Anul al 21-lea Duminecii 9/22 Iunie 1913 Nr. 24

i ' l_

t |' ix7

f- ■ ii K

K

f i r; '>

P R E Ţ U L A BONAM ENTULUI:?e un a n .................................... ....... cor. 40 bani,Pe o jumătate de an . . . 2 cor. 20 bani. România, America ţi alte ţări străine 11 cor. anuai. Abonamente se fac la „Tipografia Poporului“ Sibnu.

Foaie politicăApare în fiecare Duminecă.

Telefon Nr. 146.Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu.

IN S E R A T E : să primesc la BIR O U L ADM IN ISTRAŢIEI

(Strada Măcelarilor Nr. 12).Un. şir petit prima-dată 14 bani, a doua-oară

12 bani, a treia-oarâ 10 bani.

Pentru luminarea satelor noastre.

Scriu aceste rânduri cătră poporul no­stru dela sate, catră acca parte a neamului românesc, care de când s’a pomenit pe văile şi dealurile Ardealului până ’n spre şesul T ise i a suferit multe înibrânciri, dar nime n ’a fost în stare să-i istovească puterile su­fleteşti, căci neamul nostru s'a născut cu o mare putere de viaţă.

Aşa şi este, deoarece numai prin pute­rea de viaţă dătătoare poate dovedi azi a- ccst popor plin de mândrie, cu vorbeşte cea mai frumoasă limbă între toate popoarele. Cine n’a auzit dintre noi despre bocrul şi marele binefăcător al Românilor, despre .Vasilc de Stroescu? Şi Ştiţi ce zice acest Român mare? Zice, că noi Românii mai presus de toate printr’aceea am rămas Ro­mâni, că am ţinut cu sfinţenie la limba .noa­s tră . De aceea dujmniiii tocmai limba vreau s ă Jii-o răpească. Uitaţi dragii mei, că voind să ne răpească limba, suntem pe ^ata să ne pierdem vr’o opt sute dc şcoale româneşti, ca pe viitor între zidurile ace­lora copilul ţăranului român să nu mai nudă vorbindu-se dulcele grai strămoşesc şi peste tot să nu mai audă nimica bun despre neamul său.

Tot lucrul acesta îl voiesc cei dela pu­tere să-l ajungă şi cu episcopia gr.-catolică maghiară. Pe pământul acelei episcopii vreau să scoată din biserici limba românea­scă , pentrucă vezi, doar dc ne vom face Unguri.

Dar ştiu, că destul de bine cunoaşteţi uneltirile dujmăneşti, din acest preţuit şi foarte bun ziar, dcci am numai a Vă mai spune, că prin aceste uneltiri poate să su­fere nu numai limba românească, ci uşor s e pot pierde toate bunurile împreunate cu limba strămoşască. ~~

Tocmai dc aceea, ca prin apucături vi­c lene poporul nostru să nu rămână îndără­tul altor neamuri, ci să se bucure de bine­facerile culturii, alături de preoţii şi învă­ţătorii noştri s ’au văzut îndemnaţi şi stu­denţii noştri dela şcoalele mai înalte, cari se numesc universităţi, să cutriere satele noastre când sunt pc-acasă şi să răs­pândească lumina şi învăţătura.

Nici că se putea ca tinerii noştri, cari azi-mâne se fac preoţi, medici, profesori, advocaţi, ingineri, să se gândească la o muncă mai sfântă, ca aceea, de-a lumina poporul din care s ’a ridicat! Prin aceasta dau dovadă limpede, că nu s ’au depărtat de acest neam chinuit, arată, că după atâta frământare şi bătaie de cap cu învăţătura P€ la şcoli străine, nu şi-au uitat că au -o

-datoriină mare şi sfântă faţă de ţăranul ro­

mân, care cu drag îşi dă copiii la învăţătură mai înaltă.

Studenţimea în lunile de vară, când sătenii noştri Duminecile şi în sărbători vor avea zile de odihnă, se pune pe lucra şi va vorbi poporenilor despre lucruri folo­sitoare. Mai ales despre lucruri, cari stau în legătură cu viaţa noastră de toate zilele, apoi despre trecutul nostru plin dc fapte şi de pagini negre şi luminoase. Va face cunoscut poporului dela sate, că şi noi a- vem un trecut plin de cinste şi dc mărire şi va arăta mijloacele prin cari şi noi pu­tem ajunge la un traiu mai uşor şi mai fericit.

Ţânta de căpetenie a tinerimei dela şcoalele înalte este, să alunge grijile cari ne apasă sufletul şi să facă a se însălăşluî în inimile noastre o încredere mai marc în rostul acestei vieţi pământene. Ţânta acea­sta o va ajunge aşa, că va desfăşura pagini frumoase din cccace a plămădit în trecut şi înfiripează astăzi sufletul românesc, adecă mai ales literatura plină dc poezii şi cân­tece poporale. Căci una s ’o ştim, că noi avem o literatură foarte bogată şi fru­moasă, şi dacă vom cunoaşte ce să cetim dintr’insa ne vom înălţă sufletul, ni-sc va înveseli inima şi vom cunoaştc apoi tot mai mult foloasele învăţăturii. Cunoscând ace­ste foloase vom vedea îndată, că susţinerea şcoalelor e o datorinţă mare a noastră. Bine să fiu înţeles. Dacă spre pildă un tinăr student va vorbi intr’un sat despre un scriitor poporal, adecă despre umil care să zicem a scris in versuri o întâmplare cu cuvintele poporului, ca şi când unul din popor ar vorbi, e mai mult ca sigur, că fieştecare ascultător va «lori să cetească tot ce a scris acel scriitor şi apoi va cere să i-se dea spre cetire şi alţi scriitori. Se va întâmpla oare apoi, ca cineva să zică des- spre învăţătură că nu-i bună? Va zice ci­neva, că trebuc să lăsăm şcoalele noastre statului şi să se facă şcoale comunale?

Dimpotrivă ne vom cumpără apoi cărţi dc cetit şi ni-se va lumină mintea tot mai mult, dorind ca şi copiii noştri să aibă unde începe cu învăţătura, ceeace va să zică vom dori să ne vedem copiii in şcolile noastre. Astfel vom jertfi bucuros pentru şcoala ro­mânească, iar copiii ieşiţi din acea şcoală vor binecuvânta pe ceice i-au dat la învăţă­tură şi devenind oameni mari, la rândul lor işi vor vedea şi atunci de învăţătură de prin cărţi, cari astăzi se pot foarte uşor cumpăra din Biblioteca poporală a Asocia- ţiunii. Atunci apoi cred, că în fieştecare sat se vor afla îiu 1 ori 2 ci 2 0 — 30 ba chiar 50 de inşi cari să se facă membri ajutători ai Asociaţiunii cu taxa anuală de 2 cor., pentru carea vor primi 10 cărţi de folos nepreţuit.

Prin aceasta am dovedi, că ştim spri­

jini aşezămintele noastre culturale, între cari cel dintâi la noi e Asociaţiunea.

Iată dară că prin munca tinerimii delai şcolile înalte săteanul nostru va sprijini Asociaţiunea şi chiar acesta e scopul tine-i rimii ca stând într’a jutor Asociaţiunii prin; aceasta să povăţuiească pe sătenii noştri* iar aceştia în schimb să sprijinească A sch

ciaţiunea.Mai ales şi deaceea să luaţi parte ctl

toţii la prelegerile ce le vor ţinea tinerii universitari, fiindcă de sigur acei tineri vă vor vorbi despre rolul, adecă despre însem­nătatea femeii române în trecut, ca apoi să se vadă datorinţa şi chemarea femeii ro­mâne în zilele noastre amare. Părinţii îşi vor da apoi silinţa să-şi crească fiicele după cum li-se va spune şi marc bine vor face neamului prin aceasta, pcntnică dela cre­şterea pe care o dă mama copiilor, atârnă p a rtea mare a viitorului, mai ales acolo unde ne vom pierde şi am pierdut şcoalele ridicate din sângele şi măduva poporului nostru.

Vi-se vor dn sfaturi despre îmbrăţişa­rea meşteşugului şi negoţului şi vi-se va spune tot ce e dc folos din trecutul negoţu­lui şi meşteşugurilor Ia poporul românesc.

Multe aş mai avea de spus, căci încă despre multe se vor socoti să vorbească pe la sate tinăiii noştri dela universitate. Dar scopul meu a fost mai mult să vă aduc la cunoştinţă planul măreţ al tinerilor dela şcoalele înalte şi de aceea, ştiind acum, ce voiesc acei tineri ridicaţi din popor, veniţi şi ascultaţi poveţele lor, daţi-le cinstea ce se cuvine pentru munca şi dragostea ce V-o arată, căci din inima ţăranului au împrumu­tat văpaia iubirii de neam şi prin urmare tot acelui muncitor al gliei vreau să-i slu­jească prin osteneala şi strădălnicia lor. Alergaţi cu mic cu mare la şcoală — sau în locul unde c mai potrivit dacă într’un sat nu-i şcoală, — şi culegcţi învăţăminte de pe buzele fiilor voştri dela învăţătură, căci Ia alte neamuri înaintate, bunăoară la Englezi studenţimea universitară e aceea care suflă duh de viaţă în sufletul muncito­rimii. S ’a văzut, că studenţimea are o bi­nefăcătoare putere asupra poporului, care să adună cu mic cu mare să înveţe cela cei mai învăţaţi.

Fiţi încredinţaţi, că văzând tinerii cari vor veni să vă dea poveţe, că aveţi drago­ste şi tragere de inimă faţă de comorile neamului românesc, — se vor însufleţi mult, foarte mult, li-se va mărî încrederea în puterea de viaţă a neamului şi astfel vor da înainte spre mângâierea noastră a tu­turora, dar mai ales spre uşurarea sătenilor noştri cari cu palmele înăsprite îşi sapă. moşia întovărăşiţi pe toată viaţa cu arşiţa

soarelui. :

Pag. E2 FOAIA POPORULUI Nr. 24

S e f a c e lu m in a . Scriitorul francez, dl 'Marcel M ontandon a publicat în revista franceză „La Chronique“ un articol lung, în care arată fărădelegile de o barbarie ne­maipomenită săvârşită de administraţia a- ziatică când cu alegerea dela Sasca.

S â r b iz a r e a R o m â n ilo r . In oraşele Panciova, Vârşeţ, Timişoara, Becicherecul- mare s ’au sârbizat un număr mare de Ro­mâni din cauza lenii preoţilor şi învăţăto­rilor. Am ajuns în ciasul al unsprezecelea şi autorităţile noastre bisericeşti mai înalte sunt datoare să scape naţiunea română de ruşinea de-a fi gunoin de îngrăşat pentru toţi veneticii.

0 m in u ne . Contele Andraşi, cel cu pluralitatea voturilor, s ’a schimbat decând cu fuziunea (contopirea, provizorie de alt­minteri) partidelor opoziţionale. S ’a învoit adecă şi el, ca numărul alegatorilor să fie de două milioane 400 de mii, dreptul de alegător să-l aibă toţi ceice împlinesc 24 ani (şi plătesc dări), ba primeşte şi secretul votului.

A legere nouă Ia Arad. Tisa, fiind numit prim-ministru, a trebuit să renunţe Ia mandatul tic deputat in Arad şi să fie ales t!e nou. t i îşi pune candidatura tot la Arad. Opoziţia face pregătiri mari ra-1 îr.ut- tească. Şi guvernamentalii şi opoziţionalii dau târcoale, ca să câştige pe alegatorii români din Arad. Aceştia vor dovedi cea mai mare mişelic, dara vor ţinea cu vr'uaul din candidaţii partidelor jidano-maghiare, | mai ales ca in Arad nu se poate pune can- ! didat român, fiind noi in minoritate.

M ucenicia pentru Hnidudorogul p;i- Prigonirile ifau încetat inc:» pentru

lupta contra mişcleştii episcopii păgâne, împotriva bravului invâţ.iior l'tnil Popp şi n Români/or ver/i Vlad fiorgan, < di. M o ş u ,

Vlad Nilvan, Vlad (iorgan cel tinar, Du- mitru Mogna şi Ctbcorghe Şacal din An- drid (comit. Sătmar) s’a pornit cercetau’, pentruca ei nu vor odată cu capul sa ■ ireuite slujba păgâneascâ in biserica lor. (h i.le e prro/ul An-iri.lului? Şi la închisoare tre­buie să fie in frunte!

In Dirio-Srr.-Mtir'in a fo s t chemat lup­tătorul nostru, dl Dr. R. Boila Ia p o l i ţ i e sâ spună, ce au hoiârit comitelui celor 5I) in privinţa episcopiei păgâne şi ce au lucrat.

Nu le trebuie limbă m a g h ia ră ! Pa-năce Lukaci nu plecase încă cu ruşine din postul de prim-ministru, a încercat să in troducă în Fiume, oraş autonom, cu toatecă din nenorocire pentru el tot sub guvernul din Pesta, limba maghiară deocamdată nu­mai în poliţie. Primarul Francesco Vio şi consiliul comunal au ameninţat cu revoluţie, dacă se va încerca mişelia aceasta. Lukaci s’a lăsat de gândul său. Acum se încearca de nou a vârî limba maghiară la judecăto­riile din Fiume. Italienii se vor alia insă cu Croaţii, ca să scape de introducerea lim­bii maghiare la judecătoriile lor.

Ş c o a le le lor. In comuna Cernein (co­mitatul Aradului) s’a surpat şcoala de stat şi cu ea împreună şi locuinţa învăţătorului. Noroc că copiii ieşiseră cu o jumatate de oră înainte din şcoală. Clădirea era o lui- rubă veche, dar fiind de stat, era bună de­stul pentru copiii de ţăran. Nouă mişeii guvernului ne închid şcoalele din clădiri nouă, dacă lipseşte un centimetru Ia înăl­ţime !

T o t m ai multă lumină. DI M ircea A1//.-.'/ Şi rut nu, care e la şcoalele înalte din Paris, a tradus în limba franceză broşura dlui Dr. Vaida-Voevod despre mişeliile a le ­gerii dela Sasca. 1:1 a avut şi mai multe convorbiri cu bărbaţi politici france/i, că ­rora Ie-a arătat barbarii a/iătica din U n­garia.

Cum a fo s t ales T isa în A rad . A le­gerea lui l isa c i deputat ,:1 Aradului a co ­stat iu 1«)10 2')0 mii decor-. I Ml de mii aii fost daţi din casa partidului guvernamental, şi

j anume din banii luaţi dela : :at. cum a do­vedit prore sul lui Deji, iar o suta de mii au dat-o câţiva bogătaşi din Arad. Se ’nţe- lege, că aceşti „domni“ darnici au fost ră s ­plătiţi tot din punga statului.

Aşa spune o ga/cla jid ano-maghiară din Arad.

Din dietă..Cercuri iii săptămâna trecută m in îs tc -

3 rul c d nou in frunte cu T isa ;.’a prezentat dietei, l isa a ţinut o voibire, in care a de­clarat, ca el va lucră ca şi guvernul Lukaci.

! Vorbind de naţionalităţile Ungariei, ne-a | ameninţat îndeosebi pe noi Românii cu | toate relele, pentruca nu vrem sa ne ma- j ghiarizaui şi sâ recunoaştem, că Ungaria e

Cu p a lo ş u l . -Poveste vitejască din vremea descălecatului i

Moldovei jdc !

Radu R o sett . j-------- I

{Urnire'. !

XXX\-, |P e ş te ra . |

Ileana văzu că se află intr’o peşteră j

mare care mergea ingustându-se şi scobo- j rându-se in pământ dinaintea lor.

— Aice, zise Mihu, eşti mai teafără decât într’o cetate. Această peşteră o adă­postit in multe rânduri, a ltă dată, sute de creştini retraşi intr’insa pentru a scăpă de năvălirile păgânilor şi duşmanii niciodată n ’au putut s ă păşască peste pragul ei.

Apoi, băgând de seamă că fata, care iugese răpită fără de manta, era cuprinsă fle irig şi tremură, zise:-» — Ţi-i frig şi trebuie să fi ostenită.

După ce te vei odihni ne vom pune pe drum şi nădăjduiesc sâ te pot duce teafară acasă.

Ileana cie abia se ţinea pe picioare iu urma or.teiiele: şi a groazelor indurate iu ziua şi iu noaptea trecută, t a urmă pe Aliim spre fundul peşterci care, precum am zis, mergea tot ingustându-se. Milui se onrî înaintea unei deschizături Ia stân­ga : a cărei intrare era închisă prin o ro­gojină. Ajuns aice, el zise, dând opaiţa in mâna fe te i :

In dosul acestei rogojini vei găsi un pai care cred că nu-ţi va părea prea vârtos şi cergi (straie) calde pentru a te iuvăli. Somn uşor! Apoi se depărta intorcându-se înapoi, spre intrare!

Ileana dădu rogojina în lături, văzu că din dosul ei, pe piei de lup, era întinsă o sa tea mare şi groasă, acoperită cu mai multe cergi de lână roşie pe care erau aşe­zate perine de deosebite mărimi. F ără a se mai desbrăcâ, ea se întinse pe saltea şi p acoperi cu o cergă. Se simţea amortită. Icoanele împrejurărilor prin care trecuse îi

un stat numai al Maghiarilor, nu şi al Ro­mânilor, Slovacilor şi al celorlalte naţio­nalităţi.

Nouă, se 'nţelege, puţin ne pasă de politica nebună a guvernelor din Pesta, cari vreau să ducă Ungaria la peire, şi vom continuă din toate puterile noastre să lup­tăm pentruca în Ungaria să biruie adevărul şi în legile ei, că nu e un stat naţional ma­ghiar, ci un stat poliglot, adecă locuit de mai multe naţiuni.

Lui Tisa i-a răspuns preşedintele co ­mitetului nostru naţional, dl D r. T e o d o r Atihali, care dupăce s’a ocupat de starea ruşinoasă a dietei din Pesta, a trecut la chestiunea naţionalităţilor. A arătat, că din 1S6S încoace, decând s’a votat legea de naţionalităţi, toate guvernele au făgăduit, că vor face dreptate Românilor, Slovacilor şi celorlalţi Neinaghiari, şi toate s'au d o ­vedit mincinoase, căci starea lor e acum şi mai grea, fărădelegile administraţiunii sunt tot mai dese şi mai mari, cultura noastră şi desvoltarea noastră economică tot mai mult îinpedecate. Ba am ajuns, dc nici în faţa altarelor nil mai suntem lăsaţi în pace, căciii aro! > pătrund pretorii şi jandarmii bu- (âudu-şi jor de legea noastră. Ba jandarmii pătrund acum şi în casele noastre, băgând groaze iu familii, ca să găsească hârtii, prin cari noi am putea fi dovediţi, ca agităm contra „statului“ .

f aţă de astfel de barbarii, naţiunea româna prin reprezentanţii ei îşi exprimă neîncrederea faţă de guvern.

1 isa a răspuns, că în Ibigaria dom­neşte cea mai mare d rep ta te !! şi că nu i se face nimănui nimic. —- Nimic mai scâr­bos, ca tâlharul, care dupăce ţi-a pus cuţitul in piept şi te-a jefuit, un are curajul fă ră ­delegii Ini, ci tâgăducşte fapta lui cri­minală.

Iu şedinţa dela 1 Iunie, m in is tru l la n - covici a depus proiectul pentru injiinţr.ren episcopiei ite n;a:'J;ir:ri::nre.

In contra acestui proiect barbar a vor­bit deputatul nostru, dl D r. Ş te fa n C . Pop, timp de peste tiu cias şi jumătate. DI Pop a arătat, ca modul, cum s ’a înfiin­ţat a. casta episcopie, a fost mereu provoca­tor, căci guvernul nu s ’a gândit să înfiin­ţeze o episcopie pentru renegaţi, ci o tem ­niţă pentru Români, in care sa-i maghiari- rizeze. A adus aminte, că fostul prim-mi-

vencau in minte, dar încurcate, şterse şi fără ş ir : se părea că ele se ciocneau în ca­pul ei. Singur chipul Iui Mihu ii rămânea dinaintea ochilor, statornic viu şi sirăluci- tor. învinsă de trudă, ea adormi în curând, dar chipul voinicului nu se depărtă de dânsa, căci urma să-I vadă in vis.

