1. Cum se determina un unghi orizontal intre doua directii masurate pe teren?Unghiul orizontal este unghiul diedru format de proiectiile ortogonale a doua drepte din teren intr-un plan orizontal.

Unghiul orizontal se determina ca diferenta intre doua directii masurate pe teren.

2. Cum se determina un unghi de panta masurat pe teren?

unghiul de panta este unghiul format de orizontala ce trece printr-un punct si directia catre cel de-al doilea punct (figura 1.7). Unghiurile de panta, la fel ca si diferenta de nivel, pot fi pozitive sau negative. Pozitive sunt unghiurile de panta catre toate punctele situate deasupra liniei orizontului, dupa cum unghiurile de panta sunt negative pentru toate punctele situate sub linia orizontului. Daca directia de referinta nu este orizontala ce trece printr-un punct ci verticala locului, atunci unghiul format de verticala cu directia MN se numeste unghi zenital si se noteaza cu "Z". ntre unghiul zenital si unghiul de panta al unei directii date exista totdeauna relatia:

3. Cum se determina diferenta de nivel cand se cunoaste panta terenului si distant orizontala dintre doua puncte?

diferenta de nivel HMN = HN - HM, este distanta pe verticala ntre planele orizontale ce trec prin punctele M si N. Din figura 1.7 se observa ca diferenta de nivel poate fi pozitiva (de la M la N) sau negativa (de la N la M). Marimea diferentei de nivel ntre punctele M si N se poate calcula, functie de lungimea nclinata L si unghiul de panta cu relatia :

[1.2]sau, daca se cunoaste marimea unghiului zenital, Z:

4. Ce intelegeti prin orientare?care este formula acesteia?

orientarea directiei MN, MN, se defineste ca unghiul format de directia nordului cu directia de masurat (MN), unghi masurat n sensul orar. Orientarea unei directii se calculeaza din coordonatele punctelor ce determina directia, cu relatii de tipul :

[1.4]

5. Tipuri de scari In planurile topografice se utilizeaz dou tipuri de scar, i anume:

Scara topografic numeric: este exprimat pur valoric prin intermediul unei formulari standard (ex.: 1:2000, unde 1cm de pe plan = 20 m n teren).

Scara topografic grafic: este asemntoare celei numerice, cu meniunea c, la scara grafic, pe lng valorile numerice sunt reprezentate i grafice sub forma unor diviziuni pe o linie n segmente egale fie simple sub forma unei linii colorate alternativ alb-negru n segmente egale.

6. Care este diferenta intre un plan topographic si plan cadastral?

Plan topografic Reprezentare conventionala, in plan, analogica sau digitala, a unei suprafete de teren, intr-o proiectie cartografica si intr-un sistem de referinta. In Romania planul topografic se intocmeste in Sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in Sistemul de referinta Marea Neagra 1975. -

Planul cadastral este un derivat din planul topografic de baz avnd aceleai scri uzuale i conine elementele planimetriei

i este echipat cu atributele specifice

cadastrului:

-localitile i construciile izolate de orice natur;

-reelele de comunicaii i construciile anexe ale acestora;

-hidrografia, construciile hidrotehnice i porturile;

-limitele de frontiere i hotarele administrative teritoriale;

-categoriile de folosin a terenurilor;

-numerotarea cadastral a parcelelor de teren;

-detalii planimetrice care servesc ca repere pentru orientare.

7. Care este obiectul topografiei ingineresti?Topografia inginereasca, ca disciplina de specialitate cu obiect propriu, este cea mai tnara ramura a masuratorilor terestre. Ea a preluat o serie de metode, procedee si instrumente utilizate n topografie, geodezie, fotogrammetrie si n cartografie, le-a adaptat specificului specialitatii si a creat noi procedee si dispozitive proprii, devenind astfel o disciplina de sinteza care participa la procesul de proiectare si realizare a investitiilor de orice fel.Topografia inginereasc cuprinde urmtoarele categorii principale de lucrri:

-studiile tehnico-topografice;

-proiectarea topografo-inginereasc;

-trasarea topografic;

-asigurarea topografo-inginereasc a procesului tehnologic de construcii-montaj;

-observaii topo-fotgrametrice a deformaiilor i deplasrilor fundaiilor construciilor i a terenurilor cu grad ridicat din punct de vedereal riscului alunecrilor de teren.

