1. Schiță IBR – Licență

2. Biserica Ortodoxă și domnul

3. Domnitorul se îngrijește de mănăstirile însemnate pentru a servi și scopurilor militare. Pentru a respecta

clerul, face donații foarte mari tuturor mănăstirilor însemnate cu fortificații puternice. Este foarte clar faptul

că Neagoe Basarab a făcut danii însemante, atât mănăstilor de aici cât și celor din afara granițelor. Textul lui

Gavriilor Protul păstrat în Letopisețul Cantacuzinesc este convingător: În acesta amintește de:

a. poleirea cu aur a raclelor de Sfinți

b. Zidirea Bisericii închinată Sfântului Nifon

c. Readucerea acestuia și slujba făcută pentru iertarea înaintașilor săi

d. Daniile făcute Măn din Grecia, Vatoped, Xeropotam, Athos

e. Danille făcute la Ierusalim, Sion, dar și Mănătirile de la Meteor

4. A procedat abil utilizând mănăstile pentru interesul său, fără prea mari cheltuieli. Scopurile lui Neagoe

Basarab au fost:

a. Să întrebuințeze B.O. pentru măcinarea permanentă a stăpânirii porții în Sud Estul Europei

b. Să asigure în interiorul țării întărirea domniei autoritare

5. Prin aceasta forma din mănăstiri o rețea de apărare care acoperea toată suprafața statului. În plus, respecta un

principiu din învățături: banii pentru slujitori nu trebuie irosiți.

6. Neagoe Basarab este așadar domnul care a iubit pacea și a luptat pentru menținere ei. A întărit fortificațiile,

Biserica și a promovat domnia autoritară. A rămas în istorie ca un model de teorotician și conducător.

7. Ctitor și cărturar.

8. Din dorința de a crea o dinastie, N.B și Despinia Milița au avut realizări care i-au făcut nemuritori:

a. Ctitoria din Curtea de Argeș

b. Mitropolia din Târgoviște

c. Biserica Sf Gherghe Suseni Târgoviște

d. Opera Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie

9. Biserica Mănăstirii de la Argeș zidită pe locul fostei reședințe mitropolitane a țării, care în 1512 era într-o

stare de degradare. A folosit acest loc pt o anume semnificație: făcea legătura cu o instituție medievală

deosebită –Mitropolia dar și cu neamul dinaștilor legitimi – Basarabii. Dorea să zidească aici o ctitorie cu

rost de necropolă a familiei sale, ca viitoare dinastie. Urma prin aceasta exemplul unor înaintași.

10. Planul ctitoriei arată intenția de a zidi ceva durabil.

a. Pronaosul era supradimensionat, împărțit în două cu 12 coloane simbolizând cei 12 apostoli.

b. În centru este pronaosul, iar la intrare, separate prin broderii sunt gropnițele, destinate înhumării

familiei ctitorului, lucru care îl face original.

1

c. Un element aparte este separarea dintre pronaos și naos prin coloane, o realizare renascentistă.

Prin aceasta lumina pătrundea altfel, având o altă perspectivă a supra interiorului Bisericii.

d. Un alt element nou este ornamentarea fațadei. Fațada a fost dăltuită și împodobită cu motive

geometrice, zoomorfe și fitomorfe. Este probabil ca de la otomani să fi preluat de pildă motivul

florii de crin și al lalelei.

e. Aspectul fațadei este deosebit, mai ales prin apariția brâului de forma unei frânghii răsucite. N.B

așezase deasupra rezetelor un număr de 84 de păsări din bronz cu aripile desfăcute ca și când ar

zbruda, iar de aripile lor erau prinși clopoței.

f. În plus, cornișa Bisericii apare bogat ornamentată, iar din cele două turle situate către vest,

amintesc de răsucirea unui fir de lână tors de degetele unei țărănci.