Când, dună un somn adânc şi lung, Ileana se trezi, cu greu îşi putu da seamă de locul în care se afla. Deodată, şirul îm­prejurărilor cumplite prin care trecuse în câteva ciasuri, se înfăţoşă înaintea minţii ei şi-i pricinui un fior de groază, care s e schimbă repede într’un fior de fericire, când îşi aminti că datoreâ scăparea ei lui Mihu şi că Mihu era lângă dânsa. Şi îşi amintea cu bucurie că chiar în clipa în care se vă­zuse în puterea Tătarilor, tot chipul lui M i­hu se arătase dinaintea ochilor ei şi că o presimţire tainică şi netălmăcită dăduse naştere în inima ei nădejdii că Mihu o va scăpă. Această nădejde nu o părăsise nici o clipală şi când *ea, sub cortul sub care era închisă de Tătari, simţise o mână a tin -

Nr. 24FOAIA POPORULUI Pag. 3 r

Tiistrul Lukaci a făgăduit m pl.nă dietă, că va lăsa In pace com uncle romaneşti cari nu vreau să fie vârite în aceasta episcopie raa- Khiarizătoare. E o ruşine şi ceeace se face cu prigonirile celor 50 membri ai comisiunu alese anul trecut la congresul Românilor din Alba-Iulia, ca să lupte contra alipirii comunelor româneşti. Hotărîrile aduse în acel congres au fost publicate, aşa că sunt cunoscute, şi cu toate acestea cu cercetarea au fost însărcinaţi jandarmii, oameni lipsiţi de cultură, în loc să fie puşi să facă cerce­tarea judecătorii.

Vorbind de întemniţarea preotului Mu- râşami şi a celorlalţi Români, arată, că şi aici s ’a călcat legea, căci după codul penal tribunalul nu a re drept să ţină pe cineva arestat mai mult de trei zile. Prin urmare tribunalul din Sătm ar trebuie tras în cerce­tare, fiindcă a călcat legea. De altminteri maghiarizatorii nu-şi vor ajunge scopul să audă limba maghiară Ia altar, căci Papa ă poruncit, ca slujba să se faca în limba gre­cească. O nouă dovadă, că guvernul a vrut să-şi bată numai joc de naţiunea română, îndeosebi dc biserica ei naţională.

Ministrul lancovici răspunde, că va în­cerca să nu vateme biserica română !

Minciuni!

Dela despărţămintele ,, Asociajiunii“.

D espărţăm fitu l J ib o u a ţinut aduna­re în (Morheiul dc pe Someş, luând parte membrii comitetului şi mult popor. DI T eo fil Drago mir, directorul despărţământu­lui, a arătat scopul urmărit dc Asociaţiune, iar dl A. Man, învăţător, a vorbit despre însemnătatea şcoalci şi trebuinţa culturii. D l Dr. Aurel llc tc o , advocat, a vorbit în adunare despre copiii nelegiuiţi, despre dreptul lor dc moştenire şi despre neajun­surile , cari izvorăsc din starea lor. S ’au în­scris S membri ajutători pe lângă cei -1 de mai înainte.

Din Odorheiu, domnii din comitet s’au dus în comuna /nou, unde s’au ţinut ace­leaşi conferenţc. Cum oamenii mi încăpeau in şcoală, aşa erau dc mulţii adunarea s ’a ţinut afară sub ceriul liber. In Inău, o co­mună mică, s ’au înscris 29 dc membri a ju­tători.

gând-o, ştia că este mâna lui Mihu chiar înainte dc a fi auzit glasul lui. Credinţa ce o avea în tr’ în sul nu fusese înşelată : pentru a doua oară el îi apărea în ciasul primejdiei ca un arhanghel mântuitor. Pu­tea oare Miliu să fie o fiinţă omenească? Care bărbat pe lume putea să i-se asemene în vitejie, în putere, în frumuseţă? Şi câtă blândeţă se unea la dânsul cu vitejia şi cu puterea! Şi această fericire o făcea să uite spaima prin care trecuse şi primej­dia grozavă de care scăpase. Mai mult chiar: îşi aducea aminte de nespusa dul­ceaţă a simţirii de care se văzuse cuprinsă când braţul puternic al lui Mihu o strin- .gea la p iept; în fuga lor ar fi fost in stare să dorească a trece încă odată prin ace­iaşi spaimă, să mai înfrunte aceiaşi pri­mejdie. Ileana, acea copilă iubitoare, uita acuma casa părintească şi durerea grozavă de care trebuia să fie cuprins bătrânul kneaz pentru a simţi numai o fericire fără mărgini că se a f lă lângă Mihu, sub paza -şi ocrotirea lui. Până a doua zi n ’avea să

Congresul partidului naţionaiist-democrat.In ziua de 23 Maiu st. v. 1913, parti­

dul naţionaiist-democrat din România şi-a ţinut congresul său anual. Căpeteniile a- cestui partid sunt domnii Akolrn lorga, cunoscut de toată suflarea românească, şi A. C. Cuza, profesor univeţsitar în Iaşi şi cel mai aprig lu p tător pentru desrobirea Românilor din M oldova de sub jugul omi- dei jidane. Anul acesta partidul naţionaiist- democrat a mai câştigat un fruntaş în per­soana dlui Vasile Cogălniceanu, fiul mare­lui Mihail C ogăln iceanu, care a şters io­băgia în România şi împreună cu domnito­rul Alexandru Ion Cuza a împământenit pe ţărani.

Pe noi nu ne in teresează luptele dintre partidele din Rom ânia, dar ne interesează din ce oameni se com pun şi ce fac aceşti oameni pentru b in ele ţăranului român din România. Căci ţăran ii români de dincolo sunt fraţii noştri, ai ţaranilor de dincoace, şi ei formează cu (adevarat Jnaţiunea 'romană.

In România mai sunt, pe lângă parti­dul naţionaiist-democrat, care c cel mai nou şi prin urmare şi mai mic, următoarele trei partide: cel liberal, cel conservator şi cel conservator-deinocrat. In toate aceste trei partide, stăpâni sunt boierii. Partidul li­beral a adus şi une le legi ocrotitoare pen­tru ţărani, cum a fo s t legea izlazurilor (a păşunilor), Casa rurală (ca să se cumpcre moşii pentru ţă ra n i) şi încă vre-o cateva de mai mică însem n ătate , dar-în toate a mers numai până la calea jumătate, dupa cum am arătat în tr’un număr trecut. Parti­dul conservator e com pus numai din boieri şi coadele lor. Partidul conservator-demo- crat se compune din boieri şi nemulţumiţi trecuţi în el din partidul liberal şi cel con­servator. ' Partidul conservator-dcmocrat e marc prietin al J idanilor.

Un program, care are în vedere mai ales îmbunătăţirea stării materiale şi cultu­rale a ţăranilor şi a meseriaşilor şi comer­cianţilor români dela sa te şi oraşe, arc nu­mai partidul naţionaiist-democrat. Acesta declară, că va lupta pentru împroprietărirea tuturor ţăranilor fără pământ sau cu pă­mânt mai puţin ; statul să dea Casei rurale bani destui, pcntruca aceasta bancă să poa­tă cumpără cât mai multe moşii pentru ţă-

se depărteze de el, putându-şi in sfârşit sătura ochii privindu-1 şi destnierdâ urechile auzindu-1.

Acuma era negreşit treaz dc mult, o aşteptă poate, şi la acest gând Ileana tre­sări din pat. Când aruncă ochii asupra hai­nelor, le văzu rupte, stricate de ploaie, pline de colb şi de noroiu, îşi simţi parul despletit şi nepeptănat iar mânile ei, obici­nuit atât de albe şi îngrijite , erau negre de murdărie. Cum era ea să se arate lui Mi­hu în asemine sta re ?

Se încercă să scoată noroiul de pe hai­ne, începu să le scuture, dar cu ce era să le dreagă, cu ce era să se pieptene, cu ce să-şi prindă părul b o g at când acele toate îi căzuse?

Deodată inima-i tresări, căci auzi pa­sul lui Mihu în dosul rogojinei.

— Buna ziuă, kneghină, zise el cu un glas vesel. Auzindu-te mişcând am priceput că te-ai sculat. Odihnitu-te-ai bine?

Cu greu găsi puterea să răspundă:— Foarte bine, î ţ i mulţămesc.

ră n i ; muncitorii străini să fie opriţi de-a mai venî în Ţară, unde sunt d estu i ; darea! să fie progresivă, după v en it ; să se intro­ducă catastrul *) să se încurajeze industria casnică ţărăn ească ; străinii să nu poată lua moşii în arâ n d ă ; când se vând moşii boie­reşti, cel dintâiu drept de cumpărare să-l aibă ţăranii din satele învecinate ; Jidanilor să nu le fie ertat să şadă la s a t e ; boierii, cari nu stau Ia moşie şi o arândează, să; plătească dări mai mari ca de obiceiu.

T o t aşa de naţionale sunt punctele din program privitoare la meseriaşi şi comer­cianţi. Iar în ce priveşte politica externă, orice guvern să aibă în vedere unitatea nea­mului romîin d e pretutindeni.

Când e vorba dc un partid din Româ­nia cu un astfel de program, mai ales ştiin- du-1 pe dl lorga în frunte, e firesc lucru, ca şi noi să ne interesăm de mersul, desvol- tarea şi izbânzile lui. Congresul din anul acesta a dovedit, că partidul naţionalist^ democrat câştigă, tot mai mulţi aderenţi. Oi mulţime de ţărani, preoţi, învăţători, me* dici, profesori dela oraşe, meseriaşi şi co- mercianţi sunt membri lui, după cum s 3 văzut în cele două şedinţe ale congresului. Dl lorga a spus, că mulţi membri fruntaşi din celelalte partide din Ţară, desgustaţi de prea puţina muncă naţională, sunt pe calc a trcce în partidul naţionaiist-demo­

crat.In cele două şedinţe, congresul s’a

ocupat cu organizarea politica şi culturală la sate. Toţi vorbitorii, între cari şi mulţi ţărani cuminţi mai a les din Moldova, au aflat de bine, ca în fiecare sat să se înfiin­ţeze casc de sfat, cu biblioteca şi gazete bune, unde să se adune oamenii. S ’au mai hotărit, ca începând dela toamnă, partidul să scoată o gazetă zilnică. Din congres au fost trimise două ţărance la Palatul dela Cotroceni, ca să dea Principelui Carol, nă­dejdea neamului nostru, un buchet dc flori.

întreg decursul congresului a dovedit, că la el au venit numai oameni, cari sunt hotăriţi să muncească pentru înaintarea na­ţiunii române.

* ) IvoinAnin nu nro încrî c.ntnutni, nja cX boierii, ciocoi şi nrAndnşii, Sntro enri sunt multo lnpîlditturi din tonto ncmmirile, mni nles Grvci Şi Jidani, furft din pnmAnlul ţiirănesc in dmpă voio.

— M’am gândit, urmă el, că hainele de pe Dumncta trebuie să fie nipte şi fe- ştelite, ş ’apoi pentru călătoria ce avem s ’o facem ele nu ar fi potrivite. Trebuie să lc lapezi şi să îmbraci altele, ţărăneşti. Un om de-ai mei care trăieşte la o prisacă, nu departe de aice, are o fată cam dc făptura Dumitale. El o pregătit din vreme zestrea fetei şi temându-se s’o ţie la prisacă o adus-o aice, într’o ladă. Nu-i va fi cu su­părare de vei luâ o parte din acele lucruri, căci cu despăgubirea ce-i vei da-o, va pu­tea să facă a ltele şi mai frumoase şi mai multe. Am dus lada deschisă la un şipot ce se află în fundul acestei peşteri. II vei nemeri dacă vei apuca la stânga şi vei merge drept înainte. Vei găsi aice o lumâ­nare0 pentru a aprinde nişte facle ce sunt puse la părete, deasupra şipotului. Eu te aştept cu masa şi, zicând aceste cuvinte, Mihu se depărtă repede.

îndată ce nu mai auzi paşii lui, Ileana dădu rogojina în lături, luă în mână lu­mânarea lăsată de Mihu şi se scoborî îa

Pag. 4 FOAIA POPORULUI Nr. 24

Din comitate.In adunarea generală a com itatu lu i

F ă g ă r a ş a ţinut părintele protopop Nicolae B orzea o vorbire mai lunga, în care arată, că sănătatea poporului se strică tot mai mult. Din 2 4 3 1 feciori ajunşi Ia etatea pentru serviciul militar abia 408 mi fost buni, adecă nici a şasa parte. Cauza ace­stei slăbănogiri e înainte de toate beţia de rachiu, care nimiceşte sănătatea oame­nilor. 'Preoţii au făcut adeseori cereri la comitat, ca Dumineca şi în sărbători crâj- mele să fie închise, dar cererile ei n ’au fost luate în saină.

Vorbind despre şcoale a arătat, că în comitat 617 copii au răinas fără nici o în­văţătură, iar mulţi din ceice au umblat la şcoală, au fost numai prostiţi (în şcoalele de sfat şi în unele din cele comunale). Constată, că învăţătură bună se dă numai în şcoalele naţionale, dar acestea sunt pri­ponite prin toate mijloacele, mai ales de ceice vreau să-şi câştige merite „patrio­tice". Cât de necinstit se lucrează în pri­vinţa aceasta se vede şi de-acolo, că şcoale confesionale au fost închise, pentrucă casa, în care erau, n 'ar fi bună după lege, iar dupăoe se înfiinţa şcoală comunală, acea­sta se deschidea în ace caş casii, care acum eni bună. In Ioc ca banii strânşi din dările grele, cu cari e însărcinat poporul, să se dea ^coaielor confesionale pline de copii, se aruncă pentru şcoale comunale, unde nu 1 sunt şcolari, ca in Yeneţia-.lc-sus, unde a fost plătit un învăţător comunal, care n’a avut anul acesta nici un copil in şcoală. Iu Şinra-vcchc sunt 5 elevi, in C.omana-dr-joH11 elevi, în Hrcaza nici un elev la şcoala comunală. Aceasta e o adevărată hoţie cu banii ţării, daţi de noi, căci chiar legea Iui Aponi — perire-ar! — porunceşte, fcă numai acolo să se fac.i şcoală nouă, muie sunt în­scrişi 30 tic elevi. — La sfârşitul vorbirii ccrc, ca să incctc/e aceste fărădelegi.

Sc scoală a[v>i calvinul Bală, ca să — mintă, că şcoalele noastre nu sunt prigo­nite. l-nu răî-puns cu vârf şi îndesat d-nii Dr. O. Yastt şi l)r. /. Şrnchea. Arată, că deşi fostul inspector Sabo a plecat cu ru­şine, a rămas codiţa lui, subinspcctor.il Se- rcmleiu Ciasar, care aţâţă pe învăţători împotriva adevăratelor lor autorităţi, ccic bisericeşti.

DI Dr. Şcnchea mai arată, că împotriva locuitorilor din comitat s ’a pornit un ade-

ch ion rea lată de un stânjăn care ducea în fundul peşterii.

De abia făcuse zece paşi când auzi în dreapta zgomotul uşor făcut de şipot şi când îndreptă lumina în acea parte, văzu o înfundătură destul de mare, boltită de mâ­nă de om, având chipul unei jumătăţi de cerc, in mijlocul căreia curgea printr’un uluc, din părete şi cădeă într’o troacă de piatră, Un izvor de apă străvezie. Iar de asupra sipotului se vedeau, înfipte în boltă două facle mari de coajă de mesteacăn, unse cu păcură. Când le aprinse, toată fundătura fu luminată. Pe o poliţă săpată în boltă, văzu o oglindă de otel şi mai mulţi piepteni de tisă şi de os, iar. la pi­cioarele ei un sipet ( ladă) deschis.

Sipetul e ra plin de ştergare, de cămeşi de pânză de in şi de cânepă, unele cusute, «ltele fără cusături, fuste, fote, bon de gi tulpan«.

Dupăce se spălă şi se pieptănă» Ileana şlesfe p căm eşă de in fără cusuturi, o fotă ■Jbastră cu dungi albe, o bâtă albastră, o

vărat războiu de nimicire economică, caci într'un feingur an li s’au dictat amenzi (pe­depse) poliţieneşti (pentru păduri mai ales) în suma de 147 mii de coroane, adecă aproape două mii de coroane de comună I

Celelalte obiecte s’au măcinat iute.La congregaţiunea com itatului B r a ­

şov membrii ro m âni n’au luat parte în nu­m ăr îndestulitor. Dl Lengerit a vorbit con­tra propunerii comitatului Zemplin, care a fost respinsă. O asociaţie săcuească a pro­pus să se ceară guvernului din Pesta, ca să facă q lege, prin care Românii să fie opriţi a mai cumpăra pământ. DI Dr. Ma- jioiu a vorbit contra acestei cereri a Săcui- lor, cari trăesc numai din pomană. Cererea dobitocească a fost respinsă.

Lucrul cel mai însemnat desbătut în congregaţiunea comitatului Arad a fost urcarea aruncului comitatens cu jum ătate la sută pentruca să se mărească penziunca funcţionarilor, cari au eşit din slujbă. „Domnii", când nu mai pot pipă prin cele? cancelarii şi rămân astfel fără ocupaţiune, le trebuie mai mult dc cheltucală, căci a lt­minteri li se ureşte cu viaţa. Dc aceea R o­mânul să Ie mărească penzia. Şi Românul, care a fost aşa de prost să aleagă membri în congregaţie mai mult slugi plecate de- ale fişpanului va pitiţi. Congregaţiunea a votat urcarea aruncului comitatens, căci nu votat-o şi câţiva membri români vânzători ai avutului ţăranului român.

In congregaţiunea com itatului S ib i iu preşedintele clubului naţional român a c e ­rut, ca pretorul dela Cisn.idie să fie mutat de-acolo, căci nu ştie româneşte. Las’ că e o adevărată batjocură să se găsească c i­neva în Ardealul nostru românesc, care să nu ştie româneşte, dar a-1 mai pune şi slujbaş e încunjurarc tic lege făţişe. Ve­neticul, care nu ştie româneşte, rămână lângă borcasa Iui şi nu păşească in viaţa publică printre Români !

Ce scriu alte gazete?A\ântuirea şco a le lo r n o a s t r e .

In „ R o m â n u l“, „G azeta T r a n s i l v a ­n ie i“ şi in „T e leg ra fu l R o m â n “, bărbaţi cu durere pentru mântuirea şcoalelor noa­stre se ocupă mereu cu aflarea mijloacelor, cari să facă cu putinţă păstrarea acestor a- şezăminte naţionale, acum şi mai amenin­ţate din cauza legii celei nouă despre plata învăţătorilor.

bondă uşoară dc aceeaşi coloare şi un tul­pan roş. Ar fi vrut să schimbe şi papucii roşi cc-i purtă, a cărei talpă subţire nu era potrivită pentru drum, dar în sipet se g ă ­seau numai două părechi de cisme, mult prea mari pentru picioarele ei.

îndată ce fu gata se îndreptă spre in­trarea peşterii unde găsi pe Mihu, care o aşteptă lângă o măsuţă rotundă acoperită cu un şervet alb pe care sc vedeau osebite merinde.

Fata kneazului Baloş în port de ţă ­rancă nu era mai puţin frumoasă decât când purta hainele scumpe potrivite cu na­şterea şi cu averea ei. Ochii lui Mihu, ;se- toşi de dânsa, se luminară când dădură de ea. El luă dela părete una din cele dou3 facle care ardeau, o apropie de Ileana, o priri lung, cu lăcomie, şi zise ;

’ PHS haine de ţărancă, (ot Rne* ghinS ai rămas.

— Kneghină sau ţăranca, răspunse Ileana, uUându-se la rândul ei la dânsul şi văzând că îşi echimbase hameje acum ca un

Nu de mult am publicat articolul dlui Vasile Stroescu, care cerea, cu drept cu­vânt, ca băncile noastre, dacă sunt cu ade­vărat 'naţionale, să nu se lăcomească Ia di­vidende grase, ci să se mulţumească p e sama lo r cu un câştig de 5 la sută, iar ce e mai mult câştig curat să se dea pentru susţinerea şcoalelor.

Intr’un număr din „ R o m â n u l“ , dl C io - flec face propunerea, ca în fiecare comună românească să se înfiinţeze câte o bancă sau tovărăşie poporală, cu venitul căreia să se mântuească şcolile. Lucrul acesta e cu putinţă, căci toţi trebuie să ne aducem a - minte de pilda comunei Câmpuri-Surduc, care cu toatecă are numai 120 de familii, acestea au întemeiat astfel de aşezăminte economice, încât cu ajutorul lor şi-au zidit biserică şi şcoală şi plătesc şi parte m are din salarul învăţătorului.

