http://worldwildewar.3x.ro/Atentate.htmHezbollah este o organizatie care adera la ideologia lui Khomeini si care reprezinta o "umbrela" pentru diferitele grupari radicale siite. Organizatia s-a infiintat in 1982, in urma incheierii razboiului Galileei si a instalarii pacii in Liban, precum si ca urmare a cresterii prezentei iraniene si a influentei acesteia in zona. Organizatia Hezbollah s-a infiintat ca un organism al fundamentalistilor siiti condus de clerici care vedeau in adoptarea doctrinei iraniene o solutie a lipsurilor politice din Liban. Aceasta prevedea si folosirea terorii ca mijloc de realizare a obiectivelor politice (rasturnarea regimului crestin; instaurarea, in Liban, a unei Republici Islamice; supunerea "Falangelor libaneze" guvernului legal; eliminarea din Liban a "practicilor imperialismului occidental"; lupta impotriva Israelului; desfasurarea de alegeri populare).Organizatia Hezbollah desfasoara o vasta campanie in scopul realizarii unui front comun cu alte grupuri teroriste, printre care Hamas si Jihadul Islamic. Gruparea are in vedere amplificarea actiunilor teroriste impotriva Israelului, dar si asupra obiectivelor acestuia din strainatate. De asemenea, organizatia urmareste intensificarea activitatilor proprii in plan financiar, propagandistic, informativ si contrainformativ, atat pe teritoriul libanez, cat si in alte state ale lumii, unde si-a constituit puncte de sprijin.Pana in 1982, Iranul a trimis luptatori din Garda Revolutionara Iraniana sa isi aduca aportul la infiintarea Miscarii Revolutionare Islamice in Liban. Acestia participau si la Jihad, Razboiul Sfant impotriva Israelului. Aceste forte amplasate in zona Ba'albeck, din nordul Vaii Bekaa, au oferit zonei un caracter islamic-iranian si au constituit punctul central al organizatiei Hezbollah din Liban. Organizatia are o structura de pregatire in Liban, precum si in exteriorul acestuia. Activitatea de pregatire are ca obiectiv construirea unor forte umane de incredere pentru structura militara si pentru activitatea terorista.Liderul spiritual al miscarii in Liban este seicul Muhammed Hussein Fadlallah, care actioneaza ca sef al Mujtahid - mediator al Legii Islamice in cadrul comunitatii siite din Liban. Cu trecerea timpului, Hezbollah a devenit al doilea grup reprezentat la nivel local si condus de functionari regionali.Actualul Secretar General al Hezbollah este Hassan Nasrallah. La inceputul anilor 1980, el era insarcinat cu activitati in zona Bekaa de catre Amal. A parasit organizatia Amal in 1982 si s-a inrolat in Hezbollah, luand cu sine mai multi simpatizanti. Dupa moartea lui Abbas Musawi, a fost ales ca succesor al acestuia in unanimitate si, totodata, comandant al operatiunilor.La nivel central, organizatia Hezbollah are ca prioritati sustinerea, prin orice forme, a operatiunilor militare indreptate impotriva Israelului, precum si imbunatatirea propriei imagini publice, pe coordonate politice. Principalul sustinator financiar si logistic al Hezbollah este Iranul. Alte surse de finantare ale organizatiei provin, in mare parte, din activitatile comerciale, legale si ilegale, folosite ca acoperire de catre membrii filialelor miscarii din diverse state ale lumii.Logistica militara a organizatiei, utilizata in confruntarile armate din zona Orientului Mijlociu, este procurata, in principal, din Iran, Rusia, Irak si Bosnia - Hertegovina.Pe parcursul dezvoltarii infrastructurii organizatorice, Hezbollah cu ajutorul Iranului si al Siriei, a inceput sa-si extinda reteaua militara in Ba'albeck. Militiile sale s-au raspandit in vecinatatea siita din sudul si vestul Beirutului si in sudul Libanului. Aceasta retea reprezinta principala baza a activitatilor Hezbollah si a gruparilor siite radicale. Mii de activisti Hezbollah si membrii sunt localizati in Valea Bekaa, Beirut si sudul Libanului. Aceste zone ofera, de asemenea, o baza de recrutare a noilor activisti si luptatori din randul populatiei siite locale.In urma retragerii fortelor israeliene din Liban, in 1985, Hezbollah si-a consolidat pozitia prin infiintarea unor depozite de armament, recrutarea de activisti si luptatori si prin acordarea de ajutoare umanitare rezidentilor din sudul Libanului (donatii in bani, echipament si medicamente). Scopul ajutorului il constituia castigarea sustinerii populatiei locale pentru activitatile desfasurate in sud.Ideologia organizatiei se bazeaza pe doctrinele lui Khomeini, care au ca principal obiectiv infiintarea unei republici pan-islamice conduse de clerici religiosi. Punctul de vedere al organizatiei, publicat pentru prima data in Platforma politica din februarie 1985, este urmatorul:"Solutia problemelor din Liban este infiintarea unei Republici Islamice, deoarece, numai acest tip de regim poate oferi dreptate si egalitate cetatenilor libanezi. Organizatia Hezbollah este de parere ca un obiectiv important este lupta impotriva "imperialismului occidental" si eradicarea acestuia din Liban. Grupul militeaza pentru o retragere completa a americanilor si francezilor din Liban, inclusiv a institutiilor lor. Acest conflict cu Israelul este privit ca un element de interes central. Acesta nu se limiteaza numai la prezenta fortelor israeliene in Liban, ci la distrugerea completa a statului Israel si infiintarea unui regim islamic, inclusiv in Ierusalim".O dovada a ideologiei radicale promovata de grup o reprezinta folosirea terorii ca mijloc de obtinere a obiectivelor proprii. Hezbollah face referire la Israel ("Micul Satan") si il caracterizeaza ca fiind "strain in regiune si o amenintare la adresa Islamului si a musulmanilor". Distrugerea Israelului si eliberarea Ierusalimului reprezinta o obligatie religioasa. Organizatia justifica folosirea terorii impotriva acestor inamici ca "o arma in mainile celor slabi si subjugati impotriva unui agresor puternic". In efortul de a actiona si realiza liniile directoare ideologice, liderii gruparii au constituit un plan de actiune si au executat atacuri teroriste impotriva fortelor israeliene si ale celor libaneze, invocand extremismul religios impotriva Israelului si promovarea ideologiei iraniene. Hezbollah a extins aria de conflict pe teritoriul israelian si nu s-a limitat la lupta din sudul Libanului.Odata cu semnarea intelegerii de la 'Ta'if (1989) si cu inceputul intelegerii cu Siria, in Liban, Hezbollah a fost fortat sa se conformeze dictatelor siriene. Interesul Siriei de a se continua atacurile teroriste in sudul Libanului a permis organizatiei sa-si mentina statutul pe teritoriul acestei tari si sa fie singura forta militara importanta, care sa nu fie inca dezarmata. Sirienii au prevenit prejudicierea capacitatii militare a Hezbollah de catre guvernarea libaneza, sub pretextul opunerii sale in fata ocupatiei israeliene. In acelasi timp, sirienii si-au intarit dictatele referitoare la organizatie, in perioada in care erau interesati de calmarea situatiei in sudul Libanului. Folosind nume sub acoperire cum ar fi "Jihadul Islamic", "Organizatia Revolutionara pentru Justitie" si "Rezistenta Islamica", avand acordul liderilor religiosi, Hezbollah a executat o serie de atacuri importante impotriva unor tinte israeliene, americane si apartinand Fortei Multinationale din sudul Libanului. Mai tarziu, atacurile au crescut in intensitate si au demonstrat o mai buna calificare, in special inainte de deschiderea Procesului de pace.In 1991, Hezbollah a executat 52 de atacuri, comparativ cu 19 executate in 1990. In acelasi an, Hezbollah a lansat 63 de atacuri si in 1993 - 158 iar in timpul operatiunii "Accountability" organizatia a executat sute de lansari de rachete Katyusha in zona de securitate si in teritoriul israelian. In 1994, a executat 187 atacuri impotriva trupelor israeliene si a pozitiilor acestora. S-au tras 119 focuri de artilerie, s-au detonat 31 de incarcaturi explozive si au fost intreprinse doua atacuri frontale asupra pozitiilor armatei israeliene. In 1995, a executat 344 atacuri impotriva trupelor israeliene si a Spozitiilor acestora. S-au tras 270 focuri de artilerie, s-au detonat 64 de incarcaturi explozive si au fost intreprinse doua atacuri frontale asupra pozitiilor armatei israeliene.

