Anul al LXXXYII-îî» n-l 130 SUMARUL 2 Lei Braşov Duminecă 2 Noemvrie 1924

$1 A d m in istra ţiaMAŢ A LiBERTAŢEl BRAŞOV

Telefon 226Abonament anual 360 lei Pentru strelnătate 800 let Anunţări, reclame, după tarif.

Fondată 1» 1838 d© George BariţiuApare de trei ori pe săptămână Fără o presă naţională cinstită şi demi- cratică, un popor nu va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale şi politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului.

j D i n h o t ă r â r i l e

C o n g r e s u l u i b i s e r i c e s cS i t u a ţ i a c r e d i n c i o ş i l o r d in J u g o s l a v i a . — C h e s t i u n e a ş c o a l e l o r c o n f e s i o n a l e — L i c e e l e ş i ş c o a t e i e n o r m a l e o r t o d o x e .

Cetâti utile—A’ticolui prim din ultimul nu­

măr sl oficiosului guvernului este cn răspuns dat preşedinte- lei „Asociaţiei profesorilor se* «rodiri*. Acesta a afirmat în* tr'un art col apărat în „AdevA ml* că înfjsţarea atâtor gmna> zii câte avem azi eete ioutiă şi dăunătoare chiar, învăţământului,

j »Viitorul* înşirne o serie de [motive, cu cari caută să râs- i tosrce afirmaţia preşedintelui | »Asociaţiei profesorilor* şi să •! dovedească necesitatea existen­ţei acester gimnazii.

Nu intrăm în materia polemi­ci. Părerea noastră este că a* ceite gimoîzli — dacă au ca motiv ai înfiinţării lor nevoile populaţiei unde au fost funda­te — atunci îşi an rostul lor. Protestăm însă cu toată energia io contra înfiinţării acelor gira- sizii, cari s'au născut din sim-

| pla ambiţiune sau sete de po> polaritate a anum tor indivizi — mii ales politici — cari cred că prin înfiinţarea de şcoli chiar şl acolo unde n-iu io : — îşi ere* liză merite.

Din dovezile pe car! le aduce »Viitorii*1 pentru ausţinerea te­zei taie cităm două:

1- Cu cât mai multe vor ti gimnaziile răspândite, in afară de capitalele de judeţ, cu atât ie apropie mai mult cultura ds late şl se înlesneşte putinţa fi­ilor de ţăran de a urma la ycosleie secundare".

2. »Făcând glmaszii în loca iitiţi uede elementele minoritare ib ş:o'iilc lor,. S£U avut in nu­făr mare şi în masă compactă, ie formează o foarte utilă ce­tite de defensivă culturală ş! na­ţională în acea localitate*.

Aprobăm amândouă aceste liinnsţiani. Cu condţia însă ca aceste gimnazii să fie adevărate cetăţi, zidite trainic şi pe teme­lie solidă, — iar nu din».. car­ton 1

Dacă statul a iafiinţat aeeste şcoli acolo unde ele au rost a- tonci are şi obligaţia ca să nu uite de ele. Să caute ca ele că fie provăzste cu ceie de lipsă, pentru ca să-fi poată impiioi misiunea pentru care au fost creiate.

Ştim insă şi avem dovezi, câ şi azi, după atâtea luni d e/a î i . ceperea anului şcolar, p ro /e so - ti ai âstor fe l d e gimnazii n’au primit însă nici o lă sea e . Sălile de învăţământ sunt reci, căci nu

- idrt lemne de foc. iar puterile didactic sunt luate peste picior de populaţia care râde de pro­fesorii zdrenţăroşi, cari n-au ce mânca.

Oare ce prestgu şl autoritate mu poate avea un istfei de profesor, şi ce fel de cetate mai poate fi o şcoală părăsită şi lă­ută Intr’nn astfel de hal?1Na-i mirare deci dacă corpul didactic al acestor şcoli nu şi poate împlini datoria sau nu*şi poate recruta forţele necesare conducerii unei „cetăţi* din care lâ poarte „defensiva culturală şl niiionaiâ*.

Avem un minister al Instruc* [iei. Ce spune la toate acestea?

Dacă este menirea acestor

I gimnazii — voi ba „Viitorului* — „să înlesnească putinţa fiilor

de cartonde ţărani de-a urma şcoaieie se- cendare* şi să fie utile cetăţi de defensivă cultsrală şi nzîio* oală printre elementele minori* tare* — atunci ministrul de in­strucţie pentru ce nu dă dovada faptelor?!

Ce folos de afirmaţiile mii sus citate ale oficiosului guvernului, dacă ministerul instrucţiei, prin atitudinea sa de nepăsare dis­truge el însuşi — în ioc să In- naţe — prestigiul şcolii româ­neşti?!

Iu felul acesta „cetăţile utile* vizate de Viitorul“ devia cetăţi de carton!

A n c h e ta r e a in c id e n tu lu i d e la B l a j

Am comunicat Ia timp inci dentul fă r ă preceden t petrecut io B la j, unde ca prilejul întru­nirii o ganizaţiei partidului na­ţional primpretorul a oprit dis cutarea chestiunei p aşap oarte lo r

In urma com unicărilor făcu te în şedinţa C am erei, secretaru l gen eral a l ministeriului de in­terne, d l Ai. Crăswiru a o rd o ­nat o anchetă în contra celor vinovjţi.

L u p t a c o n t r a c o r u p ţ i e i în B u c o v i n a

— Un memoria adresat Regelui —D*1 prof. univ. Radu Sbiera

ne roagă să publică n următorul memoriu prezentat M aiestăţii S ale Regeiui Ferdinanâ I. de către populaţia întreagă a ora­şului Cernătţi, din centru şi din suburbii, fâiă deosebire de na­ţionalitate şi confesiune, prin de- legaţia aleasă in marea adunare populară din Cernăuţi, Piaţa Gri- gore Ghica Vodă Nr. 4, la 19 Octomvrie 1924.

M aiestate,Populaţia întreagă a oraşului

Cernăuţi, din centru şi din su­burbii, fără deosebire de naţio«

Continuăm «stări cu publica­rea hotărârilor mei importante «duse de Congresul naţional bisericesc, ţinut zilele trecute la Sibiu.

Relativ la situaţia credincio­şilor din ţinuturile bănăţene, ră­mase sub stăpânirea Iugosla­viei s’a luat următoarea hotă­râre :

1. Cor greşul ia act cu regret, că cerere® Justă a Consistoru- iui mitropolitan de a % repre zentet prin doi delegaţi ai sâi Ia tratativele dintre România $i Iugoslavia, a fost refuzată.