E ruşine să ne tot văicărăm, că nu %unt bani. Nu e ad ev ăra t ! Din raportul despre adunarea generală a comitatului Făgăraş s e vede, că amenzile plătite de oameni pentru călcarea legilor privitoare mai ales la pă­duri (dc multeori pe nedrept!) fac aproape două mii ele coroane de fiecarc comună din comitat. Şi să nu uităm, că nu f ic c a r c o m a plătit amenzi. Dar făcutu-ne-am noi vre­odată socoteala, câte zcci de mii dc co­roane sc dau în fiecare comună românească pe rachiu într’un an?

Iu legăturii cu mântuirea şcoalelor noa­stre, „ T e le g r a fu l R o m â n “ reîmprospătea­ză o pastorală din anul 1909 a l. Pr. S f . Sale mitropolitului Mcţianu, plină dc sfa ­turi bune pentru înfiinţarea de aşezăminte potrivite la satele noastre. Acolo sc reco­mandă, între altele, ca fiecarc paroh să în­fiinţeze în comuna sa fonti dc bucate, ia r unde sunt vii, fonduri dc vin, din venitul cărora să sc dea pentru biserică şi şcoală. Dacă în comună s ’ar înfiinţa vre-o bancă nouă, statutele să fie astfel întocmite, in­c i t din venitul curat să se dea 10— 2 0 la sută bisericei (nu deadreptul şcoalci, căci şcoalele sunt mai primejduite şi sc poate întâmplă, ca şcoala confesională să fie pre­făcută în şcoală comunală sau, ceeace c şi mai rău, iu şcoală de stat).

După cum se vede sunt mijloace de­stule pentru a ne scăpă şcoalele confesio­nale din ghiarâle dujmanilor noştri. D a r mijloacele trebuie încercatc.

ţăran dc rând, cu cămeşă de câncpă, iţari dc lână şi opinci, nu sunt vrednică să-ţi mulţămcsc pentru mărinimia a i care ai ve­nit în ajutorul meu, vârându-tc singur în mijlocul mai multor sute de vrăjmaşi spre a-mi scăpă cinstea şi viitorul.

— Kneghină, răspunse Mihu, am dor­mit şi am mâncat în casa părintelui Dumi- tale, el este prietenul acelui ce m ’o crescut, el este un boier vestit prin vrednicia lui şi un stâlp adevărat şi neclătit al pricinei pen­tru care luptăm cu toţii. Eră de datoria mea eă a lerg în ajutorul fetei lui, nu mi-am făcut decât datoria. Dar, adaose el schim­bând vorba, masa te aşteaptă. Ea nu este- acea la care eşti obicinuită, dar te rog să-i £aci cinste căci drumul nostru fiind lung şi jgreu, trebue ftă aduni putere înainte de-o-l începe,

Ileana, uitându-«e Ia masa, răzil lâ n jjl .ea un singur scăuieş,

— D ar Dumneta n*ai 63 mânând d i : mine? întrebă ea cu mâhnir® în glae.

— D a c J 'm i fael cinst«a s ă mă prf—

FOAIA ROP-ORULUI Pag. 11

Nr. 241490O casa

constatatoare din 3 odă!, M p j £ iuta, curte şigrSdinS, totul la olahă presta 70 0 stânjmi patrati, o de vân­zare din causa familiare a copi or minoreni. Casa e zidita din 1 9 1 0 . A se adresa: Sibiiu, Drumul Turm- şorului ( N e p p e n d o r f e r a t r a s s e ) 1 8 a.

O moarăcu 3 pietri, mânată cu oleiu brut şi cu motor Diesel, din cauia altei în­treprinderi e de vânzare din mână liberă Ia olaltă cu toate edificiile aflătoare pe acest loc. Doritorii de a cumpăra să se »dreseze cât mai curând la Ioan Câlţa în Alândra (Mundra, Fogarasmegye). 1045 1—>

Onorafe domnule!Cunoscând multele lipsuri ale pu­

blicului românesc din provincie, ara deschis în B u d a p e s t a an

I M d î t t a i t i işi agentură românească.

Dau oricc informaţii fn orice cauză ce se {inc de Budapesta. Esoperez re­zolvarea grabnică a diferitelor rugărl făcutc cătră oricare ministru. Curie, ori a l t oficiu. In cauze dc liccn|e, de că­sătorie şi alte drepturi esoperez resol- ▼are tn cel mai scurt timp posibil.»

Prin mine se pot comanda pe c r e d i t în rate dc 5 - 6 ani ca preţuri Jeftino oricare sistem dc motoare de b en zin ă , ori dc oloiu brut ori de paz. T o t felul de maşini de trălerat, tot fe lu l dc mori cu petri fine şi mo­t o a r e trainicc, tot felul de automo­b i le , putnpe şi ferestreie şi alte rcc- v iz lte economice. Toate nccsteavor tl fţnrnnlntc pe mai multă vreme şi ro r fi cumpărate dela ccle mai ves- tito f«i>rici, — deci din mimă primă,- ţ<| nu dela agenturi jidoveşti. Zilnic p r i tn c s c piftiiiţeri dela ţăranii roinAni, c-\ri cupjp-rftnd meşini dela agenţi, nu fost inşclnfi, cuci neştiind ţăranii rc*;i;Ani ungureşte, , au iscălit con- t r : t c to a căror conţinut nu l-au cu- r o r c i i t . Plair.il m en eşte ca sâ-i scu­t e r e p - ni noştri de şarlntnnlile j i ­d o v i lo r şi sâ-i scap de procer.e. — II ţifi»Itiit-sc ileei pe ficştccure Ro- r.uVi doritor să-şi cttmperc ccvn să-ml ţscf.o ca su incrij eu la dânsul ori k.'i v i i ;“» dftnntl la mine să i;e înţe­legeţi ; , - inră do agenţi jidovi să f " team ă ca do foc, şi sa-i scoată

din casele sale .dela băncile mari din

p.-ji::; -.•■.fi împrumuturi pc amorti/.nro <).• :'n ,i" ani cu proccnte mici şi inij-

văn/ări şi cumpărări (ic m'>şii şi piduri mari.

Cumpăr Prăti, cucuruz. ovăs. boi, oi şi p-.irci.' T i' ‘ fc:tiî-i!t- şi le-

cm t;:î iuvântU>t ce ;,ic Ro- n i d e văn/are.

Caut r ;..'!i|i români pentru păr­ţi!.: lnci:i :..' lie n'ii.

iYntni serviciul s*:fu i::".; p!.'d:îî o t.'.xft după învoială. Ct; C27

L. O L 'lR iliTîf**îrt|>«.*Ki :i. .V.nr,';i: kHriit 11

lău^ă po.lul .’.îur^ithid.

S Marc succes ■■ au inseratele in „Foaia Popo- J| rului“ unde sunt cetite dc mii■ de persoane de pretutindenea■ din toate ţările şi din toate cer- J curile sociale, atât inteligentă■ cftt şi popor.2 ’ De aceea .Foaia Popo-■ rului" este ccl mai potrivit orgm■ p«ntru publicarea a tot felul de a iBserate: pentru ocuparea sau• efiutarea unui post. apri pentru■ vinziri, arândări, cumpărări, de-■ sebideri de prăvălii şi alte ir.sti-■ Uiţiur.I, cum şi anunţarea a tot■ felul de mărfuri şi iriicii ce tre-■ buesc persoanelor singuratice sau■ ţn familie. — Informaţii asupra• preţjffrui inseratelor se dau cu î plicer» la■ A4ciai«tr*ţi*• -FOII POPORULUI"

O casă 105*constatătoare din 4 odăi, 1 culină, şură, grajd, coteV şigridinS, potrivită pentru crâjmărit, prăvălie şi instalată şi pjntru brutărie e de vândut. Do­ritorii b u d î rugaţi a ee adresa la ad­ministraţia „Foii Poporului“, Sibiiu.

Cele mai frumoase

Vederi din Sibiiu, Porturi naţio­nale, ilustrate artistice şi pentru

orice ocazii, apoi

Hârtii pentru scriso ri

dela cele mai simple pănă la c*Je mal fine ?i mal moderne, !n diferite calităţi şi colori moderne se află, cu preţuri Ieftine, la

Librăria dela

Foaia Poporului---- Sibiiu —

Strada Măcelarilor Nr. 45.Probaţi numai odată şi vă veţi

convinge.

mm mm m

l.r-Vr

p catrn g M a f iBea nil Isfllni fetcupt in fomi Ce cusi?nlî3!

K 3 0 —

In forma dc dulapuri după niRritne dela K 4 « - — pBnS la K 3 5 0 - —

ITlaşini pcnlru sdrobitul gliejd m aşini pentru prcgiliren m aşini pcnlru p re ^ H r fa untului Dulapuri pentru Iert şl oale pentru

dulapuri de fert Dulapuri pentru carne

iHa^'ni pentru copl ITlflştot mojonaiîe

mnşinl pentru tăiat salamă şl nlte cârnurl

Liste 4.e pr«ţuri se tr ia it ta dorioţi

CAHOL F. JICKELIS ib i iu şi A lb a - I u î ia

Dentist

Sîr. llrezului (Reispergasse) 17 Pune dinţi 613

tn cauciuc şi de aur ca = preţuri moderate. =

M oşită de clocit puipentru 120 ou8, se vinde ieftin în Sibiiu, Str. Seivert 11, (Conraciwiese).

De ce are lipsă o mireasă ?De î î s i r s l Haine fpunioasB I

Acestea le capătă în bani gata, după ce timp de doi ani a plătit nişte mici rate lunare, intrând ca membru Ia reuniunea

„Mădcheîihort“care In decursul anilor din urmă a plătii la 733 membri suma de K 0 5 2 ,4 '» - - . Fiecare din aceşti mem­bri a plătit cam 294 cor., şi, în schimb a primit 600 cor., in bani i;ata, aşadarorenlabiiitate de 124'1 0.

Primirea membrilor să facc fura mărginire de etate anumită, fără deosebire de confesiune şi făra atesiate medicale.

Să primesc reprezentanţi pe Mura condiţii favorabile.

,.^î:icîe?.sc:3îiţ>rt“ prima re­uniune liumanit.'.ră Kenerali pentru

.-rarea fetelor de măritat, Wien I, Fraoz-Josefs-Kai N'r. 43. — Pre- ”(. Ji:ne: Prior Rudolf Graf von Mels- Collnredo. Filială pentru tnca;-.-ari in Transilvania: Eâ îi i iKj

strada Schcwis Nr. 16. •

După cum susţine p = ştiinţa de azi, Odol IţEj e dovedit ca cel mal

bun mij oc pentru dinţi şi gură.Preţul : sti clă mare K 2 *—

- . mic& n 1*20

Atenţiune!50,000 părechi de ghete.4 părechi de ghete numai cor. 9 ’—

Din cauză că mai mnlto fabrici mari nu in etat p’iţilr, am fost incre- (1 nţ.it a cheltui o nuro cantitate de r-lietc Rdâno H'il> pre;ul do fabricare. L)eci eu vând iiccJrnia 2 jiărcchi f;hete cn şinoare, pontru domni şi 2 pftrcchi pontru dainp, do pie o lirunft sau n-acră, paloşată, cu tr\ 1 p;i bătută cu cuie, fonrto ele?.'fnsonul cel mat nou. mărimea con­form numărului. Toate 4 părcchile costă numai K 9 — Trimiterea per ratnbursă.

S . U R B A C H , e x p o r t de gheteKrakau, Austria Nr. 1013.

St himlml e admis sau banii rrtonr.

r v 1 1 0 - 7 0 t S a ( Î n v e l i t pr r t u r i . i dc i . r a d r rpi .mnp, .Io . .bşto plă' -utDela l o 7 o i niai presus dc oricc mcdicnm cnt dc cnsă

Veritabila Alifie-Cenţifotia(m a l n a l n t c n^a n u m i t a n l l l l c n i l r a c u l o a s i . )

/CT- P u t e r e a « I c f c c t u l v i " ’ ''•î I ,' ' 7i t m i ’ i r i l o c i 5l r p r e j t c I n v c n l n . i r r . i » . 1 n ; : r ! n l . I 'CC i j r prl ' - '><

m <,i'.c ra ţiU c . I n loH cs tc U tcm .-l, o r i I î J ’ >' W *■S tc t:it i i b i j 'n u i v * Im r c 'f î f i l p r p ;v l in . Ar«- m i r 1 r ','‘ V I '■1 rM -cli-u: i i t» orh.-.nţ Tl f r lu t i lc I c .m m 1 ■ -]111 •.4 tS n f r i, i!c p ic i r a ic , !-> c-=n ţtc < ». U i. ni I .U • I u .

tnipiLisJ m i , t . I dr .ir.pi-.« - ' im. I ;/ is \ « l '••(Irtincîti'ri; •'■J’ i !•' î : ' ' 'u r - r r . t. ‘ ‘' [ i 1

yÎN'- n b i i c ' i In r s ' r ' t f l r , * uni • t«r.i * , i l ‘- i duriîc. -r'1'1 l - Î*5 t*«

s t s t r l U t u r l . r - n i . c-=l t ' : ; r <it\, r \ r r,\Z, . u - c r r ,• - - n‘e,! - c tl*

/ t . l i ' , ' >ic,

* r [ '*/\ r îr . î i 'ţ r :« . r-Mi. u " , « x. ...-#< •O- > pifMti. p-i'rrtMlt:. 1 -tul tî*

Ia to t f ţ l u l d c n r s u r l . U :

v' ' ..................I

tîci’in::at, îa itrd1 H1’cwrrrri dc »ircs l;i. ‘ e c *. l Cor- tdr •»vtxîo.T. » : r.;« --r * ţ ■■■ . ! **i 3

---------- . «r f . r r pi / , ' j , J '' '•

m n m l ^ m ^ 'm n H â i r M l ă 'm ! ;‘t i:.V c m t ‘nt la p r e j . •

i " - r ’ r r , rl J- i - ^ >•^ c h in c J M c r ^ J r , , . . K,,.-

i

! r \;

1? u \

'

*i•j

s s ............... . ' "

A. THISBRY, {SS&tte PREORAPA a

ţ-yf-.s

îlî-t: s

'v - \ ,

t i n

îîii8f5, jiiucnilf., irsil- Î S t'sfirie şi eurats = îfi

ii Lvi A avea -n impui cri i:.‘ridiwi tri

-i ,, V ^ x T v / \

alifiE p e n t r u f a ţ ă şi ssn u n u lM CoSdstsrn iit Unîi3v?uP

Trcţul 1 c o r o a n ă !v:c-.;a

rra.’.-.:rcns: Aţoiocarui K IR C H B A U M V u kovâr Nr. 2o t -îiavon:.») tf<i

B B E B B B B 15 B B B B B 9 B B fl 8 fl B B

B B

5 0 0 Coroane *plăte5Cceluice2i mai căpăta vre-odati durere de rimţi ori Ti Ta mirosi jura după-ce va folosi apa de dioţi a lui Bartilla, o siiclă cu SO BL Ed. Bartilla-W inkler Viena 1911, Somraerga*e 1. In Sibiin : la farma- d iJe- 1b Piaţ* mare 10; in Piaţa mică 27; strada Cisnădiei 59; uliţa Turnului (S*SK2Sî«c); uliţa Ocnei 2; farmacia Tcautsch; Meitzer. str. Guşter:ţei şţ str. Cisnădiei. In B istr iţa : farmac-.a IuiH ertert Sebeşul-sâsesc : taramcia Le-derhilzcr. Sig fciyo ara : farmacia lui Li aer

fc** ^ se ceară pretat!.idenea apriat ana de" dinţi a lui Bartilla. Denunţări de falsificare vor fi bine plătite. La locurile unde nu se poşte căpăta, tnmit o sticlă cu 5 cor. SO fii. franco

ij i n v a n t i a n s r e n u m i t aCel PUtin 10 ir.ii cor. câştig anual c L u n 'c a p i t a l d a 4 - 5 0 0 0 cor .

Pentru lăţirea ™ *i noră i n » ^ i ^ t^ b n ii^ n tQcrră U sste. e ra ;- . g e n e ra l , en-s a ld ă , şcoa'.e ş i s a lo a n e , . u . ^ - ‘r^ { iă rie s , c ;s ţi? t ! t >;. r e tru Sibi'.u şi c o m .ta t . N" s> ‘ • “ .. 4 vdr<";i la a •im n-str..ti» m deviza In v en ţîu n e ren ' lni dc

^ n « . - t * " , » ^ u

« r î K ” ” - ' - K p " r" ' r-t i co m e rc ia n ţi, îu n c ţ i c n a r , p r v ţt s«u o ..

______ 1 q s O O S E 3 S 1 ^ =

Ti1

!•

Pag. 12 FOAIA POPORULUI

Kt! administratorse caută la „Foaia Poporului“.Se recere o scrisoare frumoasă, acu­rateţa în resolvarea agendelor şi pri­cepere pentru administraţia unui ziar.

Beutură es- cek'iită şi cu gust bun care

produce « s5ni;e. - Re­comandă cie

ÎŞ*’

Nr. 24

*

5fs

X

£C;'v,7 ' •' m\ i »‘.c- •, -/■

W ::

nervositaîe, reconvales- cenţă. influ­

enţează producerea sângelui, în­tărind muşchi şi nervii, dă apetit fără a avea ceva urmări neplăcute asupra stomacului sau la dinţi.

Preţul unei sticle mari Cor. 3SO, una mica Cor. 2 Se capătă In toate apotecele. j^i

Depozitul principal la :

GUIBO FABRITIUS,apotccar In Sibiiu.

i 0-1 s I V î - X T '

O - n U'74 e cea mai bună bere transilvăneană!

\iTraverse

ţi tnt (c'u\ d<>

materiale pentru zidiriNoutate: lc&

c i t c n c u U l i i t r l j t J I cc sc^ L U U L i fnJoj r j fc Ij p3rcfi uîtîcxI.

Caro! f. Jicnii ;Sibiiu ni Alba-Iulia. ;

M apa d ep o ait do

f e r i fa ®aildi/crlte calităţi, pe lânf:4 preţuri mo-

« derstu, sc p.t'iA la .. onW I L H . J U C E U , Sibiiu

r t r a d n Urcxului Nr. 7 .

Cias cu UmiliUn clas pentru numai K. I’i)5

t-umpArAîi l o i ni.'.fo ilpci.-!-n:I. m:.ti jo-i ::i!t -^ri i!.- ivt-p o r ” t r i r , m i a:ir- m u t i r

ir.', a fi irv ui ii:ilan ; inur.i-s. j rc jiil ;!•• n u n u l

K 1 *.*■>. t l . ' ,n>5 ; i . i ;• :>i t . s n j i c ‘ i i m i i . . Trl::;!i<-rrl »<• t n r . < t s . ! prin

Cqsq tis Export F. W in d is c hK r i i U f U i N r . 1 1. rr*

KW. ()*?< nu rovine 11 Ifiről l#n>l lr>.»ţ>fc

Aielici- dc curcîărie, şclăric si cofcrHrisAi?-:?njOT e . & F E I R I W .

( o d l t u o n r . i S o c i c t n i c a c u r c i a r i l o r )

S i r a d a C i s n U d i c i 4 5 — S I B I I U — H e l f a u c r c j a s s c 4 5

u - <'?•Ha* «a iA. /vv> J,

V . . î î 7 : ,1 !■ -tic bo;v.t in nr! c^'? pi-nini c ă r o - ţ i i : , f ű l ű i i t , v j'i i în t , ••pori şi v o i n j , j i o - e iâ . - i ţ- p r o c o v i i * ţ t t r l , Ţ j n r t j n o i ' . c c şi l » r e t c l c s o l î c ! c şi

Tonte nrtico’.e pro

alte n r t i c o l e de t jn - l m r t c r i e cu preţurile cele mai moderate. C u ­r e ţe - dc K i n ş i n I , c t i - r c l c dc c u s u t şi 1 c -

S îty (v i\rr .ot)î) pcr.-aancnt in deposit.

:!e •.rtico.ex d:n t ranşele nuaiiicşi reparatura lor se execută__ î 1 'Pîtin.— Liste tîe preţuri, la cerere, se trimit franco.— Comande prin postă se eectuesc prompt şi conştienţios =

M arc c’ eposlf d c ham u ri pen lru ca i d eîa soiu rile cc lc m ai icfiinc p ân ă la c c lc m ai fine, c o p c r i-

to a re (ţoîuri) d c ca i şi c o fc re d c că lă to ria . &

□

—t r r itr^rr:

vn

Í .«fi îi C"(i

föl ^ M © c t s r a eîn loalc slilurllc, cea mai solida cxcculare pc lânţiS {jaranfa

recomanda ^

E M IL P E T M U Ţ ÎUrrrrrrr fabrica de mobile —SIBIIU, Sir. Sării (Salzgassc) 37

VExpozi|ie dc mobilă zilnic deschisă, fSră silă dc ctim-

părarc.IbST'g t ' l»13- . ’.•>— T'

Primcsc şi cxcctil loalc lu­crările dc lipsa la biscrici

noua şl vcchi.

i r A

n

in-c;.*?

