IAnul XV Nr. 751 Duminic[ 17 septembrie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Sucurile naturale de laHypericum, o surs[ excelent[de vitamine ;i minerale

Licopenul prezentîn ro;ii previnedegenerarea prostatei

PAGINA 9PAGINA 8

România a fost lăudată în presa din SUA, mass media ame-rican[ considerând-o „cea mai frumoasă țară a Europei”. Po-tențialul turistic al României a fost elogiat într-un articol publicatsâmbătă de site-ul american The Huffington Post, în care seafirmă că țara noastră ar putea fi considerată „cea mai frumoasădin Europa”. Autoarea articolului, Patti Morrow, blogger, fotografși jurnalist specializat în călătorii, s-a declarat impresionată,printre altele, de Transfăgărășan, arhitectura cosmopolită dinBucurești, bisericile fortificate din Transilvania și de casteleleBran și Peleș, transmite Agerpres. În acest articol, intitulat „IsRomania Europe’s Prettiest Country? It Just Might Be” („EsteRomânia cea mai frumoasă țară a Europei? Chiar ar putea fi”),Patti Morrow a elogiat câteva obiective turistice ale României<„piețe din orașe încântătoare ce datează din timpuri medievale,dealuri cu pante blânde care se întind cât vezi cu ochii, casteleînvelite în misterul Contelui Dracula, perspective minunateasupra culmilor stâncoase ale munților și o rețea ce pare infinităde fortărețe și biserici”. “Și să nu uităm de Transfăgărășan —fără îndoială cel mai spectaculos drum din lume. Frumusețeanaturală a României și diversitatea ei culturală ar putea să văsurprindă. Mărginită de Marea Neagră din sud-estul Europei,printre atracțiile acestei țări se află și fluviul Dunăre și MunțiiCarpați”, a adăugat jurnalista americană în debutul articolului.

Corneliu Chişu, primul românajuns parlamentar în Canada, ne-a relatatcum a ajuns deputat în cea de-a doua pa-trie a lui şi alte întâmplări din viaţa sa,după ce, în urmă cu 40 de ani a emigratmai întâi în Italia şi apoi în Canada. Esteabsolvent al Universităţii Politehnice Bu-cureşti în 1971. În perioada 1972-1976 afost asistent la aceeaşi Universitate. În 1976părăseşte România, stabilindu-se mai întâiîn Italia, de unde a imigrat în Canada în1981. Vorbeşte cursiv româna, maghiara,engleza, italiana.

Cre;tinii s[tm[reni acord[ un mare respect Cultului Sfintei Cruci

PAGINA 3

La sf]r;itul acestei s[pt[m]ni,aproape 50 de poe\i, prozatori, criticiliterari, istorici literari, directori dereviste de mare prestigiu ale lumiiscriitorice;ti din Rom]nia,conduc[tori ai unor edituri deprestigiu se `nt]lnesc la Satu Marepentru a 26-a edi\ie a Zilelor CulturalePoesis, manifestare de mare tradi\ie`n peisajul literar din \ara noastr[. Invita\ii acestui eveniment vin dinBucureşti, Iaşi, Botoşani, Oradea, Cluj-Napoca, Timişoara, Piatra Neam\,Jibou, Zalău, Reşiţa, Târgu Mure;,

Râmnicu Vâlcea ;i au fost foarte bineprimi\i de gazdele s[tm[rene,bucur]ndu-se, pe l]ng[ momentele de`mp[rt[;ire literar[, de vizitareaExpozi\iei Permanente “Aurel Popp” dela Muzeul de Art[ din Satu Mare ;idegustarea mostrelor c];tig[toare aleconcursului jude\ean de p[linc[. Li s-au al[turat doi poe\i din Voivodina ;itraduc[torul lui Lucian Blaga `n limbafrancez[, poetul Jean Poncet dinMarseille, ca ;i scriitorul maghiar OlahAndras. ~n weekend, oaspe\ii Revistei Poesis

vor vizita Muzeul Memorial “AdyEndre”, Castelul Karolyi din Carei, undese vor decerna ;i premiile Zilelor Poesis2017, ;i vor fraterniza ̀ n sala de bal carepoart[ numele celebrilor so\i PetofiSandor ;i Szendrey Julia. Se reia astfel ;irul unor manifest[ricare au adus un bun renume S[tmarului;i au prilejuit sosirea ̀ n ora;ul nostru aunor scriitori din elita na\ional[. V[ invit[m s[-i cunoa;te\i princ]teva cuvinte ;i prin imagini, care facfiecare c]t o mie de cuvinte, cum sespune.

Scriitori la ZileleCulturale Poesis,septembrie 2017

PAGINA 4

Sportul `ncetine;teritmul pierderiide mas[ osoas[

PAGINILE 6-7

Presa din SUA spune despre \ara noastr[c[ este cea mai frumoas[ din Europa

PAGINA 9

Modelele fustelordin acest sezonne cuceresc inimile

PAGINA 11

Fostul parlamentar canadian, Corneliu Chi;u, a vizitat Colegiul Mihai Eminescu

2 Informa\ia de Duminic[/17 septembrie 2017

Iosif Șterca Șuluțiu s-a născutla 10 septembrie 1827 la Câm-peni, într-o familie română deorigine nobiliară. Tatăl său a fostIoan Șterca Șuluțiu, frate cu Mi-tropolitul Ardealului, Alexan-dru Șterca Șuluțiu. Studiile le-arealizat la Cluj, Târgu Mureș șiPesta. Este recunoscut ca jurist,istoric, deputat în Dietă, precumși ca președinte al Băncii Albina,ca vicepreședinte al AsociațieiTransilvane pentru LiteraturăRomână și Cultura PoporuluiRomân, fondată de doi mari pă-rinți ai bisericilor ortodoxă șigreco-catolică< Andrei Șaguna șiAlexandru Șterca Șuluțiu.

În perioada 1849–1861 a ocupatmai multe funcții în administrația pu-blică. În 1861 a fost ales vicecomiteal Comitetului Cetatea de Baltă. Întreanii 1863-1864 a fost ales deputat înDieta de la Sibiu, iar din 1869 a fostconsilier la Tribunalul din Sibiu pânăîn 1881 când s-a pensionat.

Ca istoric și publicist, a scris și apublicat numeroase lucrări, mai descele istorice, care au fost publicate înGazeta Transilvaniei, Federațiunea,Tribuna și Transilvania. A mai publi-cat și un Memoriu istorico-politic înșase volume, o biografie a lui AvramIancu și o Lacrimă fierbinte, Brașov1877, despre Ecaterina Varga, luptă-toare pentru drepturile iobagilor ro-mâni din Munții Apuseni.

Despre ucidereatrădătorului Ioan Dragoșla Abrud

În cronica lui Iosif Șterca Șuluțiudespre uciderea trădătorului IoanDragoș la Abrud, se arată<

“Ioan Dragoș a fost revoluționarromân, născut la 5 martie 1810 laOradea, a participat activ la Revoluțiadin 1848-1849 de partea ungurilor.A fost deputat în Parlamentul de laBudapesta, ca reprezentat al Beiușu-lui. Era prieten apropiat al lui KossuthLajos, conducătorul revoluției unga-re. Am descris în Memoriul meu, par-tea întâia, la pagina 53 și în partea apatra la pagina 29, catastrofa Abru-dului și suferințele familiei noastre.

Am arătat cum ne-au escortat cuzece honvezi, cu intențiunea ca ajunșila larg să ne împuște. Am descris te-ribila soartă, ce ajunsese pe miile decetățeni unguri, mai ales pe femei șicopii, care în acea noapte întunecoa-să, când au atacat Românii armataungurească, se afla între două focuri.Cum trupa, cavaleria și tunurile îi căl-cau și îi turteau la pământ. Cum pă-rinții în întuneric și în învălmășealăși-au pierdut copiii, iar aceștia rătă-cind zbierau după părinți, dintre careunii cu restul trupei lui Hatvany aufugit în Ungaria, mulțimea însă s-aîntors la Abrud. Mă pierdusem și eude părinți și de frații mei.

Când m-am întors acasă și am in-trat pe poartă Ioan Dragoș cobora depe trepte și venea către mine și îmispune< Nu am avut succes ca să măduc cu Hatvany îndărăt în Ungaria,

am fost silit să mă întorc și eu, îm-preună cu cetățenii în oraș. Am intratîn casa dumneavoastră să-mi scapviața, dar toate odăile sunt pline cucopii și femei de etnie ungurească șinemțească. Cred că pot să rămân șieu aici. Dar părinții și frații mei undesunt ? Au scăpat și ei cu toții, nu ausosit încă.

Ioan Dragoș s-a apropiat de fân-tână și a vrut ca împreună cu vadrasă se dea jos în fântână, era foarte îm-prăștiat și confuz. Ce faci? Până cândo să stai în fântână și cum poți credecă acolo nu te vor găsi românii? Apoice sfat îmi dai, ce să fac? Eu nu știuce sfat să-ți dau, e la bătrânul SimionȘuluțiu, dacă Iancu va sosi la timp, elsigur te va scăpa de furia Românilor.

Ioan Dragoș a dustratative cu Avram Iancuși cu Ioan Buteanu,`n calitate de reprezentantal Guvernului Ungariei

În 1848, Ioan Dragoș a dus trata-tive, ca împuternicit al Guvernului

Ungar condus de Kossuth, cu AvramIancu și cu Ioan Buteanu, în vedereaunirii forțelor revoluționare româ-nești și cele ungurești împotriva hab-sburgilor. Deși în urma insistențelorlui Ioan Dragoș, el nu avea acceptulguvernului revoluționar ungar să de-clare armistițiu, totuși la tratativelede la Mihăileni, i-a asigurat pe Ro-mâni că armistițiul e în vigoare. Însăla 6 mai 1849 maiorul Hatvany Imre,a atacat Abrudul. Ioan Buteanu, pre-fectul Zarandului a fost prins și la 23mai 1849 a fost spânzurat de unguri.Moții nu l-au putut ierta, considerân-du-l trădător.”(Iosif Șterca Șuluțiu,Ioan Dragoș în revista Transilvania,XXIX (1898) nr.2-3)

“Astfel ne-au apropiat de demons-trarea acestei drame sângeroase. Sădăm cuvântul unui martor ocular. Săascultăm ce ne spune domnul An-dreica< În dimineața de 10 mai 1849,când am cuprins Abrudul, cam întreorele 9-10 mă aflam în casa lui PopaAmos, unde am fost îmbiat cu mân-care și băutură. Deodată vine slugalui Șuluțiu Simion și spune, că lăn-cierii vreau să spargă poarta domnu-

lui său. Auzind eu vorbele acestea, în-dată am plecat într-acolo. Ieșind înstradă am văzut la poarta Șuluțiului,care era încuiată, mulțime de oameni,am alergat acolo și i-am întrebat< “Dece s-au adunat acolo și de ce fac larmă?” Cu toții strigau< “Aici este hoțul șitrădătorul de Dragoș, care a vrut săne dezarmeze și să ne dea pe mânaarmatei ungurești, ca să ne omoare>care în două rânduri, în Câmpeni șiîn biserica reformată din Abrud a ziscă, armata ungurească în Abrud nuva intra> și cu astfel de încercare avrut să ne prăpădească.”

Ioan Drago; a fost ucis`ntr-un mod foarte violent,`n timp ce era luat prizonier

La aceasta eu le-am răspuns< “Da-că Dragoș e acolo, ca un prizonier,prin escortă să-l trimitem la AvramIancu la Câmpeni, unde după faptelelui va fi judecat”. La aceasta s-au învoitcu toții, iar eu am strigat, ca să des-chidă poarta, ca să se închidă iară.Cum am intrat în curte îndată am vă-zut pe Dragoș îmbrăcat într-o țundrăalbă, răzimat, cu coatele peste târnaț.Eu mergeam către trepte, iară Dragoșpornise din fundul târnațului cătremine. Când am ajuns în târnaț, ceidin uliță au rupt poarta și veneau că-tre noi. Văzând aceasta Dragoș, s-aapropiat de mine și m-a întrebat< “Pemine mă omoară, scapă-mă și du-măla Avram Iancu.” Oamenii năvăleaupe trepte în sus, iar eu le-am strigat<“Deoarece e prins să nu-i facă nimic,ci îndată să-l trimitem la Avram Ian-cu.”

Atunci unul l-a apucat de barbă,alții de cap și de mâini, apoi în capătultreptelor din jos, unul l-a lovit cu to-porul în cap, iar ceilalți l-au străpunscu lăncile astfel încât în puține minutenu s-a mai cunoscut trupul lui> dupăaceea l-au tras în drum și de aici pesteun zid l-au aruncat într-o grădină.Am auzit și eu de la Simion Șuluțiu,că cel dintâi a ajuns la Dragoș TiocTeodor și Ioan Corchiș> apoi maimulți inși, care l-au despuiat de bani,orologii și inele”. ( Din partea a VI-adin Memorialul lui Iosif Șterca Șulu-țiu de Cărpiniș, Sibiu, 1889, p. 30-41)

Ioan Dragoș, avocat, prieten apro-piat al lui Kossuth Lajos, s-a alăturatrevoluției ungurești de la 1848-1849din Transilvania. Cu toate că prove-nea dintr-o familie de nobili românidin Oradea, în timp prin pregătireasa numai la școli ungurești, a fost con-siderat de contemporanii săi un ro-mân deznaționalizat, vorbind limbaromână cu un accent aspru, unguresc,ceea ce îl îndepărta de români. El afost folosit de prietenul său KossuthLajos pentru a dezinforma pe condu-cătorii revoluționarilor români, cuscopul de a putea fi atacați prin sur-prindere de către armata ungurească,pentru a-i învinge și pentru a-i mă-celări.

Ioan Dragoș a fost sacrificat deprietenul său Kossuth Lajos, fapt pen-tru care românii l-au ucis ca pe untrădător.

Ioan Corneanu, Lacrima IstrăuanDin Cartea în Manuscris<

“Cronicari Români din Ardeal”

La 16 septembrie 1437 s-a încheiat,la Căpâlna, în Transilvania, "uniuneafrăţească" cunoscută în istorie sub nu-mele de "Unio Trium Nationum". Înurma acestei în\elegeri, românii, po-pulaţia majoritară din Transilvania,erau consideraţi "toleraţi" din punct devedere politic.

A fost o înţelegere încheiată întrenobili maghiari şi orăşenii saşi şi secui,ca o consecinţă la Răscoala de la Bo-bâlna. Potrivit înţelegerii, cele treinaţiuni privilegiate urmau să se ajutereciproc împotriva duşmanului extern.

