hipersensibilitateaiii_2015

7/23/2019 HipersensibilitateaIII_2015

http://slidepdf.com/reader/full/hipersensibilitateaiii2015 1/79

Hipersensibilitatea de tip

IIIMediata de complexe imune



• G. B. sex masculin, 10 ani

Este adus de catre parinti la spital→

de 2 zile:

• tuse,

• dispnee,

• temperatura > 39.50C

Debut brusc, in plina sanatate aparenta

Examen fizic:

• tegumente palide, desidratate

• ritm rapid al respiratiei, cu miscari ample, inclusi! la ni!elul aripil"r nazale

• ritm respirat"r #2$min %&' 20$min(

• puls: )20 batai$min %&' #0*+0$min(uscultatie: cracmente la ni!elul l"bului inferi"r al plamanului stang

-x: arie "paca la ni!elul intregului l"b inferi"r stang



• Diagnostic: Pneumonie Lobara

• euc"cite: )9 000$ l %& ' / 000 1 000$ l(

• &*& ' +14 %& ' #04(

• prezenta an"rmala a un"r f"rme imature de neutr"file

• naliza sputei: cultura p"ziti!a pentru c"cci ram 6

• Cultura din sputa si sange: Streptococcus pneumoniae

• 7nternare in spital

• 8ratament cu ampicilina i.! %)g$# "re(

• &u exista nici un ist"ric de alergie la penicilina → ampicilina a f"st aleasa pentru a

ac"peri atat bacteriile ram cat si cele ram 6

• Dupa a /*a zi de tratament → imbunatatire semnificati!a a starii generale:

• ritm respirat"r: /0$min• temperatura: 31.50C

• leuc"cite: 9 000$ l

• De"arece . pneum"niae era sensibil la penicilina → ampicilina este inl"cuita de

penicilina



Dupa a 9*a zi:

• absenta febrei

• leuc"cite: 1 000$

l

• -x: aspect apr"ape n"rmal

e decide externarea a 2*a zi

2*a zi dimineata:

• z"na peri"culara edematiata

• petesii %;elts( cu aspect asemanat"r eruptiei urticariene



enicilina este intrerupta imediat

e administreaza <enadr=l %idr"cl"rid de difenidramina( anti*istaminic

2 "re mai tarziu → senzatie de c"nstrictie in gat, edem facial, extinderea eruptiei,

;eezing pe ambele arii pulm"nare.impt"mat"l"gia pulm"nara raspunde la administrarea de agent adrenergic

%salbutam"l(

eara: febra 390C, glezne umflate si durer"ase, ras cu aspect de urticarie generalizat

de*a lungul trunciului, gatului, fatei si, in unele l"calizari, petele de!in c"nfluente

• angli"nii cer!icali, axilari, inginali de!in palpabili, cu dimensiuni intre )*2 cm

• plina: palpabila la 3 cm sub reb"rdul c"stal

• rticulatiile gleznel"r si genuncil"r edematiate si m"i la palpare senzatie de

durere care impiedica deplasarea.

• Examenul neur"l"gic n"rmal

• euc"cite: )9 +00$

l

• imf"cite: 124 %&' 304(

• ?r"tiu: prezenta plasm"citel"r %in m"d n"rmal, plasm"citele nu sunt prezente in

sange(

• @A: 30 mm$ %& B20 mm$(

• C"mplement t"tal si fractiile C3 si C) scazute



Diagnostic: boala serului

8ratament:

• anti*istaminic: <enadr=l

• anti*inflamat"r ne*ster"idic

2*a zi:

• ras*ul si edemul articulatiil"r mai se!ere

• apar, in plus, durerile abd"minale• apar leziuni purpurice pr"duse de em"ragia !asel"r mici de la ni!elul pielii.

