r

►fflJL â! LXXXV1I-U» q-I 6 NUMĂRUL 2 Lei Braşov, Sâmbătă 19 Ianuarie lq2A

ftadacţia şl Administraţia,PIAŢA« UBERTAŢE] BRAŞOV

Telefon 226Abonament anual 360 lei Menim sârefoâtafe 800 lei Anunţări, reclame, dup« tarif

Fondată la 1888 de (le@rge Bariţiu Fără o presă naţională cinstită? şi dema-, cratică, un popor nu va da'niciodatâ măsura

A p are d e t r e i o ri pe s ă p tă m â n ăînsuşirilor lui culturale şi politice.lE ca şi cum ar grăi prin gara streinului.

Problema politică a anului 192* i:Organizarea y gruparea la mancă fe­cunda a tuturor fogeior naţional*, en- stite şi s ncer democratice.

ţ - — Două discursuri de AduI nou romanesc.Anul nou rom ânesc a fo s t

prilejul binevenit pentru parla ­mentarii şi fruntaşii partidului naţional român din Cluj, c a sâ exprim e Preşedintelui partidului fional, d-lui Iulie Maniu, urări d e bine pentru noul an de luptă

politică. Sentim entele d e dra­g o s te ş i recunoştin fâ a le nu­m eroasei delegaţii fa ţ ă d e d-l /. Maniu le-a exprim at d-l A- lexandru Vatda, cere a spus în rezum at urm ătoarele:

Cuvântarea d-lui Al. VaidaIubitul nostru Prezident

ş l prieten,Aflând« ne fa prtgal Ano'ai

ion şi informaţi fiind că te t-fJj Îb mî|local nostrn, noi, membri ai PartA&lai naţional şi prietenii tăi, am simţit, că cea dintâi u- rare de Aaai noa treoaie sâ o aducem ţie. De când ai in

trat îs [viat« publică, de când covâital tăa cădea grea în cum* p i«* »i era hotărltor In condu­cerea şi luptele paiiiice ale po- parohii românesc de dincoace de n alţi, ta at trecut prin vre- norl (rele, d«r nici claritatea judecăţii a i te a părăsit vr’odatA aici voinţa bb ţi a'a c ătinat. in vrenvri grele şi tulburi, ta ai râmai stâlpul de orientare şi ▼oin(a fndnmltoare în laptele pşlftice al« tensalol. precum şl cel veyaic convins de biruinţa dreptăţii ace stai neam, întărind au rei la credinţă pe fraţU Ui de lip ii.

Daamete« ne a ajutat de ne>am vizat vital cn ochii. Bar după realizarea idealalat naţional an vealt din b o i vremuri grele, şi partida! aaţioaal s’a văzut da* tar « i desfăşoare ateagai de luptă pentru aşezarea ţarii noas­tre pe temeliile sănătoase ale ■nul Stat, care aă poată privi f i r i teamă ia viitor, asigurând în cadrele sale naţionale viitorul meimulai îoatra.

nirze pe drumul cel greu; an fost şi sunt partide politice şi politician! cari ne acuză că na avem o directivă, că na ne pa­tern hotărî pe ce dram să ur­măm, şi hula ce se adace asu­pra partidului noitru vreau s'o arcnce ?a rândul cei dintâi asu­pra capelai lan.

In mijlocul greutăţilor lapte! celei noaă ta al rămas însă tot aşa de neclintit, tot aşa de ne­abătut dela programul partidulci nostru, tet aşa de piin de cre­dinţă in biruinţa finală, ca şi în mijlocul greutăţilor trecute pe care le-ii biruit. Şi, pe lângă toate calomniile şi Intrigile, par- tidal pe cărei conduci, — fi care n’a oferit membrilor săi nimic din bunătăţile ademeni­toare, ca care cresc alte partide, ci numai convingerea într’o Ro­mânie democratică, aşezată pe bazele tari ale legalităţii şi ale consiitc}lonalismalai — a cres­cu* în patere fi în număr şi azi fyi are organizaţiile in ţara în­treagă.

Prevederile tale politice s-an împlinit; orientarea care ne ai dat-o a fost cea adevărată, iar credinţa !n biruinţa f nal& a lup­tei noastre na al iccetat a o tntări mereu îa suflet:le tova­răşilor de luptă.Vremuri mai grele de cât cele de

azi o să vină. One are simţ po­litic, le simte apropierea. Cei cari vor trebui să le in frânte fl să treacă ţara şi neamul bi­ruitoare prin ele, na vor fi cel ce fac din politică joc de barsă. Aceştia se vor retrage din noa dela conducere pe vr’nn motiv naţional, Iar cei chemaţi aă con­ducă destinele ţării in timpuri grele vor fi iar oamenii convin­gerilor tari, şi cari n'an făcut nici odată din politica ţării jocul intereselor de partid sau per­sonale.

Ta şi ca ptrtidal tăa veţi ti chemaţi aă duceţi sarcina în vremnri grele.

Ia toial luptei, pe care o pur­tăm sab conducerea ta, am avut şi oameni cari s’ao rătăcit in alte tabere. Dar n’am ajuna facăIn lupta care s a deschis, au

fost mic ţi care aa crezut că pot la capătul birainţii noastre şi ceidecât mal mulţi dintre ei se întorc din

na se noa ia matcă. Cred că datoria te or- noastră e să i reprimim pe aceia

da o orientare mai bună a ta; aa foit voinţe, care staţia« destul de tari să

car! n au sită vinăadecât că s-au lăsat duşi de-o orientare politică pe care iu crezut-o mai bană decât a noastră.

Iubitul nostru Preşedinte ş i prietine.

Când vorbesc îa numele prîe* teniior adunaţi aici şi a întregu­lui Partid naţional, în mintea mea se desfăşoară trei perioade dia viaţa ta.

Întâia perioadă o văd în anii cere i ai trăit în şcoala medi? streină, — a-şi numi-o perioada calvinistă, când prin întregul sistem de educaţie din aceste şcoli, s-a încercat desneţionali-

zarea tinerilor români. Tu ai bi­ruit încercări e şi ţi-al. păstrat întreg simţământul naţional, şi l’ii crescut în toată curăţenia.

A doua perioadă —a-şî noml b tisaistâf, - când, bărbat politicacum, intrat în viaţa publică, ai avat să te lapţi în parlamentai din Bidapesia şi în afară de el cu toate ororile agresiunii ma­ghiare. Ai ieşit birnitor şl din această perioadă.

A treia perioadă din viata ta— a şi numi-o vintilistâF.—e cea mii neaşteptată pnn cruzimea şi ci­nismul atacărilor la care e$it supus zi'nie. Şi când ştim că atacurile vin din singurul mticv. pentru că ai o convingere po­litică dela care nu te abaţi şi pentru că eşti întreg şi cmtir, — suntem convinşi că vei ieşi fi dm aceasta a treia perioadă a vieţii tale tot aşa de biruitor ca şi din cele două de mai iu nainte,

It dorim, din inimă, An fericit.

nou

d-lui iu ManiuD-l luliu Maniu a răspuns, în rezu­

mat, prin următoarele ;Mulţumesc pentru ; sentimen­

tele arătate de d-l ‘ Alexandru Vaida, şi în cuvintele calde şi încurajatoare văd din nou, cu bucurie, alipirea nestrămutată a membrilor Partidului naţional către principiile înalte, salva­toare, pe care ie reprezintă cre­dincios acest partid. Dragostea prietenească dintre membrii Par­tidului şi neslrămutată tărie de de principii este izvorul solida­rităţii din care anăscut forţa mare politică, care este azi Partidul na­ţional. .Solidaritatea în fixarea problemelor, a scopurilor şi în alegerea m j oacelor, a făcut ca Partidul naţional, în anul care acum s’a înc heiat, să poată tre­ce cu uşurinţă peste obstacole, ce i-au fost puse în cale şi azi să poată reprivi asupra unui în­treg şir de recente succese po­litice, atât de încurejafoare pen­tru noi toţi.