Deşi înţelegerea este cunoscută înistorie sub numele de Unio Trium Na-tionum, această sintagmă nu apare caatare în textul pactului, ci ca FraternaUnio. În secolul al XV-lea au fost maimulte răscoale în Europa împotriva ex-ploatării boiereşti, a nobilimii mariproprietare în general. Regele Ungariei,Ludovic I cel Mare, i-a scos pe ţăraniîn 1365 de sub autoritatea comiţiilorregali şi i-a pus sub jurisdicţia mariinobilimi maghiare proprietare de pă-mânt. Aceştia i-au privat pe ţărani dedreptul lor de până atunci la strămutareliberă. Nemulţumirea a fost şi mai marepe domeniile bisericeşti< episcopul apretins plata dijmei în bani, iar ţăraniisărăciţi n-au putut face faţă acesteia.În 1437, în părţile de mijloc ale Tran-silvaniei a izbucnit răscoala ţăranilordin judeţe. La început ţăranii au luptatîmpotriva trupelor voievodului, repur-tând victorii, dar după ce nobilimea i-a chemat în ajutor pe secui şi pe saşi(la care nu au existat iobagi), răscoalaa fost înăbuşită. Cele trei naţiuni au în-cheiat o înţelegere în 1437 în comunaCăpâlna (judeţul Szolnok-Doboka), încare s-au obligat la ajutor mutual îm-potriva pericolului lăuntric (ţăranii) şia duşmanului dinafară< turcii. În ma-nuale de istorie româneşti se scrie de-obicei despre răscoala ţăranilor “ro-mâni şi maghiari.

Conform prevederilor înţelegerii,românii din Transilvania, care repre-zentau populaţia majoritară, iar cei maimulţi dintre ei erau iobagi, erau consi-deraţi o naţiune "tolerată". Prin înţele-gerea dintre cele trei naţiuni privile-giate care a fost reînnoită în mod suc-cesiv, românii au fost excluşi din viaţapolitică a Transilvaniei.

Sintagma “unio trium nationum” aînceput să fie folosită în documente depe la 1500, cu referire la starea juridicăa naţiunilor transilvane instaurată prin“înţelegerea frăţească”.

Unio Trium Nationum a fostmenţinut până la desfiinţarea iobăgieişi a sistemului politic medieval în tim-pul împăratului Iosif al II-lea, înaintede 1800.

Se `mplinesc580 de ani de la

Unio Trium Nationum

CRONICARICa istoric și publicist, a scris și a publicat numeroase lucrări, mai des cele istorice, care au fost

publicate în Gazeta Transilvaniei, Federațiunea, Tribuna și Transilvania. A mai publicat și un Me-moriu istorico-politic în șase volume, o biografie a lui Avram Iancu și o Lacrimă fierbinte, Brașov1877, despre Ecaterina Varga, luptătoare pentru drepturile iobagilor români din Munții Apuseni.

Cronicarul Iosif Șterca Șuluțiu a ocupat mai multe funcții în administrațiapublică. În 1861 a fost ales vicecomite al Comitetului Cetatea de Baltă. Între anii1863-1864 a fost ales deputat în Dieta de la Sibiu, iar din 1869 a fost consilier laTribunalul din Sibiu până în 1881 când s-a pensionat

Cronicarul Iosif :terca :ulu\iu descrie`n Memoriul s[u catastrofele ;i suferin\ele

din timpul Revolu\iei de la 1848-1849

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

17 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

TRADI}IIÎnălţarea Sfintei Cruci sau “Ziua Crucii” cum se numeşte în popor, este una dintre sărbătorile cele mai

mari ale credincioşilor, pentru ca ea, crucea, este arma cea mai puternică a Domnului Hristos şi a omuluiîmpotriva puterilor întunecate ale diavolului. Prin cruce se sfinţeste în fiecare zi omul, făcându-şi semnulei şi tot crucea îl ajută pe creştin în orice împrejurare, când diavolul şi duhurile rele se apropie de el. Întot cuprinsul judeţului nostru, în Ţara Oaşului, în zona Codrului, în Câmpia Sătmarului, pe Valea So-meşului, credincioşii ştiu că în această zi se cade ca toată lumea să postească, “să nu mănânce frupt”.

Pornind de la ̀ ndemnul "D[ruind veidob]ndi", mai mul\i s[tm[reni inimo;i audat curs apelului lansat de Asocia\iaSf]ntul Acoper[m]nt al Maicii Domnuluidin Satu Mare de a-i ajuta s[ ̀ nceap[ noulan ;colar ;i pe acei copii cu posibilit[\i ma-teriale mai reduse.

Preo\ii parohi ai Bisericii Sfin\ii~mp[ra\i Constantin ;i Elena din Satu Ma-re, de la Cap Pod Golescu s-au mobilizat;i cu ajutorul unor oameni cu suflet auputut s[ `i ajute pe copiii asocia\iei astfel`nc]t s[ simt[ c[ ;i pentru ei a `nceput;coala.

"A `nceput noul an ;colar plin deemo\ii ;i bucurii pentru cei mici. :tiu ̀ ns[din vechimea celor 16 ani de activitate `nbreasla dasc[lilor c[ exist[ ;i elevi care nu

au posibilitatea de a-;i cump[ra cele ne-cesare ;colii. Pentru c[ exist[ un real par-teneriat func\ional ̀ ntre Biseric[ ;i :coal[;i ̀ n acest an venim ̀ n ajutorul elevilor cuposibilit[\i materiale reduse. Dreptu ur-mare, acum, `n prag de nou an ;colar ne-am rugat, dar am ;i ac\ionat. Astfel, la "um-bra" Bisericii Sfin\ii ~mp[ra\i Constantin;i Elena am distribuit peste 1.000 de caiete;colare. Ele au fost ̀ mp[r\ite copiilor de laAsocia\ia Sf]ntul Acoper[m]nt al MaiciiDomnului de pe l]ng[ biserica noastr[,:colii Generale Avram Iancu, aflat[ ̀ n ve-cin[tatea bisericii ;i elevilor de la LiceulTeologic Nicolae Steinhardt" a scris p[rin-tele Gabriel Gorgan pe pagina personal[de Facebook, cu mul\umirile de rigoarecelor care au f[cut posibil acest lucru.

De altfel, trebuie remarcat ;i gestulunor ;coli care au venit `n `nt]mpinareacopiilor de la AMD, iar acum la debut dean ;colar au avut ini\iativa de a dona pro-dusele din programul "Laptele ;i cornul"pe care unii dintre elevi nu le consum[. ~nacest mod pot fi ajuta\i cu o gustare ;icopiii s[rmani, al[turi de implicarea altors[tm[reni care prin efortul lor sus\in ;iasigur[ masa de trei ori pe s[pt[m]n[ pen-tru cei peste 120 de asista\i ai asocia\iei.Pre;edintele Asocia\iei, preotul TiberiuV[lean al[turi de preo\ii parohi ai BisericiiSfin\ii ~mp[ra\i mul\umesc tuturor celorcare `i ajut[ din tot sufletul pe adul\ii ;icopiii asista\i (peste 80) din cadrulAsocia\iei.

M.Gh.

Cultul Sfintei Cruci se bucurăde un mare respect în viaţa reli-gioasă a creştinilor, ocupând un locimportant şi în tradiţia locuitorilorjudeţului Satu Mare. În afara zileide 14 septembrie, când prăznuimÎnălţarea Sfintei Cruci, Biserica amai rânduit şi alte trei date în cur-sul anului, destinate cinstirii Cru-cii< Duminica a treia din PostulMare (a Sfintei Cruci), 7 mai (Ară-tarea semnului Sfintei Cruci la Ie-rusalim) şi 1 august (ScoatereaSfintei Cruci).

De asemenea, zilele de miercuri şi vi-neri ale fiecărei săptămâni sunt închinateSfintei Cruci, întrucât ne aduc aminte depatimile Mântuitorului nostru Iisus Hris-tos.

Istoricul praznicului“Înălţarea Sfintei Cruci”

Sfânta Elena, mama Sfântului ÎmpăratConstantin cel Mare (306-337), este ceacăreia Dumnezeu i-a rânduit să găseascăCrucea Domnului. Datorită împărăteseiElena, pelerinajul la Locurile Sfinte a luato mare amploare. Constantin a trimis-ope fericita sa mamă la Ierusalim, în vedereacăutării cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci,pe care fusese răstignit Domnul Iisus.

Ducându-se la Ierusalim, a fost întâm-pinată cu mare cinste de către episcopulcetăţii, Macarie.

Elena a cercetat Sfintele Locuri desprecare istorisesc Evangheliile, le-a curăţat deinfluenţele păgâne şi a scos la luminămoaşte ale multor sfinţi şi mucenici, careau pătimit pentru credinţa lor statornicăîn Hristos. După multe căutări, cu ajutorullui Dumnezeu, împărăteasa Elena a găsitlocul în care era îngropată Crucea Dom-nului. Acolo se găseau trei cruci, împreunăcu piroanele.

Alături de Sfânta Cruce a Domnuluimai erau şi crucile celor doi tâlhari răs-tigniţi de-a dreapta şi de-a stânga Sa. Neşti-ind nimeni care este Crucea lui Iisus, s-aîntâmplat ca în acel moment să treacă unconvoi ce ducea o persoană decedată spremormânt. Prin inspiraţie dumnezeiască,episcopul Macarie a oprit convoiul,aşezând pe rând cele trei cruci peste per-soana moartă. Când a atins acea persoanăcu Crucea Mântuitorului, îndată a înviat.Cutremurată, împărăteasa a îngenuncheatşi a sărutat sfântul lemn, iar oamenii dinjur, îngrămădindu-se, ar fi vrut fiecare să-

l atingă şi să-l sărute, dar aceasta nefiindcu putinţă, deoarece se adunaseră mulţi,au cerut măcar să poată vedea cu toţii Cru-cea de viaţă dătătoare. Atunci, Macarie aînălţat Crucea, arătând-o poporului, carea început să strige cu bucurie< “Doamne,miluieşte-ne cu puterea Crucii Tale!” Deatunci, se prăznuieşte Înălţarea SfinteiCruci, pentru care Biserica a rânduit zi depost şi rugăciune. Elena a luat cu sine oparte din lemnul Crucii şi cinstitele piroa-ne, iar cealaltă parte, punând-o într-o raclăde argint, i-a dăruit-o episcopului Maca-rie.

Tradiţii legate de Ziua Crucii

Înălţarea Sfintei Cruci sau “Ziua Cru-cii” cum se numeşte în popor, este unadintre sărbătorile cele mai mari ale cre-dincioşilor, pentru ca ea, crucea, este armacea mai puternică a Domnului Hristos şia omului împotriva puterilor întunecateale diavolului. Prin cruce se sfinţeste înfiecare zi omul, făcându-şi semnul ei şi totcrucea îl ajută pe creştin în orice împreju-rare, când diavolul şi duhurile rele se apro-pie de el. În tot cuprinsul judeţului nostru,în Ţara Oaşului, în zona Codrului, în Câm-pia Sătmarului, pe Valea Someşului, cre-dincioşii ştiu că în această zi se cade catoată lumea să postească, “să nu mănâncefrupt”. Pe alocuri se spune că este bine caomul să postească toată ziua, să ajune, ne-mâncând nimic. Este zi de post şi ajun, in-diferent de ziua în care “pică”. Chiar şi ani-malele primesc numai apă şi sare pânăseara. Numai femeile însărcinate pot gustadin ce le va fi poftă, căci ele au dezlegare.În niciun caz nu se vor mânca fructe şi le-gume care au înfăţişare de cruce într-însele,cum ar fi de pildă< nucile, pepenii, usturo-iul. De muncit nu se munceşte deloc şi fie-care este dator să meargă la biserică, du-când pomeni pentru sufletele celor r[po-saţi şi busuioc, spre a fi sfinţit de preot.Cei care nu respectă cu stricteţe acesteprescripţii pot atrage mânia dumnezeiască.În Ţara Oaşului, de Ziua Crucii, femeileumblă cu părul despletit sau poartă baticnegru. Bărbaţii umblă cu capul descoperit.Se scoate icoana Crucii în câmp, iar la în-toarcere se aprind în casă opt lumânări<două la uşă, două pe masă şi patru încolţuri, timp în care lumea se roagă.

Totodată, de Ziua Crucii, fiecarecreştin trebuie să apuce pe calea cea dreap-tă, pe calea adevărului şi să rămână pe ea.Minciuna nu-i “îngăduită”.

O legendă povesteşte că un om ar fifost împins de diavolul să se spânzure, pen-tru că a minţit că a fost la biserică, lucru

pe care nu-l făcuse. Apoi, dacă după aceas-tă zi se întâmplă şi mai tună, acest fapt seconsideră ca fiind un semn că toamna vafi lungă.

Ziua Crucii se mai numeşte şi ziua şar-pelui, motiv pentru care în această zi nuse taie lemne, ca să nu vină şarpele în casă.Se mai spune în popor că acum vorbesctoate florile şi-şi arată părerea lor de răucă se usucă. Acele plante care încă îşi maipăstrează viaţa, se socotesc a fi necuratesau a fi menite altor scopuri decât nevoiloromeneşti. Dacă se vor mai găsi fragi dupăaceastă zi, nu trebuie să se mănânce, căciaceştia sunt destinaţi morţilor. Păsările în-cep şi ele să călătorească spre alte zări şiţări, iar turmele de oi, dacă nu au făcut-opână în acest moment, trebuie sa “scoboa-re” din munte. O veche tradiţie mai spunecă dacă cineva zace de friguri şi-l apucăaceastă sărbătoare tot bolnav, boala se vaînchide în trupul lui şi frigurile nu-l vorslăbi până anul viitor.

Acum se culeg diferite flori şi plante,dintre care unele sunt duse la biserică sprea fi sfinţite de către preoţi. Aceste buruienisunt foarte bune “de leac” la anumite bolimai uşoare sau mai grele. De exemplu, bu-suiocul sfinţit este folosit pentru bolnaviide friguri. De asemenea, se pune în vasuldin care beau găinile apă, pentru ca acesteasă fie ferite de molimă. Fetele folosesc flo-rile şi verdeaţa sfinţite pentru a-şi spălacapul, crezând că astfel nu le va cădea pă-rul, iar flăcăii, la rândul lor, îşi pun în bu-zunare busuioc, fiind convinşi că în felulacesta cinstea îi va încununa pretudinenişi răutăţile se vor îndepărta de la ei. Suntbune şi plantele culese din grădini sau depe câmp, cu toate că nu sunt sfinţite în bi-serici. Mătrăguna şi alte ierburi culese înaceastă zi sunt folosite pentru atragereadragostei. Ierburile puse sub streşina casei,apără casa în cursul anului de tunete şitrăznete.

Respectul pe care româniiîl acordă Crucii se răsfrângeşi asupra vieţii lor de zi cu zi

Dintre fructe, prunele sunt bune pen-tru “potolirea” durerilor de cap, de dinţi şia umflăturilor sau bubelor de pe corp, iarnucile tămăduiesc oasele bolnave. De ZiuaCrucii încep să se bată nucii, strângându-se roadele lor.

Iată că, respectul pe care românii îlacordă Crucii se răsfrânge şi asupra vieţiilor de zi cu zi, concretizându-se în obice-iuri şi tradiţii păstrate de-a lungul vremiişi perpetuate din generaţie în generaţie.