2. Interesele mitropoliei noas­tre, în toate cauzele bisericeşti ale credincioşilor săi de acolo, fiind de ordin moral, religios şi cultural aşa de importan*, con­gresul decide exmîterea unei delegaţii, este sa se prezinte în audienţă atât la ministrul cul­telor rât şi la cel de externe, arătând în mod amănunţit toate referinţele şl nedreptăţile cărora sânt expuse bisericile şi şcoa* lele românilor ortodocşi de a* colo, câtă vreme minorităţilor

i naîitate şi confesiune, proclamând | luptă intransigentă şi hofărîtâ ! contra corupţiuniî, a autorilor şl susţinătorilor ei, aduce cu Inimă curată şi în deplină cunoştlinţă, omagii de dragoste, ctedinţă şi ascultare Maiestăţii Voastre, sim­bolul suveranităţii poporului şi al unităţii şi integrităţii ţării, pro­tectorul ordinii şi apărătorul ade­vărului, binelui şi dreptăţi*, roagă pe Maiestatea Voastră să bine­voiţi a lisa la cunoştinţă cererile populaţiei cuprinse în rezoluţia* nlle anexate, rezoluţîunl votate în adunările populare din 15 şi 27 Iulie, 5 August, 28 Septem­vrie, 5 şi 12 Octomvrie 1924, precum şi în declaraţiiie-protest din 12 August şi 10 Szpt. 1924 şi mai ales în rezoluţia-program votată în marea adunare din 21

romano si greco-catoiice. din Jugoslavia li se acordă mai multă solicitudine binevoitoare.

3. In baza dispoziţiilor trata- tuiui de pace, fiind asigurată confesiunilor minoritare liberta­tea religioasă — Congresul re­clamă pentru românii ortodocşi din cuprinsul Jugodavlei. ace- laş libertate de viaţă religioasă proprie, precum şi dreptul fi resc de organizare bisericească autonomă, dânduli se posibili tatea să păstreze ca şi până a* cum contactul ierarhic cu au­torităţile mitropoliei noastre.

4. Congresul ia act cu bucu­rie de silinţele preoţilor de a- colo de a se organiza în ca­drele Asociaţiei „Andrei Şagu- na*, năzuind a perfecţiona mij­loacele de conducere şi activi­tate pastorală pentru ocrotirea şi încurajarea şi buna îndrumare a poporului.

•In chestiunea şcoalelor con­

fes ion a le s’au decis următoarele:1. Congresul naţional biseri­

cesc fixează şi de astădată drep­tul bisericii ortodoxe române de a înfiinţa şi susţinea şcoale confesionale;

2. Dă expresiune convingerii s ie, că în statul român bise­rica ortodoxă roaiână se con­fundă cu însaş naţiunea română şi că este un înalt interes al acestui stat, ca instruirea şi e- ducaţia cetăţenilor săt, să se facă în spiritul acestei biserici şl foiosindu-se staiul in chip in­stituţional de ajutorul efectiv ai organismului ei. In specia] Con­gresul naţional bisericesc crede, câ mai vârtos şcoala primară, în care se face instruirea şi e- ducaţia păturilor largi populare, irebue să fie lăsată sub condu­cerea bisericii, contribuind sta­tui cu mijloacele necesare ma­teriale, spre a asigura în mod desăvârşit gratuitatea şi obliga- tivit, tea învăţământului primar rezervându-i se statului dreptul său incontestabil la stabilirea

Sept. 1924, şi roagă pe Maies­tatea Voastră sâ binevoiţi a Vă pune în cumpănă cuvântul ho­tărâtor pentru apărarea dreptu­rilor şi armoniarea intereselor populaţie; întregi şi pentru com­baterea corupţiunil spre binele populaţiei, al ţării şi al tronului.

Cernăuţi, la 19 Oct. 1924.Prof. univ. Radu Sbiera, prof.

univ. Teofîi Sanciuc-Săveanu, Vasile Saftenea, Nicolai Pisar- cluc, Franz Kuschnsr, Peter Kusch- nir, Mihal Constantinovici. Petru HuDca, log Cerchez, Ştefan Lan- bach, Filip Ast, Lcon Fedinc, Cle- mens Kvschky, Herman Schatz- berg, Dumitru Slimac.

. programului de învăţământ şi I controlarea riguroasă a muncii

săvârşite in şcoala confesională.3. Paralel cu acest demers

al P. S. Epivcopl, Congresul mei decide, că în vederea credinţe­lor sale mai sus menţionate, este convins, că pornirea în con­tra şcoaiei confesionale va fi oprită prin înţelegerea mai lu­minata a rostului învăţământu­lui confesional, de tnsuş popo­rul românesc, apropiinduse tim­pul, când şcoala confesională va fi reintrodusă in drepturile sale în întreg cuprinsul ţării şi astfel în consecinţă îndrumă toate corporeţiuniie bisericeşti din cadrele Mitropoliei ortodoxe române a Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului să stăruie cu toată puterea pentru susţinerea şcoaiei confesionale îngrijind, ca edificiile menite a adăposti aceste şcoii să se păstreze In bună stare şi să nu fie înstrăinate dela menirea lor;

4 : Pentru intensificarea cre­dinţei şi a morale! religioase în sânul poporului nostru drept cre­dincios, eparhiile şl toate cor- poraţiuftile bisericeşti sânt invi­tate să creitze de urgenţă aşe­za mini ele religioase pe seama adulţilor şi a publicului mare, şcoala de Duminecă, Institute de propagandă şi misiune internă, precum şi societăţi r Jig io se pentru tineretul de ambele sexe.

*In chestia liceelor şi a ş co a •

lelor normale con fesionale s’a luat următoarea hotărâre :

„Având în vedere trecutul is­toric ai liceelor confesionale or­todoxe române din Braşov şi Brad, precum şi cel ai şcoale­lor normale confesionale din Sibiu, Arad şi Caransebeş şi im­portantele servicii aduse nea­mului prin creşterea de intelec­tuali şi învăţători înflăcăraţi şi considerând că aceste şcoii sânt destinate a rămâne şi pe mai departe şcoli pregătitoare pen­tru institutele teologice, solicită prin corul epîscopesc guvernul, sä înscrie in bugetul statului li­ceele ortodoxe române din Bra­şov şi Brad precum şi şcoalele normale confesionale române din Sibiu, Arad şi Caransebeş, asigurând profeso ilor şi şcoa­iei toate drepturile, pe care Ie au şcoalele similare de stat, pe lângă menţinerea caracterului lor confesional şi subordonarea lor ca şi până aci, autorităţii bi­sericeşti.

Ca dispoziţia aceasta să nu fie supusă fluctuaţiilor politice, congresul autorizează corul e- plscopesc întregit cu parlamen­tarii ort.-rom. din Ardeal să facă un aranjament definitiv cu sta­tul în această chestiune.

*

Cu privire Ia memoriul cor­pului didactic d ela liceul din B raşov s’a hotărât ca Conzis- loriul arhidiecezan să solicite guvernului înscrierea persona­lului didactic dela liceul confe­sional român din Braşov în bu­getul statului şi acordarea pe seama şcoaiei şi a profesorilor, a tuturor acelor drepturi, pe care ie au profesorii dela liceele de stat.

Î n t r u n i r i l e P a r l i d a â e i N a ţ i o n a l

R o m â n l a B r ă i l a ş i T . - S s v e n n

Mâine, Duminecă 2 Noemvrie 1 9 2 4 , la orele 10 dimineaţa, va avea loc în sala teatrului Lux din Brăila, o mare întrunire a Partidului Naţional Român.

Vor vorbi d-aii: Iu liu M am u , V aida Voevod, St, C . P op , V aîeriu B ran isce din partea organizaţiei cen­trale, iar din partea organizaţiei locale, d-nii: dr. De-m etreseu -B răila şi A r o neamţ.

*

Tot mâine Partidul National Român va ţine o în­trunire publică la T.-Severin, la orele 2 jumătate d. a., în sala Âpollo.

Vor lua cuvântul, între alţii, d-nii: G r , C o n s t a n ţ i- n e seu, d r . G r u e s c u , C h i r i ac, C h in te seu 9 d r , J r ă i l e s c u , şi alţii.

Pagina 2 [GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 130-1024

PARLAMENTULC h e s t i a e x c r o c h e r i e i c u p a ş a - p a r t e l e . — D i s c u ţ i a i a m e s a j .

Ia şedinţa de Io! a Camerei dep. Victor M oldooan din Par­tidul Naţional român a "adus din nou pe tapet panamaua cu paşapoartele. ‘.Luând cuvântul constată că guvernul nu se a- rată de Ioc grăbit, ca lumina să se facă în jurul panamalei cu paşapoartele, de oarece nici până azi nu i s au pu3 la dis­poziţie actele şi dosarele cerute de d sa. Printre acestea sunt acte care n'au nici o legătură cu soc. Petrolul National, pre­cum petitiunile de paşapoarte, e le , făcute înainte de a lua fiinţă această societate şi ca atare nu figurează încă în dosa­rele fnstrucţiunei, deci pot fi comunicate.

Urgenta chestiune! nu mai trebue discutată, întru cât în public circulă svonuri senzaţio­nale, ca acela, că o doamnă, cu trecere mare la paiet, a ob­ţinut dintr’o singură dată 200 paş poarte, că un colonei rudă cu d«î ministru Văltoianu este deasemenea implicat. Ba nu este scutit de asemenea svo­nuri nici persoana mitropoli­tului primat, (protestări pe băn­cile majorităţii).

DA G. M ârzescu răspunde că dela cabinetul 3 instrucţie s’a cerut sigilarea unor dosare necercetate încă în chestia pa­şapoartelor şi din această cauză ele n’au putut fi comunicate,

Dep. V. M adgearu |ceteşte o propunere semnată de nume­roşi deputaţi din opoziţie pen­tru instituirea unei comisii de anchetă parlamentară în chestia paşapoartelor, cerând să se vo­teze imediat. Preşedintele, cu toate protestele opoziţiei, trece propunerea în secţii, amânând astfel votarea.

D-l S mion N em eş aduce la cunoştinţa adunării că autorită­ţile au împiedecat o întrunire la Blaj, sub motiv, că s a pus în discuţie chestiunea paşapoar­telor. (Opoziţia aplaudă ironic şi demonstrativ).

D 1 latin M ania: Aşteptăm cuvântul dlui ministru de jus­tiţie.

D*1 G. M ârzescu : N’am nici o cunoştinţă de acest fapt. Va da însă lămuri d-i prim-ministru.

D-i Maniu : Avem dreptul să luam act că d i miuistru al jus­tiţiei ne anunţă, că în această chestiune va da lămuriri însuşi d i prim-ministru.

Urmând discuita la mesaj dep.J. Măgură din Partidul naţional pune deia începui o chestiune de principiu : reazimul real al monarhiei.

In situaţia actuală, continuă d. Măgură, monarhia trebue sâ se sprijine pe massa şi pe de­mocraţie. La noi Coroana se sprijină pe oligarhia iberală. In timpul neutralităţii Coroana nu a făcut guvern naţional, n’a ascultat sfaturile ce i s au dat şi de aceia am ajuns la dezas­trul din timpul războiului. După războiu Coroana n’a ascultat de ţară şi a dizolvat guvernul Vaida pe motivul nesiguranţei în tară, pe când adevăratul motiv era că nu voia să se voteze le­gea agrară pentru vechiul regat a dlui Mihalache. Interesele C o­roanei apar astfel strâns legate de oligarhia liberală. Guvernul Averescu a fost pus în nepu­tinţă de a lucra fiindcă a re­nunţat la »Răspundere“, apoi a căzut în greşeli. Guvernul Teke lonescu căruia i s’a dat votul de blam, nu era un «guvern personal* al regelui după cum s’a spus, căci dacă era perso­nal regele îi dădea lui Teks lonescu şi. dizolvarea.

Prin sistemul practicat se con­stată că ţara are două dinastii: una prin Constituţie şi a doua a lui Brătianu prin voinţa rege­lui, căci Coroana zice că e si­

gură numai atunci când are pu­terea oligarhia liberale.

Vorbind despre partide, d. I. Măgură spune că partidele tre­bue să fie democrate, să aibă vederi largi şi un fond moral. Sunteţi mulţi aici — zice d-sa liberalilor—, ştiţi cum v’aţl a* Ies, însă ţara e cu ce! puţini de aici, nu cu d v. (liberali) cei mulţi.

Oratorul face elogiul partidu­lui căruia îi e dat să facă uni­rea sufletească.

Răspunzător de situaţia de astăzi, declară d. Măgura, e cel ce a dat puterea cui nu se cu* venia şi dacă Coroana nu va şti ce să facă va trage toate consecinţele.

In partea doua a cuvântării, d. Măgură analizează fiecare pasaj din Mesaj stăruie asupra vizitelor regale în streinătate dar

| regretă de ce nus’au spus cau- j zeie împiedicări! visifeHe Roma 1 şî Msdrid; de reforma adminis­

trativă şi de cea agrară, care a dus pământurile expropriabile în posesia prefecţilor, subpre- fecţilor, agronomilor, etc , care le cultivă. Declară că fara a încăput pe mainele negustorilor liberali şt e ştiut că un negus- for nu poate vedea de Intere­sele generale.

Oratorul închee astfel: Două extreme ne ameninţă: bolşe­vismul şi plufocratia. Cumpănă între ele este Partidul Naţional român. Acum o explicaţie, de oare-ce mi s’a cerut de către liberali să spun în numele cui vorbesc: Eu sunt un om liber şi de aceia îmi exprim părerile. Sunt ca acel câine care atacă duşmanul, nu ca acel câine ti* nut în ianf, care latră şi 12 a- meninţă turbarea. Sunt membru al Partidului Naţional îmi ex pun părerile, însă mă supun conducerii noastre.

Oratorul a fost aplaudat de grupările naţionale şî ţărăniste.

Hor putea fi m upiulizate panamalele liberale?

— C e a r t a M â rz e s c u— A u d ie n ţ a la

Decli raţiile celor dosi miniş­tri în Parlament — adversarii an vorbit prin gara d-lor Mlrzeacn şl Văitoianu — ar lisa sâ ie în- revadă dacă na muşamalizarea afacerilor compromiţătoare, dar cei paţla an armistiţiu.

Intr’adevâr, situaţia este gravă pentru gu-ern, Ministrul comu­nicaţiilor a fost dârz şi a arătat că ştie să treacă şi peste capul d-lui Bră iaaa, câad s’a dus la Rege ca să-l informeze da do­sarele fraudelor dela c. f. r. care trec de sute de milioane lef.

D l Văitoianu a’a pregătit să răspundă ministrului de justiţie care a dat — trebuie s'o rele­văm — îndărăt un pav, când a vorb t la Cameră cum a vorbit.

Ministrul justiţiei este enervat pe urma acţiune! d lui Văitoianu f indcă şl-a atras observaţiile ce­lorlalţi miniştri şi ale multor fruntaşi. G'umă nu poate ti cu dosare cari conţin fapte revol­tătoare şi sume dsfraodate de mdicane.

D-l Văitoianu ar fi informat pî Rege despre legăturile pe cari unii fruntaşi liberai] leau cu aceste fraude.

In stadiul acest« a lucrărilor, se Înţelege că guvernul simte terenul fuglndn-i de sub picioare. Şi, ministrul justiţiei nu mii este atât de bătăios.

• *Dacă n’ar ti de cât ră­

fuiala între cele două ta­bere guvernamentale — lu­crul s’ar putea muşamaliza. Dovezile panamalei ca pa­şapoartele — o parte în­semnată sunt însă în mâna interpelatorului d-l dr. Yic- tor Moldo van din Partidul naţional. Interpelarea se va produce în curând şi expli­caţiile ministeriale vor com­plica lupta între cele două tabere din guvern. Ya fi silit guvernul să ridice mu­şamaua ce pregăteşte.

** *

P e d e -a ltâ p a r t e , d e ­n u n ţu rile îm p o t r iv a f r a u ­d a t o r ilo r d e la cflr. şf s a a n d a n ii d a la C a s a m u n c ii p ro d u c o v ie a g it a ţ ie .

V ă i t o i a n u - — In g a r d ă .— E t â r z i u ! . . . | —

Chiar între inginerii deia cfr. este o vie mişcare, pe tema desolidarizărei de ac­tul celor 3 5 ingineri şi 1 ncţionari superiori cari o au împroprietărit cu vile de milioane pe spinarea Casei Muncei.

Apoi, denunţarea fraude­lor dela repararea vagoa­nelor (echipele volante) au excitat conflictele între cei compromişi şi majoritatea personalulai cfr. care de­nunţă — cum poate — cazuri revoltătoare. In do­sarul d-lui Yâitoiaou sunt de-altfel precizări senzaţio­nale.

Este destul să arătăm cazul preşedintelui consiliu­lui de administraţie al unei societăţi, care a plătit un bacşiş de 3 milioane lei pentru o singură afacere. Se poate vedea cât era câştigul pe urma acelei a- faceri necurate.

Sunt, însă, multe alte cazuri extrem de scanda­loase, cari vor târâ în a- rena fraudelor nume cunos­cute de politiciani, fie în chestia paşapoartelor, fle îa fraudele dela cfr.

Lucrurile suut prea avan­sate ca să mai poată fi a- coperite.

Descoperirea vastului trafic de paşapoarte va avea răsunet şi îa Sate-mire. ,'Li Careii-Miri « fost arestat unui dintre numero­şii traficanţi, cari fac afaceri speculând ţăranii dornici de & porni-o peste ocean, iu curând va veni şi râudu-i S&tuial-Mare. Siguranţa va începe cercetări, având iud eii slgare să numeroşi săteni an fost speculiţi In felul acesta.

CONSILIULDam mai jos, dupS ziarul

•Lupta* istoricul panamalei dela Casa Uniunii cfr., pe urma căreia s’eu îmbogăţit 35 de funcţionari superiori în dauna miilor de slujbaşi nefericiţi din administraţia cailor ferate:

„După cum am anunţat, d-l ministru Văitoianu a adus Marţi Ia cunoştinţa Suveranului ches­tiunea fraudelor dela căile fe­rate.

Se afirmă că ministrul comu­nicaţiilor a ‘arătat Suveranului unde au ajuns cercetările corni- alunilor de anchetă şi ale ju s­tiţiei şi că Regele s’a interesat amplu şi despre afacerea cu paşapoartele.

Cercetările Justiţiei.D-l ministru Văitoianu ar fi

arătat că jusliţiava avea de sta­bilit dacă in adevăr cu materia­lele statului de serveau »pentru construcţia gării ee Nord, s'au ridicat vilele mâi multor înalţi funcţionari dela c. f. r. şi parti­zani ai oamenilor dela putere.

Ar fi vorba de vilele ce 35 funcţionari superiori dela c. f. r. îşi clădesc pe terenurile Casei muncii c. f. r., situate pe calea Oriviţei.

In afară însă de ceea-ce va avea de stabilit justiţie, este o altă latură a chestiunii, latură ce se afirmă că a uimit pe Su­veran,

In adevăr, când s’a îafiinţct Casa Muncei c, f. r , s ‘a pus un bir pe toţi cetăţenii, obli- gându-i să plătească la toate transporturile de călători şi marfă, o taxă specială, pentru înfiinţarea Casei muncii, Insti­tuţie destinată să îmbunătă­ţească situaţia personalului ce­ferist.

Pe baza acestui principiu, s ’a făcut o lege şl s’a început cum părarea de vaste terenuri în calea Griviţsi, pentru construi­rea de locuinţe efiine necesare personalului mutat şi pentru ri­dicări de şcoală, biserică, hotel, sp)t -1, etc.

Cetăţenii au plătit deci un bir pentru ajutorarea persona­lului, dar banii noştri, ai sta­tului precum şi terenurile c. f. r., au intrat în posesia a 35 func­ţionari superiori, toţi favoriţi ai liberalilor!

Cam s’a făcut abuzai.Mai mult, direcţiunea gene»

rată c. f r. sub directoratul d-lui Tancred Constantinescu chel- tueşte o su nâ considerabilă cu pavarea şi canalizarea terenu­rilor Casei muncii, şi apoi le vinde celor 35 favoriţi politici, pe un prtţ inferior costului lo­turilor şî al lucrărilor edilitare!

Culmea s’a atins, acordân» du se celor împroprietăriţi pe locurile nenorocitului personal ceferistlc, împrumuturi venind între 600.000—1000.000 iei, cu 2 (doi) ia sută pe an, plâtibile în 20 (douăzeci) ani, pentru construcţii.

Azi vilele se ridică falnice, sfidătoare şi sunt închiriate, de­venind astfel o sursă de rapidă îmbogăţire... far justiţia cerce­tează dacă nu cumva s’a între­buinţat până şi materialul gării de Nord ia ridicarea acestor vilei

Consiliul de miniştri ratifică abuzul.

După cum vedem, este vosba de un abuz foarte îndrăzneţ şi in stil considerabil.

Cele decise In consiliul de administraţie al Casei muncei c. f. r., îa şedinţele deia 11 Fe­bruarie, 1 Maitie, etc., 1922 (consemn? te în procesele ver­bale cu n rele 82, 85, e te j, ar fi rămas desigur un abuz ilegai deorece membrii consiliului şi-eu împărţit între ei terenurile pe cari le aveau numai în ad­ministrarea lor, daci nu s’ar fi

D E M IN IŞ T R II ir Ia s a n c ţ i o n a t p a n a m a u a d e l a C a s a m u n c ii c f r

învestit lovitura cu formele 1* gale.

Şi aci chestiunea devine ex< cepţional de gravă, aflrmân- du-se că a ajuns până ia cu­noştinţa Suveranului. In adevlr, consiliul de miniştri a ratificai scandalosul abuz deia c. f. r.l In acest amănunt stă tot tâlcul politic al diversiunei creiată de ministrul Văitoianu, în afacerea cu paşapoartele...

Bonă jurnale.In adevăr, aproape după ui j

an dela hotărârile Consiliului de administraţie ai Casei muncii c. f. r , Consiliul de miniştri em te două jurnale şi anume:

1. Jurnalul Nr. 3819 din 11 Decemvrie 1922, prin care se aprobă vânzarea terenurilor dis calea Griviţei Ia înalţii func­ţionari prot ja ţ i de anumiţi po­litician! dela putere.

2. Jurnalul Nr. 212 din »‘2t Decemvrie 1922, prin care 1 j se acordă şi împrumuturi I,.. ^

Chestiunea se pune acum, i — şi noi credem că dacă Su­veranul nu şi-a pus-o încă, de sigur că se va întreba in cu­rând şi va proceda în conse­cinţă, — cum a putut Consiliul\ de miniştri să aprobe un ase­menea abuz?

Dacă cunoştea cum stau lu­crurile, atunci guvernul are vina că cu ştiinţă şi premeditare şi-a îmbogăţit favoriţii pe spinare* statului, o personalului c. f. r, şi a tuturor cetăţenilor cari au contribuit la crearea Casei muncii c. f. r.

Dacă a fost indus în eroare, înseamnă c i miniştrii semneazâ cu ochii închişi, - - dar pentru aceasta sunt răspunzători de lipsă de control exercitat asu­pra înalţilor lor funţlonari, cari i-au indus îa eroare“. ,

P r o c e s u l a s a s i n a t u l u i d in i a ş i

— Clue-I pa judeca —La laşi nu există stări excep«

ţiortale. Comandamentul Corpi*Iul IV de armată, In ordonan ţ le date, a scos oraşul Iaşi cn sub imperiul legilor militare.

in consecinţă imtruciia şi ju­decarea asasinatului comis de Comei iu Zelea Co dres nu revin instanţelor ordinare: Cabinet de instrucţie, de pe lângă Tribuna­lul laşi, curtea cu juri a judeţu­lui respectiv. 1

In cercurile guvernamentale se vorbeşte, că procesul Iui Zalea Codreanu va fi strămutat la o curte cu juri din ţară.

Spiritele, la laşi, sunt prea agitate, patimile prea dezlăn­ţuite, pentru ca procesul sâ se; poată judeca acolo. \

D in P u b l i cAm onoare a aduce la cunoj-

tioţs» onor. mele clientele că dls cauza actului vaudalic săvârşit asupra domic!l:ului meu de pre­tinsa proprietară, d na Coni- ta:-ţa C. A. popovîci, mă g&sei; în imposibilitate de-a mai pstei da cousultatiaui la domicilia! meu şl deci suspend aceste con- i saitaţiuui până Ia data, cândj justiţia ţârei !mi va da posibili-! tatea de.a-mi putea exercita pra h s unca mea.

Dr. 1. Donat, Strada Prunduri1046 1— 1 *•

D e c la ra ţieAducem la cunoştinţa onor

public, că tovarăşul nostru d-. L :jos Boros, a repăşit cu ziua de az*, in mod amicai, din în­treprinderea noastră.

Braşov, 1 Nosmvrle 1924.Direcţiunea

Cinematografului Moden

r

fit» 130.-1924 GAZETA TRANSILVANIEI P gwa 3]

PENTRU TOATA LUMEA. PEMTRU TOATA LUMEA

1I

Mu perdetl ocazia! Grăbiţi-vă ţi Vă procuraţi stofe pentru sezonul de iarnă dela firma

G H E O R G H E S O C Ia r e p o s l ă v ă r i e B r a ş o v

Strada Porţii Mo. 27 ai Mihall V a lsa 18.1 5 , 0 0 0 m . p o s t a v ş i s t o f e d e t o a t e c a l i t ă ţ i l e ş i n u a n ţ e l e

s t a f i l a d i s p o z i ţ i a O n . p u b li c c u p r e t u r i c a r i î n t r e c o r i c e c o n c u r e n t ă .

î n t r u c â t s t o f e l e a u f o s t p r o c u r a t e m a i d e t i m p u r iu f f c e a r e p o a t e f a c e o e c o n o m i e d e 3 0 % «

B o g a t u l ş i v a r i a t u l a s o r t i m e n t d e s t o f e v a s a t i s f a ­c e p e o r ic in e a i a r p r e t O r i l e c o n v e n a b i l e s i g u r v o r f a c e p e o r i c a r e d in O n. p u b lic s ă c u m p e r e a c e e a c e a r e n e v o ie . S t o l e d e l â n ă p u r ă d e lt t JLei 3 2 0S t o f e d e l â n ă A f o u b le d e l a l^ ei 3 0 0S t o f e d e l â n ă C a m p r u ş l C o u i r e r c o i i t SiCi 6 0 0

S to f e d e l â n ă C a m g a r n n e ^ r u ş l b l e u m a r i n L e i 4 0 0 S to f e d e l â n ă p e n t r u p a l t o a n e L e i 3 0 0S t o f e p e n t r u p a n t a l o n i ş i S t r u k s L e i 4 0 0S t o f e p e n t r u s t u d e n ţ i u n i f o r m e X<ei 3 0 0

T o t în a c e s t s e z o n s e p u n e în v â n z a r e în p r ă v ă l i a d *n S t r . M ilia il W e t s s N o. 18 c u p o a n e d e s t o f e în c a n ­t i t a t e sie 5 0 0 0 m . c u p r e t u r i l e c e l e m a i ’r e d u s e

G r ă b t t - v â ş l v i z t a ţ i m a g a z i n u l m e u p e n t r u a V ă c o n î n g e d e c a l i t a t e a ş l i n f e r i o r i t a t e a p r e t u r i l o r , f ă r ă o b l i g a ţ i a d e - a c u m p ă r a .

920 6 - 1 0 Ca stimâ 6. SOCI Sir. Porţii No. 27 şi Hihaii Weiss No. 18.P r o s p e c t .

Amphora S. A- Chimico farmaceutică Braşov, este una din cele mai puternice droguerii de engros şi are scopul de* a aco* peri toate trebuinţele farmaciilor din ta*«.

Societatea s’a înfiinţat cu durată nelimitată în anul 1920 cu un capital social de 5.000.000 Lei şi dela începutul activităţii sale s a afirmat ca o organizaţie utilă şi necesară în noua ori­entare economică a tării, contribuind în mod efectiv la consoli­darea vieţii comerciale.

Prin închirierea şi adaptarea edificiului situat pe strada Târgui Cailor, în care sunt instalate magazinele şi birourile ac­tuale ale societăţii, activitatea noastră a primit un nou şi consr derabil avânt, aşa încât Cifra afacerilor din anul de gestiune 1923 arată o sumă încincită fată de rezultatul anului 1921.

Dividendul anului 1923 a fost de 15%.Cu toată desvoltarea îmbucurătoare, societatea nu şi-a atins

încă tinta fixată. Noile şi continuele investitiuni, creşterea stocu­rilor de mărturi în urma cerinţelor tot mai mari, pretind şi in* vestiri de noi capitaluri.

Pentru a putea satisface deci cerinţelor crescânde ale pielii, adunarea generală extra-ordin ară a societăţii noastre în şedinţa din 1 Decemvrie 1923 a decis urcarea capitalului social dela 5 milioane la 15 milioane Lei. Din această sumă pentru moment a’a hotărît însă numai lansarea de acţiuni în valoare de 4 mi­lioane Lei, aŞa că după încheierea subscriptiunei noul capital al societăţii va fi de 9 milioane Lei.

Pentru acoperirea acestor 4 milioane Lei se vor emite 8000 bucăţi acţiuni la puitător cu valoare nominală de 500 Lei.

Conform statutelor societăţii fiecare proprietar de acţiuni vechi are dreptul de a semna după câte două acţiuni vechi una nouă. Restul acţiunilor se oferă pentru subscriere publică.

Proprietarii acţiunilor din a 11-a emisie se bucură de drepturi egale cu proprietarii celor din I-a emisiune.

Consiliul de Administraţie îşi rezervă dreptul acceptării sau neacceptării semnărilor, în deosebi în cazul când valoarea sub scriptiuniior trece numărul acţiunilor emise.

Deodată cu efectuarea subscrierii acţiunilor sunt a se tran* | spune la adresa societăţii 40*/« din valoarea lor nominală îm* i preună cu 15 Lei spese de emisiune de fiecare acţiune. J

Restul se va chema în două rate câte 20J/*, iar termenul ( se va fixa din partea Consiliului de Administraţie.

V IZIT A Ţ I NO U A R A N J A T U L Şl M A R E L E MAGAZII! U E COVOARE

TELLMANN şi SPEILB R A Ş O V , Ş IR U L G R Â U LU I Mo. S

M A R E D E P O Z I T D Ecovoare, perdele, păfuri de pai şi masă,

sfofe pentru mobile, saltele, etc.884 8 —20

0 casa ca donaete de vânzare în Stradă Spi­talului. Amănunte în aceiaşi stradă sub Nrui 48.Saxonîa No. 8804 1045 1—8

D e vânzare Strada Po*dul lui Grid No. 10. înlesniri de de plate.

Informaţiuni la proprietar Str. Cazărmei 9 Ploeşti.

1034 2—2

beneficia de !£»/. dobânzi, cari se vor socoti dela data plătii MÂEISTÎ v8 |u?aefectuate, Acţiunile din emisiunea a doua vor beneficia de divi­dendele statutare numai după achitarea lor completă.

Fată de acţionarii întârziaţi cu plata vărsămintelor li. şi III. se va proceda conform legii comerciale §§ . 169 şi 170.

După achitarea primului vărsământ acţionarii vor primi tit­luri provizoriii cari după achitare totală vor fi preschimbate în acţiuni definitive prevăzute cu talon şi cupoane.

Terminul de încheiere pentru subscrieri se fixează îa 1 Ianuarie 1925. " ^

Subscriptiunile şi plăţile sunt a se adresa la „Amphora* S. A. chimico farmaceutică Braşov, Târgui Cailor No. 1/5

In baza conditiunilor aici comunicate avem onoare a vă invita de a participa la semnarea acţiunilor emise.

B r a ş o v , la 1 Octomvrie 1924.C on siliu l de A d m in is tr a ţie

a S o c ie tă ţii„ A m p h o r a * S . A . c h im ic o fa r m a c e u tic ă

B r a ş o v .1043 1—1

S ’a pierdut ^ 3Octomvrie 1924, pe parcursul Strada Lungă Braşov şi şo­seaua Braşov*Râşnov, un port* feuille cu bani şi acte diferite- Cine Ta găsit este rugat cu stă*

'i ruinţă să trimită actele la Şcoala de Tragere a Artileriei Râşnov şi să oprească banii.

Locotenent B asarabescu ,1044 1 - 1

B T v â n z i r e 2şopron, putină grădină, imediat de ocupat.

informaţii la Banca »Braşo* veana*. I—2

C etiţi şi răsp ân d iţi: „ G a z e t a T r a n s ilv a n ie i*

vacu începere de Duminecă 2 Nov.

M aciste ş i Chineziifilm de aventuri în 6 acte. Este de notet că în acest film

joacă cel mei meni ai Uşii Ger­mani, Italieni şi Chinezi. Garan­tăm că publicul mic şi moie va petrece câL.va oare neuitate.

Afară de tsfo : o comedie a* merirans in 2 acte.

U N I ! VI NE!fete ce im se tiv îa casâtole.

Parcaie p a t r a « t r a c iintravilan pentru consuucta in* dustriaie sau locuinţe situat fa­vorabil de vânzare din mână liberă cu preţ convenabil- Jonc* tiune uşoară de linie indus­trială. Desluşiri dă Banca pen­tru circulaţia mărfurilor S. A , Braşov, Str. Principele Caro! No. 17. 948 6—6

O LĂMURIRE IFolosindu-ne de ameliorarea statorni­că a leului ne-a reuşit să ne asortăm

w

1

[p i i l i r a s â n i de i n i ;i i a i iîncât putem servi pe Onor. clienţi

C U P R E Ţ U R I L E C E L E M A I I E F T I N Ecari esclud ori ce concurenţă

Cu articolele noastre conf ecţionate în propriul atelier din Vîena după cele mai nuos modele pariziene vom arăta că suntem cei d ntâi kiu miiMiai in ce priveşte moda ri şi în privinţa ce lo r m ii bune stofe.

Sperăm să corespundam şi celor mai exigente gusturi

Cu contecţiuiiito noastre de primul rangPaltoane de lână pentra dame, căptuşite Lei 1800 In sas Paltoane de pluş, cântnşite . . . . . 4000 „ „Paltoane cu blană, pentru dame . . „ 3800 » „Rochie de lână de d a m a .. . . . . . . . . . . . . . „ 1800 „ „Faste de lână .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 700

Afară de acest ma e asortiment d® p a l t o a n e OUb l a n ă , , ţ â i l i e u i , l l b l t tz e ş< h a in a p e n t r u c o p i lPREŢURI SO L ID E I PR EŢU R I IE FT IN E I

Bazele de azi şi de mâne ale Firmei noastre

FENYVESI şi SAMUELCel mal ma**e magazin de confecţiuitl pentru

doamne din România-Mare.2 6 BRAŞOV, ŞIRUL INULUI 31 33. 1024

In

S T o e m v r i eP r e m i e r ă la

C in EM A MODERA

CASA MISTERELORIn i»oliul pîNnaipai nelePruiM nsjoaikinn»Duminecă îacep reprezentaţiile la 21/, şi 5 ore, iar la 7V4 şi 91/* seara vor avea loc reprezenta|ii de a*4e, cu următorul program: v < n f l T T r!" după cuvertura operei E G M O N Ţ , urmată de comedia d t 1 I x O I 8 0

ca uceniciemaar, se v.» leprezerta CASA MISTERELOR,-------• Bilete pentru reprezentaţiile de gală se pot prelua la Casse. — —

'tm»

În

MoemvrieP r e m i e r ă la

C I N E M AM O D E R N

GAZETA TRANSILVANIEI•.i’-V-î*-

S i t u a ţ i a p o l i t i c ăî Suveranul 'Îngrijorat de ultimele evenimente.

— „Simptomele oboselei“ din gnvern. — Criza de gnvern este deschisă. — Snccesornl.

O lămurire în chestiunea pretinselor disensiuni din Partidul naţional.

B u c u re ş ti, 1 N o e m v rie .Cu toate în cercările de a

ap lan a conflictele din gu ­vern ş i în sân u l p artid u ­lu i, d l B rătian u nu reu­şeşte d e cât să am âne cât-va vrem e fa lim en tu l gu vern ârei sale.

