Nr. 122 i 24 februarie 2009 i 3,5 rON

6 4 2 1 8 4 7 0 0 0 0 8 6 22100

ROMÂnia

|n vReMe de cRiz~ManageRi

cuM atac~ {efii cOMpaniilOR ROMåne{ti

actuala peRiOad~ ecOnOMic~ dificil~

BUSINESSWEEK l 24 februarie 2009

62 burs~ MIHNEA ANAsTAsIu

opINII

un rally ratat!Dup` câteva s`pt`mâni de sc`dere [i apoi o scurt` perioad` de stabilizare a cota]iilor, am avut parte s`pt`mâna trecut` [i de o \ncercare de revenire a bursei de la Bucure[ti, \ndeosebi pe sectorul financiar. Dup` patru zile de cre[teri consecutive, indicele BET-FI al societ`]ilor de investi]ii financiare a atins nivelul de 10.462 de puncte la \nchiderea [edin]ei bursiere din 12 februarie, \n cre[tere cu peste 8,5% fa]` de cota- ]ia de la sfâr[itul s`pt`mânii precedente. Din p`cate, minunea n-a ]inut mult, c`ci, \n [edin]a de vineri 13 februarie, SIF-urile au c`zut din nou sub pragul de 10.000 de puncte, iar sc`derile s-au accentuat pe par-

cursul [edin]ei bursiere de luni 16 februarie. Cu toate c` unele societ`]i din compozi]ia indicelui BET, cum ar fi spre exemplu BRD-Groupe Société Générale, au anun]at rezultate financiare bune pentru anul 2008, nu a existat totu[i un rally similar al acestui indice. Ba dimpotriv`, indicele BET a avut o evolu]ie constant de-scendent`, \ncheind s`pt`mâna la nivelul de 9.164,79 puncte, cu 5,21% mai pu]in decât la finalul s`pt`mânii precedente. “A fost un rally ratat! E clar c` n-a avut for]` de revenire bursa, iar acum, dac` indicele BET-FI trece sub pragul de 9.000 de puncte, este posibil s` vedem alte câteva s`pt`mâni de sc`deri sus]inute”, consider` Leonard Vi[an, manager general al societ`- ]ii de administrare de active financiare Investica Asset Management. Vi[an spune c` dincolo de pragul de 9.000 de puncte, indicele BET-FI ar mai putea avea un prag suport la 7.800 de puncte, dar c` nu exclude posibilitatea ca acesta s` ajung` [i \n apropierea nive-lului de 6.000 de puncte. Aceasta \nseamn` practic o sc`dere de \nc` 30% a cota]iei ac]iunilor societ`]ilor de investi]ii financiare. În actualele condi]ii de pia]` \ns`, nimeni n-ar putea anticipa cu acurate]e evolu]ia ulterioar` a burselor din \ntreaga lume. Suntem \n plin t`râm al specula]iei...

10.50010.40010.30010.20010.10010.0009.9009.8009.7009.6009.500

puncte

Sursa: BVB

6feb.

9feb.

10feb.

11feb.

12feb.

13feb.

Evolu}IA INdIcEluI bET-FI

brd, profit net \n cre[tere cu 46%

oltchim, cu un picior \n groap`

BRD-Groupe Société Généra-le, a doua mare banc` din România \n func]ie de active, a afi[at un profit net conso-lidat de 1,36 miliarde de lei anul trecut (aproximativ 370 de milioane de euro), cu 46% mai mare decât cel din 2007. Excluzând sumele \ncasate din vânzarea participa]iei de 25% de la Asiban, profitul net consolidat al b`ncii a urcat cu 22 de procente anul trecut, ajungând la 1,13 miliarde de lei. În ceea ce prive[te rentabi-litatea capitalului propriu, in-

Combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea a \nregistrat pierderi de 225,6 milioane de lei anul trecut (61,2 milioane euro), \n cre[tere cu 136% fa]̀ de pierderile raportate \n 2007. Dac ̀\n 2007 pierderile erau generate exclusiv de partea financiar ,̀ existând un modest câ[tig din exploatare, anul trecut atât activitatea de exploatare, cât [i cea financiar ̀au \nregistrat pierderi de 73 de milioane de lei [i, respectiv, 152,5 milioane de lei. În aceste condi]ii, datoriile totale ale companiei dep`[esc 1,7 miliarde de lei. Cu toate acestea, oficialii companiei sus]in c ̀anul

dicatorul ROE s-a situat anul trecut la nivelul de 32,8%, \n u[oar` sc`dere fa]` de 2007, când valoarea sa era de 35,4%. De asemenea, raportul cost/venituri s-a men]inut la valori foarte bune, acesta situându-se anul trecut la 42%. “Aceste rezultate excelente au fost ob- ]inute gra]ie m`surilor interne luate \nc` din primul trimes-tru \n anticiparea crizei finan-ciare [i \ncetinirii cre[terii economice”, se arat` \ntr-un comunicat remis de c`tre BRD Bursei de Valori Bucure[ti.

trecut incapacitatea de plat̀ a fost evitat̀ , iar Oltchim [i-a achitat integral din surse proprii dobân-zile pentru creditele contractate. Rezultatele negative vin pe fondul major`rii cifrei de afaceri a combinatului cu 11% la aproape 2 miliarde de lei [i a cre[terii vânz`rilor la export la peste 17 mi-lioane de euro. Pierderile au fost generate de sc`derea pre]urilor produselor Oltchim ca urmare a crizei (25%), volatilit̀ ]ii cursului de schimb (29%), cre[terea pre- ]urilor la materii prime (14%), ac-tivit̀ ]ilor diviziei agro-alimentare (12%), precum [i provizioanelor constituite (6,4%).

[i la alte resurse, cum ar fi bazele de date. Nu po]i folosi o re]ea virtual` privat` (VPN) cu HyperSpace, a[a c` \]i vei putea citi mail-ul doar dac` este accesibil printr-un browser Web. Versiunea curent` a sistemului de mail corporate Microsoft Exchange ofer` aceast` posibilitate, dar multe companii nu au implementat caracteristica.

Dac` HyperSpace nu este solu]ia, mai ai câteva alte op]iuni pentru a spori viteza de startup a Windows-ului. Tehnic vorbind, secven]a de boot dureaz` doar de când ai apasat butonul de pornire [i pân` ob]ii ecranul de login. Nu prea ai ce face \n partea asta. Dar po]i accelera partea realmente lent` ce

vine dup` aceea, când sistemul de operare \ncarc` gr`mezi de programe la startup — dintre care de cele mai multe nici nu ai nevoie. Microsoft nu faciliteaz` oprirea lor, dar se poate face cu pu]in efort.

Deschide]i meniul Start. |n Windows XP, click pe Run [i tasta]i “msconfig” \n fereastra care apare. |n Vista, tasta]i “msconfig” \n caseta de c`utare. Click pe tabul Startup din programul de configurare, [i ve]i vedea o list` cu ce se \ncarc` automat la startup — cu nume destul de criptice \n XP, dar o simpl` c`utare pe Google v` va l`muri ce face fiecare. E suficent s` debifa]i ce nu considera]i necesar (mai pu]in programe vitale, precum cele anti-virus, desigur). Sunt toate [ansele ca nimic din ce debifa]i s` nu v` lipseasc`, dar le pute]i reactiva din nou, cu un simplu click.

Sunt convins c` softuri de genul HyperSpace vor deveni standard pe orice laptopuri, cum ar fi trebuit s` fie deja de mult timp. Ave]i doar pu]intic` r`bdare. ê

Dac` vre]i s` instala]i oricare dintre versiuni, a[ recomanda cu t`rie folosirea versiunii trial, \nainte de a te decide dac` vrei s` cumperi. Cerin]ele de sistem sunt foarte stricte, iar produsul func]ioneaz` pe o gam` limitat` de notebook-uri. (ASUS [i Acer vor s` pre-instaleze HyperSpace pe noile lor modele de notebook-uri; Lenovo va oferi modelul S10 cu un produs rival comparabil, Splashtop de la DeviceVM.)

Ambele versiuni de HyperSpace func]ioneaz` bine, dar cea mai convenabil` mi se pare Hybrid. Se conecteaz` rapid la o varietate de re]e- le [i se pot urm`ri f`r` probleme chiar [i videoclipuri care folosesc destul de solicitanta tehnologie Adobe Flash.

