hemipareza teorie

8/13/2019 Hemipareza teorie

http://slidepdf.com/reader/full/hemipareza-teorie 1/10

I. Informatii generale

Recuperarea neurologica

-Introducere-

Richard Langton Hewer Alan Tennant - Handbook of

Neurological Rehabilitation

1. Ce este o disabilitate neurologica?

Atunci cand se poate recunoaste o disabilitate anatomica sau/si fiziologica a sistemului nervos.

Totusi, nu toate disabilitatile se incadreaza in aceast criteriu. De exemplu, unele cazuri de epilepsie,

durere de cap, sindrom de oboseala cronica sau tulburente de somn nu au nici o baza structurala sau

fiziologica clara.

2. Consecinte:- Deteriorare: orice pierdere sau anormalitate a functiei structurale anatomice, fiziologice sau

psihologice; parti sau sisteme ale corpului care nu funcitoneaza

- Disabilitate: orice limitare sau lipsa rezultand dintr-un handicap! posibilitatii de a intreprinde

o activitate uzuala, normala pentru orice persoana; se refera la a intreprinde o activitate ce

presupune sarcini, abilitati si comportament si diferenta executarii unei activitati in comparatie

cu modul normal de executare a activitatii respective

- Handicap: dezavanta"ul unui individ, care limiteaza sau previne executarea pana la capat a

unui rol, care rezulta in urma unei anormalitati de functionare sau dizabilitati. #xemplu pentru

pierderea independentei este nevoie o persoana alaturi in permanenta.

3. Simptom:

$oate fi definit ca %o experienta subiectiva a unei boli sau o tulburenta fizica observata de catre

pacient&. 'na dintre sarcinile importante pentru terapeut este sa desfasoare tehnici care sa controleze

simptomele dureroase. #ste esentiala cunoasterea frecventei, a naturii si severitatii simptomelor.

. Stagii si probleme

!roblema: 'n subiect, o chestiune dificila ce presupune o rezolvare

Simptom: 'n exemplu de problema cu care se confrunta pacientul

(iecare boala presupune un numar de stagii; fiecare stagiu are problemele si nevoile proprii;

fiecare dintre acestea ) probleme, nevoi sau interventii ) vor fi diferite in functie de stagiul bolii.

Stagiul este util pentru a organiza un plan inteligent de recuperare a bolii.



1. Control motor

“Prin <<control motor>> intelegem modalitatea in care se regleaa miscarea si se fac a!ustarile

dinamice "osturale#& T* p. 782, azele teoretice si practice ale inetoterapiei!. Tudor *benghe

descrie 8 momente principale ale producerii miscarii voluntare si anume: motivatie ) ideea ) programarea ) executia.

• $oti%atia ) orice miscare este determinata de o cauza ) conditia mediului exterior si/sau

interior; informarea *9 prin sistemul limbic < formarea de %idei&

• Ideea ) sistemul senzorio-motor formeaza %ideea& de a realiza miscarea motivata de catre

sistemul limbic; interactiunile suprasegmentare< %comanda& de executare a miscarii;

) ideea < %program& de miscare.

• !rogramarea ) ideea se transforma intr-o schema motorie de executie; comanda este transmisa

pe caile motorii descendente piramidale si extrapiramidale!.

• &'ecutia ) se activeaza comanda centrala cu programul miscarii care determina miscarea si

postura necesara realizarii miscarii.

1.1. Sistem !iramidal. Sistem &'trapiramidal.

%$rice acti%itate motorie %oluntara este declansata su"ras"inal de catre formatiunile "iramidale si

e&tra"iramidale care emit im"ulsuri cu actiune de"olarianta asu"ra motoneuronilor medulari de unde

se %a declansa e&citatia "entru contractia musculara& T*, azele p.773 !

1.1.1. (otiuni generale de anatomo-fi)iologie

• Sistemul piramidal %asigura motricitatea voluntara, de control si declansare intentionala a

activitatii aparatului motor muscular& T*.

=rigine: aria motorie, aria premotorie, aria motorie suplimentara si secundara.

#ste un sistem de facilitare pentru motoneuronii medulari; influenteaza tonusul muscular, pe un

fond de excitatie continua, ritmica.

alea sistemului piramidal are doi neuroni: 2 ) cortical central, de comanda; 7 ) inferior, periferic,

de executie, situat in maduva sau nucleii motori ai nervilor cranieni.