8. Elementele toporafice care se traseaza pe teren?

Elementele topografice care se traseaza pe teren sunt:

-unghiurile orizontale din proiect(directiile)

-cotele din proiect

-distantele din proiect

-liniile de panta proiectate

9. Tipuri de deplasari ale constructiilorDin categoria deplasrilor i deformaiilor liniare fac parte:

- tasrile, sau deplasrile pe verticaln jos ale fundaiilor construciilor datorate deformrii terenului de fundare;

- bombrile, sau ridicrile care reprezintdeplasri pe verticaln sus ale fundaiilor construciilor;

- sgeileunor elemente de construcii (grinzi, stlpi, plci) supuse unor ncrcri verticale sau orizontale care provoacncovoierea acestora;

- nclinrile, datorate tasrilor inegale frafectarea integritii construciilor i a elementelor geometrice componente ale acestora, putndu-se exprima prin valoarea liniarsau unghiular;

- crpturilei fisurile, care reprezintrupturi n plane sau n pri separate ale construciei, ca urmare a tasrilor neuniforme i apariiei tensiunilor suplimentare;

- deplasrile pe orizontal, ale unor elemente ale construciei sau ale construciei n ansamblu, datorate cel mai adesea unor fore orizontale (mpingerea pmntului, mpingerea apei, etc.), sau modificrii echilibrului terenului de fundare a construciei.

10. Care sunt metodele de determinare a deplasarilor orizontale a constructiilor?

Metode fizice pt msurarea deplasrilor liniare i a deformaiilor (tasrile, sgeile, deplasrile orizontale) cu ajutorul amplificatorului de sgeti, comparatorului cu tija, comparatorului cu fir (de transmitere a deplasrilor la distan)

Metode geometrice(topo-geodezice) pentru determinarea deplasrilor i deformaiilor orizontale:

-metoda trigonometric-microtriangulaia

-metoda aliniamentului

-metoda drumuirii de precizie

11. Ce intelgeti prin nivelment geometric de inalta precizie? Unde si cum se aplica?

Este metoda care asigur precizia cea mai mare la msurarea deplasrilor verticale ale construciilor, fiind utilizat att la ncercarea experimentala unor construci pe modele sau la scarnatural, precum i la urmrirea comportrii n timp, i n faza de exploatare. n funcie de tipul, forma si marimea construciei studiate, se creeazconfiguraia reelei de nivelment geometric.

n componena reelei regsim urmtoarele tipuri de puncte:

-mrci sau puncte de control, fixate pe construcia care este supuscercet

rii, numite n cazul acestei metode i mrci de tasare sau repere mobile;

-reper fixe, numite i repere de referin, amplasate n terenuri nedeformabile i n afara zonei de influena construciei studiate

Procesul de determinare a deplasrilor verticale ale punctelor de control (mrci de tasare) cuprinde urmtoarele etape:

etapa msurtorilor de nivelment la locul experimentrii, n laborator sau pe teren, n fiecare ciclu de msurare;

etapa prelucrrii msurtorilor pentru calculul deplasrilor verticale ale construciei i evaluarea preciziei include:

-testarea stabilitii reperelor fixe ale reelei de referin, n raport cu care se efectueazmsurtoarea deplasrilor verticale ale construciei;dacse constatcunele din reperele fixe i-au modificat poziia pe vertical, se vor introduce coreciile corespunztoare;

-calculul deplasrilor verticale ale punctelor de control de pe construcia luatn studiu;

-evaluarea preciziei de determinare a deplasrilor verticale i stabilirea, pentru o probabilitate dat, a intervalelor de ncredere n care se afl;

ntocmirea documentaiei tehnice a cercetrii

12. Care este diferenta intre un pamant nisipos si unul argilos la aplicarea unei incarcari exterioare?

13. Explicati unde si cum poate fii utilizata metoda aliniamentului pentru determinarea deplasarilor constructiilor. Principiu14. Ce intelegeti prin Plan topographic cu curbe de nivel?

