V» *>

"1Anul al IXXVU-ig» a-1 105 WÜMABOL 2 Lei Braşov Joi 28 August 1924

>

|i Admlautruţi*«A ŢA LîBERTAŢEl BRAŞOV

Telefon 226Abonament anual 360 le!Centru strelnătate 8C0 lei Anunţuri, reclame, după tarif.

F o n d a tă i» 1888 de G e o rg e BariţiuApare în fíe-eare zi de lueru Fără o presă naţională cinstită şi demo­cratică, nn popor nn va da niciodată măsură însuşirilor lui culturale şi politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului.

HI SI

D-l luliu M aniu, prezidentul Partidului Naţional Român, a ti im la organizaţiilor partide luî nostru următoarea adresă in legă­tură cu marile ae bâri de ccmemorare a lai Avr*m Iancu:

Cluj, 22 August 1924.

Domnule Preşedinte!1 In zilele de 31 August, 1 şi 2 Sep­temvrie a. c. vor avea loc în Ţebea, Vi­dra şi Câmpeni serbările pentru comemo­rarea naşterei lui Avram Iancu.

Partidul naţional român fine să sărbă­torească cu strălucirea cuvenită amintirea Iui Avram Iancu, una dintre cele mai mă­reţe figuri ale istoriei noastre, fost mem­bru al Comitetului National Român din 4848—49, şi comandant al Legiunilor or­ganizate în Transilvania de către acest co­mitet, pentru desrobirea poporului nostru.

Conducerea partidului nafional-român a hotărât urmainarulfc: •

1. Partidul va lua parte corporativ la şedinţa festivă organizată de „ Asociaţi u- nea Transilvăneană pentru Literatura ro­mână şi cultura poporului român“ la Câm­peni în 31 August la orele 6 seara.

2. Partidul va comemora cu toată pieta­tea pe eroul naţional într'o şedinţă solemnă a ; comitetelor de conducere, care se va ţine în Câmpeni la 31 August.

3. Membrii partidului najional-român cu ocaziunea serbărilor, vor saluta cu tot devotamentul pe Maiestăţile Lor Suveranii României reîntregite; parlamentarii, mem­brii comitetelor de conducere şi ai comi­tetelor locale, se vor abţine însă dela ori­ce recepţie, banchet sau ceremonie ofi­cială care vor fi organizate sau prezidate de actualul guvern, sau la care vor parti­cipa membrii acestui guvern; cu excepţia acelora, cari în urma oficiului lor sunt în­datoraţi să ia parte.

Vă rugăm să binevoiţi a comunica cele de mai sus parlamentarilor [şi mem­brilor din comitetele de conducere, ru- gându-i să participe la amintitele şedinţe festive din Câmpeni.

Dată fiind mulţimea participanţilor la sărbătorirea lui Avram Iancu, şi dificulta­

t e a de încartiruire, membrii comitetelor partidului sunt rugaţi, ca pentru tot ce pri­veşte cartiruirea să se adreseze imediat d-lui dr. Zosim Chirtop, advocat în Câmpeni.

Primiţi, Vă rugăm, d-le preşedinte, a- sigurarea deosebitei noastre consideraţiuni.

Iuliu Maniu.

ha pânda!«««Miniştrii liberali vorbesc de îmbunătăţirea situaţiei financiare şi poporul strig ă : pâine!

Cine ni va scăpa de finanţa ce stă la pândă...politiciani înfrânţi, [nu vor reuşi ? !

Puţin le pasă de mize­ria ţărei, lor, specialişti în exploatarea mizeriei pu­blice !.,

Aceasta nu se mai poate repeta, fără o mare neno­rocire pentru ţară.

N u. A ltă scăpare din acest cerc vicios nu este decât un guvern bazat p e C am ere Constituante liber alese. Cu au toritatea ex ­p rim ä r e i libere a voin ţei p op u lare , a cel guvern sălta ien carne vie, să ope­reze cangrenu şi sa mear­gă la m ăsuri rad ica le îm ­p o tr iv a tu turor ca r i vor f i doved iţi vinovaţi*

Guvernul acesta nu poa­te să-l dea decât numai a- legerile libere. Şi degrabă, până nu va ii prea târziu. Ori ce altă încercare va fi zadarnică.

Biserica română unită şi Eroul [Avram Iancu

înalt Prea Sft, Mitropolit pri­mat al tuturor Românilor uniţi în cercularul către veneratul Cler No* 3793 din 15 Aug. 1924 a- rată, că în anul acesta se îm­plineşte un veac dela naşterea M relui Erou naţional Avram Ian­cu, cea mat tipică figură repre­zentativă din trecutul Ardealului românesc, întrucât sub condu­cerea lui iscusită s’a înscris în istoria neamului nostru minunata pagină a luptelor pentru liber­tate din anii revoluţiei 1848/9.

„Vom participa şi noi împreu­nă cu Prea Sfinţiţi! Episcop! su­ire gs n i— continuă I. Prea sfin­ţitul — şl vom aduce tributul de recunoştinţă a bisericii ro­mâne unite Celui* ce într’un chip atât de minunat a ştiut să re-

Camera franceză a aprobai cu 410 voturi contra 171 proectul pentru ratificarea tratatului dela Lausanna şi acordurile semnate la Sevres cu guvernul grec.

0 femele — guvernator de atat,D.na Mjriam Furgusori va fi nu­mită în curând guveroitor al statului Texas (Statele Unita). E prima femeie, care ocupă o ast­fel de situare înaltă.

prezinte în fata lumii întregi as- piretiuniie de veacuri ale româ­nismului din Ardeal*.

Apoi dispune Intre altele, că Ia ace sie set birt sunt învitafi toţi fiii biserlcei noastre şi preo­ţii din pasteraţia enoriaşilor să tină în ziua de 15/28 Aug., în toate bisericile, lilurghii solemne Inpreunate cu parastas, Ia cere să se învite toate autorităţile lo­cale.

In legătură cu parastasul, să se tină o vorbire comemora­tivă, care evocând istoria ace­lor ani, va căuta să trezească In sufletele tuturor sentimente de respect şi admiraţie fată de cel adormit precum şl fată de cei­lalţi eroi ai noştri, şl cea mei desăvârşită încredere în viitoru neamului nostru.

Se vor aranja — pecât numai e posibil — pretutlndenea, fes­tival e pentru popor cu concur­sul preotimfi şi învăţători mii noastre.

In co n secin ţă , în ca p ela pa- rochii n o a stre din B ra ş o v str . lungă N o. 11 1 , în ziua d e 2 8 A u g , S fâ n ta M ăria c e a m a re , s e va c e le b ra liturghie so lem n ă la o ra 1 0 ş i a poi îndotă p a ra s ­ta s p en tru M a rele N o stru E ro u A v ra m Iancu, ia c a r e p e ca le a a cea sta a m o n o a rea s ă înoit p e toţi credincioşii noştri, p r e ­cu m şi autorităţile locale.

protopop Hodâroăn.