S erioase indicaţiun i au P arven it Suveranului, ca­r e se a ra tă în g rijorat de situ aţia creiată p e urm a scandatelor din guvern şi fa ţă de tot m ai revoltata m an ifestare a opin iei pu ­blice.

M ăsurile asp re ce inten­ţion ează să ia guvernul, în urm a asasin atu lu i d ela Ia ş i, se daioresc m an ifes-te i în g n jo ră ri a R egelu i care a f o s t viu im presio­n at de cele petrecute.

* *In însăşi cercu rile g u •

vernam eniale se consideră ca s fâ rş ită m isiunea ac­tualului guvern . S ituaţia lu i este d efin itiv com pro­m isă. L u cru l este p rez in - ta t a s t f e l :

— „ C a I n t o a t e g u ­v e r n ă r i l e g r e l e , p a r t i ­d u l s e s im t e o b o s i t . P a r ­t i d u l l i b e r a l n u c a d e d e la p u t e r e d e c â t c â n d a r e î n s â n u l l a i s i m p t o - m e l e a c e s t e i o b o s e l i . D a ­c ă n u s ’ a r f i • i v i t c h e s ­t i u n i l e c n p a ş a p o a r t e l e şi c e le la lt e f r a u d e — n u a ş t e p t a m s ă v i n ă l u n a I a n u a r i e “ .

„ S e înţelege că nu poate cădea pe chestiunile aces­te a . Im e d ia t ce p la tfo rm a de o p o ziţie va fi p la s a tă — g u v e rn u l se v a re tra g e . Şi nu va în târzia m ai m ult de două lun i*.

m• *In ceca.ce priveşte succeso* 1

rul guvernului liberal, tot în cer* «urile guvernamentale indicate mai sus se spune :

— N u v o ia m u n g u v ern a l JPtjir&idu ut n a ţ io n a l. V om I în c e r c a s ă - i îm p ie d ic a m cel p u ţ in tn f o r m a d e g u v ern

- d e p a r t id .E a b s u r d , in să , să- s e m a ­

n ife s t e z e p r a te n ţ iu n e a c ă u m p u t e a îm p ie d ec a u n g u v ern d e c o la b o r a r e tn c a r e P a r t i ­d u l n a ţ io n a l s ă a t b ă r o i p r e - p o n d e r a n r .

D e-a it f e , s i t u a ţ ia s e v a c la r if ic a în c u r â n d . N a n i p u t e m a ş te p ta , l a u n g u v e r n A v e r e s c o , f i in d c ă g e n e r a lu l a p ie rd u t ter en u l p o lit ic .

*• *Ţin să adaog la aceste, în a-

fără de remarca recunoaştere!

de către înşişi adversarii Parti­dului naţional ca nu se poate guvernarea viitoare fără e^est partid — că acţiunea dlui 0 .1 . Goga a dus la un rezultat care, nu numai că nu satisface pe cei cari l'au pus Sa cale, dar n’a reuşit de cât să*i arate ca un intrigant gata să se f acă slu­ga liberalilor fără să dea vre­un folos partidului avere scan.

însuşi generalul A oerescu a spus a te s t lucru * înti’an cern d e deputaţi, c ă bucuros arfa c e o legătură cu Partidul no* ţionat.

Bine înţeles, nu Partidul na- tioiial va te marja un pai li j com­promis ia guvern.

Dl O î. Goga — m/n» obiş- nueşte să f ie Incitatul la m asă al dlui /. Brătianu — nu face de cât să se arate poporului şi întelectuaii'or din Ardeal ca o unealta îa mâna şefului parti­dului liberal. Trist roi joacă a» cela r«re avea pretenjiunee sS fie înd uin3tor în Ardea), dove­dii abta zi ca şi eri că este o mai negatiunei şi ei celor meturâte patimi—un politician ratat,

** *

N i arn spus to td e aun a pă­re rile noastre în ce p rive ­şte via ţa in te rn ă a P a r tid u ­lui naţional şi nu am în ­cetat a in fo rm a obiectiv. A tu n c i când se punea la cale, la S ib iu , de că­tre agenţii d -lu i B ră tia n u , m anifestaţii cari trebuiau să izbucnească sub form a de d izid e n ţă în p a rtid , am d e s m in ţit. N u putea fi v o r ­ba de o mişcare de rupere a s o lid a r ită ţi p a rtid u lu i, ceea-ce s’ a şi d o ve d it.

A m a ră ta t, însă, că — în cadrele acestei solidari­tă ţi şi p e n tru u n şi m ai perfect acord — u n g ru p de m e m b ri ai P a r tid u lu i, a flă to ri la Sibiu cu o c a ziu - nea congresului bisericesc, au a v u t u n schim b de p ă ­re ri şi că o d elegaţiune s’ a p re ze n ta t d -lu i M a n iu , p re ­şedintele p a rtid u lu i, co m u - n icâ n d u -i părerile e x p ri­m ate în acea în tru n ire co­le g ia lă.

P u te m spune că, i a u r ­m a răspunsului d -lu i I . M a ­n iu , nu a v *m m o tive de a ne înd o i că aceeaşi p e r­fectă u n itate şi solidaritate continuă a fi în p a rtid u l naţio nal. C e le ce scrie „ V i ­ito r u l“ , îa acelaş to n cu oficiosul d -lu i G o g a , nu sunt decât veşnicele cânte­ce de lebedă ale in trig a n ­ţilo r păcăliţi de e ve n im e n te , fiindcă P a rtid u l naţio nal r o ­m â n n u este o asociaţie de adorare m u tă a persoa­n e lo r ci, d im p o trivă , o d e ­m ocratică alcătuire izv o râ tă

din p o p o r şi leg ată n a tiv de acesta. S c h im b u rile de p ăre ri şi idei n u se in te r­z ic , ci li se lasă o larg ă discuţiune în n â u o tru l p a rti­d u lu i. A s tfe l fiin d , m anifes­tarea u n o r d o rin ţi sau ce­re ri se p o a te face fă ră să aibă caracterul pe care u - nii adversari au v r u t s ă -l d e a , chiar dacă ar fi v o rb a d e -o n e în ţe le g e re ,

* *De ait-feî, situaţia Partidu­

lui naţional s ’a consolidat şi in vechiul regat, unde este un foarte puternic curent de opi* nie publică extrem de favo­rabil acestui partid. Nu este om nepreocupat care să nu aştepte înd, eptarea dela Par tidul naţional Entuziasmul cu care programul lui este pri­mit, face să fie recunoscută popularitatea sa şi de către adversari.

Nu este de cât cea mai u- râtă formă de calomnie, zii” nicele baliverne ale „Viitoru­lui“ care, gândindu-se Ia opo­ziţie neagră ce-1 aşteaptă în Curând, afirmă numai deza­gregări de partide ca să a co ­pere dezastrul propriului său partid.

Se va dovedi, în cele două mari [întruniri de Duminecă aîe Partidului naţional, cum ştie primi ţara pe fruntaşii acestui partid, fc leg jam e din Brăila şi T —Severin anunţă un extraordinar avânt î n acele judeţe pentru manifes­tările importante de mâine.