15. Ce este o curba de nivel?

O curba de nivel este o linie care uneste puncte de aceeasi altitudine.Ele rezulta din proiectarea pe plan a tuturor punctelor provenite din intersectia suprafetei terestre cu o serie de planuri orizontale,paralele si echidistante.

16. Sistematizarea pe vertical in cadrul unei localitati

17. Diferenta dintre plan si harta

Harta topografic este o reprezentare convenional, la scar redus, a unor suprafee mari de teren. innd seama de curbura Pmntului, o hart topografic red o vedere de ansamblu a suprafeei de teren respective, fr a se pune accent pe detalii.

Dac harta este necesar pentru a obine o imagine de ansamblu, planul topografic red amnuntele. Un plan topografic este o reprezentare convenional a unei poriuni restrnse dintr-o suprafa de teren, este imaginea micorat a acestei suprafee, pe care sunt redate mult mai multe detalii ale suprafeei, comparativ cu o hart.

Alt deosebire ntre planul topografic i harta topografic const n faptul c planul ofer o proiecie direct a punctelor terenului pe un plan orizontal, fr a ine cont de curbura Pmntului.

18.Cate tipuri de erori cunoasteti?Exemplificati

2.2.2

Dup mrimea lor:

a)erori evitabile(erori grosolane, greeli)

Ele se pot evita printr-o atenie sporitn timpul procesului de msurare.

Exemplu:

erori la metri de msurare a distanelor cu ruleta; erori de grade la citirea unghiurilor pe microscopul teodolitului.

Prin urmare, aceste erori grosolane sau greeli sunt cu un ordin de mrime mai mari dect precizia de msurare.Acest tip de eroare se evideniaz imediat ntr-un ir de msurtori putnd fi eliminatcu uurinpe baza coroborrii datelor cu cele dela alte observaii.

n calculele de compensare se considercmsurtorile nu sunt afectate de erori grosolane.

b)erori inevitabilece nu pot fi eliminate indiferent de metoda folositsau de gradul de atenie al operatorului, ci doar diminuate.

Aceste erori pot fi clasificate dupmodul de acionare astfel:

b.1

erori sistematice,

sunt acelea la care se cunosc cauzele care le genereazi legile dup

care acioneaz. Valoarea lor poate fi deci determinati n consecin se

poate corecta rezultatul obinut din msurtori.

Diminuarea erorilor sistematice se poate face prin:

-metoda de msurare (de exemplu la msurarea unghiurilor se efectueaz determinri n cele doupoziii ale lunetei, eliminndu-se eroarea de colimaie)

-prin calcul, aplicndu-se corecii rezultatului (corecia de etalonare, corecia de temperatur, etc. la msurarea distanelor cu ruleta)

-printr-o reglare mai bunaa aparatelor

-reducnd la minim ponderea observaiilor pentru care nu s

-au putut ndeprta erorile sistematice

Erorile sistematice pot fi la rndul lor constantesau variabile.

Exemplu:

dac un etalon cu care se msoardistana este mai scurt cu 1 cm., pentru

fiecare introducere a etalonului n distana de msurat, se comite o eroare care i pstreaz valoarea i semnul. Avem de-a face cu o eroare sistematic constant.

Aceasta se propag duplegea nmulirii, adic eroarea totaleste egal cu eroarea unitarnmulitcu numrul care arat de cte ori intervine eroarea unitarn rezultatul final: