul practicilor de guvernanþã corporativãasupra previziunilor analiºtilor financiari: cazul României

Mihaela IONAªCU* & Lavinia OLIMID**

* Lect. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]** Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: [email protected]

Corporate Governance Practicesand Analysts Forecast Accuracy.Evidence for Romania In the last few years, several steps were taken in order toimprove the quality of corporate governance for Romanianlisted companies. Higher standards of corporate gover-nance is documented in the literature to lead to a betterinformation environment and, consequently, to increaseanalysts' forecast accuracy. Accordingly, the purpose ofthis paper is to investigate the extent to which corporategovernance policies affect analysts' forecasts for compa-nies listed on Bucharest Stock Exchange (BSE). Theresults showed that there is indeed a negative correlationbetween a corporate governance index - used as a proxyfor the quality of corporate governance practices - andanalysts' forecast errors.

Key words: corporate governance, analysts' forecasts,information environment

JEL Classification: G32, M41

Cuvinte cheie: guvernanþã corporativã, previziunile analiº-tilor financiari, mediul informaþional

Abstract

Companiile admise la tranzacþionare pe BVB trebuie sãadopte ºi sã respecte dispoziþiile noului Cod de GuvernanþãCorporativã pe bazã de voluntariat, dar emitenþii de valorimobiliare sunt obligaþi sã includã o declaraþie de conformitatesau explicativã (Declaraþia „Aplici sau Explici”) în situaþiilefinanciare ale anului 2009. Noul cod a fost salutat de presafinanciarã ca un pas înainte în cãutarea transparenþei. Deºiatât sistemul românesc de guvernanþã corporativã, precum ºicel de raportare financiarã au primit influenþe anglo-saxonepentru a le face mai transparente, credem cã manageriiromâni sunt deocamdatã reticenþi, furnizând un minimum deinformaþie doar când raportarea acesteia devine obligatorie.

În literatura de specialitate existã dovezi empirice care aratãcã standardele mai ridicate de guvernanþã conduc la un me-diu informaþional mai bun al companiilor ºi, în consecinþã, ducla creºterea corectitudinii previziunilor analiºtilor financiari.Prin urmare, scopul acestei lucrãri este de a investiga mãsu-ra în care politicile de guvernanþã corporativã afecteazã pre-viziunile analiºtilor financiari pentru companiile listate la BVB.

Guvernanþa corporativã în România

Asociaþiile româneºti de afaceri, investitorii strãini ºi organi-zaþiile internaþionale au solicitat în mod repetat îmbunãtãþireastandardelor de guvernanþã corporativã (de exemplu,Foreign Investors Council, 2009; OECD, 2001, 2003 etc.),întrucât acestea pot deveni stimulente pentru investitorii insti-tuþionali de a investi în companiile care se conformeazã unuicod de guvernanþã corporativã. Primul proiect major îndirecþia aceasta - Iniþiativa privind Guvernanþa Corporativãpentru Democraþia Economicã din România - a fost sprijinitde asociaþiile de afaceri interne ºi sponsorizat de CentrulInternaþional pentru Iniþiativã Privatã (CIPE), un afiliat alCamerei de Comerþ a Statelor Unite (OECD, 2001). Un Codde Guvernanþã Corporativã ce putea fi adoptat pe bazã vo-luntarã a apãrut în anul 2000, dar nu existã informaþii care sãindice numãrul de companii care au adoptat codul sau auaplicat dispoziþiile sale (Duca et al., 2007).

În anul 2001, BVB a emis propriul cod de guvernanþã corpo-rativã. Societãþile cotate la bursã care aderã la codul BVB arputea aplica pentru cotaþia Plus (transparenþã), menþinând înacelaºi timp cota lor în nivelul iniþial. Situaþiile financiareanuale ºi intermediare ale acestor companii trebuiau sã fieîntocmite atât în conformitate cu reglementãrile contabileromâneºti, cât ºi cu Standardele Internaþionale de Raportare

Financiarã (IFRS) ºi sã fie disponibile pe pagina web a emi-tentului în limbile românã ºi englezã. Însã lipsa obligativitãþiiºi costurile asociate nu au fãcut atractivã cotarea la catego-ria Plus. Ionaºcu et al. (2007) aratã cã, în februarie 2006, aexistat o singurã societate listatã la categoria Plus deoarecea inclus prevederile Codului de guvernanþã corporativã alBVB în statutul sãu, dar site-ul web al acestei companii nuprezenta nici un set de situaþii financiare.

O analizã a guvernanþei corporative româneºti a relevat oserie de disfuncþionalitãþi, cum ar fi: neglijarea drepturiloracþionarilor minoritari ºi un rol mai degrabã formal al consili-ilor care autorizau deciziile managementului ºi care au fostdominate de cãtre acþionarul majoritar (OECD, 2001). Înmulte companii listate echipa de management a fost alcãtu-itã din administratori care îºi asumau un rol executiv, suge-rând o structurã hibridã, în condiþiile în care „membrii neexe-cutivi ai consiliului tind sã-ºi asume mai mult un rol desupraveghere” (OECD, 2001, p. 88). Aceastã situaþie a fostsimilarã cu cazul consiliilor coreene, descrise ca funcþionândîntre sistemul dualist (douã consilii) din Germania ºi celmonist (un singur consiliu) al Statelor Unite. În acest caz,„principalii acþionari au dominat afacerile companiilor, creândcosturi enorme de agenþie ºi fãcând societãþile coreenestructural vulnerabile ºi necompetitive” (Kim, 2003).

Legea societãþilor comerciale din România distinge întreadministratori ºi directori, primii fiind echivalentul directorilordin Marea Britanie, iar cei din urmã referindu-se la conduce-rea executivã. Administratorii sunt responsabili pentrugestiunea societãþii ºi ar trebui sã exercite prudenþã ºi dili-genþã în îndeplinirea mandatului lor. Consiliul de Adminis-traþie se întruneºte cel puþin o datã la trei luni. Stabilirea cos-turilor asociate cu administrarea societãþii pot fi delegatedirectorilor, dar responsabilitatea finalã pentru acesteaaparþine administratorilor. Administratorii pot fi numiþi direc-tori, dar persoane care nu sunt membre ale Consiliului deAdministraþie pot deveni, de asemenea, directori. O serie deatribuþii nu pot fi delegate directorilor, cum ar fi:

- Stabilirea direcþiilor principale pentru operaþiunile ºidezvoltarea companiei;

- Alegerea politicilor contabile, crearea unui sistem decontrol financiar ºi aprobarea planificãrii financiare;

- Numirea ºi concedierea directorilor ºi decizia asupraremunerãrii acestora;

- Supervizarea activitãþii directorilor;

- Pregãtirea raportului anual, organizarea ºi desfãºu-rarea Adunãrii Generale a Acþionarilor (AGA) ºiîndeplinirea deciziilor acesteia;

32

Cercetare


- Solicitarea deschiderii procedurii de insolvenþã.

Printre modificãrile aduse în 2006 Legii societãþilor comer-ciale este ºi delegarea obligatorie cãtre directori a manage-mentului curent în cadrul societãþilor cotate ale cãror conturianuale trebuie sã fie auditate. În timp ce Legea societãþilorcomerciale nu reglementeazã numãrul de administratori aicompaniilor cotate, societãþile menþionate mai sus ar trebuisã aibã un minim de trei administratori. Aceste companii suntreprezentate în relaþiile lor cu terþe pãrþi de cãtre directorulgeneral. Cu toate acestea, Legea societãþilor comerciale per-mite preºedintelui consiliului de administraþie sã fie numitdirector general. Dezbaterile publice pe marginea Codului deguvernanþã corporativã ce putea fi adoptat voluntar din anul2000 au concluzionat cã dualitatea este optimã ºi adecvatã(PECT, 2002). În practicã, filialele societãþilor strãine au pre-ferat sã împartã poziþiile de vârf – preºedinte al consiliului deadministraþie sau director general – între reprezentantul so-cietãþii mamã ºi un localnic „specialist” (OECD, 2001, p.88).

O schimbare semnificativã este cerinþa referitoare la socie-tãþile ale cãror conturi anuale trebuie sã fie auditate, careprevede o majoritate a administratorilor non-executivi în con-siliu, respectiv, administratorii care nu au fost numiþi directori.În plus, AGA poate numi unul sau mai mulþi administratoriindependenþi, respectiv, persoane care nu au fost angajaþisau directori ai companiei sau ai filialelor acesteia, auditori aicompaniei sau angajaþi ai auditorilor societãþii în ultimii treiani, sau un acþionar semnificativ al entitãþii. Legea interzice,de asemenea, administratorilor independenþi de a primi alteforme de remunerare în plus faþã de drepturile ce li se cuvinca administratori ºi de a deþine aceastã poziþie pentru maimult de trei mandate consecutive. De asemenea, un directorindependent nu trebuie sã fie implicat în tranzacþii importantecu societatea în cursul anului precedent. Însã a fi indepen-dent este mai mult o chestiune de caracter individual ºi atitu-dine personalã, care nu pot fi uºor prevãzute de lege (OECD,2003, p. 44).

Consiliul de administraþie poate înfiinþa comitete consultativecompuse din minimum doi membri pentru a investiga anu-mite probleme ºi pentru a oferi recomandãri în domenii pre-cum audit, remunerare ºi nominalizare. Cel puþin un membrual unui astfel de comitet ar trebui sã fie un administrator non-executiv ºi independent. Comitetele de audit ºi remunerarear trebui sã fie alcãtuite numai din administratori non-execu-tivi ºi cel puþin un membru al comitetului de audit trebuie sãaibã experienþã în domeniul contabilitãþii sau auditului. Com-paniile româneºti, însã, utilizeazã foarte rar astfel de comitetede specialitate, aceastã situaþie reducând eficacitatea consi-liului de administraþie. Comitetul de audit nu se substituie

comisiei de cenzori, care a supravegheat în mod tradiþionalgestionarea unor societãþi comerciale româneºti. Comitetulde audit este compus din membrii consiliului, în timp ce co-misia de cenzori este aleasã din rândul acþionarilor ºi includeun contabil independent.

Cea mai importantã schimbare adusã în anul 2006 a fostintroducerea unui sistem de administrare dualist al socie-tãþilor comerciale pe acþiuni, dupã modelul sistemului utilizatîn mod tradiþional în þãri precum Germania ºi Austria. Avândîn vedere cã primele trei þãri în ceea ce priveºte investiþiilestrãine directe în România sunt: Austria, Olanda ºi Germania,ne putem aºtepta ca societãþile controlate de investitorii dinaceste trei þãri sã aleagã sistemul bazat pe douã niveluri.Acest sistem dualist, care prevede un consiliu de suprave-ghere complet separat de consiliul de administraþie, a fostdeja folosit de cãtre unele dintre fondurile de investiþii, cel maiimportant fiind SIF Muntenia IV (OECD, 2001, p. 88). Presaa salutat apariþia sistemului dualist, aºteptând o creºtere atransparenþei procesului decizional, prevenirea fraudei ºi unmanagement mai sãnãtos (Rusu, 2006). Se aºteaptã ca so-cietãþile cotate la bursã sã beneficieze de o mai mare trans-parenþã, care sã stimuleze încrederea investitorilor mai mici,asigurând astfel o sursã de finanþare importantã pentru dez-voltarea companiilor cotate.

În cadrul sistemului dualist, membrii consiliului de suprave-ghere (compus din trei pânã la unsprezece membri) suntdesemnaþi de cãtre AGA, care îi poate demite în oricemoment, cu douã treimi din voturile acþionarilor prezenþi aiAGA. Consiliul de supraveghere are urmãtoarele atribuþii:

- Exercitã un control continuu privind managementulcompaniei de cãtre directorat;

- Numeºte ºi revocã membrii directoratului;

- Verificã respectarea legilor în vigoare, a actului consti-tutiv ºi a deciziilor AGA de cãtre deciziile de gestiune;

- Raporteazã cel puþin o datã pe an cãtre AGA în ceeace priveºte activitatea sa de supraveghere.

Numai în circumstanþe excepþionale, motivate de interesulsocietãþii, consiliul de supraveghere poate convoca AGA.Consiliul de supraveghere nu poate primi atribuþii de condu-cere. De asemenea, actul constitutiv poate solicita aprobareaacestui consiliu pentru anumite tranzacþii. În caz de dezapro-bare, directoratul poate apela la AGA, care poate trece pestedecizia consiliului de supraveghere cu o majoritate de treisferturi dintre acþionarii prezenþi. Consiliul de supravegherepoate constitui comitete consultative, formate din minimumdoi membri, pentru a investiga anumite probleme ºi pentru aasista consiliul de administraþie în domenii precum audit,

33

Practici de guvernanþã corporativã

4/2012

remunerare ºi nominalizare. Cel puþin un membru al unui ast-fel de comitet trebuie sã fie independent ºi cel puþin un mem-bru al comitetului de audit sã aibã experienþã în audit saucontabilitate. ªeful directoratului poate fi numit membru încomitetul de nominalizare, fãrã a deveni membru al consiliu-lui de supraveghere. Companiile cotate ale cãror situaþiifinanciare trebuie auditate sunt obligate sã înfiinþeze uncomitet de audit.

Bursa de Valori BucureºtiAnul 2008 a fost anul în care BVB a avut cel mai mare numãrde emitenþi noi (10) începând cu anul 1999, ducând la 68numãrul de companii cotate pânã în decembrie 2008.Comparativ cu bursele þãrilor vecine, BVB a fost cea maiafectatã de criza financiarã, care a diminuat capitalizareabursierã cu 69%, scãzând procentul capitalizãrii bursiere înPIB de la 17% în 2007 la doar 5% în 2008 (Tabelul 1).

În anul 2008, piaþa a fost dominatã de tranzacþii cu acþiuni alebãncilor ºi companiilor energetice, cele mai tranzacþionatecinci companii fiind douã bãnci ºi trei companii naþionale careactiveazã în domeniul petrol, gaz ºi electricitate, ultimele treientitãþi fiind deþinute în proporþii semnificative de cãtre stat(ESB, 2008).

Ca urmare a punerii în aplicare a Directivei 2006/46/CE, soci-etãþile româneºti cotate sunt obligate sã includã în raportul loranual o declaraþie de conformitate sau neconformitate cu uncod de guvernanþã corporativã, la alegerea lor. În 2008, BVBa modificat acest cod ºi a adoptat unul nou, inspirat de Codulde Guvernanþã Corporativã al Bursei de Valori din Varºovia.Principiile ºi recomandãrile Codului explicã rolul, atribuþiile ºi

componenþa consiliilor de administratori ºi de management ºirelaþiile acestora cu diferite grupuri de pãrþi interesate.Companiile admise la tranzacþionare pe BVB pot opta sau nupentru adoptarea ºi respectarea dispoziþiilor noului Cod deGuvernanþã Corporativã, dar emitenþii de valori mobiliare tre-buie sã includã în situaþiile financiare ale anului 2009 oDeclaraþie din care sã reiasã respectarea prevederilorCodului sau explicaþii pentru situaþiile de neconformitate(Declaraþia „Aplici sau explici”).

Stadiul cunoaºterii O serie de cercetãri recente au arãtat cã o guvernanþã corpo-rativã de calitate este asociatã cu o creºtere a calitãþii ge-nerale a informaþiilor utilizate de cãtre analiºtii financiari, cuconsecinþa diminuãrii erorilor de previzionare.

De exemplu, Bhat et al. (2006), folosind proxy-uri la nivel deþarã pentru politicile de guvernanþã corporativã privind trans-parenþa, au arãtat cã politici diferite de transparenþãafecteazã acurateþea previziunilor pentru o populaþie de 21de þãri, controlându-se influenþa transparenþei în domeniulraportãrii financiare. În plus, rezultatele lor au arãtat cã efec-tul politicilor de guvernanþã corporativã privind transparenþaasupra previziunilor analiºtilor financiari este cu atât maimare cu cât raportarea financiarã este mai puþin transparen-tã. Raþionamentul care stã la baza acestor rezultate este cãpoliticile de guvernanþã corporativã joacã un rol în îmbunã-tãþirea mediului informaþional al companiilor, ceea ce con-duce la erori de previzionare mai mici.

Acest raþionament este susþinut ºi de alte rezultate, cum ar ficele oferite de Karamanou ºi Vafeas (2005), care au arãtat cã

34

Cercetare


o guvernanþã corporativã eficace este asociatã cu o raportarefinanciarã de calitate. Karamanou ºi Vafeas (2005) au arãtatcã firmele care dispun de consilii ºi comitete de audit custructuri mai eficace au o mai mare acurateþe a previziunilorefectuate de cãtre management, ceea ce poate duce în modrezonabil la o scãdere a erorilor de previzionare pentruanaliºtii financiari.