Altfel, cu drept cuvânt ar pare o minune, cum Partidul naţio­nal, duşmănit de guvern şi com­bătut de aproape toate paitide- le politice din ţară, adese cu armele cele mai josnice, — în anul trecut s’a închiegat şi mai mult, şi nu numai a păstrat in­tacte organizaţiile sale vech’, dar şl-a întins puternice organi zaţii asupra între gei ţări româ­neşti.

Partidul naţional după înfăptuirea României - Mari

După înfăptuirea României- Mari, — cu mari jerife şi străduin­ţe din partea Partidului neţiona1, — o vreme oare-care acest Partid s’a prezentat ca fiind re­crutat numai din Ardeal şi Ba­nat. Membrii lui apărând şi pe

atunci sincer şi cu tot devota­mentul şi interesele spociale ale acestei părţi din ţară, Par­tidul a fost poreclit de regiona- list Prin organizarea sa de azi, înfiptă solid în pământul tuturor provinciilor româneşti Partidul naţional întruchipează şi în ex­terior, ceea ce de fapt cuprin­dea totdeauna: întreaga Românie.

Aceste mari progrese, apoi succesele politice din anul trecut, înălţătoare adunări poporale ţi­nute în vechiul Regat, lupta frumoasă şi susţinută cu tărie împotriva votării constituţiei li­beral«: apoi modul demn şi su­perior cum au participat parla­mentarii Partidului naţional Ia discuţiunea d feriielor chestiu­ne! aduse hi Parlament, — în fine izbânzile electorale dela alege­rile parţiale în decursul cărora Partidul naţional român, contra teroarei guvernamentale, a reu­şit singur să realizeze succese mari electorale — ne dau drept să fim satisfăcuţi de activitatea şi succesele Partidului nostru şi ne dau prilejul să mulţumim tuturor membrilor Partidului na­ţional, pentru devotamentul, cu care au luat parte în activitatea de anul trecut şi au servit stră­duinţele noastre pentru defini­tiva izbândă a înaltelor princi­pii ale Partidului naţional.

Partidul naţional în viaţa po­porului român din trecut a fost o necesitate şi nu mai puţin este o necesitate ş! azi pentru propăşirea şi dăinuirea Româ­niei.

Principiile cari tre ­buie sâ călâuzeascâ noul stat roman

Marele Stat naţional român este înfăptuit, Este însă o tristă realitate; ceea* ce trebue să con­

sistăm, că de 'acum^înainte tre- buesc umplute cadrele v acestui Stat cu spiritul marilor principfi generoa e, care ar fi trebuit sft umple instantdneu graniţele lăr­gite, — fără a mai trebui sS se ducă o dârză luptă, lungă» grea şi încă nesfârşită pentru; întronarea lor.

Principiile acestea sunt pune* J lele cardinale ale programului | Partidului naţional.

Id ee a naţională, adâncă, rea­lă, nu exprimată numai în vorbe» ci concretizată în |fapte. Ideea naţională, care pretinde, ca Sta­tul îo toate acţiunile lui să tin­dă la desăvârşirea calităţilor naţionale, care cere: condu­cerea Statului să protejeze şl să ajute desvoltarea forţelor naţionale, înlăturând piedecele ce ar stânjeni această desvol- tare, — aşa; ca Statul român s i fie de fapt şi în mod desăvâr­şit ceea-ce trebue să fie, adică ex­presia cea mai înaltă a înseşi ideci naţionale române.

Dela acest principiu funda­mental, mântuitor, nu e permis să ne abatem nici pentru o cli­pă, nici o urmă barem, de dra­gul nici unei speculaţiuni politice momentane sau a unui trecător avantaj politic. Nof, generaţia de azi trebue să fim puntea so­lidă intre izbânditoarea Idee na­ţională a luptelor politice din timpul dominaţiei streine şi in­tre suflul naţional şi aspiraţlu- nile Iui naţionale care trebue să cuprindă pururea In viitor România şi toate instituţiile ef» fără a cădea în păcatul şovinis­mului detestabil.

Al doilea principiu, care tre­bue să umple cadrele Statului nostru, este adevărata dem o­craţie.

Un Stat nu se menţine Ţprin formule goale şi principii înşe­lătoare, ci numai prin desăvârşita omogenitatea Statului cu însăşi popuJeţîunea, care II compune: Statul să fie de fapt al popo­rului, — conducătorii Statului

2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 6 — 1924

scopurile şi mîjloicele aplicate fn v eţi de St .t să izvorască

-din convingerea şi sufletul ma* dSSJsr» Voinfa şi fapîa ecestor roass? să pună pecetea sa pe îrrireaga viaţă de Sfat Dacă Sfatul ajunge pe mâna şi la discreţia câtorva izolaţi de .ma- sseîe largi ale popuiaţîunef, în­tregul Smt nu este decât o chi- meră Lipsit de sufletul naţional şi democratic, Statul ede o for­maţiune artificiala, goala, pe care uşor o p o te pré buşi pri­ma zguduire din ^Luntru sau dîn afară.

Al treilea principiu mare al Partidului naţional csle dregia- 4eo so ia!â colectiod. Drepturile politice nu se acordă şi nu se exercită pentru validitirea in­tereselor particulare ale in di vi ziior, ci pentru clasele sociale. O dreptate individuală, o ega- iilite individuală numai, nu este suficientă, nu este mulţumitoare: trebue înfăptuită cea socială, a tuturor straturilor sociale produ­cătoare.

Aceste cardinale idei se gă­sesc ia baza programului Parti­dului naţonal, fi acest partid, î i întreg trecutul &ăn, In deceniile de luptă naţională sub regim sţreln, —- în timpul cât a fost ta câ^ma ţării în Româiia-Mare şt în Cocul uptelor de opoziţie, a profesat, a aplicat aceste prin­cipii, cu gândul curat, ca prin c k să s urască fericirea şt pro­păşirea României-Mari.

Două mari primejdii smenmţâ ţara

De aceste salvatoare principii trebue să se ţină mai mult sea-

jmea, fiindcă num»! ele sunt în stare sâ ne dee putinţa de a în­vinge cele două mari primejdii, care cernesc cerul ţării noastre.

E primejdia desagregârii su- .,ftete$ţt a desnădcjdil care a cu­prins sufletele cetăţenilor noştri. E primejdia ncîncrederel în for­je le acestei naţiuni de a trece peste starea da decadenţă mo­rală şi economică în care ne zba* tem azi, In urma păcătoaselor guvernăd actuale. A doua: e pri­mei Jia grele! situaţii internaţio­nale, pe valurile furioase ale că­reia barca statului român plu­teşte fără cârmaciu cu braţ tare, aruncată din val în val, din mar­gine de abiz in margine de abiz.

