LLA COSMA Ideea de ntemeieren cultura popular romneasc

2 LLA COSMA +FGGCFGPVGOGKGTGPEWNVWTCRQRWNCTTQOPGCUE Colec9ia 36G\GFGFQEVQTCV4 2000 Lla Cosma Toate drepturile rezervate. Reproducerea integralsau par9ial a textului fr acordul autorului esteinterzis si se pedepseste conform legii. Sponsor: S.C. Sente Software S.R.L. Universitatea "Babes-Bolyai" Presa Universitar Clujean Director: Horia Cosma Str. Gh. Bilascu nr. 24 3400 Cluj-Napoca ROMNIA Tel.: (+40)-64-405.352 Iax: (+40)-64-J9J.906 ISBN 973-595-092-8

3 LLA COSMA Ideea de ntemeieren cultura popular romneasc PRLSA UNIVLRSITAR CLUJLAN 2000

4 liului meu. Mihai. ii dedic aceastprim carte a mea.Prin el. ia9a mea a dobndit temei.

5 C U P R I N S PARADIGMA NTLMLILRII N CULTURA POPULARA ROMNLASC / J3 I. ntemeierea: concept, defini9ii / J3 II. Metafizica tradi9ional / J4 III. ntemeierea: istorie mitic sau mit istoricizat: / 23 IV. ntemeierea: forme si semnifica9ii / 43 Cap. I. NTLMLILRLA LUMII / 48

I. Cosmogonia / 57 J. Dvvve.ev .i Diarov .vvt privee tptvri2. Dvvve.ev .ivgvr ca tctor ae vve3. a .vi.irea vvii covcvr Dvvve.ev .i Diarov3.J. cvtvvaarea Dracvvi avp vi.ip3.2. Obo.eaa vi Dvvve.ev4. acerea vvii e.te trvaa gvavrior vi Dvvve.ev5.Diarov are ivi9iatira crea9iei. aar vv o ivcbeie6. .ivtoaree vi Dvvve.ev .vvt ariciv. abiva .av broa.caII. Concep9ia asupra lumii. Pmntul. Cerul. / 72 III. Soarele. Luna. Astrele. / 80 IV. Ienomenele atmosferice. Anotimpurile,lunile anului, zilele sptmnii. / 86 V. Cutremurele. Sfrsitul lumii. / 9J VI. Cderea diavolilor / 98 VII. Geneza plantelor / J00 VIII. Geneza animalelor / J07 IX. Antropogonia / J25 J. Dvvve.ev .i aiarov .iaitori .av: Diarov i tace pe ov.aar vv.i poate terviva crea9ia2. Dvvve.ev ii creea. pe privii oavevi2.J. .aav .i ra2.2. acerea rei3. Zapi.v vi .aav4. Capv vi Mo. .aav5. Copiii vi .aav .i ai rei6. Caiv .i .be7. ^oe .i potopv

6 8. Oavevii recbi .i veavvrie8.J. Cpcvvii8.2. |ria.ii 8.3. iaorii 8.4. aiivii 8.5. Robvavii 8.6. vvtateaeov 8.7.)vrcii 8.8. )tarii 8.9. ^ev9ii 8.J0. rreii tiaavii) 8.JJ. 8igavii8.J2. Cbive.ii8.J3. vpr9irea aarvrior 9. )r.tvri ai.tivctire. )ipvri ae oavevi9.J. Ovv ivra9 . vearg tr.iv9.2. iecare ov are vv ivger .i vv arac 9.3. 1r.ta ovvvi 9.4. Mrv vi .aav 9.5. cobitvra tpii 9.6. Cvoarea ab a pieii 9.7. pvv9.8. Pe.vrii9.9. Cvgrv 9.J0.eveie cv vorarvri v.oare Cap. II. NTLMLILRLA CASLI / J40

J. Cvv .e tace o ca. ? 1:1 2. .egerea ocvvi ae ca. 1: 3. tiv9irea ocvvi ae ca. 1: 4. acriticiv ae .iaire 1: 5. Mvtarea iv ca. vov 1 6. Pvterie .i avivaee protectoare ae ca.ei 12 6.J.1atra 6.2.orvv 6.3.trea.iva 6.4.erea.tra 6.5.|.a 6.6.tiva ori cea.orvicv vor9ii

6.7.1ra 6.8.arpee ca.ei 6.9.ar.a .i rvavvica 6.J0.Cp9va ae ca Cap. III. NTLMLILRLA BISLRICII SI A MNSTIRII / J85 J. vteveieri vovabae priv .tiv9i. .iba.tri. cvgri 1 2.vteveieri roieroaae 2o: 3. vteveieri boiere.ti 211 4. vteveieri priv per.oave vecvvo.cvte 212 5. vteveieri priv tiiv9e tavta.tice 21 6. )eve 21: 6.J. coava Maicii Dovvvvi sau chiar apari9ia Maicii Dovvvvi 6.2. Copacv6.3. .rorv6.4. evve cere.ti6.5. Rvive 6.6. |cevicv caae praa ivriaiei ve.tervvi6.7. Dvp tervivarea cov.trvc9iei. .iaarii .boar ae pe acoperi. 6.8. eveia .iait 6.9. )opovivice Cap. IV. NTLMLILRLA ASLZRILOR / 228 J. egevae .i ritvri ae ivteveiere a a.e.riorpriv baterea parvvi .i ocoirea botareor 2 2. egevae ae.pre erov tovaator tae.cecarea .ateor) 241 3. egevae ae.pre origivea aovatir a a.e.rior 24 4. egevae ae ivteveiere a a.e.rior ae ctre tiiv9e viracvoa.e 2:o 5. egevae beraaice 2: 6. egevae topovivice 2: 7. egevae cv ate teve 2o 8. egevae ae.pre cet9i ivagivare 2o Cap. V. NTLMLILRLA 8RILOR ROMNL / 264 J. ntemeiereaMoldovei / 272 I. vr.ee traai9iei ae.pre ivteveierea Moaorei

8 I.J Sursele cronicrestiI.2. Sursele oraleII. trvctvra traai9iei ae.pre ivteveierea MoaoreiII.J. londul miticII.2. Aspectul heraldicII.3. (adrul istoricIII. De.cecat .i ivteveiereIV. Ctera covcv.ii 2. ntemeierea Munteniei / 3J3 I. vr.ee traai9iei ae.pre ivteveierea MvvtevieiI.J. Sursele cronicrestiI.2. Sursele documentareI.3. Sursele iconograiceI.4. Sursele oraleII. trvctvra traai9iei ae.pre ivteveierea MvvtevieiII.J. londul legendarII.2. Aspectul heraldicII.3. londul istoricIII. De.cecat .av ivteveiere?IV. Covcv.ii 3. Roman si Vlahata / 354 I. vr.ee traai9ieiI. J. (roniciI. 2. Surse oraleII. Covcv.ii CONCLUZII / 367 I. ntemeierea - coordonate mitice / 367 Cive ivteveia.? Ce .e ivteveia.? De ce .e ivteveia.? II. Riturile de ntemeiere / 374 trvctvra ritvrior ae ivteveiereCaracterv .ocia a ritvrior ae ivteveiere Paraee .i covrergev9e cv ate categorii ae ritvri

9 ANLXL / 383 Cap. I. ntemeierea lumii / 383 J. (osmogonie - ariciul2. Pestii care sus9in pmntul3. Nunta soarelui cu luna4. Stelele s-au iit din lupta omului cu Dracul5. Apari9ia grindinei ca oper a Dracului6. Anotimpurile sunt puse in slujba arhanghelului Mihail7. (alendarul popular romnesc8. Zilele babei Dochia9. Anticrist. S. Ilie si S. Mihail la srsitul lumii. Anticrist.S. Lnoh. S. Ilie si S. Mina. Anticrist si ingerulJ0. Srsitul lumii a eni prin ocJJ. Alt ariant despre srsitul lumii ce a eni prin ocJ2. (derea diaolilorJ3. Legende despre arboriJ4. Legende despre loriJ5. Iarba dracului este tutunulJ6. Legende despre mamiereJ. Ro.toaree 2. Carviroree 3. Ovviroree 4. erbiroree 5. v.ectiroree J7. Legende despre psriJ. P.rie aove.tice 2. vottoaree. 3. Picioroavgee 4. .g9toaree) 5. P.reee6. P.rie rpitoareJ8. Legende despre batraciene. reptile. pesti. arahnide.crustacee. molusteJ9.Legende despre insecte20. Legende antropogonice2J. O legend cosmogonic si antropogonic unic.Studiu de caz

10 Cap. II. ntemeierea casei / 449 22. Modul de construc9ie a caseiJ. .raea2. Mvvtevia3. Dobrogea4. Moaora 5. a.arabia23. Interdic9ii priind amplasarea iitoarei case24. Alegerea locului de cas25. Sin9irea casei26. (e se ingroap in zidul sau in temelia casei27. n undamentul casei se ingroap bani 28. (e se intmpl cu omul a crui umbr a ost zidit29. (redin9e despre cuptoratr30. (redin9e despre horn3J. (redin9e despre streasin32. (redin9e despre ereastr33. (redin9e despre ceasornicul mor9ii34. (redin9e despre sarpele casei35. lntna Cap. III. ntemeierea mnstirii si a bisericii / 468 36. S. Nicodim. ctitor de mnstiri37. Mnstirea Dintr-un Lemn jud. Vlcea,38. Mnstirea Goora jud. Vlcea,39. Mnstirea Putna jud. Suceaa,40. Maica Domnului4J. Imolarea de substitute umane in construc9ii proane42. ntemeietorii mnstirilor le dau numele43. Mnstiri ortodoxe apar9innd minorit9ilor44. Mnstirile ortodoxe dup 1959 Cap. IV. ntemeierea asezrilor / 480 45. Sate intemeiate prin dona9ii ale lui Stean cel Marectre ostenii si46. Numele satelor deri din numele intemeietorilor lor

11 Cap. V. ntemeierea 9rilor romne / 484 I. ntemeierea Moldovei / 484 47. Sursele cronicresti ale intemeierii Moldoei48. Motiele temei mitice a ntorii lui Dragos49. Zoosimbolurile bourului si taurului in descoperirilearheologice50. (um s-a realizat intemeierea Moldoei din punct de edere istoricII. ntemeierea Munteniei / 508 5J. Sursele cronicresti ale intemeierii Munteniei52. Sursele documentare ale intemeierii Munteniei53. Surse iconograice ale intemeierii Munteniei54. Legenda stemei Munteniei BIBLIOGRAIIL / 52J

12

13 P A R A D I G M A N T L M L I L R I I N C U L T U R A P O P U L A R R O M N L A S C I. ntemeierea: concept, defini9ii Omuldintotdeaunasidepretutindeniacutat"obrsia lucrurilor".iarmituriledeintemeiereaudatrspunsacesteineoisi interoga9iiundamentale.Nuexistpoporsaupopula9ielipsitede amintirea inceputului. Tema intemeierii este. de aceea. una din cele mai recente si. in acelasi timp. una din cele mai ertile obsesii omenesti. (eesteintemeiereaAccep9iunealargatermenuluidin orbirea curent exprim ac9iunea de a crea. a pune bazele. a construi. a daoorm.azidi.astructura.aonda.agenera.azmisli.Sirul sinonimelor poate continua. Ll indic deja o multitudine de unghiuri de abordareaintemeierii.Interesulnostruseacanalizaspredomeniul culturiipopulare.nlimbajuletnologilorintlnim:"mituride intemeiere". "legende de intemeiere". "rituri" si "practici de intemeiere" - alate in legtur cu relatarea sau cu executarea unui act de inceput. de origine.D`ulneoerdouexplica9iialeerbuluicorespondent:a intemeia inseamn. la propriu. ~ a iniin9a. a unda un stat. o institu9ie. etc.: ~ a zidi. a cldi: ~ a pune temelii durabile. a consolida: dar mai are si un sens igurat. ~ a aea ca temei. a se sprijini pe cea. Tot DLX-ul explicacreaprin:aproduceceacenuexistainainte.ainenta.a nscoci.aintemeia.ainiin9a.aorganiza.Lnciclopediarittavica.sub ocea "oundation". enumer toate tipurile de construc9ii. d no9iuni de proiectarea.calcululsuprae9elorsialmaterialelor.planse.cantit9i... Acestedeini9iimoderne.stiin9iicenuacoperseradecuprinderea intemeierii tradi9ionale. ntemeiereaapar9ine"metaiziciitradi9ionale"Lliade,.areo incrcturilosoic.cultural.cumultipleconota9iisimbolice.liind orba de intemeiere ca genez. ca acere prin excelen9. om remarca dincapulloculuideschidereaontologicoeritdeunasemenea subiect.Vompurcede.deciladrum.plasndintemeiereainorizontul gndiriitradi9ionale.careaizoditattesen9ialeleintrebrigeneral umane. ct si rspunsurile proprii ce o caracterizeaz.