M O TO ARE de BEN ZINpentru întreprinderi industriale şi economice e bine a cum- rara dela o fabrică de motoare sau prin un om de fach, care apo: stă totdeauna la îndemână, când s ’ar întâmpla ceva pie- decă la motor, de aceea nu e potrivit a cumpăra dela agenţi, cărora lucrul de căpetenie le este venitul, ce-1 au ei în urma vâr.zăr:!. ir.r celelalte urmări nu-i priveşte. — Cine doreşte a cumpăra vr’un motor să se adreseze cu încredere la

Fabrica de m otoare FERD. SALLERS I B i l U — NAGYSZEBEN, Strada Franciscanilor Nr. 6 ur.u'e preturile sunt cu30’/» mai ieftine ca ori u n d e .-S e primesc ş; execută tot felul de r e p a r a t u r i şi schimbări în construcţie

U l u i t e s c r i s o r i d e r e c u n o ş t i n ţ a — ■

□

□

□

Msre atenittins I! •____9 ^ ...

SÂ M . W Â S K E F PrimatarnaiorICde fer S ib i ia n ăF a b rică dc m a ş i n i a g rico îc --------- a A fclicr de m ori şi p răvălie de fer

Recomandă cu cea mai mare căl­dură bogatul săa asortiment dc tot felul d« m o t o a r e deia p r i m a f a - î i r i c ă , dela cel mai mic şi pănă Ia cel mai mare; asemenea şi m a ş i n i <Ie t r e e r a t din renumita f a l n ’- i c â H o f î i e r r dela cea mai mică şi pănă la cea mai mare; numai puţin reco­mandă şi tot felul de article pentru edificări precum:

C e m e n t de I * o r t l a n d şi R o ­m a n din B e o c i n , T r a v e r s e , T r e s t i e . C a r t o n c ă t r ă n i t pentru in 7 ă l i t ,r *â i« că d e s â r m ă pentru în­grădit, precum şi ori ce fel de ferărie aparţinătoare la edificări.

B B ■ O ■ B ■ B

Toate pe lângă cea mai strictă garanţie cu preţuri foarte moderate şi condiţiuni de plată avantagioase.

Nu vă grăbiţi a co­manda din alt loc, — pă­nă nu T-eţi vizita în pri­ma linie aceasta mare şi bine asortată fabrică.

Efectuarea se face pcomct şi conştienţios.

Feriţi-vă stimaţi agricultori a nu enn» pâra imitaţii Şi vă ferijă de escroci. . ssi

B B B B a a B B "

Nr. 24 FOAIA POP-ORULUI Pag 9

Cutrem ur de păm ânt în R om ânia.In Sâmbăta Rosaliilor, cu 25 de minute înainte de ameazi, s ’a simţit în România în multe oraşe şi sate un cutremur puternic de pământ. Pagube mari, după ştirile so ­site în prima zi la Bucureşti, nu s’au în­tâmplat. Au crepat câteva tavane la case mai slabe în Bucureşti şi alte câteva oraşe.

Sguduiturile cutremurului au fost aşa de puternice, încât toată lumea a alergat afară din case pe stradă. Unii au suferit şi de ameţeli.

în e c a t . Ni se scrie : La 3 Iunie, Marţi d. a. s’a scăldat băiatul de 12 ani Toader al lui Aloise Maxim Vlad din Ghijasa-de- sus în tr’o baltă din hotar, unde s’a aflat apoi mort. — Val. St., p.

M u lţu m ită u n o r b in e fă c ă to r i . Să tea ­nul nostru Vasile Slimniccanu din Mândra (comit. Făgăraşului) a plecat la America, ca să-şi agonisească cele trebuincioase pen­tru traiu. Din New-York a fost însă întors acasă, aşa că cu dusul şi întorsul a perdut 43 de zile şi a cheltuit şi tot ce avea. Când era năcazul mai marc, i-au sărit în ajutor fratele dlui, Ioan şi alţi Români vrednici din America, cari gândindu-se că e un om năcăjit cu şase copii, au făcut o colcctă şi au strâns 200 coroane în bani americani, Ccice au contribuit sunt urm ătorii:

Ioan Slimnician şi Bedea Andrauş câte5 dolari, Nicolac Rusu, Iacob Prcsecan, Nicolae Je lcr şi Ioan Moisă câte 2 dolari, Pavel Prcsecan, Achim Vincrian, Iacob OI- tcanu, Nicolac Albu şi Iova Moisă câte 1 doi., toţi din Mândra; Ioan Ramfu M ăj, A- lămor, 2 d., Ioan Pupăză 1 d., Nicolae Fi- ip cu familia 3 d., Gheorghe Olteanu 1 d., E ro in e Cliirilă 50 cenţi, Ştefan Moldovan 0 c., Ilic Macru şi Ioan Ursu 25 c., toţi in Sigh işoara ; Ioan Tatu, Hundorf 1 d., 'a s i l c Pupăză 1 d., Nicolae Palcu 1 d., Pă­ci Pupăză 50 c., Zaharie Alicu 50 c., Ni- o la c Nuţi, Gheorghe Pintea, Ioan Pintca, iheorghe Atacru, Ioan Alaeru şi Alaria I. Wacru câte 25 cenţi, toţi din Fcrihaz; Ioan schiţă, Tilişca 1 d., Ilie Bâsca, Rahăti 1 d., ' jh co g ch Lăncrăjan, Pianul-de-sus 50 c., Ioan Popa Flcşcru, Boaca 25 c., Vasile Lin- îhia, Buholţ 50 c., Alecsă Marin, Dobria25 c., Nicolac Drtiinaş, Slimnic 25 c., Ghe- Drghc Varga, Apold 10 c., lancu Alatia 25

Ioan Popoviciu, Luncă 25 c., Gheorghe Săcaş, Răliău 50 c., Gheorghe Filip 25 c., Arcadic Bălaşu 20 c., Gheorghe Bâca 10 c.

Tuturor acestora le aduce ferbinţi mul­ţumiri.

Crejlcrca igienică a copiilor.(Urmare).

V.

A lă p ta re a a m e s te c a tă .

Se 'ntâmplă uneori, de mama, cu toa- tecă e sănătoasă totuşi nu are destul lapte. Atunci ea va da copilului şi ţîţă, câtă are, dar în acelaş timp îi va da şi lapte de vacă amestecat cu puţină apă şi o cantitate foarte mică de zăhar; mai bine e, dacă tum - pără aşanumitul zăhar de lapte şi nu pune în lapte zăharul obişnuit. Alăptarea va po- trhi-o astfel, că la două ore îi dă ţîţă, la a lte două ore lapte de vacă, aşa că copilul se

nutri cu laptele mamei şi cu cel de vacă în părţi aproape egale. Ca să izbutim cu felul acesta de alăptare, mama trebuie să sibă cel puţin atâta lapte, încât copilul să se sature atunci, când suge Ia ea, altminteri "‘Urnai îl înşelăm şi e l rămâne flămând.

Cu alăptarea am estecată putem îheepe chiar dela cele dintâiu zile a le vieţii şi mai târziu, dacă cere trebuinţa. In cea dintâiu lună a vieţii copilului vom adăogâ laptelui de vacă fiert şi căldicel o parte de apă feartă căldicică, dela a doua sau a treia lună vom adăogâ o parte de apă feartă Ia două părţi de lapte fert, şi astfel vom îm­puţina treptat cătăţim ea de apă adăogată până la a şasa sau şaptea lună, când vom începe a da laptele fert curat fără apă.

Laptele de vacă se dă copilului ^ biberonul, o sticlă cu un sugător de cau­ciuc (gumi).

Biberonul acesta cere o îngrijire deo­sebită în ce priveşte curăţenia , căci atât pe sticlă, cât şi mai a les pe sugător rămâne lapte, care se strică şi ajungând în stoma­cul slab al copilului îl îmbolnăveşte (de inimă). Negrija de cu ră ţen ia biberonului face, de bieţii copii, cari sunt aşa de neno­rociţi de nu pot suge la sânul mamei lor, sunt tot bolnavi şi m ulţi m or cu zile. De aceea, după fiecare întrebuinţare, vom spă­la atât sticla, cât şi sugătoru l cu o leşie slabă şi Ie vom clăti apoi bine cu apă cu­rată. Când Ie spălăm, desfacem biberonul de sticlă. Pentru sp ă larea sticlei sunt şi perii anume, cari nu co s tă scump.

Dupăce a supt copilu l fot laptele din biberon, i se ia sugătorul din gură şi nu se mai lasă să sugă Ia el, cuci i face rău co­pilului. Tot aşa e de rău, când îi facem un sugător de cârpă, în c a re ani pus zăliar, jim blă sau altă umplutură.

Mai potrivit e la p te le tic vacă, căci cel de bivoliţă e prea gras şi copilul îl mistuie mai greu. Numai ca iul n ’avein încătrău, în­trebuinţam lapte dc b ivoliţa , amcstccâmlu-1 cu ceva mai multă apă.

In timpul verii lap te le sc strică lesne, s c înăcreşte curând. U rm area c, că copilul sugând lapte de iicesta capătă vărsături şi dureri dc inimă. Fiindcă nu putem mulge vaca, dccâtcori ne trebuie lapte pentru co­pil, pentru a feri laptele de stricăciune îl vom ferbe bine îndatăcc s ’a adus îu casă şi dupăce s’a răcit îl vom pune într’o sticlă foarte curată, pc care vom astupă-o cât mai bine şi vom aşezâ-o în tr’un alt vas cu apă rece, iar apa vom renoî-o de câteva ori pe zi.

Laptele dela vite, cari s c nutresc cu borhot (lături) înăcrit dela fabrici de bere sau dc spirt, să nu se dea copiilor. Bor­hotul proaspăt, care nu s ’a înăcrit, nu strică laptele.

înaintea cşirii cc lor dintâi doi sau pa­tru din(i sd rut sc d ea copilu lui nici o alţii mâncare decât la p te ; în timpul acesta nu i-I vom da cu linguriţa, ci să-l sugă numai din biberon. Aşa dară nu-i vom da nici un fel de mestecătură, căci orice altă mâncare il îmbolnăveşte, ba chiar îl omoară, după cum putem vedea mai a les la noi Românii, la cari, după cum am mai spus, mor cei mai mulţi copii de ţîţă . (Va urma).

Ştiri economice.In a ten ţiu n ea e c o n o m i lo r . Din o

mulţime de părţi ni se comunică, că sămâ- năturile au fost bătute de ghiaţă. suferind oamenii noştri pagube însemnate. Dintre cei păgubiţi foarte puţini au fost asiguraţi şi astfel Ia marea m ulţim e nu i-se va re­stitui paguba. Deoarece secerisuI se va în­cepe numai peste 2 — 3. ba in Ardeal in unele ţinuturi chiar numai peste 5— 6 sap- j îămâni. in care timp se p ot întâmplă inca ' multe cazuri de pagube, îndetnr.âm din r

cu toată stăruinţa ţărănimea noastră, ca săi nu întârzie a-şi asigura rodul câmpului con­tra £rindinei la „Banca Generală de Asigu­rare" din Sibiiu, care face şi astfel de asi­gurări în condiţiunile cele mai bune. Toţi, cari au fost asiguraţi prin ea, şi-au căpătat despăgubirea. — Taxele pentru astfel de asigurări se plătesc toamna, deci acum se pot contracta fără nici o cheltuială. — Asemenea se dă amânare pe toamnă şi la asigurările contra focului. Cereţi informa- ţiuni dela „Banca Generală de Asigurare" din Sibiiu, dela agenturile ei, precum şi dela oricare bancă românească. Informa- tiunile se dau gratis.

Aviz. ' La cursul d e vopsit lâna în co­lori vegetale — care se ţine dela 1 Iulie până la 10 August Ia şcoala de menaj şi industrie naţională din Sibiiu. — Domnul Vasile de Stroescu dă 2 0 de burse pentru femei şi 8 burse pentru bărbaţi (învă­ţători) . ;

S e preferă învăţătoare, preotese sau ţărance inteligente, care se ocupă cu ţesu­tul şi care îşi iau angajamentul de a in­strui pe viitor în aceasta artă, pe ţărancele din comuna lor.

Bursa con stă : 1) petitru învăţători în dispensa de didactru — care ar fi de 35 cor., — iar pentru învăţătoarele sau cele­lalte concurente lipsite de mjloace, în în­treţinere gratuitei în internului şcoalci şi în dispensa didactrului.

Persoanele interesate vor adresă o cerere împreună cu un certificat de paupertate Ia „Direcţiunea şcoalci dc menaj şi industrie“ Sibiiu, Bcrggasse Nr. 9, până la data de2 6 Iunie a. c.

Cei admişi vor aduce a i sine 2 — 3 kgr. dc lân.l pentru a o vopsi aici.

Pentru p a n to fa r i şi cLsinari. N c a-dresăm cătră Reuniunile noastre de m ese­riaşi cum şi cătră cărturarii noştri (preoţi, învăţători, notar etc.) de pretutindcnca cu rugarea, să aducă Ia cunoştinţa calfelor (sodalilor) şi maeştrilor pantofari şi cis- mari, că la şcoala de specialitate de pan- tofărie din Sibiiu, subvenţionată dc stat, sc ţine în zilele din 11 Iulie până la 2 August n. c., un curs de specialitate pen­tru calfele şi maeştrii pantofari şi cismari cu locuinţa afară de Silii iu (din provincie). Instrucţia se ţine zilnic dela ora 7— 12 a. in. şi dela 2— 6 d. a. Frecventanţii primesc instrucţia (învăţarea), cărţile, rccvizitcle (uneltele) şi locuinţa gratuit (pc nimica), iar cei dc religia (legea) gr.-or. mai capătă şi câte un ajutor de 20 cor., pus la dispo­ziţia şcoalci dc cătră consistorul nostru ar- hidiecezan. Frecventanţii la finea cursului primesc certificat de absolvire a cursului.

Doritorii de a luâ parte Ia curs să se adreseze (pe o simplă cartă poştală) în a- ccst scop fără zăbavă sau cătră dnul direc­tor Atartin Schuster în Sibiiu (Nagyszeben, Saggasse 29), sau cătră subscrisul prezi­dent. Cererile intrate după 6 Iulie n. c. nu sa iau în socotinţă. Sibiiu, Ia 13 Iunie n. 1913. Comitetul Reuniunii sodalilor ro­mâni din Sibiiu. Vie. Tordăşianu, prezi­dent. Ştefan Duca, notar.

în s o ţ ire a „P lu g aru l“ din B l a j şi-a ţinut adunarea generală la 26 Aiaiu n. c. Din capitalul in cote s’au vărsat peste 44 mii de coroane. însoţirea se ocupă cu des­facerea materialului de clădit, a lemnelor de foc, tot felul de seminţe, îngrăşeminte chimice, pari de viie, cărbuni, var, ciment şi bucate. Câştigul curat a fost de 2103

;-vj c o r o a n e . ___________

Pag. 10EO'AíA' PD.P-ÖRULUI Hr. 24

Ultime ştiri.• ! C on feren ţa de pace

a aliaţilor în Petersburg.C onferenţa aliaţilor, în care să desbată

asupra condiţiilor de pace între ei, nu se va ţinea în Sofia, — după cunr se vestise \& început, — ci în Petersburg. La această conferenţă vor lua parte cei patru ministri- prezidenţi (al Bulgariei, Serbiei, Greciei şi Muntenegrului). Guvernul Rusiei a trimis deja invitare numiţilor miniştri. Ţarul Ru­siei —• după cum se spune — se va interesa deaproape asupra tuturor afacerilor în le­gătură cu neînţelegerile dintre aliaţi.

Intre Serbia şi Bulgaria nu se observă însă nici o apropiere. Iar Grecii încă se poartă foarte rău cu Bulgarii de prin ţinu­turile cuprinse de ei. Intre astfel de îm­prejurări nu se poate da cu socoteala la ce rezultat va putea ajunge conferenţa în P e ­tersburg. Ba nu se ştie chiar sigur nici aceea, că cei patru miniştri se vor duce peste fot la conferenţă.

'Rusia aşteaptă a ju torul :Rom âniei.

In duma (dicta) rusească deputatul na­ţionalist Lascareff a ţinut o vorbire, în care a zis între niţele următoarele:

Tripla alianţă, după nimicirea armatei turceşti, care nu eră alta decât o armată germană în Balcani, a perdut mult. Anim se găsesc acolo, în locul dujmamilui de mai înainte (Turcii), aliaţii noştri. Scopul po­liticei noastre trebuie să fie.: să fim nat-1 a n e bate pe două fronturi: Ia meazănoap- te-apus şi la incază/i-apus. Spre a fi în­vingători la incazăzi, trebuie să ne unim cu ţările slave din Peniiuula-Ualcnnică şi cu încercata noastră tovarăşe ite luptă Ro­mânia. Numai cu ajutorul nccslor state, numai av.imiu-/e p e ioa ie de partea noa­stră. putem fi siguri dc izbândă.

Poşta Redacţiei şi a Administraţiei.

Gotaita. Cm lrm , cit o mai bino pă nştop- tn\i rSupunnil C’onsi.Htoni’ui, caro trebuio un vă ră«pundn In arătările co le-nţi făcut împotriva preotului D-W.iwt-K, ni ni nlc* dacă c un potenş ţi nevrodnio iii dar.

Dacă nu vi so va face dreptate, puUm

PUW ^A rm eni Celeca no scrii despre ticăloşia, care s'a încuibat M » fetele din Arm«., c a n t* perd fecioria fără ruşine, 0 luc^1 . şi dovedeşte, că nici cei chema * b3 lumineze po- porul nu-şi isc pe deplin datoria, dar nic, p i r a ­ţii nu sunt vrednici de a avea copii, can sun un dar dela D-zeu dat spre_ a-1 împodobi cu vir­tuţile creştineşti. In Armeni sunt destule familii cinstite, can pot lupta contra ticăloşii. oprin po fetele lor cinstite şi pe ficiorii lor de-a mai schimba o vorbă cu cele ticăloşit*, pe cari să le batjoco­rească fără milă. - Cât pentm amănunte, lucru­rile acestea sunt prea gingaşe, ca să Ie putem publica în corpul foii.

A bonat 8 22 9 . Călugărul Inocenţiu din Basarabia o acum arestat şi se află acum tn în­chisoare. împotriva porunci lui D-zeu, ca să mun­cim şi să ne câştigăm pânea Intru sudoarea feţu noastre, el îndemnă pe Români să-şi vândă ave­rile pe nimic, banii să-i dea lui şi ei să umble ameţiţi de cap după e l Porunca cerească zice R oagăte şi lucrează!

V. Ctorica, Muerău. După cum ni se acrie din Bucureşti, acolo nu ee mai vorbeşte de călătoria prinţului român la Peteraburg. Asta nu înseninează vre-o supărare Intro Rusia şi Ro­mânia. I n România lumea o tot mai convinsă, că Austro-Ungaria o dujmana întregului neam românesc, căci pe cei dela noi li asupreşte In modul cel mai barbar, car po România n Inşe- lat-o în conflictul cu Bulgaria, car acum vren să ajuto Bulgaria să sa Intiircască şi inai mult contm României, adecă şi contra noastră

^Sorne fânul'. Tren târziu v’aţi trezit pen­tm fonie. B . serica d voaitră a foH spurcată prin fnptn ppiircntă a mincinosului păstor. l 'aceţi nu­mai decât nrătaro la mitropolie şi cereţi nfinţirca tio nou a biaericci pe clicltuinla mişelului. D acă vedeţi, că nu vi «o rftxpundo dela vlădicii’, ncrio- ţi-no do nou şi 110 dnţi şi numele nemernicului. K1 o desigur plătit do dujmnnu] neamului, ca «ii Snc<\npii a vârî ulujba] Btr/iinîi şi poito pu­ţin timp să vii vândă păgânilor deln Ilaidudorog. Do altminteri I ’nna a «pun, că vorbăgungurcnucă nu o ortnt pă po nudă nici In bipericilo cpi.«co- pioi păgâno. Fiind un lnpSidat do neam, pildelo lui ntt o crapă degerată. I)o altminteriun nat Intrrg trebuie pă vă puteţi pcăpii de o a.'tfel do bunieană. Ducit ho la cicoşii de po puntă.