In faţa acestor primejdii ne poate salva numai hotărâta şl nestrămutata aipire la marile principii ale Partidului naţ onaî, propovăduind^ le neîncetat în o- pcziţie, apluându-le fără şovăire în timp de guvernare,— ridica­rea prin aceste principii a încre» dârei în forţele noastre, comba­terea des gregării şi a desnă- dejdif, pentru a avea forţa din Ifţuntru de a sta şi a acţiona conştir, hotărâţi |n faţa marilor probleme ţi nevoi externe. Cât de strângă legătură este între viaţa internă a naţiune! şi ati­tudinea pe care o poete lua î i concertul internaţional, mai bine o dovedeşte starea deplorabi ă de azi a statului nostru. Desa- rnăgirei, lâncezirei Interne îi co- râspunde perfect rolul redus, ru­şinos pe care e silită ţara noa­stră să-l ducă în aceste vremuri de gigantică frământare a tutu­ror statelor mari. Toate statele, ch ar şi cele cu mult mai mki decât România, iau o activă parte !n desfăşurarea febrilă a eveni­mentelor internaţionale; — fie­care se grăbeşte să aducă în serviciul soluţionării un fapt, o idee de soluţtune. Numai Ro­mâniei, acestui important stat în concertul european, 21 este re­zervat rolul şters al pasivităţii. In frământările externe, noi azi vie prezentăm ca un obiect de discuţ'une al altora, ca un apen­dice, în cel mai bun caz ca un prietin al unor state, ca nn echou at gândului altora, dar nu ca o in­dividualitate, nu ca o forţă, nu ca unui dintre cele mai importante state ale Europei. — Aceasta stare ruşinoasă ni~e pregătită de 1 starea de desamlgUe, de lânce- *

zeală din Iăuntrul ţării, o urmare firească a sistemului nenorocit de guvernare de azi, a nes*â'$i- tu ui şir de ilegalităţi şi abuzuri nepedzpste, a sistemului de gu­vernare ridicat nu dîn voinţa maselor neamului românesc, ci susţinu? la cârmă împotriva ace stor mase.

Lupta pentru tnmor-mântarea defimtivâ aregimului oligarhiciu preajma Anului nou, Par­

tidul naţional cu toată t ista ati­tudine de prooroc, al cărui du­reroase proorociri au fost jusnfî* fi cate pe deplin, începe nou! an mângâiat î i conştiinţa sa, că da­toria şî-a împlinit-o, şi încreză­tor în d:finitiv<î izbândi a prin- epiilor sale salvatoare. Stăm în faţa unor zile, în care va trebui să dăm lupta hotă âtă, necruţă­toare şi definitivă, nu numai pen­tru schimbarea actualului g vern, cî mai ales pentru schimbarea actualului sistem de guvernare, care istovind viile puteri ale ţării noastre şi înlăturând, dm meschine interese personale şi de partid, pe cei buni şl vrei- nici dela cârma ţârii, a adus statal român la starea de slăbă­nog e fn interior şi la rolul scă­zut, ruşinos de viaţă interna­ţională.

Problema politică a enulul 1924 este organizarea ş i gru­parea la m um ă fecu n d ă a tu­turor forţelor naţionale şl sincer democratice ale Românie», pen­tru a da cu unite puteri ultimul asalt împotriva nefastului regim de azi al oligarhiei şi a face im­posibilă, pentru totdeauna reve­nirea lui.

Regimul actual şl sinistrul sis­tem dc guvernare pe care-1 re prezintă în mod tipic, va fi în­mormântat pentru totdeauna din clipa ce îşi vor întinde mâna sincer, pentru o comună lucrare spre binele ţării, toate partidele eşite din voinţa poporului, cu adevărat naţionale şi democra­tice.

In faţa acestor greutăţi, pri­mejdii şi probleme, ori cât de mari ar fi ele, nu stăm descura­jaţi. Cunoscând forţa morală şi politică a Partidului naţional, cu­noscând devotamentul şi dra­gostea de patrie a membrilor acestui partid — înviorat d* adânca convingere, că cu ajuta t ul masselor populare larg , care stau la spatele conducătorilor Partidului naţional, se va ajunge în curând ia delăturarea pentru vecie a regimului de azi şi a sistemului, pe care îl reprezintă şf ia organizarea conştiinţei şi voinţei larglcetăţeneşti, — pentru atingerea înaltelor ideale în slujba cărora se găseşte Partidul naţional — şi în nădejdea că va putea apăra interesele mari fi juste ale Ardealului şi Banatului şi a celorlalte provînci unite atât de mult j gnîte prin regimul ac­tual, doresc tuturor pe lângă de­plină mulţumire, mângâerea iz- bândei câştigată cu dreapta luptă pe care o ducem.

D are d e seam ă. — Pentru drapelul societăţii Păi-teni'or „Crucea Dreptăţii* au mai con­tribuit următoarele ştim. per­soane, cărora li*se esprimă mul­ţumite :

Banca Gen. aŢ Ire l Româneşti 100 lei, Ioan Măviucă 100 Iei.

Câte 20 le i: Edmund Lederer, Nicolafe Mări nel, Vastl'e Bec le- rean (Făgăraş), Radu Mâielat sen,, Dumitru Bărbier. Ioan Voinescu, N. Sâliănar, Gheorghe Zârno- veanu, Vasilie Na vrea, Ioan 6al, Gheorghe Bureţea, Radu Ţântâ, Gheorghe Cu că sen., M. Ore*

y Qâte 10 l? i : Vescan Teofil, Bena Ioan, R Adrian, Mscher.

Câte 5 le i: L. Gyula, Râdu- lescu, E, V., N. N., N. N , IO ., X* Y., Ioan Brânzea, Nlcolae Arddean-Grecu, Ştefan Furnică, B. S.

Câte 2 le i: L. 1. Nicolae Cornu.

„trejii $i tiuia se stIn pomelnicul „meritelor si

marilor fapte* cu cari actualul guvern trâmbiţa de Anul nou, că a fericit ţara, — se ştie că figurează şl urcarea Leului. Laudă, pe care am cetit-o de altfel, de atâtea ori în presa liberală, dar care nu se leagă cu nimic de meritele cârmuirii de azi când ştiut este că a- ceastă urcare a Leului nostru nu era şi nu există decât la aparenţă.- Scăzând francul fran­cez era natural ca Leul, rămâ­nând chiar staţionar, să numere cu o centimă, două, mai mult, Ultimele comunicări de Bursă dovedesc pe deplin faptul: „De eri, francul francez a început o ameliorare — în consecinţă Leul romă iese a revenit dela 10,90 la 10,65.

Dacă am crede deci lauda guvernului nostru cu urcarea Leului, ar urma să fim convinşi că d-l Vintifă Breti r,« a pro­vocat scăderea francului francez Iar, ca urmare, că d-sa a con­tribuit în ultimul timp la urcarea francului pentru ca să doboare Leul.

Laude clădite pe nisip se răstoarnă şi se spulberă ca şi temelia pe care sunt ridicate.

Dacă urcarea Leului ar fi fost ceva real — fie şi meritul po­liticei financiaroeconomice a guvernului! - trebuia să ur­

meze în consecinţă o ridicare a puterii acestuia de cumpărare. Era şi ar trebui să fie o ur­mare logică aceasta. Lucrul s a petrecut şl se petrece însă in vers. Paralei cu zisa „urcare* a Leului, cresc şi preţurile tu­turor mărfurilor. M Floră e»fa •cumpetea ta creştere < ontinuă, care habar n'are de meritul sal­turilor şi oointelelor pe cari le-a făcut şl le face Leul, pe când !og»c era ca după o ur­care * a acestu a dela 6 şi 7 centime la 10, să ne bucuram, î i proporţie şi de reducerea costului de trai.

Când se va simţi acest lucru, atunci nu va m ii avea nevoie nici guvernul şi nici presa sa ca să ne mai vestească marele „merii*, căci atunci îl va pipăi fiecare cetăţean.

Până atunci însă poporul are alte concepţii de poiitîcă eco­nomică financiară:

Decâî o urcare a Leului şi o scumpire, pe urma acesteia, a vieţi* 1 2 * * 5, mai bine rămânerea ace- lira pe loc şi ieftinirea traiului.