Byard ºi Weintrop (2006) au discutat, de asemenea, asocie-rea dintre guvernanþa corporativã ºi calitatea informaþiilordisponibile pentru analiºtii financiari. Rezultatele lor au do-vedit cã de calitatea guvernanþei corporative depinde ºi cali-tatea informaþiilor financiare disponibile analiºtilor financiaricu privire la câºtigurile viitoare.

În contextul în care societãþile româneºti cotate devin tot maipreocupate de îmbunãtãþirea practicilor lor de guvernanþãcorporativã, scopul acestei lucrãri este de a investiga mãsuraîn care aceste practici amelioreazã previziunile analiºtilorfinanciari pentru companii româneºti listate.

Metodologia cercetãriiAu fost utilizate rezultatele obþinute de Olimid et al. (2009),care au cercetat caracteristicile consiliilor de administraþie alesocietãþilor non-financiare listate la BVB pentru anul 2008,eliminând acele companii care nu au oferit date complete. Pebaza studiului efectuat de Garcia Lara et al. (2007), Olimid etal. (2009) au calculat un indice agregat – IndGov – bazat petrei caracteristici ale consiliului de administraþie (fiind calculatca o medie a celor trei variabile):

(i) Dimensiunea consiliului: vom presupune cã un consiliuformat din ºapte sau mai mulþi membri este un forummai reprezentativ pentru administrarea companiei decâtunul compus din trei sau cinci membri, lãsând loc maimult pentru numirea directorilor non-executivi. Vomatribui valoarea 1 pentru variabila BOARD7ORMORE încazul în care consiliul cuprinde 7 sau mai mulþi membriºi 0, dacã este format din 3 sau 5 membri.

(ii) Procentul directorilor non-executivi în consiliu (variabilaPROPNONEXEC): s-a demonstrat cã un procent maimare influenþeazã pozitiv deciziile consiliului (GarciaLara et al., 2007).

(iii) Faptul cã preºedintele consiliului de administraþie este,de asemenea, ºi directorul general este un semn deguvernanþã corporativã slabã, din cauza implicãrii cres-cute în gestiunea de zi cu zi a companiei (Garcia Laraet al., 2007; Byard ºi Weintrop, 2006). Vom atribui va-loarea 1 variabilei CHAIRNONEXEC, dacã nu existã

nici o dualitate, ºi 0 – în cazul în care preºedintele este,de asemenea, ºi directorul general.

În acelaºi timp, s-au determinat previziunile consensualedisponibile pentru companiile româneºti cotate în baza dedate Thomson Reuters I/B/E/S. Populaþia a fost compusã din19 companii listate la BVB, urmãrite de analiºtii financiari,folosindu-se previziuni lunare pentru perioada 2008-2010,rezultând un total de 448 observaþi lunare (unele dintre datenefiind disponibile la momentul efectuãrii cercetãrii).

Pentru a investiga dacã politicile de guvernanþã corporativãsunt în mãsurã sã influenþeze precizia previziunilor analiºtilorfinanciari s-a utilizat urmãtorul model de regresie:

Unde:

Error = eroarea de previzionare;

ActualEPS = profitul pe acþiune efectiv calculat conformreglementãrilor contabile româneºti;

EstimatedEPS = profitul pe acþiune estimat;

P = preþul acþiunilor

IndGov3 = indicator de guvernanþã corporativã calculat pebaza celor trei caracteristici ale Consiliului de Adminis-traþie descrise mai sus.

Rezultatele cercetãriiValorile obþinute dupã operaþionalizarea variabilelor suntprezentate în tabelul 2.

Pentru linearitate a fost logaritmatã variabila dependentã, iarpentru a evita autocorelarea erorilor a fost introdus în ecuaþie

35

Practici de guvernanþã corporativã

4/2012

primul lag al acesteia. Rezultatele regresiei sunt prezentateîn tabelul 3.

Aºa cum s-a aºteptat, rezultatele au arãtat cã erorile de pre-vizionare au fost mai mici pentru companiile cu practici deguvernanþã corporativã mai bune, indicatorul de guvernanþãcorporativã fiind corelat negativ cu erorile de previzionare aleanaliºtilor financiari.

ConcluziiLucrarea a investigat efectul politicilor de guvernanþã corpo-rativã ale companiilor româneºti cotate asupra corectitudiniipreviziunilor analiºtilor financiari.

Rezultatele au confirmat tendinþele existente la nivel inter-naþional, companiile româneºti listate care sunt mai bineguvernate tinzând sã aibã cele mai corecte previziuni.

Cea mai importantã limitã a studiului derivã din numãrul micde societãþi româneºti cotate urmãrite de analiºtii financiari ºidin perioadã limitatã de timp acoperitã de previziunile aces-tora.

36

Cercetare


G. Bhat, O.-K. Hope, and T. Kang, Does corporate governancetransparency affect the accuracy of analyst forecasts?,Accounting & Finance, 46, pp. 715–732, 2006.

D. Byard, Y. Li, and J. Weintrop, Corporate Governance and theQuality of Financial Analyst’s Information, Journal of Accountingand Public Policy, 25, pp. 609-625, 2006.

I. Duca et al., Corporate Governance Practices’ Implementation inRomania – Achievements Deficiencies, Action Items, The 47thCongress of the European Regional Science Association,ERSA, Paris, 29 august – 2 septembrie 2007,accesabil lahttp://ssrn.com/abstract= 1348194

J.M. Garcia Lara, B. Garcia Osma, F. Penalva, Board of Directors’Characteristics and Conditional Conservatism: SpanishEvidence, European Accounting Review, Volume 16, Number4, 2007.

I. Ionaºcu, M. Ionaºcu, L. Olimid, and D. Calu, An empirical evalu-ation of the costs of harmonising Romanian accounting withinternational regulations (EU Directives and IAS/IFRS),Accounting in Europe, Volume 4, Issue 2, pp. 169-206, 2007.

I. Karamanou, N. Vafeas, The Association between CorporateBoards, Audit Committees, and Management EarningsForecasts: An Empirical Analysis, Journal of AccountingResearch, 43(3), pp. 453-486, 2005.

L. Olimid, M. Ionaºcu, L. Popescu, V. D. Popescu, CorporateGovernance in Romania. A Fragile Start, Proceedings ofECMLG 2009, the 5th European Conference on Management,

Leadership and Governance, held at the ATExcelixi Trainingand Conference Centre, Athens, Greece, 5-6 November 2009,pp. 151-156.

The Foreign Investors Council, White Book: Maintaining Growth,februarie 2009, Bucharest, Romania http://www.fic.ro/white-book/whitebook.html.

A. Rusu, Sistemul dualist de conducere a societãþilor comerciale,Magazinul Progresiv, 2006, http://old.magazinulprogresiv.ro/legislatie.php?id=18.

Kim, J., Recent Amendments to the Korean Commercial Code andTheir Effects on International Competition, Available at SSRN:http://ssrn.com/abstract=248818 or DOI: 10.2139/ssrn.248818Date posted: December 08, 2000; Last revised: April 21, 2003http://www.lawnet.lk/docs/articles/international/HTML/A5.html

OECD, Corporate Governance in Romania, 2001,http://www.oecd.org/dataoecd/16/35/2390703.pdf

OECD, White Paper on Corporate Governance in South Eastern Eu-rope, 2003, http://www.oecd.org/dataoecd/12/59/ 2789065.pdf.

Private Entrepreneurs Confederation from Timis County-PECT,Corporate Governance in Romania: Project abstract and majorfindings of debates during the Corporate Governance Project,prezentat de Despina Pascal, The Center for InternationalPrivate Enterprise, Conference on Increasing Transparency,Combating Corruption and Improving Corporate Governance,Budapest, March 26-28, 2002 http://www.cipe.org/programs/roundtables/budaconf/papers.php

Bibliografie

Aceastã lucrare a fost cofinanþatã din Fondul Social Europeanprin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013, proiectul POSDRU/89/ 1.5/S/59184"Performanþã ºi excelenþã în cercetarea postdoctoralã îndomeniul ºtiinþelor economice din România"

This work was cofinaced from the European Social Fundthrough Sectoral Operational Programme Human ResourcesDevelopment 2007-2013, project POSDRU/89/ 1.5/S/59184"Performance and Excellence in Postdoctoral Research inRomanian Economics Science Domain".

Acknowledgements

37

De la teorie, la practicã

4/2012

IntroducereOrganizaþiile au nevoie de schimbãri îndomeniul financiar, din cauza tendin-þelor din mediul de afaceri la nivel glo-bal. Pentru multe entitãþi, mari ºi mici,creºterea va fi mai greu de realizat înurmãtorii ani. Acest lucru înseamnã cãvor trebui sã valorifice tot ceea ce au ºisã minimizeze costurile. Este o idee debazã care se desprinde din studiul rea-lizat de ACCA ºi KPMG, cu tema „Pre-gãtirea profesionalã la superlativ –managementul eficient al talentului îndomeniul financiar”1. O primã parte acomentariului pe tema acestui studiu afost publicatã în revista „Audit Finan-ciar” nr. 9/2011.

Funcþiile financiare trebuie sã poatãoferi o perspectivã asupra oportu-nitãþilor de a crea valoare, asupra ran-damentului investiþiilor, controlului cos-turilor ºi prioritãþilor strategice. Existã onevoie de contabili care au cunoºtinþecomerciale - parteneri financiari de afa-ceri (FBPs) - care pot aplica cunoºtin-þele lor tehnice de bazã la problemelereale de afaceri ºi care sã ofere „per-spective financiare” în luarea deciziilororganizaþionale. Profesioniºtii din do-meniul financiar joacã un rol cheie încrearea de valoare - aplicând talentullor, abilitãþile ºi cunoºtinþele de afaceripentru a obþine performanþã pentruîntreaga organizaþie ºi pentru a aducevaloare, dar, de asemenea, ajutã lapãstrarea valorii prin etosul lor profe-sional ºi prin competenþã.

Presiunea asupra costurilor care de-clanºeazã activitatea de restructurareafecteazã în cele din urmã ºi funcþiafinanciarã. Directorii financiari apreci-azã necesitatea de a spori eficienþa sis-temelor lor ºi a proceselor ºi cautã încontinuare simplificarea tranzacþiilor

Managementul talentelor pentrufuncþii financiare - provocãri în perspectivaactualului deceniu

* Expert ACCA, ºeful departamentului resurse umane ACCA, e-mail: [email protected] http://www.accaglobal.com/pubs/accountants_business/research_opinion/people/maximising_people_power.pdf

Talent Management for the Financial Functions -Challenges of the Current Decade Financial functions face many tough challenges while organizations tend to gen-erate growth and to keep costs to a minimum, in this respect, talent managementwill be crucial to their success - according to the study conducted by ACCA andKPMG - "Maximising people's power: Effective talent management in finance". The best way for the financial teams to meet the challenges they face and to pro-vide maximum value to their organizations is the systematic identification, devel-opment, implementation and maintenance of people who can contribute signifi-cantly to the success of the organization. The author analyses practical aspects of talent management for financial func-tions facing the challenges of the current decade. There are addressed issueslike: organizational design, the effectiveness of the finance function, the insur-ance of the resources of talent, recruitment and talent identification.

Key words: talent management, financial functions, efficiency, performance, com-pensation, transparency

JEL Classification: M 53, I 22, J 59

Cuvinte cheie: managementul talentelor, funcþii financiare, eficacitate, performanþã,recompensã, transparenþã

Jamie LYON*

Abstract

38



sau maximizarea utilizãrii de sisteme ITºi procese automatizate. Echipele dindepartamentele financiare trebuie, deasemenea, sã rãspundã la presiuniguvernamentale, deoarece bugetelenaþionale în scãdere au atras o atenþiesporitã vizavi de impozitele pe profit dinîntreaga lume. Organizaþiile au nevoiede specialiºti pentru a gestiona riscurilefiscale, precum ºi costurile operaþio-nale. În mod similar, riscurile legate dereglementare rãmân ridicate, în specialîn sectoare cum ar fi serviciile financia-re, astfel expertiza în domeniul regle-mentãrii ºi raportãrii financiare este, deasemenea, necesarã. Alþi specialiºtisunt, de asemenea, valoroºi în trezo-rerie, audit intern ºi, privind în perspec-tivã, în domenii precum „raportareaverde” ºi cea „durabilã”, iar un studiurecent al ACCA confirmã cã ges-tionarea riscurilor va fi, de asemenea, oprioritate-cheie ºi va trebui sã se ac-centueze dupã 2011. În acelaºi studiu,45% dintre liderii de afaceri au consi-derat ca „foarte probabil” cã vor angajamai mulþi specialiºti financiari, în vremece alþi 26% au sugerat cã acest lucru arfi foarte probabil.

Plecând de la perspectiva corporativãla perspectiva individualã, managemen-tul talentului este, de asemenea, parþiallegat de gestionarea aspiraþiilor, obiec-tivelor forþei de muncã. Aºteptãrile pro-fesionale ale multor specialiºti financiarisunt în schimbare. Cei mai tineri con-tabili în profesie, Generaþia Y, dau im-portanþã dezvoltãrii, oportunitãþilor ºiavansãrii în carierã - dar nu neapãraturmând cãile tradiþionale.

Mulþi doresc sã obþinã o experienþãextinsã, urmând iniþial o cale orizontalãîn carierã ºi acumularea de experienþãîntr-o serie de roluri în finanþe înainte dea trece la o traiectorie mai tradiþionalã,verticalã. Un numãr semnificativ cautãîn cele din urmã o carierã în afararolurilor principale financiare. Gestio-narea aspiraþiilor celei mai tinere gene-

raþii financiare va fi o mare provocarepentru organizaþii în urmãtorii zece ani,dar la fel se va întâmpla ºi cu manage-mentul generaþiei urmãtoare, GeneraþiaX, într-o lume în care carierele financia-re din corporaþii devin mai puþin uni-forme – apariþia de cariere bazate pe untipar tip „zãbrele”, mai degrabã decât oscarã ierarhicã. Aceastã combinaþie defactori creeazã noi provocãri pentrumanagementul talentelor în domeniulfinanþelor.

Cum structureazã directorii financi-ari funcþia financiarã ºi rolurile exis-tente în cadrul acesteia pentru aasigura maximizarea resurselor ºiputernice resurse de talente pe ter-men lung?

Cum gãsesc directorii financiar spe-cialiºtii de care au nevoie – trebuiesã recruteze sau talentele pot fiinstruite intern?

Care este cea mai bunã modalitatede a îmbunãtãþi abilitãþile comer-ciale ale finanþiºtilor ºi a spori credi-bilitatea funcþiei? Cum putem dez-volta Parteneriatul Financiar deAfaceri (Finance Business Partner-ing – FBPs) pentru a ne asigura cãau cunoºtinþe organizatorice sufi-cient de bune pentru a putea furnizao analizã valoroasã ºi a înþelegeactivitatea diviziilor operaþionale?

Cum pot persoane individuale aflateîn roluri mai puþin critice sã fie moti-vate ºi expertiza lor – pãstratã, încazul în care ele vor vedea cã priori-tãþile sunt axate pe alþii?

Cum poate crea o organizaþie sufi-cient de multe stimulente în carierãpentru ca sã-ºi pãstreze talenteledin Generaþia Y?

Cum poate funcþia financiarã evaluarandamentul investiþiilor în oameni?

Abordarea acestor provocãri necesitãun cadru al managementului talentului,o înþelegere solidã a strategiei organi-zaþiei ºi, prin urmare, a nevoilor funcþi-

ilor sale financiare, dar care sã ia înconsiderare realitãþile legate de dez-voltarea talentelor în lumea modernã,limitãrile ºi compromisurile care pot finecesare.

Imaginea de ansamblu: designul

organizaþionalFuncþiile financiare evolueazã în timp ºipot experimenta reformulãri succesive,dupã cum organizaþiile pe care le de-servesc ele însele cresc ºi se dezvoltã.Uneori, reformularea funcþiei financiareurmeazã unei perioade de creºtere, deachiziþie pentru o organizaþie. Schim-bãrile succesive determinate de noioperaþiuni pot crea o nevoie de a efici-entiza activitatea de finanþare ºi de areduce eforturile redundante. Oriceorganizaþie are nevoie ca funcþia finan-ciarã sã evolueze în paralel cu aface-rea. Reconfigurarea funcþiei financiarepoate veni ca urmare a dorinþei de areduce costurile - de cele mai multe oriacesta fiind un factor cheie din spatelerestructurãrii ºi raþionalizãrii, în specialîn climate economice dificile, atuncicând sunt vizate cheltuielile generalede back-office. Cu toate acestea, funcþi-ile financiare sunt, de asemenea, re-structurate în scopul de a îmbunãtãþicapacitatea lor de a adãuga valoare or-ganizaþiei ºi pentru a ajuta deciziile demanagement. Acest lucru se aplicã in-diferent dacã echipa financiarã lucrea-zã în sectorul public sau privat.