Braşovul - staţiune climatericăUn comunicat ai consiliului igienic, judeţul Braşov-,

Ziarul „Adevărul“ con­statând criza financiară şi scumpetea excesivă a traiu­lui, spune că impresia ce­lor bine informaţi este că guvernul se sfiâ în ultima lui epocă a existenţei.

Se miră, cu drept cu- vâut, că miniştrii cari afir­mă că nu este într’adevăr o criză prea acută, nu ţin seama de fapte şi efectele seumpetei excesive care va cere, la alcătuirea noului buget, sume duble. Atunci se va vedea dacă era saunu necesar un împrumut extern pe V DUU MO, li ttl’au găsit emisarii dlui V. Brătianu sau d-sa nu Ta crezut absolut necesar. Şi îitr’un caz şi în altul, gu­vernul se va găsi în faţa uiui obstacol peste care nu vî putea trece, fără peri­edül de-a-şi rupe gâtul.

La observaţiile juste ale cofratelui nostru, avem de adogat: preocuparea gu- veiului este astăzi alta. Şi anine să găsească capita- luristreine pentru o tovă­răşii a finanţei liberale în sociăţile comercializatoare a biurilor statului.

Cia acută va fî deci, şi pentt ei, numai după ce libera vor trece în opozi­ţie. r să lase o moşte­nire bosibilă guvernului viitor, i stea la pândă, cu gdul că nu se va put face faţă mizeriei generalDe-aceea, nu vor­besc mitrii actuali de cri­za acutţe bântuie ţara.

încă >tă, infama ac­ţiune a stor exploatatori ce staú pândă, se evi­denţiază.^ dor durerile poporului afacerile lor nereuşitei.

Şi cred Că va maj veni yrem8ă se facă a- pel din nc* com petinţa lor, după-experienţele ca alte guver%rmate sau dintre acolilor sau de

Consiliul de IgienS [şi salu­britate publică al judefului Bra­şov, având în vedere campanie, ce se duce prin graiu şi presă, asupra declarăret oraşului Bra­şov ca staţiune climaterica, fine a aduce la cunoştinţa generală, că această declarare nu are de scop de a schimba ordinea de lucruri existentă, ci numai de a regulementa funcţionarea aces­tei stet{uni climaterice, pentru a se preveni răspândirea boalelor contagioase în genere, şi a tu­berculozei în special.

Cum îndeobşte este cunoscut, Braşovul a fost şl în trecut o stafiune climaterică şi încă îna­inte de a fi devenit un centru industrial şi comercial; căci o staţiune , climaterică nu se în­

fiinţează, nfei nu se poate des < flinte, prin un text de lege sau

vot al unui consiliu de igienă. Ea se creiază de natură, din momentul în care localitatea a fost înzestrată, cu anumite con- dijiuni de altitudine, de climă, lipsă de curenţi etc., cari toate influenţează în mod favorabil a- supra sănăfătef locuitorilor băş­tinaşi şi din momentul în care, atraşi de aceste condiţiuni fa­vorabile pentru sănătatea oa­menilor, se formează un aflux permanent de persoane străine de acea localitate, care vin pen­tru a se recrea, a petrece ori a-şi ventila plămânii Inbâcsitt de aerul viciat al merelor aglo- meratiuni omeneşti.

Braşovul, sub acest raport, a

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI

fo st b in e înzestrat de la naturăf i e flix u l d e vizitatori a m ers cre scâ n d , în mod natura\ p â iă în anul 1 8 90 , cân d Iniţiativa pri­vată, mai întâiu, a înfiinţat un birou pentru în lesn irea vizitato­rilor (Frem d en verkars b 'ro ) şi un C om itet (F rem d en v erk ers C om ite) cari să ca u te prin toate m ijlo a c e le s ă m ă re a scă nu m iru l a c e s to r vizitatori, î i sco p u l de a s e c re a pentru p o p u liţia a* cestu i o raş , isv o are noi de c â ş t g .‘ t?A cest birou a fa st recu n o scu t fa m od form al d e că tre C o n si­liul C om una! al oraşului, în se* dinţa din 18 Sep tem brie 1890 , cân d îi s ’a votat şt o subven- |iune anuală de 1 000 fiorini şi s ’a ap robat c a să fie instalat în u na din proprietăţile com u nei.

Prin voiul ace lu iaş i co n siliu com u nal, din şedin ţa din 17 N oem brie 1890 , Prim arul o ra şu ­lui a fost îm puternicit s ă e la ­b o re z e pentru com itet, un p ro­gram de lucru, pentru sezonul anului 1891 .

In şed in ţa din 20 N oem brie 1 8 9 0 , C on siliu l com u nal prin un nou vot, recu n o a şte ex isten ta a ce stu i c o m ik t, com pu s din 32 p erso a n e , fruntaşi a i industriei, com erţu lu i ş i rep rezentanţi a l p re se i lo c a le ele.. In frunte cu con silie ru l com unal O scar Ale sius; ap ro bă program ul d e Iu- c ru e lab o rat d e Prim ar şi dă dep in e puteri acestu i com itet; c a în num ele autoritâţei com u ­n a le să ad u că la îndeplinire, în sezon u l anului 1 8 91 , c e le 10 p u ncte cu p rin se în a ce l program ,

A stfel, prin a c e s te 3 voturi e le consiliu lu i com unal din 1 8 9 0 ş i a c e le din anii următori, Bra­şovul a fo s t recunoscut ş l su b­venţionai d e către autoritatea com u nală c a staţiune clim aterică fL u ficu ro rt).

In 8 Ianu arie 1891 , a re lo c prim a şedin ţă a C om itetului de 32 , c a re îş i a le g a su bcom isiu- n iie , în sărcin a te cu a d u cerea la îndeplinire a ce lo r 10 puncte din program şi in sp e c ia l în c e ­p e re a unei propagande prin z ia ­re le rom âne şi germ ane din B u ­cu reşti, c a şi c e le ungare v» germ an e din B u d ap esta , asupra calităţilor de staţiune clim aterică a Braşovului şi îm prejurim ilor s a le .

Tot atunci, după propunerea P reşed in telu i, s e ap roba c r e a ­re a unui »K ursalort*, in c a re s ă s e vândă ap ele m in erale a ie staţiunilor b a ln ea re Z zin, V â l­c e le , etc., cu intenţiunea d e a s e reţin e pe lo c p erso an ele , c e a r fi v sn ’t în B raşov , cu desti­naţia pentru a c e s te staţiuni; ur- m&rindu s e a s e transform a ast* ̂fe l Braşovu l şi în tr’o staţiu ne b a ln e a ră artificială .