Se poate că băncile brâlie- niste îşi vor face mai uşor afa­cerile lor cu Lei cu valoare ri­dicata. Poporul Insă este mai moderat în prefenfiuni: el nu cere decât condiţîuni de trai mai uşoare, indiferent de valută socotită şi urcata pe hâriie.

Sportive

Championatelede patinaj din regiunea Braşov.

Precum am anunţat la timpul său, Championatele de' Patinaj pe Regiunea Braşov au avut îoe la 13 şi 14 1. crt. sub con­ducerea d°lui Inspector N. A. Carabatescu, preşedintele Co­rni siun ii Centrale da Patinaj din Bucureşti, care în acest scop a veniţ Ia Braşov, asis­tând astfel ia primul concurs de championai regional din Tara Românească.

Juriul concursurilor de figuri a fost compus din domnii: Ge­neral Schmidt, preşedintele co­mitetului regional Braşov, ca preşedinte al juriului; N. N. Ca­rabatescu, maior G. Koch, dr. S. Ritter şi H. Lehmann- Ar­bitru: D-l Victor Roth. Rezul­tatul concursurilor de figuri:

Champioriatul la figurile im­puse şi libere a fost câştigat de d-l prof. Dragoş Navrea, favoritul concursurilor, decer- nându-i-se titlul de Champion al Regiunii Braşov, cu diplomă şi medalie de aur. (Numărul punct lor întrunite: 146; maximul de puncte: 210). A mai fost clasat la locui al doilea d 1 căpitan A. Krnuss, căruia i s’a acordat medalia de argint, în­trunind 128„pucte.

La concursurile pe perechi a reuşit perechea D. Navrect, f. Lehm ann, câştigând cham- pionatul regional de perechi cu diplomă şi medalie de aur. La locul al doilea a fost plasată perechea Loy~~Stephess (me­dalie de argint), iar la ai treilea perechea M ăhlbăcher—M ooser (medalie de bronz).

Doamnele, cari au luat parte la concursul de figuri, nu au putut fi clasate în championat, neîntrunind numărul de puncte prescris de regulament. Con­cursurile de figuri sa u ţinut pe patinoarul de sub Tâmpa, în acordurile muzicii militare şi în prezenţa unui numeros public.

A doua zi, 14 Ianuarie, au decurs pe patinoarul »Braşovin“, concursurile de viteză pentru championat. Juriul a fost alcă­tuit astfel: Arbitru: D*1 Victor Roth, Starter: d*l Herman Gust, judecător de sosire: d*l căp. A. Krauss, controlori d-l maior G- Koch şi d*l D. Navrea, crono- metrori: d-l general I. Schmidt, d*l insp. N* N. Carabatescu şi d-l dr. S. Ritter.

Titlul de champion al regiunii Braşov pentru viteză şi fond a fost decernut d-lui Mauriciu K ih a n . primind diplomă şi me­dalie de aur. Rezultatele par­ţiale la cursele de \şteză şi fond:

400 m. M- Kahan parcurs1 min. 2 sec.

400 m- 1. E'do parcurs 1 min.2 sec.

400 m- F. Baumann pareurs 1 min. 5 sec.

5.000 m. M. Kahan parcurs 15 m;n 12 sec.

5.000 m. Baumann parcurs 15 min- 20 sec.

5 000 H. Sehulier parcurs 16 min-

In seara aceleaşi zile s‘a făcui în sala vânătorilor dela Gewer- beverein, comunicarea rezulta­telor, unde s’au rostit cuvinte frumoase pentru organizatorii concursurilor, pentru laureaţi şi în genere pentru propagarea sportului patinajului. O tele­gramă adresată A. S. R. Prin­cipelui Carol, Moştenitorul Tro­nului a transmis omagiile sports- manilcr faţă de Cel mai mare Conducător al Spoiturilor în România«

In chipul acesta s*a făcut primii paşi în organizarea spor­tului patinajului şi iarăşi Bra­şovului revine întâietatea, căci concursurile dela 13 şi 14 Ia­nuarie au fost primele cham-

j pionate de patinaj din România- 1 Mare. Rând pe rând se ţin

championatele pe celelalte Re­giuni, pentruca apoi la 26 şi 27 ianuarie să aibă loc Ia Bu­cureşti champion stele României de patinaj. Vedem de pe a- cuma, că aceste concursuri vor avea rezultatul dorit, având astfel mulţumire d-l insp« N. N. Carabatescu, organizatorul a* cestui sport în România, care pe lângă vastele cunoştinţe technice, mai are o rară ener­gie de muncă desinteresatâ.

*Cham pionatele Rom âniei d e patinaj vor avea loc la Bucu­reşti — Patinoarul Cişmigiu, în zilele de 26 şi 27 Ianuarie 1924, cu următorul program:

Ziua 1. ora 9 dimineaţa«* Con­curs de fguri pentru domni ora Î l 1/« dim.: Curse de viteză, 500 şi 5.000 m.

Ziua II. ora 9V2 dim.: Con­curs de figuri pentru doamne, ora 11 dim.: Fguri libere pe perechi, ora 12 dim.: Concurs de Vals» ora 2lh p. m.: Curse de v iteză; 1.500 şi 10.000metri. Sporfm an .

MUZICA.

Braitlleral, operă comică de Alb rt Lortzing\ reprezentată la sala „Redoute*, de norul ger­man „M^inergesangvtreîn*, a fost punoul plncipai de atracţie el ultimelor zile. Canoscutil eoni po si lor Lortzing, autorul „Undtnei* şi a eHor opere c o ­mice devenite celebre,. şi-a laat subiectul* opere! „Braconierul* din comedia „Der Rfhborfc* a scriitorului germ in A. B R& ze- bae, fisasirut fn anal 1819.

„Braconierul* este poate cea m i reuşită din operile comice germane a căr^r părinte şi re­prezentant clasic, cu drept cu­vânt poate fi considerai A. Lor- tzing.

De sigur, că partea Jeuleî, în reunita acestei représentai i, dată de 3 ori în decurs d e 5 zile, sala fiind de fie-ce datâ arclti- plind, i se datoreşţe talentului deosebii priceperii şi ener­giei tinaruiui diriginte ş\ pro­fesor de muzică Victor B iekÿ- rich căruia i a succes, să re. aiizeze în decurs de 4 săptă­mâni, cu concursul unor cân­tăreţi distinşi şt a mult apreci­atului cor ai Reuniuiiel, repre- sentarea unei opere, căreia su-i lipsesc părţile muzicale şi teh­nice dificile. Dd Bickerich a dirijit tot timpul cu temperament, 1 cu energie si cu exaetiiate fiind ia r-b»o»u!a î .âifsma a chemării.

D-l d\ W. K m p j a satis­făcut complect rolul variat şi greu al bass bjjfo-uhit şi s*a remarcat prin trio voce apreci­abile, ca forţă şi volum, căreia nu i lipseşte şcoala, precu n şl prin jocul sâu scenic, care nu stă de f 4 înapoia pr^shbanîl unui bun actor de profesie.

D-na Lulla Gbock wr-Dër- s c h h g a dovedii multă şcoală şf talent, atât ca joc, cât şi ca voce.

Ca ̂dilentant şi începător tre­bue să remarcăm, cu deosebită satisfacţie, apariţia pe scenă a d-lui advocat dr. lo in Huzuri. D 1 Hozan în roiul conielu^ne-a surprins prin vocea sa plăcută şi caldă de bariton, bogată Sp nuanţări, prin redarea exactă şi corectă a scenelor muzicale ce­lor mai grele, precum scena biliardului, — punctul muzical cuimmint —, scena dansului, etc., precum şi prin interpreta­rea scenică simpatică, distinsă şt stăpânită, corăspunzltoare cu roiul său.