Ce aspecte trebuie sã ia în considerareun director financiar CFO atunci cândse determinã un model financiar optimpentru organizaþia lui? Dupã cum s-asubliniat într-un raport anterior alACCA, modelul cel mai adecvat pentrudepartamentul financiar este influenþatde o serie de factori-cheie:

39

Managementul talentelor

4/2012

mediul de afaceri, inclusiv cicluleconomic: s-ar putea ca funcþiafinanciarã sã se concentreze maimult pe costuri ºi control în rece-siune ori, de exemplu, pe respec-tarea legislaþiei, într-o perioadãcând autoritãþile de reglementaresunt foarte active

profilul organizaþional ºi strategic:funcþia financiarã trebuie sã reflecteprioritãþile strategice ale afacerii,astfel încât sã punã accent pe pro-bleme esenþiale, cum ar fi gestio-narea riscurilor într-o societate deinvestiþii sau analiza de business,prioritarã într-o companie petrolierã,de exemplu

modelul de operare al organizaþiei:un grup cu foarte multe unitãþi deafaceri autonome ºi dispersate geo-grafic poate prefera ca majoritateaactivitãþilor financiare sã fie între-prinse pe plan local, în timp ce unmodel centralizat ar aduce multeactivitãþi financiare la sediul princi-pal

dimensiunea organizaþiei ºi stadiulde dezvoltare: organizaþiile mai miciau funcþii mai puþin complexe, cupersoane fizice care îndeplinescroluri multiple, în timp ce cele maimari ºi de obicei mult mai maturesunt susceptibile de a solicita o spe-cializare mai mare ºi pot aveadiferite prioritãþi pentru funcþia finan-ciarã, cum ar fi o cerinþã mai marepentru managementul riscului.

Modelul preferat de operare pentrufuncþia financiarã va trebui sã reflectestrategia directorului financiar pentrudepartamentul sãu - luând în conside-rare atât aºteptãrile pe care organizaþiale are din partea funcþiei financiare, pre-cum ºi ambiþiile pe care funcþia financia-rã le are pentru ea însãºi.

Trebuie luate în considerare câtevaîntrebãri cheie pentru a se dezvolta ostrategie:

Care este obiectivul organizaþionalde creare a valorii?

Unde ºi cum pot finanþiºtii contribuila sprijinirea organizaþiei în creareade valoare? (Ce doresc ºi de ce aunevoie din partea funcþiei financiaredeþinãtorii de interese interni, cât ºicei externi?)

Cum este capabil profesionistulfinanciar sã realizeze aceste obiec-tive în prezent?

Cât de mult va costa ºi ce mãsuripot fi utilizate pentru a mãsura suc-cesul?

Ar putea o nouã structurã - oameni,procese, sisteme - sã îmbunãtã-þeascã succesul funcþiei financiareîn sprijinirea organizaþiei?

Rãspunsurile la aceste întrebãri ajutã îna determina dacã un nou model finan-ciar ar putea îmbunãtãþi eficienþa ºi va-loarea adãugatã.

Eficacitatea funcþiei financiare

Scopul final al managementului talentu-lui în domeniul finanþelor este de a îm-bunãtãþi eficienþa ºi eficacitatea echipeifinanciare. O echipã financiarã mai efi-cientã în sine se dovedeºte a fi maibunã în dezvoltarea relaþiilor în întreagaorganizaþie. Acest fapt creeazã un cercvirtuos. Cu cât departamentele finan-ciare lucreazã mai eficient cu atât re-putaþia lor este mai puternicã ºi alþiparteneri sunt mai dispuºi sã lucreze cudepartamentele financiare ºi sã ascultepropunerile lor referitoare la valoareadãugatã. Existã o varietate de modelepe care un CFO le poate folosi atuncicând încearcã sã îmbunãtãþeascã efi-cienþa funcþiei financiare sau sã orestructureze pentru a fi mult mai strânsaliniatã la strategia organizaþiei. Adop-tarea modelului corect este un element

important al managementului integrat altalentului - asigurarea cã resursele suntutilizate în modul cel mai eficient la nivelglobal. Acest lucru ar putea implica unnumãr de abordãri diferite. Astfel, cen-trele de excelenþã ale corporaþiilor îndomenii cum ar fi taxele, trezoreria,gestionarea riscurilor sau auditul internpot permite specialiºtilor tehnici sãmaximizeze contribuþia lor pentru orga-nizaþie în modul cel mai eficient.

Multe organizaþii mari au dezvoltat cen-tre de servicii partajate (Shared ServiceCenters), care sã se ocupe de proce-sarea tranzacþiilor privind datoriile, cre-anþele ºi registrele generale, deºi din ceîn ce mai mult existã o tendinþã demutare a activitãþilor cu valoare maimare cãtre terþi ºi outsourcing. Bene-ficiile cheie pot include o mai mare efi-cienþã ºi costuri variabile mai mici.

De asemenea, existã acum o tendinþãbine stabilitã de externalizare a activi-tãþilor tranzacþionale cãtre specialiºtiiunor terþe pãrþi, adesea în offshore,locaþii cu costuri mai reduse.

Conceptul de „near-shore”

A apãrut de asemenea conceptul de„near-shore”, însemnând relocarea pro-ceselor de business în locaþii mai puþincostisitoare, care au unele legãturi cul-turale cu þara de origine a organizaþiei,cum ar fi Mexic pentru companii dinSUA sau Irlanda ºi Europa de Est pen-tru Marea Britanie. Deºi iniþial limitatã laactivitãþile cele mai de bazã, organizaþi-ile cautã din ce în ce mai mult sã exter-nalizeze activitãþi tot mai importantesau chiar procesele ºi serviciile finan-ciare cu valoare mai mare, cum ar ficele legate de reglementãrile contabile,raportarea financiarã ºi fiscalã – chiarbugetarea, prognoza ºi analiza finan-ciarã.

40



Ca ºi reducerea costurilor, externali-zarea poate da organizaþiei accesul lacele mai bune practici ºi experþi înprocesarea tranzacþiilor ºi o flexibilitatemai mare a potenþialului de resurse,care se pot adapta la nevoile organiza-þiei în perioadele de creºtere rapidã.Outsourcing-ul, de asemenea, econo-miseºte timpul echipei financiare ºi îipermite sã se concentreze asupraactivitãþilor care adaugã cea mai marevaloare - oferirea unei viziuni care sãaducã înþelegerea ºi conºtientizareaaspectelor comerciale.

Parteneriatul de afaceri

Parteneriatul de afaceri înseamnã sus-þinerea întregii afaceri prin ridicareastandardelor în domenii cheie dedecizie, pentru a oferi o perspectivã ºi oviziune comercialã susþinute de obogatã expertizã ºi un set de instru-mente, precum ºi de cãtre un înalt gradde inteligenþã emoþionalã, pentru aajuta la articularea diferitelor opþiuni ºi ainfluenþa deciziile. Noi credem cã unFBP (Finance Business Partner) trebuiesã fie liber de orice distragere a atenþieide cãtre sarcinile financiare de bazãpentru a oferi acest nivel de sprijinclienþilor interni. Iatã ce aratã expe-rienþa noastrã : cu cât este mai mareorganizaþia cu atât mai mare este posi-bilitatea de a folosi parteneriatul finan-ciar de afaceri pentru a obþine soluþiibazate pe experienþa specialiºtilor.Adoptarea unui astfel de model, caparte a unei transformãri financiare, areimplicaþii majore pentru managementultalentelor. Odatã ce activitãþile carefurnizau un teren de antrenament pen-tru contabili sunt din ce în ce mai multexternalizate, trebuie gãsite noi moda-

litãþi pentru a permite transferul decunoºtinþe de la seniori la personaluljunior. În cazul în care rolurile financia-re sunt dispersate în jurul lumii, existã,de asemenea, un impact asupratraseelor carierelor persoanelor fizicepe care acestea ar avea nevoie sã leurmeze ca sã îºi dobândeascã expe-rienþa. În cazul în care personalul finan-ciar trebuie sã acþioneze în calitate departeneri de afaceri, procesele de ma-nagement al talentului trebuie sã fieelaborate pentru a se asigura cã FBPsau aptitudinile comerciale ºi adiacentenecesare.

Asigurarearesurselor de talent

Nici o reorganizare a funcþiei financiarenu poate reuºi fãrã luarea în conside-rare a implicaþiilor managementului ta-lentului. De fapt, existenþa anumitorcompetenþe – sau combinaþii de aptitu-dini – ar putea duce la rezultate ne-dorite. Chiar de la început, orice funcþiefinanciarã trebuie sã þinã seama decapacitatea de a recruta, pãstra, dez-volta ºi motiva indivizii cu competenþelecorespunzãtoare. În crearea de valoa-re, potrivit unui raport2 ACCA, „oamenii”formeazã elementul critic. Dacã organi-zaþiile vor sã genereze valoare eficient,ele trebuie sã fie capabile sã atragã ºisã pãstreze profesioniºtii din domeniulfinanciar, cu o gamã de abilitãþi tehniceºi de afaceri ºi sã dezvolte aceste per-soane la potenþialul lor maxim.

Angajarea unor persoane cu aptitudiniºi capacitãþi corespunzãtoare estedeosebit de dificilã în zona de partene-riat pentru servicii financiare. CFOdoresc sã poatã sã lucreze cu per-soanele care combinã cunoºtinþele fi-nanciare ºi tehnice cu cunoºtinþe co-

merciale ºi o înþelegere profundã a va-lorilor unei anumite organizaþii. Rolul departener financiar de afaceri necesitã,de asemenea, competenþe adiacentefoarte dezvoltate – abilitatea de a influ-enþa, negocia ºi de a comunica în modclar. Dar cum poate deveni un profe-sionist financiar, adept al punctelor devedere tehnice, din analizator de date ºifurnizor de informaþii de gestiune unconsilier de încredere ºi de afaceri pro-activ, un comerciant ºi un partener abil?Cum pot profesioniºtii contabili facesaltul de la raportare financiarã, auditintern sau respectarea reglementãrilorla rolul de FBPs credibil? Asigurareaacestei surse de talent este cel puþin oprovocare.

Angajatorii pot presupune adesea cãseturile de calificãri ale angajaþilor,competenþele comportamentale ºi moti-vaþia individualã sunt uºor de schimbatdoar prin punerea în aplicare a unuimodel nou de operare. Dar schimbareafelului în care oamenii lucreazã zi de ziºi a modului în care interacþioneazã cuorganizaþia necesitã o concentrare pemanagementul talentelor. Punctul deplecare este de a înþelege compe-tenþele care sunt necesare pentru unFBP de succes. Apoi sprijinul pentrudezvoltarea acestuia poate fi creat.Abilitãþile ºi capacitãþile sunt numeroa-se: abilitatea de a acþiona ca un antre-prenor de afaceri, proactiv în interacþiu-nile cu organizaþia; abilitatea de a folositehnologia cea mai eficientã pentru asprijini analiza avansatã a datelor; influ-enþarea ºi abilitatea de rezoluþie pentrua câºtiga sprijinul pãrþilor interesateinterne; abilitãþi de comunicare pentru aexplica analiza financiarã; calitatea delideri de afaceri; iniþiativa de a identificaproblemele în cazul în care poate oferivaloare adãugatã. Unele dintre acestecompetenþe ºi capacitãþi nu pot fi com-

2 ACCA, The value creation model for business: 2010 and beyond, 2010

41


4/2012

plet sau suficient dezvoltate în cazultinerilor profesioniºti din domeniul finan-ciar, dar ei pot fi încurajaþi prin dez-voltarea unor programe planificate cuatenþie. Acest lucru este important,deoarece directorii financiari trebuie sãfie capabili sã ofere FBPs apþi sã rãs-pundã nevoilor de afaceri, care sãpoatã inspira încredere ºi respect. Dacãnu, existã riscul ca rolul de FBP sã fiealocat unor persoane din departamen-tele comerciale, non-financiare, care sãfie apoi iniþiate în cunoºtinþele de bazãfinanciare de care au nevoie.

Acest lucru ar slãbi influenþa pe carefinanþele o au în organizaþie ºi, fãrãîndoialã, calitatea serviciilor pe care le-ar putea oferi, deoarece unul dintrepunctele forte ale profesioniºtilor califi-caþi din domeniul financiar – capaci-tatea de a interpreta rapid datele ºi de aaplica o analizã extrem de riguroasã –ar fi pierdut.

Dezvoltarea de abilitãþi de FBP poate fisprijinitã în mai multe moduri, inclusivprin rotaþia locurilor de muncã, astfelîncât personalul financiar sã poatãdobândi experienþã în puncte diferiteale organizaþiei, cum ar fi marketing sauorice alt rol comercial. Viitorul FBPs arputea, de asemenea, fi încurajat prinprograme de coaching sau mentoringsau prin completarea cu detaºãri tem-porare. Aducerea de profesioniºti dindomeniul non-financiar alãturi de profe-sioniºti din finanþe pentru anumiteperioade de timp, de asemenea ajutã latransferul mai larg de cunoºtinþe deafaceri.

Parteneriatul de afaceri de succesnecesitã o abordare a managementuluitalentului pe termen lung. De exemplu,atunci când se recruteazã noi stagiarifinanciari, candidaþii ar trebui sã fieevaluaþi pentru potenþialul lor de adeveni FBPs. Acest lucru poate influ-enþa tipul de indivizi recrutaþi.

Management integrat al talentului

Crearea unui model financiar adecvatdepinde de dezvoltarea unei strategiiintegrate de management al talentelor.Elementele cheie ale oricãrei strategiiprivind talentele acoperã întreg ciclul deviaþã al angajatului, inclusiv definirea ºiidentificarea talentelor, recrutarea ºiresursele, managementul performanþe-lor ºi recompensa, învãþarea ºi dezvol-tarea, planificarea succesiunii ºi mana-gementul carierei. Gestionarea inte-gratã a talentului reuneºte toate celetrei elemente ale creãrii de valoare pecare ACCA le-a identificat anterior: prinoameni, organizaþiile pot sã creeze va-loare, se recruteazã cu succes profe-sioniºtii din domeniul financiar cu com-petenþele adecvate ºi apoi se imple-menteazã programe de dezvoltare caresã conducã la performanþã în afaceri.Aceste practici ajutã, de asemenea,organizaþiile sã creeze valoare, deoa-rece programele de management al ta-lentului asigurã comportamentele co-recte ºi promoveazã importanþa profe-sionalismului.

Definirea talentului

Fundamentalã pentru orice strategie atalentului este definirea a ceea ceînseamnã acesta: talentul trebuie sã fiespecific pentru organizaþie ºi în modclar legat de strategia generalã. Înþele-gerea abilitãþilor comportamentale ne-cesare pentru a livra succesul organiza-þiei la orice etapã a ciclului de afaceri ºiconºtientizarea faptului cã acestea sevor modifica în timp - sunt factorii cheieºi ar trebui sã fie incluºi în orice activi-tate de management al talentului.

Recrutarea ºi identificarea

talentelorActivitatea de recrutare reflectã nevoileactuale ºi viitoare ale funcþiei financiare.În cazul în care se doreºte crearea unorFBPs, pe termen scurt ar putea fi mairapid ºi mai ieftin pentru organizaþie sãrecruteze profesioniºti financiari externicare au deja cunoºtinþe comerciale pu-ternice ºi abilitãþi adiacente dobândite.Pe termen mai lung, se poate alegerecrutarea stagiarilor financiari cu com-portamentele ºi capacitãþile adecvatepentru reuºita în rolul de FBP viitor.

Pot fi cãutate de asemenea pe planintern, în cadrul organizaþiei, per-soanele care au deja abilitãþi de afaceriºi cunoºtinþe comerciale, dar care suntinteresate ºi în obþinerea unor calificãricontabile profesioniste.

Cadrul competenþelor

Cadrul competenþelor defineºte compe-tenþele tehnice, de afaceri ºi comporta-mentale necesare în fiecare rol finan-ciar ºi la fiecare nivel pentru a oferi suc-cesul organizaþional.

Acestea pot fi utilizate pentru talentul dereferinþã existent, precum ºi evi-denþierea oricãror lacune în abilitãþicare trebuie sã fie completate prin dez-voltarea internã sau recrutare.

Acestea servesc, de asemenea, capunct de referinþã pentru înþelegereacãilor de carierã în întreaga organizaþie.Împreunã cu definiþia de talent, cadrelear trebui sã fie revizuite periodic pentrua se asigura cã acestea rãmân rele-vante ºi adecvate scopului.