Prin a c e a s tă propagandă dusă ani de zile s ’a a ju n s în 1894 , c a num ărul vizitatorilor să c re a s ă dela 6989 la 1 1 .6 8 1 ; iar în 1923 , num ărul lo r a devenit 30 ,152.

D in toata părţile lum ei, au încep u t an cu an a veni a s e ­m en ea vizitatori; a şa au venit din E gip et, C an ad a , A nglia, F ran ţa , Ita lie , N orvegia, R is ia , T u rcia , Bulgaria, dar m ai a le s din Rom ânia.

C e influenţă au putut avea, a c e ş ti 3 0 .1 5 2 de vizitatori, asu pra com erţului şi industriei lo ­c a le în 1925, n e o p oate arăta In d ea ju n s c a lc u le le tăcute de O scar Alestus în 1 8 9 0 , cân d a dovedit c ă c e i 6 8 8 9 vizitatori au lă sa t în B raşo v 1 ,135 ,700 fio rini. R aportând a c e a s tă sum ă ia valuta de azi ş i ta num&rul de S ori m ai m are d e vizitatori din 1923 , putem v ed ea c a re e s te avanta ju l pentru com erţu l ş i in* dustria oraşulu i B raşo v , funcţio­n a re a lui m ai d ep arte c a s ta ­ţiu ne c iim aterică . E s te un câ ştig evident, atât pentru industrie câ t ş i pentru com erţ şi im plicit p en ­tru toată populaţia.

Insă această funcţionare tre- bue regulamentată de aşa fel, ca prin venirea acestor vizita­tori să nu se aducă vreo vătă­mare sânătăţei locuitorilor băş* tmaşi şi nici aceştia să nu con­tamineze Ia rândul lor, pe cei veniţi in localitate.

Dacă acesta s ar fi făcut încă

din 1890» nu ne-am găsi astăzi, sub raportul tuberculozei, la si­tuaţia actuală, când procentul morbidităţei tuberculozei este atât de ridicat şi când procen­tul mortalitătei prin tuberculoză a ajun3 Ia 9.32 Ia mia de lo­cuitori.

Acest procent la mia de lo­cuitori e în Australia de 1 şi chiar sub 1, la m ie; în Dane­marca de 2 % ; in Bucureşti de 4.289/\ iar în Ardeal,“' după statisticile din 1921» mai mare ca 4% . In vechiul regat» în oraşele Călăraşi, Giurgiu şi Ca­racal, oraşele cele mai bântuite de tuberculoză» procentul ar ceasta ,e de 5 ori 6 la mia de locuitori; aşa că Braşovul de­ţine recordul prin 9.32%.

Acest mare procent de morţi prin tuberculoză, a făcut pe medicii comunali să dea alar­ma şi să ceară declararea ora­şului ca staţiune ciimaterică, ca odată recunoscută ca atare să se poată regulamente funcţi­onarea ei, în interesul sănătăţei publice. Prin aceasta serviciul sanitar al oraşului, nu a făcut decât a-şi fi împlinjt datoria» ce o are conform legei şi regula­mentelor în vigoare şi medicii comunali o datorie de conşti­inţă» care nu-i putea lăsa să a- siste nepăsători la tuberculi- zarea mai departe a acestui oraş.

Prin proecîul de regulament, ce urmează a fi votat, nu se pun, după cum s’a afirmat prin o parte din presa locală, noi sarcini asupra comunei şi lo­cuitorilor ei. — Taxele prevă­zute în acest regulament pri­vesc numai pe vizitatori şi toate lucrările edilitare, ce se găsesc trecute în acest regulament sunt acele cerute şi de regulamen­tele comunale în vigoare; aşa că nu există nici-un motiv de alarmare pentru populaţia bâş tinaşă.

Legea sanitară dă numai jus­tiţiei dreptul de închiderea sta­bilimentelor industriale şi co­merciale. existente* care n’ar corespunde legei si regulamen*

telor sanitare» astfel că nu poate fi vre o teamă de abuzuri din partea organelor sanitare, cum sra lăsat a se înţelege prin ar­ticolele a păru îe în unele ziare*) din localitate.

In rezumat: Braşovul nu a devenit staţiune climaterica din momentul în care acest Con­siliu a votat declararea lui ca atare» ci s’a recunoscut numai prin această declarare, o stare de lucruri existentă de atâtea decenii şi această recunoaştere s ’a făcut în scop de a se pu­tea regulamenta funcţionarea staţiunei în interesul sănătăţei publice şi a mări veniturile ora­şului în agendele noi, ce le are în legătură cu această si­tuaţie.

Dr. /. Ciureapreşedinte.

Cehoslovacia nu mai importă sare

R om ânia av ea în ultimii ani, un d tb u şe u im portant pentru d e sfa c e re a sâ re i sa le în C eh o ­s lo v a c ia .

S a r e a ro m â n ea scă e ra în tre­buinţată mal a le s în d iv erse produse ch im ce .

A um, m inisterul de finanţe ce h o slo v a c a dat o ordonanţă prin c a re a interzis im portul în C eh o slo v a cia a să re i d estinată alim entarei an im alelor. M orile pentru sa re de la O iom u c, sunt gata să fu ncţioneze şl vor a ju n g e să a co p e re trebuinţele târgului ceh o slo v ac ,

Industriaşii ce r i în trebu inţează sa re a ia fa b rica rea so d e i, c lo ­rului, acid ciorhidric, s e vor a- d resa p ntru com enzile lor, mi- nelor de sa re a ie statului.

S e ştie că , dintr’o nep ricep u tă m ăsură d ip lom atică, C e h o s lo ­vacia a primit o re c tifica re de graniţă cu im portante m ine de sa re d ela noi.

•) Ziarele „BRAS30I LAPOK* şi „KR ZEITUNG“ N. R.

impresii cu ocazia unui turneu cultural.(F in e).

D e ia Târgul-M ureş am p ar­cu rs cu trenul până la Topiifa- românâ% u n ele d intre c e le mai p itoreşti regiuni a le A rdealului. — A cea stă com una, cu foarte mulţi rom âni, a fost anul a c e s ta destul de d es vizitată de a s o ­ciaţii cu sco p cultural. Au o r ­ganizat p e a ic i se rb ări c e r c e ­taşi! din Târgul-M ureş, e lev ii ş c o a le i norm ale din a c e ia ş o raş , un grup de studenţi d ela uni­v ersitatea din C uj şi noi.

N ici unii dintre c e i amintiţi nu au fost lipsiţi de concursul, o ferit cu recu n oscu ta g en ero z i­tate ro m ân easca de d-i Boţ an, notarul com una!, de d na şi d-ra Moldovan , ş i m i cu seam ă de d l P opesju , director ui b ăn cii » C eta tea ” din lo calita te , a c ă ­rui m ărinim ie dealicum a devenit tradiţională.

Pentru m area lo r bună-voinţă, cercu l îl ro ag ă .să p rim ească asig u rarea c e lo r m ai vii mulţu­miri şi cuvenita recu noştin ţă .

N evoiţi a n e su sţine înşin e, în c e le m ai m ulte locu ri, chei- tu eiiie de că lă to rie ş i c o s t — a trebuii s ă n e lovim ş i n o i de scu m p etea c e a m are a traiului, c a re se .p re s im te ş i prin S ă cu lm e şi Judeţul M ureş-Turda, cu d eo seb ire printre c e i lipsiţi, în toatâ am ploarea ş i cu toate n ea ju n su rile in eren te ei.

Su n t totuş localităţi, unde sim ­ţul d e ch iv ern iseală ş i en erg ia ed ililor resp ectiv i, au putut în­frâna lăcom ia hrăp ăreaţâ , c a ra c ­teristica ce lo r m ai mulţi co m er­cianţi din ziua de azi. A şa de pildă la Târgul-M ureş, poţi lua la un restau rant de c la s a în tâ ia , o m asă destul d e co p io a să p e

m odestul, — pentru tim purile d e azî — preţ de tre izeci iei.

La B or s e c em con statat In a c e a s tă privinţă cev a foarte p ractic , ş l anum e: M âncările delà restau ran te sunt îm părţite în două ca teg o rii : u nele cu preţuri m x î-n rie , ia r a lte le n e - rnaximaliz te. — V lz ’tatori cu punga m ii m odestă, cum eram şi noi, pot prânzi a ic i toarte b in e, alegâitdu-şt din m âncă­rile cu preţuri m axim ale, fără ca după c e va fi făcut plato, să s e rid ice delà m asă cu itn p rerie , c ă se efla într’o staţiune b rin eo -c lim a terică luxoasă ş i cu pretenţii cum e B orsecul, unde totul e extrem de scump.

Pretutindeni pe unde am um­blat, streinii, înţelegând prin a- c e ş tla p e unguri şt p e saşi, ca ri p ână mai acum patru sau c in ci ani nu-ţt vorbi au o boabă ro ­m âneşte, pentrucă unii nu ştiau, iar alţii nu voiau, azi, şi cu d eo­se b ire c e i delà oraşe , m ajori­tatea jo n g le a z ă cu conversaţia în rom ân eşte .

C e i cari nu posed în c ă lim ­ba ro m â n ea scă continuă a m oi lua ş i azi o re de ifmba ro m â­na. întâm plarea a ficu t, ca la S f . G h eo rg h e, să vizităm şc o a la norm ală de fete tocmai p ecân d v reo 1 5 0 funcţionari unguri, în vârstă de 2 0 —4 0 ani, audiau cu rsu rile de limba rom ână. La sfârşitu l o re i, când sună c lo p o ­ţelul, ie ş iră cu toţii prin cu rtea şc o a le i, ş i i-am văzut atunci plim bâadu-se cu fetele crisp a te de g r ije ş i atenţie, c a re învă­ţând v<eo poezioară ro m ân eas­c ă , c a re memorând cuvinte ro ­m âneşti, c . r e căzu in d u se cu co n ju g area vreunui verb ro m â­n e s c , e tc .

%

Insulta, din Sighetul-Marmaţiei____________________________________________ Nr 105~4$»|

Ca prilejul serbărilor de gim­nastică ale societăţii sportive evreeştt »Samson* din Sghet cari au a/ut ioc in z’ua de 17 August a. c., au fost insultate tricolorul româiesc şt de mai ta­te i neamului nostru prea to- lerant, chiar io faţa autorităţilor. Tribunele, intrarea ri lojile erau pestriţe de mulţimea bico­lorului albe albastre diu Pales­tina, iar tricolorul ţării lipsea din decor — noma! coada mân zului aduc .ca premiu era legată cu tricolorul ţârii româneşti. A- pariţia acestui mânz a stârnit ilaritate la miile de evrei, cari a

. lături de câteva sule de creştini alcătaiau publicul soectacoiaiui. Revolt* Românlora forţat po iiţa •ă djsoive această serbare pro- vocătoare.

Na este prima provocare- şi insultă la petrecerile sioniste. Iu repetate rânduri au fost des­considerate colorile ţării şi in schimb a fost scos îg evidenţă, demonstrativ, b colorai P r ie ti­nei. Cel-ce sfidau culturi română prin conversaţie ungurească, prin feiui costumelor roş, albe şt verzi, arătau câ şovinismul are în ma ss Badspeita. Ca­racterul unguresc a! oraşaiui, instituţiile de maghiarizate, te*- troi secţia* m*ghiară t ÎUealu! ,D igoi Vodă*, şcoala m*re de fete a călugăriţelor arsalloe şi cele trei gazete uzgjrcşti sunt susţinute de evreii, ciri în mare parte au excelat în anul 1919 ia rezistenţă şl îa denegarea jurământ« iui. Preşedintele co­munităţi orr. izraelite-—iprotrjit al prefecldu*,Sjern Fişa decor«*,— este şefai mişcărei şovUrste care susţine zeci de şcoli con­fesionale cu limbă de predare maghiară,, «vând împrumut mo biiier.il şcoatelcr de atat, cari In Sigh<:t lipsesc, iar puţioele scorie ce ie avem suferă lipsa mob lieruAai*. A:eat Stern F s :h er * otrăv.t îa »nul 1918 zeci de

* Români ca metyi-aicool din de

J S e rio z ita tea şi zelul c e 1 am putut c e ti pe f.-îţa a c e s to r „şeo- lari b ătrân i*, m ia u întărit c re ­dinţa, c ă prin tact ş i prevenire din partea n o astră , coincetSţenii noştri unguri ş i s r ş i s e vor a- cilm aliza nou ilo i îm preju rări cu mult mai rep ed e d ecâ t n e in chiputm

Nu voi intra în exp u n erea co n cep ţiilo r p olitice a c e lo r In m ijlociii că ro ra am trăit timp de u n sp rezece z ile , de team ă de a nu a tin g * su sceptibiliiăţiie cuiva, c i îmi în :h e i n o te le de faţă cu con v in g erea , c ă prin bunăvoinţa ş i în ţe lep ciu n ea pu­tern icilo r zilei, arm onizate cu a le s e le calităţi în ă scu le e te p o ­porului ro m ân esc, s e va p u tea rea liza în scurt timp tinta n o a s ­tră de după războlu în c o a c e , co n so lid area vieţii rom ân eşti.

V. S iinghe , doctorand

pozitul său de spirt, iar ultima ? panama denunţată cptn>ane! publice prin »Universul“ ar«tă in fad e cam a fost păgubit Statut la transporturi cu 5 mi­lioane lei, jar publicat consu­mator,. tafom«tst, — iu arma exportului alimentelor în Ceho* ţ slovacia — cu zeci de milioane.

Graţie speculei clandestine a contrabandelor şi învârtelilor „ginefilot* protejaţi de cu­noscuţii naţional liberalii locali, mij î metr că porumb se vtade j ca 1CÖ0 lei, Ur fălat de iu* I mestecată cu 2000 le i Profitai I comercial este de 200# , Ur iu- I teresele ne 104%. Uzară şi ma- | nopera privueg #tâ sânt izvoa- |

j rele ce Îubîibare a a:estor şo- | vinişti horfy.ti, f

Firmele »ngiroevreeşti fali- |menute îa Ujgtria ca Huzat iPatermel&, M*gysr Friptr, KO- jrötvidek' Fatermtiö, M*gy*r fFaterme & etc via ia noi, unde tn mod f andono* tub masca reformei agrare şi a dreptăţii j sociale li se srgregh tză păda- I rije românilor tobili din Viiăul \ de sus $ Borş*, ori ii se dau ! lem »oasele pădartlor expropriate peot u comcsoe A:eate f.rme j posed peste 100 000 j g cad. câ p» oprii tari parazitar», fără a fi expropriaţi, căci ia îa r:p n- | derüe lor sa tovarăş' patroni pe f somltăţie liberate din loc.

Evrei! monopolizează industria, f comerţul şi fin*nja; 380 de li­cenţe vâad, sfidând itg le, peste Jiraifl, venin îa Dumineci şl săr- bâror;; namârei cârciumelor chn- destioe e foarte miire, deb trie ie saat alt monopol. Coopera­tivele nu pot ex sta de eonca* j renţa lor, iar Banca Naţonaiâ . ia mc să ie ajut* efectiv ca reesconpt, favoriz-izâ pir’câ | băncile azarare evreeşti, I

Când judecătorul Teodorcscu I a îaceput să Înfrâneze specula ilicită, prefectul Mihályi £ toterve- | Uit evreii cerând sa fe ereţaf, căci ' „uzuraar fiu n ob ice i a l ţării*.La adâpoitcri trădătornor ds — stiî.-du le concepţiile menta­litatea şi morala — evr i t̂ i ■fac mendrele liber, iar iusulta- rea simbolurilor. naţianale este manifestarea naturală caracte­ristică situiţiei. Ca Maramureşul să devină pe de-rintrr gui Pa- lestină — cama Mesia trebua sk se mat nască ia Sigh t

C oresp.

De vânzare0 grădină de cca j

llS 2ast.în ValeàPu- I tredă, cu o mare parte * de pădure.

Informaţiuni Paras- chiva Gârneţ, Podu Creţului No. 3.

Cărţi apărute.A apărut în editura: „ C a rte a

R o m â n e a s c ă * :P e drumul B ărăg an u lu i de C .

San d u Aidea. Preţul L e i 40 .P ag in i A le se No. 52- F ab u le

de G r. A le x m d re scu . Preţul L e i 2 ‘5 0 ,

P agin i A lese Na. 15 L. Inşfră- te m ă rg ă rite ' d e V. A lexandri. Prefu l Lei 2 .50 .

P ag in i A lese Na. 160 . N avele ş i însem n ări de T raian D em e- trescu . P e|ul L ei 2 .50.

A m p ie rd u t a p a r a t f o ­to g ra fic G a u m o n t 6 X i 3 . C in e -l v a a d u c e v a p rim i re c o m p e n să 1 0 0 0 L e i .H o te l C o r o a n a , c a m e ra 9 1.

821 1 - 1

PoMicatiune-Comitetul şcolar al şcoalei

primare de Stat No. 3 din Str. de Mijloc No. 35, publică con­curs pentru darea în anrtepriză a zugrăvitului intern al şcolii-

Preliminarul de spese şi con- diţiunile sa pot vedea la Direc­ţiunea scolii în fiecare zi dela ora 3—4 p. m. până în 30 Aug. la ora 11 când se va ţinea li­citaţia»Pentru comitetul şcolar:(ss.) Dr, Petru Debu

(ss.) Romulus Ardeleana director, secretar. J

816 1-2

Abonamente ia Gazeta Transilvaniei se pot face ori şi c â n i timp mai în­delungat sau lunare.

Nr 1 0 5 .-1 9 2 4

Rugăm vizitaţi magazinele Sucursala„nu i m is r imn i r

a

Spre servirea Onoratei clientele am pus spre vânzare diferite solduri, de — mărfuri cu preţuri de reclamă foarte reduse: . —

Sifon 90 cm. lăţime Batist alb B roşe per rufărie Batist alb şi culori per perdele Stambă diverse culori Barchet culori Zefire pentru căm ăşi Stofe indigene bărbăteşti şi dame

Precum şi diferite mărfuri cari ne soseşte zilnic ca stofe bărbăteşti fine pentru costume, Pardesie, Raglane, Lenajiuri, Catifele, Pluşuri, Barchete, Moltoane, Zefire

etc., pe cari le punem în vânzare cu preţuri convenabile. ------

Rugăm Onor. public a vizita magazinele noastre spre convingere.

începând dela Lei 36 Metruii ii „ 32 n

» ii „ 30 a

Ü ii „ 30 V

ii « 30 »

if » „ 40 if

n V * 225 77

s i l

î

IIIHu liliiiatirlsliiliii ii Irijii si jirIndicaţiuni necesare pentru informarea exactă a vizitatorilor noştri

Rubrica aceasta este perma­nentă, ca fă fie în ori ce zi la dispoziţia cetitorilor noştri. Cre­dem că na este nevoie *ă ară tăm at litatea ei, ori cine putând

a c i datele necesare pen­tru prima orientare în oraşul no* «tru şi împrejurimi.

Avocaţii românidin Braşov

Dr. Boita Spiridon, Şirul Inu­lui Nr. 30.

Ciurea Ion, Târgul Cailor Nr 4.Di Crişan loan, Str. Porţii

Nr. 15.Dr. Garoiu loan, Str. Prind*

pele Carol 21.Garoiu Nicolae, Str. Principele

Carol 21.Dr. Găvruş Radu, Str. Porţii

Nr. 69.Di. Glăjariu Vasilie, Str. Porţii

Nr. 15.Dr. Hozan loan, Str. Princi­

pele Carol Nr. 13.Dr. Handra Achille, Ţârgul

Cailor Nr* 12.Huber Otto, Str. Porţii.Dr. Jenei llariu. Şirul Cetă-

ţuei Nr. 8.Dr. loaneş Nicolae, Str. Mihail

W îss Nr. 2.Dr. Laticu loan, Str. Prind»

pele Carol Nr. 23.Manolescu Victor, Str. Porţii.Dr. Mejianu Eugeniu, Bulev.

Regele Ferdinand Nr. 5.Dr. Moga Constantin, Piaţa

Libertăţii Nr. 22.Moroianu Alexandru, Târgul

florilor 12.

Dr. Nijescu Voicu Târgul Cai­lor Nr. 12.

Dr, Olteanu Aurel, Str. Prin­cipele Carol Nr. 5.

Popovici A. Nicolae, Str, Eca- terinei.

Stretin Gr. Râul, Strada Porţii Nr. 68.

Dr. Străvoîu Alexandru, Str. Principele Carol Nr. 4.

Dr, Suciu Aron, Şirul Inului Nr. 31.

Dr. Turtea Simion, Str. Hir- scher Nr. 2.

Vlad Constantin, Str Argin­tarilor Nr. 6.

Localităţi d e V i Z i W t iu jarul Braşovului

I Dela Braşov U Codiră 15 klm,• N Râşnov 15 k̂ m.» » Z*z!t? (băi) 18 klm.• * Predeal 25 km.• « Vâlcele (băi) 27 km» , Brin 28 klm.• „ Sinaia 48 klm.• » Tnşnad (băl) 72 kP Deia Braşov la Braa tace curse

o camionetă care pleacă din Raţa statala! (central oraşului) Io fiecare zi.

Dumineca ţi în serbătorl, din piaţa Liberiăţei (dela Sfat), câte un csm oa pentra persoane la ora 5, 6 şi 7 dim. până la mar» g nea Scheialn*, în vederea es- carsiilor în Poiana.

DrogheriiN. Carages, str. Hirscher, Tele­fon No. 515Krafft & Herber, Sg. Grânlnl. Ialius Teatsch, str. Principele Carol 5.

FarmaciiGeorge Tuliţi »Sfânta Marla*

Str. Principele C»îo1 No. 9 I. Poplşteiici »Sfâ toi George*

Piaţa Prânzului No. 6 Victor Klein „La Coroana de

Aar* Strada E ateriaei No. 7 Carol Schmiedt ,L * Uarsa*

Strada Orf&niicr No. 1 iulie» H^rming »La Arap“

Şiroi Florilor N. 15 ^Eageo Neustâlter »îngerul pă-

z tor* Târgal Grâuîai No. 7 FrandUc Keiemen »BUerica

Albâ* Str. Principele Caroi No. 36 Fritfrieh Sten aer »La Leal de

Aor* Strada Porţi No. 2t Ferdinand Jek^lios »L» Spe­

ranţă* St? »da Porţii No. 33 Fritz Lukac «Crucea de Aur*

Strada Gării No. 14 E Eichhorn .Tarnul Nfg u*

Str. Fântânii No. 43 Eduard Ktgier »Hygeia*

Strada Langâ No. 81 Gh. Cutcaou Str Lungă, lân­

gă restaurantul »Gimbrinus*I. Borgovaa str. Castelului în

faţa Hotelului Continental.

Restaurante»Transilvania*, Principele Ca­

ro! 31 (pe Promenadă). »Maio­rul Mura”*, Principale Carol No. 9. Otel »Coroana*, str. Porţd, »Rotenbăehei*, str. Lungă 34. »Gtwcrbeverein*. Bulevardul Re­gele Ferdinand. »Redoute*, str. Hirscher. »Gaura dulce*, str. Mă» celarilor. »Gabel*, Tg. Boilor. »Gambrinas*, sîr. Lungă 12. »L* Cerbu“, str. Langâ 1 3. »Prede* leanu*, str. Mih.- Wcias No, 10. in Noaa: restaurant grădină La Poiana Verde (Tanntnaa)

Doctorii în medicină români

in ordine alfabetică.Dr. Benţea Sever, str. Casteln-

lai 78. Boli istîrac şi de femei.Dr. O f roan Nec. Insp. sani­

tari sîr. Casteioini 52. Medic de copti-bacteriolog.

Dr. Ctofa Ştefan, str. Lungă. Med. Ufliv.

Dr Dqbresca Akcsandrn, me­dic Ş f Poiid nicâ, Tg. Inului 30 MediC dentist.

Dr. Donat August, medic cir- cemscripţ. urbină, Str. Prnudâ- iui 27.

D;. Gsccevlci I. medic şef oraş str. porii 64

Dr. Mihaiovici H. str. Ecaterl- nei 10. Boii de femei,

Dr. Ni‘griiă Valcria, medic spi­tal, sîr. Principele Carol. Chi­rurg.

Dr. Oance* Constantin, Pe To­cile 36 Med. Uoiv.

Dr. Opresc« Dam. medic şef si Spitilni Militar.

Dr. Frişca Tarqnlas, str. Nea­gra 44 Boii de piele şl vene­rice.

Dr. Suiică Alex. str. Fântânei medi: primar spital.

Dr. Suciu Sîbisna M str. Eca- terinei 4, meaic de spital. Boli

^de och, nas, gât, urechi.Dr. Sbarsea Teodor, str. E :a-

terinei 8. Medic şef de judeţ.Dr, Vasiîe Dogar, Str. Spiţa*

luiui 63. Medic căpitan.

Garaje da automobile.Leoni'da & Co., garaj, Strada

Gării 2. Magazinul, depozit, Bu­levardul Ferdinand.

Fraţii Schieil, garaj, Strada Castelului 138. Magazinul, de­pozit, Strada Port».

Ziegier A., Strada Lungă 14.Babimky, Strada Lungă 105.Hansmann & Martin, Strada

Lungă 39-Gusbeth 4 Turnus, Strada

Lungă 168.

Tramvaiul Honterus- Noua-Dârste-SăceleD ela Prom enadă , plecarea :

ou 6 dlm. până la Dârste, 7.09» 8.23,9.52, 12.08 (până ia Dârste),12.19, 10.37, 14,39. 15,57, 17,05,18.20, 19.28 (până la Dârste)»19.46 — Satulung.

Ut.mnl tramvai dela Dârste la Braşov ora 20.

L a B arto lom eu : dela Prome­nadă pleacă 7.25, 12.08, 16.58» 18 şl 20.38.

D ela Bartolom en la Prome­nadă : 5.51, 7.00, 7.46, 13.21,17.40.

L a gara B raşoo, dela Pro­menadă : 8.03,8.41,10.55, 13.40,14.30, 16.30.

D ela gară la P rom en adă : 8 .2 6 ,9 1 2 . 11.24. 14.09, 15.05,16.46 (până la Bartolomen)

Direct Bartolom tu-Prom enadaD ârste-Satulung ; plecarea din Bartolomen: 5.51, 13.21.

D ela D ârste direct B artok>• meu : 6.50 şi dela Batnlnng-Bar* tolomeu 11.14, la Promenadă12,08.

Oteluri»Coroana* Strada Porţii 70,100

camere.Continental Str. Caatelulnl 48

27 camere.Vila Kertsch Bai. Ferdinand 4,

20 camere.Metropol str. Neagră 2 ,15 ca­

mere.Coroana Veche Str. Roşelor 3

10 camere.Cârciuma Roşie Prister Str.