11. N.B. a căutat să îi dea ctitoriei sale un fast neobișnuit. Gavriile Protul scria că Biserica este mai frumoasă

decât Sfânta Sofia iar Paul din Alep spunea că se află în Țara Românească o Biserică care nu are pereche în

ceea ce privește măreția clădirii. Este vorba de măsătirea de la Argeș. Ambii cunoșteau foarte bine valoarea

monumentelor din Răsărit.

12. Eforturile bănești de ridicare au fost foarte însemante. Doaman Milița și-a vândut chiar și bijuteriile.

Eforuturile au fost impresionante, devenind de legendă. Mozaicul și marmura au fost aduse de la Istambul.

Meșterii au fost cei mai de seamă, de origine armeană, au lucrat și la Dealul. Ar fi existat și un constructor cu

rol de arhitect, ceea ce explică dimensiunile mari ale Bisericii.

13. Acel presupus conducător arhitect ar fi fost un oarecare Manole, reținut așa de legende. Important este că

meșterii au creat o ornamentație splendidă, care i-a făcut eroi.

a. Pictarea interioară – realizată de Dobromir din Târgoviște

b. Noutatea este punerea în prim plan a membrilor familiilor craioveștilor și Brancovici

c. Au fost scoase în relief calitățile celor 18 membrii marcanți din neamul lui N.B., justificând

ocuparea tronului

d. Apar și eroi ai lupte antiotomane, prefigurând necesitatea unei dinastii cu ramificații capabilă să

ridice spada. Această idee transmisă cu un testament politic.

14. Biserica Mănăstirii din Curtea de Argeș, inițial arhimandrie, făcea parte dintr-un complex monastic. Gavriil

Protul sau Paul de Alep îl descriu astfel:

a. Acesul în incinta se făcea pe sub bolta clopotniței

b. După ce treceai de aceasta aveai în față brusc Biserica

c. La Biserică puteai accede urcând cele 12 trepte(semințiile lui Israel)

d. După 1860 însă clădirile erau dărâmate, iar arhitectul A. Lecomte de Nouy demolează toată

incinta, axându-se doar pe restaurarea Bisericii.

15. La 15 august 1517 Mănăstirea de la Curtea de Argeș a fost târnosită, hotărându-se ca doar aici să mai fie

mitropolie, ci mănăstire, iar la Târgoviște să fie mitropolie stătătoare. De asemenea, ierarhul trebuia să fie

2

lângă domn, iar Domnul la Târgoviște. Acesta a fost și motivul disputei dintre Nifon al II/-lea și Radu cel

Mare, de aceea N.B. reia construcția sediului Mitropoliei din Târgoviște, zidit în doi ani in prima fază.

16. Mitropolia din Târgoviște avea un complex mare, în centrul său se afla Biserica frumoasă cu opt turle

rotunde. Biserica era în cruce greacă, destinată slujbelor de rang aulic.

a. Carcateristică aparte: supradimensionarea pridvorului, ca și la Snagov

b. Complexul era impresionant

c. Paul de Alep o descrie ca: foarte mare, cu trei îngrădituri de lemn și cu trei curți.

i. Prima curte: slujește pt crescutul gâștelor

ii. A doua: cuprinde grajdurile și bucătăriile

iii. A treia: închisă de pereți de piatră, se intră prin porți mari

d. Spune că:Biserica mare care nu-și are pereche!

e. Biserica împărțită în trei: pronaos – spațios cu multe cupole, nartex – spațios și frumos, mijlocul

Bisericii – foarte mare.

f. Turla era măreață, în interior avea trei altare, iconostasul și sfetnicele de lemn aurit, de o lucrare

aleasă. Turlele mari și mici în număr de 12.

g. Multe ferestre de jur împrejur mici și rotunde.

h. Biserica este înconjurată de o mare grădină de trandafiri și flori alese.

i. Complextul deține și multe săli, precum cea de primire a mitropolitului.

j. Clopotnița se află în fața ușii bisericii

17. Biserica a fost târnosită la 17 mai 1520, N.B. invitând la sfințire și pe reprezentații patriiatului din Brașov.

N.B. nu a avut totuși timp să termine mitropolia, pisania Bisericii arătând că a ieșit din această lume fără a

săvârși toată lucrarea.