42



Planificarea succesivã ºi planificarea

forþei de muncãGestionarea eficientã a surselor de ta-lent – identificarea succesorilor în roluri-cheie ºi a viitoarelor lacune de compe-tenþe – este o parte importantã a ori-cãrei strategii proactive de talent. Alini-erea acesteia cu un model al planificãriiforþei de muncã ºi o abordare care ajutãla identificarea strategicã de abilitãþivitale ºi pune în aplicare o strategie deresurse pentru a le construi, este ocomponentã fundamentalã în manage-mentul eficace al talentelor.

Dezvoltarea targetatãCu resurse limitate, activitatea de dez-voltare trebuie sã fie axatã pe roluri criti-ce – cele care au cel mai mare impactasupra capacitãþii organizaþiei de aobþine un avantaj competitiv sau atin-gerea obiectivelor strategice – ºi pepersoanele cheie. Ele s-ar putea regãsiîn parteneriatul de afaceri, acorduri sauîn alte roluri specializate (de exemplu,taxele) în funcþie de organizarea speci-ficã ºi de sector, iar importanþa va fijudecatã pe baza impactului rolului lorasupra factorilor cheie, cum ar fi clienþiide mare valoare, cerinþele de regle-mentare sau prioritatea pieþelor.

Studiul aprofundatGama de opþiuni de studiu ºi dezvoltaredeschisã cãtre domeniul financiar esteextinsã. Organizaþiile de top oferã ogamã largã de activitãþi de studiu carepot fi selectate pentru a se potrivi ne-voilor individuale (atât în termeni deconþinut, cât ºi al disponibilitãþii de for-mare în timp). Tendinþele recente includ

o schimbare spre studiul colaborativ peinternet, de exemplu. Portalurile finan-ciare online sunt din ce în ce maicomune, oferind profesioniºtilor aflaþi înlocaþii dispersate acces la instrumenteºi tehnici de management, surse decunoºtinþe tehnice ºi de cercetare.

Învãþarea prin experienþã este deosebitde popularã printre tinerii profesioniºtifinanþiºti ºi ar putea include detaºãri,rotaþii de posturi, sarcini care se extinddincolo de atribuþiile iniþiale ºi secun-dariat, concepute pentru a extinde ca-pacitãþile unui individ dincolo de ceeace ar putea fi de aºteptat la nivelul loractual de experienþã. Utilizarea sarci-nilor extinse este relevantã, în specialîn perioadele de presiune a costurilor,atunci când bugetele pentru formare ºidezvoltare sunt limitate. De asemenea,cercetarea ACCA evidenþiazã în modconstant valoarea trainingului ºi a moni-torizãrii de-a lungul profesiei.

În scopul de a sprijini o apropiere sis-tematicã cãtre formarea ºi dezvoltareafinanciarã, organizaþiile dezvoltã tot maimult numãrul academiilor financiare vir-tuale. Acestea oferã o structurã pentruformare, asigurã consecvenþa în întrea-ga organizaþie, accesul la gestionareacunoºtinþelor ºi informaþii cu privire latendinþele ºi dezvoltarea industriei pre-cum ºi informaþii despre cãile din cari-erã ºi planificarea rolurilor. Ele se potalinia sistemelor de management deperformanþã ºi talent ºi pot oferi angaja-torului mijloacele de gestionare detali-atã a informaþiilor ºi transparenþã înceea ce priveºte performanþa ºi dez-voltarea angajatului.

Cãi de carierã structurate

În scopul de a crea conducte de talentnecesare pentru rolurile financiarecheie, cum ar fi FBPs, organizaþiile tre-

buie sã creeze cãi de carierã struc-turate de-a lungul cãrora persoanelepot progresa. Acestea ar putea includerotaþii între rolurile financiare cheie,detaºãri în zonele operaþionale ºi chiarºi detaºãri externe. Cãile transparentede carierã menþin angajaþii implicaþi ºimotivaþi, dar oferã organizaþiei ºi infor-maþii despre rolurile decisive, modul încare acestea pot fi obþinute ºi o idee pri-vind formarea ºi intervenþiile de trainingnecesare pentru a sprijini acest lucru.

Mãsurarea performanþei ºi

recompensaObiectivele care îi vizeazã pe profe-sioniºtii din domeniul financiar trebuiesã fie aliniate cu strategia organizaþio-nalã generalã, cu recompensele legatede succesul unui individ în atingereaobiectivelor lui. Instrumentele care per-mit indivizilor sã îºi raporteze propriilelor obiective faþã de competenþelecerute pentru anumite roluri, pot ajuta,de asemenea, profesioniºtii din dome-niul financiar sã-ºi înþeleagã propriilepuncte forte ºi pe cele slabe, dobândindun sens realist al oportunitãþilor de dez-voltare a carierei ºi încurajând respon-sabilitatea vizavi de dezvoltarea capa-citãþilor ºi competenþelor.

Revizuirea continuãGestionarea integratã a talentului esteun proces dinamic. Organizaþiile ºieconomiile rareori rãmân neschimbate.Cererile din domeniul financiar vor con-tinua, de asemenea, sã se schimbe.Prin urmare, cadrul managementului detalente trebuie sã fie evaluat în modregulat pentru a se asigura cã acestacontinuã sã îndeplineascã cerinþeleîntregii organizaþii ºi ale funcþiei finan-ciare în sine.

43


4/2012

Nevoia de transparenþã

Managerii cu experienþã – în special înfinanþe – doresc sã gãseascã dovezicantitative pentru a evalua randamentulinvestiþiilor. Aceasta este o provocare înarena managementului talentelor, încare multe dintre beneficii ºi impactullor sunt calitative. Un studiu KPMG carea inclus managerii de resurse umane aidentificat cã multora nu le-a fost uºorsã justifice nivelul dorit de talent ºi chel-tuielile pentru beneficii în termeni deafaceri ºi le-a fost, de asemenea, greusã cuantifice costul real al activitãþilorde management al talentelor existenteîn organizaþiile lor. O abordare este dea utiliza o serie de mãsuri calitative.Acestea ar putea include studii de satis-facþie a pãrþilor interesate în ceea cepriveºte calitatea sprijinului acordat decãtre partenerul financiar de afaceri, deexemplu. În mod similar, ancheteleprintre angajaþi pot oferi instantaneedespre modul în care se simt oamenii,despre ceea ce cred despre învãþare ºidezvoltare, claritatea carierei lor ºinivelul lor general de angajament. Cutoate acestea, impactul pe care mana-gementul talentului îl are este din ce înce mai analizat. Cu controlul costurilorsetat pentru a fi un obiectiv major pen-tru organizaþii ºi funcþiile lor financiare,interesul îndreptat cãtre valoarea-pen-tru-bani ºi randamentul investiþiilor estemare. Pornind de la acest fapt, KPMG adezvoltat conceptul de „calculator” pen-tru costul talentului, gândit a fi un instru-ment ce ajutã la identificarea corelaþiilorºi relaþiilor de cauzalitate între cheltu-ielile pentru talent management ºi per-formanþele îmbunãtãþite. Instrumentulinclude toate cheltuielile în cadrul zoneide management al talentului, de laangajare ºi pânã la pãstrarea în activi-tate, recunoaºterea performanþei, for-marea ºi dezvoltarea – precum ºi dateleprivind populaþiile angajate – care aco-perã costurile salariale, retenþie etc.

ConcluziiManagementul integrat al talentelor stãla baza eficienþei funcþiei financiare ºieste, prin urmare, de o importanþã cri-ticã. Este o cerinþã esenþialã în cazul încare funcþiile financiare trebuie sã satis-facã nevoile în schimbare ºi provocãrileºi sã se asigure cã au profesioniºtiadecvaþi, cu abilitãþile necesare ºi com-petenþele disponibile, în locul potrivit lamomentul potrivit. Acesta este un factorcheie în sprijinirea ciclului de creare avalorii, prin care profesioniºtii din dome-niul financiar îºi folosesc talentele ºi ap-titudinile pentru dezvoltarea organizaþieiºi crearea performanþei pe termen lung.

În încercarea de a dezvolta cele mai efi-ciente ºi eficace funcþii financiare, direc-torii financiari s-au arãtat dispuºi sãadopte noi structuri ºi modele de ope-rare. Cu toate acestea, identificareacelei mai adecvate structuri nu poate fiîntreprinsã în izolare. Aceasta trebuiesã fie proiectatã în contextul climatuluipredominant economic ºi al caracteristi-cilor organizaþionale specifice. Funda-mental, problemele legate de manage-mentul talentelor trebuie sã fie luate înconsiderare de la început pentru a seasigura cã modelul preferat de funcþiefinanciarã este realizabil. Acest lucrupoate fi deosebit de dificil atunci cândurmãreºte dezvoltarea partenerilor deafaceri financiari - profesioniºtii din do-meniul financiar care sã colaborezeîndeaproape cu departamentele opera-þionale pentru a oferi o „perspectivãfinanciarã” în luarea deciziilor. Aceastaeste o funcþie financiarã cu un înalt rolºi una cu potenþial de a adãuga valoaremare organizaþiei. Dar cere, de aseme-nea, un amestec larg de abilitãþi ºi com-petenþe, care, de obicei, pot fi dezvol-tate doar printr-un program structuratde training ºi dezvoltare. Pentru asigu-rarea surselor de talent pentru FBP ºitoate celelalte roluri financiare este

nevoie de timp ºi de angajament. Estenevoie de un cadru al managementuluiintegrat al talentului care conþine unnumãr de elemente-cheie:

definirea a ceea ce este talentul real

recrutarea (internã sau externã) apersoanelor fizice cu competenþele,capacitãþile ºi potenþialul de dez-voltare adecvate

definirea talentelor-cheie cerute defiecare rol financiar

dezvoltare orientatã – pentru a seasigura cã resursele limitate suntaxate pe rolurile financiare cele maicritice

învãþare cuprinzãtoare, cu o gamãde opþiuni de dezvoltare disponibilepentru a se potrivi nevoilor indivi-duale ºi corporative

cãi de carierã structurate pentru aajuta profesioniºtii financiari sã îºidezvolte abilitãþile lor ºi carierele înconformitate cu necesitãþile organi-zaþionale

mãsurarea performanþei ºi recom-penselor aliniate la strategia deorganizare.

Adoptarea unei abordãri integrate pen-tru managementul talentelor oferã ooportunitate extraordinarã de a adãugavaloare ºi de a construi influenþafuncþiei financiare în cadrul organizaþi-ilor: prea des oamenii ºi implicaþiile ta-lentului sunt trecute cu vederea sauînþelese greºit.

Experienþa noastrã aratã cã organizaþi-ile care au pus în centrul atenþiei lorgestionarea talentelor în funcþia finan-ciarã au realizat prin creºterea compe-tenþei acestei funcþii (ºi prin intermediulei a întregii organizaþii) un avantaj com-petitiv ºi o sursã nepreþuitã de dife-renþiere, într-un climat economic în careacest fapt nu fost niciodatã mai impor-tant.

Studiu IFAC

44 Audit Financiar, anul X

La sfârºitul anului 2011, Federaþia In-ternaþionalã a Contabililor a realizat celde-al cincilea studiu anual privind profe-sia contabilã. Datã fiind starea de rece-siune cãreia majoritatea statelor încã sezbat sã-i facã faþã, IFAC a solicitat res-pondenþilor opinii privind aspectele celemai semnificative care privesc profesiacontabilã, dar ºi privind provocãrile pecare le va aduce anul 2012.

Rezultatele studiului includ datele furni-zate de un numãr de 123 de respon-denþi, din 71 de þãri ºi jurisdicþii, în pe-rioada 1 decembrie 2011 - 11 ianuarie2012. Unul dintre cele mai semnificativeaspecte menþionate de majoritatea res-pondenþilor a vizat credibilitatea ºi în-crederea în profesia contabilã. În opiniaorganismelor membre, IFAC ar trebuisã continue eforturile pentru restabilirea

ºi chiar îmbunãtãþirea imaginii contabi-litãþii, perceputã la nivel general.

Respondenþii au notat, de asemenea,valoarea serviciilor oferite de IFAC, cuprecãdere în ceea ce priveºte sprijinulacordat practicienilor mici ºi mijlocii, darºi privind domeniul standardelor deeticã.

IFAC a constatat cã existã discrepanþeîntre prioritãþile þãrilor aflate în dezvol-tare, care acordã importanþã deosebitãsprijinului acordat de cãtre IFAC îndomeniul educaþiei, îmbunãtãþirii practi-cilor contabililor profesioniºti ºi imple-mentãrii standardelor internaþionale, pecând organismele din cadrul statelordezvoltate au o vedere de ansambluasupra profesiei contabile ºi sunt pre-ocupate mai de grabã de evenimenteleeconomice, iar rolul IFAC este imaginatca voce a profesiei care promoveazãprincipii privind responsabilitatea, servi-cii privind încrederea, a cãror garanþie oconstituie standardele internaþionale.

La nivel regional se înregistreazã, deasemenea, diferenþe de opinii privindnecesitãþile prioritare în domeniul profe-siei. Astfel, europenii par sã fie maipuþin încrezãtori în evoluþia economieiºi a profesiei, pe când în America deNord se evidenþiazã un grad mai ridicatal încrederii în regenerarea economicã

Prioritatea anului 2012:reclãdirea reputaþiei ºi a credibilitãþii profesiei

* Ec., expert relaþii publice CAFR.

IFAC Survey - Top Priority of 2012: Rebuilding the Profession Reputation andCredibility The International Federation of Accountants (IFAC) completed its fifth annual sur-vey of the global accountancy profession in late 2011.

IFAC asked members' opinions about the most significant issues facing the glob-al accountancy profession in 2012, as well as perceptions of the accountancyprofession in members' country/jurisdiction. In addition, in an era of limitedresources and high demand, IFAC sought members' input into strategic planningand priority-setting. To this end, IFAC asked respondents to rank: the importanceof adoption and implementation of various standards; the outcomes IFAC shouldprioritize; how IFAC should allocate its resources; the priority areas IFAC shouldfocus on, as well as the ones IFAC should not focus on; the public policy areasIFAC should take a position in and speak out on in 2012

The survey results include data provided by 123 respondents in 71 countries andjurisdictions during December 1, 2011 - January 11, 2012.

Alexandra COMÃNESCU*

Abstract

Studiu IFAC

454/2012

ºi profesionalã; europenii au acordatprofesiei contabile un punctaj de 6,7 (peo scarã de la 1 la 10), în timp ce respon-denþii americani au cotat profesia cu 8,7puncte.

Participanþii la studiu au notat valoareatuturor tipurilor de servicii oferite deIFAC, însã au subliniat douã domenii cuprioritate, respectiv activitãþile privindpracticile mici ºi mijlocii, desfãºurate deComitetul pentru Standarde Interna-þionale de Audit ºi Contabilitate, pe de oparte, iar activitãþile privind standardelede educaþie, pe de altã parte.

Studiul IFAC s-a caracterizat printr-otehnicã simplã ºi concisã, sub formaîntrebãrilor cu variante de rãspuns,dupã cum urmeazã:

1. Care consideraþi cã vor fi as-pectele cele mai semnificative,cãrora profesia va trebui sã lefacã faþã pe parcursul anului2012?

Dintr-un numãr de 19 opþiuni, respon-denþii au indicat 3 aspecte concurentepentru locul I, indicând clar îngrijorãrileprivind profesia:

reputaþia/credibilitatea profesiei;

necesitãþile practicienilor mici ºimijlocii ºi cele ale IMM-urilor;

climatul financiar global extrem dedificil.

Aspectele care au urmat îndeaproapepe cele mai sus notate, s-au referit sauau subliniat în mod deosebit eveni-mentele din ultimii ani:

aspecte privind proiectele de legeiniþiate de Uniunea Europeanã;

aspecte privind datoriile publice aleanumitor þãri;

numãr crescut de reglementãri.

Alte aspecte indicate ca având o impor-tanþã deosebitã pentru respondenþi:

convergenþa cadrului de regle-mentare la nivel global;

rolul profesionistului contabil;

independenþa auditorului.

Rezultatele sunt comparabile cu celeale anului anterior, când participanþii lastudiu au precizat pentru top treiaspecte semnificative privind profesia:protejarea reputaþiei profesiei, tranziþiala Standardele Internaþionale de Audit ºiabordarea problemelor practicienilormici ºi mijlocii ºi ale IMM-urilor.

2. Cum aþi cota profesia contabi-lã în þara/jurisdicþia dumnea-voastrã, pe o scalã de la 1 la10?

În general, profesia contabilã nu s-abucurat de o cotaþie mai mare de 7,ceea ce semnificã o încadrare pestemedie, dar în mod evident nu este ocotaþie excelentã.