• scaunele nu prezinta em"ragii

• 7n cursul zilei, pacientul de!ine agitat, are peri"ade de dez"rientare !"rbirea

de!ine ne*inteligibila si nu isi mai recun"aste parintii

• C"mputer t"m"grafie negati!a

• Examen al licidului cefal"*raidian: nu exista celule inflamat"rii, nu prezinta "c"ncentratie pr"teica crescuta, nu prezinta " descrestere a glucidel"r %semne de

infectie si inflamatie(

• E: circulatie diminuata la ni!elul partii p"steri"are a creierului



• euc"citele: 23 100 $ l

• @A: 5/ mm$

• Eritr"cite si pr"teine: prezente in urina

• <i"psie din una din ariile purpurice de pe pici"r: edem m"derat, in urulcapilarel"r, infiltrat peri!ascular cu limf"cite in dermul pr"fund

• 7mun"flu"rescenta: dep"zite de 7g si C3 in ariile peri!asculare

e instituie tratament cu prednis"n

• Edemul articular si splen"megalia se remit pe parcursul urmat"arel"r zile

• Este externat dupa 1 zile p"ate merge fara pr"bleme

• e rec"manda scaderea treptata a d"zei de rednis"n

-e*examinare dupa 2 saptamani:

• &u apar 7gE fata de penicilina sau ampicilina %test i.d si -8(

&u se !a mai administra nici"data penicilina, deri!ati de penicilina sau cefal"sp"rine



• Care este mecanismul cel mai probabil?

Simptome ca: artralgia, rash-ul, cefaleea – patognomonice pentru un raspuns alergic la

medicamente

Totusi: instalarea simptomelor s-a facut dupa ce medicamentul a fost intrerupt (ridica semne

de intrebare asupra relatiei cauzale dintre medicament si efect)

Sindromul “post-infectie”

nstalarea tardi!a a simptomelor reflecta necesitatea ca antigenul sa ramana in circulatie

pentru o perioada mai lunga de timp, astfel incat sa e"iste un inter!al suficient pentru

sinteza anticorpilor# $and s-a produs o cantitate suficienta de anticorp, se formeaza

comple"e imune circulante care “precipita” la ni!elul unor !ariate tinte tisulare#

%riunde se depun aceste comple"e, are loc acti!area (fi"area) complementului si lezarea

tesutului#

&'acientul a prezentat proteinurie→ afectarea membranei bazale glomerulare

dematierea articulatiilor si artralgii→ afectare articulara

'etesii→ afectare dermicaScaderea fractiilor complementului $* si $+ →complementul este consumat crestere a

produsilor de scindare: $*a, $a (anafilato"ine) → pot acti!a mastocitul in mod direct

→ eliberare de mediatori#

.ezulta un tablou comple", care poate fi confundat dpd! clinic cu socul anafilactic



Poate o alergie pre-existenta la un medicament sa faca pacientulrespectiv mai susceptibil sa reactioneze si la alte medicamente in

viitor?

• Daca un pacient a prezentat " reactie alergica la penicilina, exista de )0 "ri mai

multe sanse sa reacti"neze an"rmal si la alte antibi"tice.

• Daca un pacient a prezentat " reactie alergica la un agent antimicr"bian, exista

mult mai multe sanse sa dez!"lte " reactie an"rmala la penicilina.

Exista " serie de fact"ri de risc cun"scuti:• gen"tipul,

• statusul metab"lic,

• terapii c"nc"mitente cu alte medicamente,

• ciar r"lul b"lii in alterarea prelucrarii medicamentului %infectie cu A7@, b"li

aut"imune(.

Exemplu: pacienti astmatici prezentand " infectie !irala→

te"filina %amin"filina(:

!irusul reduce degradarea amin"filinei de catre sistemul enzimatic al cit"cr"mului

/50, creste peri"ada de inumatatire si pr"duce t"xicitate



Care este ratiunea de a cere un screening pentru autoanticorpi

acientul a prezentat un ras, articulatii durer"ase, leziuni renale → se impune un

diagn"stic diferential cu ED %printre altele(

*ar fi putut ca simpt"mele sa fi f"st induse de catre antic"rpi anti*nucleari.

F serie intreaga de medicamente: idralazina si pr"cainamida de ex. sunt capabile sa

induca antic"rpi antinucleari intr*" pr"p"rtie semnificati!a de pacienti %apr"x.

#04(. a ma"ritatea pacientil"r, antic"rpii se d"!edesc ne*pat"genici si p"t

ramane la titruri crescute ciar si dupa ce administrarea l"r a f"st st"pata timp de

ani de zile.

a un pr"cent mic de pacienti, se dez!"lta un sindr"m clinic asemanat"r cu ED.

impt"mele principale sunt pulm"nare si p"liser"zita, dar lipseste afectarea

rinicil"r si a sistemului ner!"s.

ecanismul exact prin care aceste medicamente pr"duc antic"rpi anti*nucleari este

necun"scut.

edicamentele inducand lupus p"t fi administrate la pacienti cu lupus pre*existent fara

ca afectiunea sa de!ina mai se!era.