A brud Pentru cartea numită trimito 1 cor. ‘JO bani.

Toate scruorilc sosite p/lnă Jo i la admi­nistraţia fo i pentru diferito publicaţii tn „Fonia Poporului“ , ft’nu tn'min prrnoanelor irupcctive.

Jlfnrariu, Bistrifa. Nelnţelegând bino celo ncri»e, n'am trimip peripnaren mai departe Dacă doreşti perio din nou.

Târgurile de ţară.'(Zîua târgnrilor e dup5 'eatertdmă. vechlaj,

4 Iunie : Baghion, Ciachi-GârbSu, J im - borul-mare, Lăpuşul-românese.

5 Iunie : Baia de Criş, Bodon.6 Iunie : Brad.7 Iu n ie : Ferihaz, Pojon.8 Iunie: Macău, Petelea.9 Iunie : Chichinda-mare.10 Iunie : Panticiou.11 Iu n ie : Carţfalău, Görcsön, Hadad,

Macfalău, Moldova-nouă, Petriş, Racoşul-12 Iunie : Sepsi-Sân-Georgiu.

de-jos, Şeica-mică, Sighişoara, Şintereag (Som kerék), Turda, Vinţul-de-jos.

14 Iunie: Mercurea, Teaca, Zabola, Ş e ­ii şte.

15 Iunie: Capolnaş-Olafalău, Komá­rom, Oradea-mare, Rodna-veche.

16 Iunie: Berzava, Bichiş-Ciaba, Jom- bolia, Mănăsturul-ung.

17 Iunie: Bonţida, Cisnădie, Ciuc- Sepviz.

19 Iunie: Almaşul-mare (com. C lu j) , B la j , Cason, Harosherec, Lugoj, Maros- Vécs, Radnótii.

21 Iunie: Arad, Bercaş, Corond, T ăş-nad.

Redactor resp .: N ico lae B r a tu . Editura şi tiparul „ T ip o g ra f ia P o p o ru lu i»

Loc deschis.A tra g e m a te n ţia cetitorilor noştri

din comunele Răşinari, Cisnădie, Sadu, Vc- ştem ctc. asupra inseratului dlui T r a ia n M a ria n , care a preluat ospătăria fostă mai nainte a lui Klein.

In diferite rânduri s ’a scos la iveală din partea persoanelor cu autoritate, că prin îngrijirea gurci se micşorează pericolul dc infccţiime. Dinţii bine conservaţi m ij- locesc o mai mare folosinţă a mâncării, prin cecnce organismul se întăreşte contra boalelor, putând suporta uşor şi oricc ob o ­seli trupeşti. Ca mijloc probat pentru o raţională îngrijire a gurei şi a dinţilor s ’a constatat Kalodont, care, în urma gustului plăcut şi a influenţei curăţitoare, e nu nu­mai bine primit de toţi, ci şi foarte fo­lositor.

Publicaţiune.Com una Porceşti vinde prin lici-

taţiunc publirâ , ce pc va ţinea in Porceşti Ia 2 2 Iunie n. a. c., la 10 oare a. m„ 4 0 0 stânjini metrici do lem n e de i a g dc ca ­litatea primă.

Preţul ptrifrării e 2 4 cor. de stân- jin aşezata lângă drumul ferat, de unde pc pot încărca in vagoane şi cî p<xl ia.

Vadiu 10«/,. C>ndiţiunile eo pot vedea in cancelaria comunală din P orce ;t i . 1070

Torc« şti, la 6 Iunie 1 9 1 3 .

Prim ăria comunală.

Nr. 210— 1913 1058

Nr. 4 2 S — 1913 1057

Publicaţiune.Comuna Oltszakadât in 25 Iunie

St. n. 1913, la 10 ore înainte de ameazi, vinde in T.citaţiune publică 400 □ stânjini lemne de fag aflătoare în pădurea comunală nu­mită .Coasta mănăstirii“.

Preţul strigării e de stânjin 20 coroane, la olaltă 8000 coroane, vadiu e de 1 0 %

Condiţiunile mai de aproape se pot privi în cancelaria comunală.

Prim ăria comunală.

Publicaţiune.Com una Oltszakadât în 2 5 Iunie

St. n. 1913, la 11 oro lnainto de amenzi vinde po calea licitaţiunei publice cam 976 fire dc s te ja r netftiaţi in gro?imo dn 2 5 — 4 0 cm. ;i cari conţin circa 4 5 1 m. lemno do lucru şi 1 1 5 □ m. lemne do foc, din pădurea com unală „ T u ' a “.

P re ţu l strigărei o dc 5 7 6 5 coroane şi vadiu de 1 0 %•

O ferte interioare se înapoiază.Condiţiunilo mai de aproape sc pot

privi în cancelaria comunală.

Prim ăria comunala.

S ’a perdutacum 4 săptămâni un bivol de 4 ani, având in amândouă urechile la par­tea din jos semnul ca o obeadă. Cine ştie ceva binevoiască a înştiinţa pe pă­gubaşul George Stoia în Porumba- cul de jos (Alsoporumbâk). 1059

De vânzaresunt mai multe maji metrice de slă­nină afumată şi papricată, marfă de iarnă, la Adolf Speck in Sibiiu, Saggasse Nr. 28. 1056

Căsătorie.Un tinăr ţnrnn cconom, român, In

ctato do 26 ani, vorbeşto şi limba maghiara, popedo o oeonomio In va­loare do 18,000 coronnoşl 2000 cor, în bani gaia, apoi o monră do apă cu două petri, în valoare do cel puţin 8 mii coroane, caută cunoştinţa unei feto tinără, d n familio bună şi cu ceva zestro spro n se cifăton. — Doritoarele binevoiască a trimitoscri- porilo In caro să aretc etatea, zestrea şi oarecati alto amănunte, dimpreună cu o fotografie, la administraţia „Foii Poporului“, do undo să vor trinvte respectivului tinăr. 1050

Pentru comercianţi.In centrul comunei Tălmăcel u. p.

Tălmaciu, (Nagytalmâcs, Szeben m.) se află de închiriat un local pentru bolta. In localul prăvăliei sunt toate stela jurii e de lipsă, nouă, apoi e casă corespunzătoare do locuit, coteţe de porci şi pentru galiţe, fântână în curte etc. Comuna are 1700 suflete, depărtare dela gară (Tălmaciu) de 3 chilometri. Qine doreşte binevoiască a veni la faţa Jocului sau a scrie proprietarului Tom a Târşia, acolo.

1053

Pentru căsătorie.O văduvă tinără, MărgineanK, cu

doi copii, avero n el de 50 0 0 00- roano In bani gata, caută cunoştinţă— spre a (o căsători — cu o per­soană potrivită, fio ţăran mai frun­taş, meseriaş aau comerciant. Scnso- rilo sunt a eo adresa la administrat ţia „Foii Poporului“, do unde so vor rimito reppeciivci. 104

So caută pentru 1 Iulie St. n. la o familie de român,

o doicăsănătoasă, care pe lângă îngrijirea co­pilului să se priceapă şi la bucătărie. P lată bună. A se adresă la C. Botezat, Sibiiu (Nagyszeben) Jose fg asse Nr. 3/B. 10 <5

Caseledin Sibiiu, strada Turnului (Saggasse) Nr. 50 şi strada Wagner OVagner gasse) Nr. 1 dimpreună cu grădina, precum şi Hotelul Mihaiu din strada Turnului Nr. 11 sunt de vânzare din mână liberă. Amănunt« la Ioan Mihaiu. proprietarul caselor, Sibiiu strada Wagner Nr. 1. 1042 1 -

Nr. 24FOIA POPORULUI Pag. 7

Lingău.Lingău, e un câne din sat,Al unui ont zgârcit, b o g a t ,Care, sa nu-i dea de mâncareII lasă liber ziua mare,Să-şi cate el, dacă e câne,Bucata de os sau de pâne.

Lingău, deci n ’a crescut în lant Ca alţi câni, ci mai mult prin şanţ, Prin curţi străine, bălării,Stând stra je la măcelării,Cu gândul numai la mâncat,C ăd , bietul, alta n’a învăţat.

P e cât e de slab şi flocos,Pe-atât e de nesăţios,Căci nu e curte ’n satul tot Lingău s ă nu de-a cu-al său bot In zi odată, la lătură Sau Ia vre-un ou, două în şură.

S ă tai« porc, lingău porneşte,Şi făr ’ să 'ntrebe nimereşte.El ştie unde nu-i lăcat Şi-ajunge ieftin la mâncat.Dar altcum nu e cânc rău,Acest cânc, chem at: lingău,Nu muşcă, nu se hârăieşte,Cu ori cine să ’mpretineşte.

De-aceia toţi îl milucsc,Copiii nu îl năcăjcsc.Iar el din coadă dă şi sare Voios pe ci, — şi ci mâncare I-aduc cu toţii şi-l hrănesc,Ş ’apoi cu cl se hârjonesc.

Aşa-şi tâştigă acest câne,Bucata de carne sau pâne Şi nu i ruşine, nu, de loc,Căci bietul cl e dobitoc.

Dar trist şi riişinos şi rău,Când omul se face : lingău!

Petru O. Orlăţanu.

Din haiducie.i.

Bate vântul, bate greu,Şi cum şucră mereu Stânge frunza nucului,Cântecul haiducului.Şi pornesc pc rând, pe rând,T o t doinind şi suspinând Cetele haiducilor,Spaimele răscrucilor,Şi se trag cu ncnoroc Pela vetre, pela foc,Amintindu-şi binele,Blăstămându-şi z i le le . . .

II.De-ar veni odată iară Zimbitoarea primăvară,Cu sprâncene aurite,Cu cosiţe despletite,Colţul ierbii să răsară,Să ’nfrunzească teii iară,Să-mi adun din nou ortacii,Cari se luptă şi cu dracii,S ă mă trag din nou la codru, Unde-i traiul mai la modru,Ş i să urc cu puşca *n spate Potecuţe neumblate,T o t doinind, cu veselie,Soţilor de h u id u c ie . . .

Chinciş. .4. Nan.

Sibiiu, 19 Iunie n.

C o n g resu l R eu n iu nii fe m e ilo r ro ­m â n e s ’a ţinut tn serbătorile Rusaliilor la Braşov. Peste 30 de reuniuni au aderat la ideile cuprinse în programul congresului, iar multe dintre reuniuni şi-au trimis re­prezentante la congres. Asupra punctelor cuprinse în program am scris mai pe larg în numărul trecut. Fiind acum serbătorile, o parte a ziarului nostru s'a pregătit mai înainte ca de obiceiu, de aceea un raport asupra congresului vom aduce numai în nu­mărul viitor. Observăm însă, că reprezen­tantele dela Braşov au proclamat înfiinţa­rea uniunii tuturor reuniunilor fem eilor ro- ntâne. '(In Ungaria sunt cu totul peste 60 de reuniuni de femei). Din multe părţi s 'au trimis telegrame la adresa vrednicelor femei române întrunite la Braşov.

D l D r . V . M eruţiu , fiu de grăniţer din ţinutul Năsăudului, acum profesor şi geolog (care se ocupă cu studiul lăuntrului pământului) în Bucureşti, a fost premiat de Academia Română cu 40 0 0 de lei pentru lu­crarea „Studiul massivelor de sare din Ro­

mânia“ .Dl 'Meruţiu a fost mai întâiu profesor

la liceul din Năsăud, dar Csokdn şi Gecze, aceste skigi ale celorcc vreau să nimicească aşezămintele grăniţereşti, atâta l-au ama­nt, încât a trebuit să plecc de-acolo.

D o a m n a şi d o m n u l Z ah aric B â r s a n au dat în Sibiiu două reprezentaţii tea­trale, cari au avut loc în sala festivă a „Asociaţiei“ , în prima şi a doua zi de Ru­salii. Deşi vestea s ’a dat târziu, totuşi a huit parte public destul de număros, care a rămas pe deplin încântat de excelentele prestaţiimi ale renumiţilor noştri artişti.

D l Is id o r Ieşan , funcţionar superior la administraţia financiara din- Bihaci in Bosnia a fost înaintat la rangul de căpitanîn rezervă.

Dl Icşan e cunoscut din multele salescrieri cu privire la istoria şi starea popo­rului român. Tot d-sa a fost cel dintaiu, care s’a ocupat de rămăşiţele poporului ro­mân din Bosnia.

O s e rb a re naţion ală în L ip sea . Ziua de 10 Maiu, scrbătoarc naţională românea­scă, au serbat-o studenţii români dela uni­versitatea din Lipsea (Germania) cu cân­tări vorbiri şi jocuri româneşti. La aceasta serbare a luat parte şi dl Dr. O. Weigand, profesor universitar' şi consilier de curte, binecunoscut pretutindeni printre^ Romani. Dânsul a ţinut o vorbire frumoasa, in care a veştejit cu vorbe aspre prigonirile bar­bare ale guvernelor din Pesta împotriva Ro­mânilor din Ardeal şi Ungaria şi aară tă tş i . primejdia ruteană pentru fraţii din Bucovina.

T e a tr u în Sibiiu . Reprezentaţia „Reuniunii sodalilor români din Sibiiu", — despre care am amintit şi în numărul tre­cut — se va da Duminecă, la 9 -22 Iunie 1913, în teatrul orăşenesc din Ioc. Venitul curat e destinat în favorul darurilor de Crăciun pentru săracii noştri. Se joaca . O vid iu Şicană farsă in 3 tablouri, locali­zata de I. A. Basarabescu şi O şezatoare la ţară, piesă poporală cu cântări jocuri si doine din fluer, într’un act de I. C. Lun- can şi O. D. Mugur. începutul la 8 oare precis. Preţul locurilor: Loge parterre, 3

persoane cor. 4.50. LogB parterre* 4 pers. cor. 6. Loge parterre, 6 per& cor. 7.50, Loge rangul I, 4 pere. cor. 8. Loge hrngutI, 3 pers. cor. 6. Loge pentra onoraţiori cor. 12. Loge rangul II, 3 pers. cor. 4. Loge rangul II, 4 pers. cor. 5. Loge rangulII, 5 pers. cor. 6.20. Un loc în balcon rând.I, cor. 2. Un loc în balcon r. II şi III, cor. 1.50. Loc în balcon r. IV. şi V, cor. 1. Cercle, 4 r. dela început cor. 2. Stal, dela rândul al 5-lea cor. 1.50. Parterre nu- merizat cor. 1. Loc de stat, în parterre 80 bani. Loc de stat, în parterre militari şi studenţi 60 bani. Galerie numerizat, r. I 80 bani. G alerie numerizat, r. II până la cel din urmă 60 bani. Galerie, loc de stat 40 bani. B ilete de intrare se pot procura dela Librăria arhidiecezană, începând de Marţi, 4/17 Iunie, iar în ziua reprezenta­ţiei dela 6— 8 oare seara la cassa teatrului orăşenesc. Intre acte cântă muzica orăşe*> nească diferite arii naţionale.

C ununii. D-şoara Aiuiţa Popa şi d j Ioan Scumpă, cand. de preot din Boian, îşi serbează cununia lor Duminecă în 9/22 Iu­nie 1913, în biserica gr.-or. din Boian.

— D-şoara Anuţa Ban şi dl Dumitrii. Ghişc şi-a serbat cununia lor Dumineci (ziua I a Rusaliilor) în 2/15 Iunie 1913, in biserica gr.-or. dela Vadu din Poiana-Si- biului.

H o le ra î n t r e tru p e le bulgare . Intre soldaţii bulgari din Macedonia s’a ivit ho­lera. Până acum s ’au constatat peste o sută de cazuri.

S in u c id e re a unui co lo n e l rus. InVarşovia (Polonia rusească) s’a sinucis co­lonelul rus de stat major Cusmin. Din hâr­tiile rămase după cl s ’a constatat, că a fost de trei ani spionul unui stat străin (Austria sau Germania), căruia i-a vândut toate planurile de mobilizare nle Rusiei.

La şe d in ţa l i te r a r ă a 6-a a Reuniu­nii meseriaşilor sibieni, ce va avea loc Joi, in 20 Iunie n. 1913, la orele 8 sara, între alţii, va ţinea confcrenţă dl Dr. Silviu Dra- \utmir, profesor seminarial.

C in e a fo s t v ânzătorul Rcdl. Dupa, cum scrie unul, care l-a cunoscut pe Rcdl, acesta a fost fiul unui funcţionar de g a r î din Lcmberg. Redl se lăuda totdeauna, ca c Polon, de fapt însă eră dintr'un neam de Jidani botezaţi.

Cu două m ăsu ri. Şcoalelc noastre se închid cu sutele de andarţii culturii naţio­nale, multe pentrucă ar lipsi câţiva centi­metri la înălţimea sălei de învăţământ. A- ccleaşi şcoalc insă le închiriază aceeaşi an- darţi (tâlhari macedoneni) apoi pentru şcoala comunală sau de stat, după cum am arătat în mai multe rânduri. Barbaria mer­ge şi mai departe: sunt şcoale de stat, ale căror clădiri nu pot servi nici drept grajd pentru vite, căci le-ar fi primejduită viaţa. Acum de curând s ’a prăbuşit şcoala de stat din Cermeiu. Noroc, că copiii plecaseră cu câteva minute mai înainte dela şcoală.

C o ro a n e fa lş e se a f lă în circulaţie în Sibiiu şi jur. Monetele falşe sunt ceva mai strălucitoare decât cele bune, lipsin- du-le totodată şi scrisoarea de pe

dungă.

Abonafi „Foaia Poporului» de acum până k Anul-nou cu 2 cor. 50 bani. — La cerere se trimit ori cui numeri de probă gratis. _ ; ~

? Rag. 1 fo a ia r d p o r u l u i Nr. 24 1

înştiinţare. Din 'monumentala operă „Dacia preistorică“ (un volum în 8iyjrnare, cu 1152 pagini şi număroase ilustraţiuni) de regretatul Nicolae Densuşianu, cu o pre­fa ţă de 114 pagini, scrisă de dl Dr. C. I. Istrati, se a f lă spre vânzare un număr de exem plare tn depozitul „Asociaţiunii pen­tru literatura română şi cultura poporului ro m ân ^ n ^ reţu l unui exemplar trimis fran­co, este de 30 (treizeci) coroane. Ceice doresc să-şi procure această lucrare monu­mentală, al cărei venit, după apropierea cheltuielilor de tipar, va cădea în beneficiul „Asociaţiunii“ , să binevoiască a se adresa Oficiului de cassă al „Asociaţiunii“ (S i­biiu, Str. Şaguna, Nr. 6). Sibiiu, 7 Iunie n. .1913. '— Biroul , ’Asociaţiunii“.

.Vlaicu al n o stru în p r im e jd ie . Vi­neri, săptămâna trecută, inginerul Vlaicu a făcut spre sară un zbor frumos deasupra oraşului Bucureşti, străbătând văzduhul de mai multe ori. Mulţimea, care se plimba pe stradele Bucureştilor, îi admira zborul. Când era la o înălţime de vre-o cinci sute de metri, oamenii văzură dintr’odată, că aieroplanul sc lasă cu o repeziciune mare spre pământ. Toţi rămaseră îngroziţi, cre­zând că vulturul nostru s'a prăpădit. Cu miile alergară, pe jos, în birji şi în automo­bile, spre locul, unde li s'a părut, că a că­zut Vlaicu. Ajunşi acolo, îl găsiră cerce- iându-şi aieroplanul, carc suferise o mică stricăciune*. Cc sc întâmplase. Pe câml se află Ia înălţimea aceea mare, Vlaicu văzii, că ţevea, prin care veniâ benzina la motor, eră plesnită şi benzina curgea jos, aşa că motorul (maşina) nu mai lucră. Vlaicu nu şi-a perdut insă sângele rece, ci ţinându-se numai de aripile paserii lui măiestre s'a lăsat jos pe câmpul de lângă Bulevardul Elisavcta, 1111 departe dc Cotroccni. Publi­cul strâns împrejurul lui a izbupnit in stri- gvife de „Să tr.icşti Vlaiculc! Să trăcşti pentru mândria neamului!“

Noi incă zicem: Să 11c trăcască vul­turul Ardealului!