Acest fapt sugereazã cã mai sunt încãmulte de fãcut pentru îmbunãtãþireapercepþiei publicului faþã de rolul ºiimaginea profesiei per ansamblu.

Nu au existat respondenþi care sãcoteze profesia cu 1 sau 2, deºi 5,7%au acordat profesiei 3 sau 4 puncte, iar15% au o percepþie la polul opus,cotând profesia cu 9 sau 10 puncte.

3. Care sunt cele mai importantestandarde care ar trebui adop-tate, implementate ºi ranfor-sate, la nivel global? Vã rugãmindicaþi-le pe o scalã a impor-tanþei, de la 1 la 5.

Standardele Internaþionale pentru Ra-portare Financiarã au fost consideratecele mai importante, 50% dintre res-pondenþi poziþionându-le pe locul I, ur-mate fiind de Standardele Internaþio-nale de Audit, Codul Etic pentruProfesioniºtii Contabili ºi Standardele

Internaþionale pentru ContabilitateaSectorului Public.

Pe locul V, cu o cotaþie de 43%, darprivite ca fiind cele mai puþin impor-tante, se aflã Standardele Interna-þionale pentru Educaþie.

4. Cum consideraþi cã ar trebuisã aloce IFAC resursele mate-riale ºi umane celor 4 zone deservicii furnizate? Vã rugãmindicaþi procentual tipurile deresurse pentru fiecare tip deserviciu, astfel încât suma lorsã fie 100%.

1. Standarde ºi îndrumãri 35%

2. Adoptare ºi implementare25%

3. Calitate ºi dezvoltare23%

4. Reprezentare18%

* suma procentualã este mai mare de100% datoritã rotunjirilor operate.

5. Care consideraþi cã suntaspectele prioritare privind sta-bilirea standardelor pentru anul2012, luând în considerareresursele limitate ale organiza-þiei? Vã rugãm clasificaþi opþiu-nile de mai jos de la 1 la 6.

Rãspunsurile indicate pentru aceastãîntrebare nu au fost clare ºi relevante,acest fapt datorându-se probabil opini-ilor puternice pe care respondenþii le auprivitor la standardele considerate cafiind cele mai necesare pentruadoptarea la nivel global, ei neavândînsã o opinie unanimã cu privire lamodul în care IFAC ar trebui sã asisteacest demers.

Nu au existat diferenþe semnificativeîntre primele trei poziþii ale topului:

Studiu IFAC


1. creºterea încrederii în standardeleinternaþionale;

2. aprofundarea adoptãrii standardelorinternaþionale;

3. aprofundarea implementãrii stan-dardelor internaþionale.

6. Care consideraþi cã trebuie sãconstituie activitatea prioritarã aIFAC pentru anul 2012? Vãrugãm indicaþi 3 activitãþi pecare IFAC ar trebui sã le con-sidere ca având cea mai înaltãprioritate.

Dintre cele 11 variante de rãspuns pusela dispoziþia respondenþilor, au existatdouã tipuri de activitãþi preferate, ºianume: activitãþile corelate Comitetuluipentru Standarde Internaþionale deAudit ºi Asigurare, care s-au aflat pelocul întâi, cu 63%, apoi activitãþile des-fãºurate de Comitetul pentru PracticiMici ºi Mijlocii, cu 48% ºi pe locul trei aufost clasate atât acþiunile Comitetuluipentru Standarde Internaþionale deContabilitate pentru Sectorul Public, câtºi cele ale Comitetului pentru Stan-darde Internaþionale de Eticã, ambeleobþinând un procentaj de 39%.

Pentru fiecare dintre celelalte domeniide activitate s-a obþinut un procentajîntre 10-25%, acestea fiind consideratemai puþin importante, mai ales luând încalcul resursele limitate ale IFAC.

7. Care consideraþi cã ar putea ficea mai puþin importantã dintreactivitãþile desfãºurate de IFACîn anul 2012, în ce sector IFACºi-ar putea înceta activitatea sauar putea-o reduce ? Vã rugãmselectaþi 3 opþiuni pentruaceastã întrebare.

Cea mai nesemnificativã dintre toateprioritãþile a fost nominalizatã activi-

tatea IFAC privind Traducerea/Per-misiunea pentru traducere, obþinând unprocentaj de 46%. Acest fapt se dato-reazã numãrului mare de respondenþivorbitori de limba englezã, dar ºirespondenþilor nevorbitori de englezã,dar care au înregistrat progrese semni-ficative în procesul de traducere.

Mai mult de o treime, aproape 40% din-tre participanþi au considerat, pe rând,urmãtoarele domenii de activitate cafiind prioritar nesemnificative:

Reglementarea ºi politica publicã;

Comitetul pentru Dezvoltarea Orga-nizaþiilor Profesionale Contabile;

Comitetul Profesioniºtilor Contabiliîn Afaceri;

Raportarea integratã;

Panelul pentru Consultanþã privindConformitatea.

8. Planul strategic al IFAC listeazã8 aspecte pe care IFAC le va luaîn considerare, cu precãdere înîncercarea de a influenþa în binesau de a dezvolta domeniile ser-viciilor oferite. Având în vedereresursele limitate ale organiza-þiei, vã rugãm sã alegeþi 3 opþi-uni considerate prioritare înactivitatea IFAC.

La acest punct, rãspunsurile furnizateau demonstrat doar o micã diferenþãîntre primele cinci variante de rãspuns,cu procentaje de la 44% la 49%,indicând cã urmãtoarele prioritãþi suntcele mai semnificative în percepþiarespondenþilor:

1. încrederea în standardele inter-naþionale;

2. organizaþii profesionale contabileputernice;

3. adoptarea unor standarde inter-naþionale de înaltã calitate;

4. implementarea ºi întãrirea eficientãa standardelor internaþionale;

5. recunoaºterea profesioniºtilor con-tabili ca lideri în afaceri ºi parteneristrategici.

9. În care dintre urmãtoareledomenii de politicã publicã con-sideraþi cã ar fi benefic sã seimplice IFAC în anul 2012?Având în vedere resursele limi-tate ale organizaþiei, vã rugãmselectaþi 5 dintre urmãtoareledomenii, care consideraþi cã artrebui sã constituie prioritãþilecele mai mari ale IFAC.

Rãspunsurile participanþilor la studiu audemonstrat faptul cã IFAC ar trebui sãse concentreze în 2012 asupra reclã-dirii reputaþiei ºi a credibilitãþii profesiei.

Sub influenþa actualelor evenimente, acrizei financiare globale ºi posibil ºi acadrului de reglementare încã nefina-lizat, celelalte domenii clasificate aufost:

managementul financiar al sectoru-lui public ºi aspectele privind datori-ile naþionale;

climatul economic global extrem dedificil;

independenþa auditorului.

IFAC a notat existenþa diferenþelor deorientare ºi percepþie a prioritãþilor înfuncþie de þãrile sau regiunile organis-melor membre respondente, precum ºia stadiului de dezvoltare ale acestora.

Cu toate acestea, informaþiile cumulatesunt suficiente ºi reprezentative pentrua servi ca ghid orientativ în eforturile pecare IFAC se angajeazã sã le depunã ºiîn anul 2012 pentru susþinerea ºi pro-movarea profesiei, dar ºi pentru reabi-litarea numelui acesteia ºi recâºtigareaîncrederii publice.

Documentar

Contabilitatea rareori atrage atenþiapoliticienilor, dar armonizarea Stan-dardelor Internaþionale de RaportareFinanciara este o iniþiativã care a reuºitsã facã acest lucru.

Încercarea de duratã a Consiliului Di-rector Pentru Standarde în Contabilitate(IASB) de a crea un set global de stan-darde în contabilitate a generat nume-roase dezbateri de-a lungul anilor.Prãbuºirea aproape totalã a sistemuluibancar în 2008 a adus ºi mai multeargumente pentru aceastã mãsurã. Înaproape un deceniu de activitate,proiectul de armonizare a suferit modi-ficãri, adãugiri ºi dispute transfronta-liere. Armonizarea internaþionalã – unset de standarde de calitate care va

474/2012

Armonizarea contabilã internaþionalã: Oare am ajuns acolo?

The International Accounting Harmonization: Are we There Yet? Accounting issues rarely exercise the minds of politicians, but the harmonisationof International Financial Reporting Standards (IFRS) is an initiative that has madethem sit up and take notice.

The long-term work carried out by the International Accounting Standards Board(IASB) to create a single set of global accounting standards has attracted fierydebate over the years. The near collapse of the banking system in 2008 broughtadded stridency to the arguments. In over a decade of activity, the harmonisationproject has featured rewrites, opt-outs and cross-border wrangles. The aim ofinternational harmonisation - a set of high quality standards that would enableaccounts to be understood in any country, increasing transparency and bringingdown the cost of capital - is still regarded as laudable, but consensus as to con-tent still seems far from certain.

The IASB is set up to ensure that it remains independent, with trustees to appointboard members, to establish criteria for board membership and to deal with thefunding. The trustees are in turn accountable to a monitoring board of publicauthorities, including the US SEC, the EC, the Japanese FSA and IOSCO. Whilstsome would like to rein in the IASB's independence and put it more under politicalcontrol, the accountancy profession and business community do not want that tohappen. While they may disagree on technical matters, the business and account-ing world still champions the way the IASB is set up.

Key words: accounting, International Financial Standards (IFRS), InternationalAccounting Standards Board (IASB), US SEC (US Securities andExchange Commission), the EC (European Commission), Japanese FSA(Japanese Financial Services Agency), IOSCO (International Organizationof Securities Commissions), accountancy profession

Abstract

* Partner, Head of Audit and Assurance, KPMG in Romania, e-mail:[email protected]

Aura GIURCÃNEANU*

Cuvinte cheie: contabilitate, StandardeInternaþionale de Raportare Fi-nanciarã, Consiliul Director pen-tru Standarde în Contabilitate,Comisia Americanã pentru Titluride Valoare ºi Bursã, ComisiaEuropeanã, Agenþia Japonezãde Servicii Financiare, Organi-zaþia Internaþionalã a Comisiilorde Valori Mobiliare, profesia decontabil

Documentar

face ca bilanþurile contabile sã fie înþe-lese în orice teritoriu, sã creascã trans-parenþa ºi sã scadã costul serviciilor –este vãzutã drept o iniþiativã lãudabilã,dar conþinutul nu este încã stabilit.

Implicarea G20Pentru companiile înregistrate în Euro-pa, standardele IFRS au devenit reali-tate încã din ianuarie 2005, când audevenit obligatorii. Astãzi ele suntfolosite în 115 þãri ºi un nou val deadoptare a standardelor se producechiar acum în þãri precum Brazilia,Coreea, Canada, Japonia ºi Malaiezia.

IFRS a fost un subiect larg dezbãtut înEuropa, unde anumite grupuri au fostcritice la adresa IASB, cu privire la câte-va mãsuri adoptate în trecut, cu referireîn special la instrumentele financiare. ÎnSUA, Comisia pentru Titluri de Valoareºi Schimb (SEC) nu a anunþat încã dacãva permite sau va solicita utilizareastandardelor IFRS pentru companiilelistate la bursã în SUA. Concomitent,liderii politici încearcã sã urgenteze pro-cesul. La întâlnirea G20 de laPittsburgh s-a cerut forurilor inter-naþionale de contabilitate sã îºi intensi-fice eforturile cu scopul de a atinge con-vergenþa cât mai repede.

GuvernanþaDiverse pãrþi au pus la îndoialã adese-ori guvernanþa IASB, componenþa Con-siliului Director ºi procedurile de finan-þare. În timp ce factorii decizionali auascultat aceste doleanþe – schimbareamodului de finanþare în unul bazat pecontribuþii obligatorii ºi nu pe contribuþiivoluntare din partea jucãtorilor mari deexemplu, precum ºi clarificarea roluluiºi procedurilor de selecþie a membrilorconsiliului director – aruncã anumitesemne de întrebare asupra obiectivitãþiiacestei instituþii.

Stephen Cooper, membru al ConsiliuluiDirector IASB, anunþa recent cã nu ºtiedacã SEC va adopta normele IFRS saudacã US GAAP (Principiile GeneraleAgreate în Contabilitate în SUA) voravea aceleaºi prevederi ca IFRS pânãla sfârºitul anului viitor. Dacã privimconvergenþa drept un mod de armo-nizare a standardelor ºi nu de diferen-þiere a acestora atunci putem spune cãeforturile FASB (Consiliul pentru Stan-darde Financiar Contabile din SUA) ºiIASB conduc cãtre o similitudine întreIFRS ºi US GAAP.

IASB ºi FASB au lucrat pentru acestscop comun, dar volumul de muncãeste complex. În 2009 au emis o decla-raþie comunã în care îºi reafirmã pla-nurile de a îmbunãtãþi convergenþastandardelor de contabilitate, care aulegãturã cu consolidãri, securizãri, pen-sii, contracte de leasing ºi recunoaº-terea veniturilor. Finalizarea acestoreforturi va duce la apropierea celordouã seturi de standarde, dar numai uti-lizarea unui singur set de standarde decalitate va asigura terenul propice pecare îl doresc liderii din grupul G20.

Pentru SEC, supravegherea procesuluieducaþional care ajutã la utilizarea stan-dardelor va fi de asemenea importantã.

Instrumente financiareUnul dintre domeniile cheie este con-tabilitatea instrumentelor financiare, înopinia specialiºtilor KPMG. Convergen-þa pe acest segment va constitui un pasmajor cãtre armonizarea internaþionalãa standardelor contabile. Atât IASB, câtºi FASB au oferit propuneri în acestsens. FASB a propus iniþial reflectareala valoarea de piaþã în contabilitate atuturor instrumentelor financiare, cucâteva excepþii. IASB a propus un mo-del mixt, o parte dintre instrumente fiindînregistrate la valoarea lor din momen-tul achiziþiei, iar altele la valoarea lor de

piaþã. Propunerile FASB nu au fost pri-mite foarte bine de o mare parte dintreinvestitorii din SUA, recent FASB fã-când un pas înapoi cu privire la aceastãpropunere controversatã, ceea ce arpermite o utilizare mai largã a modelu-lui costurilor istorice.

EuropaContabilitatea instrumentelor financiareeste de asemenea un subiect prioritarcând este menþionat gradul de adopþieîn Europa a programului IASB, conformspecialiºtilor KPMG. În prezent normeleadoptate în Europa permit, dar nu obli-gã companiile europene sã nu respecteun numãr de prevederi din IAS 39. Doarun mic numãr de companii folosescaceastã facilitate, preponderent celedin sistemul bancar. IASB lucreazã la onouã ediþie a IAS 39, iar Comisia Euro-peanã a declarat cã va aºtepta propu-nerile finale înainte de a lua o decizie.

O revizuire a IFRS 9 Instrumente finan-ciare poate fi cheia pentru a rezolvaacest potenþial impas, din moment ce orevizuire poate lãrgi gama de activecare pot fi contabilizate la un cost amor-tizat.

Rolul Comisiei EuropeneSpecialiºtii KPMG opineazã cã IASBtrebuie sã lucreze din greu cu toatepãrþile interesate la nivel mondial, pen-tru a se asigura cã produsele finaleîntrunesc adeziunea grupurilor intere-sate, punând interesul investitorilor peprimul loc. Totuºi guvernanþa IASB-uluirãmâne o problemã delicatã în Europa.Punctul central al dezbaterii se referã laautoritatea în faþa cãreia IASB ar trebuisã explice mãsurile adoptate. Sã fieaceasta autoritatea de reglementarecare reprezintã interesul investitorilorsau sã rãspundã unei game mai largi deinterese în sfera politicilor publice,


494/2012

Documentar

inclusiv în faþa autoritãþilor de regle-mentare prudenþialã, care în general sepreocupã mai mult de stabilitatea finan-ciarã?

Comisia Europeanã este precautã cuprivire la autoritatea care are un cuvântde spus în crearea agendei IASB. Esteimportant ca IASB sã rãmânã interesatde agenda politicã, pãstrându-ºi con-comitent independenþa intactã. Este unproces ce necesitã echilibru ºi nu estedeloc o sarcinã uºoarã. PreºedinteleIASB, Hans Hoogervorst, care a preluatfuncþia de la Sir David Tweedie, areexperienþã atât ca politician, cât ºi camembru al unei autoritãþi de regle-mentare.