Ce factori ne-imunologici pot conduce la reactii lamedicamente?

F multime de medicamente p"t pr"duce reactii ad!erse dat"rita acti!arii un"r caiefect"rii prin mil"ace ne*imun"l"gice.

• Fpiaceele → p"t induce eliberarea de mediat"ri din mast"cit prin actiune directa

asupra celulei, fara implicarea 7gE.

• ubstantele de c"ntrast din radi"l"gie %administrate i.!.( p"t acti!a direct calea

alternati!a a c"mplementului si genera anafilat"xine→

actiune asupramast"citului→ s"c anafilactic.

• spirina si &7D afecteaza caile de metab"lism ale acidului araid"nic →

p"t

c"nduce la s"c anafilactic.

Exista triada: astm, p"lipi nazali si sensibilitate la aspirina %@idal*amter(: daca unui

astfel de pacient i se administreaza aspirina sau alt &7D→

risc de GstatusastmaticusH



• uprad"za →

simpt"mele sunt predictibile si cauzate de actiunea principala a

medicamentului respecti!. De cele mai multe "ri, actiunea apare ca urmare a

excretiei intarziate, dificile sau ca urmare a metab"lizarii prea incete.

• Efecte secundare: actiuni ale medicamentel"r, altele decat cele pentru care este

administrat. De ex., medicamentele imun"supresi!e p"t da al"pecie, afectare

intestinala, t"xicitate la ni!elul madu!ei "s"ase.

• "cul de actiune al medicamentului: antibi"ticele cu spectru larg m"difica fl"ra

bacteriana intestinala→

dez!"ltarea infectiil"r cu Candida la ni!elul tractului

gastr"intestinal %!agin(.



• ). Irticaria si edemul de la ni!elul gurii si ple"apel"r au f"st primele simpt"me ale

b"lii serului. Ce a cauzat aceste simpt"me prec"ceJ

• 2. a un m"ment dat, pacientul a de!enit c"nfuz si dez"rientat si nu si*a mai

recun"scut parintii. icidul cefal"*raidian era n"rmal, la fel ca si t"m"grafiac"mputerizata a creierului. 8"tusi, electr"encefal"grama arata un pattern an"rmal

al undel"r. Ce a c"ndus la aceste manifestari clinice si paracliniceJ

• 3. Ce alte manifestari de !asculita au mai f"st "bser!ateJ

• /. acientul prezenta aden"patii generalizate si spen"megalie. Daca s*ar fi efectuat

" bi"psie gangli"nara ce s*ar fi gasitJ

• 5. acientul a prezentat un scurt epis"d de raspuns tip Gfaza acutaH. Ce este acestasi cine il cauzeazaJ

• #. enicilina p"ate cauza mai mult decat un singur tip de ipersensibilitate. Ce teste

paraclinice au furnizat cea mai buna d"!ada ca pacientul suferea de " afectiune

pr"dusa de c"mplexe imuneJ

• 1. Cand pacientul a re!enit la c"ntr"l, s*a efectuat un test cutanat pentru

ipersensibilitatea de tip imediat prin inectarea i.d de penicilina. -eactia a f"stnegati!a. ceasta inseamna ca a f"st pus un diagn"stic inc"rect si ca defapt nu a

suferit de " afectiune de tip b"ala serului ca raspuns la penicilinaJ



• M.F., sex masculin, fermier, 46 de ani

7n ultimele )+ luni:

• alterarea starii generale,

• incapacitatea de a efectua " serie de munci grele in ferma

• apetit pastrat

• tuse

• pierderea in greutate

&efumat"r c"n!ins %spre de"sebire de fratele sau, un pacet pe zi(

• dificultate la respiratie, pr"gresi!a

• a debutul prima!arii: sputa sanguin"lenta

&u a a!ut c"ncediu %parasirea fermei( de f"arte multi ani

De asti si*a !izitat niste rude s*a simtit mult mai bine

a reint"arcerea la ferma→

GgripaH



&ici un epis"d in antecedente de afectare pulm"nara sau cardiaca

ucreaza in aceeasi ferma de la !arsta de )0 ani

ntecedente ered"*c"laterale: nu exista nici un epis"d de alergie %febra fanului, astm,

eczema(

&ici unul dintre cei / c"pii nu este at"pic

Examen fizic:

Expansiune t"racica→ redusa simetric

Cracmente fine la sfarsitul expirului, la bazele ambil"r plamani

&u are ungii in ci"c de papagal

istem*limf"gangli"nar: nepalpabil

istem cardi"*!ascular: n"rmal

8estul ant"ux la tuberculina: negati!