D'iia And a Krcm^rş] Irm gard M ayer-D ernenh au o voce dră­guţă şi un joc scenic simpatie.

D i Strobl dispune de un tenor plăeut şi foarte apreciabil. At&t dânsul, cât şi corul şi orches­tra au contribuit mult Ia reuşita reprezentiţiiior.

Hai remarcam finalul I An acta! III, aria din actal UI, cân­tată de d-l Hozan, precum şi final din actul II, căutatul de d-l Knopf.

Trebue să amintim cu această o-'.ezie evenimentul îmbucurător al colaborării reciproce, cel puţ n pe terenul artistic şi cul­tural, al concetăţenilor noştri saşi şi români, fapt, care peate servi ca îndemn, nu numai spre a continua pe această cale, d ir şi spre reînchegarea * feţii ar­tistice ro nânsşti din b raşov , care odată era în floare. La ce­rerea generală se va mai da o reprezentaţie — ultima — Marţi, 22 lan. 19z4. Dr. /. L.

Văi MĂRIE m smBIBOD B l I U 1 0 C U 1

pentru vânzări şi cumpă­rări de case, locuinţe, io csluri ;de prăvălie, locuri virane, tere'ne cuhivabile şi întreprinderi de fabrici. BRAŞOY, itr. Castelul»! 47. I i i 2 - 4 Teletom : 4*.

y C X X V l X - u œ - a J - 7 GAZETA TEANSIIVAWB Mr. 6 - W î

ACDKSDL hibe IM1 $1 ţtuDEZACORD IN TR E GUVERNUL BRATIANU Ş! REGE

TREI MANiFESTAŢII POLITICE SEMNIFICATIVE

*

Ia pragul anului nou, îa- regîstrăna trei importante declaraţii politice, dintre cari una a M. S. Regelui.

(Iele trei declaraţii le vom apropia ca să se vadă tâlcul lor şi mai bine.

In sala de recepţii a Mitropoliei, preşedintele con­siliului de miniştri — care, deşi are on Parlament su­pus ordinelor sale, nu a ţinut să vorbească dela tri­buna lai — a făcut, înain­tea Suveranului şi a înalţi­lor Prelaţi, un expozeu po- lit o. Uzanţă neobişnuită, dar caracteristică: d-1 Brâtiaou nu vorbeşte poporului ci Suveranului şi Mitropoliilor.. Pecetia regimului său reac­ţionar este reliefată prin a- cest act de autocrat.

Nu ne vom ocupa, însă, de această atitudine ci de declaraţia sa. Primul minis­tru accentuiază că noua Constituţie — hulită de în­treaga ţară — şi împro- prieiăriie (cari au ridicat valurile de uemnlţumire, de Ură şi desperare îa rându­rile ţărânimei) au stabilit frinapiile fundamentale ale organizaţiei politice şi şociale ale statului român. Bacă se poate etala, tot eeea-ce a produs vrajba şi ura între partidele politice şi între categoriile de cetă­ţeni, ca o operă de progres — aceasta depinde de sim­ţul realităţei la un bărbat politic, care face declaraţii de-asemenea importanţă a- colo unde nu i se putea răspunde.

Pote^kin redivivusApucăturile de Potemkin

ale d-lui Rrătianu nu se mărginesc aci: d-sa prezintă luteranului în culori roze echilibrul bugetului şi con­solidarea datoriei publice, creditul în steinătate şi res­tabilirea financiară, funcţio­narea mijloacelor de comu­nicaţie, etc. etc.

Nu uită, d-1 Brătianu .»avântul cultural* şi »pe deasupra tuturora — zice d-sa textual — înzestrarea şi întărirea oştirei*.

Uşor este să se laude « operă ce nu există de cât în închipuirea celui ce vorbeşte. Nu vom insista, dacii mai ales că toată lu­mea cunoaşte starea rea a ţârei şi primejdiile ce n e a - meninţâ înăuntru şi din afară.

E ra natural, ca d-1 Bră- tianu să înthee: »Privirea

retrospectivă ne îndreptă- \ zintat felicitări Preşedinteluiţeste să salutăm anul nou cu încredere^ ne îmbăr­bătează să păşim cu ho­tărâre la desăvârşirea da­toriilor de împlinit*.

Răspuns cu tâ»e ai Suveranului

La acest expozeu, M. Sa Regele a răspuns cu o vădită îngrijorare accen­tuând nevoia imperioasă de-a se asigura de-aci înainte fac­torii de cari depinde izbân­da ţârei.

Suveranul şi-a exprimat nădejdea că, în anul ce vine, se va face pasul mare pen­tru a întări situaţia in­ternă şi externă fceea-ee înseamnă că avem de în­deplinit tot ce primul mi-

Partidului.D-1 luliu Maniu, răspun­

zând euvântârei d-lui.Taida, după ce şi-a exprimat le­gitima îngrijorare despre situaţia ţârei în interior şi în afară; după ce-a arătat principiile salvatoare ce tre­buie sâ călăuzească statul rom ân— „în aceiaşi direc­tivă, în acelaş gând*’ (vor­bele Regelui) — a spus între altele;

»Problema politică a a* nului 1 9 2 4 este organî* zarea şi gruparea la muncă fecundă a tuturor forţelor naţionale şi sincer democratice ale României, pentru a da cu unite pu­teri, ultimul asalt împotriva nefastului regim de azi ai oligarhiei şi a face impo-nistru prezentase ca deja în- ._.,w t

făptuit) şi accentua hotărît slM a' P^t^Meauna re- eă trebue să întărim situa- I yenlM* lu,L R-S'tnul actual ţi a economică şi financiară!?1 smlstrul sutem,de Su'

toate greutăţile ce Teruare Pe care 11 rePre-vom întâmpina* —- căci »Mi se pare, spune textual Suveranul, de aceşti doui factori depinde izbânda noastră*.

D eci opera mare de- aci înainte trebuie înfăp­tuită. Iar pentru ca ea să se realizeze, Suveranul cre­de că trebuie să facă apel la toate energiile ţărei.• • • • • • • • •

jfpânâl vom ajunge la această mare operă, tre­buie ca toate energnle, într’o ţară, să se unească în aceiaşi directivă, în a- celaş g â n d *.

Cuvinte de mare în­semnătate şi înţelepciune, mai ales în vremea când politica unui guvern îm­pinge la disperate lupte, la ură aţâţând cele mai urâte fapte, numai ca să ser­vească partidul ce repre­zintă.

Manifestaţia politică deia Cluj.

In aceiaşi vreme, la Cluj se petrecea un eveniment politic care leagă cuvintele Regelui de el, fiind-că de- acolo vine răspunsul adevă­rat ai ţârei, la aceste cu­vinte. Simptomatic este că el preceda solemnitatea dela Bucureşti. O numeroasă delegaţiune de cetăţeni, de­putaţi, profesori universitari, advocaţi, medici, ingineri, comercianţi, meseriaşi — membri ai Partidului naţio­nal român — în frunte cu d-1 Alex. Vaida Voevod— au pre­

zintă în mod tipic, va fi înmormântat pentru tot­deauna din clipa în care îşi vor întinde mâna, sincer, pentru o comună lucrare spre binele ţării toate par­tidele eşite din voinţa po­porului, cu adevărat naţio­nale şi democratice“.

Găsim în aceste decla­raţii, apelul lauoire pentru izbânda principiilor demo­cratice cari vor face din statul nostru ceea-ce »după atâta trudă, după atâta zbu­cium, merită (vorbele Re­gelui N. R.)