Aceastã experienþã ar trebui sã-i fie deun real folos în abordarea strategiilorcare vor influenþa IASB pentru viitor.Îngrijorãrile cu privire la faptul cã IASBa fost în mod nejustificat influenþat deFASB rãmân. Este fãrã îndoialã cãacest aspect a crescut influenþa FASBasupra IASB, iar sprijinul de care IASBs-a bucurat la nivel european, adeseorirefractar, a fost afectat. Iar dacã inde-pendenþa IASB este pusã la îndoialã,atunci înseamnã cã independenþaFASB devine un subiect delicat. FASBpoate fi vãzutã ca o agenþie aproapeguvernamentalã. Dacã SEC se opunevreunei decizii, atunci FASB nu vamerge mai departe.

IASB a fost organizat în aºa fel încât sãrãmânã independent, cu administratoriicare sã numeascã membrii consiliuluidirector, sã stabileascã criteriile deapartenenþã la consiliu ºi sã se ocupede finanþarea acestuia. Administratoriisunt la rândul lor supravegheaþi de unconsiliu al autoritãþilor publice, inclusivSEC din SUA, Comisia Europeanã,FSA din Japonia ºi IOSCO. În timp ceunele grupuri interesate ar dori sã re-strângã independenþa IASB-ului ºi sã opunã sub control politic, profesia con-

tabililor ºi comunitatea de afaceri nudoresc acest lucru. În timp ce încã nune punem de acord asupra detaliilortehnice, mediul de afaceri ºi cel contabilfelicitã modul în care IASB a fost orga-nizat.

ConcluzieProcesul de armonizare contabilã inter-naþionalã a înregistrat o evoluþie sinu-oasã, fiind un subiect de dezbatereintensã de-a lungul anilor. În ciuda ob-stacolelor întâmpinate, în prezent pro-cesul de armonizare contabilã a devenito necesitate, determinatã atât de feno-menul globalizãrii crescãtoare a pieþelorde capital, precum ºi de nevoia de infor-mare permanentã a companiilor din do-meniu.

Armonizarea contabilitãþii româneºti cuStandardele Internaþionale de Raporta-

re Financiarã (IFRS) reprezintã undemers important pentru mediul eco-nomic din România în contextul extin-derii Uniunii Europene.

Avantajele folosirii acestor standardesunt resimþite mai ales de companiilemultinaþionale, de companiile care in-tenþioneazã sã obþinã acces la finanþareinternaþionalã, de companiile multi-naþionale de contabilitate care au clienþiinternaþionali, dar ºi de autoritãþile lo-cale din domeniu.

Aplicarea Standardelor Internaþionalede Raportare Financiarã (IFRS) dobân-deºte amploare în România ºi prin tre-cerea la IFRS ca bazã a contabilitãþiipentru instituþiile de credit de la 1 ianu-arie 2012, precum ºi prin cerinþa pentruentitãþile pieþei de capital de a întocmiîncepând cu exerciþiul financiar 2012 ºiun set de situaþii financiare IFRS pelângã raportãrile statutare.


Din activitatea CAFR

Participare la cel de-al VII-leaCongres al Institutului Contabi-lilor Publici Autorizaþi din Bul-garia (IDES)

La data de 18 aprilie 2011 a avut loc, laSofia, cel de-al VII-lea Congres al In-stitutului Contabililor Publici Autorizaþidin Bulgaria, o manifestare aniversarã,marcând 80 de ani de audit public inde-pendent în Bulgaria ºi 20 de ani de larestabilirea profesiei de audit în aceastãþarã.

Camera Auditorilor Financiari din Ro-mânia a fost reprezentantã la acesteveniment de prof. univ. dr. HoriaNeamþu, vicepreºedinte al Consiliului,

ºi Adriana Coºa, ºef birou relaþii inter-naþionale.

În cadrul sesiunii dedicate „Rolului pu-blic al auditului în perioadele de crizãeconomicã”, prof. univ. dr. Horia Neam-þu a susþinut o prezentare cu titlul„Confirmarea rolului societal al auditu-lui”, participând la dezbaterile peaceastã temã.

La Congres au fost prezenþi o serie deinvitaþi internaþionali, precum: PhilipJohnson – preºedintele FEE, Michel deWolf – preºedintele FIDEF, Martin Ma-nuzi – director european ICAEW,Harilaos Alamanos – preºedinte SOELGrecia, Adam Kesik – preºedinteleKIBR Polonia, Diana Ylli – preºedinte alCamerei Auditorilor din Albania,Stanislav Stanek, membru al Comite-

tului executiv al Camerei Auditorilor dinCehia, Judit Lado - director tehnicMKVK Ungaria.

Participare la Conferinþa AMIS2011

În zilele de 8-9 iunie 2011 s-au desfã-ºurat lucrãrile Conferinþei InternaþionaleAMIS 2011 (Accounting and Manage-ment Information Systems), organizatãde Facultatea de Contabilitate ºi In-formaticã de Gestiune a Academiei deStudii Economice din Bucureºti.

Din partea Camerei Auditorilor Fi-nanciari din România, partener al aces-tei Conferinþe, prof. univ. dr. Maria Ma-nolescu, vicepreºedinte al Consiliului,

Iunie 2011

Aprilie 2011

Secvenþe din activitateaCamerei Camerei AuditorilorAuditorilor

Financiari din RomâniaFinanciari din România, reflectate în paginile revistei

Conferinþa anualã a CAFR marcheazã sfârºitul unei etape ºi începutul alteia în viaþa organismului profesionalromân, potrivit obiectivelor pe care ºi le-a stabilit în activitatea internã ºi internaþionalã ºi cerinþelor mediului eco-nomic, în continuã transformare.

Precedenta Conferinþã, care s-a desfãºurat în ziua de 18 iunie 2011, la Bucureºti, a adus la conducerea CAFRo echipã nouã de profesioniºti, care este chematã sã adapteze profesia de audit la transformãrile în materie pecare le propune Comisia Europeanã.

Aºa cum v-am obiºnuit, rememorãm în paginile care urmeazã cele mai semnificative momente cuprinse în agen-da Camerei în perioada de aproximativ un an care s-a scurs de la Conferinþa anualã precedentã, aºa cum aufost reflectate în paginile revistei "Audit Financiar".

514/2012

De la o conferinþã la alta

a transmis un mesaj în care s-a subli-niat buna colaborare a organismuluiprofesional cu Academia de StudiiEconomice ºi în particular cu Faculta-tea de Contabilitate ºi Informaticã deGestiune, în domeniul pregãtirii profe-sionale ºi al cercetãrii de profil.

Un atelier special a fost consacrat dez-baterii unor teme de actualitate ºi deperspectivã vizând auditul financiar.

În cadrul Conferinþei, ªerban Toader,Senior Partner KPMG România, aanunþat semnarea unui un acord decooperare pentru înfiinþarea în cadrulASE a programului „Profesor KPMG”,prin intermediul cãruia membrii comu-nitãþii academice din ASE vor fi sprijiniþisã iniþieze ºi sã implementeze proiecteinovatoare în domeniile financiar ºi con-tabil. Prof. univ. dr. Pavel Nãstase, pro-rector al ASE Bucureºti, va fi primulProfesor KPMG în România.

Cu prilejul Conferinþei AMIS 2011, prof.univ. dr. Donna Street, de la Universi-tatea Dayton, SUA, care face parte ºidin colegiul editorial ºtiinþific al revistei„Audit Financiar”, a primit din partea se-natului ASE titlul de Doctor HonorisCausa al Academiei de Studii Econo-mice din Bucureºti.

Conferinþa de audit a statelordin Uniunea Europeanã

Camera Auditorilor din Ungaria a orga-nizat o întâlnire a profesiei de audit lanivel înalt. Astfel, la data de 10 iunie2011 a avut loc, la Budapesta, o confe-rinþã la care au fost invitate organismeleprofesionale care gestioneazã profesiade audit în cele 27 de state membre.

Invitaþii de onoare care au susþinut dis-cursuri-cheie au fost Göran Tidström,preºedintele Federaþiei Internaþionale aContabililor, IFAC ºi Philip Johnson,preºedintele Federaþiei Experþilor Con-tabili Europeni, FEE.

În calitate de organism coordonator alprofesiei de audit din þara noastrã, Ca-mera Auditorilor Financiari din Româniaa fost reprezentatã la aceastã confe-rinþã de Ion Mihãilescu, preºedinte,Marius Burduºel, director executiv ºiAdriana Spiridon, ºef Departamentrelaþii internaþionale.

Subiectele de actualitate pentru profe-sie dezbãtute în cadrul acestei confer-inþe s-au referit la impactul Cãrþii Verzi aComisiei Europene asupra profesiei deaudit, la importanþa ºi valenþele pieþeiunice europene ºi a rolului auditorilor, laorganismele de supraveghere din Uni-unea Europeanã, precum ºi la rolulauditului în sectorul întreprinderilor miciºi mijlocii, aplicarea ISA-urilor de cãtreIMM-uri ºi adoptarea Codului Etic decãtre aceste entitãþi

În cadrul sesiunii de dezbateri dedicatesupravegherii, preºedintele CamereiAuditorilor Financiari din România asusþinut o prezentare cu tema „Cali-tatea misiunilor de audit ºi activitatea desupraveghere a auditului. ExperienþaRomâniei”.

Conferinþa ordinarã anualã aCAFR

La 18 iunie 2011, în sala „A.I.Cuza” dinPalatul Parlamentului s-a desfãºuratConferinþa ordinarã anualã a CAFR.Ordinea de zi a Conferinþei a cuprins:

Raportul de activitate a ConsiliuluiCamerei pentru anul 2010; Situaþiilefinanciare anuale ale CAFR pentruexerciþiul 2010; Execuþia bugetului devenituri ºi cheltuieli pentru exerciþiulfinanciar 2010; Proiectul bugetului devenituri ºi cheltuieli pentru anul 2011;

Raportul Comisiei de auditori statutariasupra situaþiilor financiare ale CAFRpentru anul 2010; Programul de acti-vitãþi al Consiliului CAFR pentru anul2011 ºi stabilirea obiectivelor strategice;

Dezbateri ºi supunerea spre apro-bare a materialelor Conferinþei; Ale-

gerea Comisiei de numãrare ºi validarea buletinelor de vot. Prezentarea candi-daþilor pentru noul Consiliu al Camerei.Predarea buletinelor de vot. Votarea.

Noul Consiliu, format din 11 membri, afost ales pentru o perioadã de 3 ani,funcþiile membrilor fiind stabilite înprima ºedinþã a acestui organism:

- Horia Neamþu – preºedinte

- Carmen Mataragiu – prim-vicepre-ºedinte

- Ana Morariu – vicepreºedinte

- Georgeta Petre – vicepreºedinte

- Ana Dincã – vicepreºedinte

- Elena Iordache – membru al Con-siliului

- Mircea Bozga – membru al Consi-liului

- Scarlat Orzescu – membru al Con-siliului

- Tatiana Dãnescu – membru alConsiliului

- Pavel Nãstase – membru al Consi-liului

- Daniel Botez – membru al Consiliului

90 de ani de la înfiinþarea CECCAR

Corpul Experþilor Contabili ºi Contabi-lilor Autorizaþi din România a sãrbãtorit,la 9 septembrie 2011, la Clubul Diplo-matic din Bucureºti, împlinirea a 90 deani de la înfiinþarea sa. Cu aceastãocazie în timpul ceremoniei, prof.univ.dr. Marin Toma, preºedintele CEC-CAR, a înmânat trofeul ºi placheteaniversare unor personalitãþi ale profe-siei contabile, în semn de aprecierepentru contribuþia adusã la dezvoltareaCorpului Experþilor Contabili ºi Contabi-lilor Autorizaþi din România. Din parteaCAFR au primit aceste distincþii:prof.univ.dr. Horia Neamþu, preºedin-

Septembrie 2011



tele Camerei, prof.univ.dr. Ion Mihãi-lescu, preºedinte de onoare ºi AngelaTudor, ºef birou în cadrul CAFR.

Masã rotundã privind asigura-rea calitãþii

La 12 septembrie 2011, la sediul Came-rei Auditorilor Financiari din România s-a desfãºurat o Masã rotundã privindasigurarea calitãþii, manifestare profe-sionalã organizatã de CAFR ºi InstitutulContabililor Autorizaþi din Anglia ºi ÞaraGalilor (ICAEW), în conformitate cuProtocolul semnat între cele douã orga-nizaþii profesionale.

Au participat membri ai ConsiliuluiCAFR, reprezentanþi ai Consiliului pen-tru Supravegherea Publicã a Activitãþiide Audit Statutar ºi membrii Departa-mentului de monitorizare ºi competenþãprofesionalã (DMCP) din cadrul CAFR.

15 ani de la înfiinþarea CamereiAuditorilor din Azerbaidjan

În anul 2011, Camera Auditorilor dinAzerbaidjan a sãrbãtorit 15 ani de laînfiinþare. Cu aceastã ocazie, în perioa-da 15-17 septembrie 2011, a avut loc laBaku, în Azerbaidjan, cel de-al III-leaForum al Contabililor ºi Auditorilor dinEuropa ºi Asia 2011, cu tema „Aspecteale aplicãrii IFRS ºi ISA în creºtereatransparenþei”. Evenimentul a fost orga-nizat în comun de Camera Auditorilordin Azerbaidjan, Uniunea Economiºtilordin Azerbaidjan ºi Asociaþia ManagerilorFinanciari Profesioniºti din Azerbaidjan.

O delegaþie a Camerei Auditorilor Fi-nanciari din România formatã din prof.univ. dr. Horia Neamþu – preºedinte ºiAdriana Spiridon – ºef birou relaþiiinternaþionale, a luat parte la aceastãmanifestare.

În cadrul lucrãrilor profesionale, preºe-dintele Camerei a susþinut o prezentarecu tema „Provocãri ale aplicãrii stan-dardelor internaþionale de audit – expe-rienþa României”.

Printre invitaþii la manifestãrile aniver-sare s-au numãrat reprezentanþi aiIFAC, ACCA ºi ai organismelor profe-sionale din Polonia, Letonia, Rusia,Georgia ºi Turcia.

Congresul Asociaþiei Contabi-lilor ºi Auditorilor Profesioniºtidin Republica Srpska

O delegaþie a Camerei Auditorilor Fi-nanciari din România, formatã dinprof.univ.dr. Ion Mihãilescu, preºedintede onoare al CAFR, ºi Mihai Dragnea,expert relaþii publice internaþionale, aparticipat la cel de-al 15-lea Congres alAsociaþiei Contabililor ºi AuditorilorProfesioniºti din Republica Srpska înperioada 21-24 septembrie 2011, înstaþiunea Banja Vrucica.

Tema Congresului, care a fost „Reflec-þiile standardelor IFRS asupra contabili-tãþii, auditului ºi finanþelor”, a cuprins oserie de comunicãri ºtiinþifice pe temelegate de aplicarea IFRS atât cele ge-nerale, cât ºi cele adresate exclusivIMM-urilor.

Cu prilejul Congresului, prof.univ.dr. IonMihãilescu a înmânat domnului DraganMikerevici, preºedintele organizaþieigazdã, un mesaj oficial transmis deConsiliul CAFR, sub semnãtura preºe-dintelui în exerciþiu al CAFR, prof. univ.dr. Horia Neamþu.

Cursuri

- La 10 septembrie 2011, la sediulCAFR din Bucureºti, s-a desfãºuratcursul anual de pregãtire a formato-rilor.

- În perioadele 16-18 septembrie ºi 7-9 octombrie 2011 s-a desfãºuratcursul de pregãtire profesionalãpentru stagiarii din anul I.

- În perioada 23 septembrie - 30octombrie 2011 a avut loc progra-mul de pregãtire profesionalã con-tinuã pentru stagiarii aflaþi în anul IIºi III de stagiu ºi pentru stagiarii

aflaþi în perioada legalã de susþinerea examenului de aptitudini profe-sionale pentru atribuirea calitãþii de auditor financiar, pentru care au obligaþia sã participe anual lacursuri.

Reuniunea preºedinþilor organ-ismelor membre FEE

La reuniunea preºedinþilor organismelormembre FEE care a avut loc la Viena,Austria, în perioada 22-23 septembrie2011, Camera Auditorilor Financiari dinRomânia, în calitatea sa de membru cudrepturi depline al acestei federaþii, afost reprezentatã prin preºedintele sãu,prof. univ. dr. Horia Neamþu ºi AdrianaSpiridon, ºef birou relaþii internaþio-nale. În urma dezbaterilor la care auparticipat toate organismele membre, areieºit necesitatea actualizãrii regle-mentãrilor interne ale FEE, care sã evi-denþieze mai bine activitãþile cu care seconfruntã federaþia în prezent ºi ten-dinþele legislative actuale.