Neagră 18, 5 camere.Mielal Alb Str. Langâ 2, 13 ca­

mere.Römer Str. Fântânei 23 ,10 ca­

mere.Kristea Str. Fântânei 42,6 ca­

mere,Pesta Str. Gării 28, 4 camere. Calai Atb (rara Braşov 20 ca­

mere.Predeal Gara Braşov 43,5 ca­

mere.In Nona „Otelul Schneider* co

24 odăi*

l*ngjng-4> -................ ..... ..... -.......... ............ ...................... OAZETA*TH*NSII.VANlEa _________ _________________ ___________________ Hr. 105-1924.

Ora 3 d. a.

E T M E ŞTIRI TELEFONICE— delà corespondenţii noştri speciali —

Familia regali la Congresul testiv al voluntarilor

C LU J 27 AuguBt. Congresul festiv al voluntarilor, care se ţine Marţi în 2 Sept. la Cluj In cadrele serbă­rilor de comemorare Avram Iancu, va fi présidât de A. S . Regală Principele Carol, preşedintele de onoare al Uniunei foştilor voluntari români.

Şedinţa festivă a Congresului va fi onoretă şi cu presenţa M. Sale Regelui Ferdinand, a Reginei Maria şi a membrilor Familiei Regale.

In jurul sancţionăriiacordurilor delà Londra

Berlin. 26 Aug. — Primul minfslru el Baverieî, dr. H?ld, a recomande t parlamentului să accepte planul Dtw^s şi pactul de ia tondre.

Atitudinea conservatorilor e încă nesigure. Sau început tra­te ti ve între membrii partidelor popular şi conservatori cu scopul de a se înlesni acestora din urmă intrarea în guvern ca o com­pensaţie pentru ratificarea pactului delà Londra.

Partidul democrat şi cel clerical nu consideră însă această soluţie ca destul de practică.

Supă ultimele ştlii, guvernai Reicholul, at fi hotărât să semneze psctol pe propria sa răspundere $1 s t lase ca noul Reichstag să sancţioneze In armă acest a c t

8erlw , 26 Aug. — întrebat ce se va face cu pactul delà Londra în caz când Reichstagul nu*l va sanction», Herriot a răspuns că lucrurile vor rămâne aşa cum au fost, iar pactul Va fi considerat ca nul.

Paris, 26. — C am era a votat cu 333 contra 166 uofuN a fişare?i discursului ţinut Sâm bătă de d. Herriot.

BERLIN, 26. — In Reichstag discuţiile asupra pactului delà Londra continuă cu aprindere.

Deputatul conservator Hergt şi-a ex­primat neîncrederea în politica guvernului şi a rezultatului obţinut Ia Londra, dar a evitat un refuz formal de a recunoaşte a- cel pact, propunând ca guvernul să încea­pă noui negocieri direct cu Franţa, spre a obţine ca evacuarea militară a Ruh-rului să se termine până la 10 Ianuarie 1925.

BRUXELLES, 26 — După o ştire a ziarului „Dernière Huere*, evacuarea militera a oraşului Dortmund, va începe la 1 Septembrie. In cursul primelor 15 zile sie lenei viitoare, belgienii ▼or desfiinţa posturile vamale pe podul Lfppe in f ţi fluviului Wesel-

LEAFIELD, 25. — Ziarele londoneze ex­primă satisiacţie pentru aprobări a hotărârilor delà Londra, de către Camera franceză şi felicită pe d. Herriot de succesul obţinut.

Corespondenţii de presă din Paris subli­niază că această învoială a fost examinată de Cameră în toate amănuntele ei. S’au fă­cut interpelări asupra tuturor punctelor de importanţă, interptlări la care a răspuns d. Herriot.

Atenţia, se concentrează asupra declara­ţiei făcută în cursul desbaterii, de către şe­ful statului major. Acesta a fost întrebat de d. Herriot dacă privitor la evacuarea Ruhr- ului, a procedat exact după consiliul dat de mareşalul Foch. Şeful statului-major a de­clari t că Foch a fost consultat întotdeauna asupra chestiunilor cari privesc siguranţa ţă­rii. Mareşalul Foch a spus întotdeauna că ocupaţia dia Ruhr nu priveşte întru nimic siguranţa Franţei, iar condiţiunile teritoriale din tratat sunt suficiente pentru siguranţa ţării.

Noul descoperiripe planeta Uatte

HAMBURG 26 August. Pro' fesorul Graff dela observatorul astronomic din Hamburg, exa­minând cu aparate speciale pla­neta Marte, a constatat prezenta pe planetă a mai multor cana- luri, cari au fost descoperite la timpul său de astronomul Schia- parelli precum şi făşii de pă­mânt, cari dovedesc prezenta de uscaturi pe planetă.

A mai descoperit şi forma­ţiuni de culoare neagră, cari sunt probabil mări. De aseme­nea şi unele puncte galbine, a căror provenienţă nu s*a putut stabili.

Pentru voluntarii, cari pleacă Luni la Cluj.

Trenurile pentru Cluj în ziua d e Luni 1 Sept. 1924,

Pers. pi. dl a Braşov 14.35 (27a p. CD.) soseşte Tejaş 22.c9 (11 noepte»), to i. Cluj M»rţl is ort 2.47 dlmneiţs.

A cce l plecarea du Braşov 15.13 (374 p. m., sos. Teiul 20.40 (1074) sos. Cluj 23,42 ( l i 3/* noaptea).

L a toate trenurile vo­lu n tarii sunt aştep ta ţi in g a r a C luj de com ism nife j de p rim ire . V oluntarii să'şi aducă insign iile ş i certifica tele de m em brii.

Forturi de cherestea, in urmadescoperirii unui îurt de che­restea în stalia Sub Cetate (jad. Ciuc) s'a început o întlssă an­chetă pentru prinderea hoţilor. In decursul anchetei s’a consta­tat, oă în timp de 6 luni au dis­părut din diferite staţii d n valea Mură|ulu: peste 30 vagoane che*, restea. S*a smbliit că autorii fur­turilor sunt funcţionai ii dela cfr. cari falsificând fracturile au di- rfgiat vagoanele de cherestea în deferite direct i pentru a ie putea jefnf.

Călătoria Ia serbările AvramIanCD. — Ministerul cultelor co­munică următoarele cu privire la modalitatea călătoriei cu pri­lejul serbărilor comemorării lui Avrrm Iancu :

Pentru publicul doritor de a participa ia serbări se aprobă o reducere de 13% călătorilor cu destinaţia Baia de jCriş fprin Arad) şi Câmpeni (prin Turda) dela 28 August până la 4 Sep­temvrie pentru toate trenurile (cu excepţia celor exprese) ce ver circula spre şi numitele sta ţiuni.