Remarcam, aşadar, faptul că Sfânta Cruceocupă un loc de seamă în viaţa religioasăşi socială a românilor. Crucea este însem-nul de bază al creştinismului, reprezentândpătimirile, moartea şi învierea Domnuluinostru Iisus Hristos. “Mântuitorul a alesCrucea, scria Sfântul Atanasie cel Mare,fiindcă astfel se moare cu mâinile întinse.El S-a sfârşit îmbrăţişându-ne”.

Crucea este dovada iubirii supreme aFiului lui Dumnezeu faţă de întreg neamulomenesc. Totodată, este o armă puternicăîmpotriva diavolului şi a păcatului, arătând

calea urmării sau a imitării lui Hristos. Înacest sens, Sfântul Isaac Sirul afirma< “Ca-lea lui Hristos este Crucea de fiecare zi.Nimeni nu a urcat vreodată la cer prin co-moditate”. Fiecare creştin este un purtătorde cruce, iar drumul cel mai scurt şi maisigur spre Împărăţia lui Dumnezeu este“drumul Crucii”.

Tocmai de aceea s-a dezvoltat o ade-vărată “teologie a Crucii”. Hristos nu poatefi despărţit de Cruce, fiindcă Jertfa Sa con-stituie cheia mântuirii noastre.

Preot dr. Cristian Boloş

Copiii de la Asocia\ia Sf]ntul Acoper[m]nt al MaiciiDomnului au primit caiete pentru ;coal[

Sfânta Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare (306-337), este ceacăreia Dumnezeu i-a rânduit să găsească Crucea Domnului. Datorită împărăteseiElena, pelerinajul la Locurile Sfinte a luat o mare amploare

Cre;tinii s[tm[reni acord[ unmare respect Cultului Sfintei Cruci

4 Informa\ia de Duminic[/17 septembrie 2017

EDUCA}IE

Potrivit clasamentelor inter-naționale ale universităților dereferință în mediul academic eu-ropean și internațional, Univer-sitatea Babeș-Bolyai Cluj își men-ține poziția printre cele mai bune5% universități ale lumii.

Astfel, UBB este singura universi-tate din România prezentă în Acade-mic Ranking of WorldUniversities/ARWU - cunoscut și carankingul Shanghai al universităților,considerat cel mai vechi și cel mai pres-tigios clasament internațional al uni-versităților prin prisma indicatorilorde excelență - de educație și de cerce-tare - folosiți în analiză. În acest clasa-ment, Universitatea Babeș-Bolyai ocu-pă poziția 601-700 la nivel internațio-nal, se precizează într-un comunicatal instituţiei.

În ceea ce privește rezultatele pedomenii, conform ClasamentuluiShanghai, UBB se află pe poziția 201-300 la Matematică, în timp ce la Ingi-nerie Mecanică UBB ocupă locul 37din 300 de poziții incluse în clasament.

''Performanța UBB este notabilă șiîn celelalte clasamente, ocupând în toa-te clasamentele locul 1 în țară (cu osingură excepție, clasamentul SCIma-go, unde ocupăm locul 2 în țară). Po-ziția obținută de UBB în domeniul in-gineriei mecanice, în clasamentul AR-WU/Shanghai — locul 37 în lume din

300 de poziții (locul 1 este ocupat deCambridge University) — este una deexcepție, universitatea noastră aflân-du-se astfel în fața unor universități demarcă, precum Columbia University

(51-75), Oxford University (51-75),Pennsylvania State University (51-57)etc.'', a declarat Daniel David, prorec-torul UBB.

V.N. Deleanu

Zilele trecute, CorneliuChişu, fost parlamentar cana-dian de origine română, s-a aflatîn ţară şi în Satu Mare, oraşul încare s-a născut. Cu acel prilej, avizitat Colegiul Naţional MihaiEminescu, pe care l-a absolvit înurmă cu mulţi ani (este născut în1949).

La direcţiunea colegiului, a stat devorbă cu Liviu Dănuţ Rotaru, director,şi cu Nicoleta Cherecheş, directoareadjunctă, după care a semnat în Carteade onoare a instituţiei. Mama sa, Mar-ta Chişu, a fost aici profesoară de ro-mână, apoi la fostul Liceu nr. 2, ac-tualul Colegiu Naţional Ioan Slavici.Tatăl său, de profesie jurist, a fost pre-fect de Sălaj în anul 1946.

În continuare, într-o sală de clasăliberă, am stat de vorbă cu el, alăturide amicul său, profesorul dr. OvidiuPop, care l-a inclus pe parlamentar înMonografia colegiului.

Fişă biografică

Corneliu Chişu, primul românajuns parlamentar în Canada, ne-a re-latat cum a ajuns deputat în cea de-adoua patrie a lui şi alte întâmplări dinviaţa sa, după ce, în urmă cu 40 de ania emigrat mai întâi în Italia şi apoi înCanada. Este absolvent al UniversităţiiPolitehnice Bucureşti în 1971. În pe-rioada 1972-1976 a fost asistent laaceeaşi Universitate. În 1976 părăseşteRomânia, stabilindu-se mai întâi înItalia, de unde a imigrat în Canada în

1981. Vorbeşte cursiv româna, ma-ghiara, engleza, italiana.

Ajuns la Toronto, lucrează la De-legaţia Comercială a Italiei, pe postul

de Senior Trade Analyst, poziţie dincare consiliază firmele italiene carevor să intre pe piaţa canadiană. Între1985 şi 1988 face un masterat în ingi-

nerie (cu profilul Electricitate) la Uni-versity of Toronto, iar în perioada mai1990-martie 2009 activează ca ofiţeringiner în cadrul Forţelor armate ca-

nadiene. A funcţionat şi în calitate deconsilier al Guvernului RepubliciiMoldova în Toronto.

Alte întâmplări pe care ni le-a re-latat se referă la perioada în care a par-ticipat, cu grad de maior, la misiunimilitare în Bosnia şi Afganistan. A pri-mit următoarele distincţii< CanadianForces Decoration (CD), Commemo-rative Medal for the Golden Jubilee ofHer Majesty Queen Elizabeth II, NA-TO Medal for Bosnia and Herzegovi-na, Canadian Peacekeeping Medal şiGeneral Campaign Star Afghanistan.

Deputat în Parlamentul canadian

În mai 2011 a fost ales membru alCamerei Comunelor, din partea Par-tidului Conservator, aflat la guvernareşi reprezintă districtul electoral de Pic-kering-Scarborough East ca un mem-bru al Partidului Conservator.Dispune de o pagină pe Wikipedia.

Despre viaţa politică din Canadane-a spus că un deputat canadian aresalariu de 1.670 de dolari, iar funcţiade parlamentar este o slujbă ca oricarealta, fără facilităţi şi privilegii. Parla-mentarii candidează ca persoane in-dependente, fără siglă şi fără fonduride la partid. Un partid de acolo nu-şipermite să propună infractori pe listedeoarece presa este mereu cu ochii pepoliticieni.

În final, ne-a mai spus despre con-tesa Claudine Kis-Rhéde, născută înSângeorgiu de Pădure, că este bunicareginei Mary of Teck a Angliei.

V. Nechita

Universitatea Babe;-Bolyai, prima din România

Fostul parlamentar canadian (foto st]nga) a fost inclus `n Monografia institu\iei de `nv[\[m]nt

UBB este singura universitate din România prezentă în Academic Ranking ofWorld Universities

Corneliu Chişu, primul român ajuns parlamentar în Canada, ne-a relatat cum a ajuns deputatîn cea de-a doua patrie a lui şi alte întâmplări din viaţa sa, după ce, în urmă cu 40 de ani a emigratmai întâi în Italia şi apoi în Canada. Este absolvent al Universităţii Politehnice Bucureşti în 1971.În perioada 1972-1976 a fost asistent la aceeaşi Universitate. În 1976 părăseşte România, stabilin-du-se mai întâi în Italia, de unde a imigrat în Canada în 1981. Vorbeşte cursiv româna, maghiara,engleza, italiana.

Lotul naţional de informatică (juniori)a cucerit patru premii (o medalie de aur şitrei medalii de argint)  la prima ediţie aOlimpiadei Europene de Informatică pen-tru Juniori, desfăşurată în perioada 7-13septembrie, la Sofia. Medalia de aur a fostobţinută de Matei Tinca (Colegiul Naţionalde Informatică „Tudor Vianu” din Bucu-reşti). Medaliații cu argint sunt TiberiuIoan Mușat (Colegiul Naţional de Infor-matică „Tudor Vianu” din Bucureşti), Ge-orge-Alexandru Râpeanu (Colegiul Na-țional „Emil Racoviță" din Cluj-Napoca)și Mihai Matei Mirică (Liceul Teoretic In-ternațional de Informatică din București).

Punctajele înregistrate la OlimpiadaEuropeană de Informatică pentru Juniori

au contat și în ierarhia celei de a XI-a edițiia Olimpiadei Balcanice de Informaticăpentru Juniori (JBOI 2017). Astfel, înaceastă competiție rezultatele echipei Ro-mâniei sunt următoarele< Matei Tinca șiTiberiu Ioan Mușat - medalii de aur, Ge-orge-Alexandru Râpeanu și Mihai MateiMirică - medalii de argint. Lotul olimpica fost însoţit şi coordonat de profesorii Eu-gen Nodea (Colegiul Naţional „Tudor Vla-dimirescu” din Târgu Jiu) şi Ciprian Ches-că (Liceul Tehnologic „Grigore C. Moisil”din Buzău).

Olimpiada Europeană de Informaticăpentru Juniori a reunit peste 80 de concu-renţi din 22 de ţări.

L. F.

Opt premii ob\inute de echipa Românieila Olimpiada European[ de Informatic[pentru Juniori (2017) ;i la Balcaniad[

Fostul parlamentar canadian, Corneliu Chi;u,a vizitat Colegiul Na\ional Mihai Eminescu

Mama sa, Marta Chişu, a fost aici profesoară de română, apoi la fostul Liceu nr. 2, actualul Colegiu Naţional Ioan Slavici

17 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

MAGAZIN

Arheologii au scos la lumină oalee antică, ramificaţie a celebru-lui drum pavat din SarmizegetusaRegia şi o construcţie misterioasă,ridicată deasupra templelor daci-lor, despre a cărei existenţă nu s-aştiut până în prezent. Descopeririimportante înregistrate în urmacercetărilor arheologice care auloc la Sarmizegetusa Regia au fostfăcute publice zilele acestea.

O ramificaţie a drumului antic pavat,construită în vremea dacilor, despre a că-rei existenţă se cunoştea, dar ea nu a fostcercetată până în prezent, a fost scoasă lalumină, alături de ruinele unui edificiunecunoscut până în prezent. Cele douăvestigii din fosta capitală a Daciei suntconsiderate extrem de importante. “Înacest an am avut o campanie mai lungă,care se va încheia la sfârşitul lunii sep-tembrie. Am început săpăturile pe Terasaa IX-a, deasupra zonei sacre, care s-a sol-dat cu descoperirea unor monumente in-teresante. Este vorba în primul rând dereidentificarea unei alei pavate de care seştia încă din 1989, şi noi am continuatcercetarea ei, rezultatele cercetărilor fiindpromiţătoare. De asemenea, am găsit fun-daţiile unui edificiu din piatră, căruia înanii următori o să reuşim să îi precizămplanul, în condiţiile în care suntem doarla început în cercetarea lui. Materialul ar-heologic este pe măsură, este divers şidestul de bogat< ceramică pictată, vârfuride săgeţi, o daltă, o fibulă şi alte obiecte”,a declarat, pentru adevarul.ro, prof. univ.Dr. Gelu Florea, coordonatorul şantieru-lui arheologic.

Aleea pavată cu dale de piatră da-tează din perioada dacică, iar arheologiivor stabili locul de unde a fost extras ma-terialul, o ipoteză fiind vechea carierăde calcar a dacilor, de la Măgura Căla-nului. Aleea antică reprezintă o ramifi-caţie a drumului pavat din Sarmizege-

tusa Regia, această ramură ducând spreterasa a IX-a.

„Terasa, în forma ei actuală, pare su-praînălţată în momentul în care aceastăcale pavată a ieşit din uz. În anii următorio vom dezveli în întregime şi, ceea ce emai interesant, dacă vom avea noroc, săgăsim şi înspre ce ducea. Noi bănuim căla capătul unui asemenea drum pavat tre-buia să se afle ceva important”, a declaratistoricul Gelu Florea.

Printre cele câteva sute de vizitatoriai Sarmizegetusei Regia s-a aflat şi ŞtefanBâlici, managerul Institutului Naţional alPatrimoniului.

„Avem acum o imagine extinsă asu-pra anvergurii şi complexităţii zonei sanc-turelor, faţă de ce se ştia până în prezent.Existau indicii, din timpul cercetăriloranterioare, asupra existenţei altor ame-najări, dar acum au apărut detalii remar-cabile pe care le putem studia în contextularheologic neperturbat şi acest lucru nepoate ajuta pe de o parte să înţelegemmai bine ce se întâmpla în zona aceasta,iar pe de altă parte ne poate ajuta, dinperspectiva Institutului Naţional al Pa-trimoniului, în colaborarea pe care aminiţiat-o anul acesta cu Consiliul JudeţeanHunedoara, pentru realizarea unui pro-

iect de amenajare, restaurare şi punere învaloare a întregului sit arheologic. Esteun proiect care se poate derula pe o pe-rioadă lungă de timp şi suntem la înce-put”, a declarat, pentru adevarul.ro, ma-nagerul INP.

Planuri pentru restaurarea monu-mentelor. Din anii 1980, susţine acesta,nu au mai existat intervenţii care se referăla întreg situl, ci doar intervenţii punc-tuale de restaurare. „Ne propunem să fa-cem un studiu de prefezabilitate care săcontureze opţiunile pe care ar trebui să leluăm în calcul şi sperăm ca anul viitor săputem trece la etapa următoare şi să pro-iectăm intervenţii de punere în siguranţă,de restaurare a elementelor care sunt maiafectate şi apoi de amenajare pentru vi-zitare”, a declarat Ştefan Bâlici.

Cele mai preţioase piese găsite în situl UNESCOsunt br[\[rile dacicedin aur, av]nd o greutatede p]n[ la 1,5 kilograme

Cercetările arheologice din aceastăvară au fost efectuate de un colectiv şti-inţific format din arheologi şi studenţi laUniversitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Na-poca. Au fost finanţate de Ministerul Cul-turii şi Identităţii Naţionale, cu circa35.000 de lei, şi de Consiliul Judeţean Hu-nedoara, cu 100.000 de lei, potrivit vice-preşedintelui instituţiei, Sorin Vasilescu.