18. Complexul mitropolitan de la Târgoviște ajunge ruină spre sfârșitul sec. XIX. Același A. Lecomte de Nouy

demolează complet mitropolia, în loc să restaureze, zidește o nouă Biserică similară cu Sf Dumitru din

Craiova, sediul Arhiepiscopiei din Târgoviște.

19. Tot în Târgoviște N.B. a mai zidit Biserica Sfântul Gheorghe Suseni, o Biserică mică(17 metri), cu plan în

formă de navă, cu o turnă clopotniță înaltă pe pronaos. A fost atestată existența a patru straturi de pictură, fără

a se distinge figura lui N.B. toate aceste Biserici au impus cheltuiel uriașe, ele echivalând valoric cu tot ceea

ce au ridicat toți înaintașii lui N.B.

20. Au fost zidite și ajutate peste 50 de Biserici, întărind și danii mai vechi. N.B. se ocupă de Biserici pt că

serveau unor țeluri complexe:

a. Oficiere slujbe

b. Rostire predici, favorabile și domnului

c. Bolnițe

d. Apărare a populației - multe ale mănăstiri s/au bucurat de danii, precum Cozia, Tismana, Snagov

3

21. CĂRTURAR - N.B. se afirmă și prin scrieri. Ajută foarte mulți tipografi. De pildă în 1512 imprimă

tetraevanghelul, tipărită în două ediții: una de lux și a doua pe hârtie groasă de proveniență italiană. Circulația

textului tipărit l-a făcut cunoscut și respectat pe domn. În plus, iubirea față de cultură este cunoscută și prin

faptul că a răscumpărat un maniscris sub formă de codex cu învățăturile lui Ioan Hrisostom.

22. Opera personală este o lucrare parenetică, prima de acest gen din literatura slavo-română. Învățăturile

conțin primul tratat de filosofie din literatura română. B.P. Hașdeu amintea că această sciere este un falnic

monument de literatură, politică, filosofie și elocvențăˮ. Stoian Romanski spune că este cea mai bună operă

pe care ne-o oferă literatura slavă a vremii aceleia.

23. Conținutul învățăturilor se remarcă prin următoarele caracteristici:

a. Scriere îngrijită, cu 21 de rânduri pe filă

b. Titlurile și punctele scrise cu aur

c. Formatul redus – 15/8,5

d. Toate acestea arată detinația carții – intrument de lucru al intelectualului medieval.

e. Manuscris dedicat cuiva - Theodosie

24. Textul traduc și în grecește, apoi în sec. XVII, textul slav tradus și în limba română. Unul din exemplare a

ajuns în biblioteca lui Ștefan Cantacuzino. Textul manuscrisului tipărit prima dată la București în 1843,

lucrare ce devine izvor lui N. Bălcescu.

25. Scrierile din elină și română au scos în evidență calitățile de precursor ale lui N.B., el având o voziune clară a

monarhiei autoritare. Astfel:

a. Prima parte a cărții: a amalgat gândurile sale și împrumuturile de la scriitorii bizantini, creând

prima carte de pedagogie de la noi

b. În capitolul III din partea a doua autorul are o creație absolut personală, prima creație originală în

domeniul oratoriei, amintind de bocetele de la români. Amintește de moartea mamei sale, precum

și de frații săi Ioan, Petru și Anghelina.

c. Din păcate limba în care scris nu a fost una de circulație, așa cum au scris contemporanii săi,

Machiavelli sau Erasmus de Roterdam.

d. Învățăturile vor rămâne o scriere care deține primatul în complexa artă a cârmuirii politice și

militare în sud-estul continentului, impunându-se prin caracterul de sinteză

26. Toate aceste monumente – reprezentative pentru civilizația românească îi aurolează chipul marelui domnitor

iubitor de pace.

4

27. Sfântul Voievod Neagoe Basarab

28. Prin hot Sf Sinod din 8-9 iulie 2008, Neagoe Basarab a fost trecut în rândul sfinților, ca voievod al culturii și

mare sprijinitor al creștinătății răsăritene.