*

P u t e m a n u n ţ a , e a î n ­c h e i e r e a a c e s t e i o b i e c ­t i v e e x p u n e r i a s i t u a ­ţ i e i p o l i t i c e , c ă o v i e m i ş c a r e d e r ă s t u r n a r e a g u v e r n u l u i s e a c c e n t u - i a z ă î n o p o z i ţ i e . I n c â - t e » v a s ă p t ă m â n i , e v e n i ­m e n t e i m p o r t a n t e se p o t p r o d u c e .

(Prin carier specia)).Goresp.

Şedinţele parlamentului indică sfârşitul de regim. Majorităţile sunt disorientate şi sub impresia conflictelor din guvern şi din partid.

AVIZAducem la cunoştinţa

on. pubhc că ni-a sosit un uou transport des to fe de h a in e b ă r b ă t e ş t i

şi de d a m epreoţim ş i tot f e lu l de sto fe pentru

p a lto a n e şi r a g la n ecu p reţu rile cele m ai re ­duse.

Cu toată stim a S a v a e t P o p o v i c i i* Str. N eag ră i i

Telefon 767. SS 10*7 1— 2A, MUREŞ!ANI) BRANlSCti a>ivri> RPAS^V.

Nr. 130- 1924^Ora 3 d. a.

ULTIME ŞTIRI TELEFONICEC r i z a f in a n c ia r ă şi de s c u m p e te ia to t m ai m ari

p ro p o rţii în B u c u re ş ti ca şi în re stul ţârei. In a c ţiu n e a g u v e rn u lu i, p re o cup a t de conflictele inte rio a re şi de p a­nam alele ce fac obiectul d iscu ţiun ilo r vii în public — — grăbeşte d e za s tru l.

C e le m ai vii critice se rid că îa cercurile financiare şi com erciale îm p o triv a incapacităfei g u ve rn u lu i şi a to ta le i lui im o b iliză ri.

Respingerea apelolai generalalni VâitolanaBucureşti, 1 Oct. — Camera de punere sub acuzare a jude»

cat eri apzluriic făcute de generala! al Vâitoîanu şi Haralamb 62or- gescu, conducătorii societăţii »Petrolul Naţional împotriva confir­mării mandJtelor de arestare de către tribunalul Ilfov secţia III.

După o luncă cercetare a dosarului, şi în urrna conduziunilor depuse de d l procuror genera1. Camera de punere sub acuzare a respins am bele apeluri menţinând p e generalul Văitoianu ş i H a* raiam b G eorgescu în stare d e arest.

Asigurarea ordinei încentrele universitare

Eri s’a ţinut Ia ministerul de război o conferinţa I* care au I luat parte d*nii generai Mârdărescu, ministru de război şi G. Tă» tăreicu, subsecretar de stat ai ministerului de interne, precum şi d-Bii generali di corp de armată: Zajig, Dăndă Pop şi Mircesca sosiţi eri dela iaşi, Cluj şi Cernăuţi îa acest scop.

S’au examinat măsurile cari vor trebui luate în centrele uni­versitare laţi, Clsj şi Cernăuţi, spre a se asigura ordinea.

Ia aceia? timp s’a ştabJic îl modul de cooperare intre repre­zentanţii armatei şi organele ministerului de interne, cari vor că» păta instrucţiunile necesare.

Triumful conservatorilor Înfrân­gerea partidului liberal. Câăerea

lnl Asquith.L O N D R A , 3 i O c t . — A u

f o s t a le ş i p â n ă a c u m : 4 0 0 c o n s e r v a t o r i , 151 la b u r iş t i , 4 0 lib e ra li şi 4 in d e p e n ­d e n ţi. N u se* c u n o s c în c ă r e z u lt a t e le d n 2 0 c îr c u m s c r ip ţ b .

P ână acum conserva­to r ii au câştig at i j p m an­date şi au p ie rd u t 6 ; la­bu riştii câştigă 2 4 şi pierd 6 5 ; liberalii câştigă 9 şi pierd 1 2 0 m a n d a te , iar in­depe ndenţii p ie rd u n singur m a n d a t.

S e rem arcă o iite o s ă participare a cetăţenilo r îa aceste a le g e ri; în unele circum scripţii n u m ă ru l vo ­ta n ţilo r a fost de peste 9 0 la sută.

Totalul celor ©îeşî este de 596. Rămân încă 20 locuri spre a complecta cele 615 din Ca­mera Comunelor. Câştigul net el conservatorilor este “de 149 locuri. Ltb triştii au perdut 40 şi liberalii 110 locuri. Conser­vatorii cu acum majoritatea e- normâ de 191 locuri u upra ce­lorlalte partide laolaltă.

Un asif i de reviriment ex­traordinar, nu a fost cunoscut în această ţara dela marea iz bândă a liberalilor petrecută in anul 1906 când slau ales 376 liberali.

Nici un membru din cabine tul ii burist n’a suferit înfrân­gere. Primul ministru Macdo- neld a fost ales ia Aberavon în South Wales cu o majoritate de 2100, faţă de căpitanul Willi­ams, libera!.

F a p t u l câ n o u a C a m e ră a C o m u n e lo r va fi lipsită de p re ze n ţa lu i A s q u ith , a p ric in u it m u ltă părere de rău n u n u m a i p a rtid u lu i lib e ra l.

O m u l de stat ve te ra n şi test p rim -m in is tra a fo st în frâ n t în lu p ta sa cu la ­b u riştii. O p o n e n tu l său M i t - cheli a o b ţin u t o m a jo ri­tate laburistă de 2 2 2 8 v o ­tu ri faţă de 1 7 4 6 o b ţin u tă de A s q u ith .

LONDRA 1 Kov. - Rezultatul final: 415 conservatori, 152 la­burişti, 44 liberai), 4 independent

INF0RM&T1UDIAstăzi, In dlscaţiâ Mesajului v a

vorbi ci i A?. Vdsda-Voevod.* IIn cercările politice din Capi* '

taiâ s e vorbeşte serios de suc- I cesiunea h guvern, lndicaiiuniie sunt pentru un guvern a l P ar- tidalui nafional român, care s e zice, es te asigurat, urat a les c ă a ces t partid nu înlătură cota - borâriie.

*1. P. Sa Mitropolitul Bucovinei

i Viadunir de Repta a demisionat pentru motive de bătrâneţe, a- jungând vârsta de 90 am. Cu conduierea afacerilor bisericeşti până ia noua alegere a fost în­sărcinat P. S. Sa Episcopat ipo- lît Vorobchievki al Râdăjţaluh

Ia Bucureşti a fost trei zi le de ploaie ue toamnă. Străzile surii noro oase, multe desfundate.

Astă noapte, cerul se înseni­nase.

Reuniunea de Înmormântare dinBraşor S:hda a plătit pentru decedata Mirina Crstolcvean catigoria a Ii*a iei 639; catego­ria a III a iei 2030, total 2669 şi roigă pe onor. membrii să binevQiască a-şt a hi ta taxele,— Comitetul,

*

Dr Wiukler medic de specia- "y iitate pentru boli femeieşti, aju­tor ia naşteri şi pentru radiolo­gie. Dâ consultări: Şirul Grâu­lui Nr. 6 dela 11— 12 a. m, şt3 —4- p. rn. 1048 1 — i•

Z efir uri, Eponge , Chiffon - Schroll calitatea cea mai bună la I f r & i iz G *ro ss , Strada Porţii 7.______________________Redactor reaponzabilt îOAN BROTEA