Sarmizegetusa Regia este cel mai im-portant obiectiv turistic aflat pe teritoriulParcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina. Vechea capitală a Daciei pre-romane, înfiinţată în urmă cu peste douămilenii, se află în Munţii Orăştiei, la poa-lele Vârfului Godeanu, considerat de uniidintre istorici “muntele sfânt al dacilor”.În Sarmizegetusa Regia, călătorii găsescurmele unei aşezări urbane înfloritoaredin Epoca Fierului, în jurul căreia au fostridicate celelalte cetăţi dacice, care aveau

în special rol de apărare. Aici au fost descoperite în ultimii ani

mai multe tezaure de bijuterii şi monedeantice de aur şi argint, multe dintre obiec-te fiind considerate unice. Printre celemai preţioase piese găsite în situl UNES-CO sunt mai multe brăţări spiralice dinaur masiv, cu greutatea între 500 de grameşi un kilogram şi jumătate, dintre care 13se află la Muzeul Naţional de Istorie alRomâniei.

Furia naturii a lăsat urme adânci pestecele mai vizitate locuri istorice din Hu-nedoara. Monumentele-emblemă s-audegradat continuu în ultimii ani, fără caautorităţile să ia măsuri pentru conser-varea sau reabilitarea lor. Cetăţile dacicedin Munţii Orăştiei au avut cel mai multde suferit.

Br[\[rile dacice,căutate de autorităţicu ajutorul FBI şi Interpol

Reprezentanţii Parchetului de pe lân-gă Curtea de Apel Alba Iulia au informatcă 11 brăţări spiralice din aur, provenitedin zona Sarmizegetusei Regia, sunt cău-tate de autorităţi cu ajutorul FBI şi Inter-pol.

Sarmizegetusa Regia şi lacurile gla-ciare din Masivul Retezat se află printrecele mai tainice locuri care împodobescţinutul Hunedoarei. Au devenit atracţiipentru turiştii din întreaga lume. Suntînconjurate de o aură misterioasă, careascunde secrete vechi, pe care oameniiau încercat să le desluşească prin nenu-mărate legende şi poveşti.

Cele mai preţioase comori arheolo-gice descoperite în cetatea dacică PiatraRoşie din Munţii Orăştiei sunt o serie descuturi antice, bogat împodobite cu re-prezentări ale unor animale mitologice.Unele dintre aceste piese au ajuns pe piaţaneagră a antichităţilor, iar statul român afăcut eforturi mari pentru a le recupera.

„Terasa, în forma ei actuală, pare supraînălţată în momentul în care această calepavată a ieșit din uz. În anii următori o vom dezveli în întregime și, ceea ce emai interesant, dacă vom avea noroc, să găsim și înspre ce ducea. Noi bănuimcă la capătul unui asemenea drum pavat trebuia să se afle ceva important”, a de-clarat istoricul Gelu Florea

Începutul anilor ?60 a fost unulexcepțional, pentru arheologia ro-mânească. În anul 1961 au fost des-coperite tăblițele de la Tărtăria (pecare se află imprimată „primascriere din lume”, mai veche decâtcea sumeriană). Un an mai târziu,la Constanța a fost descoperit unexcepțional tezaur arheologic.

Alături de plăcile pe care era repre-zentat Cavalerul Trac (personaj pe care,în opinia unora, l-a preluat creștinismul,transferând calitățile acestuia cătreSfântul Gheorghe), se aflau statui aleunor zeități păgâne, printre care Isis,Mithra și Selene (Luna). Între acestepiese, a fost găsită și o reprezentare așarpelui Glycon. Nicăieri, pe mapa-mond, n-a mai fost găsită vreo sculpturăantică asemănătoare.

Tezaurul constănțean care conțineafaimosul șarpe a fost o descoperire în-tâmplătoare, efectuată în perimetrul ve-chii gări a urbei de la țărmul mării, cuocazia demontării unor șine de cale fe-rată. Cea dintâi a fost descoperită statuiazeiței Fortuna. Uimiți, muncitorii aualertat autoritățile.

Vestitul șarpe încolăcit este scul-ptat din marmură albă și este realizatcu deosebită măiestrie. Stindardul de

luptă al strămoșilor noștri geto-daci eraun șarpe cu cap de lup. În schimb, șar-pele Glykon are capul unui miel, pleteși urechi omenești, trupul său termi-nându-se printr-o coadă de leu.

Cu mai mult de doi ani în urmă,statuia veche de 18 secole a fost solici-tată de către chinezi, pentru a fi expusăîntr-o expoziție de lungă durată. Însă,cu toată părerea de rău (de ambelepărți), șarpele Glykon nu a putut fi tri-mis pe acele îndepărtate meleaguri. Dealtfel, inestimabila statuie n-a mai fostscoasă niciodată din sala din care a fostamplasată după descoperire, la muzeulde istorie din Constanța.

La romani, șarpele Glykon era o zei-tate a cărei venerare a pornit de la unprofet grec, pe nume Alexandros dinAbonutichus. Adepții acestui cult nuerau, probabil, extrem de numeroși, darau fost suficient de mulți pentru a-l pro-paga pe meleaguri dobrogene și, apoi,mai departe, până la marginile Impe-riului Roman. Se pare că originile cul-tului se află în Macedonia, în credințelepopulare existente acolo cu mult înain-tea nașterii lui Alexandru cel Mare. Întimpul vieții lui Alexandru, dar și după,circula legenda că marele strateg și lidermilitar, era, de fapt, unul dintre fii luiZeus, zeu suprem care o vizitase pe ma-ma acestuia sub chip de șarpe.

Ca zeitate, șarpelui Glykon i se atri-buia puterea de a tămădui infertilitateafeminină și masculină și de asemenea,puterea de a ocroti așezările umane decumplitele molime care decimau oa-menii în Antichitate. La jumătatea se-colului II e.n., șarpele Glykon era ve-nerat deja, pe malurile Pontului Euxin.În acea perioadă, cultul șarpelui pletos,având bot de miel, intrase inclusiv înatenția împăratului Marcus Aurelius, cedorea să afle mai multe despre cultulce-i era dedicat neobișnuitei zeități.

Pornind din Peninsula Balcanică,cultul șapelui Glykon a ajuns până de-parte, pe țărmurile Eufratului. Romaniiau emis monede pe care era reprezen-tată această zeitate. Cu toate acestea,popularitatea sa a intrat într-un declinaccelerat, spre finalul secolului III e.n.Se pare că obiceiurile legate de venera-rea șarpelui vindecător Glycon s-austins, cu repeziciune, în secolul IV e.n.,probabil și ca urmare a expansiunii creș-tinismului.

În lume nu mai există vreo statuie,fie și una vag asemănătoare celei de laTomis, care să-l reprezinte pe șarpeleGlykon – zeitatea al cărei cult se răs-pândise, cândva, într-o mare parte dinImperiul Roman.

Furia naturii a lăsat urme adânci peste cele mai vizitate locuri istorice din Hunedoara.Monumentele-emblemă s-au degradat continuu în ultimii ani, fără ca autorităţile să iamăsuri pentru conservarea sau reabilitarea lor. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei auavut cel mai mult de suferit. Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel AlbaIulia au informat că 11 brăţări spiralice din aur, provenite din zona Sarmizegetusei Regia,sunt căutate de autorităţi cu ajutorul FBI şi Interpol.

Vestitul șarpe este sculptat din marmură albă și este realizat cu deosebită măiestrie.Stindardul de luptă al strămoșilor noștri geto-daci era un șarpe cu cap de lup

Statuia ;arpelui Glykon descoperit[ la Constan\a este unic[ `n lume

Pagin[ realizat[ de Mirela Filimon

Ruinele unei cl[diri misterioase ;i o alee antic[,descoperite de arheologi la Sarmizegetusa Regia

Cele două vestigii din fosta capitală a Daciei sunt considerate extrem de importante

6 Informa\ia de Duminic[/17 septembrie 2017 17 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

Din 14 p]n[ `n 17 septembrie, Zi-lele Culturale Poesis 2017 sunt un pri-lej de ̀ nt]lnire a elitei scriitorice;ti dinRom]nia, peste 40 de eminen\i oa-meni de litere, poe\i, critici, editori ;iconduc[tori de reviste r[spunz]nd in-vita\iei lansate de revista Poesis ;i scrii-torii s[tm[reni la acest eveniment detradi\ie, ajuns la edi\ia cu num[rul 26.~n cele ce urmeaz[ v[ oferim o scurt[prezentare a invita\ilor.

1. Eugen Negrici, profesor emerit al Uni-versit[\ii Bucure;ti, s-a specializat ̀ n studiulliteraturii medievale ;i epocii proletcultiste.C[r\ile sale despre cronicarii moldoveni sauAntim Ivireanul ;i studiile ca “Figura spiri-tului creator” ;i “Iluziile literaturii rom]ne”l-au impus ca o voce esen\ial[ `n criticarom]neasc[.

2. Ion Bogdan Lefter, profesor univer-sitar doctor al Facult[\ii de Litere a Univer-sit[\ii Bucure;ti, poet, eseist, a organizat sutede edi\ii ale renumitei “Cafenele critice” `nCapital[.

3. Ioan Gro;an, renumit prozator n[scut`n Maramure;, s-a afirmat la Cluj ̀ n mi;carea“Echinox”. Autor de romane, proz[ scurt[;i teatru, a activat ;i ̀ n lumea filmului, al[turide Lucian Pintilie. Este consacrat pentruceea ce critica nume;te “realism ironic”.

4. Cassian Maria Spiridon este direc-torul revistei ie;ene “Convorbiri literare”, ac-tivitatea sa leg]ndu-se ;i de relansarea re-vistei “Timpul”. Eminent poet optzecist,de\ine Premiul “Mihai Eminescu” al Aca-demiei Rom]ne.

5. Gellu Dorian, redactor ;ef al revistei“Hyperion” din Boto;ani, este ini\iatorulPremiului Na\ional de Poezie “Mihai Emi-nescu”, acordat anual, ;i are o bogat[ crea\iepoetic[.

6. Ioan Moldovan, directorul revistei“Familia” din Oradea, membru al USR, AS-PRO ;i PEN-Club, apar\ine ca poet mi;c[riiechinoxiste.

7. Mircea Muthu, profesor universitarla Facultatea de Litere a UBB Cluj, critic ;iteoretician literar, a publicat studii dedicatedimensiunii europene ;i balcanice a litera-turii rom]ne.

8. Ion Mure;an, poet echinoxist clujean,redactor ;ef al revistei "Verso". Opera sa poe-tic[ a fost tradus[ `n francez[ ;i german[.

9. Claudiu Komartin, poet ;i traduc[tor,din Bucure;ti, este redactor-;ef al revistei"Poesis Interna\ional" ;i al Casei de Editur[Max Blecher.

10. Robert :erban, poet ;i jurnalist dinTimi;oara, este redactor al revistei "Orizont";i a publicat poezie, proz[ ;i memorialis-tic[.

11. George Vasile D]ncu conduce Edi-tura ":coala Ardelean[" din Cluj-Napoca ;ia debutat ca poet cu premiatul volum "Bio-grafie secret[".

12. Ioana Cr[ciunescu, poet[ ;i actri\[din Bucure;ti, a publicat ;ase volume depoezie ;i a jucat `n 15 filme ;i peste 50 despectacole ale Teatrului "Nottara".

13. Ileana M[l[ncioiu, poet[ de renu-me, dizident[ anticomunist[, doctor `n fi-losofie. A publicat peste 30 de volume depoezie ;i eseuri.

14. Dan Mircea Cipariu, poet ;i editor,conduce sec\ia de poezie a Asocia\iei Scrii-torilor din Bucure;ti ;i a candidat lapre;edin\ia Uniunii Scriitorilor.

15. Liviu Ioan Stoiciu, poet ;i prozator,conduce revista "Vatra Rom]neasc[" ;i a pri-mit mai multe premii na\ionale de poeziepentru volumele sale postdecembriste.

16. Doina Stoiciu, n[scut[ Popa, esteromancier[ ;i s-a remarcat prin volumele"Sf]nt[ tinere\e" ;i "Dragostea vine de-a val-ma".

17. Ioan Baba, poet din Banatul s]rbesc,este redactor ;ef al revistei "Lumina", mem-bru al Uniunii Scriitorilor din Rom]nia ;iSociet[\ii Scriitorilor din Voivodina.

18. Nedeljko Terzic este un importantpoet ;i publicist din Voivodina, tradus `nmai multe limbi europene.

19.Adrian Alui Gheorghe, poet, con-duce revista "Conta" din Piatra Neam\, estedoctor `n filozofie ;i a primit Premiul Uni-unii Scriitorilor `n 2001.

20. Ioana Diaconescu, poet[ ;i realiza-toare de emisiuni de poezie la RadioRom]nia, s-a remarcat ;i prin criticile salela adresa regimului comunist.

21. Olah Andras, poet n[scut la Hajdu-nanas, a publicat `n reviste din Ungaria ;iRom]nia, fiind foarte apreciat de critic[.

22. Ovidiu Alexandru Vintil[, redactor;ef la "Bucovina Literar", a publicat patruvolume de poezie bine primite de critic[.

23. Nicolae Corlat, poet din Boto;ani,a fondat revista "Agora" ;i este redactor ;efadjunct al revistei "Hyperion".

24. Dumitru Nec;anu s-a afirmat ca po-et ̀ n cercul revistei "Hyperion" din Boto;ani;i are patru volume publicate.

25. Viorel Mure;an, poet, cu studii clu-jene ;i stabilit la Jibou, are ;ase volume pu-blicate.

26. Daniel S[uca, poet ;i publicist dinZal[u, conduce Centrul de Cultur[ ;i Art[ ;ieste redactor ;ef al revistei "Caiete silvane".

27. Octavian Doclin, poet din Re;i\a,redactor ;ef al revistei "Reflex", a primit laSatu Mare `n 1999 premiul "C.S. Anderco"pentru `ntreaga crea\ie.

28. Emanuela Ilie este critic literar ;ilector al Facult[\ii de Litere din Ia;i.

29. Jean Poncet, poet francez, n[scut laMarseille, este autorul unor traduceri de re-ferin\[ din lirica lui Lucian Blaga.

30. Florea Firan, doctor al Universit[\iidin Craiova, critic ;i istoric literar, conduceeditura ;i revista "Scrisul Rom]nesc".

31. Ovidiu Enculescu este director fon-dator al Editurii RAO din Bucure;ti, un eta-lon de succes `n domeniu.

32. Gheorghe P]rja este poet ;i publicistdin Baia Mare, membru al Uniunii Scriito-rilor ;i Uniunii Ziari;tilor Profesioni;ti.

33. S[luc Horvat, istoric literar, cunos-cut pentru studiile sale despre Eminescu ;iRebreanu, a studiat la Cluj ;i tr[ie;te la BaiaMare.