14 II. Metafizica tradi9ional ntemeiereanusedeinestesinuseteoretizeazincultura popular: ea nu se constientizeaz sub orma unui principiu uniicator - ci se regseste concret. caleidoscopic in mai iecare domeniu al ie9ii. (oncep9iilemetaizicealesociet9ilortradi9ionalen-auost intotdeaunaormulateintr-unlimbajteoretic.artaLliade.dar simbolul. mitul. ritul exprim aceste concep9ii. De aceea este esen9ial s pricepi sensul lor pround. pentru a reusi s le traduci in limbajul nostru uzual. "Si dac lipseste cuntul. aptul la chose, este prezent: doar c el este 'spus' - adic reelat intr-o manier coerent - prin simboluri si mituri."1 Neomocupamaijosdeelulincareaostcircumscrissi deinitmentalitateapopular.(ercettoriiaurealizatcpopula9iile tradi9ionale.ieeleapar9intoareLuropeiruraleoriciiliza9iilor extracontinentaleasa-zisprimitie.aeauoconcep9ieunitarasupra ie9ii. un sistem propriu de alori. dierit a9 de cel al lumii moderne. Viziunea asupra ie9ii in societ9ile tradi9ionale a ost denumit pe rnd "mentalitate primiti" Lv-Bruhl,. "gndire slbatic" Lv-Strauss,. "metaizictradi9ional"Lliade,."proto-ilosoie"Gh.Vldu9escu,. Teoriile stiin9iice s-au completat ori s-au amendat reciproc. and un punctsigurdeconergen9.recunoscndlipsadesistematicitate teoretic si de conceptualizare a iziunii tradi9ionale.2 Stimulati.prinadeziunesaurespingere.LucienLv-Bruhl rmnecapuldeserie.Llcontureazproilul"mentalit9iiprimitie" prinopozi9iecumentalitateacurentinsocietateanoastr. Lminamente"mistic"indierentlacauzelesecunde:cauzeleprime iind puse pe seama "or9elor oculte", si "prelogic" adic indierent lacontradic9ie,."mentalitateaprimiti"desteaersiunea9de "opera9iilediscursiealegndirii"ra9ionamente,.reuzinduc9ia. abstrac9ia.Memoriaprodigioasinlocuiestera9ionamentulprin amintire.Antinomiileinraportcumentalitateamodernnuatribuie "mentalit9ii primitie" o pozi9ie de inerioritate. Denomina9iile olosite deautornuauconota9iepeiorati.dupcuminsusiprecizeaz: actiitateamental"primiti"nutrebuieinterpretatdinstartcao

1Mircea Lliade. e vytbe ae eterve retovr. .rcbetype. et repetitiov. Gallimard. Paris 1969. p.13-14. 2GodrevLienhardt.)bebivottbe|pper^ie.in:Darvlllordeed.,.Arican \orlds. Oxord. Oxord Uniersitv Press 1954. p.162.

15 ormrudimentaraactiit9iinoastrementale.(i.dimpotri.in condi9iile date. ea este normal. complex si eoluat.1 (adrele ei sunt cutotulaltele.Lv-Bruhlorbesteiedeexisten9aconcomitenta "lumiideaici"sia"lumiidedincolo".ca"lumeizibil"si"lume inizibil" Lv-Bruhl. 1922. 48,. ie de existen9a unei singure "realit9i esen9iale". in acelasi timp materiale si spirituale. Aceasta nu poate intra intr-unconceptcumariceldemana.tradusprin"Lebenskrat". "Seelensto"."zielsto"."Potenz",.iindcniciunconceptdinlimba noastr nu corespunde exact cuintelor olosite de "primitii" pentru a desemnaacea"esen9reractarladeini9ie".2n9elegerea"mistic"a acesteirealit9ipresupuneparticipareadirectsiimplicareacontinua unor or9e supranaturale si magice. De remarcat nota9iile lui Lv-Bruhl asupra credin9ei "primitiilor": "(el mai adesea nu este o credin9 mai multsaumaipu9inintermitent.caaceeaamajorit9iicredinciosilor europeni. care au ore si locuri speciale dedicate exerci9iilor lor spirituale. ntrelumeadeaicisilumeacealalt.intrerealulsensibilsicelde dincolo. primitiul nu distinge. Ll trieste eecti impreun cu spiritele inizibilesicuor9eleimpalpabile.Acesterealit9idedincolosunt pentru el cele mai reale. (redin9a sa se exprim in cele mai insigniiante. casiincelemaiimportanteactealesale.ntreagasaia9.toat conduitasaesteimpregnatdecredin9."Lv-Bruhl.1922.14,(u altecuinte.piatraunghiularamentalit9ii"primitie"ariaceast permanentconie9uirecusacrul.Nenumrateconsecin9edecurgde aici.relatielaoalteldecuprindereatimpului.aspa9iului.a cauzalit9ii. a judec9ilor de aloare. Lv-Bruhl crede c baza srac la nielulproceselorintelectuluipurestesuplinitprintr-oputernic aectiitate. Predominan9aaectuluiindetrimentulra9iuniiinsociet9ile simple undamenteaz si eseurile lui Leo lrobenius.3 - Si lranz Boas. dealtelunspiritproundpozitiist.aratcnunumaicunostin9ele noastre. ci si emo9iile noastre sunt un rezultat al ormelor ie9ii sociale si al istoriei poporului de care apar9inem.4 De asemenea el tempereaz antuletnologilordeaselansaingeneralizri.Pentruaeita conuziileprodusedeoalspercep9ie.Boasproclamaderareala

1Lucien Lv-Bruhl. a vevtaite privitire. Librairie llix Alcan. Paris 1922. p.15 -16. 2 Lucien Lv-Bruhl. ave privitire. Librairie Alcan. Paris 192. p.3. 3 Leo lrobenius. Cvtvra .tricii. Proegoveva a o teorie a covtigvrrii i.torice. Ld. Meridiane. Bucuresti 1982. 4 lranz Boas. .vtbropoogy ava Moaerv ite. The Norton Librarv. New \ork 1962. p.5.

16 deinirea enomenelor in interiorul unei culturi date. Discutnd despre mit si artnd c acesta se caracterizeaz mai degrab prin distinc9ii in spa9iu si timp. antropologul gseste cea mai bun solu9ie in respingerea unorinterpretriuniicatoaresiinlimitarealacercetriconcretesi aplicate.incazulluila"aderarealadeini9iamituluidatdeindianul insusi".1Boasdenun9:"Maiintidetoatetrebuies9inemmintec enomeneleetnicepecarelecomparmsuntarareoriasemntoare. laptulcnoidesemnmanumitepoestiricamituri.cgrupm impreunanumiteactiit9icaritualuri.saucluminconsiderare anumite orme de produse industriale dintr-un punct de edere estetic. nudemonstreazcacesteenomene.oriundearapreaele.araea aceeasiistorieoriarizoridinaceleasiactiit9imentale.Dincontr. este eident c selec9ia materialului asamblat pentru scopul compara9iei estetotalmentedeterminatdepunctuldeederesubiecticonorm cruiaaranjmdieriteleenomenementale."Boas.1966.31,lranz Boassereerinspe9latotemism.unuldincelemaireleante exemple de petitio privcipi in etnologie. Acuzele sale sunt urmtoarele: o analizatentaratcunitateaconceptualatotemismuluieste subiecti.nuobiecti:"totemismulesteounitateartiicialnuuna natural". Boas. 1966. 318,2 ntr-ader. inentnd totemismul. cercettorii l-au transormat intr-un cal de btaie intr-o chestiune de principiu. iznd oportunitatea

1 lranz Boas. Race. avgvage. Cvtvre. The lree Press. New \ork 1966. p.455-456. 2Desicon9inutinariaproblematicaintemeierii-prineortulcercettorilordea explicaostructurconsideratincipient-.totemismulneintereseazaicidoarca soartaunuiconceptsicamoral negatiasuprametodelordeinterpretare etnologic.Miidepaginii-auostdedicate.(ndlrazerpublicacelepatruolume intitulate)otevi.v.ieogavie1910,.apoicompendiulconcluziOrigiveataviiei.ia cavvvi 1922,. existau deja o sumedenie de teorii asupra apari 9iei totemismului. Desi printeleCrevgii ae avr admite c "ceea ce noidenumim totemism si exogamie la un popor poate i cu totul dierit. in natura si originile sale. de ceea ce denumim totemism si exogamie la un alt popor" James George lrazer.e. origive. ae a tavie et av cav. LibrairieOrientalistePaulGeuthner.Par is1922.p.49.,.totusireunesteceledouconcepte ambele cu o eolu9ie contestat!,. le cerceteaz impreun. si mai adaug trei teoriilaceleanterioare.mpotmolirea"totemismuluiazi".incareedeuncaz particularalproblemeigeneraleaclasiic rilor.l-acutpe(laudeLi-Strausss aserteze"caracterulsuspectalipotezeitotemice"si.dinperspectiaormalismului categoriilor. "iluzia totemic" - "care exist numai in mintea etnologului si c reia nu-i corespundenimicspeciicinexterior". (laudeLi-Strauss.Cvairea.batic.Ld. Stiin9iic. Bucuresti 190. p.21. 29.,

1 controlului etnologului asupra anteziei sale intelectualizante. Pare ins multmaiusorsrespec9inistescrupule metodologice criticnd opere strine.dectsiiconsecentcuaceleasiinpropriataoperde interpretare. Ne om sluji de exemplul lui Li-Strauss. care prin "Gndirea slbatic"adatluiLv-Bruhlceamairsuntoarereplic.desinuin modnecesarceamaiediicatoare.Respingnddistinc9iaintre "mentalitateaprimiti"siceaciilizat.Li-Straussn-ogsestepe primainecatinconuziesiaectiitate.cispeculati.clasiicatorie. "Gndirea slbatic este logic. dar asa cum este a noastr numai cnd isidostenealscunoascununierscruiaiirecunoastesimultan propriet9i izice si propriet9i semantice." Procesele logice atribuite de autor sunt cu precdere deosebirile si opozi9iile. Preocuparea excesi pentrutaxinomiesipentrudetasareadestructuriorganizateilacepe Li-Strausssstabileascchiaroornduireaclasiicrilordup criteriulc"suntbuneaigndite".Li-Strauss.190.439,n realitate aceast "iziune logicist-intelectualizat"1. supra-ra9ionalizat si excluznd orice componente aectie si religioase. trebuie acceptat cu si mai mult pruden9 dect interpretarea lui Lv-Bruhl. S-aartatcceidoietnologirancezisesitueazpepozi9ii dierite.ntimpceLv-Bruhleoc"exotismul""primitiului". alteritatea sa in raport cu Occidentul. Li-Strauss airm identitatea si uniersalismul spiritului uman.2

1IleanaPetras-Voicu.vtroavcereivavtropoogiaviCavaeeritrav...Ld.Dacia.(luj 1992. p.124. 2Pavoravaae..cievce.bvvaive..ed.DenisHollier.Gallimard. Paris193.p.458-459: Dan Sperber.e .aroir ae. avtbropoogve.. Ld. Hermann. Paris 1982. cap."(laude Li-Strauss astzi". p.89. Transgresnddescriereasiinterpretareaaptelordeteren.etnologiasiinspecial antropologiaaudezoltatprogresiungradsporitdeteoretizare.inasociere interdisciplinarcudieritecurentenoi.cultiatoaredeabstrac 9iunehermeneutica. semiotica.lingistica.teoriacomunic rii,.Aplecareatotmaiasidu asupra semnului. respectiasuprasemnuluilingistic.imp liconeoiecrescnddeacurate9esi exactitate.DanSperber.careprezentantalpost -structuralismuluirancez.insistasupra caren9elor ocabularului tehnic in antropologie. Acestea au ost obserate de maidemult:L.Leachnoteazcaracterularbitrar.adeseaetnocentricaltermenilor tehnici. Needham consemneaz c greseala deri din desemnarea cu acelasi termen a dou obiecte care seamn cu al treilea. dar iecare sub alt aspect. n cazul acesta. ceea ce uneste cele trei obiecte este un el de "ae r de amilie" \ittgenstein,. care. desigur. nuesuicient.Sperberrelemaimultetipurideerori.caresurinineortulde

18 Siinetnologiaromneascintlnimpreocuprilegatede surprinderea acelei spiritualit9i speciice culturii noastre tradi9ionale. de conturarea unei "iziuni romnesti a lumii". LstechiartitlulopereiluiOriaivPapaaiva.1Pround impregnatdecrestinismulortodoxal9ranuluiromn.carteaeste strbtutdecteaintui9iiundamentale."Viziuneaolcloric a lumii pe romneste... nu e numai un el de a gvai al 9ranului nostru. ci si un eldea tri. Lanuseorganizeazinaderuriabstracte.ciinchipuri dinia9sipentruia9.Deaceeaeoordineeticinadnculeisi estetic in expresiile sale." Papadima. 1941. XI, Lste o ordine crestin. adic"puternicorientatspretranscendent".cuperspectiecosmice. darinacelasitimpumane.Predominnucontradic9ia.ciuziuneade nedespr9itaperspectielorumanecucelecosmice.alespirituluicu pmntescul. "i ingduie specula9ia metaizic. r s-l indeprteze cu nimic de pmnt." "Inazia mitului in ia9" prelungeste timpul "intr-unoceandecoexisten9e.careacpursisimplusnuexisteistoria". Papadima.1941.,Binelesirulpurcedintreginumaidinoin9alui Dumnezeu.Rul.cu"chipurimaiblnde".esteun"datnecesaral existen9ei". care aduce o justiicare crestin a suerin9ei. Putemdesprindecteacaracteristiciprincipalealeiziunii populareasupralumii:Oraiveavviie.piritvacre.tiv.No9iunilede

asimilareteoreticaexperien9eideteren.sicareproindinaceeasisurs :omiterea aptuluicinterpretareaesteoreprezentaredecelpu9in,graduldoi.Obiectul interpretrii este o reprezentare conceptualde pild o descriere,. care. la rndu-i. are unobiectalatinrealitateainconjur toare.Aconundaobiectele.aleegaliza echialeaz cu a conunda. de exemplu. interpretarea "(r9ii lacerii" care este numai una din posibilele reprezent ri ale cosmogoniei, cu insesi inceputurile uniersului. Sau. in loc de a spune: "interpretarea sacriiciului". exprimarea corectar i: "interpretarea reprezentrilordespresacriiciu".Precumseede.uzullingisticsporesteconuzia. Termenii tehnici in antropologie au o unc 9ie interpretati. Pe baza lor se construiesc teoriicarenusuntconirmabilesaunu.(i.inopinialuiSperber.teoriilesunt "utilizabilesaunu".Sperber.op.cit..cap."Ltnograieinterpretatisiantropologie teoretic",Autoruloeruncriteriupragmatic.darnuexplic inceconst utilizabilitateateoriilor.deremeceserenun 9dinstart la criteriul conirmrii lor in realitate. 1 Oidiu Papadima. O ri.ivve rovvea.c a vvii. tvaiv ae tocor. (olec9ia "(onorbiri literare". "Bucoina" I.L. Torou9iu. Bucuresti 1941. 225 p.