Curn c ju d e ca tă U n g aria în s t r ă in ă ­ta te . Oraşul Pesta vrea să facă un împru­mut dc 90 milioane pentru trebuinţele sale. Bani mulţi se găsesc numai în Franţa, aşa că primarul a trimis Ia Paris câţiva agenţi financiari. Un bancher mare i-a pus unui agent o gazetă franţuzească înainte, unde sc scria despre scandalurile şi bătăile din dictă şi din Ungaria întreagă. Apoi zise: „Ungaria nu c s t a t ; ei nu i se poate îm­prumută nici un ban. Mai bine împrumutăm tn Mangiuria.“

Adevărat, că de peste 10 de ani avem o guvernare dc andarţi şi alte soiuri de tâlhari.

G azete ungureşti co n fişca te . Din ordinul procurorului s ’au confişcat în P e­sta mai multe gazete jidano-maghiarc, pen- trucă au batjocorit pe împăratul. E le au scris, că împăratul eun moş, care nu mai ştie ce facc, de aceea I-a numit pe T isa prim-ministru.

Un nou leac c o n tra o f t ic e i . Până cum în fiecare an se descoperiau câteva leacuri contra ofticei, durere însă, că nici unul nu se dovedii sigur. Profesorul italian Bruschitini dela universitatea din Genova (Genua) vesteşte acum, că şi el a aflat un leac contra ofticei, pe care l-a încercat la câteva sute de bolnavi cu succes strălucit. Bine-ar fi să fie leacul aşa de sigur. De se va dovedi bun şi prin încercări făcute de alţ i medici, vom înştiinţa şi noi.

Pedeapsă m eritată. Ni se scrie din :Dlug: P e învăţătorul I. Cotuţiu l-a ajuns răsplata fărădelegilor Iui săvârşite faţă de părintele nostru Teodor Cotuţiu, protopop, şi faţă de parohieni, căci Ven. Consistor l-a dat afară din slujba şcoalei din Diug pentru totdeauna, iar pentru alte şcoale pe un an. ' Alexandru Giurgiuca, cantor.

Un U ngur condamnat Ia m o a r te în A m erica . Ungurul Covaci Imre a omorît pe un lucrător holandez. Curtea cu juraţi l-a condamnat la moarte. Tovarăşul lui, Raţ Laioş, va fi judecat în curând de ace- eaş curte cu juraţi.

O com u nă vrednică. In Ciucmândru (comitatul Târnavei-mici) abia sunt vre-o 300 de suflete de Români uniţi, căci mulţi­mea locuitorilor sunt Saşi, Cari nu şi păm ân­tul. Dar iată, ce a putut face aceasta mână de oameni condusă de doi preoţi vrednici, cel de-acum şi cel de mai înainte: afară de copiii cei mici şi opt bătrâni, toţi ştiu c a r te ;20 de familii sunt abonate la g a z e te ; 30 de bărbaţi şi dc femei au cărţi de rugă­ciuni; bărbaţii au două reuniuni numite vccimităţi ; femeile au reuniune pentru în- frumseţarea b isericci; feciorii au reuniune ; este reuniune pentru ferirea dc boţituri, reu­niune mariană, reuniune pentru creşterea vi­telor şi bancă poporală Raiffcisen.

Ce zic cei din comunele româneşti mai m ari? Cu ce se pot lăudă?

P e tr e c e r e în AţăI. Ni se scr ie : T i ­nerimea din această comună a aranjat Ia 2$ Aprilie n. c. o producţiuuo teatrală ur­mată de joc, sub conducerea dlui învăţător Mi/iail Tillnr. S ’au jucat spre mulţumirea tuturor următoarele piese: „In sat la Tân- guieşti“ , comedie într’un act de V. Oniţiu, jucată dc feciori şi fele, căreia i-a urmat „Nunta Ţiganului“ , comedie într'un act dc I:. Suciu. Producţiunea s ’a încheiat prin vorbirea de-mulţumire a dlui M. Tătar. In pauză s ’au jucat jocurile naţionale: Hanul Mărăcine, Resteul, Brânduşa şi Romana, cari foarte au plăcut publicului. Părintele Vasile Stoian ţine o vorbire însufleţită po­porului, îndemnandu-1 să sprijincască ast­fel de producţiuni şi încântat dc progresul dovedit din partea tinerilor le-a cinstit trei vedre de vin. După producţiunc a urmat j ° c - Participant.

Caz dc m oarte . Despre moartea unui fruntaş Răşinărean primim următoarea în­ştiinţare: Subscrişii cu inima înfrântă dc durere aducem Ia cunoştinţa tuturor rude­niilor şi cunoscuţilor, că mult iubitul no­stru soţ, tată, moş şi frate Nicolac Giurcoiti proprietar, după scurte dar grele suferinţe, in al 53-lea an al etăţii, împărtăşit cu Sfintele Taine, şi-a dat nobilul suflet în mânile Creatorului, Mercuri în 5/18 Iunie 1913, la 6 oare seara. Rămăşiţele scumpu­lui defunct se aşază spre vecinica odihnă Vineri în 7/20 Iunie a. c., Ia 3 oare după ameazi, în cimiterul gr.-or. din Răşinari. Răşinari, la 6/19 Iunie 1913. Fie-i ţărîna uşoară şi memoria binecuvântată! Salomia Giurcoiu născ. Nedelcu ca soţie, Bucur, Ioan, Nicolae, Stana, Soră, Ana, Paraschiva’ Dobra, Coman, Petru, Comşe, Marioara şi Salomie, ca fii şi fiice, Comşe Tăpălagă, Dumitru Vidrighin, Bucur Lungu şi Nico­lae Jianu ca gineri, Stana Giurcoiu născ. Vidrighin ca noră, Dobra, Stana şi Ana ca surori, Coman Baca, preot, Bucur Sas, în­văţător, Teodor Bârs ca cumnaţi, precum şi numeroşi nepoţi şi nepoate.

E xam en în Lupoaia (Sălagiu ). N ise scrie . La 19 Maiu s’a ţinut examenuţ dela şcoala noastră, fiind de faţă dl comisair Dem. Mur 11 şan, familia dlui Dragotnir pre­cum şi 3 învăţători şi o învăţătoare şi m ult popor. Examenul s’a început cu Religia,, care a lăsat mult de dorit. De când preo­tul nostru Gavril Tronca face pe catehetul în şcoala noastră, n ’a mai chemat copiii cei mari sub patrafir pentru spovădanie şi cu­minecătură, cum ar trebui să crească odras­lele credincioşilor săi. Au uitat copiii şi rugăciunile, care le ştiau în anii trecuţi. Din catehism puţin, apoi din Istoria biblică au învăţat copiii până la Noe în Testam en­tul vech iu ; iar din cel nou nimica. Noro­cul că ce le la lte ştiinţe le-a sămânat învăţă­torul nostru cu rarai pricepere, aşa c ă a cules, pe lângă curatele răspunsuri a şco­larilor, laudă şi recunoştinţă; iar dl comi­sar ia clasificat examenul de foarte bun şi a mulţumit învăţătorului pentru învăţătu­rile sădite în sufletul copiilor. De aseme­nea dl Teofil Dragomir prin o vorbire ară­tând greutăţile vremii şi lipsurile mate­riale a le şcoalei noastre, a ’m bărbătat po­porul din comuna aceasta mică întru suţine- rca şcoalei şi aduce dlui înv. Ioan Micu (de pe ţara Oltului) mulţumită pentru munca depusă, iar pentru frumoasele răs­punsuri ale elevilor împarte mai multe cărţi ca premii celor mai mari, şi doamna Drago­mir cinsteşte tuturor pachete dc bomboane.

Ioan Lungi: Mironcanul.

S e în m u lţe s c so ld a ţ i i în S ib i iu .După înştiinţarea comandantului de corp, în Sibiiu va veni în garnizoană o companic de soldaţi telcgrafişti (cari aşează telegra­fele şi telefoanele de câmp) ; tot la Sibiiu vor fi aşezate in cadrele de întregire a le regimentului 12 dc artilerie (tunari) de munte. Pe locul, unde e cazarma de vână­tori, sc va mai clătii o cazarmă pentru tru­pele cele nouă.

Din g ro zăv iile c rc d in tc i d e şe r te . In- tr'o pădure din ţinutul Novgorodului (în inima Rusiei) au fost găsiţi după multă căutare doi copii, unul de patru, celalalt dc şase ani, omoriţi iu mod îngrozitor. Trupu- şorul Ie eră sfârticat, inima, ficatul şi ma­ţele lipsiau. S ’a constatat, că ei au fost ucişi do nişte hoţi, ca să le ia sălii. P o ­porul rusesc crede, că hoţul, care aprinde o lumânare fam tă din său dc copil, nu poate fi prins. Câtă întunecime de minte domneşte încă Ia poporul r u s !

O bice iu r i cur ioase . In India, o ţ a r i uriaşe din Azia stăpânit;! de Englezi, es te un popor, Ia carc căsătoria sc face între copii mici, fără ca aceştia să trăcască îm­preună până ajung la etatea potrivită. O gazetă cnglczască scrie, că nu de mult au fost în oraşul Surat, într’o singură zi, patru sute dc căsătorii de felul acesta. Nici una dintre mirese nu eră mai mare de 12 ani, cele mai multe erau între unu şi nouă ani, iar mirii între trei şi nouă ani. U rm ările acestor căsătorii sunt foarte triste pentru multe dintre bietele fete, căci de Ie moare mirele, ele nu se mai pot mărită. Guvernul englez îşi dă toată silinţa să oprească a s t ­fel de obiceiuri barbare, dar până acum n ’a. izbutit cu toate.

T o t în India eră lege, că murind b ăr­batul văduva să fie arsă împreună cu ca­davrul Iui. Obiceiul acesta l-au şters En­glezii şi rar dacă se mai ţin de el decât prin locuri ascunse, până unde n’a ajuns puterea.» Englezilor.

Ştiri politice din străinătateC o n fe r e n ţa dela L o n d ra n’a înaintat

cu nimic în privinţa statoririi graniţei de meazăzi a Albaniei. De aceea Italia şi Au­stria au intervenit de nou, ca să se gră­bească cu liotărîrea.

Mai multă nelinişte a produs primej­dia unui răzb o iu intre B u lg a r ia de o parte, S e r b ia şi G r e c ia de altă parte. Trupele acestor trei ţări sunt ioate Ia graniţe şi aproape zilnic se întâmplă ciocniri sânge­roase. Cauza e cunoscută : Bulgaria vrea să ia Macedonia întreagă, Serbia şi Grecia nu vreau. Bulgaria e sprijinită şi de Austro- Ungaria, cari ar vrea bucuros să vadă Ser­bia cât mai slăbită şi Bulgaria cât mai tare, pentnica să sc fo loscască de aceasta şi îm­potriva României.

G uvernul ro m â n a declarat însă, că de va izbugnî războiu între Bulgaria şi Serbia, armata română va f i mimai decât mobilizată şi va porni în contra Bulgariei şi în ajutorul Serbiei. Serbia nu e ertat să fie slăbită, căci trebuie să fie tovarăşa na­ţiunii române în lupta contra celorce asu­presc şi pe Români şi pe Sârbi.

Pe lângă aceasta ameninţare a Româ­n ie i a mai venit şi un alt fapt, care e che­mai să împedece izbugnirea unui nou răz- boiu în Balcani. Ţ a ru l R usie i a dat o te­legramă cătră regii Bulgariei, Serbiei, G re­ciei şi Muntcnegrului, în care le spune, că ar fi o adevărată crimă să se mai verse sânge creştin. Totodată le spune, că cl vrea să primească rolul de judecător în ne­înţelegerile lor.

Bulgaria şi Serbia au primit intervenţia Ţarului, şi cu toate că au pus linele condi- ţiuni, e nădejde, că sc vor împăca, cel puţin deocamdată. Ce-a fi peste 2 — 3 ani, vom vedea.

Conferenţa de împăcare sc va ţinea la Sofia.

Atât din Sofia, cât şi din Belgrad vin ştiri, că sc pregăteşte o revoluţie, dacă guvernele acestor două ţări vor lăsă ceva din pretenţiile (cererile) lor.

T u rc ia pare că n’a avut destul cu celc ■suferite. Săptămâna trecută nişte revolu­ţionari au omorît pe marele vizir Malimut- Şevchct-Paşa. Au fost arestate în Constan- tinopolc peste 150 de persoane. Omorul a fost pus la calc de partidul potrivnic Ju- nilor-Ttirci. Şi acolo c temere de o nouă revoluţie.

Nr. 24 ___________________________

tneşti la masa Dumitale, primesc această cinste cu fericire, răspunse Miliu şi luând dintT’uu colţ un al doilea scăuieş, î l apropie de masa unde amândoi luară loc.

Prânzul era alcătuit din brânză de bur­duf, brânză de coşciug, muşchiu de porc afumat şi bujeniţă de cerb, iar în mijlocul mesei era un ulcior cu vin vechiu de Nico- reşti. Ileana mâncă din toate cu pofta ti­nereţii, ascuţită încă prin faptul că de mai bine de două-zeci şi patru de ciasuri nu pu­sese nimica în gură şi, mai ales, prin feri­cirea de a se găsî singură, faţă în faţă cu Mihu.

Stând alăturea cu Ileana la masă, Mihu îi făcea o mulţime de mici slujbe la care -nu fusese deprinsă de boierii ce veneau în casa părintelui său, crescuţi departe de obiceiurile cavalereşti ale Apusului şi pen­tru care femeia nu era decât o unealtă de plăcere sau o slugă. Aceste mici îngrijiri ale lui Mihu, până atunce necunoscute Ile-

aiei, aveau pentru ea, pe lângă farmecul

FOAIA POPORULUI

F r a n ţa . In camera franceză, un de­putat a arătat, că diijmanii legii, prin care e vorba să se prelungească serviciul mili­tar la trei ani, pregătesc o revoltă în armată.

S o c ie ta te a o r to d o x ă naţională a fe- m eilo ro m â n e din B u cu reş ti a ţinut la26 Maiu a treia adunare generală anuală dela înfiinţarea ei. Scopul acestei societăţi e creşterea .naţională a fetelor române şi lupta contra şcoaleîor străine de fete.

In şedinţă a luat cuvântul şi dl P. Gurboviceann, directorul şcoalci normale de învăţători (seminar) din Bucureşti, care arată apăsarea, in care trăcsc fraţii de peste hotară. A spus, între altele: Suferin­ţele Românilor au fost in trecut grozave ; credinţa lor ortodoxă i-a făcut să fie victi- mile unor spăimântătoare prigoniri din partea calvinilor şi a catolicilor. In această suferinţă a lor, fraţii noştri au avut dure­rea de a se vedea părăsiţi de nobilii de acelaş neam cu ei, nobili cari treceau la ca­tolicism sau la calvinism.

Durerile, pe cari neamul nostru aflător peste munţi le-a îndurat în decursul vre­murilor l-ar fi răpus, dacă acei cari erau puşi să vegheze Ia păstrarea conştiinţei lui n’ar fi fost animaţi de un adânc spirit de jertfă.

Cunoscând amarul, pe care-1 îndură fraţii noştri, cred că azi, când ne-ain întru­nit în adunare generală, nu e rău să le trimitem salutul nostru. Propun, prin ur­mare, să aprobaţi următoarea moţiune în care, protestând împotriva tendinţei Vati­canului de a maghiari/â elementul româ­nesc din Ungaria, trimite un frăţesc salut luptătorilor pentru credinţa strămoşească.

Dl Gârboviceanu ceteşte următoarea

M O Ţ IU N E :Noi, femeile române din Capitală şi

din ţara întreagă, întrunite în adunarea g e ­nerală ordinară a „Societăţii ortodoxe na­ţionale“ , astăzi 26 Maiu 1013 :

1. Constatăm cu cea mai marc revoltă a conştiinţei noastre de neam starea politi­că şi culturală de nesuferit, în care se zbate românimea de peste Carpaţi, din Transil­vania şi Ungaria, din pricina prigonirilor m aghiare;

2. Constatăm, că au străbătut până în inimile noastre protestările duioase ale fra-

noutăţii şi acel cu mult mai mare de a veni dela dânsul, măritul astfel în ochii ei dul­ceaţa lor. Iar el, stăpânit de fericirea de a se găsî lângă dânsa, de a o privi, de a o auzi, de a ghici micile ei dorinţi, ar fi voit s’o slujască în genunchi, şi uita foamea cu care se pusese la masă. Trebui ca ea, mi­rată de cumpătarea lui, să-l îndemne pen- truca, din când în când, să îmbuce câte ceva.

Dupăce isprăviră prânzul şi merseră : deşi spălară manile la şi pot, Ileana îl rugă ca înainte de plecare să-i arete toată pe­ştera şi Mihu îi împlini cererea cu bucurie, primblând-o prin toate unghiurile ei. întâio duse la uşa prin care intrase, o deschise şi-i arătă din nou săliţa care ducea la uşa de din afară.

— Aceste uşi, zise el, nu sunt decât bucăţi din stâncă, rupte dintr’ insa fără a fi cioplite şi păstrând pe muchiile lor toate colţurile pricinuite prin ruperea din stâncă. Pentru a nu se cunoaşte că este aice o uş, s ’au făcut, in păretele de dinafară a stâncii,

ţilor şi credincioşilor, ale mamelor şi fi- celor române, pe cari jandarmii unguri fără, milă îi aruncă în temniţe, numai pentru că-şi iubesc graiul şi legea cu tot focul su ­fletului lo r ;

3. Constatăm, că atentatul guvernului maghiar în contra bisericii române-unite, ai cărei credincioşi se închină în acelaş graiu românesc şi după acelaş rit răsăritean, va- tămă libertatea conştiinţei religioase şi a conştiinţei naţionale, cari sunt patrimo­niile cele mai sfinte şi mai scumpe ale unui popor şi ale omenirei întregi;

4. Pornind dela aceste principii, cari stau la temelia societăţii noastre, înfierăm purtarea Vaticanului, care a dat biserica u- nită a fraţilor noştri de peste Carpaţi ca mijloc de maghiarizare şi care pare că uită de câte libertăţi şi privilegii se bucură bi­serica şi instituţiile catolice în România.

5. Trimitem luptătorilor şi luptătoare­lor române din ţinuturile sătmărene şi b n horenc o salutare frăţească de admiraţie: împreună cu solia deplinei solidarităţi na­ţionale.

G. Facem un apel călduros la prelaţii ambelor biserici române din Transilvania şi Ungaria să-şi dea mâna frăţeşte ca în vremile lui Şaguna şi Şuluţiu pentru su­prema apărare a graiului şi a sufletului românesc contra primejdiei comune.

7. Ne asociem din toată inima la ape­lul „Ligei Culturale“ votat în congresul dela Piatra-Neamţ, cerând bărbaţilor cari stau în fruntea ţării, să exprime în auzul lumii întregi, adevărul fundamental pen­tru politica noastră externă, că destinele României sunt una cu destinele fraţilor ro­mâni de ori şi unde.

Pag. 5 :

Schimbarea codului penal.Legea, prin care sc hotărăsc pedepsele

pentru crime şi fărădelegi mai mici, se nu­meşte cod penal. Codul penal al Ungariei e vorba să se schimbe, căci s’a învechit in cei 35 deani, decând a fost votat. Intre alte schim­bări e vorba să sc schimbe şi paragraful, în care i se da judecătorului dreptul să pe­depsească mai puţin aspru pe celce a să­vârşit o crimă (omor, rănire ş. a.) în stare de beţie, căci celce se îmbată a făcut chiar prin aceea, că s ’a îmbătat, o crimă.

o mulţime de crăpături cu totul asemânate acelor pricinuite prin desprinderea acestei bucăţi de piatră. Precum vezi, la mărginile feţei despre peşteră, sunt 12 zăvoare, late de câte trei degete şi aceste zăvoare, când se închid, întră de şase degete în stânca care încunjură uşa astfel că izbind într’însa chiar, cu cea mai mare putere, ea nu se poate mişcă câtuşi de puţin.

(Va urma)

„ F o a ia Pop oru lu i“ cu n u m ăru l se află de vânzare în S ib iiu — în tot decur­sul săptămânei — la A d m in is tra ţ ia fo i i , strada Măcelarilor Nr. 12, precum şi în trafica şi prăvălia de ziare L'. v. NémetH în strada Turnului (Saggasse) Nr. 12, iac pentru partea de sus a oraşului în traficai şi prăvălia de ziare H. Frank» strada Ci?» nădiei Nr. 36. _ .s

f t« . 6 fo a ia p o p o r u l u i Nr. 24

Dor şi bine.Am ţesut şi eu un dor,Undeva la un izvor;Dar izvorul a secat Şi dorul s'a destrămat.