34. Kocsis Francisco, poet ;i eseist dinT]rgu Mure;, a primit Premiul pentru tra-ducere "Frontiera Poesis" 2012.

35. Ioan Barbu, poet ;i publicist, este ofigur[ marcant[ a vie\ii culturale din R]mni-cu V]lcea.

36. Radu Sergiu Ruba, prozator ;i zia-rist, nev[z[tor, s-a n[scut la Ardud ;i reali-zeaz[ emisiuni de radio la importante pos-turi din Bucure;ti.

37. Olimpiu Nu;felean, poet, prozator;i eseist din Bistri\a, a fost distins cu MeritulCultural `n grad de Cavaler.

38. Ana Pop S`rbu, poet[ ;i profesoar[,activeaz[ la Timi;oara ;i a publicat ;ase vo-lume de poezie bine primite de critic[.

39. Carmen Veronica Steiciuc a ob\inutpeste 50 de premii pentru poezia sa ;i con-duce Teatrul Municipal "Matei Vi;niec" dinSuceava.

40. Br]ndu;a Steiciuc este critic ;i istoricliterar, din Suceava, specializat[ pe literaturafrancez[ ;i francofon[.

41. Pavel :u;ar[, renumit critic ;i istoricde art[, este ;i un foarte bun poet, cu maimulte volume publicate.

42. Dumitru P[curaru, director al trus-tului de pres[ "Informa\ia Zilei", a publicattrei volume de poezie< "Miere de viespi", "Sa-lutator universal", "Spirit de hait[".

43. George Vulturescu este poet, directorfondator al revistei Poesis ;i ini\iator al Zi-lelor Culturale Poesis.

44. Radu Ulmeanu, director fondatoral revistelor "Pleiade" ;i "Acolada" din SatuMare, a publicat opt volume de poezie.

45. Ioan Nistor, poet ;i profesors[tm[rean, a publicat peste 10 volume depoezie.

46. Gheorghe Glodeanu, critic ;i istoricliterar, profesor universitar la Baia Mare, aprimit mai multe premii importante pentruvolumele sale.

47. Alexandru Zotta, critic literar, s-aocupat la Satu Mare de reflectarea critic[ apoeziei, prozei ;i teatrului contemporan.

Scriitori la Zilele Culturale Poesis, septembrie 2017

Olimpiu Nu;felean Alexandru Zotta

Eugen Negrici

Robert :erban

Adrian Alui Gheorghe

Emanuela Ilie

Claudiu Komartin

Nedeljko Terzic

Octavian Doclin

Radu Sergiu Ruba

Ana Pop S`rbu Carmen Veronica Steiciuc Br]ndu;a Steiciuc Pavel :u;ar[ Dumitru P[curaru Gheorghe Glodeanu

Ion Mure;an

Ioan Baba

Daniel S[uca

Ioan Barbu

Ioan Nistor

Mircea Muthu

Doina Stoiciu

Viorel Mure;an

Kocsis Francisco

Radu Ulmeanu

Ioan Moldovan

Liviu Ioan Stoiciu

Dumitru Nec;anu

S[luc Horvat

George Vulturescu

Ion Bogdan Lefter

George Vasile D]ncu

Ioana Diaconescu

Ioan Gro;an Cassian Maria Spiridon Gellu Dorian

Dan Mircea Cipariu

Nicolae Corlat

Gheorghe P]rjaOvidiu EnculescuFlorea FiranJean Poncet

Ioana Cr[ciunescu Ileana M[l[ncioiu

Olah Andras Ovidiu Alexandru Vintil[

8 Informa\ia de Duminic[/17 septembrie 2017

DIET~

Dup[ cartof, ro;ia este cea mair[sp]ndit[ plant[ din familia bo-tanic[ Solanaceae. Se cultiv[ `ntoat[ lumea iar exper\iinutri\ioni;ti au redescoperit-o.Puterea vindec[toare pe carero;ia o are ̀ n diferite boli, precum;i efectul ei preventiv asupra anu-mitor tipuri de cancer, `n specialcel de prostat[, fac din aceast[ le-gum[ un aliment cu efecte medi-cinale unanim recunoscute.

Ro;iile proaspete con\in o mare can-titate de ap[ (aproape 94% din greutatealor), cantit[\i mici de carbohidra\i, pro-teine ;i gr[simi.

Valoarea nutri\ional[ ;i terapeutic[a ro;iilor const[ `n con\inutul lor bogat`n vitamine ;i minerale, precum ;i ̀ n sub-stan\e nenutritive.

Dintre vitamine, cea mai abundent[este vitamina C, dar ro;iile con\in ;i can-tit[\i semnificative de alte vitamine, `nspecial cele apar\in[toare complexuluide B-uri. Betacarotenul este ;i el prezent,`ns[ `ntr-o cantitate mai mic[ dec]t `nmorcov sau mango de exemplu.

Ro;iile sunt o surs[ bun[ de fier. Oro;ie de m[rime medie con\ine tot at]tafier c]t un ou de g[in[.

Componentele nenutritive sunt sub-stan\e prezente ̀ n alimente care, de;i nusunt considerate nutrien\i `n sensultradi\ional al termenului, au roluri im-portante `n organism. Ro;iile con\in ca;i componente nenutritive importante,fibre vegetale, acizi organici ;i licopen.

Ro;iile con\in o cantitate mic[ defibr[ solubil[, `n pulp[ ;i `n special `nmucilagiul care `nconjoar[ semin\ele.Aceast[ fibr[ contribuie la efectul lor la-xativ ;i de reducere a colesterolului.Acizii organici, ̀ n special acidul malic ;iacidul oxalic contribuie la aroma unic[a ro;iilor. ~ns[ con\inutul de acid oxaliceste foarte sc[zut iar faptul c[ ro;iile crescproduc\ia de urin[ ;i cur[\[ s]ngele facdin ele un aliat al s[n[t[\ii rinichilor.C]nd ro;iile se coc, scade concentra\iaacestor acizi ;i cre;te con\inutul de zah[r.

~n ciuda gustului acri;or, care esterezultatul prezen\ei acestor substan\e aci-de, ro;ia are acela;i efect alcalinizant asu-pra s]ngelui, \esuturilor organice ;i urineica ;i l[m]ia. Aceasta se datoreaz[ faptuluic[ ea con\ine mai multe substan\e alca-line (s[ruri minerale) dec]t acizi.

Licopenul este un pigment vegetalcare apar\ine grupului carotenoizilor ;i`i d[ ro;iei culoarea tipic[. Spre deosebirede betacaroten, licopenul nu se trans-form[ `n vitamina A. Datorit[ acestuifapt, despre licopen s-a crezut c[ nu esteimportant din punct de vedere fiziologic.Ultimele cercet[ri efectuate ̀ n Germania,duc la c]teva concluzii legate de efectullicopenului asupra s[n[t[\ii.

Astfel, licopenul este prezent ̀ n modnormal `n s]ngele uman. Al[turi de be-tacaroten, este carotenoidul cel maiabundent din organism.

Licopenul se g[se;te ;i `n testicule,prostat[ ;i glandele suprarenale. Este unantioxidant extrem de puternic, preve-nind deteriorarea pe care radicalii liberio cauzeaz[ ADN-ului celulelor. Licope-nul intervine `n mecanismele care con-troleaz[ cre;terea celular[. ~n absen\a lor,celulele se reproduc `ntr-o manier[ de-zordonat[.

Diverse studii efectuate la Universi-tatea Harvard din Statele Unite, arat[ c[b[rba\ii care consum[ `n mod regulatro;ii proaspete, precum ;i sos sau suc dero;ii, au un risc mult mai sc[zut de cancerde prostat[.

Acest fapt se explic[ u;or dac[ \inemcont de faptul c[ ro;ia este alimentul celmai bogat `n Licopen, carotenoidul careprotejeaz[ celulele prostatei de oxidare;i cre;tere anormal[. Consumul regulatde ro;ii, sub orice form[, s-a demonstratc[ este un factor important ̀ n prevenireacancerului de prostat[, unul dintre celemai frecvente cancere la b[rba\i. Pe l]ng[faptul c[ previn degenerarea canceroas[a celulelor prostatei, ro;iile pot reduce ;icre;terea excesiv[ a prostatei (adenomulbenign, sau hipertrofia), care este at]t de`nt]lnit[ la b[rba\ii trecu\i de 50 de ani.

Sucuri beneficepentru prostat[

Niciun aliment sau plant[ nu reu;e;tes[ inhibe `n mod eficient m[rirea volu-mului prostatei asociat[ cu v]rsta. Cutoate acestea, se poate ̀ ntr-adev[r reduceriscul ca inflama\ia prostatei s[declan;eze prostatita, s[ blocheze fluxulde urin[ sau s[ devin[ malign[ ;i, prinurmare, s[ se transforme `n cancer. Unsuc eficient `mpotriva inflama\iei pros-tatei const[ din ro;ii, conopid[ (ca dealtfel toate cruciferele) ;i semin\e de in.Aceste trei ingrediente se combin[ foartebine, d]nd na;tere unui suc s[n[tos ;ir[coritor, care poate fi consumat la oriceor[.

Acest suc nu este indicat doarb[rba\ilor, pentru evitarea complica\iilorhipertrofierii prostatei, c]t ;i femeilor,deoarece, printre alte beneficii, combateinflama\ia, reduce hipertensiunea arte-rial[, protejeaz[ stomacul ;i reduce ni-velul colesterolului.

Pentru prepararea a dou[ por\ii a 250mililitri avem nevoie de o conopid[ mic[(aproximativ 265 de grame), cinci ro;iimedii, dou[ linguri de semin\e de inm[cinate, patru fire de p[trunjel ;i o

jum[tate de linguri\[ de sare (aproxima-tiv 3 grame), de preferat sare de mare.

Se prepar[ astfel< se zdrobescsemin\ele de in, apoi se trec conopida,ro;iile ;i p[trunjelul printr-un storc[torde fructe (fie prin centrifugare, fie prinpresare la rece), iar la sf]r;it se adaug[sarea ;i semin\ele de in. Este bine s[ad[uga\i sarea ;i semin\ele de in chiar`nainte s[ be\i sucul, amestec]nd cu olingur[ pentru a se omogeniza.

Ro;iile sunt legume cu un `naltcon\inut de licopen. ~ns[ sunt ;i alte ve-getale care con\in acest antioxidant< pe-penele verde, papaya, grapefruitul roz,ardeiul gras ro;u. Totu;i avantajul ro;iiloreste c[, pe l]ng[ con\inutul ridicat de li-copen, sunt consumate ̀ n general cu ulei,ceea ce favorizeaz[ absorb\ia acestuia.Pentru o por\ie de suc de 250 de mililitriavem nevoie de trei ro;ii medii ;i o lin-gur[ de ulei de m[sline.

Sucul se poate ob\ine folosind unstorc[tor de fructe (fie prin centrifugare,fie prin presare la rece), prin care se trecro;iile a;a cum sunt, sau folosind unblender. ~n acest ultim caz, se recomand[strecurarea sucului ob\inut pentru a`ndep[rta semin\ele ;i coaja. Odat[ suculob\inut, se adaug[ o linguri\[ de ulei dem[sline pentru a favoriza absorb\ia li-copenului.

Este recomandabil s[ evita\i ameste-carea sucului de ro;ii cu piper sau zah[r,a;a cum se `nt]mpl[ `n cazul sucului dero;ii la conserv[. Sunt variante mais[n[toase de asezonare care se amestec[perfect cu ro;ia ;i fac sucul mai gustos.Astfel de ingrediente op\ionale sunt< us-turoiul, pisat sau sub form[ de pudr[,p[trunjelul, busuiocul ;i sucul de l[m]ie.S[ v[ fie de s[n[tate!

ing. chimist Mircea Georgescutel.< 0721202752

Licopenul prezent în ro;iiprevine degenerarea prostatei

Ro;iile proaspete con\in o mare cantitate de ap[

Cu toţii avem unele zile în carenu ne putem concentra suficient,iar unele alimente s-au dovedit efi-ciente în a îmbunătăţi capacitateacognitivă a creierului, a proteja îm-potriva declinului asociat vârstei,încurajând focalizarea şi claritatea.

Iată deci care sunt alimentele care îţipot ajuta creierul, pentru concentrare,memorie, dar reţine totuşi faptul că întimp ce anumiţi nutrienţi pot ajuta înmod specific funcţia creierului, trebuiesă iei în considerare totalitatea alimente-lor existente în dieta zilnică.

1. AvocadoAvocado conţine grăsimi sănătoase

necesare creierului nostru şi vitamineleesenţiale K, B, C şi E, precum şi acid fo-lic.

2. AfineBogate în antioxidanţi, vitaminele C,

K şi fibre, afinele ar trebui consumate zil-nic pentru a ne proteja contra stresului.

3. Ciocolată neagrăCiocolata neagră, adică cea care are

minim 70% cacao, conţine flavonoide ca-re reduc riscul de accident vascular cere-bral şi `mbun[t[\esc circulaţia sangvinăcerebrală.

4. OuGălbenuşul de ou este bogat în cho-

lină, un nutrient similar cu vitamina Bcu rol esenţial în în funcţionarea şi struc-tura creierului. 1 ou mare (50g) conţineîn gălbenuşul său 147 mg colină. Cândconsumi ouă, creierul foloseşte colinăpentru a produce acetilcolina, un neuro-transmiţător care poate fi important pen-tru menţinerea memoriei şi a comunicăriiîntre celulele creierului. Cercetătorii dela Universitatea Boston au urmărit obi-ceiurile alimentare a aproape 1400 deadulţi sănătoşi timp de 10 ani şi au con-statat că aportul de colină este corelat po-zitiv cu performanţe mai bune la anumitetipuri de teste de memorie.

5. BroccoliBenefic pentru memorie, broccoli are

multă vitamina K şi C şi cholină.

6. RozmarinAcidul carnosic din rozmarin ajută

creierul contra neurodegenerării.

7. TurmericAcest condiment are proprietăţi an-

tiinflamatoare, încetineşte degradarea ne-uronilor şi ajută la îmbunătăţirea memo-riei. Consumat zilnic, turmenicul reduceriscul de Alzheimer.

8. Sfeclă roşieFoarte bogată în antioxidanţi, sfecla

este una dintre cele mai nutritive plantepentru creier.

9. Uleiul extra virgin de măslineUleiul extra virgin de măsline conţine

polifenoli cu efect antioxidant ce au efectebenefice asupra deficitelor de învăţare şide memorie specifice îmbătrânirii.

10. UsturoiConţinând compuşi cu rol antioxi-

dant şi antiinflamatoriu, usturoiul ajutăcreierul făcându-l mai rezistent la stresulşi inflamaţia asociată bolilor neurologiceşi îmbătrânirii.

11. NuciNucile sunt pline de nutrienţi sănătoşi

şi antiinflamatori şi sunt o sursă foartebună de acid alpha-linolenic (ALA), adicăajută circulaţia fluxului sangvin, care, larândul său, permite o oxigenare eficientăa creierului.