19 "rnd" si "rnduial" a i in rnd cu oamenii. a aea lucrurile in bun rnduial,exprimolegeairii.auunin9elescosmic.Omul"nicinu creeaz. nici nu pzeste" rnduiala. ci i se integreaz iresc. n no9iunea de "rnduial" sunt cuprinse altele dou: acelea de ierarbie si vvvc. Nu se poate rnduial r ierarhie. adic r supunere. sau. mai degrab. incredin9are.Stpnullumii.(reatorul.nuepedepsitor.ct"aductor dedragostesipurttordegrij".Papadima.1941.64-66,Munca. insemnnd trud. dar si chin. este totusi in9eleas deloc tragic. Departe de inluen9a Bibliei. olclorul nu prieste munca drept o pedeaps dat primilor oameni de Dumnezeu. Pedeapsa izgonirii din rai a ost cauzat de necumptare. de lcomie. De aceea. munca nu trebuie priit ca un izordecstig.ciedominatdesim9ulmsurii.alpropor9iilor."n lumeaeche.muncaeraodimensiuneaie9ii.azieohipertroie." Papadima. 1941. 88, nsusi Dumnezeu e inchipuit muncind la acerea lumii. "trudind ca si orice lucrtor al gliei si al mestesugului". Dar veroia ae covcret materializeaz datele spiritului. in orme palpabile. imaginabile. nolclor.abstrac9ia.ideeapurnu-sigsesclocul."Lletrebuies prindcarne.chipulomuluisaualalteiadintrepturileirii." Papadima. 1941. 25, "Spiritul nostru nu iubeste rtcirile in neguri. ie alegndului.iealesentimentului.Nedesmin9indu-siunelerdcini mediteraneene. preer lumina ce d lumii conture nete si clare. i place penumbrainmomenteleluidemelancolie.niciodatinsumbra." Papadima. 1941. 28, n "concretismul" acesta. exist o singur"putere absoluttranscendent-chiarpentruimagina9iapopular:puterea Sintei (ruci." (hiar aptul minilor lui Dumnezeu e limitat: turti9a de pmnt:doardupbinecuntareaprinS.(rucepmntulcreste. Papadima. 1941. 15, tica. Legendele despre lumea aceasta si lumea de dincolosunt"cosmologiedoarinmodsecundar.sieticinmodul principal." Sunt o etic "deghizat". care speculeaz curiozitatea uman a9 de tainele irii. o exploateaz si o orienteaz spre o ordine de ia9 moral.Raiulsiiadul.lumeacealalt.inseamnrsplatsipedeaps pentruaptebunesipcate.dupconormareaiecruialalegea crestinuniersal.ntr-un"aliajdematerialitatesispiritualitate". "9ranulromnedelumeaastagospodreste.Silumeacealalto inchipuietotasa.(eletreimariideipecareseataseaziziunea romneascalumiisunt:constiin9aarmonieiperecteincare Dumnezeu a imbinat toate asezrile irii. constiin9a muncii. nu ca eort deschimbareapmntuluicumetehnicamodern.cicaimplinirea legilornaturii.siideeademilostenie.pentruaredalumiiceeace prisosesteomului.ceadeciiarsicutotulopusindrjiteiadunride

20 au9ii ce caracterizeaz remea de azi." Papadima. 1981. 48-53,Alte atitudinia9decosmos:respectul.solidaritatea.iubirea.optimismul. impcarea cu irea. Prinopozi9ieculumearural.aceeacitadinestezutde Oidiu Papadima ca iind idat de sensuri si alori perene. "Satul cu sociologialuiolcloriceoimensamilie.Orasulcusociologialui pozitiist e un inern de dusmnii sau ignorri reciproce." Papadima. 1941. XIII, lolclorulisepare.deci.un"neobositlaboratordemiracole". Plindeaec9iunesicompasiune.cartealuiOidiuPapadimarespir intim. consimte la tot ce ii dezluie uniersul popular.rve.tervea.cumodestie.rpreten9iiglobalizante.si-a intitulat cartea. bazat pe multe date de teren culese de el insusi. Caare aegvairiipopvarerovve.ti.1Scopulsueste"descirareaunuimod speciicdeagndi.expresieauneimentalit9isicoordonateetnice". (umedem.Berneanusehazardeazinexprimrideanergur. temperndu-si orice ant eseizant si generalizant: in schimb. acoperind prin argumenta9ie intrutotul sera termenilor utiliza9i. Astel. el nu si-a propusdescirareatuturormecanismelordeunc9ionarealegndirii populare. ci a adus doar "contribu9ii la reprezentarea spa9iului. timpului sicauzalit9ii".ndemersulsu.autorulaintrebuin9attermenulde "reprezentare.pentrucaceladeintui9iearinsemnapreapu9in.iar aceladeconceptsauideearinsemnaaltcea.laptelesinielul cercetrii au indicat pe acela de reprezentare." Bernea. 1985. 9, - Henri Bergsoncualsu.eva.vpraaateoriveaiateaecov.tiiv9ei.1888,a reolu9ionat in9elegerea unui alt el de timp. concret. calitati. complex. umanizat.Spredeosebiredespa9io-temporalitateastiin9elorexacte. pozitie.LrnestBerneaatest.princercetrilesaleinsatulromnesc. timpulsispa9iulemo9ional.casi"cadrealeexisten9ei".Dactimpul. bunoar. este perceput prin eemeritate "(e este timpu (e s ie L ia9a noastr si toate ce se trec aci cu noi. Nu ezi cum nu st nimic pe loc(eloare.celighioan.ceom.toateauuninceputsiun srsit:astaetimpu."-PoianaMruluiBraso.1969,:concomitent exist percep9ia eternului. "eacul". cum spune autorul "Asa se nasc si mor toate. c sunt in eac. pe tipsia lumii de aici." - Persani lgras. 190,. Veacul apare nu in sine. ca timp istoric. ci "ca o contraa9 a unei alteexisten9e".Apar9inelumiideaici.dartotdeodatparticipla

1LrnestBernea.Caareaegvairiipopvarerovve.ti.Covtribv9iiarepre.evtarea.pa9ivvi. tivpvvi .i cav.ait9ii. Lditura (artea Romneasc. Bucuresti 1985.

21 eternitate. Istoria se intensiic. capt o alt calitate si un alt sens. mai bogatdectcronologiastiin9iic.Bernea.1985.150,nmanier asemntoare.LrnestBerneatrateazsispa9iulsicauzalitatea. Remarcmideeacoordonatelorcalitatiepecaresemiscgndirea popular.si.implicit.sensulatribuitdeplasrilorspa9iale.temporale. cauzale. .vareiOi.teavv.inunadincr9ilesale1.isipropune "reconstituireauneimitologiipre-siproto-romne".lucruceimplic greut9i legate de lipsa izoarelor scrise,. de pierderea unor cr9i pentru epocileechi.Rezerorulnesecatdeinorma9iipriindmitologia romnilconstituieinsmaniestrilesitexteleolclorice.Oisteanu respingeattpozi9iamaximalistentuziasmulnejustiicat.concluzii exagerate,.ctsiceaminimalistnegareaalorilorspiritualit9ii tradi9ionale,acercettoruluiaplecatasupraenomenuluimitologic. intructsuntatitudiniincrcatedeopreamaresubiectiitate.ieea pozitisaunegati."(ulturapopular-nscutsiperpetuatde milenii pe teritoriul dintre (arpa9i si Dunre - beneiciaz de suiciente merite autentice. pentru a nu aea neoie de alse 'proteze'. ie ele si de aur. n ond. unul dintre principalii indicatori care atest igoarea. lipsa de complexe si maturitatea unei ciiliza9ii in spe9. cea contemporan romneasc,estecurajuldea-sicontemplacuobiectiitatepropria deenireistoricsicultural.rmenajamentesirinrumuse9ri decoratie." Oisteanu. 1989. 8, Ne raliem intrutotul acestui demers. Lsteeidentaptulcprincipalelesursedereconstituirea mitologieiromnestisunttextelesimaniestrileolclorice. caracterizate prin anonimat si oralitate. Mitologia romn i se prezint cercettoruluicontemporancao"iin9compozit".incarese suprapunpeste"scenariilemiticeautohtone"elementedemitologie roman. iudeo-crestin prin ilier bizantin,. sla. elemente mitice ale unor popoare asiate migratoare s.a.. Rezultatul il constituie o mitologie popularie.eoluti.cuunspeciicculturalsincretic.instraturi suprapuse de-a lungul timpului.Speciiculsi-attdemultcutata-originalitateamitologiei romne nu rezid numai in aptul c structuri mitice arhaice. autohtone ausupraie9uitinormeolclorizate.darsiinmodulincareauost asimilate scenarii si motie mitice exogene. "Originalitatea unui popor". scriaLucianBlaga."nusemaniestnumaiincrea9iilece-iapar9in

1AndreiOisteanu.Motire.i.evvitica9iivito.ivboiceivcvtvratraai9iovarovvea.c. Lditura Minera. Bucuresti 1989. 336 p.

22 exclusi.cisiinmodulcumasimileazmotieledelargcircula9ie. lenomenul asimilrii deine din cale aar de interesant si concludent mai ales cnd temele sau motile asimilate s-au prezentat spiritului etnic cu prestigiul intangibilit9ii. cu aureola magic a lucrului tabu. supus in prealabilunuiregimspecialdeprotec9ie."1nasteldecazuri. cercettorulnuesteobligatnumaisrecunoascpreluarea.darsis rspundlaintrebrile"deceaostadoptat"si"inceelaost adaptat" motiul respecti. Oisteanu. 1989. -10, Oisteanupledeazpentruideeaherseniande"arheologie cultural". (ercettorul mitologiei romne utilizeaz ca "materie prim" imensa materie cultural. tezaurizat de olcloristi. pe care el trebuie s-o redescopereinpuncteleeiesen9ialesisimbolice.s-ointerpretezeprin decodareasemniica9iilorei.sisreconstituieansamblulenomenului miticarhaicpebazactoraragmente.-Dacincazulmitologiilor unor etnii europene greac. roman. german. scandina, se impune. deregul.unprocesde"deliteraturizare"caresducladepistarea structurilor mitice originare. mitologia romn. in schimb. se conrunt cuodiicultateantagonist:"adunareatuturormotielormiticesi imbinarealorastelinctsrezulteun'scenariu'unitarsicoerent." Rmne chiar o problem deschis in a9a cercettorilor intrebarea dac putemorbidespreomitologieromneascpropriu-zissau.mai degrab. despre un numr oarte mare de teme si motie mitice. ntre entuziasmulcelorcareopteazpentruprimasolu9iesicomoditatea celor care izeaz a doua solu9ie. Oisteanu alege o ariant de mijloc. n iziuneasa.toatemotieleaparentdistinctesidiersecompun.intr-ader.omitologieromnpopular.dar.ceeaceiseparesimai important.esteaptulc"elesuntgeneratesiguernatedeounasi aceeasi, mentalitate mitic." .cea.t vevtaitate vitic e.te covpv. aivtrvv vvvrtivitaeprivcipiiviticetvoaeeaegvairearbetipa).careapicateao ivtivitateae.itva9iiaiteritegeverea.oivtivitateaer.pvv.vriviticeaparevt aiterite.aar.ivtova.covrergevte.s.n.,Acesterspunsurimiticesi-argsi loculintr-ostructurmiticorganicacelscenariuunitarsicoerent,. dac am putea stabili principiile mitice care le genereaz si guerneaz. (umodestie.Oisteanuisideclinintietateauneiasteldeabordri teoretice in aoarea "usilor deschise" deja de (.G. Jung. G. Dumzil. (l. Lv-Strauss. M. Lliade. Oisteanu. 1989. 12-14,

1 Lucian Blaga. )riogia cvtvrii. in: Opere. ol. 9. Lditura Minera. Bucures ti 1985. p. 254.

23 Ne raliem si noi. cu coningere. acestei idei. care este una din premisele. dar. cum se a edea. si din concluziile teoretice ale lucrrii noastrededicateintemeieriiinspa9iulromnesc.Anumesublinierea aptului c tete .i vavite.tri viticoritvae ai.tivcte .vvt. iv reaitate. ipo.ta.ieri ae aceeia.i ecva9ii vitice arbetipae. III. ntemeierea: istorie mitic sau mit istoricizat: SeparecsecolulalXIX-leaasueritde"obsesiaoriginilor". Pentrustiin9elesocialedinepoc"aceastcutareaoriginilor institu9iilor umane si ale crea9iilor culturale prelungeste si completeaz cutareaoriginiispeciilordectrenaturalist.isulbiologuluidea surprindeorigineaie9ii.eortulgeologuluisialastronomuluidea in9elegeorigineaPmntuluisiaUniersului.Dinpunctdeedere psihologic.sepoatedesciraaiciaceeasinostalgiea'primordialului'.a 'originarului'."1Totusicatemdecercetaredesine-stttoare. intemeiereaaostocolit.simaitrziu.insecolulnostru.Marea diicultate a cuprinderii ei teoretice proine din aptul c intemeierea se regsesteintoateculturile.si.practic.intoatecompartimenteleie9ii sociale. (ea mai coerent imagine a intemeierii credem c o intlnim la Mircea iaae. Istoricul religiilor n-a ordonat datele etnograice de care s-aslujitinoperasainjurulno9iuniideintemeiere.(utoateacestea. iziuneaautoruluiesteimpregnatsubiacentdeobiectulstudiului nostru.Interpretareasasimbolics-aimpuscuconsecen9printr-un set de idei. sus9inute temeinic prin abundente apte de teren.2

Vom trece in reist ctea intui9ii undamentale ale lui Lliade reeritoarelaintemeiere.(heiadeboltnisepareeocareasacrului. carepentruomultradi9ionaldezluieunalt"moddeaiinlume". Pentru"homoreligiosus""esen9ialulprecedeexisten9a".3Lsen9ialul

1 Mircea Lliade. ^o.tagia origivior. Ld. Humanitas. Bucuresti 1994. p..2 Astzi suntem in situa9ia in care cercettorul culturii populare. si in special etnologul romnnupoteludamajoracontribu 9iealuiLliadeindomeniu.Dezaant ajulins const in tenta9ia de a uita c si explica9iile acestui autor sunt o interpretare subiectia documentelor realit9ii. si de a le utiliza ca baz axiomatic in demersul stiin9iic. Mul9i cercettori preiau ca dintr-un "dic9ionar al ideilor de-a gata" concluziile lui Lliade. r a se mai osteni s-l citeze. cu bun-credin9 in erdictele sale. ce ar reda un "scenariu" sinequanonsiobligatoriualabil.Reenimcusubliniereac siinterpretrilelui Lliade sunt imagini asupra realit 9ii. nu realitatea inssi. 3 Idem. ..pecte ae vitvvi. Ld. Uniers. Bucuresti 198. p.81.

24 este conerit de sacru. ca experien9. ca trire. n totalitatea lui. sacrul se opuneproanului:echialeazcuputerea.curealitatea.iindceste "saturat de iin9": el coner perenitate si eicacitate ac9iunilor umane. Sacrul la Lliade nu este o stare permanent cum era la Lv-Bruhl,. ci semaniestperiodicprin"hieroanii".careproducaliiinproan. restabilind comunicarea cu or9ele diine.1 Realitatea inssi ia nastere si subzistprinimitareaunuiarhetipcelest.(eeacenuareunmodel exemplarestelipsitderealitatesiestegolitdesens:iarmodelul exemplarprinexcelen9estecrearealumii.relectatinmiturile cosmogonice.2 Prin extensiune. orice crea9ie. orice intemeiere se reduce larepetareamituluicosmogonic."Aceastrepeti9ieconstienta gesturilorparadigmaticedeterminatetraseazoontologieoriginal. ProdusulNaturii.obiectulasonatdeindustriaomuluinuisial realitatea.identitateadectinmsuraincareparticiplaorealitate transcendent.Gestulnuob9inesens.realitatedectinmsura exclusi in care reia o ac9iune primordial."3 Mitul este o "istorie aderat" - cci orbeste despre realitate. este o "istorie sacr". ca oper a iin9elor supranaturale. Mitul se reer intotdeaunalaocrea9ie:daccunoastemmitul.cunoastemoriginea unui lucru si il putem manipula dup oie. Mitul este "iu". trieste prin rememorare.4 "Miturileiiincitpeoameniscreeze":repetareainseamn generare"aacesinpelume",siinseamncosmizare transormarea mediului natural in mediu cultural,.5 (e este mitul cosmogonic. ce cuprinde el. cum trebuie in9eles Lliadeopereazcuurmtoareaschemadereducereamiturilor cosmogonicesiantropogonice:1.(osmosulaostcreatdezeul supremsaudezeiprinsacriicareaunuigigantsauaunuimonstru marin. 2. (osmosul a luat iin9 pentru c a ost insule9it prin moartea ritualdinillotempore.3.nsule9ireanueosimpltransmiterea suletului gigantului. ci magia sacriiciului ace posibil prelungirea ie9ii gigantului in orme multiple de existen9. 4. n tradi9iile care nu cunosc unantropo-cosmos.cinumaiunmonstrumarinprimordial Mesopotamia,.omulestecreatprinsacriiciulunuizeuKingu,sau

1 Idem. acrv .i protavv. Ld. Humanitas. Bucuresti 1992. p.13-22. 2 Idem. .evri. Ld. Stiin9iic. Bucuresti 1991. p.35.3 Idem. e vytbe ae eterve retovr. p. 15. 4 Idem. ..pecte.... p.1. 5 Idem. ri.er e toit ae a vai.ov. a creatirite et .e. .yvboe.. Gallimard. Paris 1986. p.85.

25 prinautosacriiciulzeuluisupremMarduk,.5.Nimicnueiusinu poate dura. dac nu i se coner "ia9" si "sulet" prin sacriiciul altei ie9i.6.(reatoareestenumaimoartearitual.iolent.careintrerupe irul unei ie9i ce nu si-a consumat inc toate posibilit9ile. . Moartea iolentsrsitanume.nuceaaccidental.declanseazoor9 capabil de a transmite ia9a. si de a asigura perenitatea noii crea9ii.1 Pentru compara9ie il om cita si pe Al. H. Krappe. care in9elege mitologiaca"sumtotalapoestiriloretiologicecareincearcs explicecreareauniersului."2Krappedistingemaimulteteme principale ale miturilor de origine: 1. Originea lumii se al in diiziunea membrelorsauorganelorzeuluioriauriasuluiprimordialIndia. Babilon. Japonia. Polinezia. Scandinaia,. 2. Lumea s-a nscut din aca sau taurul primordial. Mitul indic substituirea sacriiciilor umane prin celeanimale.sitrebuiesseiiitinepocadomesticiriianimalelor neolitic,. n mitraism. zeul a ucis taurul din care au luat nastere toate lucrurile.3.Speciaumandescindedintr-oiin9bisexual\amain India.Tuistolaechiigermani.ZraninIran.PtahinLgipt,.4. Arborelelumii.pilonulcentralstructureazconstruc9iauniersului. (osmosul este o macro-replic a casei de lemn. La Lliade raportul este iners.locuin9aumanreproduce(osmosul.,ncosmologiaLddei. lumeaesteourias"casnoregian".construitinjurulpilonului central.5.(rea9iaevibioseintlnesteincosmologiahebraic.care purcededelaconceptulde"id".de"abis".Krappegsestetemaca iind de dat mai recent si nu propriu-zis popular. i ace mai degrab impresiaunei"specula9iiteologicearabinilor".Krappe.1930.339, "Geneza"con9inedou"nara9iunicontradictorii"asupraapari9iei omului: a, Jahe insrcineaz cu executarea proiectului demoni ineriori sauingeriinso9itori:b,diinitateaiaargildincarermntcorpul uman si ii d sulet din sulul diin. - n ultim instan9. totusi. e vibio nusezmislestenimic:chiarcrea9iadenumitastels-arealizatprin pre-existen9a unei or9e diine. demiurgice. Krappe. 1930. 12-130, Lliadeprecizeazcmitulrelatndcrea9ialumiinuseamn intotdeaunacuunmitcosmogonicstrictosensu.cumari.depild. "Lnuma Llis". Dar exist intotdeauna o "istorie primordial". care are uninceput."unmitcosmogonicpropriu-zissauunmitprezentnd primul stadiu. germinal al lumii. Acest inceput este intotdeauna prezent implicit in seria de mituri care poesteste eenimentele abuloase ce au

1 Idem. Covevtarii a egevaa Me.tervvi Mavoe. Ld. Publicom. Bucuresti 1943. p.96-9. 2 Alexandre Haggertv Krappe.Mytboogie vvirer.ee. Pavot. Paris 1930. p.126.

26 autlocdupcreareasauenireaintruexisten9auniersului.in mituriledespreorigineaplantelor.aanimalelorsiaomului.incele despreorigineacstoriei.amilieisiamor9ii.etc.Luateimpreun acestemiturideorigineconstituieoistoriecoerent."Lliade.1994. 122-123, Sensul mitului cosmogonic este de a relea "primordialitatea" si "totalitatea"sacrului.Porninddelamit.intreagaia9aindiidualsi colecti are o "structur cosmologic: orice ia9 constituie un ciclu. al crui model este crearea. distrugerea si re-crearea lumii". Lliade. 1994. 129-130,Mitul de origine postuleaz conigura9ia timpului si a spa9iului. Timpulnuesteomogen.nicicontinuu.cisedistingecalitatiprin interaledetimpsacrusuccedatedeinteraledetimpproan. (ontinuitateaintreceledoumodalit9idetrireatimpuluieste asigurat r pericol prin intermediul "riturilor de trecere". Dintre cele dou"eluridetimp".celmaiimportantestecelsacru.Acestase prezintsubaspectulparadoxalalunuitimp"circular.reersibilsi recuperabil". un el de etern prezent mitic. Ll nu "curge". nu constituie odurat.cieste"untimpontologicprinexcelen9.parmenidean: mereuegalcusineinsusi.elnuseschimb.nicinusesrseste". Lliade. 1992. 65, La oricare dintre srbtori in majoritate periodice, se reitereaz acelasi timp sacru. "creat si sanctiicat de zei in remea gestei lor".Msuraacestuitimpciclicestedatdean.camicro-unitate temporalcecon9ineinsinenasterea.dezoltareasimoartea uniersului.(osmogoniaserepetanual.iarsensulrepetriieste "regenerareaprinintoarcerealatimpuloriginar".prinrecuperarea "rezereiintactedeor9eitale".Repetareaprinsrbtoarenueste "comemorarea" unui eeniment mitic. ci o "reactualizare" a lui. Lliade. 1992. 5-6, nmodsimilar.nicispa9iulnuesteomogensicontinuu.ci calitatidieren9iatprindetasareaspa9iuluisacrudecelproan. "Lxperien9a religioas a neomogenit9ii spa9iului constituie o experien9 primordial. omologabil unei 'ondri a lumii'." Lliade. 1992. 21, (a si in cazul timpului scindat prin reenirea periodic a srbtorilor. ruptura operat in spa9iu permite constituirea unui "punct ix". central. Spa9iul proanesteointindereinorm.rtrsturidistinctie.ctreme abia spa9iul sacru dobndeste "aloare existen9ial" si deine "real". De aceeaomulreligiosareneoiesisereleeacestspa9iu:deaceea "nimicnupoateincepe.nimicnusepoateaceroorientare prealabil". Apelul direct la sacru. ie prin "semne" si "teoanii". ie prin

2 aplicareamodelelorarhetipaleexplicmultitudinea"tehnicilorde orientare" in societ9ile tradi9ionale. precum si multitudinea "tehnicilor deconsacrareaspa9iului"."Orientarea.adic.inultiminstan9. diizareaspa9iuluiinpatruorizonturi.echialeazcuoondarede lume.Omogenitateaspa9iuluinecunoscutesteintructaasimilat haosului. Ob9inerea unui centru prin incrucisarea a dou linii drepte si proiectareacelorpatruorizonturiincelepatrudirec9iicardinale reprezintoeritabil'crearealumii'.(erculsaucareulconstruit porninddelaun(entruesteoivagovvvai.Darnutrebuieuitatc toateacestetehnicideorientaresideondareaoraselorsisatelor depind. in ultim analiz. de o cosmologie. iar aceasta. la rndul ei. este solidar cu un mit cosmogonic." Lliade. 1986. 8, Astel pentru Lliade luarea in stpnire a spa9iului este copia idel a modelului ideal oerit dezeiicreatoriaiuniersului.dupreguladeaurlsatdeHermes Trismegistus:"Asacumestesus.asaestesijos."Oriceintemeierein spa9iuimitcosmogonia.Satulesteoivagovvvaisiestemijlocullui orbi.terrarvv.Templulsicasadelocuitsuntdeasemeneadependente de mitul cosmologic. Interpretareacalitatiaspa9iuluiseintlnestesilaGeorges Gusdor.1(asa.camicrocosmos.constituieunintreg.ounitate delimitatspa9ial.careacecorpapartea9aderestullumii inconjurtoare."Hotarul"casei.aidomahotaruluisatuluiesteun "spa9iudestructur.carepoartiniecarelococaliicaredistinctsi concret". "Peisajul e mai degrab suscitat din interior dect din aar." Pentru"primiti".spa9iul se reduce numai la ceea ce il inconjoar. nu existspa9iunelimitat.Gusdordeinestespa9iulconstiin9eimiticeca iindunspa9iu"antropologic".insensuldeumanizat.inunc9iede oameniicareilpopuleaz."Dincolodeorizont.gndireacareader strnslastiluldeia9.nusemaipoatedessura.Lanuintlneste dectidul.Realitatea geograic nu exist prin ea inssi. independent derealitateauman."Gusdor.1996.50,O"speciicareaspa9iului antropologic"oreprezint"spa9iulritual".respecti."spa9iulritualse decupeaz si se specializeaz in snul spa9iului antropologic ca o zon deinaltpresiuneasacrului"Gusdor.1996.55,.Spa9iulritual.al altarului.altemplului.esteomologcentruluilumii.Gusdor men9ioneaz capacitatea omului primiti de a-si duce cu sine si de a-si instala altundea spa9iul si timpul. atunci cnd se deplaseaz de pild. colonistii romani sau taberele legiunilor romane,. "Acolo unde omul se

1 Georges Gusdor. Mit .i vetati.ic. Lditura Amarcord. Timisoara 1996.

28 aseazarelococreareauniersuluiprininrdcinareastructurilor sacrului."Gusdor.1996.59,(aalternatiealespa9iuluiritual.cuun poten9ial condensat de sacralitate. Gusdor noteaz existen9a "sacrului transportabil"!.amuletele,sia"sacruluiinrdcinat"locurilede pelerinaj,.(onstatmextremaasemnarearelec9iilorgusdorienecu ideile mai echi ale lui Lliade.ReenindlaLliade.etnologulstabilestedoumoduride omologare a habitatului cu cosmosul. conerindu-i-se aloare de ivago vvvai. Si anume: a, ie asimilnd locuin9a cu cosmosul prin proiectarea celorpatruorizonturiporninddelaunpunctcentralsatul,sauprin instalarea simbolic a unei ai. vvvai casa,: b, ie repetnd actul ritual alzeilorprincarelumeaaluatnasteredincorpulunuidragonmarin sauaunuiuriasprimordial.Acestesugestiisuntextremdealoroase. andlegturdirectcuintemeierilespa9ialeinculturapopular romneasc.Primuluimoddeomologarecosmicaspa9iuluiii corespunde"batereaparului"cutoatepracticileadiacente:celde-al doilea mod de consacrare trimite nemijlocit la sacriiciile de construc9ie. Simbolismul(entruluiesteextremdeast.(entrullumiieste Muntele sacru. unde se intlnesc cerul si pmntul. Orice templu. palat. oras sacru sau orice reziden9 regal este un munte sacru si un centru. .i. vvvaiare aloare ascendent. comunicnd cu zonele celeste. Dar centrullumiiestesiunpunctalintereren9eidintrecer.pmntsi inern.Lstespa9iulsacruluisial"realit9iiabsolute".Arboreleie9ii. ntnatinere9iisicelelaltesimbolurisealsieleintr-uncentru. Drumulsprecentruesteundrumdiicil.siacestlucruseeriicla toatenielelerealuluicircumolu9iuniletemplului.rtcirileprin labirint.pelerinajulplindepericolesprelocurilesinte,.Drumuleste aneoiosccireprezintunritdetreceredelaproanlasacru.dela eemersiiluzoriularealitatesieternitate.dinia9spremoarte.dela omladiinitate.Simbolurilecentrului.preocuparepredilectsilaun KarlKernvlabirintul.cercul,1prinilieraJung.darsilamaestrii ezoterismuluiRenGuenon.lanoiVasileLoinescu,saula "simbolisti" mai recen9i Gilbert Durand,. il conduc pe Lliade la unul dinsubiectelesaleaorite:consacrareaprinaccesulla(entru constituie o ini9iere.

1KarlKernv.abyrivtbtvaiev.abyrivtbo.a.ivievreteeivervytboogi.cbevaee. Akademische Verlagsanstalt Pantheon. Amsterdam -Leipzig 1941: Idem. De.pre origive .i ivteveiere iv vitoogie. in: "Secolul XX". nr.2-3198. p.-86.

29 Lliade stabileste drept cea mai eche etap existen9a mitului de origine. secondat de ritul de construc9ie aerent. Acestea sunt anterioare legendei cu aceeasi tem. din care apoi s-a dezoltat balada. ca produs literar de sine stttor. Lliade. 1943. 22, n procesul modernizrii sale. mentalitatea arhaic s-a "conserat in mituri. simboluri. obiceiuri. care. oricte degradri ar i suerit. au inc sensurile originare transparente." Lliade. 1943. 1,(eledemaisusnuepuizeaz.desigur.sugestiileoeritede operaluiMirceaLliade.insdauseamainmsursuicientderolul atribuitmituluicaprototipdesrsitaltuturoractelorintemeietoare ale omului. Neomindreptaaten9iaacumspreunaltautor.careede lucrurile intr-o lumin mai deosebit. Abordrile lui ov Cbivoiv izeaz pozi9iaomuluitradi9ionalinmijlocullumii.StudiileluiGhinoiu rearanjeaz si interpreteaz actele umane cele mai semniicatie dintr-o perspectiantropo-centrist.Autorulinsistdedataaceastanuatt asupra mitologiei ori a corpusului de texte populare undamentale. cum procedeazLliade.ctasupraunorriturisaupracticiceperpetueaz unondmaiechidecredin9einirtuteatradi9iei.Probabilexplica9ia interesului lui Ghinoiu pentru obiceiuri si rituri se al in caracterul inc iu al acestora. spre deosebire de mituri care au circula9ie mai restrns. reduslaozestrepasidecunostin9e.Maitrebuieprecizatc cercetrile etnologului circumscriu arealul popular romnesc. Ghinoiuneoerimaginea"omuluidublu".alctuitdintr-un trupmaterial.eemersiunspiritnemuritor.Lsen9auman.iindde naturimaterial.salsluiesteintr-osuccesiunede"adposturi".care poti"locuite":trupul.casa.si"nelocuite":cadarul.casapustie. Adposturile corpului izic sunt uneori numite "case". "(asa copilului" placenta, sau "slselul". "locsorul copilului" indic starea de dinaintea nasterii.pre-existen9a.ncasa-locuin9sedessoarexisten9ainsine. "Slasul"sau"casadebrad".sicriul.sereerlapost-existen9. Adposturile sunt prezute cu deschideri. pe care intr si iese suletul. "Usa"."poarta"casei.bisericiicet9ii.raiului,sedeschidsprepmnt sau spre cer. n adposturile subpmntene se coboar printr-o "gur" sau "gaur" a beciului. pesterii. mormntului. iadului,. n conormitate cudirec9iilesprecaresedeschidadposturile.crea9iaomuluiaost in9isat antropomor dup chipul si asemnarea lui Dumnezeu sau a

30 diinit9iiceleste,sigeomorcazmislireaTerreiMater,.Adpostul primordial al spiritului cu "orm de geoid" , eolueaz spre imaginea "omului-ghem care se naste si renaste". Geomorismul ar corespunde neoliticului. Antropomorismul. in schimb. ar deini "omul-trestie care se naste si moare". concep9ie in circula9ie dup epoca bronzului. Omulstrbateuncicluexisten9ialperectparalelcuciclul egetal.cuetapeintreruptede"praguriledetrecere".Printr-unsirde omologri.Ghinoiuaratcpraguldetrecerecareesteconcep9ia intemeierea"caseicopilului",corespundesemnatului.Astelse intemeiazpre-existen9a:ia9ainpntecelemamei.respectiia9ain pntecele pmntului. Un nou prag de trecere este nasterea copilului in termeniiluiI.Ghinoiu"iesireasuletuluidinadpostulgeomorsi intrareainadpostulantropomor",.inparalelcuincol9itulplantei "iesirea spiritului grului din adpostul geomor si intrarea in adpostul itomor",. Lxisten9a uman se consum de la nastere pn la moarte. ceaitomorparcurgetraseuldelasmn9aincol9itpnlacea recoltat.Post-existen9aoamenilorinseamn"drumulmiticspre impr9iadiinit9iloradorate".ceaagruluiecaleadelasmn9a recoltat la cea semnat.1 Gndireatradi9ionalumanizeazproceselenaturii.consider Ghinoiu. iar modelul sugerat de eolu9ia plantelor anerograne se aplic peregrinrilor suletului omenesc. din adpost in adpost. in "lumea de aici" si "de dincolo". Obiceiurile eectuate la marile praguri ale ciclului amilialnastere.cstorie.moarte,auelementecomunecuceleale cicluluicalendaristic.oerind"dateineditedespregeneza antropomorismuluiceramicsiagricol".Deaceeaautorulschi9eaz analizatriadeitrup-lut-aluat.Principiulgeneratorsiuniicatoralcelor trei componente este Pmntul. ca "organism iu. inzestrat cu sim9uri siinteligen9".PmntulTerraMater.TerraGenitrix,zmisleste:in acelasi timp pamntul este locul odihnei esnice. Via9a si moartea isi au deopotria obrsia in pmnt.2

(asaestezutcaadpostaltrupului.(orsitoareaei semniica9iealui"acas"rezultsidinurmtoarele:"Locuin9aera singurul spa9iu in care se putea naste si muri r ca 'suletele cltoare' s se rtceasc. la enirea lor 'aici' si la plecarea lor 'acolo'. si s-o apuce

1IonGhinoiu.Ceovorti.vv.iavtropovorti.vv.piritvvivvav.in:RLl.tom39.nr.5-61994. p.421-426. 2Idem.a.eae .piritvvi: trvpv. vtv .i avatv. in: "Anuarul Institutului de Istorie si lolclor '(. Briloiu'". Bucuresti. tom 31992. p.1-4.

31 pecrrinedorite."(ndemeiansteape9arinsaupedeal.noul-nscuteraadusacas"inpoal"siasezatdirectpesol.lngatr- acolo unde ar i trebuit s in pe lume. Pe locul deceselor iolente din aaragospodrieiseamenajeazmormintesimbolice.aducndu-se acas un pumn de 9rn. (ele dou "rituri speciale de reparare" arat ct de ital era ca nasterea si moartea s surin acas.1 (asa reprezint spa9iulsacruprinexcelen9.intimitateaabsolut solicitat la concep9ia noii ie9i. Dup cum arta si G. Durand. casa este o "construc9ie". dar si un "cmin".2

(asa con9ine deci sensul de "amilie". ca un "sistem inchis. cu intrrisiiesirialesuletelorapar9intoareaceleiasispi9edeneam. Veneau prin nastere copiii. nepo9ii si strnepo9ii. si plecau. prin moarte. mosiisistrmosii.Ra9iuneadeaexistaacaseierahotrt.inultim instan9a. de jocul enirii si plecrii suletelor." Ghinoiu. 1991. 168-169, Deaceeaocasrmaspustieseconsideracsi-aincheiatmenirea pentrucareaostintemeiat.si.pentrualungareaspiritelormaleice. trebuia supus unor rituri de puriicare. Ghinoiu grupeaz obiceiurile si credin9ele reeritoare la cas in "treiorizonturisuprapusesubormaunuiuriasarbore"."Tulpina". trunchiulizeazcredin9elelegatedeus.pere9i.erestre.atr.sob. obiecte de mobilier - mas. scaun. pat. etc. Trunchiul ace legtura intre "coroana"arboreluicredin9erelatielapodin.grinzi.pod.cpriori. acoperis.cos.streasin,si"rdcini"prag.podea.sol.subsol,.Vatra ocupunloccentral.iindinconjuratdecamereledelocuitcaun "spa9iudemedieresiintlnireintregenera9ii".Aiciseintindmese estiecuorandepentrustrmosi. Solul este "locul priilegiat pentru srsireariturilormenitesusurezenastereasimoartea".pentruc pmntul coner un surplus de energie. care ajut suletele s soseasc sau s plece. Tot in pmntul casei se inmormnta placenta. la trei zile dupenireapelumeacopiluluisubprag.intind.lngatr,. Ghinoiu.1994.430,Riturilede"inmormntare"lanastereunescsi maimultia9acumoartea.Acoperisulcaseloreloculundestrjuiesc "psrilesuletului".nsusseorientausuletelemosilor.totdeacolo coborausisuletelenou-nscu9ilor.Ghinoiu.1991.10,"Arborele

1Idem.Ca.arovvea.c. Repere etvoogice .i arbeoogice. in: "Thraco-Dacica. Acad. Rom. Institutul de Tracologie. tom XII. no.1-21991. p.16. 2GilbertDurand.trvctvrieavtropoogiceaeivagivarvvi.LdituraUniers.Bucuresti 19. p. 303.

32 ie9ii"ocrotestedecisimbolictreigenera9ii.petreipalieredetimp: trecut. prezent. iitor. (asa-locuin9 si orice adpost trebuie intemeiate. inainte de a i construite.prinpracticimagice.intrecareGhinoiuenumer: ntoarearitualpentrudescoperirealoculuiprielnic.btutulparului saualstlpului.sacriiciuldeinsule9ire.Nuomstruiaiciasupra datelor bine-cunoscute si din alt parte Ion Talos. Octaian Buhociu. MirceaLliade.s.a.,.Maiinteresantnisepareparalelismulstabilitde Ghinoiu intre btutul parului si ceremonialul nup9ial. nceremonianun9iisesuprapuntreinieledesacralitate:a, nielulsimbolicperecheadiin-siprimordial-esubstituitde bradul mirelui si mrul miresei,: b, cel ini9iatic. perormat de ctre nasi. ca"reprezentan9iaimosilorsistrmosilorpeliniepatern":c,nielul concret.innoapteanun9ii.srsitdecuplulumanmire-mireas. Autoruldescriesimbolurilebraduluica"substitutsacrualmirelui". oinicia dar si ecioria. in asociere cu simbolurile mrului ca substitut al miresei.Momentulculminant-siscopulnun9ii-esteimperecherea. realizatinplansimbolicprinspargereataleruluimireseicuprjina steagului de nunt echialent al bradului,. sau prin implntarea merelor rosii in stagul de nunt la aromni,. prin petrecerea b9ului inlorat prin colaculgurit.etc.Altelspus.estemomentul"btutuluiparului". "Probabil.cndactulmagicalnun9ii.perormatdemire si mireas in zul tuturor. a deenit reprobabil. paralel cu dezoltarea sentimentului de pudicitate. imperecherea a ost pus pe seama substitutelor rituale."1 Sensul strechi al cuntului nunt pare a i ost cel de imperechere. in sensulprocrerii.Actulsexualinsusiseal"situatlalimitadintre natursicultur"."Phalusul.instrument cultic cu care se credea c se intemeiaz casa copilului si deci o nou ia9. aea s dein. indierent de numele instrumentului artiicial par. 9rus. stlp, un model uniersal deintemeieresicrea9ie."Ghinoiu.1991.168,Suntemsiguric interpretarealuiIonGhinoiuaristrnit.dacariostposibil.att protesteleluilrazercareexplictotemismultocmaiprin necunoastereadectreomultradi9ionalalegturiicauzaledintre concep9iesinastere,.ctsicelealeluiLliadecultulphalicanulnd primatul absolut al mitului cosmogonic,!

1 Idem. Practici vagice ae ivteveiere a Ca.ei ae piatr. in: "Datini. Reist de cultur". nr.3-4 8-9,1994. ed. de Minist. (ulturii. (entrul na 9ional al (rea9iei Populare si lunda9ia (ultural Lthnos. p.14-15.

33 Utilizndteoriaadposturilorconcentrice.Ghinoiuprezint practicile de intemeiere a satului. Vatra satului se imparte in atra celor iisiatracelormor9i.cimitirul.Grupareagospodriilordinatra satuluipespi9edeneammergeacndamninmncugruparea mormintelordincimitirpespi9edeneam.Maimultdectatt.se practicaobiceiulinmormntriimor9iloramilieiincur9ilesigrdinile gospodriilor.Pela1950inRomniamaieraucirca200desater cimitireobstesti.Azienomenulseintlnesterar.inunelesate ardelenesti.nestulOltenieisiestulMuntenieimor9iisuntdusila cimitirul comun. dar la poarta gospodriilor li se amenajeaz morminte simbolice.deciamintireaingropriiloringospodriinus-astinscu totul.Seconstatcainsatelecucimitireamiliale.nzareaterenului esteaproapeimposibil."intructarinsemnacmostenitoriind mosii si strmosii inmormnta9i in grdin".1 (ercettorul ede in acest aptdoadadispersieipopula9ieiromanizateinepocamigra9iilor.si continuitateaie9iiinasezririsipite.Dinpunctdeedereetnologic ins.in9elegemconie9uireamor9iloralturideceiiicapeoorm maniest a cultului strmosilor. Maiaemdecutunpopasobligatoriu.inpreajmacr9iilui Vasile Tudor (re9u. "Lxisten9a ca intemeiere. Perspecti etnologic".2 Ideea central a cr9ii pare a i tocmai obiectul cutrilor noastre. (ldit peoseamderedeinirialeunorno9iuniundamentalepentru cercetare. precum: "cultur". "mentalitate". "ethnos". "obicei". "ritual". aparatul conceptual mnuit de autor ii permite elaborarea unei iziuni deansamblu.(onormacesteiaomulcomunit9iitradi9ionale.in procesul"intemeierii"salesociale.deineoiin9matur.aptde deciziidatoritimpactuluiormatial"ethos-ului"etnic.careil inarmeazcuuncomportamentexisten9ialbine-structurat.Teoria "behaiour-ist" a lui V.T. (re9u inluen9at mai cu seam de studiile deistoriaculturiialeluiKroebersiKluckhohn,subliniazexisten9a unuisetde"miteme"debazinculturatradi9ional."ajustate"

1VladimirTrebnici.IonGhinoiu.Devogratie.ietvogratie.Ld.Stiin9iicsi Lnciclopedic. Bucuresti 1986. p.319-320. 2VasileTudor(re9u.i.tev9acaivteveiere.Per.pectiretvoogic.Ld.lacla.Timisoara 1988. 159 p.

34 permanentincursuleolu9ieilaneoilepsiho-socialemereunoiale genera9iilor umane.Un"mitem"undamentalestecelalintemeierii.Simbolic orbind.miezuloricreiintemeierieste"atra".nzestratcuirtu9i spa9iale.spirituale.axiologice.atrade9ineopluralitatedeunc9ii. Mentalitateatradi9ionalromneascconeraloarede ai. vvvai.ca zonconsacrat.attetreicasei.ctsietreisatului.(onsacrarease ace prin actul sacriicial. Iubitor de paradigme. (re9u al in sacriiciul de unda9ie inssi "paradigma intemeierii". "nsule9irea" pus la temelia oricreiini9iatieumane.prinorand.prinsacriiciu.coner durabilitate intregii existen9e. Autorul crede c mitul de intemeiere prin sacriiciu se identiic in cultura noastr popular cu mai multe ipostaze alesimbolismuluiintemeierii:"cosmosul"."9ara"."satul"."casa". "nunta"."nasterea".Obiceiurileperormatelainstituireaacestor"arii culturale" le autentiic si le coner perenitate printr-un ceremonial si un simbolism al sacriiciului. Autoruldescireazointreag"strategie"deintemeierea omului nu numai in spa9iu. ci si in propria sa existen9. Se ace apel mai aleslasimboluridendromoresizoomore."Arboreleie9ii"este prezentinrituriledelanastere.nuntsiinmormntaresubdierite in9isriconcretepomructier:mrul.copacdepdure:bradul. stejarul,. Pe de alt parte. ceremonialul nun9ii repet la scara indiidual intemeierea mitic prin ntoarea ritual. si st sub semnul cerideului cerbul. cu dubletul su eminin: cprioara,. Sintetizndinorma9iiledespreritualuriledeintemeierein olclorul romnesc. autorul noteaz persisten9a iziunii mitice in toate reprezentrilededicaterostuiriiomuluiintruexisten9.Nueste intmpltor aptul c principalele eenimente din macro- si din micro-cosmos au ca si cadru simbolic ceremonialul intemeierii. Astel. exist ritualul"intemeierii9rii"legendadesprentoarealuiDragos,.un ritualal"intemeieriicomunit9ii"credin9aclatemeliasatelor romnestisealoaselestrmosilor,.ritualul"intemeieriicasei" sacriiciuldeconstruc9ie,.ritualul"intemeieriimatrimoniale" sacriiciulsimbolicalcerbuluisaualcprioarei,.ritualul"intemeierii existen9ei"paradigmaegetallaceremonialulnasterii,.unritualal "intemeieriisociale"caresereerlacelmailungsegmentdinia9a omului. cel de dup cstorie. aparent cel mai anost stadiu - judecnd dup basmele populare care se opresc intotdeauna la momentul nun9ii -.darincare(re9udescireazsubsumareasicontopireadestinului indiidual in cel al obstei. al comunit9ii,.

35 "(onexateconcentric".dinspremacro-spremicro-cosmos. enomeneleamintitemaisuscircumscriu"problematicaovtoogica ocvirii omului in lume". Ritualurile de intemeiere desc unc9ionalitate sicoeren9.Autoruledeineleodoadastabilit9iiteritoriale.a permanen9ei culturii olclorice romnesti in acelasi cadru geograic. De asemenea. cultul Pmntului. ca Magna Mater. ca "pmntul - printe". ca "mosie". dezluie aceeasi continuitate istoric. loarterecents-ausemnalatcontribu9ii.lacareommaiace recurs in cadrul expunerii noastre. Aici dorim doar s semnalm cartea Oeliei Vdua. dedicat "darului" in cultura noastr tradi9ional.1 Lste o contribu9ie romneasc. la o tem dezbtut in plan uniersal de ctre Marcel Mauss t.ev a.vpra aarvvi). Studiul cercettoarei timisorene ne-a ostutilgra9iesugestiilorsalemetodologice.incepriestemodulde abordare al unei teme date noi ne aplecm asupra "intemeierii",.Deschiderispreantropologiaculturalmondialmaniest VasileTonoiu.inalesaleOvtoogiiarbaiceivactvaitate.2eninddinspre ilosoiaexisten9ei.aplicndlaetnologieo"gril"teoretizant. abstractizant.-TraianStnciulescurealizeazlecturisemioticeale marilor mituri uniersale ale crea9iei.3 Studiul este o "aplica9ie a metodei semioticelaanalizacazuluiparticularalmituluicosmogonic". Demersulreprezinto"abordareorizontal"auniersuluimiturilor realizat cu mijloacele semioticii: se dessoar mai mult pe "orizontala sintezei"dectpe"erticalaanalizei".Accentulsepunemaimultpe con9inutul"onto-logic".dectpecel"gnoseo-logic"almitului.intr-o iziune "transetnic. uniersalist" cu exempliicri din cultura indian. romneasc.agrecilorechi.apopoarelor'exotice',.Stnciulescu. 1995. -9,

1 Oelia Vdua. Magia aarvvi. Ld. Lnciclopedic. Bucuresti 199. 266 p.2 Vasile Tonoiu. Ovtoogii arbaice iv actvaitate. Ld. Stiin9iic si Lnciclopedic. Bucuresti 1989. 423 p.3Traian D. Stnciulescu. Mitvrie crea9iei. ectvri .eviotice. Ld. "Perormantica". Iasi 1995. 235 p."Lectura semiotic a miturilor crea9iei cosmice pe care o propune domnul Traian D. Stnciulescu transpune intui 9iile despre lume ale omului arhaic in uniersul cunoasteriira9ionaleaomuluimodern.argumentndintr -omanieroriginalteza unit9iisicontinuit9iispirituluiumandintoatetimpurilesilocurile."Romulus Vulcnescu,

36 Deini9ia mitului cosmogonic in termenii semioticii sun astel: "mitul cosmogonic reprezint un proces prin care semniicantul erbal. 9inndrealitatealadistan9.transormtrireasenzorial-aectiin denota9ia si conota9ia unei semniica9ii. liind. ca orice crea9ie. o trecere aexperien9eiinexpresie.oricevitco.vogovice.teo.evio.s.a.,." Stnciulescu.1995.0,Accep9iuneaconceptuluide"mitologie cosmogonic" este aceea de "ansamblu al tuturor constructelor mitice iznd crea9ia lumii si al rela9iilor instituite de-a lungul timpurilor intre ele"Stnciulescu.1995.16,.Stnciulescuciteazsideini9ia "mitocosmogoniei"oerit.intermenimaiabstrac9idectreMihai (oman. ca "metalimbaj cu caracter simbolic si narati nu conceptual si discursi,. and rolul unui 'model redus' al realului si unc9ionnd ca o unealt teoretic de analiz a lumii" Mitoogie popvar rovvea.c. ol. I. Bucuresti 1986. p.XI,. ntr-oormulmaipoetic.autorularat:"Pendulndin permanen9intreconstientsiinconstient.omulsi-adeulatobsesia originiisalestelare'jucndu-se'creatorprinmijlocireariturilorsi miturilor cosmogonice. al cror genitor este." Stnciulescu. 1995. 39, Dac lucrarea lui Traian Stnciulescu este inoati sub aspect metodologic. pbaera Mvvai a lui .ariav v.tea1 "inoeaz" interpretati. tot pe tema miturilor cosmogonice. Perspectia de abordare este intr-ader nou si original. dup cum se a edea din ilustrrile pe care le oerim mai jos: Dumnezeu si Dracul. cuplul antinomic. beneiciaz de cea mai mareaten9iedinpartealuiAdrianSustea.Iritataproapea9de esniceleinterpretricareisitragrdcinadin"concep9iateologic" biblic,asupraaceriilumii.autorulsubliniazcutoateprilejurile dieren9ele.Dumnezeu-demiurgulimitunmodelpreexistent. imaterial. atestat prin ormula: "Si zu Dumnezeu c e bine." L bine a9deunmodelidealcruiaisedorm.,Sustea.1994.0-8,O concluzie ar i c Dumnezeu nu ac9ioneaz aa ibitvv. ci conorm unei necesit9i anterioare actului crea9iei. Dumnezeu este ctorul singur al ceruluisededuce. dar nicieri nu se men9ioneaz expres acest lucru,. (erul este opera lui Dumnezeu. iar pmntul trebuie msurat in unc9ie decer.NiciunuldintrecolaboratoriiluiDumnezeunuparticipla "ouranogonie"Sustea.1994.91.93.100,.Laacereapmntului.in schimb. demiurgul Dumnezeu este adesea in impas. de aici apelul su la

1 Adrian Sustea. pbaera Mvvai. Paraaigva tio.otic a co.vogoviei poporave rovve.ti. Lditura Meta. Bucuresti 1994. 305 p.

3 ajutoareariciul.S.IonsauchiarMaicaDomnului-asacumaparin unelecolinde-sunttrimisedeDumnezeusmsoarepmntul"cu umbletul". iar cerul "cu cugetul",. Dumnezeu este aici un imitator. un mestesugar.lacerealumiiapmntului,proinedinplictis.dinurt. din"suerin9aoriginar"Urschmerz,aluiDumnezeu.dindorin9 Sustea.1994.102sq.140,."Imperec9iunea"luiDumnezeuse demonstreaz prin aceast dorin9 ori nemul9umire care il determin s purcead la crea9ie.(eeace.s-arputeaspune.caracterizeazinpriminstan9 demersulautoruluiesteportretulpecareilace"luiDracul"ca personaj.canumepropriu,."aldoileademiurg".lolosindu-sede sugestiileoeritedeLiiceanu.SusteailedepeDraculca"agental limitei". care st la hotar. la margine atta reme ct "centrul" este un monopol al lui Dumnezeu,. Totusi Dracul se al in interiorul lumii. nu in aara ei. Imaginea despre el este aceea c Dracul este "departe de a i 'rul desrsit'. prezent in lume numai pentru a zdrnici orice gnd de intemeiere"Sustea.1994.99.18,."Rul".ilustratdeDracul.se maniestcasicontrarbinelui.darnudistructi.Sedemcespune autorul: Dumnezeu si Dracul sunt la origine egali: aceast egalitate este nesocotitdeDumnezeu.caredoresteostarepriilegiat-adicare "orgoliul" de a i recunoscut ca unic intemeietor al lumii si ca autoritate unic"Lusuntceldintisiceldinurm:nuexistaltDumnezeuin aardemine",.Susteasus9ine"nedreptatea"luiDumnezeua9de DraculDumnezeuarilipsitdesim9ulegalit9ii.esteorgolios. "egoist",. iar "Dracul nu incearc la urma urmei dect s restabileasc egalitatea" reuzat lui de Dumnezeu. Sustea. 1994. 111-112,DumnezeusiDraculsuntopusi.darcorelatii complementari,.Dumnezeureprezintmateria.Draculorma: Dumnezeueste"cauzamiscrii".Draculstabilestedirec9iamiscrii. (uplurideantinomiisestabilescastel:Dumnezeuseidentiiccu binele. dreapta. lumina rsritul. sus: Dracului i se atribuie rul. stnga. intunericul. miaz-noaptea. jos Sustea. 1994. 105. 216. 222,."(entrullumii"."buriculpmntului"estestabilitiein mijloculapelorSusteaincearcsgseascreprezentriritualeale ovpbao.-uluiinculturapopularromnneasc.darconstatabsen9a acestora!. p. 248,: ie. alteori. in miezul pmntului. care este de oc aici integrndu-sesimbolismuletrei,.(oncep9iadesprecentrullumiiii coner cercettorului o nou doad asupra sericit9ii lumii. (apitolul III se intituleaz "(entrul lumii: o treapt a realit9ii cosmice". p. 23-304,-Discu9iadespreelementulprimordialallumii.carelaromni

38 pareaiapaconormtextelorcosmogonice,.ilsitueazpeAdrian Sustea pe pozi9ii opuse celei ale lui Lrnest Bernea. bunoar. care i se pare mult prea tributar "concep9iei teologice". Apa s-a alat la inceputul tuturor lucrurilor. "hul" ini9ial. in9eles ca "haos" si "genune". insemna omareintinderedeape.Legendelepopulareromnestinuutilizeaz personiicareaelementelorprimordiale.niciabstractizrialeacestora mitologia romneasc nu cunoaste zeii elementelor,. ins identiicarea inceputurilorseaceprinDumnezeusi Dracul. (ontrariile cele dou personaje, coexist si ele duc la deenire: pe cnd teologia consin9este aptulcunuldintrecontrariiesteesen9ialanterior.superior~ Dumnezeu,.(onormBibliei.Satananuaparedelabuninceputin peisajulaceriilumii:pecndinmitologiaromneascDumnezeusi Draculari"zeigemelari".ra9ichiardac.prinadresareade "Nertate" Dumnezeu se leapd de Dracul. care-l numeste "lrtate",. Llexistnddelabuninceput.Sustea.1994.199-212.239-251.263-2,Lxagerareaatingecotemaxime.atuncicndSusteaorbeste desprediinitatea"androgin"!,compusdintr-uncupluantagonic. ormat din Dumnezeu si Dracul Sustea. 1994. 10, nesen9.mareareoltaluiAdrianSustea.precumsi.s spunem.contribu9iasaladiscutareaiziuniipopulareasupra cosmogonieiromnesti.s-arputeaexprima.inpropriisitermeni. astel:"Peodirec9ieasa-zisteologicnuomputeaajungedeellao in9elegere satisctoare a structurilor cosmogoniei poporane" Sustea. 1994. 19, Dincolo de un "materialism" intrinsec Sustea airm. cum ammaimen9ionat.cDumnezeureprezintmateria,.autorulnostru inerseaz termenii compara9iei. cnd o pledoarie pentru Dracul: "L limpede c lumea creat de Dumnezeu nu poate i dect urt. odat ce el nu 9ine seama de scopul in care a ost urit." Sustea. 1994. 136, ... "(ualtecuinte.intructlumealuiDumnezeunueste'adaptatla unc9ie'.cumarspune(onstantinNoica.nuareormacares-i conererumuse9easpeciiclucruluiimplinitsinicinudorestes dein altcea dect ceea ce este. nu incape indoial c nu poate primi nicicnd numele de Kosmos. Li bine. Dracul doreste anume contrariul tuturoractelorsrsitedeDumnezeu.Llreadecicaprinnumrsi orm s dea lumii propor9ia ideal: rea apoi s ornduiasc totul spre olosul omului. rea ca omul 's ajung la prezen9. deci s ie'. rea. in ine.calumeascorespundoricrorparadigmeestetice.Pescurt. DraculreacalumeaspoatpriminumeledeKosmos."Sustea. 1994. 13,

39 Maicamputeacaliicarazedeacestgendrept"erezie satanist"s indulcim acuza sub ghilimele!,. dac nu ni s-ar prea mai multunteribilismdinparteaautoruluisacasemeneaairma9ii. VzndinDumnezeu"inceputuldeenirii"celcarepurcede intemeierea,siinDracul"srsituldeenirii"p.235.deex.,.autorul ehiculeazinasemeneamaniertextelepopulare.inctarrezulta concluzia c. in absen9a lui Dracul. lumea nu ar i ost intemeiat. Aici esteorsturnaregrosolanaceeaceniseparenoucexprim documentelemitologieiromnesti.Dimpotri.inmultesitua9ii. Dracul este inceptorul intemeierii. dar nu-si poate incheia crea9ia. nu o poatedesrsi.iarcomplinitorulintemeierii.celcareosrsesteeste Dumnezeu.Draculsegrbeste.seprecipitinmultecazurisaibel intietateaintemeieriidepildatuncicndiiacedinlutpeprimii oameni.cndacecasarerestre,:Draculesteunartizan-darnu poatedasulet.lumin.cunt-pescurt.nupoateconeriia9. Generarea ie9ii ii apar9ine in intregime lui Dumnezeu. Dumnezeu este spirit - nu "materia" asertat de Sustea!Susteaesteunaderatmaestruallecturilorclasicegrecesti. ParalelelesalenepoartprintexteleunorLschil.Soocle.Aristotel: aemdeasemenealaindemnmultbibliograierancez.citate lungi, de interpretare a principiilor metaizice ale culturii clasice elene. (u un indubitabil bagaj teoretic accesul la limbi clasice si moderne. un metalimbajeoluatprincareautorulcautsincet9eneascunele ormule-slogan.carearputeachiaracecarierinetnologianoastr: geogoviasiovravogovia."separator"..pbaeravvvai.bybri..tetraty.etc.,. AdrianSusteaaduceointerpretareinedit"paradigmailosoic",a cosmogoniei "poporane" romnesti. ... dar mult prea rupt de realitatea careaprodusmitologia.decontextulei.multpreaabstractsimult preaortuitpentruaputeaiutilizatcasi"cheie"dein9elegerea mitologieinoastredespreintemeierealumii.Impresianoastrestec autorulaautmaiintischeletulsipremiseleteoretice.desprinsedin principiiledebazaleilosoieielene.ajustndlaeleexempledin textelepopulareromnesti.Totalstrindespiritulcrestinsinegnd acest spirit care este propriu poporului romn!,. in schimb acaparat de ra9ionamentele ilosoiei clasice grecesti. pe care le extrapoleaz asupra mentalit9ii mitologice romnesti. trebuie s admitem c Adrian Sustea poateistimulatipentrudezbateriulterioare,-darnumaiprin respingere!

40 Discu9iile pe marginea bibliograiei reeritoare la intemeiere ar putea i duse mai departe. Putem ins obsera c ele se dessoar pe douniele.unulormal.iaraltulinormal.Prinnielulormalal abordriiin9elegematen9iaacordatormelordeexprimarea enomenuluiintemeierii.respectiormelorerbale:mitul.legenda. balada.siormelornon-erbale:inprincipalritul.ceremonialul obiceiurilorcarepoateincludesimuzic.dans,.practicisicredin9e. Artatradi9ionalapar9ineasisdereaormelornon-erbale.Nielul inormalalexegezelorstiin9iiceeiden9iazaspectelegatede con9inutul enomenului. de semniica9iile si simbolurile sale. La niel ormal. uneori etnologii izeaz cu precdere miturile. dincareextragsubstan9aprimaraoricreiac9iunigeneratoare.Nu numai Mircea Lliade subscrie la aceast idee. ncercnd s stabileasc o legturintreoriginesauoriginisimitologie.KarlKernviaratc mitologiaestenudoarconingtoare.adicpurttoaredesens.cisi explicati.adicdttoaredesens.Autorulaustriacilciteazpe Malinoski.careiineagmituluioricecaractersimbolic.sauchiar etiologic.Mitularexprimaorealitatestrechenuunsimbol,:mitul nu explic pentru a satisace o curiozitate stiin9iic. ci reinie o realitate primordial sub orm narati. n acest sens. Kernvi concluzioneaz cmitulnuexplicinsensulunuieortintelectual.darclariicrostul lucrurilorpentrupurttoriiuneimitologii.Ritulapareinpozi9ie subordonata9demit.intruct"reprezinttranspunereaunui con9inutmitologicinac9iune.indeplinireaunuiplanmitologic". Kernvisereerlaceremonialulintemeieriioraselordinantichitatea clasic.,1 Mitulardeterminanunumaiapari9iaritului.darsigeneza epicului. conorm lui (.I. Gulian: "Mitul. prin insusi aptul c se reer lasrsireaprimordialauneiac9iunipescuituloriginar.narea primuluicangur.primacstorie.etc.,atrebuitsgenereze nara9iunea."2 Al9i etnologi nu agreeaz. in schimb. ideea mitului pur. de sine stttor si strict narati. Van Gennep condi9ioneaz sera de cuprindere a mitului: "As numi mit o in9tur intre9esut cu un anume rit. care.

1 Karl Kernvi. De.pre origive .i ivteveiere iv vitoogie. in: "Secolul XX". nr.2-3198. p.8-82. 2 (.I. Gulian. Mit .i cvtvr. Ld. Politic. Bucuresti 1968. p.111.

41 inaaraacestuia.esteilosoie.ctremeritulrin9turesteo supraie9uiresauosupersti9ie."Ritulsepresupunecunecesitate:el implicoanumitsuccesiuneamomentelorsecen9ialitate,sio repetare periodic. "Pentru a decide deci in iecare caz particular. dac oanumepoestiretrebuieconsideratcaatare.saudactrebuie acceptatcamit.aemdespeciicatdoardaciicorespundesaui-a corespunscndarituladecat."1PentruVanGennepritulconstituie condi9ie necesar si criteriu de eriicare a mitului.Perecheamit-ritpoateitratatcaodublmodalitatede comunicare: a zeilor cu oamenii mitul,. sau a oamenilor cu zeii ritul,Li-Strauss,.2 Jean (azeneue prieste ritul. independent de mit. ca pe o structur general in trei timpi. con9innd o schem ormat din tez. antitez si sintez. "Ritul ... este totdeauna o ac9iune simbolic."3

Simbolulpoateaichiarmaiechidectmitulsidectritul. GilbertDurandplonjeazin"imaginarul"antropologic.jonglndcu "prototipurile". Anterioare ideii ar i simbolul si arhetipul ca "sediment mnezic" acumulat in cursul ilogenezei. cu caracter colecti si innscut - conormluiJung,.Imaginarulsitipareleaectio-reprezentatie premergproceselera9ionale."Mitulestedejaoschi9 de ra9ionalizare. deoarece utilizeaz irul unei expuneri in care simbolurile se transorm incuintesiarhetipurileinidei."Durand.19.5,Astel. descoperirea"primeicrmizi".aormeiprincepsincares-a inesmntat intemeierea. rmne inc o problem deschis. Tierea nodului gordian se poate ace si altminteri. Din punct de edere inormal. al con9inutului su. mitul poate i in9eles si descirat insemniica9iilesale."Mitulnupoateinicirezolat.nicireduslao ormul unic. nici construit si analizat in laborator. Mitul. ca orice apt decultur.trebuiesiein9eles.Lltrebuieexplicatsiinterpretat.De aceea.ostiin9amituriloraiostiin9ain9elesurilorsale."Mihai (oman,4Paradoxalpentrugndireanoastr.mitulimpuneunalt sistemdesemniica9iidectcelcurentinexperien9anoastr. Ambialen9a.ambiguitatea.joculcomplementaralcontrariilor

1ArnoldVanGennep.!a.i.tMytbv.?.in:"Internationale\ochenschritr \issenschat.KunstundTechnik.BeigabezurMnchenerAllgemeinenZeitung". Mnchen. anul 4. nr.3. 10 sept. 1910. col.110 -114. 2 (laude Li-Strauss. e tait reigiev: vytbe. et rite.. in: Panorama.... p.461.3 Jean (azeneue. Ritvrie .i covai9ia vvav. in: Sociologie rancez contemporan. antol. de I. Aluas si I. Drgan. Ld. Politic. Bucuresti 191. p.6-5. 4Mihai (oman. ora oarevi. Ld. Albatros. Bucuresti 1983. p.13.

42 constituiecaracteristicasaundamental.Mitule"snt"si"spurcat". "blestemat" si "diin". alin si inricoseaz. Asa inct el trebuie abordat altel dect maniheist. pe ondul pluralit9ii de sensuri care se proileaz. Lalimitaextrems-aairmat:"aderulmituluieounc9iea interpretrii sale".1 Mitul in sine. neutru. posed in acelasi timp alen9e pozitie si negatie. Pe de alt parte. in interpretare principiul adecrii saualconcordan9eimituluicurealitateadispareM.(oman,:orice interpretarepoateaduceunplusdeader.Rezultunaltprincipiu. acelaalcoeren9ei.alsemniica9ieimituluiintr-uncontextdat.Logicul iindinstabil.ira9ionalul.absurdul.irealulnusuntilogiceStean Lupascu,: si ele nu sunt mai pu9in "aderate". Priindlucrurileastel.nuneorsurprindeobsera9iilelui LauriHonko.Rtcitinjunglanumeroaselordeini9iialemitului. autorulsurprindedousprezeceteoriigeneraleactualereeritoarela acesta.(itndu-lpeHonko.spstrminminterela9iadeegalitate existentintremitsirelatareaoriginiisauintemeierii:1.Mitulesteo sursdecategoriicognitie.oexplica9ieaenomenelorenigmatice.2. Mitulesteoormdeexpresiesimbolic.deciesteoactiitate creatoare. la el ca si poezia ori muzica. Lste o proiec9ie a lumii. are legi proprii si o realitate proprie. 3. Mitul este o proiec9ie a subconstientului .cuunmesaj"deghizat"si"condensat".controlatdetradi9ieside aptele de ia9. 4. Mitul este un actor integrator pentru adaptare. este o iziune asupra lumii. 5. Mitul este un cod de comportament . "Mitul oeruntemeipattervurilordecomportamentacceptate.plasnd situa9iileprezenteintr-operspectisemniicaticutrimiterela precedentele trecutului." Lste o justiicare a obliga9iilor si priilegiilor. o " supap de siguran9 permi9nd oamenilor s-si entileze emo9iile r eectesocialedistrugtoare".6.Mitulesteolegitimareainstitu9iilor sociale.mpreuncuritulexprimsiconsolideazalorilereligioase comune. . Mitul marcheaz relean9a social : "intr-o cultur exist o corela9ie clar intre distribu9ia temelor mitice si ceea ce se consider a i releant social in acea cultur". 8. Mitul este oglinda culturii. a structurii sociale.etc.Relectanumiteaptedecultur.9.Mitulinseamn comunicare religioas . 11. Mitul este un gen religios. 12. Mitul este un mediupropicepentrumaniestareastructurii.Unelemetodede cercetarestructuralismul,seocupdelimba.con9inutulsistructura mitului.

1 Daid Bidnev. Mytb. yvboi.v ava )rvtb iv Mytb. Londra 192. p.16.

43 Honko insusi opteaz pentru o "deini9ie medie" a mitului. care s exclud extremele: ie un sens prea ingust. ie unul prea larg. Acelasi autor stabileste cele patru criterii necesare unei deiniri exacte a mitului: 1. lorma. Mitul este o nara9iune relatare erbal, asupra aceea ce se cunoastedespreoriginilesacre.Aparaici:prototipurimitice.igurisi personaje exemplare. apte eroice repetate sau acte creatie. Se includ si ormenon-erbaledramaritual.recitalulliturgic.imaginisacre,.2. (on9inutul.Mituladuceoinorma9iedecisidespreeenimente creatie.inprimulrnddescriericosmogonice.(osmogoniajoacun rol decisi in toate cele trei principale tipuri de ritual. spune Honko. in riturile calendaristice. in cele de trecere si in riturile de criz. Miturile de crea9ieariniste"proto-mituri".ceconeroautoritatespecial.3. lunc9ia.Mitulesteunexemplu.unmodel."Viziuneamiticasupra lumiiesteresim9itcaceastatic:aicinuexistschimbri.nici dezoltare."Dareaconstituieunmodelpentrutoateac9iunilesi eenimenteleulterioaremareluiinceput."Mituloerattobaz cogniti. ct si modele practice de comportament. Din acest punct de ederemiturilepoticaracterizatecaontologice."4.(ontextul.n cazuri "normale" contextul este datde rit. ca "patterv comportamental sanc9ionat de uzan9". Mitul prezint con9inutul ideologic al unei orme sacre de comportament. Ritul aduce la ia9eenimentele creatie de la inceputul timpului si le actualizeaz bic et vvvc.1

PriireasinteticaluiLauriHonkoindeamnlaconcordie. Aparent contradictorii. dac sunt comparate cu aceleasi criterii. teoriile despre mit nu sunt in apt ireductibile. n plan epistemologic ele nu se opun. ci se completeat reciproc. Asa cum concilierea teoriilor despre mitpoateaduceunspordecunoastere.oabordareconjugata miturilor.riturilordeoriginesiintemeierepoateconturamaidetaliat uniersul mental tradi9ional. Orice tendin9 spre disjunc9ie. dihotomie. excludere.delimitare.opozi9ieneindeprteazde9int.(utndin interiorul sistemului alorilor populare. orice cale si simbol util poti incorporate in demersul nostru. IV. ntemeierea: forme si semnifica9ii ntemeierea.unenomencuasteramiica9ii.ore9eade atitudini si practici. are a i plasat intr-un context holistic. "Lxisten9a ca

1LauriHonko.)beProbevotDetivivgMytb.in:SacredNarratie.Readingsinthe Theorv o Mvth. ed. bv Alan Dundes. Uniersitv o (aliornia Press. 1984. p.4 -50.

44 intemeiere"trangreseazmetaora.sideineorealitate atotcuprinztoare.Lucrareanoastrisipropunetocmaiabordarea unoradinin9isrile. din intruprile intemeierii. incercnd s aduc la supraa9silegturileizibilesaumaipu9inizibileceunescariile orme ale intemeierii. nlumearomneascomcercetaastelmiturile cosmogeneticesiantropogenetice.careorbescdespreintemeierea absolutalumiisiaomului.Aceste"mituriesen9iale"Victor Kernbach,stabilescmodelulprimaraloricreiintemeieri.Valoarea existen9ialaacestormituriaostindeajunssubliniatinpaginilede maisus.Respecti.oatitudineaparentattdesubiectiprecumeste amintirea dspre trecut are. in iziunea tradi9ional. o aplicare practic. o utilitateiepentrucomunitate.Altelspus.cucuinteleluiMircea Vulcnescu:"Amintireaomuluidespretrecutnuesteintmpltoare. Dintoatelucrurilecareauost.noinure9inemniciodatimagini neutre. ci tot ce ne amintim ne este in acelasi timp .cvt .i bara. reau s spuninstrumentdeia9.cheie.princareincercmsdeslusimsis dezlegm problemele pe care ni le pune ia9a r incetare."1

Prin repetare. in spa9iu si timp. au aut loc toate crea9iile. toate intemeierileulterioare.S-adiscutat.inspe9dectreGusdor.dac termenulluiLliadede"repetare"estecelmaipotriit.nsensulc actualizareamiturilorcosmogonicelamarilesrbtorietc....orila intemeieri,nureprezintoreiteraremecanicasitua9ieiprivcep..cio "recreare"participati.otranspunereeecti.ore-materializarea strii ini9iale cosmogonice. antropogonice. etiologice, in noile condi9ii.2 Noi ne om apleca. asadar. asupra in9isrilor pe care le ia intemeierea. distingnd dou categorii mai mari: intemeierile in spa9iu si intemeierile in timp. Imensitateatemeine-aimpusolimit.Lucrareadea9se mrgineste s trateze doar ivteveierie rovve.ti iv .pa9iv. pornind dinspre micilestructurisprecelecuprinztoare.Vomdiscutapelarg intemeiereacasei.amnstirii.asatuluisiorasului.siintemeiereade 9arsineam.Acesteormealeintemeieriinesuntreleatedectre legendeleetiologice.darelesuntcuprinsesiinrituriledeconstruc9ie.

1MirceaVulcnescu.Cbipvri.piritvae.Divev.ivvearovvea.caei.tev9ei.Lditura Lminescu. Bucuresti 1995.2 Gusdor exempliica prin semnul crucii. prin care credinciosul re -trieste. de iecare dat. jerta cristic. mitul rstignirii. Lste nu o repetare mecanic . ci un gest ritual. cu semniica9ie actual.

45 Abunden9a materialului etnograic si olcloric. izoarele dierse la care apelmdinbelsugattintextulcapitolelor.ctsiinconsistentele .vee)strnesclaoprimedereimpresiaunorenomenedistincte. inecateintr-unnoiandedetalii.decredin9e.supersti9iisipractici stratiicate. suprapuse in timp. al cror sens primar s-a risipit. Un h9is dedatesiinorma9iineinconjoar:neadnciminelcutndpoteci sprein9elegerealor.ncercmsstabilimcriteriiordonatoare.linii distinctie. elemente comune ale numeroaselor orme ale intemeierii in spa9iu.Nurareoriaemsurprizasdescoperimcoresponden9e neasteptate intre specii olclorice. motie de maxim importan9 pentru noi. "camulate" cu o expresie drag lui Lliade, in contexte strine. Nuneomreeriacum.incapitoledistincte.laivteveierieiv tivp.oadouagrupareesen9ialdeintruprialeintemeierii.Acestea includ.iniziuneanoastr.obiceiuriledinciclulie9iiamiliale.ce ondeazia9aomului"aici"si"dincolo".precumsiobiceiuriledin ciclulcalendaristic.ceintemeiazanulincircuitulsu.n9isrile romnestialeintemeieriiintimpnecesitsieleozbaapartesio aplecare amnun9it asupra lor. pe care nu ni le putem permite aici. Metoda de lucru olosit nu este intru nimic spectaculoas. Am adunat materialul romnesc. cules deja. si edit in marea majoritate. iar cel inedit alat in manuscrise depozitate in marile arhie de olclor ale 9riiinspeciallaInstitutuldelolclordin(luj,.Aminsistatasupra rigvro.it9ii in: redarea materialului in orma in care l-am alat - pentru o ct mai ridicat idelitate a9 de original. pentru relearea autenticit9ii sale: apoi in prezentarea acestui material. cum se a edea. incercnd s cuprindemctmaimultsisomitemctmaipu9indinel.cnd trimiteribibliograiceprecisesicomplete:inine.inconsultarea literaturii de specialitate care ne poate ghida in demersul nostru. Pe ct posibil. deci. am urmat si criteriul ebav.tirit9ii. care presupune un mare olum de munc. un eort de sistematizare si de sintetizare. r a scpa dinederesianalizapetext.inanumitecazuridenecesitate. Dezaantajulacestuicriteriu.decaresuntemconstien9i.ilconstituie imposibilitateapracticdecuprindereintegralintr-oschema materialuluietnograic.ieaceluiarhiat.ie.maimultdectatt.a celui de alat inc pe teren.Pentrupstrareacaracteruluiunitarallucrrii.capitolelece urmeaz parcurg gro..o voao aceleasi etape: o prezentare "istoriograic" a stadiului cercetrilor de con9inut si metodologice caracteristice iecrei teme.speciicareasurselorsiizoarelormituri.legende.rituri. credin9e,.prelucrareamaterialuluipropriu-zis.concluziilenoastrepe

46 margineasa.Pentrualimpezilectura.exempliicrilesiilustrrile suplimentaresuntoeritein.veeedininal:laelreperelede ibiogratie. ntemeiereaareocomponentmaterial.explicit:este construc9iadeadposturi.creareadestructuriincareseaseazia9a omuluicaiin9social.Acestaspectalintemeieriiseintlnestesiin regnulanimal.subsumndu-seunorinstincteitale.cumari:neoia deadpost.deaprare.deperpetuareaspeciei.Urmareaacestor instinctesuntspiritulcomunitar.solidaritatea.Darspredeosebirede lumea animal. oamenii intemeiaz si intru spirit. ntemeierea exceleaz printr-ocomponentspiritual.deenindspeciicomului.deinind creatiitateaintoatesimbolurileei.(untulinsusiinlimbaromn presupuneo"punereintemei".oundamentare.asezareauneibaze spiritualelainceputuluneilucrriconstructiesaucreatie.Temeiul intemeieriiconstinsensulsialoareacareiseatribuie.Astel.orice intemeiere.ctdenesemniicatiarputeaprealaopriire supericial.seintegreazunuisistemaloric.guernatdelegile mentalit9ii tradi9ionale. Ac9iunea lucrati nu are numai scopul imediat pentrucareaostproiectat.cidobndesteosemniica9iepentru iitorul indelungat. La nu are doar o destina9ie indiidual. ci deine un bun comunitar. ie al amiliei. ie al satului. neamului. 9rii. ntemeierea nuestedoaroperaminiloromului.cieaascundesirmadesulu diin. Muncarunscop.ac9iunearunsens.crea9iar Dumnezeusunttoatesortitepieiriisiperisabilit9ii.lacerea pmntenilor trebuie s se alideze prin recursul la spirit. la realitatea si alorilelumiiimateriale.ntemeiereadeineoacereritualizat. durabil. sacralizat. tinznd spre eternitate.ntemeiereamiticsiritualsemneazactuldeidentitateal oricreiie9i.Simbolurileintemeierii-autenticitate.realitate.trinicie. dinuire. durabilitate. perpetuare. eicien9 - il deinesc pe bovo taberca pturcreatoareprinexcelen9.darniciodatsuicientsiesi. Justiicarea tuturor eorturilor omenesti de intemeiere se al in sensul lor transcendent. in pre-eminen9a sacrului. n goana sa orgolioas dup a ace mereu si mereu lucruri noi. in esnica sa "lupt cu natura". omul modernauitataderulsimplualstrmosilorsi.Omulinsusieste crea9ia dumnezeirii si este ctitor doar prin oia lui Dumnezeu. Nu omul

4 creator este msura tuturor lucrurilor. Abia omul creat poate deeni cu aderat un demiurg.

48 Cap. I N T L M L I L R L A L U M I I ntemeiereaabsolutoreprezintacerealumiisiaomului. Lstein9isatinmiturilecosmogonice.ntemeiereaprimordialeste urmatsisecondatdeintemeierimaimici.relectatdemiturile crea9iei.delegendeetiologicesauderituri.(ulturatradi9ional romneascareozestreimpresionantdemituricosmogonicesi legendedeorigine.careprezint.explicsi.uneori.problematizeaz elul in care lumea in care trim si pturile ei au luat iin9. (u aderat sepoateorbidespreoiziuneasupralumiipropriementalit9ii tradi9ionale romnesti. care se contureaz ragmentar. caleidoscopic din miile de piese mitologice si legendare. dar nu mai pu9in plin de se si demiez.siinacelasitimpunc9ional.Miturilecosmogonicedescriu situa9iadintruinceputultuturorlucrurilor.dareleseancoreazin prezent-artndasezareaactualalucrurilor.siseindreaptctre iitor-oerindmodeledeptuirepentruzidirileulterioare.Lleau aloare axiomatic. oerind temei spa9iului. timpului. si justiicnd legile sinormeleceguerneazlumea.Unorizontnebnuitdeimaginisi sensuriseadeschideina9anoastr.atuncicndomdescindepe trmul lor.Mai inainte de a purcede la prezentarea miturilor si legendelor cosmogoniceromnesti.omtrecesumarinreististoriograia problemeiincercetareaculturiinoastretradi9ionale.omamintipe culegtorii miturilor. precum si metoda de abordare a materialului. LazrSineanu.insec9iuneaaIII-aaa.veorrovvior.... cuprindea "poestile religioase". subintitulate de el legende. care - prin con9inutullorinlocuiauabulosulpropriu-zisalbasmelorprin religiozitate. Autorul insusi realiza o apropiere intre legendele religioase simituri:"Legendeleseapropiedemituriprincaracterullorlocalsi temporal. Prsind terenul generalit9ilor. ca eenimente si personagii. tradi9iunile poporale se misc intr-o ser bine determinat si ac9iunea actoruluireligiosdeinepredominant."1Grupaacestorpoesti religioase este descris astel: I. Dumnezeu: A. tipul dorin9elor. B. tipul talismanelor:II.Necuratul:III.Moartea:A.moarteacumtr.B.

1 Lazr Sineanu.a.vee rovvior iv covpara9ivve cv egevaee avtice ca.ice .i iv egtvr cv ba.veepopoareorivrecivate.iaetvtvtrorpopoareorrovavice.ed.ingrij.deRuxandra Niculescu. prea9 de Oidiu Birlea. Ld. Minera. Bucuresti 1968. p. 54.

49 cltoriamor9ii.LazrSineanuporneadelateoriespreolclor. Lrudi9iasaremarcabilnuputeainssuplinineoiaresim9itina culege si reda miturile si legendele. Demaximolosneestepnastziredniciaculegtorului SimeonlloreaMarian.Bogatulmateriallegendar.inprincipaldin Moldoa.darsidinaltezoneromnesti-deundepreotulMariana dobnditrspunsuriscrise-.aostorganizattematic.inolume numeroase. (ele care ne intereseaz momentan. din ra9iuni de tematic acapitoluluisuntdedicatelegendelorpsrilorOrvitoogia....1883,. insectelor1903,1 (on9innd si aprecieri de zoologie. de etnozoologieextremdeinteresante.siposibildeutilizatpentruinestiga9ii ulterioare,.olumeleamintiteinsereazmultelegendedeoriginea animalelorrespectie.AutenticitateaculegerilorluiSimeonllorea Mariannupoateipussubsemnulintrebrii.chiardaclimbajul autorului studiilor copleseste limbajul popular. DupMarian.LlenaNiculi9-Voroncaapublicatunpre9ios material documentar. alctuit mai mult din credin9e si tradi9ii dect din legende.cuariadelocalizareinBucoinaMoldoadenord.Mai pu9in organizate tematic dect cr9ile lui S. ll. Marian. Dativee ... 1903, autoarei men9ionate reprezint o surs esen9ial pentru cercettorul de astzi. (ulegtoarea a izbndit un tur de or9. pe aproape 1300 pagini insirndu-senenumratedatine.adpostitesubrubricileacincipr9i. dedicatestihiilorelementelor,naturii.Maipu9inizbutitesunt interpretrileteoreticealeolcloristei.caredoedestebunecunostin9e despreantichitateaclasicgreco-roman.precumsidesprelumea mediealbogomil.dar.urmnduneimodeatimpuluiperimat demult.Niculi9-Voroncacautcuoricepre9sgseascobrsia tradi9iilorpopulareromnestii