idr curs 6

6
Ștefania Marinică Dreptul în epoca absolutismului luminat. Trecerea de la dreptul medieval la dreptul modern I. Epoca fanariotă (1711-1821) Cei 110 ani de domnii fanariote au constituit o epocă controversată a istoriei României, caracterizată prin: Renunțarea la sistemul electiv-ereditar și la elementele care confereau legitimitate domniei, în dreptul cutumiar românesc Numirea domnilor direct de către Poartă Renunțarea la domniile pământene și aducerea unor greci fanarioți pe tronuri românești Limitarea la minimum a autonomiei interne și încadrarea domnului în ierarhia administrativă otomană Creșterea datoriilor față de turci. 1. Debutul modernizării dreptului Epoca fanariotă a constituit o perioadă în care trăsăturile dreptului românesc medieval au făcut loc începuturilor de manifestare a dreptului modern. Pluralitatea medievală a sistemelor juridice caracterizată prin existența paralelă a dreptului scris și a celui nescris a început să facă loc unui sistem de drept unic, rezultat din autoritatea statală.

Upload: alexandra-milea

Post on 07-Nov-2015

214 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

gfhg

TRANSCRIPT

tefania Marinic

Dreptul n epoca absolutismului luminat. Trecerea de la dreptul medieval la dreptul modern

I. Epoca fanariot (1711-1821) Cei 110 ani de domnii fanariote au constituit o epoc controversat a istoriei Romniei, caracterizat prin: Renunarea la sistemul electiv-ereditar i la elementele care confereau legitimitate domniei, n dreptul cutumiar romnesc Numirea domnilor direct de ctre Poart Renunarea la domniile pmntene i aducerea unor greci fanarioi pe tronuri romneti Limitarea la minimum a autonomiei interne i ncadrarea domnului n ierarhia administrativ otoman Creterea datoriilor fa de turci.