Am sperat şi eu un bine,Cum sperează ori şi c i n e ;Dar, vai, răul nu mă lasă Cu binele să fac casă.

Dor şi bine, — după cari Mulţi aleargă, mici şi mari,Nu ştiam, că voi în lume Existaţi numai cu n u m e !

Petru O. Orlăţanu.

Poezii poporale.Foaie'verde de pelin,Mă pusei sara să cin.De cinat nu am cinat,Venin negru am vărsat. Venin negru ca şi tinta C ă m’a fermecat iubita. Dumnezeu să te ferească De fermecarea fetească,Şi de fata sătenească.Că mi-a dat mare pedeapsă Să-i plătesc cărările Ce le-a făcut nopţile.Ala ruga-i noaptia de nor Să-i spună mândrei că mor. Noru-i inare şi e greu,

N’ascultă cuvântul meu.Stătu-i de soare 'ndărăpt Şi pusei mânile ’n pept.Făcui multe rugăciuni Ca să nu spună minciuni.Aşa zice mândrul s o a re :C ă mândra-i fermecătoare,De te uscă pe picioare.Şi-astă noapte am visat,C ă de viu m’a îngropat.Aşa-i iubirea şi dorul,Când e fermecat feciorul.

Foaie verde leoştean, Scrisă de-un F icătărian ; Foaie verde de bujor,De Tincu sărman fecior.

Atentatul asupra Sui Şef ch e i-P a şa .Zilele trecute a fost oinorît inarele-vizir (ministru preşedinte) al Turciei prin puşcatură cu rc\ol\erul. Atentatu *

tâmplat în ziua mare pe o stradă a Constamiiiopolului. Chipul nostru ne arata momentul, cand atentatorul a p işcat as - pra lui Şevchct-Paşn, care era în automobil. In partea de sus a chipului, Ia dreapta, se vede fotograf.a n.arclui-vmr omont.

(Vezi şi cele scrise Ia padina 5).

Nr. '24FOAIA POPORULUI Pag. 13

10 vagoane cucuruzrotund, dintele calului, e de vânzare cTiiar şi în cantităţi mai mici, pe lângă un preţ foarte ieftin, la G. Scheyhing, Sibiiu, Btrada Cisnădiei Nr. 20 . 1061

Nu uitastimate cetitor, — la comande sau tot felul de alte cum­părări făcute In urma unui inserat cetit in foaia noastră, — a aminti şi spune, că de­spre lucrurile comandate sau cumpărateai cetit In inseratuldin „Foaia Poporului“.

Prin aceasta contribui ţi D -Ta la răspândirea şi lăţirea foii noastre, iar pa altă parte rei fi servit de grabă, fărâ ca acea­sta să te coste ceva mal mult

r r

Cel mai iubit mijloc pentru fru­museţii la toate damele este

Cf« jfefitalui FÖLDES

A c e a s t a pc-madi pentru o braz o folosesc m ulte m il ioane de dimo din luroea t n t r c i £ i , din c i u i J c i eu se p r r g M ' l t e pe b a ia c e lo r taai no u i la ov i l iu n i l i íimdcá du pi p i r e r e * !a tuulţi renam iţ l cl ic» h i . Crctfla M a r c i t e t t e mijlocul ccl mai buo pentru

fn irum s«prea feţei. IţIn d e c u r s de câte va zile dispare zgrJbun* g ţe ie , p iM ru c 'r , pctal« de ficat ti tot folwJ

de Alte necur ţenii dr pe obraz. *■ C r e m * M a r g i t alul F ö l d e s în ! ru :n s c ;c a * î au r - u n t l i a » , d o scuteşte si dc Influenţa

tiuip:ilui u i l t, dc s ; ; i i c ?l dc v ‘ nt. P » n { . - v J dc i :ni* n ti or: i ţi înlslf1. í r i î

S e c n p A t * fn t m t ă lu m e a , t 'n b o r c i a c l c o » t 4 l f i j c o r o a n e S f lpunu! M .irg l:

70 l a o l . 1 ' t i J ra M argit C o r o a n e 1.20.T r in i i le : c . i pe post i prin prod u că to ru l :

COLOM AN d e FÖLDES kn p o t e c i i r în A rn d ,j

f S e r a p J i . i In S II ! l l t J 1.1: CnrI F r ls c l i f i r - ^ r"3cie ( lu l . ld I-.ibrltlus , farmacie Clust. 'ivpl M r K r c r ra.uicâ dc săpunuri l ’arlimv.'ilr M . - l l . - c r . I. C. M oln ár , t.irmacie. Cari M o ■ nchf- r, i l ru trn c . l ori M fll tc r , ilrnjictu . C a r i l - U c t i l . Ilioc r e . 1« A O N I I A : W l i - h r l m r 'rPti lleti . I.i S IO IŞO ARA : A. W.1 i nn n c r . t:i MKDIA5: József Oberi , f.ir-

înnv’i:. tn?|-y—v-7^rrtr'~T

£i@fic fersuezcro ito r de b ărb aţi

SIBIIU, slrada Cisnădiei Nr. 12recomandă p. L publicului

cele i i i n i none stofe de priraărară şi vară în m are

-------- asortiment. ---------

Noutăţile -sosite chiar acum, pentru haine de tyârbaţi stofe englezeşti, franţuzeşti şi indigene, din cari s» execută după măsură cele mai moderne vestminte precum: Sacko, Jaquete şi haine de salon, cu preţuri foarte moderate.

Deosebită atenţiune merită noutăţile de stofe pentru pardlsluri şi „Etaglam“, cari se află totdeauna in deposit b o g at

Asupra reverenzilor con­fecţionate In atelierul meu, îmi per­mit a atrage deosebita atenţiune a On. domni preoţi şi teologi ab­solvenţi. — In cazuri de nr- genţăcoafecţionezun rând complet de haine în timp de 24 ore. — Uniforme pentru voluntari, cura şi tot felul de articll de uniformă, dupi prescripţie cro­itor* cea mai nouă. •

TS

fle alnmlnlan^sSsy».pentru bucStlrie Artlcli pentru c a s l j l sport

l i f e r a c z i Ieftin

Societatea austriacă A L U M I N I U MW IE N , W o l l z e l l e 18

Ca ta lo g ilustr . gra t i i . —T r i m i ­tere dela 40 C. la sus franco.

Uleiul pentru urechin lui t ) r . O. S ch m id t , m edic leg ist (I m i l i t a r , vinde«-* repede ţ i perleet a i u r - z rn i . i c i n i c ă , durerea dc urechi , v 2 )â - l lu l j l a l t e bn.ile dc urechi ţ l In cazuri în v e c h i t e . O sticla e 4 co r . gi l i poate c l p A i i la : l ' a r m n c l a o r a ş u l u i ( S t a d t - A p o l t i e k e ) ln T i m i s o a r a (Tem esvâr)

vl»- .\-vus de blerlca seminarului.

Nc mai pom eniţi600 bucăţi împreună cu un

orologiu dc buzunarnum ai cu K. 5*50.

Un orologiu dc b u z u s a r din a rg lnt-G i. r u , Anker-Reraunto ir cu m inuta r ,Im preuni cu un lan ţ aurit, cu garanl« d t ţrcl a n i . un ac excclertt de c r a v a t i cu s l r o l -

111. br il iant , un Inel aurit cu p t a t r l imit. pen­tru domni |l dam«, 1 garnitura minunata d« buratil 4e m a n je te , de gulere >1 de j>iept, g * r . 3®/o aur double 6 bucăţi b a t i i t t , de In v e r i t a ­bile , recv lzite de seri» eleg. < t ntkel pentru biizuqar, I o ţ l in d J de to . i le ti ex c e le n ţ i Io «tu l, 72 buc. peniţe engleze dc ca n cc la r le , un a l k - m cu ce le mal frumoase chipuri din luine, ţi Inc» 400 djvcrse o b iec te , nelncu nli irate de l i p s i In c a i i . T o a te I j o b l u cu orologiu --u te» ca r e singur «re v a lo ire dupli c^» a mintal Cor. 5 IO. Expediţie per ram bursl prin t a j j de expo.-t

H. SPINOARN, Cracovia, Nr. 136.Nenumirate scr isori dt m u l ţ u n l i i |l co m an de noul primite- Pentru c t l c c nu convinc tr imit

banii numai d e c i t re to ur t a »

La Iroblititul din anul trecut dovedit «lin M S ,« !« » » * ! * * 0 - norn a jiutut fi deplin mulţumit, care posedeu u d ta tr« r i i H i t i i i

Locomobilc ale lui Adam—* ■ ■- r«*ş«ctire r 1

M aşini d c im blătit CM *******p a íu t e U cari s u t cal n a i ktui ta ix ic a t.

Motoare!• lui A iira pantru b sa iia , ulelu krut *i t u V1 l i t s i de c m n a i » u ţia j caatiU t» dia s t jfa susauaniU ţMţalni 2 » . Mulţi i«rfMgtna<u şi «ctao sii âoT&iasc acnista p k i s u itţtil« l«jr de multusilti. Şi G in á ii cersriie dupi aaeste motoara ?i «aşin i de tm kiilit s iu t t* t mai n ari. u u x ím l a t o r M V l M *T o o i-

ţrHUri ta ra ta U a rto la v o ra U Iâ .:

Ae M i t u r i ţ a n u a u t a U

IOAM SCH I1B, Birou tehnic = SIBIIU— NAOYSZEBEM ™S traái HUélMríUr Ik . I . rU-à-ris UaUl B aifarl.

Ml

Capiial soe?al Coroane 1,2 G0 .C0 0 .Telefon Nr. 188 Postsparcassa ung. 29.349

societate pe aefii în Sibiiu— flagyszebeneste prim a b an că de a s ig u r a re r o - R iârtesscă, înfiin|aiă de insiiiuiele financiare (băncile) ro m â n e din T ra n - = - silvania şi U n garia . — -Prezidentul direcţiunii: P A R T E N I U C O S M A

directorul executiv al „ A l l u n e l “ şi prezidentul „ S o l i d a r i t ă ţ i i “

Banca generală de asigurareface tot felul de asigurări, ca asigurări contra focului şi asigurări asupra vieţi: in toate combinaţiunile. Mai departe mijloceşte: asi- ptiruri contra s^ar^erilor, contra accidentelor şi contra grindinei. Toate ? ceste asigurări BANCA GENERALĂ DE ASIGURARE Ie face în condiţiile cele mai favorabile. Asigurările să pot face prin orice bancă românească, precum şi la agenţii şi bărbaţii de încredere ai societăţii. — Prospecte, tarife şi inforniaţiuni să dau

gratis şi imediat 423

Persoanele cunoscute ca acvizitori buni şi cu Icgă- tori — pot fi primite oricând in serviciul societăţii

BANCA. GENERALĂ DE ASIGURAREdă inforninţiuni gratuite in orice afaceri de asigurare fără deo­sebire că aceste afaceri sunt făcute la ea sau la altă societate de asigurare. Cei interesaţi să se adreseze cu Incrcdere la:

Banca generală de asigurareS ib iiu -N ag yszeben — Edificiul „ A L B IN A “

RB Iiska prav scutitor pentru animale

pingurul mijloc do vindeenre ş< scutire contra bonlri do purii tji do unqhii, boala do porci ţi do gidiţo. Permis ppro foloninţii <1 ii pnrU-a ministerului rrg. ung. do agriculturii. ior,H

Depozit principii U

MELLEH ts TflHSfl, BudapEst, IV.. ■. K A r o l y - k S r u t N r . tO =====

Preţul unei şatulc originale K 3

ftţlc

Pcronospora, Oiditim şi alte boalc, cc sc ivesc In vii şi la pomi, — ngălbcnind ţi uscănd fmnxii ctc. — au de unnare, c i fac grorav dc mari

pagube In grădinile dc pomi, ba de multe ori nimicesc Întreagă rccolta.

Un priceput proprietar de viişi cultivător de pomi

nu se lasă ademenit prin reclamele, ce se fac tu cela multe ziare, ci folo­seşte numai acel mijloc, care a fost probat şi aflat de cel mni bun. — Mijlocul contra Peronosporci, cu nttmalc .Cttcasa*, a fost folosit şi pro- >at In anii 1 9 0 8 , 1910, 1911 şi 1912, de c«!e mai renumite pcninrrii, coate cconomice de stat şi staţiuni spcciaia in Austro-Ungaria, (jerma- lia. Franţa, Şviţera etc., precum şi dc muUj propriotari dc vil şi grădini

ni. Mii dc atestate dc rccunoştiuţă. Da aceeacu pomi.siropifi cu „Cucasa“. mst

Simplu, ieftin pentru folosit, dcscompuner« clară, nici e astupare a ţerii, cea mai marc durabilitate, sc lipeşt« perfut, ofect «are , stropire potri­vită preste tot locul. Patentat tn U stat*. Dr. L. C. Marquart, chem. :abrik in Viena X. Beuel & Klein In Bordeaux. Pramiat la 21 expoziţii. Atdalii de aur şi de argint

Reprezentanţă şi depozit pentru Transilvania:

Cari F. Jiekeli, Sibiiu şi Alba-Iulia.□ Prospecte şi informaţii se dau gratis. □

O maşină pentru sodarnţin folosiţi, a ra s ja « ««mpl»*, e ţoniriu In V e ş te » .

v&iuar« arantagios la doamna

Un om cuminte (desthis_ . . _______ 1* cap)

se fo loseşte de toate avantaglile p« cari le -a adns chem ia modernă, pe seam a trebuinţelor casei.

Pravul n e u tr u c o p t a lui V r . O t i k t r a 1 2 b n .s i »e folosetţe In loc d e â b i î «icîro îdiuta.fiindci el face aluatu l de p llc ln te , torte şi to t le lu l‘‘ d e ’ i la a c de copt ?i p r ijitu r l niâi j i u a ^ s , M i m are, n » i

. i î 6 « i fiert ca la p te , di o p rep araţiu n eP r a r s i dt “ —K * * ‘ , i . , . d f i-ca * î « Ie ftin i pentru copil sau persoan e Ia e ta te .

i: c l a c a r e ^ 72 i a * i l e r r e ţ t e pentru a da gustul v a n -2i i a r s J de a l» i . sauce c r e = e la p re s ira re a tuturor p r i j l -

^ , r . Cf t e t î - S S o ^ t e V / t c » d t% a r .ilie . t ’ a p a c k e « * . « ce s t U l - r c c r i« F - = “ ' ’*a 2 - 3 «o :e v a= il:e tu n i . « p Ţ | ( C O

»•♦r deUiUte i s - ? '* {cîosîsîei sast pe U T » f c 1Badert — W i«nA-Js*

Secare r . * :h c î . S ede c

dc v i n r i r e îa p r lrU i ;«* iri ' . ii . R e c e r t e ?Ji r i s .

Pag. 14 POAI* POPORULUI Nr. 24

C â te v a cu v in te a s u p r a b o a le lo r s e c r e te .

E tr is t , — dar în re a l i ta te adevărat c i î * vrem e* ue ayj c bătSîoare la ochi mulţimea a c e l o r oameni, a cârorsA nga şi sucuri trupeşt i utnt a tru i ia ie ţ i car i fa urma uşurinţei din ti­nereţe 51 pdn deprindeţi rele ş i -a a sdruneînat s is temul ftcrvcs şi puterea spiritualii. E timpul suprem ca s c e i t e i stări îngrozitoare să se pună c a p ă t . T ra b u c să iie cinema care s i dea tine­rime! de s iu t ir i bine-voitoare, sincere fi am ă­nunţite iu tot ce priveşte viaţa sexuală , — trebiîe sâ ti * c ineva căr>ita oamenii sa-şi Tncre* dinţeze f i r i temu:’ , fără sfiala si cu încredere n â c i ? u r i ! e -or s ecrete . D a rn u e în d e a ju n s în s l a destăinui a c e s t? năcazuri ori şi cui, ci trebue sâ ;i? adresam unui as tfe l de med ic-spec ialist. co n jî le i ic ius , care ştie sa dea asupra vieţei sfaturi bur.e sexuale şi ştie a ajuta M morbu­ri lor ce de ja eventual există atunci apoi v t (nceta ex is te n ţa boalelor s ec re te .

D e o chem are r.tăt de măreaţa si pentru a ce s t scop e Institutul renumit tn loată ţara al D-rnlui l ' A L O C Z , medie de s p i ta l ,sp ec ia l is t , (Budapesta IV, ,M iu ' t 'm -k S n i : 13), unde pe U n g i a i s c rel la rea nui s tr ic tă , primeşte ori -c ine (atăt b i r b a ţ j i căt şl femeile) desluşiri as upra vieţei sexuale unde s' .ngele şi sucurile trupeşt i ale bolnavului se cu răţă , nervii 1- s e în tăresc , tot organismul i -se elaborează de materii le de boală, chinurile sufleteşt i l * e lin iştesc .

Fiind con turbarea ocupaţiunilor zilnice» dr. PA LO C Z v in d ec i deia de ani de zi le re * pede şi rad ica l cu metodul său propriu de vindecare ch ia r şi cazurile ce le mai n eglese . rane le s i fi li tice boalcle de t e r e , b e ş l c l , nervi ţ t şira spinăre i , începuturi e de ccnfusie a ininţei, u r n i r i l e onaniei şi ale sifilisului, e r e c - ţiunile de s p a im i , slăbirea puterel b l r b l t c ş t l ( impotenţa), T.it im.' turile, boaîe lc de sânge de piele şl toate boalele orcanelor sexuale l e - m eeţt i . Pentru femei o s j J Î de aşteptare s e ­p a ra ţ i şl ieşire sep ara ţ i . In ce ea ce prlveite cu ra , d e p lrU rc a nu este p ; e J c c i , c i c i dacă c ineva, din orice cauză n ’ar putea vcntln persoană, atu nci cu plAcere i i e va d i rispuns am înunţit foar te dUeret prin « c r i s o u f (în epistolă e de a ju n s a S f alătura rnr,::.ii rrarca de r i s p u n j ) . Limba r o m i n i ie vorbeşte perfect. După în cheierea curei ep istolele se a*d, cr* la dorinţă se r e ­trimit f i e d r u i j . Institutul se îngrijeşte şi ds tned?camente s^ectaic . v i r i le le se primesc î n ­cepând d d a 10 ore a . n fi p ă n i l i 3 oare p. b . iD u m fn er t p i n i îa 12 oare a. n . ) 790

T ratam ent şi cu Salvnrsarnul Ehrlich 606.

A d r r 'a : Dr. PAI.OCT!, r a t J l c de ip ltu l , p e c l i l i i î . l i u d ip c t t IV., Mtucum-kflrut Nr. 1 1

A ten ţiu n e I 1038

50,000 părcchi dc ghete 4 p irechi de ghete numai cor. 8 ‘—

Din cauzi că mai multe fabrici mari au Încetat piăjiie. am fost încre­dinţat a chcltir o marc cantitate de chete adănc suh preţul dc fabricare. Deci eu vănd fiecăruia 2 pSrechi ghete cu şinoare, pentru domni şi 2 plirechi pentru damc.dc piele bruni sau neagră, galoşatâ, cu taină bătută cu cuic, foarte clcg. fasonul cel mal nou. mărimea con­form numlruluf. Toate 4plrech/fe cosfl numai cor. S-~. Trimitere perrambur*ăA. QELB, Export dc ghete

Krakau Nr. 40Schimbul e admis sau b*nll retour.

Carol f. • ■* fiu

C F 1

Insignnl pentru = coase =

[ C F j j

Coase: Lungimea

Insigniul pentru nicovale fi ciocane

1 bucată C. 1-63 160 100 2•— "i— ■Pentru fiecare bucată garantez. Adecă schimb orice coasă provăzută cu semnul 1 1 V J.l

punde, chiar şi atuncia cftnd ea a fost bătută şi IntrebUintată. Economilor Ie pot recomanda încredere coasa aceasta. In decursul anilor s’a sporit foarte tare numărul coaselor rtndute.

La cumpărare de 10 bucăţi să dă o bucata pe deasupra I

care nu ar cores- cu cea mai mare

Fig. 1Nicovale gentrn coase

Forma Fig. I_________ 2Ţiitoore de coasa

Fig. 4 _ simple dupluCiocane pentru coase

Fig. 5 250 300. 6 300. 7 SCO grame1 bucată C. —-80 -•80 -•80 1 bucată C. -•16 - - 4 0 1 b.C. —'70 —‘80 —'85 -■85Nicovalele si, ciocanele pentru coase să vând fiecare bucată sub garanţă. Ficcare bucntA, care s ’nr dovedi

de prea tare sau prea moale să schimbi.