12. SpanacSpanacul este bogat în luteină anti-

oxidantă, care ajută la protejarea împo-triva declinului cognitiv. Un studiu rea-lizat la Harvard Medical School a con-statat că femeile ce au consumat mult spa-nac şi crucifere (broccoli şi conopidă)aveau o rată a declinului cognitiv semni-ficativ mai mică, comparativ cu cele ceau consumat puţin.

Valoarea nutri\ional[ ;i terapeutic[ a ro;iilor const[ `n con\inutul lor bogat `n vitamine;i minerale, precum ;i `n substan\e nenutritive. Dintre vitamine, cea mai abundent[ este vi-tamina C, dar ro;iile con\in ;i cantit[\i semnificative de alte vitamine, `n special celeapar\in[toare complexului de B-uri.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

✂

Alimente care ne ajut[ creierul

17 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

S~N~TATEFormulele complexe ale produselor au fost special concepute pentru a crea o complementaritate

;i o sinergie a compu;ilor naturali activi con\inu\i de c[tre fructele de p[dure ;i sunt o surs[excelent[ pentru una din cele 5 por\ii zilnice necesare de fructe ;i legume.

Nectarul din fructe de p[dure;i sucul de Coac[ze negre cu fier;i vitamina C de la Hypericumsunt produse atent formulate pen-tru curele de vitaminizare ;i for-tifiere, at]t de necesare ̀ n prezentc]nd alimentele noastre sunt totmai devitalizate ;i mai aditivate.

Formulele complexe ale produselorau fost special concepute pentru a creao complementaritate ;i o sinergie acompu;ilor naturali activi con\inu\i dec[tre fructele de p[dure ;i sunt o surs[excelent[ pentru una din cele 5 por\iizilnice necesare de fructe ;i legume.Acest lucru este cu at]t mai importantcu c]t majoritatea dintre noi nuapuc[m s[ ne bucur[m de un regimalimentar echilibrat, bogat `n fructe ;ilegume proaspete, fie din lipsa timpu-lui sau a preferin\elor alimentare. Da-torit[ formulei concentrate, produselede fa\[ asigur[ o cantitate optim[ denutrien\i, u;or de administrat, care are;i un gust pl[cut. Ingredientele folositeau fost special selectate pentru a ac\io-na sinergic, complet]ndu-se ;i po-ten\]ndu-se reciproc. Astfel, acest pro-dus deosebit a fost conceput pentru aavea o ac\iune< fortifiant[, antioxi-dant[, vitaminizant[, mineralizant[,antiinflamatoare, depurativ[, diuretic[,antiseptic[, hipoglicemiant[, imuno-modulatoare, cardiotonic[, digestiv[ ;igeriatric[.

Datorit[ con\inutului `n betacaro-

teni, acid elagic ;i deriva\i terpenici,produsul inhib[ formarea „colestero-lului r[u” LDL, favoriz]nd normaliza-rea colesterolului seric ;i contribuindla men\inerea s[n[t[\ii sistemului car-diovascular. Deriva\ii fenolici ;i bio-flavonoizii au un puternic caracter an-tioxidant ;i contribuie la limitareaac\iunii negative a stresului oxidativ,av]nd ;i o ac\iune geriatric[.

De asemenea, antocianozidele ;iacidul salicilic din fructele de p[dureau propriet[\i antiinflamatorii,inhib]nd formarea prostaglandinelorE ce au un rol direct ̀ n reglarea proce-selor inflamatorii. Tot datorit[ con\in-utului de antocianozide (Mur, Afine,Aronia, Coac[ze-negre), extractul con-tribuie ;i la men\inerea acuit[\ii vizuale(`n special vederea nocturn[) ;i la sti-mularea microcircula\iei sangvine, asi-gur]nd contrac\ia ritmic[ a muscula-turii netede a arteriolelor care contro-leaz[ fluxul de s]nge circulant.

Mai mult, proantocianidinele, ta-ninurile ;i acidul benzoic con\inute dec[tre fructele de Meri;or ajut[ la inhi-barea ader[rii bacteriilor la epiteliultractului urinar ;i ̀ mpiedic[ ̀ nmul\irealor prin sc[derea rezisten\ei acestora.

Pe scurt, produsele de fa\[ sunt re-comandate pentru tonifierea ;i revigo-rarea general[ a organismului, ̀ nt[rireaimunit[\ii pe cale natural[, eliminareatoxinelor din organism pe cale gastro-intestinal[, renal[ ;i sudoripar[, sti-mularea activit[\ii fizice ;i intelectuale

at]t pentru elevi c]t ;i pentru adul\i, ;ipentru tonifierea ;i reglarea func\iilorvitale pentru persoanele v]rstnice.Aceste propriet[\i se explic[ princon\inutul mare ̀ n vitamine, minerale;i a celorlal\i compu;i bio-activi ce sep[streaz[ nealtera\i, cu o bio-disponi-bilitate sporit[, datorit[ proces[rii mi-nimale a ingredientelor, f[r[ tratamen-te termice. Produsul de fa\[ se reco-mand[ `n special persoanelor caretr[iesc ̀ n medii poluate ;i celor supuseunor nivele crescute de stres. De ase-menea, sunt recomandate ;i copiilor,femeilor `ns[rcinate ;i v]rstnicilor.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului,nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.com

Pentru mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentru ofer-te, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Osteoporoza este o sl[bire a oaselorcare apoi se rup u;or. A;a a ajuns s[ fiedenumit[ popular, boala oaselor fragile.~ngrijor[tor este faptul c[ osteoporozaeste o boal[ silen\ioas[. Se dezvolt[ de-a lungul deceniilor f[r[ s[ produc[ dureresau alte simptome.

Recomandarea speciali;tilor este caorice persoan[ care dep[;e;te v]rsta de65 de ani s[-;i fac[ o analiz[ a densit[\iiosoase pentru a stabili dac[ este predis-pus[ la osteoporoz[ sau dac[ deja o oare.La unele persoane este riscul mai maredec]t la altele.

Printre factorii de risc de osteoopo-roz[ se num[r[< la femei -lipsa de estro-gen cauzat[ de menopauza timpurie, his-terectomia timpurie (`nainte de 45 deani), lipsa ciclului timp de 6 luni sau maimult din pricina exerci\iilor fizice exce-sive, a greut[\ii corporale mici sau a die-tei> la b[rba\i -nivelul sc[zut al hormo-nului masculin testosteron> administrea-

rea pe termen lung a unei doze mari decorticosteroizi> antecendente familialede osteoporoz[, probleme demalabsorb\ie, ca boala celiac[ sau boalaCrohn, imobilitate ̀ ndelungat[, consumexcesiv de b[uturi alcoolice, fumat.

Pentru oricare dintre situa\iile susamintite este indicat s[ merge\i la medic.S-ar putea s[ v[ recomande o examinarea masei osoase.

Din punct de vedere al stilului devia\[ ar fi nimerit s[ opta\i pentru o diet[bogat[ ̀ n calciu, s[ consuma\i mai multelegume ;i fructe verzi, alimente cu soia,s[ v[ asigura\i aportul de vitamina D ;is[ face\i multe exerci\ii. Acestea din urm[au rolul de a `ncetini ritmul pierderii demas[ osoas[ ;i pot duce la o cre;tere adensit[\ii osoase. De asemenea, prezint[avantajul de a `mbun[t[\i tonusul mus-cular, coordonarea muscular[ ;i echili-brul muscular.

M.Gh.

Rezultatele unor noi studii averti-zeaz[ asupra poten\ialelor riscuri pe care\igaretele electronice le au asupras[n[t[\ii. ~n opinia speciali;tilor acesteanu ar trebui v]ndute ca alternativ[ la\ig[rile conven\ionale.

Studiul a avut ̀ n vedere 122 de m[rcide \igarete electronice v]ndute ̀ n Grecia,Spania, Germania, Olanda, Marea Bri-tanie, Ungaria, Rom]nia, Polonia ;iFran\a.

Cercet[rile arat[ c[ toate lichidelefolosite pentru \igaretele v]ndute ̀ n nou[\[ri europene con\ineau cel pu\in o sub-stan\[ cu risc pentru s[n[tate. Pe de alt[parte, rezultatele unui sondaj realizat`ntre fum[torii de \ig[ri electronice nuau permis s[ se confirme dac[ aceast[practic[ `i ajut[ pe consumatori s[ re-nun\e la fumat, contrar celor afirmate decei care sus\in aceste dispozitive. ~ntrecomponentele detectate ̀ n lichidul folositla \igaretele electronice, cel pu\in dou[substan\e — metilciclopentan ;i alfa Io-nona — pot provoca alergii, simptomede astm sau dificult[\i la respira\ie pentrucei care le inhaleaz[, potrivit unui studiurealizat de Constantine Vardavas, de laUniversitatea din Creta.

“Cercet[rile noastre au dezv[luit c[lichidele folosite pentru \igaretele elec-tronice v]ndute `n Europa au compo-nente care irit[ c[ile respiratorii”, a su-

bliniat Vardavas.Un alt studiu, bazat pe un sondaj rea-

lizat ̀ n r]ndul a peste 30.000 de persoane`n Suedia, a detectat c[ uzul \igaretelorelectronice este frecvent `n r]ndul celorcare fumau deja \ig[ri conven\ionale ;ic[ persoanele care fumau ambele tipurierau cei care prezentau mai multeafec\iuni respiratorii.

Responsabilii sondajului au admis,totu;i, c[ “este nevoie de mai multe cer-cet[ri pentru a preciza dac[ uzul \igare-telor electronice contribuie la renun\areala fumat sau dac[ acestea fac s[ creasc[riscul unor boli respiratorii”.

Al treilea studiu avertizeaz[ c[ estenecesar s[ se men\in[ o atitudine “critic[;i precaut[“ cu privire la \igaretele elec-tronice ;i c[ persoanele care le folosesctrebuie s[ fie con;tiente de “poten\ialelelor riscuri”.

Exerci\iile fizice`ncetinesc ritmul pierderii

de mas[ osoas[

Noi studii asupra \igaretelorelectronice eviden\iaz[ poten\iale

riscuri pentru s[n[tate

Sucurile naturale de laHypericum, o surs[ excelent[

de vitamine ;i minerale

10 Informa\ia de Duminic[/17 septembrie 2017

RE}ETE

Ciorb[ picant[ de pe;te

Pârjoale de pui cu sos de ciuperci

Mod de preparare<

Zarzavaturile se taie bucăți, sau serăzuiesc, după preferință, iar celelalte le-gume se taie bucăți. Ceapa mărunțită secălește în ulei, se adaugă zarzavaturile șiardeiul și se călesc puțin și acestea. Sepresară cu boia, prima dată se pune bo-iaua dulce, iar după ce se amestecă sepresară și cu boia iute, după gust, se adau-

gă legumele, inclusiv cartofii, se stingecu aproximativ 2 litri de apă, se condi-mentează și se fierbe circa 30 minute,apoi se adaugă și pasta de roșii. În loc deapă se poate folosi cu succes și zeamă depește, adică pește fiert în apă condimen-tată, care apoi se pisează și se strecoară,să nu rămână oscioarele în zeamă. Peștelese taie bucăți, aproximativ de câte o ju-mătate de palmă.

Se adaugă la supă și se mai fierbe încăcirca 10-15 minute. Verdețurile, fie legate,fie mărunțite, se pot adăuga deodată cubucățile de pește, sau chiar la sfârșit, pen-tru a-și păstra gustul proaspăt. Se poateservi cu ardei iute.

Ingrediente<

600 g pește curățat, 500 g zar-zavaturi (morcovi, pătrunjei, țeli-nă, gulie), 3-400 g amestec de di-verse legume (mazăre verde, fasoleverde, conopidă, brocoli, varză,etc.), 2-3 cartofi, 2-3 linguri de pas-tă de tomate (sau 500 g bulion), oceapă, un ardei, ulei, sare, piper,boia de ardei dulce, boia iute, bazăpentru mâncăruri, verdețuri dupăgust (pătrunjel, mărar, leuștean,

cimbru).

Mod de preparare<

Pieptul de pui de spală, se curăță depielițe și de bucățelele de grăsime și setaie cubulețe. Ceapa fie se mărunțește,fie se răzuiește fin. Se răzuiește și cașca-valul, după care, toate acestea, precum șiun ou, se amestecă într-un bol. Se con-dimentează cu sare, piper și oregano, du-pă gust. Celelalte 4 ouă se amestecă cufăina și se bat bine, până la omogenizare.Într-o tigaie antiaderentă se pune ulei și

se încinge. Din amestecul de carne seformează niște găluște mai lătuțe, se trecprin oul cu făină și se rumenesc frumosîn ulei. Pentru sos ciupercile se curăță șise taie cubulețe. Untul se topește în tigaie,se adaugă ciupercile și se călesc ușor.Când zeama scade se adaugă făina, seamestecă bine circa un minut-două, apoise stinge cu supa de carne (sau apa). Secondimentează după gust, se fierbe pânăcând sosul începe să se îngroașe, apoi seadaugă smântâna amestecată în prealabilcu câteva linguri de zeamă fierbunte. Da-că folosiți și mărar verde, acesta se toacăși se adaugă după ce sosul se mai răceștepuțin. Pârjoalele cu sos de ciuperci se potservi ca mâncare de sine stătătoare, saucu garnitură.

Ingrediente<

Pentru pârjoale< un piept depui mai mărișor, 5 ouă, o ceapămai mică, 100 g de cașcaval cu tex-tură mai tare, 2 linguri de făină, 4-5 linguri de ulei. Pentru sosul albde ciuperci< 50 g de unt, 200 g deciuperci, o lingură de făină, 300ml supă de carne de pui, sau apă,250 g de smântână, sare, piper, ore-gano, eventual frunze proaspete

de mărar.

Pog[cele cu afine

Mod de preparare<

Se amestecă untul și zahărul, pânăcând formează o cremă spumoasă, apoise adaugă gălbenușul și se omogenizează.Se amestecă făina și scorțișoarele, apoise adaugă la compoziția anterior prepa-rată și se adaugă și ciocolata sfărâmatăbucățele. Dacă folosim afine deshidratate,

acestea se fierb 2-3 minute în lichior șise răcesc, iar dacă fructele sunt proaspete,se lasă să stea circa o oră - două în lichiorși se amestecă cu aluatul. Se acoperă binecu folie elastică și se lasă circa o oră lafrigider. După ce se scoate din frigiderse formează ghemulețe, apoi se apasăușor, la grosime de circa un cm, cu grijă,să nu se spargă boabele de afine. Se așeazăîntr-o tavă căptușită cu hârtie de copt șise coace la cuptorul preîncălzit, circa 15-18 minute, la temperatură de 180 gradeC. Într-o cutie metalică închisă se poatedepozita chiar mai multe săptămâni.

Ingrediente<

300 g de făină, 200 g de unt, 80g zahăr, 100 g ciocolată menaj, unpliculeț de zahăr vanilat, 120 g deafine deshidratate ori 150 g de afi-ne proaspete sau compot strecurat,un gălbenuș de ou, o linguriță democa scorțișoare pudră, 100 ml delichior cremă de whisky sau de afi-

ne.