Marea problem` pentru utilizatorii din mediile de afaceri este accesul la sistemele de e-mail corporate

Secven]a de startup foarte lent` a fost un foarte serios motiv de enervare \nc` de la primele laptopuri. {i asta afecteaz` orice sistem de operare, dar sub Windows este cel mai r`u. Din fericire, exist` câteva companii de sofware care vând tehnologii ce \]i permit accesul la aplica]ii, aproape imediat ce ai ap`sat butonul de pornire al laptopului. {i mai sunt [i câteva trucuri pe care le po]i \nv`]a pentru a \mbun`t`]i situa]ia.

Phoenix Technologies ofer` pornire instantanee a laptopului cu ajutorul unui soft numit HyperSpace. De fapt, booteaz` foarte rapid o versiune de Linux, cu windows-ul \nc`rcându-se \n fundal, ceea ce ofer` un acces rapid la un desktop ce permite conectarea la o re]ea fix`, Wi-Fi sau acces rapid la Internet de pe un telefon mobil. Po]i rula un browser Firefox cu toate func- ]ionalit`]ile, dar nu vei avea acces la programe Windows precum Outlook.

HyperSpace vine \n dou` versiuni, HyperSpace Hybrid (abonament anual de 60 $) pentru laptopuri standard [i HyperSpace Dual (40 $) pentru netbook-uri. Hybrid \]i permite s` rulezi \n paralel Windows [i HyperSpace (comu]i \ntre ele cu F4). Asta \nseamn` c` pute]i rula Windows \n “sleep mode” \n timp ce lucra]i \n HyperSpace. Versiunea Dual permite bootarea \ntr-un singur mediu.

Cât de des vi s-a \ntâmplat a[a ceva? V` afla]i pe aeroport, \ntre dou` zboruri, [i ave]i la dispozi]ie doar câteva minute pentru a lua informa]ii importante de pe Internet. Scoate]i laptopul, \l porni]i [i apoi v` pune]i pe a[teptat. Iar pân` booteaz` [i se logheaz` la re]eaua wireless a aeroportului, v` cheam` deja la \mbarcare.

Po]i zburda pe Web \n timp ce Windows \nc` se \ncarc` \n fundal, iar dup` ce a terminat, po]i comuta cu o simpl` apasare de tast` F4

24 februarie 2009 i BUSINESSWEEK

Tehnologie penTru Tine adapTare de dan {erb~nescu 63

oPINII

cum s` bootezi mai rapid un laptop HyperSpace \]i permite s` lucrezi imediat — extrem de util când e[ti realmente presat

pe

ter

ar

kle

vânz`rile cu a celei mai bune firme din pia] ,̀ \ns ̀asta nu v ̀va spune cum s ̀ajunge]i la aceea[i performan] .̀ Identifica]i procesele din partea mai pu- ]in vizibil` a afacerii, care pot cre[te performan]a de ansam-blu a acesteia [i compara]i-v` acolo cu cei mai buni.

Explora]i partea ascuns` a statisticilor - Una dintre cele mai frecvente gre[eli este preluarea mimetic` a unor rezultate de benchmarking, f`r` a avea cuno[tin]e detaliate asupra modului \n care rezul-

tatele respective sunt atinse de alte organiza]ii din pia]`. Spre exemplu, faptul c` un proces este evaluat la 14,5 euro ca [i cost de benchmarking nu \n- seamn` neap`rat c` va trebui s` realiza]i procesul la acel cost. Costul de benchmarking ar putea s` nu fie aplicat pie]ei pe care opereaz` organiza]ia sau categoriile de clien]i s` fie diferite. Un specialist care v` poate oferi detalii cu privire la ob]inerea costului de

benchmarking v` poate feri de o decizie gre[it` [i v` poate oferi sugestii de \mbun`t`]ire adaptate propriilor necesit`]i.

Identifica]i frecven]a optim ̀de benchmarking - Pe de o parte, dac ̀realizezi un benchmarking pe an s-ar putea s ̀fie inutil, pe de alt ̀parte un benchmarking s`pt`mânal \]i va transforma angaja]ii \n sclavi ai cifrelor [i po]i s ̀pierzi concen-trarea asupra necesit`]ilor reale ale pie]ei. Frecven]a optim` depinde de fiecare organiza]ie \n parte, de structura ei [i de me-diul de afaceri \n care opereaz .̀

Vindeca]i-v` de sindromul “la noi nu se poate” - Clasica replic` a managementului reticent la schimbare este “la noi nu se poate”. Bench-markingul este f`cut tocmai pentru a schimba procesele \n vederea optimiz`rii acestora [i nu are nici un efect dac` man-agementul nu este preg`tit pentru implementarea unor noi solu]ii.

Implica]i oamenii \n proces - Managerii nu sunt singurii reticen]i la schimbare. Implicarea oamenilor \n cât mai multe etape de benchmar-king este un mod simplu dar cu rezultate foarte bune de a avea sprijinul lor pentru noile m`suri. ê

Liviu Mih`ileanu este Senior Consultant \n Departamentul de Consultan]` pentru Optimizarea Performan]ei la PricewaterhouseCoopers RomâniaOpinia exprimat` \n acest articol apar]ine autorului

Perioadele de criz` comport` un aspect deloc de neglijat: companiile trebuie s` se mi[te rapid \ntrucât resursele prezente sunt limitate, iar cele viitoare nesigure. La sfâr[itul anului 2008, un studiu realizat de Global Benchmarking Network, cuprinzând r`spunsurile a 450 de organiza]ii din 40 de ]`ri, a ar`tat c` 68% dintre organiza]ii au folosit benchmarkingul ca instrument de \mbun`t`]ire a performan]ei, iar \n 20%

tifica]i; costul departamentului de achizi]ii per achizi]ie; costul departamentului per angajat.

Omul inteligent \nva]` din gre[elile altora, spune un proverb românesc, iar benchmarkingul nu reprezint` o excep]ie. O gre[eal` comun` este pierderea din vedere a calit`]ii serviciilor \n detrimen-tul costurilor. În mod special \n peri oade de criz`, când op-timizarea costurilor devine un imperativ, companiile pierd din vedere costul pierderii clien]ilor [i a angaja]ilor cu experien]`.

Dac` procesul de benchmar- king se orienteaz` exclusiv pe costuri, exist` riscul de a pierde clien]i \n momente critice [i ruinarea \ntregii afaceri.

Iat` câteva sfaturi pentru un benchmarking de succes:

Identifica]i corect necesit`- ]ile - Benchmarkingul unor opera]iuni extinse la nivel de corpora]ie poate e[ua \n a oferi informa]ie concret ̀pe baza c`reia s ̀se poat ̀trece la ac]iu- ne. Desigur, pute]i compara

dintre cazuri beneficiile au atins sau chiar au dep`[it 250.000 de dolari. Cu toate acestea, benchmarkingul folosit mimetic, f`r` a ]ine cont de propriul context, poate avea efecte negative.

Pentru succesul unui proiect de benchmarking, este esen- ]ial ca modelul aplicat s` fie adaptat necesit`]ilor, capacit`- ]ilor [i culturii individuale a organiza]iei. În mod ideal, pro-cesul de benchmarking este un instrument strategic, realizat pentru \mbun`t`]irea continu` a performan]elor [i nu doar un pas singular \n evolu]ia afacerii. Iat` câteva exemple concrete de m`sur`tori care se pot realiza prin benchmarking:

Eficien]` financiar` - num`rul mediu de zile nece-sare reconcilierii conturilor dintre filialele unei companii; ponderea controalelor finan-ciare cheie deficiente; costul total al procesului financiar de la \nregistrare la raportare.

IT - nivelul de salarizare per industrie; ponderea serviciilor sub-contractate; activit`]i de protec]ie a datelor; num`r de aplica]ii software per structur` organiza]ional`; num`r de angaja]i pentru suport tehnic.

Achizi]ii - valoarea medie a achizi]iilor; metode de achizi]ie folosite; num`r de furnizori activi; ponderea furnizorilor cer-

BUSINESSWEEK l 24 februarie 2009

opINII

64 idei liviu mih~ileanu

Benchmarking inteligentCompararea performan]elor unei companii cu cele ale altor juc`tori din pia]` trebuie s` evite aplicarea mimetic`

În perioade de criz~, când optimizareacosturilor e imperativ~, companiileignor~ costul pierderii clien}ilor{i a angaja}ilor cu experien}~