-x pulm"nar: umbre retic"*n"dulare bilaterale in z"nele mil"cii si inferi"are.

8este functi"nale pulm"nare: ?E@) redusa defect restricti!



Diagn"stic preliminar de fibr"za pulm"nara → teste suplimentare

Diagn"stic de al!e"lita alergica extrinseca %E(

acientul a inalat ct=n"m=cetes gasita pe furaele din ferma

re!alent mai ales prima!ara, cand animalele primeau fanul st"cat peste

iarna

@arianta a b"lii numita Glamanul ?ermieruluiH



ntic"rpii precipitanti sunt caracteristici EJ

ntic"rpii precipitanti sunt c"nsiderati semnul distincti! al E. ugereaza un mecanism

de tipul Aipersensibilitate de tip 777, ca urmare a prezentei de c"mplexe imune l"cale

dupa inalarea de g.c precipitanti sunt insa gasiti la 504 din fermierii expusi dar asimpt"matici.

7n m"delele experimentale ale b"lii pe animale, transferul serului de la un animal afectat la

unul sanat"s nu determina aparitia b"lii atunci cand animalul recipient este expus la

antigenK

C"mplementul seric nu scade dupa expunerea br"nica la g → mecanismul

ipersensibilitatii 777 nu este principalul in declansarea b"lii.

@asculita nu este intalnita in bi"psiile pulm"nare din Hplamanul fermieruluiH, asa cum s*ar

fi asteptat daca depunerea c"mplexel"r imune ar fi f"st principalul e!eniment

imun"pat"l"gic.

Se pare caraspunsul imun celular reprezinta mecanismul principal dedistructie.

entru screening, este f"arte imp"rtanta determinarea antic"rpil"r precipitanti la un

pacient suspect de E. Daca precipitinele sunt prezente, atunci extractul de praf !ac"ntine si antigenul rele!ant la care fermierul este expus.

8estul dermic !a putea rele!a " reactie imediata %rtus(, dar si una intarziata, la 2/*12 de

"re %ca si in cazul prezentei precipitinel"r, reactia nu este diagn"stica → fermierii

asimpt"matici putand prezenta aceeasi reacti!itate dermica(



Care este mecanismul de afectare a tesutului?

Exista mai multe mecanisme de actiune incriminate pentru prafurile "rganice.

• sunt adu!anti puternici care p"t stimula macr"fagele al!e"lare in m"d direct.

• p"t acti!a sistemul c"mplement pe cale alternati!a→

pr"ducerea unei reactii l"cale

puternice, eliberarea de mediat"ri→

cresterea permeabilitatii !asculare, cresterea

cem"taxiei pentru neutr"file si alte celule in parencimul pulm"nar

• c"ntin substante t"xice care p"t acti"na l"cal

Exista d"!ezi experimentale pentru implicarea c"mp"nentei celulare a raspunsului

imunK

• nimalele imunizate cu antigenul p"t transfera aceasta ipersensibilitate prin

intermediul celulel"r.

• a!aul br"n"al!e"lar %<( al animalel"r sensibilizate c"ntine limf"Line si

macr"fage acti!ate.• 7n extrase de granul"ame pulm"nare se gasesc ni!ele crescute de 7*), sugerand ca

macr"fagele si limf"citele 8 din interi"rul leziunil"r sunt acti!e si pr"duc cit"Line.



• 7n < au f"st e!identiate ni!ele crescute de 7*#.

• tudii care implica m"delul animal de E al iepurelui au aratat ca administrareade cicl"sp"rina inaintea stimularii br"nice, iniba aparitia leziunil"r

pulm"nare.

• -ap"rtul dintre celulele CD/6 si CD+6 din < de la fermierii afectati este in!ersat

%in m"d persistent(. t"parea c"ntactului cu antigenul c"nduce la scaderea

numarului celulel"r CD+6 si re!enirea CD/6 la n"rmal.