Pe când d~î Brătianu, trufaş şi neînţelegător al situaţiilor reale, afirma că totul este roz9 totul în floare — şi, deci, va păşi cu hotărâre sigur înainte pb calea apucată!..

Dezacordai este evident: între ceea-ce a spus Suve­ranul şi Preşedintele Par­tidului naţional de-op arte, şi şeful guvernului, de alta.

D-1 Brătianu singur este ' |j acela care are sâ tragă concluziile, fiind-că ţara ştie de-acum ce trebuie să facă pentru izbânda dorinţei po­porului şi a Aceluia care are, azi, destinele ei înmâini.______________________

Se cautâ o puitoare la maşiiîi în Tipografia A . Mureşianu, Braniscc k Comp*.

LocaleS erbarea B obotezei, împreu­

nată cu parada m itu ri, va avea loc anul acesta ia Piaţa Liber­tăţii la 10 dîm.

*In ajunul B obotezei sunt oprite

— precum ne anunt$ prefectura poliţiei— spectacolele şt alte petreceri publice.

•

O nenorocire euitatâ, — Joî pe la ora 1 d. a. era să se în­tâmple o mare nenorocire pe liaia tramvaiului. U a grup de tănît ca ofiţeri superiori veneau di a spre gara pe sir. Fântânei. Prima sanie trecu, ia cotitura din dreptul tribunalului. Un ofi­ţer observă că din spre gara tramvaiului venea o maşină cu un vegon de marfă. Dădu sem­nai celor din sania a doua, cere, vrând sâ cotească, se răs­turnă cu trei ofiţeri pe şinele tramvaiului, Orii speriaţi cotiră spre dreapta, iar maşina cu va­gonul se apropiau. Din fericire, înainte, pe unul din Umpoanele vagonului, era un cheferist dela iranavei care începu sâ dea sem­nale disperate. La doi paşi se putu opri maşfnaş! nenorocirea fu astfel c'v.tată.

*

' Rugăm din nou pe abo­naţii ziarului „Gazeta T ra n ­silvaniei“ sa-şi achite res­tanţele şi abonamentul în curs, pentru a nu ii se întrerupe trimiterea zia­rului.

Din cauza gr h e i, care bân­tuie Int,« elevii liceului Honte- rus, s’au suspendat cursurile în şcoaie săseşti piuă Luni.m

Muţţâmită. Tuturor celor cari au ţinut să dea ultimul onor pământesc neuitatei noastre f Susana LasJo n. Manole şi îndeosebi reprezentantelor Reu­niunilor de femei din loc şi delegaţiilor bisericilor surori le exprimăm profunde mulţumite. J jin ica fam ilie.

*

La Ş coa la d e Arte ş i M ese- rii din Braşov se ţin cursuri de Limba Română, pentru adulţi şt lucrători, Sa fie-care Marţi dela ora 5 l/s —7Vu p. m., pentru acei ce doresc să îuveţe Limba Română, Cursurile vor începe Marţi 22 Ianuarie 1924 ora 3 !/2 p. m.

Tot în sălile acestei Şcoaie s e predau în toate zlele afară de Sâmbătă şi Duminecă, dc?a ora 5Va—îVs p. m. cursu­ri de Cazane şi Motori cu eburi, Electricitate, Aritmetică, Geo­metrie, Mecanică, Technologie, Chimie, Fizice, Elemente de mu ş ni, Contabilitate şi desemn ii dustii^l. înscrierile se fac la caucel&ria Şcoala î < strada Oarei No. 5 0 —52, dela ora 3 — 6 p. m.

Fitam Miiiir h Dtt-MaiaHMes

Despărţământul vountaritor din Dârste, Bacifstău Turcheş, invită onoratei public la petre« cerea ce se va aranja )a 19 ia­nuarie a. c. (Bobotează) o r şF /z p. na. io tal* ie sta «rama Iul co- mânai din Btc faiă«. având ur­mătorul program:

a) Cuvântarea d»Ini dr. Votca Niţesca ,1« ton col Voluntarilor*;

b) .Fericita tată sire* marş executat de fanfara volunta­rilor;

c) „Arhnn Filcr«;“ monolog de A. P. B nuf.

c) .Ţiganul la târg de vite*, dialog de E. Saciu;

e) „Valsai Impresianilor*, e- xecotat de Fanfara voluntarilor;

fj „Herşca Boccegini*, mono­log de Vasile Aexsndfl;

8) .H ora Bucureştilor* «xe- cutată de Fanfara voluntarilor;

h) „Peatra din Casă*, teatru de V, Alexandri.

Dnpă finirea programabil danş până în zori.

/

Criza da apăde băutNo. 96/924 cons. or.

In urma secuii din vara Şi toamna anului 1923 s’a sim|tt tare lipsa de apă Ia apa duetul oraşului, aşa că de mai multe luni administraţia a, a duetului s'a văzut silită a limita consu­mul de apă închizând consu- mul pe timpul nopţii în urma cărui far>t sufere populaţia .ora­şului. Fiind apaductul chemat să acopere în prima linie tre­buinţele apei de băut, consiliul orăşenesc s’a văzut silit a a - trage atenf'unea tuturora că folosesc apă din apaductul o* racului spre scopuri industriale, ca să reducă la minimum po- sibil folosirea apei din apaduct spre scopul susamint I ca în te­iul acesta populaţia oraşului să nu sufere în privinţa apei de băut, şi in cazuri de incendii apaductul oraşului să dispună de apă suficientă iară pentru viitor apa necesară ia scopuri industriale să se procure din vale sau din fântâni ce între­prindere îşi va săpa.

Braşov, la 4 Ianuarie 4926. 135 i —i Consiliul orăşenesc*

D E V A I Z A R EProprietatea ia s tit it ili !

Isituată la Timişul de Jos. lângă Braşov, compusă din teren de aoroximativ 3 h e c ­tare şi Clădiri în piatră», uzină electrică în stare

uzată, cuPreţ de 650.000îraia! f r a i m l

fă *ân i înlesniri de plată. Doritori! se Tor adresa 1« Bu­cureşti, d-lut UTecat X- AlexftS- dreseu 21 Strada ArmeaoasoA.124 2 -2

WLAAT & WLAATF A S R I B A D C L I M Q E R I E

BRAŞOV, S t vad a Porţii 2 0lingerie pentru bărbaţi, dame şi eopii, lingerie de pat, pl&pumi şi saltele.

Cel mai m are depostf.P R E Ţ U R I DE FA B R IC A .

107 8 -0

Laboratorul110,

Dresda-Gh.njbov4—10

Dinţii devin perfect albi şi se menţin să­nătoşi prin întrebuinţarea permanentă de

C hlorodontReor* zentant:•CHE10S M A “

Braşuv, ôtr. Nouă No. 27.

Hr. § - 1 9 2 4 M i i t ÀULTIMA ORAAjutorarea studenjilor

— Ce propune preşedintele comisiunei cantinelor. — Un răspuns drastic al d-lui prof. dr. Toma lonescu.—

Intr'un apel, d-l dr. Mina Mluovjoi, decanul FacnltSţd de medicină şl prrşed nte ai cantinelor, se roagă de restauratori! din Bucureşti să primească a da, de două ori c e zyiaam iazl şi seu s, masa din 2 feluri (maximallzate) la 4 studenţi 2 graicit şi 2 ca plată cu preţ redns.

La acest apel, d-I dr. Toma Ionescn, cnnoscatui profesor cai' «ersitar şl onnl din medicii ca renume aniversai, răspunde că n’a crezut că «e poate face an astfel de apel ruşinos, umilind pe «tu- sfeoţi »Ori cât de precară ar fi situaţia staden.iior. demnitatea şi caracterul lor îi opresc să aianece pe panta pe care vrea sâ-i coa- docă decanul facultăţii de med cină".