29. Filiația – nu există o părere unanimă. Prima ipoteză este că ar fi fiul nelegitim al lui Basarab cel Tânăr cu o

țiitoare. Altă ipoteză a izvoarelor contemporane dau mărturie că ar fi fiul marellui vornic Pârvu

Craciovescu(înmormântat la Snagov) și al soției sale, Neaga din Hotărani. În Evangheliarul din 1512 se

intutulează ca fiu al lui Basarab Țepeșul, dar se pare pt a inventa o paternitate care să îi confer legitimitate.

Este mai degrabă provenit din familia Craiovescu, nu din os domnesc. Se poate accepta totuși și ipoteza că ar

fi fiul lui Basarab cel Tânăr, din cauza premature a morții acestuia, existând și posibilitatea ca el să fie

adoptat de P. Craiovescu după căsătoria cu Neaga.

30. N.B. este născut la 1482(după unii 1841), învață în casa marelui vornic P. Craiovescu, are profesori renumiți,

precum monahul Macarie de la Bistrița de la care învață cele șapte arte libere. Crește în atmosferă

călugărească, iar din 1503 intră sub îndrumarea fostului patriarh Nifon al II-lea adus în țară de Radu cel

Mare. De la ei dobândește o cultură teologică și profană. Cunoștea limbile liturgice, greacă și slavona, fiind

pătruns și de un duh athonit.

31. Călătorește prin Ungaria, Transilvania, Istambul, Sfântul Munte, pentru ca la 19 ani să devină postelnic(la

15 dec 1501). Devine apoi mare comis între 1510-1511.

32. În 1504 se căsătorește cu Elena/Milița Despina, din familia despoților sârbi, fiica neligitimă a desăpotului

Iovan Brancovici. Cu ea are șase copii: Theodosie, Ioan, Petru, Anghelina, Stana și Ruxandra. Ultimele două

devin doamne ale Țării Românești și Moldovei. Ruxandra se căsătorește cu Radu de la Afumați iar Stana cu

Ștefăniță al Moldovei. Petru, Ioan și Anghelina au răposat în pruncie. Theodosie, adresantul Învățăturior a

domnit câteva luni(sep-dec 1521). Moare și el răpus de ciumă în pribegie, în iarna lui 1522.

33. Neagoe urcă pe scaun la 23 ianuarie 1512, după decapitarea lui Vlad cel Tânăr(Vlăduț). La instalare cheamă

foarte mulți clerici,(patriarhi, episcopi) ca să îl ungă cu Sfântul Mir. Ocupă tronul la 31 de ani, între 23

ianuarie 1512 și 15 septembrie 1521. Domnia lui a reprezentat o perioadă de echilibru social-politic intern,

de prosperitate, sporire a prestigiului politic internațional al țării și de înflorire culturală și artistică, altfel

spus: o epocă excepțională de pace și cultură în mijlocul unei întunecoase furtune de mai multe secole.

34. Pe plan intern perfecționează aparatul administrativ, dezvoltă economia, comerțul, armata, favorizează

negustorimea locală în fața celei străine. Are și o rodnică activitate diplomatică cu scopul precis de a menține

pacea. Deține remarcabile însușiri diplomatice care îl ajută să evite confruntările cu statul otoman, cultivă

relații cu puterile catolice, câștigă admirația lumii ortodoxe și slave. Face însă și concesii pentru a menține

pacea, depunând chiar jurământ de vasalitate față de sultanul Selim I cel cumplit. Astfel, pacea cu poarta este

răscumpărată cu circa 700.000 de aspri. Are relații și cu Regatul maghiar, care implică depunerea omagiului

de fidelitate față de Ludovic al II-lea Jagello. A încercat stabilirea unor relații și cu regatul polon, Veneția și

Papalitatea, cu scopul de a coaliza împotriva otomanilor. A încercat chiar și organizarea unei ofensive

5

antiotomane. Evită însă angjarea fermă într-o luptă antiotomană, intuind că aliații creștini nu se vor ține de

cuvânt. Nu se putea aventura singur într-o astfel de ofensivă.