„Ziua Fiscalitãþii” la Bruxelles

În ziua de 11 octombrie 2011 CarmenMataragiu, prim vicepreºedinte al Con-siliului CAFR, a participat la „ZiuaFiscalitãþii”, organizatã la Bruxelles decãtre Federaþia Europeanã a ExperþilorContabili (FEE), care a avut drept temã„De la politicã la practicã. Autostradacãtre rai sau iad?”.

Aniversare FIDEF – 30 de ani

Preºedintele CAFR, prof.univ.dr. HoriaNeamþu, a participat la Paris, în ziua de11 octombrie 2011, la un colocviu cutema „Bilanþul a 30 de ani de norma-lizare internaþionalã”, precum ºi la fes-tivitãþile prilejuite de sãrbãtorirea a 30de ani de la înfiinþarea Federaþiei Inter-naþionale a Experþilor Contabili Franco-foni (FIDEF).

Octombrie 2011

534/2012


Cu acest prilej preºedintele HoriaNeamþu a oferit preºedintelui FIDEF,Michel de Wolf, o plachetã aniversarãdin partea Consiliului CAFR.

În ziua urmãtoare, în capitala Franþei s-a desfãºurat Adunarea GeneralãFIDEF, la care CAFR – membru deplinal acestei prestigioase organizaþii profe-sionale – a fost reprezentatã deprof.univ.dr. Horia Neamþu, preºedinte.

Participarea CAFR la întâlnireaorganizatã de ISAR

La cea de-a 28-a sesiune a Grupului delucru interguvernamental de experþiprivind Standardele Internaþionale deContabilitate ºi Raportare (ISAR), carea avut loc la Geneva, în perioada 12-14octombrie 2011, Camera AuditorilorFinanciari din România a fost reprezen-tatã de Carmen Mataragiu – primvicepreºedinte al Consiliului ºi de AnaDincã – vicepreºedinte al Consiliului.

Mai mult de 200 de autoritãþi guverna-mentale, autoritãþi de reglementare,standard-setteri ºi reprezentanþi acade-mici s-au întâlnit cu acest prilej pentru adiscuta ultimele evoluþii în domeniul deraportare corporativã.

În timpul sesiunii, UNCTAD a prezentatun instrument practic (chestionar) deorientare cantitativã pentru a ajuta þãrileîn curs de dezvoltare ºi nu numai înidentificarea lacunelor în sistemele lorde contabilitate ºi raportare ºi domeniileprioritare pentru consolidarea capaci-tãþilor ºi a asistenþei tehnice în acestdomeniu.

Bazat pe standarde internaþionale ºi pebune practici naþionale, instrumentulpropus de UNCTAD se referã la as-pectele financiare ºi non-financiare deraportare corporativã, inclusiv la as-pecte legate de mediu, responsabilitatesocialã corporativã ºi transparenþa gu-vernãrii corporative.

Tema principalã propusã pentru se-siunea din acest an a fost „Cadrul deconsolidare a capacitãþilor de raportarecorporativã de înaltã calitate” – „Capa-city building framework for high-qualitycorporate reporting”.

Congresul OEC Franþa

În perioada 13-15 octombrie 2011, laMarsilia, a avut loc cel de-al 66-leaCongres al Ordinului Experþilor Conta-bili din Franþa, organizaþie profesionalãcu care CAFR desfãºoarã excelenterelaþii de colaborare. La Congres, careîn acest an a fost dedicat dinamiciicreºterii economice, CAFR a fost re-prezentatã de preºedintele sãu,prof.univ.dr. Horia Neamþu.

Revista „Audit Financiar” areun nou site

Începând cu data de 14 octombrie 2011a devenit funcþional noul site al revistei„Audit Financiar”, reproiectat integral,mai uºor de accesat, cu un volum maimare de informaþii. Astfel, la rubrica„Despre noi” a fost adãugatã Declaraþiade eticã ºi malpraxis ºi au fost revizuiteariile tematice pe care revista levizeazã, în conformitate cu evoluþiile ºitendinþele profesiei pe plan naþional ºimondial. Autorii gãsesc mai multe infor-maþii referitoare la condiþiile de redac-tare a manuscriselor, în conformitate cunormele Consiliului Naþional al Cercetã-rii ªtiinþifice (CNCS) ºi cu cerinþele ba-zelor de date internaþionale în care esteindexatã revista. Explicaþii mai cuprin-zãtoare se regãsesc ºi în rubrica „Re-cenzii”, utilã atât evaluatorilor, cât ºi au-torilor care doresc sã cunoascã exigen-þele procesului de evaluare a revistei.

Site-ul are ºi o versiune în limba en-glezã.

Cititorii interesaþi de abonamente pot încontinuare sã contacteze redacþia prinintermediul formularului de abonament,care, la rândul sãu, are o formã maiaccesibilã.

În plus, numerele anterioare ale revisteipot fi vizionate gratuit de pe noul site,care poate fi accesat la aceeaºi adresã:http://revista.cafr.ro sau de pe site-ulCamerei Auditorilor Financiari din Ro-mânia www.cafr.ro, secþiunea Publicaþii/Audit Financiar.

Curs

În perioada 1 octombrie - 30 noiembrie2011 a avut loc programul de pregãtireprofesionalã continuã pentru auditori.

Ziua Profesiilor Liberale dinRomânia

Cu prilejul sãrbãtoririi Zilei ProfesiilorLiberale din România, în organizareaUniunii Profesiilor Liberale din România– UPLR (din care face parte, cu statutde membru, ºi Camera Auditorilor Fi-nanciari din România), în ziua de 1 noiembrie 2011 s-a desfãºurat la Bu-cureºti, Hotel Intercontinental, Confe-rinþa având drept temã „Profesiile li-berale ºi concurenþa”.

Pentru prima parte a dezbaterilor con-sacrate acestei teme moderator a fostprof.univ.dr. Horia Neamþu, preºedin-tele Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia ºi prim-vicepreºedinte alUPLR. În cadrul lucrãrilor Conferinþeiprof.univ.dr. Gheorghe Popescu, ºefulDepartamentului servicii pentru membridin CAFR, a susþinut o prezentare cutitlul „Auditorul financiar – o profesiedeschisã ºi dinamicã”.

Al 3-lea Congres al AuditorilorFinanciari din România

În perioada 3-4 noiembrie 2011, Ca-mera Auditorilor Financiari din Româniaa organizat la Bucureºti, Hotel Marriott,cel de-al 3-lea Congres al AuditorilorFinanciari din România, cu tema„Profesia de audit – pentru încredereainvestitorilor ºi protejarea interesului

Noiembrie 2011



public”. Cu aceastã ocazie a fost mar-catã ºi Ziua Naþionalã a Auditorului Fi-nanciar, prin atribuirea de distincþii ºipremii unor profesioniºti care s-auremarcat în activitatea de audit:

Distincþii de excelenþã pentru susþine-rea ºi promovarea Camerei în relaþiileinterne ºi internaþionale; Distincþii deexcelenþã acordate unor organizaþii pro-fesionale pentru promovarea practicilorcontabile ºi de evaluare; Distincþii deonoare pentru activitatea de auditorfinanciar de înaltã calitate.

În cadrul Congresului au fost înmânateºi premiile de excelenþã ale revistei„Audit Financiar”, ca o expresie a efor-turilor de sprijinire a cercetãrii ºtiinþificeîn domeniu.

La eveniment au participat personalitãþirecunoscute în România ºi în plan inter-naþional, reprezentanþi ai organismelorprofesionale din þarã ºi din strãinãtate,ai autoritãþilor de reglementare, ai me-diului academic ºi de afaceri, membri ºistagiari ai Camerei.

Lucrãrile s-au desfãºurat atât în plen,cât ºi în cadrul a ºase ateliere, avândca subiecte: „Interesul public – misiunefundamentalã a auditorului”, „Profesiade audit, provocãri ºi probleme regio-nale”, „Recunoaºterea rolului societal alauditului”, „Consolidarea încrederii înprofesia de audit”, „Dezbateri cu privirela documentul emis de Comisia Eu-ropeanã intitulat «Cartea Verde – politi-ca de audit: lecþiile crizei»”; „Dinami-zarea pieþei auditului – auditurile mixte”.

Preºedintele CAFR, Horia Neamþu, aconcluzionat, în finalul Congresului:Este evident cã provocãrile cu care seconfruntã mediul de afaceri au o rever-beraþie directã ºi în eforturile pe careauditorii financiari trebuie sã le depunãpentru a evalua impactul acestoraasupra situaþiei ºi performanþelor finan-ciare ale entitãþilor auditate.

În context, înþelegerea riscurilor la careeste expusã o entitate ca urmare a con-

juncturii economice în care ne aflãmdevine o cerinþã importantã a misiunilorde audit ºi a altor misiuni specifice, con-tribuind nemijlocit la furnizarea unorservicii profesionale de înaltã calitate ºila întãrirea relaþiilor de afaceri.

Participare la Conferinþa inter-naþionalã organizatã de IAAER

În perioada 3-5 noiembrie 2011, prof.univ. dr. Pavel Nãstase, membru alConsiliului CAFR, a participat la Confe-rinþa internaþionalã „Accounting Renais-sance: Lessons from the Crisis andLooking into the Future”, organizatã laVeneþia de cãtre International Associa-tion for Accounting Education andResearch (IAAER).

Începând din anul 2010, CAFR estemembru al acestei prestigioase asoci-aþii, iar la Congresul IAAER din Singa-pore, de anul trecut, domnul PavelNãstase a fost ales vicepreºedinte ºimembru în bordul executiv al IAAER.

CAFR la ºedinþa ConsiliuluiIFAC - Berlin

Preºedintele Camerei, prof. univ. dr.Horia Neamþu, a participat în perioada15-17 noiembrie 2011 la ªedinþa anualãa Consiliului Federaþiei Internaþionale aContabililor, care a avut loc în Ger-mania, la Berlin.

În cadrul lucrãrilor reuniunii din acestan, s-a votat admiterea ca membru cudrepturi depline al IFAC a InstitutuluiContabililor Financiari din Marea Brita-nie, precum ºi admiterea a patru mem-bri asociaþi: Camera ProfesioniºtilorContabili din Kazahstan, InstitutulContabililor Autorizaþi din Muntenegru,Institutul Contabililor Publici din ElSalvador ºi Ordinul Experþilor Contabiliºi Contabililor Autorizaþi din Benin.

În afara ºedinþei de Consiliu, în organi-zarea IFAC s-a desfãºurat un seminarcu tema „Contabilizarea crizei: perspec-tivele sectorului public ºi privat”, care acuprins ºi trei ateliere axate pe

„Standardele Internaþionale de Audit”,„Calitate ºi dezvoltare”, „Profesioniºtiicontabili angajaþi - progrese”.

Conferinþa internaþionalã ºtiinþi-ficã ºi practicã de la Samara –Rusia

Cea de a V-a Conferinþã internaþio-nalã ºtiinþificã ºi practicã privind rolulinstrumentelor financiare în dezvoltareapoliticii de protecþie a economiei în pe-rioada de crizã ºi post-crizã s-a des-fãºurat în Samara – Federaþia Rusã, înperioada 17-18 noiembrie 2011. La invi-taþia Guvernului din regiunea Samara, aMinisterului Economiei ºi Dezvoltãrii dinFederaþia Rusã ºi a Institutului naþionalal profesioniºtilor contabili, managerifinanciari ºi economiºti – NIPA, din par-tea Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia a participat Ana Dincã, vice-preºedinte al Consiliului CAFR.

În cadrul lucrãrilor s-au prezentat mã-surile de constrângere financiarã caurmare a crizei internaþionale în dome-niul public ºi privat, abordându-se temelegate de parteneriatele publice ºi pri-vate, îmbunãtãþirea managementuluipublic în vederea reducerii deficituluibugetar, dezvoltarea politicilor de pro-tecþie pentru întreprinderile mici, econo-metria ºi rolul ei în stabilirea politiciloradecvate, statistici econometrice etc.

Conferinþa Uniunii Auditorilordin Ucraina

În perioada 17-18 noiembrie 2011 s-adesfãºurat la Harkov, Ucraina, Confe-rinþa „Modificãri ale Standardelor Inter-naþionale de Audit ºi experienþele lanivel internaþional privind aplicarea lor”,organizatã de Uniunea Auditorilor dinUcraina (UAU). Acest eveniment a mar-cat ºi împlinirea a 20 de ani de la înfi-inþarea Uniunii Auditorilor din Ucraina.Cu acest prilej, reprezentantul CAFR,Mircea Orzescu, membru al Consiliu-lui, a adresat un cuvânt de salut ºi felici-tare organizaþiei profesionale ucraineneºi a oferit ºi o plachetã omagialã.

554/2012


Pe parcursul desfãºurãrii conferinþei s-au dezbãtut probleme privind sis-temul de organizare al profesiei, s-auformulat opinii pro ºi contra introduceriistandardelor internaþionale ºi s-au aduscritici la adresa organismului de statcare supravegheazã profesia.

Participare la seminarul ACCAaxat pe întreprinderile mici ºimijlocii, Bruxelles

O delegaþie a Camerei Auditorilor Fi-nanciari din România, compusã dinprof. univ. dr. Eugeniu Þurlea – mem-bru în Comitetul de Excelenþã ºi Adria-na Spiridon - ºef birou relaþii inter-naþionale, a participat la data de 21noiembrie 2011, la Seminarul organi-zat la sediul Parlamentului Europeandin Bruxelles de cãtre ACCA ºi EFAA(Federaþia Europeanã a Contabililor ºiAuditorilor pentru IMM-uri). Tema semi-narului a fost “Raportarea financiarã aIMM-urilor: cum pot fi reconciliatenevoile mediului de afaceri ºi cerinþelelegislative?”.

Printre vorbitori s-au numãrat Jean-Philippe Rabine – departamentul de ra-portare financiarã, Direcþia GeneralãPiaþa Internã a Comisiei Europene,Françoise Castex – europarlamentar,Robin Jarvis – ºef al Departamentuluide entitãþi mici al ACCA, Antonio MasipHidalgo – europarlamentar, PaulThompson – director adjunct alComitetului pentru IMM-uri din cadrulIFAC, Federico Diomeda – directorexecutiv EFAA ºi Geoffrey Britton –preºedinte EFAA.

Prezentãrile ºi dezbaterile s-au referit lamodificãrile pe care Comisia Europea-nã le va aduce Directivelor contabile a4-a ºi a 7-a.

Conferinþa Internaþionalã a Aso-ciaþiei Contabililor din Polonia

În contextul deþinerii preºedinþiei Con-siliului European de cãtre Polonia,

Asociaþia Contabililor din aceastã þarã aorganizat Conferinþa internaþionalãdedicatã „Rolului contabilitãþii înintegrarea în Uniunea Europeanã”.Preºedintele Camerei Auditorilor Finan-ciari din România, prof. univ. dr. HoriaNeamþu, a luat parte la a acest eveni-ment, care a avut loc la Varºovia, ladata de 29 noiembrie 2011.

Conferinþa a reunit vorbitori precum:Henri Fortin, director al Centrului deReformã a Raportãrii Financiare, BancaMondialã, Elke Koenig, membru alIASB (Consiliul pentru Standarde In-ternaþionale de Contabilitate), Fran-coise Flores, preºedinte EFRAG (Gru-pul Consultativ European pe problemede raportare financiarã), Federico Dio-meda, director executiv EFAA (Fe-deraþia Europeanã a Contabililor ºiAuditorilor pentru IMM-uri), ZbigniewMessner, preºedintele Asociaþiei Con-tabililor din Polonia ºi Josef Krol,preºedintele Camerei Naþionale aAuditorilor Statutari din Polonia.

Examen

Camera Auditorilor Financiari din Ro-mânia a organizat în perioada noiem-brie-decembrie 2011 examenul de com-petenþã profesionalã pentru atribuireacalitãþii de auditor financiar. La examenau participat stagiarii care au finalizatperioada de stagiu, aflaþi în perioadalegalã de susþinere a examenului decompetenþã profesionalã ºi stagiariicare au fost respinºi la alte sesiuni deexamen ºi se aflau în termenul legalpentru susþinerea examenului.

Participare la masa rotundã axa-tã pe viitorul profesiei de audit

O delegaþie a Camerei Auditorilor Fi-nanciari din România formatã din prof.univ. dr. Ana Morariu, vicepreºedinte alConsiliului, ºi Adriana Spiridon, ºef

birou relaþii internaþionale, a participat la6 decembrie 2011 la masa rotundãorganizatã la sediul ACCA de laBruxelles, cu tema „Viitorul reglemen-tãrilor de audit: care este cel mai efi-cace mod de a spori valoarea lor ºi dea creºte încrederea investitorilor”.