• Caile piramidale:

1. (ascicolul corticospinal lateral > a"unge in cornul lateral al maduvei

2. (ascicolul corticospinal anterior > a"unge in cornul anterior al maduvei



• Sistemul e'trapiramidal * realizeaza sinapse in nevrax si circuite descendente spre cornul

anterior medular, sau circuite recurente.

=rigine: eta"ele corticale si subcorticale > formatiunea reticulara, puncte si mezencefal.

ontroleaza motilitatea involuntara automata si semiautomata. ?ol in reglarea tonusului muscular

de postura si a miscarilor complexe reflex-automate. 1ntervine in *$ prin controlul dimensiunii,amplitudinii, stabilitatii al miscarilor, prin circuitele recurente; este atat facilitator cat si inhibitor insa

rolul principal il are in comanda miscarilor ample, fara precizie, baza a miscarilor fine, voluntare cu

comanda piramidala.

#ste ca o %retea neuronala, care influenteaza controlul motor. 9u este in mod direct preocupata de

producerea miscarii voluntare, dar este strans integrata in alte nivele ale sistemului motor pentru a

adapta si regla acivitatea motorie care este transmisa de catre sistemul piramidal&T*!

• Caile e'trapiramidale:

1. Tractul reticulospinal

2. Tractul rubrospinal

3. Tractul olivospinal

. Tractul vestibulospinal

S!+S&! * comanda + conducerea influ'ului ner%os < contractie musculara

@

actiune permanent modulata

de factori sen)iti%i si sen)oriali *, calitate + calitatea $ISCRII

informationali

1.1.2. !atologie S! si S&!

•

!atologie piramidala > Sindrom piramidal manifestari clinice:Deficitul motor

– hemipareza/plegie

– monopareza/plegie brahiala, crurala

– parapareza/plegie

Tonusul muscular



– crescut *$A*T11TAT# - mai exprimata pe grupul flexorilor > membre superioare si la

grupul extensorilor > la membrele inferioare

?eflexele

– ?=Treflexe osteotendinoase! - exagerate

–reflexele cutanate abdominale abolite

– reflex cutanat plantar in extensie semn abinsi si variante prezente!

Absenta fasciculatiilor

• !atologie e'trapiramidala:

– boala ilson

– boala $arinson

– boala Ballervorden-*parz

– Bemibalism

– digenerescenta corticobazala

– degenerare striatonigrala

– Distonia Dereglare a tonusului func ional al sistemului nervos vegetativ, manifestatC fie prinț

simpaticotonie, fie prin vagotonie, fie prin existen a amndorura amfotonie!. dex!ț

Sindroame e'trapiramidale:*indroame Biperinetice

De in/ibitie:

– tulburente de postura ) incapacitate de adaptare posturala rapida la mediu, asociata cu flexiunea

membrelor si a trunchiului

– bradiinesia ) incetinire generala a ritmului activitatii motrice

De facilitare:

–

miclonii - ontrac ie involuntarC bruscC, dezordonatC a mu chilor.ț ș – ?igiditate

– tremor oscilatii ritmice, determinate de contractii alternative agonist/antagonist, in unul sau

mai multe planuri

– balism/hemibalism miscari involuntare, de mare amplitudine, a membrelor in special

membrelor superioare.



– iscari coreice miscari musculare involuntare continue si dezordonate ale diverselor

segmente corporale dex!

– distonie

*indroame de $aleostriat: boala $arinson *indroame de neostriat: coreea acuta *denham!, cronica Buntington!

*indroame de panstriat: degenerescenta hepato-lenticulara, sindroame atetozice, hemibalice si

distonice

anifestari extrapiramidale in alte boli neurologice: infectioase, toxice, metabolice, vasculare,

degenerative, tumorale

anifestari neurologice prealabile prin leziuni extrapiramidale: tremorul esential, micloniile si

ticurile.

1.2. Control medular

• Substanta cenusie medulara zona de integrare a reflexelor medulare motorii < principalele

forme ale activitatii motorii.

• $adu%a ) controlata de centrii superiori cortex, diencefal, trunchi cerebral, cerebel!.

• Centrii superiori ) rol activ in miscarea voluntara si in a"ustarea tonica posturala a miscarii

• 0ucla gama ) pregateste si a"usteaza mereu starea de tonus muscular necesar miscarii active;

%orice miscare activa este precedata de o pregatire tonica&T*!

1.3. Control supramedular

#ta"ele superioare ale nevraxului controleaza activitatea periferica. ontrol direct ) influente

supraspinale asupra motoneuronului alfa. ontrol indirect ) influente supraspinale asupra

motoneuronului gama.

%$rice acti%itate motorie %oluntara este declansata su"ras"inal de catre formatiunile "iramidale si

e&tra"iramidale care emit im"ulsuri cu actiune de"olarianta asu"ra motoneuronilor medulari de

unde se %a declansa e&citatia "entru contractia musculara'T*!

1.3.1. Centrii superiori:

Corte'ul ) stratul exterior al emisferelor cerebrale, format din substanta cenusie. $rezinta doua

emisfere cerebrale, asimetrice, capabile de analiza datelor senzoriale, executarea functiilor de memorie,

abilitatea de a invata noi informatii, formularea gandurilor si luarea decizilor.



• &misfera stanga ) analiza secventiala: interpretare sistematica si logica a informatilor;

interpretarea si producerea de informatii simbolice: limba", calcule, abstractizare si

razionament; memorie stocata intr-un format de limba".

• &misfera dreapta ) functionare holistica: procesarea informatiilor multi-senzoriale,

simultan, pentru a oferi o imagine %holistica& a mediului; coordonare in spatiu; functii

%holistice& ca si dansul si gimnastica sunt coordonate de emisfera dreapta; memoria este

inmagazinata prin modalitati audio-spatio-vizuale.

• Corte'ul sen)oriomotor portiune a cortexului cerebral ce prezinta o serie de arii,

individualizate, cu responsabilitati principale in procesul generarii miscarilor:

- ria > rol de a sintetiza informatiile venite de la diferite zone ale *9 si de a genera si

trasmite comanda motorie centrala catre trunchiul cerebral si maduva, initiind si moduland

miscarea voluntara.

- ria > orientarea corpului si membrelor inainte de miscare; ghideaza miscarile

membrelor pe baza informatiilor sensitivo-senzoriale; arie importanta pentru invatarea unor

miscari noi.

- ria suplimentara > planificarea si corectitudinea secventelor activitatii musculare

pentru miscari cu mare abilitate ca si scrisul, vorbitul, cantatul la pian, etc.; rol in

imaginarea miscarilor.

- riile " si > analizeaza informatiile senzitivo-senzoriale pentru a acorda miscarile cu

mediul incon"urator; aria E ) informatii tactile; aria 5 ) informatii vizuale.

- riile 1-3 cortex somatosenzitiv primar ! > primesc aferente de la periferie. T* -arii!

Diencefal ) compus din: talamus, hipotalamus, epitalamus, subtalamus.

•

#alamus ) centrul de prelucrare a cortexului cerebral; coordoneaza si reglementeaza toateactivitatiile functionale ale cortexului prin integrarea aferentelor ce a"ung la cortex cu exceptia

olfactiei;

*emne si simptome asociale > alterarea nivelului de constiinta; pierderea senzatiei; *indrom

talamic durere spontana in partea opusa a corpului

• Hipotalamus ) centru de integrare a *istemului 9ervos Autonom: reglarea temperaturii



coprului si functiilor endocrine; activitate parasimpatica mentinerea functiilor !; activitate

simpatica; obiceiuri comportamentale ) expresii fizice comportamentale; controlul apetitului,

reglarea tonusului muscular

*emne si simptome asociate > dezechilibru hormonal; hipotermie maligna; incapabilitatea

controlului temperaturii; diabet insipid; disfunctii diencefalic, ADB necorespunzator.

#runc/i cerebralT*! ) format din bulb, punte si mezencefal. 0ulbul este locul de intrare si iesire a

multor nervi cranieni, sediul centrilor autonomi vitali cadriaci, respiratori! si ai functiei

gastrointestinale. $e)encefalul face legatura cu talamusul si hipotalamusul. !untea leaga T de

cerebel, iar centrii motori din T nucleul rosu, nucleul, vestibular, lateral si formatiunea reticulata!

sunt sediul unor neuroni ai caror axoni reprezinta eferente motorii spre mononeuronii medulari; aceste

eferente formeaza tracturi:

• #ractul rubrospinal nucleu rosu! ) inerveaza musculatura flexorilor si inhiba musculatura

extensoare, de pe partea contralaterala a maduvei.

• #ractul %estibulospinal in nucleul vestibular lateral! ) inerveaza motoneuronii ipsilaterali

medulari ) musculatura extensorilor si inhiba musculatura flexorilor.

• Cele doua tracturi reticulospinale din formatiunea reticulara! ) se intind pe toata maduva.

• #ractul tectospinal in mezencefal ! - realizeaza orientarea capului si gatului in functie de

stimulii veniti de la ochi.

Cerebelul ) entrul de coordonare si control al miscarilor voluntare; moduleaza miscarea astfel incat

sa existe un echilibru intre excitabilitate si inhibitie; intervine in reglarea tonusului muscular prin

influentarea *#$. =rice discrepanta a miscarii este repede corectata de cerebel, care primeste continuu

informatiile de la periferieT*!

1.3.1. anglioni basali ) curpind: nucleii caudat si putamen corpul striat!, globulus palidum, nucleii

subtalamici si substanta neagra. ?ealizeaza o legatura intermediara intre cortexul nemotor si cortexulmotor primar. *tudiile arata ca 0 se implica in procesul de planificare motorie directia, viteza,

amplitudinea miscarii! si nu atat in activitatea detaliata musculara.

1.3.2. 4ormatiunea reticulata ) reglarea si cresterea tonusului muscular, facilitarea reflexului miotatic

si inhibarea reflexului de flexiune. onsiderata ca o %cale fina comuna&T*! pentru toate sistemele si



structurile controlului motor supramedular care influenteaza activitatea motorie, in special prin

modularea excitabilitatii neuronului gama.

1.. Coordonarea miscarilor %oluntare(du"a Tudor )benghe* +inetologie "rofilactica tera"eutica si de recu"erare* "#,./

#tapele desfasurarii unei miscari voluntare de la concepere pana la executie:

• +uarea deciziei de miscare ) aferentele senzitivo-senzoriale

• #laborarea actului motor in cortex pe baza aferentelor senzitivo-senzoriale

• #xecutarea motorie prin comenzile *$ si *#$

• *istemul senzorio-senzitiv trasmite continuu informatii despre modul de desfasurare a miscarii

• Aparatul efector realizeaza miscarea voluntara in conformitate cu planul elaborat de centrii

corticali si subcorticali.

2. Hemipare)a. Informatii generale

5H&$I!R6789 hemi"aree* s. f. Diminuare a for ei, vitezei i amplitudinii mi cCrilor voluntareț ș ș

Fntr-una din "umCtC ile corpului, din motive organice sau func ionale. ) Din fr.ț ț /miparsie dupC

"are0!.& D#G!

1.1. Definitie.

Bemipareza este reducerea fortei musculare intr-o "umatate a corpului datorita lezarii neuronului

motor central. Bemipareza rezulta in pierderi ale abilitatilor motorii, tulburari in intelegerea si folosirea

limba"ului, tulburari de coordonare, tulburari de memorie de scurta durata sau de atentie. *e manifesta

pe o "umatate a corpului.

1.2. &tiologie.

Bemipareza survine din lezarea motoneuronului central sindrom de neuron motor central!. +ezarea

poate sa fie prezenta in corpul 9 aria cortexului motor!, sau sa afecteze axonul 9 fascicolul

corticospinal!. Aceasta lezare poate sa fie din diferite cauze: traumatisme cerebrale, AH, tumori

cerebrale, traumatisme medulare, boli neurologice, etc. Bemipareza este, deci, o manifestare a acestor

afectiuni neurologice, un rezultat, care poate veni in completare cu alte semne si simptome

neurologice. anifestarile clinice ale hemiparezei sunt in functie de tipul traumatismului, de locul



originar al traumatismului, aria afectata a cortexului, etc.

+ezarea corpului motoneuronului central poate surveni din anumite cauze precum:

• AH ischemic sau hemoragic !

• tumori cerebrale

•traume cranio cerebrale < hematom subdural

• abcese cerebrale

+ezarea axonului motoneuronului central poate fi generata din anumite cauze precum:

• AH ischemic sau hemoragic !

• scleroza multipla

• tumori

• traumatisme

• sindromul raIn-*eJuard

13. Semne si simptome

• pierderea echilibrului

• dificultate in mers

• abilitate scazuta in apucarea obiectelor

• tulburari in precizia miscarilor

• oboseala musculara

• lipsa de coordonare

• tulburari de vorbire - afazie

• apraxie/ataxie

• astereognozie

• anognozie

• spasticitate

• rigiditate

• mobilitate scazuta

• disfagie, etc.

hemipareza teorie

Documents