Hezbollah: The Changing Face of Terrorism by Judith Palmer HarikReview by: Rola el-HusseiniInternational Journal of Middle East Studies, Vol. 39, No. 1 (Feb., 2007), pp. 139-140Published by: Cambridge University PressStable URL: http://www.jstor.org/stable/4129125

Teza susinut n cartea lui Judith Harik este una diferit, ea vrea s demonstreze c n timp ce Hezbollah s-a transformat dintr-o miliie clandestin radical ntr-una moderat, ntr-un partid politic principal ce arat rezistena (p. 1), ea este nc perceput de ctre Statele Unite ca o organizaie terorist, n special dup evenimentele din 11septembrie. Harik susine c Hezbollah a dezvoltat dou strategii majore de combatere a acestor acuzaii de teroroism i punerea n aplicare a acestor strategii, a permis partidului s-i schimbe faa sa de terorist (p. 2). Ea argumenteaz c dup 9/11, rzboiul Americii privind terorismul pare s ncorporeze Israelul (177) i c Statele Unite au nceput s fac presiuni asupra guvernului Libanez s limiteze aciunile Hezbollah. Acest lucru a condus la o unificare a poziiei libaneze n spatele partudului cu suportul Sirian (capitolul 12). Harik concluzioneaz, Factorii de decizie ai Statelor Unite cunosc foarte bine ca Siria este singura care poate stopa aciunile Hezbollah. Guvernul Assad nu va face acest lucru, atta timp ct nu exist ceva de ctigat. (p. 201) Hezbollah: A Short History by Augustus Richard NortonReview by: Jrgen JensehaugenJournal of Peace Research, Vol. 46, No. 4 (july 2009), p. 605Published by: Sage Publications, Ltd.Stable URL: http://www.jstor.org/stable/25654451