35. Domnia sa a strălucit foarte tare prin realizările culturale. Prinț al Renașterii, sprijină activitatea de tipărire a

primelor cărți de slujbă pe pământ românesc. Astfel, în 1512 în tipografiile muntene, tipograful Macarie a

tipărit Tetraevanghelul slavon, în două tiraje, o continuare a Liturghierului din 1508 și a Octoihului din 1510

apărute în limba slavonă medio bulgară. Tot sub Neagoe, protosul Gavriil al Sf Munte tipărește Viața

Patiarhului Nifon al Constantinopolului, care a fost și în țara noastră. Este o hagigrafie care relatează

evenimentele petrecute mai ales în țara noastră. În această cronică este un spațiu amplu dedicat lui Neagoe și

realizărilor sale. Este o secțiune în care este realizat un panegiric adresat domnului.

36. Domnul N.B. a mijloc împăcarea postumă dintre Sf Nifon și Radu cel Mare, cel care l-a ozginit din țara

noastră. Moastele sfântului sunt aduse în țară, se face slujbă, apoi N.B. înfrumusețează racla cu aur. Are loc o

slujbă la mormintele celor doi, apoi primește in dar de la Măn Dionisu capul și mâna Sfântului. La 16 august

1517, odată cu ctitoria Măn Argeș are loc și canonizarea Sf Ierarh Nifon. Această monumentală mănăstire

este făcută la îndemnul său, devenind peste veacuri intriga unei legente a Meșterului Manole.

37. Începută la 1514, Biserica este terminată în ianurie 1517, târnosită în același an de un sobor mare. Participă

patriarhul Constantinopolului, mitropoliții de Sofia, Serres, Midia și Meletic, mulți egumeni și tot clerul

muntean. Totul dorea să arată că centrul ortodoxiei se mutase de la Istambul al Argeș. Mănăstirea este extrem

de înzestrată de domn, pictura Bisericii fiind făcută de Dobromir zugravul, dar este isprăvită de ginerele lui

N.B., Radu de la Afumați. Protul Gavriil spunea despre ea că este mai mare decât Sionul și decât Sf Sofia, o

minunte arhitectonică și de artă. El spune că aceată Biserică este un giuvaier.

38. Tot la porunca lui N.B. se zidește și Biserica din Târgoviște cu hramul Înălțarea, isprăvită și zugrăvită de

Radu Paisie. și aceasta este mare, cu 8 turle, monument impresionant de arhitectură. În plus, pictează Biserica

Măn Dealu, refacea Mănăstirea Tismana, ctitorește Biserica Sf Gheorghe din Târgoviște. De asemenea, face

danii generoase la mănăstiri precum locașurile ortodoxe din peninsula Balcanică și Orientul Apropiat,

milostenii cu mare semnificația politică. Se considera succesorul autocraților bizantni, vedem asta și din

utilizarea vulturului bicefal.( de repetat lista binefacerilor pagina 22).

39. Este și autor al Învățăturilor lui Neagoe Basarab către Fiul său Theodosie. (de analizat mai mai sus).

Lucrare a literaturii parenetice, didactice și sapiențiale. Adresată iubitului său cocon, acesta este un manual

de educație militară și politică menit să îl inițieze în tainele tronului.

a. Este o operă de pedagogie monarhică și tratat politic original

b. Dezvăluie un domn filosof, stilist, gânditor

c. Monument de teologie dogmatică

d. Se remarcă în el cunoasterea Sfintei Scripturi și a gândirii patristice

40. N.B. moare de tuberculoză la 15 septembrie 1521 la numai 40 de ani. Este îngropat la Măn Argeș, în

necropola special creată, unde se odihnește și astăză alături de familie și de copii. După ce el moare, domnița

Elena Despina îmbracă haina monahală la Schitul Ostrov, unde moare și ea de ciumă la 30 ianuarie 1554.

6