• spectul ist"pat"l"gic: al!e"lita limf"citica



Instalarea fibrozei pulmonare va continua candpacientul nu mai ia contact cu antigenul?

rezentara clasica a E este a un"r simpt"me care apar la cate!a "re de la expunerea

la antigen %fan mucegait(. 8"tusi, unii fermieri p"t prezenta, dupa cati!a ani,fibr"za terminala. De*a lungul anil"r se p"ate sa fi prezentat cate!a epis"ade de

GfebraH as"ciate cu lucrul la ferma, fara sa le dea imp"rtanta.

8e"riile actuale despre al!e"lita fibr"zanta se bazeaza pe ideea ca afectarea celulei

end"teliale sau a celulei epiteliale este as"ciata cu acumularea de celule inflamat"rii

in interstitiul plamanului si in spatiile al!e"lare. ceasta c"nduce la eliberarea de

mediat"ri care !"r stimula pr"ductia de c"lagen de catre fibr"blaste.Depunerea de tesut fibr"s ar putea fi c"ntr"lata prin %re( epitelizarea br"niil"r si a

traeei. tunci cand re*epitelizarea este impiedicata %prin aparitia de epis"ade

inflamat"rii repetate(, tesutul fibr"s se depune %si se acumuleaza(.

Celulele pulm"nare epiteliale sunt de asemenea implicate in imun"reglare prin

suprimarea expansiunii cl"nale a limf"citel"r in spatiul al!e"lar. stfel, afectarea

celulel"r epiteliale m"difica micr"mediul imun"l"gic si !a permite pr"liferarea

limf"citel"r %aspect caracteristic pentru E si al!e"lita fibr"zanta(.

acr"fagele al!e"lare elibereaza in m"d sp"ntan fact"ri mit"tici pentru fibr"blast %in

!itr"( si reprezinta un alt p"tential stimul al fibr"zei.



• Fumatul influenteaza evolutia bolii?

• Exista d"!ezi clare ca antic"rpii precipitanti din lamanul ?ermierului si <"ala

crescat"ril"r de p"rumbei etc. sunt mai des intalniti la fumat"ri decat lanefumat"ri. r putea reflecta " afectare generalizata a fag"cit"zei si prezentarii

antigenului de catre macr"fagele al!e"lare.

• *a dem"nstrat ca fumatul are " actiune bifazica asupra ni!elului de 7gE. a ni!ele

scazute ale fumatului, 7gE este crescut, dar la ni!ele crescute este suprimat. Inii

pacienti reclama epis"ade de rinita alergica d"ar atunci cand se lasa de fumat.



• N.C., sex feminin, 16 ani

• acienta afirma ca s*a bucurat de " sanatate excelenta pana in luna

august.

• 7si petrece !acanta la mare si, dupa cate!a zile de expunere excesi!a la

s"are, dez!"lta un ras pe ambii "brai.

• arintii " duc la medic, care recun"aste imediat pattern*ul in GflutureH alras*ului de pe "brai si deasupra nasului ca fiind tipic pentru ED.

• Este internata la spital.

• namneza rele!a ca dimineata articulatiile degetel"r si s"lduril"r suntus"r intepenite, dar, pe masura ce face putina miscare, lucrurile re!in la

n"rmal. impt"mat"l"gia este GsimetricaH.



• e prescrie lauenil %idr"xicl"r"uine( antimalaric

• e rec"manda e!itarea expunerii directe la s"are.

• 7 se atrage atentia sa c"nsulte un "ftalm"l"g dupa # luni, dat"ritap"tentialel"r efecte secundare ale cl"r"uinei.

• acienta se simte bine dupa inceperea tratamentului, dar, dupa " luna,

durerile re!in la ni!elul articulatiil"r degetel"r si simpt"mele se

inrautatesc. a un m"ment dat, apare febra, 390

C, in fiecare seara,ins"tita de fris"ane.

• e palpeaza gangli"ni retr"*auriculari si later"*cer!icali. e parcursul

urmat"arel"r 2 luni, pierde in greutate /,# Lg.

• C"ntr"lul tensiunii arteriale.



• Este reinternata.

• e c"nstata disparitia ras*ului.

• rezinta tumefierea difuza a articulatiil"r pr"ximale ale degetel"r de la

maini si pici"are.• naliza sangelui rele!a ca ni!elul antic"rpil"r anti*D& este crescut

ni!elul C3 este in c"ntinuare scazut %0,/# g$l(.