La întâlnire au participat: Arvind Wad-hera – ºeful departamentului de audit,Direcþia Generalã Piaþa Internã ºi Ser-vicii a Comisiei Europene, Kay Swin-burne – membru al Parlamentului Eu-ropean, raportor privind politica de auditdin partea Comitetului pentru AfaceriEconomice ºi Monetare (ECON),Sebastian-Valentin Bodu – membru alParlamentului European, raportor pro-pus din partea Comitetului pentru Afa-ceri Juridice, Philip Johnson – preºedin-tele Federaþiei Europene a Contabililor(FEE).

Noile propuneri ale Comisiei Europenepentru a contracara efectele crizeifinanciare ºi a preveni apariþia unor tul-burãri economice similare, care sãafecteze economia la nivelul UniuniiEuropene, vizeazã trei mari domenii:independenþa auditorului, deschidereapieþei de vârf a auditului ºi introducereaunui paºaport european.

Instruire

Camera Auditorilor Financiari din Ro-mânia a organizat împreunã cu OficiulNaþional de Prevenire ºi Combatere aSpãlãrii Banilor a doua sesiune deinstruire, din seria celor douã sesiuniadresate tuturor categoriilor de entitãþiraportoare privind pregãtirea profesio-nalã continuã a specialiºtilor implicaþi încombaterea spãlãrii banilor ºi finanþãriiterorismului, consacratã auditorilorfinanciari. Seminarul a avut loc în ziuade 8 decembrie 2011, la sediul CamereiAuditorilor Financiari din România. Încadrul acestui seminar lectori ai Ofi-ciului Naþional de Prevenire ºi Comba-tere a Spãlãrii Banilor au susþinut

Decembrie 2011



prelegeri pe marginea aspectelor teo-retice ºi practice incluse în Manualulprivind abordarea pe bazã de risc, indi-catori de tranzacþii suspecte ºi tipologiidestinate entitãþilor raportoare.

Întâlnire a „Grupului de lucru”

Grupul de lucru reprezintã o structurãprofesionalã constituitã la nivelul De-partamentului de servicii pentru mem-bri, din cadrul Camerei AuditorilorFinanciari din România. Înfiinþarea sa aizvorât din necesitatea unei mai bunearmonizãri, în practicã, între organelede reglementare, organele de control ºipracticienii profesiilor reglementate,pentru creºterea calitãþii serviciilor deaudit financiar, a prestigiului ºi credibi-litãþii profesiei.

Un scop important al activitãþii Grupuluide lucru îl constituie analizarea ºi pro-punerea de soluþii practice pentru pro-blemele cu care se confruntã membriiCamerei.

Soluþiile pe care le propune Grupul delucru reprezintã interpretarea tehnicã aCamerei Auditorilor Financiari din Ro-mânia (CAFR) a problemelor ridicate decãtre membrii sãi ºi au doar valoare ori-entativã.

În vederea stabilirii unui plan unitar ºieficient de activitate pentru anul 2012,la 14 decembrie 2011 a avut loc o întâl-nire a membrilor Grupului de lucru lasediul CAFR.

Coordonatorul Grupului de lucru esteprof. univ. dr. Gheorghe Popescu.

Participare la Conferinþa regio-nalã ICAEW – CECCAR

Preºedintele Camerei Auditorilor Fi-nanciari din România, prof. univ. dr.Horia Neamþu, a luat parte la Confe-rinþa regionalã comunã a Corpului

Experþilor Contabili ºi Contabililor Au-torizaþi din România (CECCAR) ºi aInstitutului Contabililor Autorizaþi dinAnglia ºi Þara Galilor (ICAEW), organi-zatã la Sinaia, în perioada 26-27 ianu-arie 2012.

Lucrãrile conferinþei au fost structurateîn patru sesiuni, dedicate structurii ºidirecþiei strategice a profesiei; regle-mentãrii profesiei; educaþiei ºi formãrii;serviciilor tehnice ºi altor servicii oferitemembrilor de cãtre organismele profe-sionale.

Preºedintele CAFR a susþinut o pre-zentare în cadrul sesiunii dedicatereglementãrii profesiei, cu tema „Noilepropuneri ale Comisiei Europeneprivind politica de audit”. Intervenþia saa tratat, pe scurt, pachetul legislativ demãsuri privind auditul, publicate deComisie la 30 noiembrie 2011.

Aceastã conferinþã regionalã a reunitpersonalitãþi de marcã, precum AndréKilesse - preºedinte adjunct al Fede-raþiei Internaþionale a Contabililor (FEE)ºi Gary Pflugrath - director adjunct, Po-litici Publice ºi Reglementare, FederaþiaInternaþionalã a Contabililor (IFAC), alã-turi de reprezentanþi ai organismelorprofesionale din Marea Britanie, Ro-mânia, Belgia, Polonia, Ungaria, Cehia,Cipru, Croaþia, Bulgaria, Turcia ºiGrecia.

Conferinþa Internaþionalã „Cali-tatea auditului extern, pârghie aeconomiei europene”

Institutul Auditorilor Autorizaþi din Belgia(IRE), Organizaþia Profesionalã aContabililor din Olanda (NBA) ºiCompania Naþionalã a Auditorilor dinFranþa (CNCC) au organizat laBruxelles, în data de 10 februarie 2012,la sediul Bãncii Naþionale a Belgiei, oconferinþã internaþionalã cu tema

„Calitatea auditului extern, pârghie aeconomiei europene”, cu participanþidin mediul academic, socio-economic ºipolitic. Camera Auditorilor Financiari dinRomânia a fost reprezentatã la acesteveniment prin preºedintele sãu, prof.univ. dr. Horia Neamþu.

Au fost formulate puncte de vederediferite referitor la posibilitatea aplicãriiîn practicã a propunerilor ComisieiEuropene privind modificãrile aduseDirectivei Europene 43/2006 privindauditul statutar al situaþiilor financiareanuale ºi al situaþiilor financiare anualeconsolidate.

Nivelul mediu al onorariului orar

În conformitate cu prevederile anexei 1,capitolul VI, litera B, punctul 36, litera„h” din Hotãrârea nr. 274 din 15 decem-brie 2011, pentru modificarea ºi com-pletarea Hotãrârii nr. 182 din 22 sep-tembrie 2010 pentru aprobarea Proce-durilor privind revizuirea activitãþii deaudit financiar ºi a altor activitãþi des-fãºurate de auditorii financiari, CameraAuditorilor Financiari din România a publicat pe site-ul propriu nivelulmediu al onorariului orar rezultat dininspecþiile de calitate efectuate în exer-ciþiul anterior.

În urma inspecþiilor de calitate efectuatede Departamentul de Monitorizare ºiCompetenþã Profesionalã, în anul ca-lendaristic 2011, asupra misiunilor deaudit efectuate de membrii CAFR pebaza situaþiilor financiare de la31.12.2009 ºi 31.12.2010, a rezultat unnivel mediu al onorariul orar în valoarede 97 lei/orã.

Test de verificare

Camera Auditorilor Financiari dinRomânia a organizat testul de verificarea cunoºtinþelor în domeniul financiar-contabil, pentru accesul la stagiu, la 25februarie 2012.

Februarie 2012

Ianuarie 2012

� Evenimentele IFAC dedicate dezvoltării organizaţiilorprofesionale contabile

Conferinţa internaţională cu tema „Rolul auditului încreşterea transparenţei, în condiţiile moderne actuale”

Profesorul Pavel Năstasea fost ales rectoral ASE Bucureşti

�

�

În perioada 15-16 februarie 2012, prim-vicepreşedinte al CAFR, în calitatea sa de membru al Comitetuluipentru Dezvoltarea Organizaţiilor Profesionale Contabile (PAODC)din cadrul IFAC, a participat la prima reuniune din acest an acomitetului, care a avut loc la Dubai, Emiratele Arabe Unite.Reuniunea a fost succedată, în ziua de 17 februarie a.c., de atelierultehnic cu tema „Esenţa mentoratului - perspectiva mentorului”.În calitatea sa de membru al PAODC, a parti-cipat la evenimentele ocazionate de semnarea Acordului de Întărirea Contabilităţii şi Îmbunătăţire a Cooperării (MOSAIC) dintre IFAC şicomunitatea de donatori, în perioada 21-22 februarie 2012, la Jaipur- India. Astfel, în seara de 21 februarie a.c. a avut loc o reuniune areprezentanţilor IFAC, iar în ziua de 22 februarie a.c. s-a desfăşuratprima şedinţă inaugurală a Comitetului Permanent al MOSAIC.

În perioada 15-16 martie 2012, a avut loc la Baku, în Azerbaidjan,Conferinţa internaţională comună organizată de Uniunea Econo-miştilor din Azerbaidjan, Camera Auditorilor din Azerbaidjan, Came-ra Auditorilor Financiari din România, Colegiul Auditorilor din Rusia,Uniunea Auditorilor din Kazahstan şi Universitatea din Azerbaidjan.În cadrul acestei manifestări au fost susţinute prezentări practice şiştiinţifice, reunite sub tema „Rolul auditului în creşterea transpa-renţei, în condiţiile moderne actuale”.

Camera Auditorilor Financiari din România a fost reprezentată laacest eveniment prin preşedintele său, prof. univ. dr. ,care a susţinut o intervenţie axată pe „Noile propuneri ale ComisieiEuropene privind Politica de audit”.Printre vorbitorii care au luat cuvântul în cadrul acestei conferinţe senumără: - preşedintele Comitetului pe proble-me economice al Parlamentului Republicii Azerbaidjan,

- şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Azerbaidjan,- şef al departamentului de Investigaţii Strategice al Minis-

terului de Taxe din Republica Azerbaidjan şi membru corespondental Academiei Naţionale de Ştiinţe din Azerbaidjan,- preşedintele CamereiAuditorilor dinAzerbaidjan, -

- preşedintele Uniunii Auditorilor din Kazahstan,- preşedintele ColegiuluiAuditorilor din Rusia.

Prof. univ. dr. a fostales în funcţia de rector al celei maimari instituţii de învăţământ superioreconomic din România - Academiade Studii Economice. ProfesorulPavel Năstase este şi membru alConsiliului CAFR şi director ştiinţifical revistei „Audit Financiar”.

Carmen Mataragiu,

Carmen Mataragiu

Horia Neamţu

Ziyad Samed-ZadehRoland

Kobia AkifMusayef

Vahid NovruzovSapar Koshkim

bayev AlexanderRuf

Pavel Năstase

Important pentru autori!Evaluarea

Criterii de evaluare

Recomandãrile

[email protected]

românãenglezã,

Detalii

articolelor ºtiinþifice se realizeazã, în paralel, de cãtrecel puþin doi membri din Consiliul ªtiinþific al revistei, înmodalitatea double-blind-review, ceea ce înseamnã cãevaluatorii nu cunosc numele autorilor ºi nici autorii nu cunoscnumele evaluatorilor.

a articolelor: originalitatea, actualitatea,importanþa ºi încadrarea în aria tematicã a revistei; calitateametodologiei de cercetare; claritatea ºi pertinenþa prezentãrii ºiargumentãrii; relevanþa surselor bibliografice utilizate;contribuþia adusã cercetãrii în domeniul abordat.

Consiliului ªtiinþific al revistei sunt: acceptare;acceptare cu revizuire; respingere. Rezultatele evaluãrilor suntcomunicate autorilor, urmând a fi publicate numai articoleleacceptate de Consiliul ªtiinþific. Articolele se trimit redacþiei la

adresa de e-mail: , obligatoriu în format electroniccu extensia , cuprinzând urmãtoarele elemente: limba deredactare a articolului - , pentru autorii români sau

pentru autorii strãini; textul în limba românã seredacteazã cu diacritice, conform prescripþiilor lingvistice aleAcademiei Române; dimensiunea maximã a articolului 7-10pagini/2000 caractere grafice cu spaþii/paginã; în articol seprecizeazã metodologia decercetare folositã, contribuþiile autorilor ºi referinþele bibliograficeîn subsolul paginii; un rezumat în limbile englezã ºi românã decirca o paginã , în care se prezintãobiectivul cercetãrii, principalele probleme abordate ºi contribuþiaautorilor; rezumatul este însoþit de 4-5 termeni cheie, în limbileromânã ºi englezã .

pe site-ul www.revista.cafr.ro, la secþiunile „Recenzii" ºi„Manuscrise".

titlul în limba română ă,

redactat la persoana a III-a

, inclusiv clasificarea JEL

şi englez

Important for theAuthors!The review

Assessment criteria

[email protected]

English

Details

of the articles is performed in parallel by at least twomembers of the Scientific Council of the „FinancialAudit" Journal,a double-blind-review, which means that those who perform thereviews do not know the names of the authors, and also theauthors do not know the names of the reviewers.

for articles: innovative input, actuality,importance and the relevance for the subject matter of the review;the quality of the research methodology; presentation andargumentation clarity and pertinence; the relevance of thebibliographic sources used; contribution made to the research inthe area.

The recommendations of the Scientific Council are: accepted,

accepted with reviewing, rejected. The results of theassessments are communicated to the authors and only thearticles approved by the Scientific Council are published. Thearticles are submitted to the editor by e-mail at: ,compulsory in Microsoft Word format containing the followingelements: the language the article is drafted is ; themaximum size of the article 7-10 pages/2000signs/page spacesincluded; the article mention the research methodology used,authors' contributions, footnote references from the bibliography;an abstract in English presenting the subject of the research andauthors' contributions; the abstract is accompanied by 4-5 keywords, in English .

on our website www.revista.cafr.ro, section: „Reviews"and „Manuscripts".

, and also by JELCla sifications

Informa iiţ

Editorial

Interviu

Idei, sugestii, experienţe

Provocări şi tendinţe europene

Controverse şi soluţii

Pregătire profesională

Rubrica stagiarului

Juridic

Dialog

Horia Neamţu

Michel de Wolf

� Responsabilitatea auditorului financiar în faţaprovocărilor crizei economice

„Auditarea sectorului public o armă redutabilăîn combaterea crizei”

Cum să vă consolidaţi activitatea de consultanţăîn afaceri. Trucuri de gestiune practică pentrucabinetele mici şi mijlociiSfaturi utile privind noţiunea de fond comercial

apcanele pragului de semnificaţie şi provocăriale evaluării riscurilorDe la „normele minimale de audit” la “Ghidulprivind auditul calităţii”, un salt de concepţie îndocumentarea unui dosar de auditstatutar/financiar

Auditul secţiunii „Conturile la bănci şi numeraruldisponibil”:Poate auditorul financiar să obţinăasigurare asupra mişcărilor de numerar?

aracteristici ale reformei europene pentrudeschiderea pieţei de audit

Proiecte cu finanţare europeană

Cerinţe ale etapei de finalizare a auditului

Cinci paşi pentru a deveni auditor financiar

Răspunderea disciplinară a auditorilor financiari

Întrebări şi răspunsuri

-

- Prof. univ. dr.

În dialog cu , preşedintele FIDEF:�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

C

lienţii incerţi, între provizionul fiscal şi ajustărilede valoare contabile

C

C

Contravaloarea abonamentului se achită prin mandat poştal / ordin de plată în contul IBAN al CAFR RO09 RNCB 0069 0076 6442 0001,deschis la BCR Sucursala Libertăţii, Bucureşti, sau în numerar la sediul CAFR din Bucureşti, strada Sirenelor nr. 67-69, sector 5.După efectuarea plăţii, abonaţii vor comunica acest lucru redacţiei, la adresa: , indicând şi adresa de corespondenţă(pentru varianta tipărită şi transmiterea facturii dacă este cazul) sau de e-mail (pentru varianta electronică) la care doresc să primeascărevista.Pentru facturare se vor comunica redacţiei toate datele de identificare ale firmei, factura urmând să fie expediată prin poştă saueliberată pe loc în cazul achitării în numerar la sediul Camerei.

[email protected]

AbonamentePreţ/exemplar Tarif abonament semestrial Tarif abonament anual

Tipărit 25 lei 50 lei 100 leiElectronic 15 lei 30 lei 60 lei

Camera Auditorilor Financiari

din România

O nouă publicaţie de profilO nouă publicaţie de profilCamera Auditorilor Financiari din România pune ladispoziţia auditorilor, stagiarilor şi altor cititoriinteresaţi pe lângă revista deja consacrată

o nouă publicaţie, , cuapariţie trimestrială. În această revistă se regăsesccomentarii, studii de caz, consultanţă, exemple debune practici din ţară şi din străinătate, răspunsuri laproblemele ridicate de cititori, soluţii propuse deGrupul de lucru, alte informaţii utile în domeniu.

„AuditFinanciar” „Practici de Audit”

Sumarul primului număr, aferent trimestrului I 2012, cuprinde:

ifac - prioritatea 4/2012 anului 2012: reclădirea ... 4 2012 - site-9ed5.pdf · n perioada 15-16...

Documents