„Apelul constituie o lipsă de respect faţă de studenţimea ro­mână ţi este o insultă gravă adusă acestui factor principal ai existentei noastre*.

locfiefâod, d*l dr. Toma ioaesca spune câ stadenţimea de sigur va da ca piciorul la această ofertă iar p ofesor.i vor protesta. Oestal d-lal dr. Mina Mi no vi i îl explică ca o iace<care de a saivt jwomisinniie d ini dr. Augelescu, ministrul instrucţie*, care de doi ani înşeală stadenţimea.

Criza guvernului englez.In şedinţa de Luni, 21 Ianuarie, a parlamentului

englez se va hotărî asupra sorţii guvernului Baldyin. In această şedinţă va fi pusă la vot propunerea de ne­încredere în guvern prezentată de grupul labuirst.

Recunoaşterea guvernului soviet e.Telegrame din Borna anunţă că guvernul Italiei va

recunoaşte în csl mai apropiat timp guvernul sovietic. S&ptul acesta se va aduce la cunoştinţa publică încă îo cursul acestei luni.

Gestul Italiei va fi urmat in cuiând de Acglia şi Cehoslovacia.

I N F O R M A Ţ I U N I

Profeţia generaluluiAverescn

De Anul-nou, d-1 general Ave- rescu a spus. unui ziar din Ca­pitală o veste, care, drept c i e plegieli, şi poale pentru aceea —e cuminte: »Toţi profeţii dela Christos încoace eu 'fost min­cinoşi*.

Incinte insă de Anul nou şi de «lunci încoace, cutreeră sa­tele si oraşele ţării o droaie de profeţi. Sunt partizanii politici ai d-lui generai, cari strigă în gura mare şi prorocesc venirea imediaţi la putere a şefului lor.

i Să nu se uite : a şefului, căci de p rtid nici poveste. Aceasta e vorba să se înch ege la auzul mare! proorociri: venirea la putere.

Interesant Insă. Ei sunt trimişi în lume sa vorbească şi să prorocească. Tocmai de către cei ce a spus de Anul nou că »dela Christos încoace toţi pro­feţii eu fost mincinoşi*.

Dacă-şi da mai bine seama de temelia pe care cauiă sărşi taie drum spre putere, de sigur nu făcea d nu! general profeţia, pe care a făcut o.

Ori atunci o mai înfregsa cuceva: ».....dar eu şi cei uimişide mine, facem excepţie*.

Altfel:Toate proorocirile şi io te

scripturile despre osul cel de ros se întorc pe ... faţă..

R eform a înoâfâmântuhii se ­cundar.— In prezenţa d-lul prof. 4r* C. Angelescu, ministru ins- tracţiune!, continuă discuţlunile c a privire la reforma învăţămân­tului secundar. După ce a’a ho­tărât transformarea liceelor în pcoll secundare cu 7 clase s’a «examinat chestiunea examenului de bacalaureat şi a rămas sta­bilit ca acest examen de baca­laureat să se concentreze la centrele inspectoratelor regio­nale. Comisiunile, cari vor fi prezidate de un profesor uni­versitar, vor fi alcăiuite din profesori secundari aparţinând acelei regiuni. înaintea acestor «omisiuni elevii liceelor din a- ceastă regiune, vor da exame­nul de bacalaureat, — care va eervi ca un examen de colorare «întregului învăţământ secundar.

Ministerul inrirucţiunel public e va fi reprezintă! în corni-«lunile examinatoare .Examenelede b ; ca laureat se *or ţine Incur««! lunei Iulie ale fiecărui an. •

Un jubileu rar. In sala fes- ti«ft a Curţii de epei din Cluj «re loc astăzi un festival în o- «oarea d-lui Aurel Isac pentru fobüeul de 50 ani de când d-sa profesează advocatura. La ură­rile de bine ce le va primi ve­neratul nostru fruntaş clujan din «cest prilej ne asociem şi noi din toată inima.*

Sibiul e s te ameninţat să r i ­máié fără lumină, fără tramvaie, fără pâine, fără apă, findcă nu s*au dat vagoane-să se trans­porte lemnele delà Dicio-Sân- mărtin la uzina electrică care deserveşte întreaga reţea deazine şi brutării din oraş.

»

C aterisire . Consisterai epar­hial ai Mitropoliei Ungaro-Vla* hlei a hotărât depunerea din treapta a gr eoiului Tudor Po- pescu acuzat de protestantism. Sentinţa e dotă eu drept de a* pel la Sinod.__________________

D ecan a l baroului evocaţilor din Cluj a fost ales d-1 Dr. So­clu după ce al doilea candidat d 1 Aurei Isac şi-a retras candi­dai ura „înainte de-a fi «dusă îndiscuţia «dunărei.*

Unor m ăscărici a i opiniei pu­blice, Din când în când, se zice că apare la Braşov o fiţuică li­berală — fiind-că nw poate fi elt-fel acum; fîlo-megh’ara, când va veni d i Gog* cu pactul său la putere.

Noi nu-i cunoaştem existenţa, de cât când se mai găsesc oameni cari s’o ia cât de cât în serios, nu ia noi ci în alte oraşe. Ni se atrage atenţia din Cluj că ar fi făcut un denunţ public parchetului contra noastră pe tema antidînasticismului »Ga­zetei Transilvaniei*... Mentalitate poliţistă, căreia îi râdem în faţă.

Cu ridicoli, mascaţi ca pa­trioţi ş i dinastici în vremea ba­lurilor de carnaval, nu stâm la vorba..

•

„Banca voluntarilor români* s’a constituit alaităeri la Cluj alegându se Întâiul consiliu de administraţie compus din foşti voluntari, cei mai mulţi dintre ei oameni de specialitate, cari sunt şt la conducerea altor Ins­titute financiare economice. Ca­pitalul de fondare s ‘a fixet deo­camdată la 3 milioane lei.*

Un nou cutremur d e pământ a încercat In ziua de 14 Ianua­rie aceleaşi regiuni ale Japoniei, cari au suferit şt în luna Sep­tembrie. Noul cutremur a durat 12 minute. Amănunte ie ravagiilor produse nu se cunosc. După unele telegrame sar fi dărâmat în Jokohama vre*o 600 cese. Ua tren s’a prăbuşit într’un râu. Sunt vre*o ^două sute de răniţi şi câţiva morţi.

Corpul dada etic al şcoalei primară uîbană âz st: i din co­mun« B»zău-!ntnr«ur“ * arflpfftt

— precum ni se scrie — în seara z lei d e 13 len. 1924, seara ajunului Anului nou cu copiii de şcoală o producţiune teatrală «rmetâ de dans. In urma frumosului succes al pro­gramului bogat numerosul public a fost pe dtiplin setisfécub A luat parte între ga elită de prin comunele Buzăului ardelean. Venitul curat de Lei 1500 a fost destinat fondului şccler din care se va cumpăra furni­turi şi alte obiecte şcolare.

*tOr. N. Crăciun, trecând exa­

menul de advocat (censura) ia Cluj în luna Decemvrie, se va stabili îirS f. Gheorghe unde îşi va deschide cancelaria.

C alendaru l Voluntarului pe anul bisect 1924 se găseşte de vânzare la librăria Ciur cu. Pre­ţul 20 Lei. Acest catiiiciar n-ar trebui să lipsească din casa niciunuî volur.br.