Vin din afine de p[dure

Mod de preparare<

Afinele se spală bine și se lasă într-o strecurătoare sau într-un tifon curat săse scurgă. Într-un vas mai mărișor fruc-tele se zdrobesc cu blenderul și se ames-tecă cu zahărul, apoi se lasă la răcoarepână a doua zi, când se toarnă într-o da-migeană de 10 litri. Se adaugă zeama de

lămâie proaspăt stoarsă, drojdia se di-zolvă în apă, se toarnă și aceasta în da-migeană, apoi se adaugă apa, lăsând unspațiu gol de cel puțin 4 degete până lagâtul vasului, ca vinul să aibă loc să fiarbă.Se astupă cu un dop de fermentație, iarcapătul furtunului se pune într-un vascu apă. Se lasă să se fermenteze, apoi săse așeze, după care vinul se poate strecu-ra. Procesul de fermentație poate duraaproximativ 4 săptămâni. Vom obține unvin negru, ușor sifonat, dulce-acrișor, ca-re se poate servi natur, cu cuburi de ghea-ță sau în coctailuri.

Ingrediente<

2 kg de afine de pădure coapte(nu din cultură), 2 kg de zahăr alb(în acest caz zahărul brun nu esteindicat, deoarece ar putea tulburacompoziția), 2 linguri de zeamăde lămâie, o bucățică de drojdieproaspătă, de mărimea unei nuci,

circa 6 litri de apă.

Mulţi oameni nici nu au auzit despreproprietăţile acestor fructe sălbatice nu-mite coarne, ale arbustului Cornus mas.Acesta este de origine din Asia, dar se gă-sește și la noi în ţară. Grădinarii chiar îlcultivă lângă casa lor pentru a se bucurade aspectul ornamental deosebit al aces-tuia, dar și de beneficiile fructelor sale.Frunzele sunt ovale, de un verde intens,cu nervuri longitudinale bine evidenţiate.Florile sale sunt galbene, mici, înfloresc lamijlocul lunii martie. Fructele sunt roșii șiau proprietăţi terapeutice deosebite. Da-torită aspectului deosebit, acest arbuști estefolosit în scop ornamental în parcuri șigrădini.

Una din cele mai importante proprie-tăţi ale acestor fructe este de stopare a scau-nelor moi. Coarnele de pădure au gust dul-ce-acrișor, astringent, asemănător puţincireșelor și efect diuretic. De asemenea,aceste fructe sunt apreciate pentru efectullor antiscorbutic, astringent, dezinfectant,tonic, diuretic, antiinflamator, antibacte-rian și cicatrizant. Cantitatea de vitaminaC din aceste fructe depășește pe cea dinlămâi sau măceșe.

Coarnele sunt recomandate în cazuride diabet zaharat deoarece ajută la scădereanivelului de zahăr din sânge. În plus, acestefructe sunt un bun remediu pentru indi-gestie, dureri de cap, normalizează activi-tatea enzimatică a pancreasului, ajută întratamentul paraziţilor intestinali, cram-pelor, icterului, afecţiunilor de ficat, ente-ritelor, enterocolitelor, bolilor gastro-in-testinale în general.

Coarnele de pădure au proprietăţi an-tiinflamatorii și diuretice, de aceea suntfructe care îmbunătăţesc procesele meta-bolice din organism, normalizează tensiu-nea arterială, calmează durerile de cap,ameliorează inflamaţiile venelor, bolile ar-ticulare, guta, previn scleroza multiplă, fra-gilitatea capilarelor, îmbunătăţesc digestia.Sunt o sursă de vitamine (A, B1, B2, C),dar și de minerale, pectine, tanin, acizi or-ganici. Conţin potasiu, magneziu, fier șicalciu - minerale foarte importante pentrumenţinerea sănătăţii. Datorită elementeloractive deosebite, mineralelor și vitaminelor,proprietăţilor antiinflamatoare, antibacte-riene, dezinfectante, tonice și cicatrizante,coarnele sunt folosite în tratamentul gripei,răcelii, bolilor de piele, sângerărilor nazale,dureri de gât, rahitismului, scarlatinei, dia-reei, cirozei, hemoroizilor.

Din fructe se face suc, compot, dul-ceaţă, gem, sirop, jeleu, marmeladă, vin,lichior, se folosesc la murături și drept con-diment pentru preparatele culinare dincarne și pește.

Sirop din coarne de pădureSe folosesc 3 kg de fructe, 2 kg de zahăr

și 1 litru de apă. Se spală coarnele cu apă,se strecoară și se pun la fiert cu apa într-ooală încăpătoare. Se adaugă zahărul și selasă să fiarbă pănă se obţine un sirop destulde gros. Nu se adaugă lămâie deoareceaceste fructe au gust acrișor și destulă vi-tamina C.

Compot din coarne de pădureSe folosesc următoarele ingrediente<

500 g coarne, o linguriţă de vanilie, 2 litride apă, 250 g de zahăr. Se spală fructele șise curăţă de sâmburi. Se topește zahărulîn 2 litri de apă într-o oală la foc mic. Seadaugă fructele, se fierb timp de 10 minute,apoi se pun în borcane din sticlă și se închidermetic.

Duceaţă din coarne Se folosesc următoarele ingrediente< 1

kg de coarne, 1 kg de zahăr, o lămâie (pen-tru aromă). Se spală coarnele cu apă, seelimină codiţa și sâmburele. Coarnele tre-buie să fie bine coapte și nealterate. Seamestecă coarnele cu zahărul și se lasă 5-6 ore la macerat într-o oală, pentru a lasasuc. Se pun la fiert la foc mic până ce dul-ceaţa se leagă, eventual se adaugă și zeamade la o lămâie. La final se lasă dulceaţa unpic să se răcească, se pune în borcane, carese închid ermetic. Această dulceaţă estefoarte gustoasă și se poate folosi în timpuliernii.

Coarnele,recomandate

în cazuri de diabet

Coarnele de pădure au proprietăţi antiinflamatorii și diuretice, de aceea sunt fructe care îmbu-nătăţesc procesele metabolice din organism, normalizează tensiunea arterială, calmează durerilede cap, ameliorează inflamaţiile venelor, bolile articulare, guta, previn scleroza multiplă, fragilitateacapilarelor, îmbunătăţesc digestia. Sunt o sursă de vitamine (A, B1, B2, C), dar și de minerale,pectine, tanin, acizi organici. Conţin potasiu, magneziu, fier și calciu - minerale foarte importantepentru menţinerea sănătăţii.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

17 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MOD~

Chiar dacă te simţi minunat înpantaloni sau salopetă, fustele la mo-dă pentru sezonul toamna-iarnă2017-2018 îţi vor topi inima. Şi nuva fi suficient să procuri doar una,deoarece îţi va fi foarte greu să alegiîntre modelul creion, fustă-soare şicea trapez. Şi dacă mai adăugăm şidiversitatea de stofe< de la piele densăpână la sifon delicat – atunci canti-tatea modelelor de top va creşte decâteva ori.

În schimb putem afirma cu încrederecă era androginismului a rămas în trecut.Acum nu mai e actual să arăţi că un ado-lescent cu un dulap şi viziuni asupra vieţiisimilare. Criteriile de baza sunt feminitateaşi caracterul practic, fără de care dulapulse transformă într-o grămadă imensă dehaine la modă, însă inutile. În continuare,va propunem să vedeţi în detaliu ce fustevor fi la modă în sezonul rece 2017-2018.

Pliseurile Premiera colecţiilor toamnă-iarnă este

pliul fin, care este asociat cu uniforma şco-lară. Probabil din acest motiv uneledomnişoare nu se grăbesc să includă pliu-rile în dulapul lor. Însă, în realitate, pli-seurile se potrivesc ideal pe doamne cuorice complexitate a figurii şi sunt potriviteatât pentru un look office, cât şi pentrulook-uri lejere şi romantice pentru plim-bări. Practic fiecare casă de modă a inclusîn colecţia sa pliseurile şi fiecare din ei şi-au prezentat viziunea nouă asupra fustelorplisate. De exemplu, Marco de Vincenzoa experimentat cu amplasarea pliurilor,Vivienne Tam şi Mary Katrantzou au com-binat stofe, diverse după culoare şi textură,pe când Carolina Herrera şi Loewe au pre-zentat fuste pliseuri cu croiala simplă. Însămodelul rămâne acelaşi< lungimea mai josde genunchi este caracteristică de bază afustei plisate la modă.

Fustă cu basc O altă decizie la modă, însă uitată pe

nedrept, din nou pă;e;te cu încredere pepodiumurile de modă. Mersul uneidomnişoare ce poartă o fustă cu basc de-vine suplu, iar şoldurile par mai expresive.Doar că sezonul toamna-iarnă 2017-2018vine cu regulile proprii< bascul decoreazăpoalele şi nu brâul rochii, cum o făcea an-terior. Başca a completat de minune nudoar ţinute de seară şi casual, ci şi lookuriclasice business. Volănaşele delicate caredecorează poalele se privesc armonioschiar şi pe fustele din fetru şi piele.

Fuste drapate şi cu volane Complexitatea modelului şi a întregu-

lui aspect caracterizează fustele drapate şicu volane. În realitate, totul nu este chiaratât de complicat. La modă este laconismulşi expresivitatea, şi nu stratificarea şi di-versitatea de culori. De aceea, optează pen-tru fustele monocromatice din stofe sim-ple, însă cu design original. În special do-rim să punem accentul pe volanele de lapoalele modelelor asimetrice. Monse, Emi-lio de la Morena, Versace şi alţi câţiva zecide designeri au prezis moda grotescului,expresivitatea şi chiar ascetismul – imagi-nea trebuie să fie memorabilă şi gândităîn cele mai mici detalii.

Fusta parte peste parte Fusta creion, trapez şi cu croiala dreap-

ta model parte peste parte din nou se bu-cură de o popularitate deosebită. Lungi-mea clasică şi decorul în cantitate limitatăfac aceste modele să fie absolut practice şicomode pentru a fi purtate de zi cu zi.Despicătură cu siguranţă va atrage atenţiabărbaţilor din jur însă de ce să nu ne per-mitem un răsfăţ în limita permisibilă? Des-

ignerii nu s-au limitat doar la fustele partepeste parte şi au folosit şi alte detalii. Rân-duri de nasturi, nuanţe aprinse, curele late,sunt doar o parte din ceea ce au folosit pepodium Bottega Venetă, Salvatore Ferra-gamo şi Vanessa Seward. Fustă parte pesteparte arată cu totul deosebit şi neordinarla Dion Lee.

Fusta despicat[ Un alt participant al topului este des-

picătură pe picior. Aceasta se priveşte ar-monios pe fuste midi şi maxi şi dezgole;teatât cât permite bunul sim\. Prin acestadesignerii se străduie să demonstreze fe-minitatea şi frumuseţea modelelor şi nuvulgaritatea. De aceea, modelele sunt foar-te simple, iar în calitate de decor se folosescdoar volane uşoare. O altă variaţie a acestuimodel este despicătură în partea din faţă,care a cucerit criticii de modă şi simpliispectatori mai mult decât cea laterală. Înprezentările Jil Sander, Max Mara, NicoleMiller această a fost indispensabilă la fus-tele creion şi modelele drepte de tip cos-tum. În acest caz, despicătura trebuie săfie discretă şi să fie observată doar în tim-pul mersului. Pe când Michael Kors şi Die-sel Black Gold au demonstrat cât de femi-nin şi delicat poţi arată chiar şi într-o fustăde piele sau velvet, dacă are prevăzută odespicătură.

Asimetria O popularitate deosebită în prezentă-

rile de modă toamna-iarnă 2017-2018 oau fustele asimetrice parte peste parte, cubasc sau despicate. Mai mult, cu cât aceastaeste mai într-o parte şi cu cât mai mult vafi deplasată marginea stofei, cu atât estemai bine. Balmain, Jason Wu şi DennisBasso au demonstrat idei originale desprecum să purtăm o fustă asimetrică despicat[pe picior nu doar într-un look de seară, cişi unul de zi cu zi. Iar dacă sufletul cereoriginalitate, iar circumstanţele îţi permitsă porţi ceva deosebit, repejor scoate din

dulap fustă midi sau maxi cu poale „rupte”.Clinii laţi vor compensa minunat volumulexcesiv în zona ;oldurilor. Deci, fustele înstil Dsquared² sau Aquilano.Rimondi suntalegerea ideală pentru femeile cu formacorpului „măr” sau „pară”.

Fuste transparente Frigul de afară nu este o contraindi-

caţie de a purta fuste transparente, maiales dacă îţi place să o faci. Designerii aupregătit multe idei despre cum poţi purtasifonul sau organzaua. Cea mai practicăidee este să porţi fustă transparentă de-asupra unei haine groase sau a unor pan-taoni capri. Însă, şi modelele absolut „goa-le” au dreptul la viaţă. Lungimea nu maisus de genunchi, în caz contrar, există ris-cul să v[ transformaţi dintr-o faţă modernăşi frumoasă, într-o personalitate vulgară.Şi deşi designerii demonstrează look-urisevere office cu fustă transparentă, nu re-comandăm să apăreţi în aşa hal la locul demuncă.

Fuste groase Îmbrăcămintea la modă în sezonul

toamn[-iarnă trebuie să fie practică, ceeace înseamnă că trebuie să fie groasă. Fusteledin merinos, lână, tweed, blană, caşmirdemonstrează cel mai bine această regulă.Astfel de haine ţin foarte cald iarnă, nu îşischimbă aspectul dacă sunt purtate subîmbrăcăminte exterioară, au o durat[ deuzare lungă şi sunt foarte frumoase. Des-ignerii s-au străduit să facă modă caldă şicomodă, anume aşa cum v-aţi dorit-o dvs.

Talia înalt[ La egalitate cu pantalonii cu talia în-

alt[, la modă sunt şi fustele de acest gen.O astfel de croial[ alungeşte vizual picioa-rele şi fac talia să arate mai suplu. Aceastăcroial[ este îndeosebi actuală pentru mo-delele office, care se asortează ideal cu blu-ze şi cămăşi pe talie, paltoane într-o nuanţăşi încălţăminte elegantă pe toc.

Imprimeu floral Înflorirea unei grădini de var[ nu o

poate fi oprită nici în sezonul toamn[-iar-nă. Trandafiri, bujori, flori de câmp şi alteimprimeuri florale îţi vor acapara toatăgarderoba. Şi nu aveţi cum să v[ împotriviţipentru că chiar dvs. veţi dori ca toamna sălungiţi vara şi mai mult. Dacă o geantă şibluza cu flori o veţi asorta cu o fustă ce areimprimeu floral aprins, la sigur veţi ar[taconform tuturor canoanelor modei mo-derne. Deosebit de fascinant se privescfustele groase cu aplicaţii florale în com-binaţie cu blănuri descheiate.

Buline Atmosfera retro nu va pleca de pe po-

diumurile de modă niciodată. Însă, în acestsezon, obişnuitele buline alb-negru au ce-dat locul unor opţiuni mai neordinare.Important este că astfel de fuste se privescabsolut minunat şi nu demodat.

Carouri Nu există nimic mai tomnatic decât o

stofă groasă de tweed, tricot şi lână în ca-rouri. Tendinţa principal[ a sezonului audevenit carourile prinţului de Wales, fărăde care garderoba de toamn[ nu poateexista nicidecum. Carourile se întâlnescatât în execuţie alb-negru precum cele dela Daks şi Balenciaga, precum şi în nuanţemai aprinse, precum cele de la Marco deVincenzo şi Brock Collection. De aseme-nea, la modă este imprimeul Houndstooth,care poate fi atât în combinate cu alte tipuride carouri, cât şi de sine stătător. În plus,la fel ca şi în cazul precedent, designeriinu s-au legat de obişnuitele nuanţe de alb-negru. La modă sunt orice combinaţii deculori.

Fustă din piele Fustele mini din piele, deşi nu se aso-

ciază prea mult cu elegan\a şi feminitatea,sunt numărul unu în colecţiile de toamn[-iarnă. Balmain, Saint Laurent, Daks, David

Koma şi alte branduri renumite au inclusîn colecţiile sale fuste din piele. Must ha-ve-ul sezonului care vine nu sunt modelelemini, ci fustele groase midi. Acestea pot fiexecutate atât din piele mat[ de culoareaneagră şi strălucitoare, cât şi din piele co-lorată. Regula principal[ este să fie pielenaturală, şi nu artificială.

Fustă trapez Laconică şi chiar severă, fusta trapez

este eroina principal[ în practic fiecare adoua colecţie de modă. În acest sezon, des-ignerii ne sfătuiesc să nu adăugăm croieliielemente suplimentare, ci doar câteva apli-caţii sau un imprimeu simplu. O caracte-ristică distinctivă a fustelor trapez va de-veni talia înalt[. Aceasta este capabilă săalungească vizual corpul, să pună în evi-denţă şoldurile şi să îngusteze talia. Încămai staţi pe gânduri dacă să purtaţi o astfelde fustă sau nu?

Fustă creion Un alt vis office se menţine ferm pe

poziţiile topului de modă cam apoximativde cinci ani. Doar că în acest sezon, fustacreion şi-a schimbat aspectul, a devenitmai largă, mai originală şi neobişnuită.Acum se permite să decorăm fustă creioncu broderii, pene, paiete, fermoare şi nituri.

Fustă soare Dacă în această toamn[ vom avea

puţin soare, neapărat va recomandăm săfaceţi rost de o fustă soare, clopot sau se-miluna. Acest model nu este pretenţios şiîl veţi putea purta cu balerini, botine mas-culine, geacă în stil grunge sau un paltonmai sobru. Cât despre lungime, atunci des-ignerii preferă lungimea midi şi maxi. Deşi,această decizie este una bine justificată< nuveţi putea purta o fustă scurtă pe timp receşi ploios.

Fuste mini Cât despre lungime, designerii adoră

să uimească lumea cu decizii provocatoarede tipul fustelor mini pe timp rece. Însăpentru a ar[ta adecvat purtând o mini,trebuie să respectaţi armonia, combinândfustele mini cu sacouri lungi, puloveresubţiri, cizme peste genunchi şi cizme cio-rap.

Fuste maxi Deşi nu este tocmai practică, lungimea

mini este foarte la modă. În special pentrucă în acest an, designerii au mizat pe lun-gimea până la glezn[, şi nu cea până la po-dea. O astfel de lungime nu v[ va punemişcarea în dificultate şi se va potrivi şi peun timp ploios de toamn[. Fustele până lapământ pot fi cusute din piele, catifea, tri-cot, mătase etc, nu eşti limitat în acest sens.La fel stăm şi cu gama de culori. Se admitculorile bleu, verde, roşu şi chiar galben,care sunt la fel de renumite precum mo-delele în nuanţe de bej, negru şi gri. Deasemenea, se poartă bulinele, carourile,volănaşele şi curelele decorative – tot ceeace am descris mai sus.

Fuste midi Întotdeauna există o opţiune de com-

promis pentru fusta mini provocatoare şicea maxi, şi aceasta este lungimea midi.Fustele cu lungimea mai jos de genunchisunt peste tot, deoarece această lungimeeste caracterizată de feminitate şi este po-trivită pentru sezonul rece. S-au memori-zat în special ideile colorate de la Loewe,Rochas, Max Mara şi Daks. Fusta midipoate fi purtată chiar şi într-un club, im-portant este să fie ales un model care să ai-bă un decor interesant (broderii, impri-meu, talie înalt[, despicătură sau modelparte peste parte) şi să poată fi combinatcu încălţăminte la modă potrivită. Sursamodadama.com.

Atmosfera retro nu va pleca de pe podiumurile de modă nicio-dată. Însă, în acest sezon, obişnuitele buline alb-negru au cedatlocul unor opţiuni mai neordinare. Important este că astfel defuste se privesc absolut minunat şi nu demodat.

Modelele fustelor din acestsezon ne cuceresc inimile

12 Informa\ia de Duminic[/17 septembrie 2017

Cu ocazia ̀ mplinirii v]rstei de59 de ani, pe 16 august, artista apostat pe contul ei de socializareo imagine de grup cu to\i cei ;asecopii ai s[i, prima de acest fel. ~nluna iulie, vedeta pop s-a re`ntors`n Malawi al[turi de ace;tia,hot[r]t[ s[ continue s[ salvezevie\i prin intermediul funda\ieisale caritabile.

O lume ̀ ntreag[ o cunoa;te ca artistarebel[, extravagant[ la fiecare apari\ie `npublic, cu o carier[ de peste 30 de ani ;imulte hituri. ~ns[ pentru copiii ei,c]nt[rea\a este „mami” sau „Mambo”. Pelângă cei doi copii biologici, Lourdes „Lo-la” Leon (20 de ani) ;i Rocco Ritchie (17ani), Madonna a mai adoptat patru copii- David (11 ani), Mercy (11 ani) ;i geme-nele Estere ;i Stella (5 ani), to\i din Ma-lawi. Gemenele orfane, care s-au al[turatfamiliei `n luna februarie, nu ;tiu c[ ma-ma lor e Regina muzicii pop ;i cea maibine v]ndut[ artist[ din toate timpurile.„Pentru ele sunt doar mama lor. Nu aunicio idee despre cariera mea muzical[.”

~nainte de a-l adopta pe David `n2008, Madonna a `nfiin\at Raising Ma-lawi, o funda\ie care are scopul de a educa;i oferi servicii medicale copiilor ;i orfa-nilor din aceast[ \ar[ african[ s[rac[. Aavut de `nfruntat opinia public[interna\ional[ ̀ n leg[tur[ cu adop\iile ei,precum ;i obstacole semnificative ̀ n pro-iectele sale din Africa de-a lungul anilor.~ns[ reflect]nd la miile de copii pe carei-a ajutat ;i la modul `n care aceast[ ex-perien\[ i-a influen\at ̀ n bine propria fa-milie, vedeta nu are niciun regret. „A me-ritat.” La `nceputul lunii iulie, c]nt[rea\aa inaugurat Centrul de pediatrie care aprimit numele fiicei sale, Mercy James,primul spital pentru copii din Malawi.Rocco s-a implicat ;i el, pict]nd un peretedin cl[dire, David a dansat hip-hopal[turi de orfanii de la ;coala din locali-tate, iar Mercy a \inut un discurs emo\io-nant. „~mi doresc ca to\i copiii mei s[ fieiubitori ;i milo;i cu cei `n nevoie. ~ncercs[ le dau un bun exemplu. Dar pot spunec[ a fost o curs[ ame\itoare.” Madonnaador[ perioadele `n care copiii s[i se afl[`n Africa ;i observ[ cu interes compor-tamentul lor modest. „Este grozav s[-iv[d `n acea lume `n care nu mai au partede toate privilegiile cu care suntobi;nui\i.”

Artista care a fost crescut[ de tat[lr[mas v[duv, dup[ ce mama ei a muritc]nd Madonna avea 5 ani, a sim\it `nt]iadat[ dorin\a de a ajuta ̀ n urm[ cu 12 ani,`n mijlocul unei rena;teri ̀ n carier[ odat[cu lansarea albumului de succes „Con-fessions on a Dance Floor”. La acea vremea sim\it c[ ceva lipse;te din via\a ei.Tr[ind ̀ n Los Angeles cu Lourdes ;i Roc-co, „`mi amintesc g]ndindu-m[ c[ amat]tea dar nu simt c[ fac suficient.” Apoia aflat despre situa\ia extrem de dificil[din Malawi de la Victoria Keelan. „E ca;i cum universul m-a ascultat. Am ;tiutc[ acolo trebuia s[ merg.” ~n timpul viziteidin 2006, la un spital, ea s-a sim\it ca ̀ ntr-un lag[r de concentrare. „Nu erau sufi-ciente paturi, to\i erau subnutri\i ;i mul\imureau de SIDA, malarie saumalnutri\ie.” Dup[ acea prim[ vizit[, Ma-donna a pus bazele funda\iei Raising Ma-lawi. „Aveam ;i eu copii ;i-i vedeam peal\ii care erau orfani sau ai c[ror p[rin\ierau pe moarte.” Potrivit „Global FinanceMagazine”, Malawi, situat[ `n sud-estulAfricii, este a ;asea cea mai s[rac[ \ar[din lume. De la `nfiin\area funda\iei decaritate, \elul c]nt[re\ei a fost unul sim-plu< „Vreau s[-i ajut ca s[ se poat[ ajutaei singuri.”

C]nd l-a `nt]lnit pe David, acesta selupta cu pneumonia ;i malaria la un or-felinat din capitala Lilongwe, iar artista adecis s[ `nceap[ imediat procesul deadop\ie. Dar c]nd l-a adus acas[, ̀ n 2008,toate ziarele scriau că l-a răpit pe micu\.„Eu doar am încercat să salvez via\a unuicopil. Am făcut toate demersurile nece-

sare ;i legale pentru a-l adopta. Din cauzaacestor ;tiri plângeam în fiecare seară pâ-nă când adormeam.” Cu toate acestea,bucuria de a-l avea pe David aproape a;ters toat[ sup[rarea. „C]nd mergi ̀ n lo-curi `n care oamenii sunt extrem des[raci, vezi cum ei `nc[ pot z]mbi ;i sepot bucura de cele mai simple lucruri, iartu te sim\i ca o persoan[ egoist[ ;i lacom[fiindc[ te pl]ngi de lucruri ne`nsemnate.M[ `ntreb dac[ eu `i ajut pe ei sau dac[nu cumva ;i ei m[ ajut[ pe mine?”

O situa\ie mai dificil[ a fost `n cazuladop\iei lui Mercy, feti\a fiind foarte bol-nav[ de malarie c]nd Madonna a ̀ nt]lnit-o la un orfelinat din Blantyre, ̀ n 2008. Peatunci c]nt[rea\a era deja divor\at[ deregizorul Guy Ritchie ;i i s-a atras aten\iade c[tre oficialii din Malawi c[ nu era ca-pabil[ s[ creasc[ un copil. Contesta\ia eia avut ̀ ns[ succes la Curtea Suprem[ dinMalawi, iar Mercy face parte din familia

artistei din iunie 2009. C]t despre ceeace a atras-o spre ace;ti copii, vedeta nu-;i poate explica. „E ca ;i cum te-ai ̀ ntrebade ce te `ndr[goste;ti de cei pe care-i iu-be;ti. Te ui\i ̀ n ochii cuiva, le sim\i sufle-tul ;i te sim\i impresionat.”

Acela;i moment magic a avut loc ;icu Estere ;i Stella, dup[ ce le-a cunoscutpe gemene ̀ n urm[ cu doi ani ;i jum[tate.De data aceasta, ̀ ns[, a discutat cu copiiiei despre dorin\a de a-;i m[ri familia dinnou. „Mercy ;i David au fostentuziasma\i. Cei mai mari au avut poatesentimentul c[ trebuie s[ m[ `mpart[ cumai mult[ lume. Dar p]n[ la urm[ toat[lumea a fost de acord.” Lola i-a spus<„Mam[, dac[ asta vrei s[ faci ;i te va facefericit[, s[ mergem.” Vara trecut[ a `nce-put din nou procesul de adop\ie, la fel deriguros ca celelalte. „Pentru că sunt per-soană publică, oamenii nu vor să creezeimpresia că mă tratează diferit. Este com-

plicat, dar merită.” Va urma ;i o alt[adop\ie `n viitor? „Niciodat[ s[ nu spuiniciodat[ despre nimic. Dar acum suntcam ocupat[ cu cei mari.” Lourdes este`n ultimul an la facultate, iar Rocco locu-ie;te ̀ n mare parte cu tat[l lui ̀ n Londra,dup[ lupta pentru custodie de anul trecut.„Aveam impresia c[ atunci c]nd copiiicresc, ̀ nva\[ s[ aib[ grij[ de ei ;i totul de-vine mai u;or. Dar de fapt, cu c]t cresc,cu at]t mai provocator este totul fiindc[devin adul\i ;i au nevoie de `ndrumare.”

Vedeta recunoa;te c[ una dintre celemai mari provoc[ri ca mam[ este cus-todia comun[. Filosofia ei? „Eu sunt;eful! Eu controlez totul!” Lola ;i Roccoau ta\i diferi\i, iar ceilal\i patru copii suntadopta\i, a;a c[ exist[ multe influen\edin exterior. „~ncerc s[ m[ asigur c[ leofer tuturor aceea;i dragoste ;i `n\elep-ciune. Eu sunt ̀ ns[ poli\istul cel r[u, ceacare spune nu”, glume;te ea, referindu-

se, printre altele, la faptul c[ David ;iMercy nu au ̀ nc[ telefoane mobile (chiardac[ „to\i prietenii lor au”). Cu toateacestea, este un p[rinte m]ndru. „Ceamai mare realizare a vie\ii mele este s[fiu mama pe care eu nu am cunoscut-o.”Ca majoritatea mamelor, contul s[u desocializare este plin cu poze ale copiilorei< recenta campanie de modeling a luiLourdes, picturile lui Rocco, David peterenul de fotbal (familia s-a mutat `nPortugalia, unde David va frecventa oacademie de fotbal), Mercy cu medaliileei la gimnastic[ ;i poze haioase cu ge-menele. Mutarea `n Europa a artistei ova inspira ;i `n proiectele sale viitoare,Madonna anun\]ndu-;i fanii c[ lucreaz[la un film ;i `nregistreaz[ piese pentruun nou album. „Acesta este urm[torulCapitol din Cartea Mea! E timpul s[ cu-ceresc lumea dintr-o perspectiv[ dife-rit[.”

Madonna< “Sunt o mam[ fericit[!”