La trenurile de persoane vor fi vagoane rezervate participan­ţilor ia serbări.

Pe liniile Arad*Baia de Criş şi Turda-Câmpeni circulaţia tre­nurilor va fi intensificată până ia maximum pentru transportul unui cât mai mare număr de călători. *

Campania electorală pentru ale* gerea preşedintelui republicai din Statele-lini te, este deschisă- D. Coolidge actualul prezident a rostit un important discurs, nu atâta ca sâ răspundă adversa rului său politic d. DcW .'s, ci ca să*şi enunţe pu adele pro- gramului său electoral.

D, Coolidge, după ce a vor- bit tde frumoasele rezultate date de conferinţa dela Londra şi de aplicarea planului Dawes s’a declarat partizan: aî măsurilor celor mai severe pentiu realiza­rea de economii: apărător al reducerei armamentelor şi sta­bilirea unei Curţi permanente de justiţie internaţională şi în- sfârşit că, în gândul său are inknţiunea de-o favoriza in mod egal, atât agricultura cât şi in­dustria; iar că în ce priveşte industr a va veni cu un tarif va­ma) care să prohjeze industria naţională. D. Coolidge, este un fervent apărător al pácét.

•Din cauza serbőtori de m âne ,

Sf. Mor ia numărul viitor va apare Vineri la ora obicinuită.

Cancelarnl Selpel — cardinal.Din Viena se anunţă: Cancela­rul reptblicei austrjace Seipel a fost trecut pe I sta candidaţilor de cardinali, cari vor fi aleşi în luna Noemvrie a. c.

*Târgul de toamnă din Făgăraş.

In ziua de 7 Scpr. a. c. se Va ţinea în oraşul Făgăraş (judeţul Făgăraş) renumitul târg de toam­nă pentru tot felul de vite, iar în 9 Sept. târgai de mărfuri.m

0 expoziţie internaţională decârti. 11 primăvara anului viitor

J se va ţine la Florenţa a doua I expoziţie Internaţionali de cărţi.

Comitetul expoz ţiej învită toate statele să participe in mod ac­tiv la această expoziţie. In ace­laşi timp va avea Ioc ia Fiorena o expoziţie a produselor jurna­liste itailene şi o expoz ţie inter­naţională şcolară cu produse ti­pografice şl maşini grafice. t •

Presa esglazâ şl americană aînceput o mtinaâ campanie pen­tru construirea unei linii ferate, care sâ traverse z î deşertai Saha* ret, legând localităţile Rasei Ma» Benm Abbes (o distanţă aeriană de cca 575 chilometri).

*Petrecere tn Satulung Mâne*.

Joi seara, clubul sportiv „Isvo- rul* din Satulung aranjază o se­rată dansantă în restaurantul*? Szabo, la care se învită cu o - noare publicul din satulung şt Braşov. Venitul curat ieste des­tinat pentru chaltnelile ce nece- sjtâ cu amenajarea terenului spor­tiv al Clubului.

Târgul de mostre In Clo]. —Legitimaţii, necesare pentru ob­ţinerea reducerei de 75°/0 pe C . .F. R., se capătă, contra teza de 7 lei, la Camera de comerţ şi Industrie Braşov, in orele 8—1 a. m.

Vizita ziariştilor poloni. —Cînsprezece ziarişti poloni, din­tre cei mai distinşi, vor veni să vizit z* România după invitdţiu- nea guvernului român. , Ei vor întră în ţară pela punctul Gri- gore Ghica în ziua de 1 Sep­temvrie. De aci vor merge 1® Chlşinău şi vor vizita Basarabia. Apoi vor trece ia Galeţi ş t Brăila. De acolo se vor duce în Ardeal, unde vor vizita Ara­dul, Clujui, Timişoara, Reşiţa şt< vor veni în Bucureşti în ziua de 7 Septemvrie, stând t ici două zile. Vor pleca apoi la Consc- tanţa unde se vor îmbarca pen­tru Constaniinopol.

La Bucureşti vor fi primiţi de cele trei societăţi de presă, pre- - cum şi de Asocieţiunea cores­pondenţilor de ziere şl ai pre­sei periodice. In ziua de 7 l i ­se va da un dejun la lega- ţurnea polonă, iar seara o re> prezentaţiune la teatrul Naţionale. In dimineaţa zilei de 8 vor vi­zita oraşul; dejunul îl vor lua în sala de festivităţi a Sindica­tului ziariştilor, dejun oferii de c e l e trei asocitţium de presă. După prânz vor asculta o con­ferinţă a d-lui Iorga Ia Fundaţi® Carol, iar seara li se va oferi un banchet de către ministerul de externe în localul acelui mi­nister. La ora 12 noaptea vor pleca cu un tren special la Constant®.

AnunciuSe închiriază localul bodege

aflător la Cooperativa funcţio­narilor publici Sft. Gheorghe împreună cu tot aranjamentul (mese, scaune, etc.). A se inte­resa mai deaproape la Coope­rativa funcţionarilor publici, Sil. Gheorghe, unde se vor adresa şi ofertele detailate în termen de 8 zile dela apariţia acestui anunciu.

Comitetul de direcţiune.818 1—3

Bursa: 27 August 1924.Z Ü R I C H

DESCHIDERE :Berlin 12774 Amsterdam Z067/8 New-Yoik 5333/4 Londra 23 96 Paris 28.85 , Milano 23.6272 Praga 16 Budapista 691/t Agram 667V2 Bucureşti 260 Varşovia —Viena 757*Cor. austr. stamp.

B U C U R E Ş T I

D E F I Z E

Paris 11.20 Berlin — Londra 922 New»York20l Italia 916 Elveţia 38.60 Viena 30. Praga 615 Budapesta —

V A L 0 T B .Napoleon 760—780 R. mărci 48 - 48.50 Leva 140 — 150 Lire otomane HO—112 Lire sterline 920—930 Franci francezi 11.44—11.50 Franci elveţieni 40—41 Lfre itailene 930 —940 Drahme 370—390 Dinari 255 -265 Dolari 202—203V2 Marca polon. 40—41 Cor. austriacă 3 0 -3 1 7 2 Cor. ungară 27—2872 Cor. cehoslov. 6.20—625

lis;

Saxoni* No. £001.

DACA P E D -TAnu te supără dessinul cămeşii

ai acum ocazie

Si GDIPfiBI Ll I I FOARTE IEFTINMare vânzare de albituri pentru doamne, domnişoare şi domni.

m m & NESAŢBraşov, fabrica de albituri,

Strada Porţii No. 2 0 şi şiroi Grâoioi No. 3-766 8 - 0

TîPOORAFlfl A. MURESIANU BKANtëCE & COMP. BKASOv. Redactor responzabilt fOAN BROTEA