1. Debutul modernizrii dreptului Epoca fanariot a constituit o perioad n care trsturile dreptului romnesc medieval au fcut loc nceputurilor de manifestare a dreptului modern. Pluralitatea medieval a sistemelor juridice caracterizat prin existena paralel a dreptului scris i a celui nescris a nceput s fac loc unui sistem de drept unic, rezultat din autoritatea statal. Se contureaz o ierarhie a izvoarelor dreptului n care legea devine expresia unui drept clar, accesibil i sistematizat, spre deosebire de cutuma greu accesibil i contradictorie. Cutuma devine un izvor formal de drept, subsidiar, aplicat doar atunci cnd legea scris era lacunar. Sistematizarea dreptului scris se manifesta prin preocuparea pentru codificarea acestuia. Apar n aceast perioad numeroase coduri generale sau de ramur, precum i proiecte de cod. Se contureaz tot mai mult un drept de ramur cu izvoare proprii. Putem aminti astfel, Sobornicescul hrisov din 1785 al lui Alexandru Mavrocordat, care reglementa materia cstoriei i pe aceea a obligaiilor, Codul Calimach adoptat n 1817 n Moldova, pentru tot dreptul civil, Constituia lui Constantin Mavrocordat din 1 septembrie 1714 pentru dreptul constituional, Codul de procedur penal. Dreptul scris se laicizeaz, astfel c dupa 1774 niciun cod, manual sau condic nu mai conine drept bisericesc. 2. Instituiile dreptului civilPersoanele Noutatea n materia persoanelor a fost desfiinarea rumniei (1746) n ara Romneasc i a veciniei (1749) n Moldova de ctre Constantin Mavrocordat, domnitorul desfiinnd dependena personal a ranului aservit. Stpnii urmau s-i elibereze pe rani gratuit sau n schimbul achitrii unei rscumprri. Urmare a reformei, fotii rani dependeni au devenit oameni liberi, avnd dreptul de a se aeza liber pe orice moie. Denumirea de clcai provenea de la raportul contractual de munc ce nlocuia raportul de dependen personal cu obligaia de a munci pmntul proprietarului un numr de zile n schimbul dreptului de a se bucura de folosina unei pri de moie. Dac iniial a fost fixat la 12 zile pe an, numrul zilelor de clac a crescut permanent, ajungnd la 36 n ara Romneasc i 56 n Moldova. Dreptul boierului de a echivala n bani claca a dat natere la abuzuri, astfel c dependena personal a clcailor a fost transformat n dependen economic. Dei erau liberi, ranii clacai, lipsii complet de pmnt trebuiau s accepte condiiile impuse de boierul proprietar.Rudenia, cstoria i familia Vrsta de cstorie a fetelor gravita n jurul a 18-20 de ani. Cu toate c se remarc o tendin de emancipare a femeii n cadrul cuplului marital, autoritatea efului familiei rmne determinant n cadrul familiei, asupra soiei i asupra copiilor. Urmare a consacrrii principiului responsabilitii personale n materie civil i penal, soia nu era obligat s rspund pentru faptele penale sau de comer ale soului dac nu luase parte la ele. Instituii precum adopia, tutela, curatela erau reglementate n baza unor principii moderne.Dreptul de proprietate Urmare a desfiinrii dependenei personale, dreptul de proprietate funciar a evoluat de la proprietatea limitat, frmiat, ctre proprietatea deplin de tip roman. Eliberarea ranilor aservii nu a fost urmat de ctigarea unui drept de proprietate asupra terenului pe care l aveau n folosin. Clcaii i-au pierdut dreptul de folosin ereditar recunoscut, asupra unei pri din domeniul feudal, de ctre Legea rii. Prin exproprierea ranului de dreptul de folosin, boierul i-a asumat un drept exclusiv de proprietate. Astfel, el a reunit att dreptul de dispoziie, ct i dreptul de folosin, ntr-un drept desvrit i nemprit.Succesiunile Succesiunea legal sau testamentar se deschidea la data morii fizice sau civile a lui de cuius n favoarea unor persoane demne. Cele trei clase de motenitori, respectiv ascendenii, descendenii i colateralii, puteau refuza motenirea, o puteau accepta pur i simplu sau sub beneficiu de inventar. Fetele i bieii veneau n mod egal la motenire, n general, dar n ambele principate s-a aplicat privilegiul masculinitii. Copiii naturali veneau n mod egal la motenire cu cei legitimi (Codul Calimach) sau doar la succesiunea mamei (Legiuirea Caragea). n ceea ce l privete pe soul supravieuitor, dac nu venea n concurs cu ali motenitori, i revenea toat motenirea. Dac venea n concurs cu copiii comuni, primea n folosin o parte din uzufruct, egal cu a unui copil. Dac venea n concurs cu copiii dintr-o cstorie anterioar ori nu existau copii, soului supravieuitor i revenea o cot ce varia intre 1/6 si 1/3. O treime din motenire era destinat, conform legii, acoperirii cheltuielilor de nmormntare i a celor cu pomenirea sufletului celui decedat (treimea sufletului). Dreptul de a testa i de a dezmoteni era limitat de dreptul la rezerva succesorala recunoscut de lege n favoarea copiilor i ascendenilor. Obligaiile Izvoarele obligaiilor erau contractele, delictele, precum si legea (Codul Calimach). Elementele principale ale contractului erau consimmntul neviciar, obiectul aflat n circuitul civil, cauza licit, capacitatea legal de a ncheia contracte. Pe lng contractele deja aplicate, au aparut i unele noi (ex. contractul de locaiune). Pentru vnzarea unor bunuri de importan mai mare, precum imobile sau robi, se cerea, ad validitatem, forma scris. De asemenea, n cazul contractului de mprumut, se cerea ad validitatem forma scris, nscrierea numelui prilor i a trei martori. 3. Instituiile dreptului penal i n materia dreptului penal au loc o serie de transformri. Limbajul arhaic n materie, sistemul punitiv dur, aplicarea pedepselor corporale, toate acestea se mbinau cu principii moderne. Pe lng vechile infraciuni au aprut unele noi. Sunt incriminate fapte precum abuzul n funcie, corupia i mita. Este pedepsit totodat i plastografia, precum i martorii mincinoi. Dezvoltarea raporturilor comerciale a determinat pedepsirea celor care invocau starea de faliment pentru a se sustrage de la achitarea datoriilor.