•

R ectificare. In No. din 17 L C. ai zicrului nostru, 1« articolul »Revista „Les Annaies* despre ţara noastră”, coloana IV-e, s ’a cules din greşeală cuvântul »po­trivnici* în ioc de »puternică*. •

M aximilian S ote şi-a mutat atelierul denlistic din strada &f. toan, în Târgul Florilor Nr. *5 ( ângă prefectura Poliţie}.

(120-8-3)

114—1924, con», or.Luptând uzina de gaz cu gre­

utăţi materiale şî numai pe lângă mari jertfe putând să-şi susţină funcţionarea, consiliul oieşânesc provo«că prin aceasta pe toţi cei ce folosesc gaz aerian sS*şi achite de urgenţă restanţele ce datorase uzinei de ge>z cei mul! însă până la 31 Ianuarie 1924, deoarece la această dată uzina va fi silită să «isleze folosirea gazului celor ce surd îa res­tanţă.

Braşov, îa 4 Ianuarie 4924.Consiliul orăşenesc.

Ns nândrim că santem ele­mentul dominant în statal nos­tru. Prin jertfe uriaşe de sânge «i prin suferinţe seculare am a- juos sâ ne închegăm statul, a cărui înflorire depinde în primai rând dela dbăcia, priceperea şi aportul pe cari sautem chemaţi cu mic cu mure sâ le aducem pe ogorul ţârii noastre mărite. Suntem deci Ia largul «ostia şi numai dela noi âeplida ca sâ împreunăm acestui s ta ca­racterul naţional cu orice prilej.

Aşa ar 11 câ fie. Real tatea însă ne aratâ adeseori contra­ra . Nu facem aici politică, nici au facem răspunzători pe ga- vernaatii noştri pentru cele ce voim să spunem. Vorbim de păcatele noss're «le tuturora şl în deosebi ale Braşovenilor.

Câ evg. pilde]— An de an se etalează la

Braşov o trupă germană de ac­tor, care dutrraza populaţia să­sească a oraşului nsstra. Sta­giunea ţine 2—3 luni de zile. Sala de spectacole s de obiceia plină şi concetăţenii noştri de alte limbi se di «trează sau se înalţi sufletaşte ia auzul gralu ui ţi artei germane.

La noi nici pomeneală de-o stagiune teatrală românească. E vorba de cel mult 2—3 re- prezeotaţiaci, d te din când in căna de trupe d sţ<me româneşt, cari adeseori sunt lipsite şl ele de ip rjn o l nostru. Dovadă rs- prezectaţia ds Miercuri scara a trupei Maaotescu.

Reuniunea săsească de cân­tări din ioc a reprezentat zilele trecute do trei ori opera »Bra­conierul* de Latzng. Prettaţiuni escelecte de a maori. Sa la ar­hiplină Iu fiecare seară. La ce- rerta generală se va mal da o reprezentaţie. In curând o a'tft locittate săsească do diletanţi cin ioc va ropreisnta operei« »Carmen* şl »Califul dala Big- dsd*.

La noi — gerul ernil. Am în­gheţat cu desăvârşire. Nu sun­tem în stere sâ aranjăm ulei măcar un coacert, deşt dispu­nem de voci, talent, pricepere şî temperament.

— Carnaval«! « ia toiul aău. Societăţile sâaeştî, evreieşti şt maghiare din Braşov aranjează o serie lângă de petrsceri reu­şite. Casina săsească a aranjat an bol splendid.

Avem noroc c* petrecerea a* nua ă a s«vietăţii sodalilor „Lu­mina*, căci altfel n'ar mai ştii lumea câ în Braşov mii există şi so Jetâţt româneşti, ia schimb bodegile, cari s’a« înmulţit ca ciupercile, gem de lame româ­nească. Ţuica caldă pare a ft mai atrăgătoare decât arta sau dansul românesc.

— De aâtbâtorile Crăciunului catolic o mare firmă românească din piaţă şt a închis prăvălia, ca s’o ţină deevhsâ a doua zt de Crâclunsi rom ânesc . Fără co­mentai!

— De lacheiere iacă o pildă! t Din cele trei pagini da inserate

«ie Dumăru ui de Crăciun ai «Gazetei Transilvaniei* două — z i două inserate — erau dela firme româneşti. Reetut străine) Aceasta înseamnă: a sprijini p ressa rom ânească !

Deocamdată, atât! 1

in urma scăderii din triinsnl timp a francului francez, ga ver- nai din Paris s’a vizat nevoit să ia as urnite măsuri pentru »- meiíomea vaíoúl.

Vorbind despre acest iucra oficiosîîl d iul Brâifaoa spâne:

«După cum se vede, măsurile luare azi de guvernul francez în Franţa pentru protfjirca fran- cola), §u3t * ceteaţi pe cari le-» l«at cu mult înainte guvernul român în România pentru spă­tare« Leuiui“.

Aşadar, misiunea Brătieuilor pentru Ţara românească s-a îm­plini!: Un»rea Prine pateior at» făcu!-o, au adus dinastia actuală, în Ţară, au purtat războiul In­dependenţei după care au pus Coroana pe capul primului rege ai Românie ; «a sáugem apoi şi au reuşit să ducă )a izbâudâ. războiul pentru întregirea nea­mului, prin care «u înfăptuit Roraânia-Mare, a« încoronat pe Regele acesteia şi hau făurit o Constituţie nouă. h r mai fe urmă, după ce au ridicat şi Leul* — ce mai râmâaes să iacă pentru aceasta norocoasă şi fe ̂nc.tă ţaiâPl

Mi* unea pentru ţară le era pe deplin încheiată.

Bau gândit şi s’aa pus pa muu ă ca sa dea şi guvcraoluf francez reţeta pentru urcarea francam;.

Vor da o şl asta gita — cţ* s'gur, vor trece apoi Oceanul cu leacuri pentru dolarul american»

Nora. ui mrnei ca oamenü ăştia ! 1

Deschiderea Parla­mentului englez

Parlamentul englez a fost deschis Miercuri cu ceremonia­lul obicinuit. In mesegiul cetii' de regele George, se spune că relaţiunite Angliei cu Puterile, streine continuă se fie priete­neşti şi se înregistrează un pro­gres definit în soluţionarea chestiunilor cari până acum un* ptdecau înţelegerea mutuală şi întârziau refacerea mondialÎL Trecând la ihestiunile interne mesagiu! relevă că proiectele peutru procurarea lucrului au avut un efect apreciabil redu­când numărul celor lipsiţi de lucru.

Imediat după cetirea discur­sului regat, fruntaşul laburist Ramsoy Macdonald, a anunţat propunerea unui amendament, In care se exprimă neîncrede­rea In cabinetul conservator. Lloyd George a expus un punct de vedere similar, în numele partidului liberal.

In replica sa, Buldnln se re­feră ia faptul că nici unul din cele 3 partide care constiiuesc Parlamentul britanic, nu este în sfere de a guverna singur» şi sugerează găsirea unei baze comune.

Primul ministru Baidwin a în­cheiat discursul său spunând» Când vom fi în opoziţie vom fi gata să criticăm şi sâ luptăm dacă vom crede că lucrurile merg rău, însă opoziţia noastră nu v j f i o opoziţie inftuinţaii de interesele partidului.

Deaitlel desbaterile în embele camere au urmat într'o atmos­feră demnă şi liniştită.

TlrUGKAFlA A. MUk E$1ANU BRANbUi & COME. BKAŞOV.

V1000 kgr. lemne deloc Lei 554 99 C o m *ifflS *p rfflm :ïw “ î ; ïoÿ , - T«l* t o l “ 7- , . . . 0djv r Biroul F. Sípos Trg-firâulal 9 Telefon 584. mţ|) t—3 Christel H. Str. fântânei 17. □

Redactor responzabil : 10AN BROTEA