• ?unctia renala: ni!el crescut de creatinina, ematurie, pr"teinurie →

bi"psie renala: nefrita lupica pr"liferati!a difuza.

• Desi nu este in m"d frec!ent as"ciat cu ED, este diagn"sticata cu

sindr"m antif"sf"lipidic.

• 8ratament:

• C"rtic"ster"izi "rali: )0 mg prednis"n de 2 "ri pe zi• &7D:

• 7mun"supres"are

• C"ntr"lul tensiunii arteriale.



• ED este afectiunea mediata de c"mplexe imune cu cea mai mare

pre!alenta.

• acientii cu ED prezinta antic"rpi fata de multe aut"antigene. Cel mai

c"mun astfel de antigen %la apr"x. #04 din pacienti( este dsD&. 7nfiecare zi, mili"ane de nuclei sunt expulzati din eritr"blasti la ni!elul

madu!ei "s"ase pe masura ce se transf"rma in celule mature %eritr"cite(.

cest e!eniment, printre altele, furnizeaza " sursa f"arte b"gata de D&

care se c"mp"rta ca un antigen la acei indi!izi predispusi sa pr"duca un

raspuns imun imp"tri!a D&.

• lti aut"*antic"rpi gasiti frec!ent sunt directi"nati imp"tri!a un"rrib"nucle"pr"teine mici. ut"antic"rpii anti*celule sanguine, cum ar fi

eritr"citele si tr"mb"citele, ca si imp"tri!a c"mplexului f"sf"lipidic care

este f"rmat din acti!area pr"teinel"r din sistemul de c"agulare %antic"rpi

anti*f"sf"lipidici(, sunt uzuali in ED, dar mai putin intalniti decat cei

anti*D&.

• a"ritatea pacientil"r prezinta " gama "arecare din acesti aut"antic"rpi.



• C"mplexe imune din ED sunt mici si tind sa fie capturate sau f"rmate

inauntrul tesuturil"r, mai ales la ni!elul rinicil"r si, intr*" masura mai

mica, la ni!elul sin"!ialel"r articulatiil"r. Din acest m"ti!,

gl"merul"nefrita si artrita sunt d"ua dintre cele mai intalnite simpt"meale ED.

• C"mplexele imune din ED fixeaza f"arte eficient c"mplementul.

eziunile tisulare sunt mediate prin intermediul acestui mecanism.

• Cu!antul GlupusH este termenul latin pentru lup si este aplicat ca urmare

a semnului cel mai caracteristic din ED : ras*ul facial in f"rma de

fluture. 7n sec"lul M7M, acest ras pr"ducea teama si a f"st numit asa

pentru ca ar fi semanat cu muscatura lupului.

• &u exista p"sibilitatea distinctiei intre ED si lupus !ulgaris, un ras

pr"dus de tubercul"za.

• Din m"ti!e inca necun"scute, declansarea acestui ras se face prin

expunerea la raze ultra!i"lete si exista " !ariatie sez"niera de declansare asimpt"mului, care este mai mare in emisfera n"rdica intre martie si

septembrie, cand cantitatea de raze I@ care patrunde este mai mare.



De ce credeti ca nivelul de C3 a fost masurat,atat la prima internare, cat si la a doua, dupa

inceperea tratamentului?



De ce este sfatuita pacienta sa evite expunereadirecta la soare?



Se efectueaza analize repetate ale urinii. Careeste motivatia?



Pacienta prezinta un nivel seric crescut de IgG,aspect frecvent la pacientii cu LED. Cum se

explica acesta? Daca s-ar efectua o biopsie aganglionilor, ce v-ati astepta sa gasiti?



Antigenul din componenta complexelor imuneformate in LED este adesea un antigencomplex, cum ar fi o portiune din nucleosomsau o particula de ribonucleoproteina, carecontine de fapt o serie de molecule diferite.

Pacientii produc adesea autoanticorpiimpotriva fiecaruia dintre componente. Careeste motivul producerii acestei varietati deautoanticorpi si ce tip de esec al tolerantei ar

putea fi raspunzator pentru productia deautoanticorpi?



Ce informatii pot fi

obtinute de la testareaautoanticorpilor lapacientii cu LED?



Care este mecanismul

imunopatologic care conducela glomerulonefrita?



Care sunt principalelecaracteristici ale sindromuluiantifosfolipidic (APS)?