Hezbollah, ca i organizaie, are o reputaie care a atins proporii aproape mitice. Aceasta are muli simpatizani, n mare parte din lumea Arab, n special datorit poziiei ei mpotriva Israelului, dar i o mare parte a lumii occidentale. Nscut n rzboi civil, partidul lui Dumnezeu a fost fondat n violen, prin alungarea Statelor Unite din implicarea sa n munca din Liban. Aceast organizaie este un actor politic activ n parlamentul Libanez i are un suport popular masiv n rndul anumitor grupuri ale populaiei Libaneze. Cu toate acestea, acelai grup care pretinde c apr Libanul de ocupaie strin i lupt pentru nedreptate are, de asemenea, o istorie brutal prin aceea ca a ntors armele mportiva propriului popor, cel mai recent n mai 2008.

RELIGIOUS FUNDAMENTALISM GLOBAL, LOCAL, PERSONALPETER HERRIOT

Trstura de baz distinctiv a micrilor fundamentaliste este aceea c sunt reactive. Fundamentalitii cred c religia lor este n pericol i au o reacie negativ fa de modernitatea secular i de marginalizarea religiei. Caracter de opoziie radical fa de o realitate perceput diferit i amenintoare cu privire la modernitate, fenomenul occidental al secularitii. Fundamentalismul religios ca fenomen contemporan se definete prin opoziia fa de modernitatea secular. Pt F. R. inamicul care trebuie combtut radical este satana ( pt fund islamici satana este SUA) Fundamentalitii sunt dualiti. Ei concep lumea n contrarii binare: Dumnezeu i Diavol, bine i ru, adevr i minciun, etc. O astfel de gndire ajut la aciunea de rezisten, astfel justific dezvoltarea unui grup dinamic social din interior versus unul din afar. Fundamentalitii cred c Cartea lor sfnt, prin interpreii lor sau prin a citi direct, are autoritate suprem asupra a ceea ce trebuie s se cread sau asupra modului n care s se acioneaz. Fundamentalitii vor tradiii ct mai purificate de elementele moderne, dar care se revendic de la Crile lor sfinte. Interpretarea fundamentalitilor din Cartea sfnt este selectiv. Ei aleg anumite idei din ea i le sublinieaz, de multe ori schimbnd sensul ei tradiional (ex. iii din Iran consider c cel mai important este cum citim Coranul, ntr-un mod juridic). O astfel de adaptare selectiv a Crii sfinte ofer o justificare pentru strategiile i tacticile de rezisten. n cele din urm, ei ateapt ca Dumnezeu s-si stabileasc stpnirea Sa asupra lumii la un moment dat n viitor. Unii cred c pot grbi sosirea acestui eveniment glorios prin lupt, literal sau spiritual, in numele lui Dumnezeu. Modul cosmic de gndire a milenitilor motiveaz i inspir credincioii i ofer o structur i o semnificaie pentru viaa lor. Acetia au un discurs fanatic care nu suport nuanele, gndirea bazat pe dihotomii i maniheism (ei susin c rul are aceeai substan ca binele, pentru ei rul este tot ce e material, binele este tot ce e spiritual, luminos). Fundamentalismul este un fenomen al secolului XX. Acest femonen este prin definiie unul modern, pentru c reacioneaz mpotriva modernitii. Peter Herriot susine c modernitatea, i apoi expresia sa, glabalizarea sunt un proces istoric unic. Fundamentalism se difereniaz de vechile micri religioase prin faptul c ei lupt mpotriva unor dumani noi i diferii. Ei prefer teocraia i legile morale universale pentru respectarea drepturilor minoritilor. Aceast micare este una organizat (au conducere, resurse, coordonate, etc) Fundametalitii pretind c sunt adevraii susintori ai dreptei credine (ortodoxia unei religii) sau ortoproxismului (dreapta atitudine, religia adevrat), pretind c apr valorile credinei. Unele comentarii populare, susin c fundamentalitii caut s se ntoarc n timp pn n Evul Mediu, dac nu mai devreme. Exist multe caracteristici de modernizare pe care fundamentaliti le mbrieaz. De exemplu, acetia ncearc s aplice tiina modern i criteriul adevrului istoric Bibliei (Armstrong, 2000a). Ei sunt, de asemnea, experi n folosirea proceselor politice moderne. Nu sunt mpotriva mijloacelor tehnologice, pe ei i intereseaz scopurile. Aceste mijloace de comunicare sunt folosite ca s eficientizeze aciunile lor, cu scopuri distructive (muli islamiti radicali au fost racolai prin internet). (p. 17)