idealismul

4
Idealism Idealismul este o orientare fundamentală în filozofie. Ca orientare monistă (spre deosebire de ontologiile dualiste sau pluraliste), ea se opune materialismului prin soluția pe care o dă raportului dintre spirit și materie sub aspectul primordialității. Grupările idealiste ale filozofilor consideră astfel ca fiind primordial sub aspectul cronologic și cauzal, spiritul. Orientarea idealistă consideră materia ca fiind factorul secund, dependent de spirit sau chiar neagă existența materiei.Pentru idealiști tot ce există, există în consecință datorită spiritului.In interiorul idealismului s-au ramificat două suborientări: una consideră că entitatea primordială, spiritul este ceva situat in afară și independent de conștiința individuală - acesta fiind idealismul obiectiv - iar cealaltă consideră că esența lumii nu există decât ca spirit al individului și tot ce există în lume nu este decât produsul conștiinței individuale din care omul nu poate ieși orice ar face - acesta fiind idealismul subiectiv. Începuturile Relaţiilor Internaţionale ca disciplină autonomă sunt în mod formal identificate cu stabilirea de către lordul Davies,în 1919,a primei Catedre de Relaţii Internaţionale în cadrul Universităţii din Wales(Aberystwyth).Purtând numele preşedintelui american Woodrow Wilson,onoarea primei titularizări i-a revenit lui Alfred Zimmern,unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai abordării care,mai mult sau mai puţin justificat,va fi cunoscută sub numele de „idealism utopic”.Ca în

Upload: raluca-halitz

Post on 09-Nov-2015

5 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Idealismul

TRANSCRIPT

IdealismIdealismuleste o orientare fundamental nfilozofie. Ca orientaremonist(spre deosebire deontologiiledualistesaupluraliste), ea se opunematerialismuluiprin soluia pe care o d raportului dintre spirit i materie sub aspectul primordialitii. Gruprile idealiste ale filozofilor consider astfel ca fiind primordial sub aspectul cronologic i cauzal, spiritul. Orientarea idealist consider materia ca fiind factorul secund, dependent de spirit sau chiar neag existena materiei.Pentru idealiti tot ce exist, exist n consecin datorit spiritului.In interiorul idealismului s-au ramificat dou suborientri: una consider c entitatea primordial, spiritul este ceva situat in afar i independent de contiina individual - acesta fiind idealismul obiectiv - iar cealalt consider c esena lumii nu exist dect ca spirit al individului i tot ce exist n lume nu este dect produsul contiinei individuale din care omul nu poate iei orice ar face - acesta fiind idealismul subiectiv.nceputurile Relaiilor Internaionale ca disciplin autonom sunt n mod formal identificate cu stabilirea de ctre lordul Davies,n 1919,a primei Catedre de Relaii Internaionale n cadrul Universitii din Wales(Aberystwyth).Purtnd numele preedintelui american Woodrow Wilson,onoarea primei titularizri i-a revenit lui Alfred Zimmern,unul dintre cei mai cunoscui reprezentani ai abordrii care,mai mult sau mai puin justificat,va fi cunoscut sub numele de idealism utopic.Ca n orice disciplin ns,formalizarea instituional marcheaz doar etapa final a dezvoltrii unui domeniu care adesea i revendic sau identific ideile fondatoare n dezbateri i poziii exprimate cu decenii ,dac nu cu secole n urm.Acesta este i cazul Relaiilor Internaionale ,n care adepii realismului se revendic de la o linie ilustr pornind uneori de la antica Arthasashtra,dar cel mai adesea de la istoricul Tucidide,n timp ce linia liberal se identific de la autori ai Iluminismului european,incluznd nume precum John Locke,Hugo Grotius,Adam Smith,Immanuel Kant,John Stuart Mill,Richard Cobden sau Jeremy Bentham.Una dintre modalitile de abordare a evoluiei teoriei Relaiilor Internaionale o reprezint ncercarea de a descrie eforturile intelectuale ce o compun ca derivnd din dou poziii arhetipale aflate ntr-un dialog permanent,dei nu ntotdeauna n mod contient i,mai ales,nu ntotdeauna de pe poziii contradictorii.Astfel,Hollis i Smith prezint anii formativi ai existenei teoriei relaiilor internaionale ca disciplin academic drept o perioad marcat de existena unei dezbateri ntre o coal de gndire-realism-i o abordare-idealism/liberalism(Hollis,Smith,1990,p.10).Desigur,ambele pri ale acestei diviziuni cunosc numeroase transformri de-a lungul timpului,transformri datorate nu doar unei constante dezbateri interparadigmatice, dar i consistentelor dezbateri intraparadigmatice.ntr-o ncercare de a construi o tipologie a evoluiei abordrii liberale n Relaiile Internaionale ,Jackson i Sorensen,de exemplu ,identific existena mai multor etape :ei consider prima faz a disciplinei academice ca fiind marcat de idealismsau liberalism utopic,care domin gndirea teoretic i practica politic n perioada anilor 20 i nceputul anilor 30,i ale crei documente programatice reprezentative ar fi cele semnate de teoreticieni precum Alfred Zimmern,Norman Angell sau Leonard Woolf sau de politicieni precum Woodrow Wilson.A doua faz a tipologiei temperamentului liberal n Relaiile Internaionale este constituit dintr-un complex teoretic cuprinznd scrieri ale lui Karl Deutsch,David Mitrany,Ernst Haas.Anii 80 sunt dominai de confruntarea dintre neorealism,aa cum a fost el dezvoltat de Kenneth Waltz,i instituionalismul neoliberal ,printre reprezentanii cruia i regsim pe Keohane i Nye.n sfrit ,cea mai recent concretizare a ideilor liberale ncepnd cu anii 90 i continund s influeneze politicile promovate astzi o reprezint teoria pcii democrate.Idealismul utopin-principalele caracteristiciAadar,n majoritatea descrierilor ,istoria formal a disciplinei Relaiilor Internaionale ncepe cu un moment idealist.Dar acest moment idealist nu s-a nscut din neant.Experiena traumatizant a primului rzboi mondial conduce la cristalizarea unei alternative de sorginte liberal la politica de putere a secolului al XIX-lea ,acuzat de iraionalitate.De aici concluzia rspndit conform creia dimensiunea internaional a liberalismului este doar cu puin mai mult dect transferarea liberalismului intern la o scar mondial(Hoffmann,1995,p.160).Aceast perspectiv este cea mai rspndit n comunitatea academic,avnd o genealogie impresionant,care-l include,printre alii, i pe Hans Morgenthau-pentru care naterea idealismului n perioada interbelic este marcat de proiectul combinrii raionalismului i liberalismului din domeniul politicii interne n arena politicii externe(Thies,2002,p.166).Suganami descria n 1989 acelai proces ca fiind rodul analogiei domesticeprin care autorii liberali din perioada interbelic neleg explicarea fenomenelor politice i economice internaionale prin extrapolarea experienelor politice i economice inerne.Acestea toate confirm faptul c fundamentele internaionalismului liberal contemporan s-au cristalizat n secolele al XVIII-lea i al XIX-lea,datorit gnditorilor liberali aplecai asupra unor principii de organizare a lumii pe baze panice(Burchill,2001, p.32).