Ţiitonre pentru cuţi dc coase, em ailate 1 buc. C. — 42 Ţln- cuite 1 buc. C. —'40

Cuţi de coaee dela lOfileri fn sus tn asortiment b ogat Cuţi de Btrgamo albaatre-negre insignul I C l J | 1 buc. C. — S0. Conde de coase, pentru coase dn cere­ale 1 buc. C — 90. Greble de fer pentru coase de ce- roale de şirofat po coade simple de coase de lemn, l buc. C. 130.

tl 3 -

Aceste coase cu insignul I~C'l'Tl şi unelte de bătut coasa garantate să mal află la următoarele firme: Asftrbiciu: Johann Schtillcr. Agnita: llrtidcr Ciurine-Filiale, Johann K. Schullcr, Friedrich F.ssirmnnn. Albn-Iulia: C.îrol JicVeli. Alţina: Johann Ja^ch. Aiioldul-înnrc: And.iilatz.W. Roth, And. lider. Avrig: Gustav A. Keschner. Victor Grauf, loan Schitea. Uolcnciu: Martin Wilrtch. Drndu: Fritz Klsch. Cnţa: RfRlnc Huchholcr.er. Cftrja: Moritz Lcsmann. Cincul-maro: Daniel O. Andree. Clncnl-m ic: Johann Katiffinann. Cisnădie: Michael Mathias, C.onsumvcrein. Johann Mesch. Cristian: J. G. Conncrt. DobÄrcn: Thomas Bachniann, Simon Zeck. F ă g ă r a ş : Karl Köiiikr. Frfltin: Josef Schuster, fiurnrltiltil: In.nn Tristlu, Jacob Trlstiu. OArbova: loan Dragomir, 1 homai Mint. Johann Thiess. Hnşng: Daniel Unpar. Hususăit: Michael Simonis, Friedrich Grail. J ld v e iu : johnnn Oreadi, Samuel W.uhsmann. KAInic: Nicolae Apolz.in, I’aul Bnt/oni. K irchb erg : Friedrich fissigin.inn. Loamnfiş: Moriti Klein. M crcurea: Karl Kahdebo, Hermann I.oew. N ocrich: Alfred Uflmer, Georg Buchholtzer. Nonl-roinănesc: Arnold I.esmann. Ocna-Sibiului: Avram Savu. Stola loan Precup. 0 -K A r(işoara : loan Scorobeţlu. Orlat: Simion Loloi, George Batiu, l'oinnn: loan Hozdog. Richişdorf: Andreas Nemenz. Resinar: Dobra Albu, Irinrie Dancäj. Com.in N. Drocu. Bucnr 'J'.'ncti, Ruşi loan I’ojiovici. S n sS n j : Anna Stenulec. Să liş te : Dumitru Roşea CapiUnu, Iran D. fMrsan. Scboju l-snsesc : Johann T. firass. Şclca-mnrp: Julius Bverth, S. O. Theil, Wilhelm Rojenstein. ^cicn-Tttlcä: Johann llrantscii. Şelluibăr: Iriniie Aiilea. Şorostin : Elekes l.^jos, Niculae Ittu. Şona: Josef Graef un. Şomnrtin: Franz Seibal. Samuel Schmidt. Strezn-CArţlşoftr#: loan Stopu. Sndu: Ille Şandru, Constantin iatbu. Sllmnic: Johann Halmen, Thomas Zimmerinann. T i l lşcn : Vasllie Juga. Vurpur: nfrnhnrd Deutsch.

F

ao

!/VQJUmrjvr\3

CJu.

IQ

Cea mal mare skîn n o H iă fi d c v a r ă

í r ó

Voii dc Laine, Grctiadine, Epotiche dc cflucpa brodate precum şi toi felul de arlicli. cc sc sesc la prcqSlirea hainelor pculru dame,. —= mandă a i cele mal solide prejuri =

□ Prăvălia de modă □

Rudoif Trentina

, robe iolo- rcco-

S i M i uStrada Cisnădiei Nr. 25

□ □ O Arücli pentru băi □ □ □

Cutv

o

T3ro

Cuo3g

m

â|IIOBIIII>IBIIB3BB3ai♦

ş Â rîS JM n /^2 f u r n ă l o r i e □ □ □ □

d e m e t a l ş i a r t ăSIBÎiU

S t r . M a r g a r e t h e n 18

■ ■ a a B B o a D B i a a B B B B B B i a a i r ^

■ Liier are promptă şi lacra ^ soîid! — Preţuri ieftine!

se recomandă pentru esecutarea a tot felul de g r e u t u ţ f (măsuri), p u m p e pentru b e r e , p i p e pentru b a ţ i d e v i n , m a ş i n i pentru s t r o p i r e a v i i l o r , c l o p o t e l e pentru v i t e , pisăluguri din aramă, părţi întregitoare la orice fel de maşini, precum şi tot felul de lucrărf, ce se ţin de aceasta branşe.

I B B B B I B I B B C B B I B I B I I B B D a ^

4 «9Ra2asssI■D5aBB■

*

L

A apărtit o c a r te dc v a l o a r e : nCuHlvarcn viei. M a n u a r c a vinului,. M o rb u r i le v in d c c a r e a l o r “

Autorul opului este Danii! D. Graur, înv. şl p ro p rie tar de vil. Opul orc peste 150 ilustraţii şi 294 pag. est« cenzúrát şl aprobat prin Mi* nistrul de agricultură reg» ung. sub No. 96780/1912 VIII —I. $ e capătă la autor în

Som l/ógyörtelek p. u. Krasznahidvég (Szilágy magye), cu preţul de 2 c o ro a n c plus 20 fii, porto. L ib ră r i i le capătă rabat cuvenit.

1052

Prin r.ceastn fac cnnofcut onoratului public, că In S i î> i i»> s t r a d a G n ş t e r l ţ c i > *r . 5 « şi in colţul s t r n d c l } L â u i p a ţ u l u i (Latero- gasse) N r . 1 am d c n e t i i s un

atelier m e h a m caranjat modern şi cu putere electrică. Pe baia cunoştinţelor mele, ce mi le-am ciştigat aici şi in străinătate In decurs de mai mulţi ani, mă aflu In poziţia de a putea esccuta orice lucru, ce se ţine de acest fach, m mod prccis şi ieftin, mulţumind chiar şi cele mai mari pretensmni. In atelierul meu. care e aranjat cu cele mai nouă maşini după sistemul cel mai modem, se primesc: esecutarea şi repararea de instrumente ft- ricale, pentru medici şi ingineri. Reparaturi şi montări de motoare pentru automobile de benzin, gas» şi petroleu, precum şi alte maşini ce acestea. Esecutarea de diferite instrumente fine, lipirea cu a n t e g e n , poleirea me­talelor cu aramă, argint etc. etc. Primesc ţi esecutarea de mvervpuni nouă, ce se ţin de acest fach. _ _ 8 0

Rugăndu-mă pentru binevoitorul sprijin al onoratului public, semnez

a toată stima A L B E R T L I E B L I C M . ‘

Nr. 24FOAIA POPORULUI Pag. 15

în Slavonia

'ó í i i s r ü

ûq rangul prim

H I e l ' ? « * * • re«mstiEni,igchia,organeleVlXlGSJCSl S i y l i r • de mistuire, diabetes.boale-

le de constituţie, boaleie de copii, durerile de stomac şi exudatoIsvoare calde, ce conţin iod alcalic muriat = . 11 : R a d io a c t iv 6 4 ° C ----- :

1017

C u r ă d e ş i ö . e I a î ? n ă i ,Prospecte ee trimit la dorinţei gratlsi

f m n n i i c i l i ă f cifcra cu 7 2 b a n i şi 8 4 b a n i la csmv- jirare-de cel puţin 50 litre llfereâză

PPH5ÎF7 mareprăvfiU© luuul LiDilLîliÎJ, do vinuri 052

Silbiiu, Berggasse Nr. 2 *

coiful stradeiŞagunasau strada Morii).

„GLORIA“Cea mai perfectă

? tu n p ă c u la n ţu p i .

k lh ***_- - 'S'

5 .

Æ 2 3 C E i *«*t .* <■ ZAZr &* *rzi** *#. :

-V

Intormaţu sa aauşi comande să pri- V ' '\raesc la adminis- v, 1traţia .FOII P0 - >PORULUI“............. / *

i » i r r » -

Prima neguţăîorie mare ■ ■----= de uinuri ===■»■—

r 7M i i i g ţroniusFާ SIB12U, Pivniţa „Mönchhol“ ^

3 Fabricii dc Ilchc- ruri şi ferbnioric de rachiuri a □ □ Marc iiccju|5toric dc rachiuri dc □ Drojdii,Trcverc şi

| Prune d u rj o n

E£zrr>

SPECIALITĂŢI:Ţuică veritabilă, fierbere proprie şl Romuri latnaicn r = dircct importate. = a

Nia-i rsslaiîiă — ei g fapică flecare în interesul său propriu numai în

. 1 ,8«

734

6 PIMÜGPQBFsă facă cumpărări de

Haine pentru domni, dame = băieţi, fete şi copii = bluse, rochii, jupoane, négli­gés şi costume pentru danie

1 M arc a le g e re ! 5 1 Preţuri fă ră f | concurenţă! g

^ C el m a i m a r e E j H d e p o z it K » □ d e b l ă n ă r i i !

Strada Cisnădiei, Palatul comande! de corp ,

Fiii M. LUNGUAtelier de căruţărie

fondat !a 18G0

Hesinăr (năşinari)Comitatul Szeben.

Construim solid şi practic cară şi căruţe de ori-ce mărimi şi forme, pe lâ n gă preţuri foarte moderate. 1051

Inseratelenumai atunci au va­loare marc, dacă răspăndesc pretu- f- / tindenea, !n toate r’.J ţările, In toate ccr- curile sociale. Pcn- j. -.|

I tru acest scop se | ofere îndeosebi in- kVl serarea In »FOAIA V\'-, POPORULUI“. • ■ V;A Informaţii să dau \Î-î »

N»’.\

Primim şi- câţiva lnîăţacel la totirlt si forintyrTirywKaE

B a n c a g e n e r a lă d e a s i g u r a r e m u iu a lă

„ i r a f E S ^ y £ ¥ a m an s o c l n ţ l e c r i " a r n n ^ e l i m i t a t ă î n S l b U n ( N n £ y n z c l j e n )

recomandă încheierea de 757

___ w „ » __ _ „ j.;-e 1« celo mal culante condiţiiE A i i I J J l 5 . i T i i i i . i l | 3 8 V l S ^ . < ă de poliţe (pentru Învăţători

confesionali şi preoţi romăni avantagii deosebite).Ca speciale combinaţii deosebit de favorabile sunt de notat:

n m m Asigurări niiste cu re ’oonificnre ^arăntatâ da Interese de 3','» = m u i m

Asinii!űri sitnj. |vii tici;i;.rc de

ic şi mixte cu !0 !., Ia cA; tIg.

Acigurâri mlxto cu solvirea ne­condiţionat de două ori a capit.

Ir- - s î - de.isor.ieni cu premii foarteA iTTiS.rarc cas ioc iciîi,!c!

Dela fondarea „Transsyivanicl", sau plătit prin acest institut:K

* j;

N

Ca; It.’.îe asigurate pc v i a ţ ă ............................Paj'til'« dc incc:>4iu...........................................! 11 toul « fo-'t la 'Crniiísyl- / asis- pr viaţă v. ii ia /.i :;l Prc. H'<2 l av^. dc foc

Capital tiv.* foudnrc ÿi r e z e r v a .............................

5.-15S/»S9'.i3

11.7X0,710— - is'î< ,:7;.îtr-'v .:

2.6<X1,-»00— »la i ir va ji.ü il ei »1 d»u tn o r lw m riinaal g ratu it

~ 1.1 bircclU m t »1 î i «*.ale i j i B i a n l c .

ÏJ-

'■â

P e r j u n e p r i c i n i l e W j !-i c c i I J i a r . i . Tur J f » U d i l i l t o r H c .. r I a u I r » j l u j j b u » e t » o r » « Sr. l> In p f o v m d c , s l prlmcsc la s ' t . i c U i to ld fa u n j In c c l c m ii ( jv m a h l ls condllliml.

.. :* v ^ j . ..-X VT*-’ : T■ ' ~ .** ' / r*" ‘- '

■Ai

500.000 de paşi- S ' v H ' i f t

- ; A

c « 1

:<vi' ••v

\ j * * '.1 , î:-1— 0»7v- X ^M* ’’ ,4f . / .A •'» * A

poate umbla cn aţa o pArcchc de pa­puci sau cirmc, cari Mint cumpărate din atelierul meu «.in funt prov.î^ute ca numele C K O n G G M J î î ' t î n E

t^iTr*T7 ( *7* o *7 orice Incălţă- - . 1 - 0 jl G]vJ-ca.^ millte soco_tind dela cumpărare 3 luni, dacă tn

acest timp e de lipsi ceva reparare. 550

OEOnGE LiPEOE— S I 3 1 I U = = P ia ja B râ n z e i K r. 9

r ^ : TT--

s Berea albă şi neagră din ==

Bereria delaTrei-Siejariîn SîBIiU

ecr este foarte bună şi gustoasă! ^ mi i s a s o

Această bere e căutată şi se bea cu plă­cere d# toţi cari o cunosc, atât la orafe cât şl la sate

TM

j r 7a

b b q s b

CA berea no o d noastră e foarte căuta­tă se poate vedea şi de acolo,că cum­părătorii se □ □ înmulţesc mereu □ o n d

yi

Pag. 16 FOAIA POP-ORULUI Nr. 24

Cel mai vechiu şi mai marc institui financiar rom ânesc din Austro-Ungaria

a a f i ' B M 6 tL

MEc*"-r>-

institut de credit şi de economii în SibiiuF il îa lp - Braşov, Bozoviclu, Elisabeiopole, i m c u c . Lugoş, Mediaş şi MureşoşorheiuA c r p r i f l i r i * O r ş o v a , S â n m ă r i i n , S â n m i - n g c i i i u i i . c l ă u ş i i l - i-marc şi Şcica-mare

ST'iíCapital s o c ie ta r ....................................Fonduri de rezervă si penziunJPortofel de c a m î i i l ..........................împrumuturi Iiipoteeare . . . .Depuneri spre fructificare . . . Scrisuri fonciare în circulaţiune

K 0,000.000*— „ 2,:ir»o.ooo*—

„ 17,700.000*- „ 12,400.400—„ 24,500.000— „ 10,000.000*—

Primeşte depuneri spre fructificare cu 1 - 5 0

după terminul de abzicere, plătind însuşi d a re a de interese

execută asemnări de bani Ia Americaş i în gr i jeş le în c a s s ă r i de cccuri şi asignaţiuni a supra oricărei pieii, m i j lo c e ş ie loi felul de afaceri dc bancă. — O rice infomia|iuni s c dau gra lis şi prompl niai de Cenlrala din S ib iiu , c ă i şi de f ilia ldggemurile insiimmiui. Direcjmnea “ Sé/

L a „ C ro i to r ia u n i v e r s a l ă “

I. PETS ASCII• S I B I I U

S t r a d a C i a x î & . e ă i o l N r . 3 0T n . T F O N

Nr. 172

V j r * - ; ~ r r r 7 j

Aduc Ii?TOB'vîir.îA <m. public. c.\ fi ni'-;icrul nicu de prunul ri.r’,~, primenc ţi cxecut tot telul rfc haine, t ci­vile c.'.t ;i tnilitp.rc.rre- turn reverend pentru preoţi. — l'c niuţter'ii din ţirovincic.cnri vijitc a-şi comanda haine. Cânt! rorcrc I?. Sihiiu. li ro;* s.'. r:A ccrcctnc in- datA dimineaţa. ca apoi !nci in decursul zilei să poaîă şi proba hal- ncie In caz dc lips>â.

inter ri4?i’>mf| de j:;< .îi - J’jfiji W<i -(înnd

Í’íf* fi rnfiUÎM dc Aurt i n i î t ' n U d!n

R J >JÎ -. . Oí*ruI f’lCfnJO ti j»«.îal;a Őc pur

' J j—-- Î J5 & •-1— i r* .r* »-r-i X SsV - ■.->*,

m tF*. r:-*? « » IT.'âi S i f J t a l

*■ * v t iv i J

. • îiV I r .7

T F.t .M (IN Nr. 172

□ S3

TII

c-î ra ri Cj r j

F’i-ntrti r.c-on'l doprl- m.UT.râ v.'tr.i : 'Cîm-tI :!cumini-a nv-it njur.rc nlcirtre de : tofe cn- ftkvc ţi indiene. Cro-

tu K'i.'i ţ-i C , A ul­tima modă, cai.iritAnil pentru orice luci a. — I ’rAuri preote'ti :,:y.rc, vinete ÿi roşu sc pot comanda şi cu po*,tn.

- c a -Serviciu îîfjIici “! ţ;rnb- nic. — Preţuri mode­rate. - - Sprijiriiii in- j

dustria românăui- g

iánál I

Pentru ceice vin la Sibiiu flviz!

♦ ♦♦

Pentru ceice vin la Sibiiu

Subscrisul aduc la cunoştinţa onoratului public, din comunele din jurul Sibiului că am preluat

C âratna âitt Sibiiii, p o a rta Cisnădiei j\r. 3fostă mai nainte a lui K tn,

şi mă voiu strădui in cea mai mara măsură a mulţumi po toţi, cari mă vor cerceta. îndeosebi sunt o seamă de oameni de-ai neştri de prin comunele dimprejur, cari nu o buna ocazie a trage la mine, când vin la Sibiiu, fio singuri sau cu căruţele şi cară cu vite

Hlâncări şi beuluri bune, Ieftine şi curateRugându-ma do binevoitorul sprijin, semnez

10C7 cu toată stima TRAIAN MARIAN

i i 0 O 6 9 9 e « « e » i e « 9 9 9 O « 0 l

OcBziiiP.e foarte p i t r m t â de ştiutele Rusalii!ceala prăvălia de Încălţăminte

„La cisma mare roşie“, Sibiiu, strntia Benei Nr. 1

= pe lân gă preţuri ieftine. =T o i felul de flliele, în o r ic e ano iim p , cu prefuri de re c la m ă .

Principiul meu e ste : _ =

CAştlţţ puţin, vAnzare mnrcl

~ , Ghete In Chevrcaux, Box snu Knlv:i r C t U r i * Pentru copii, mărimea . . 2 0 - 2 5 — K 3 —4= = ţ = = = .................................................. 26 —28 -

............................................ 29 M -

................................................. 35 39 =Pflpuci de jumătato pentru dame Chc-

vreaux şi Box sau Kalv . . . .Ghete înalte pentru dame Chcvrcaux

şl Box sau K a l v .................................Ghete de lucru pentru domni, tari, ese-

cuţlc In Kalv sau piele de vicii* .Oliete în Chevrenux sau B o x :

Ghete pentru domni cu Kimii sau băieri K 9 5 0 , . , bumbi sau Ideal . IO-— » . . Kobrak . . . . . . Oslaria . . . . . . . formi americană . . . . formă americană,

cu bumbi şi b ă i e r i ........................... .... 16’—Ohete pentru domni, piele Antilope In

toate c o l o r i l e ...................................... .... 20*—

Mare alegere în :

cisma ra„rlc°p=C am aşi

l^ T “ tn dumineci şi sărbători e deschis pană Ia 10 ore a . m.

* i i i B g g g i a g i i a a s M i i i i M i t i i B i a i i B i i a i B B a a B

4 - 55 - 7 7 - 9

4 - 1 4

8 -1 4

T -

1 4 -12-—1 3 -

WtSSB

9 0 0o oG

Subscrisul aduc la cunoştinţa onoratului public, cft mi-am strămutat prăvălia din strada Măcelarilor Nr. 7 în

SIMiu, sfraâa totsnte! |!r.unde vând cu

D r e f u r î s c ă s u t e ş i f o a r t e i e f t i n e : “ har, cafea,faină,- g ______ — w w b ’w b precum ş, tot felul dearticli pentru casă, apoi vinuri bune, cognac, Hqueruri, rachiu de prune, drojdii, trebere, rachiu fert de cssăj atat m sticle cât şi cu butoiul

Pentru ghete, cravate, batiste şi joljurl am făcut preţuri deosebit de scăzuteRog pe toţi ai noştri din Sibiiu şi ju r să cerce şi o să sc convingă de cele spuse mai sus

iOAN ARANIOSICu toată stima1CG3

• O l• O

.nposrafU Poporului*, SIbiia.