Este LED o boala autoimuna

clasica?



/0/

anti-nuclear antibod1



• anti-nuclear factor - ANF

• /uto-/c directionati impotri!a unor structuri de la ni!elulnucleului

• 'rezenti in diferite autoimunitati la un titru crescut• Testele pt /0/ masoara nu doar cantitatea de /c ci si pattern-

ul acestora

• /uto/c anti-/0/: prezenti in populatia generala (titruscazut)

• Titrul normal este de ma"# +:23

• 4 prezinta un titru crescut

• 5 din acest procent sunt diagnosticati cu o autoimunitate



$lasificare

dentificarea unui titru de peste +:+63 conduce, in etapa urmatoare, laidentificarea subtipurilor

Se utilizeaza celule din linia 7p-8#

• /nti-0/ (e"tractable nuclear antigen)

– /nti-.o (SS-/) – /nti-9a (SS-)

– /nti-Sm (Smith)

– /nti-.0' (nuclear ribonucleoproteins) – /nti Scl-;3 (topoisomeraza )

– /nti-<o

• /nti-gp-8+3 (nuclear pore gp-8+3)• /nti-p68 ( 0ucleoporin 68)

• /nti-ds=0/ (double-stranded =0/)

• /nti-centromere

S ibili i il d /0/ di i l f i i

http://j/wiki/Anti-glycoprotein-210_antibodies

http://j/wiki/Nuclear_pore_glycoprotein-210

http://j/wiki/Anti-p62_antibodies

http://j/wiki/Nucleoporin_62

http://j/wiki/Anti-dsDNA

http://j/wiki/Double-stranded_DNA

http://j/wiki/Anti-centromere_antibodies

http://j/wiki/Anti-centromere_antibodies

http://j/wiki/Double-stranded_DNA


http://j/wiki/Nucleoporin_62

http://j/wiki/Anti-p62_antibodies

http://j/wiki/Nuclear_pore_glycoprotein-210

http://j/wiki/Anti-glycoprotein-210_antibodies



Sensibilitatea tipurilor de /0/ pentru diagnosticul unor afectiuni

(procentul pacientilor poziti!i)# >nele /0/ apar in diferite tipuri de boala

? specificitate scazuta a testului#

ANA Antigen tinta

Sensibilitate

LEDLupus indus

medicamentos

Scleroza

difuza

sistemica

SclerodermaSindrom

Sjögren

Miopatie

inflamatorie

ANAs

(IF

indirecta

Various >95 >95 70-90 70-90 50-80 40-60

Anti!dsDNA DNA40-

60- - - - -

Anti!SmCore proteins of

snRNPs

20-

30- - - - -

Anti!"iston

e

Histones50-

70>95 - - - -

Anti!

#$ %N&An snRNP

30-

40- 5 0 - -

Anti Scl!' !"pe # topoiso$e

rase

- - 28-70 0-8 - -

Anti!centromere

Centro$eri% proteins - - 22-26 90 - -

SS!A (%o RNPs30-

50- - - 70-95 0

SS!) (La RNPs0-

5- - - 60-90 -

*o!$ Histi&ine-tRNA 'i - - - - - 25

http://j/wiki/Sj%C3%83%C2%B6gren_syndrome


http://j/wiki/Anti-Sm

http://j/wiki/SnRNP

http://j/wiki/Anti-histone_antibodies


http://j/wiki/Histone

http://j/wiki/U1_spliceosomal_RNA

http://j/wiki/SnRNP

http://j/wiki/Anti_Scl-70

http://j/wiki/Type_I_topoisomerase


http://j/wiki/Centromere

http://j/wiki/SS-A

http://j/wiki/SS-A

http://j/wiki/Ribonucleoprotein

http://j/wiki/SS-B


http://j/wiki/Jo-1

http://j/wiki/Histidine-tRNA_ligase



http://j/wiki/Jo-1


http://j/wiki/SS-B


http://j/wiki/SS-A

http://j/wiki/Centromere



http://j/wiki/Anti_Scl-70

http://j/wiki/SnRNP

http://j/wiki/U1_spliceosomal_RNA

http://j/wiki/Histone



http://j/wiki/SnRNP

http://j/wiki/Anti-Sm


http://j/wiki/Sj%C3%83%C2%B6gren_syndrome

hipersensibilitateaiii_2015

Documents