gzabrele

7/31/2019 GZabrele

1/46

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009 Asist. Ing. Adrian DOGARIU

1

CALCULUL SI DIMENSIONAREA GRINZII CU ZBRELE 2

1. CERINELE TEMEI DE PROIECTARE 22. STRUCTURA HALEI INDUSTRIALE 2 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE STRUCTURII 23. DOMENII DE UTILIZARE A GRINZILOR CU ZBRELE 44. ELEMENTELE COMPONENTE 4

5. PRINCIPII DE ALCTUIRE A UNEI GRINZII CU ZBRELE 46. REDUCEREA COSTULUI 47. FORMA GRINZII CU ZBRELE 58. SISTEMUL GEOMETRIC AL GRINZII CU ZBRELE 7 NLIMEA GRINZILOR PE REAZM (HR)[IN CMP (HC)]: 7 SISTEMUL DE MPRIRE INTERIOARA 89. NLIMEA OPTIM 1010. CALCULUL EFORTURILOR IN BARE GRINZILOR CU ZBRELE 12 CALCULUL NCRCRILOR 12 STRI LIMIT ULTIME 14 STAREA LIMITA DE SERVICIU 14 CALCULUL STATIC 14

11. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR GRINZILOR CU ZBRELE 17 SECIUNILE TRANSVERSALE ALE ELEMENTELOR 17 DIMENSIUNI SI AXE ALE SECIUNILOR(NOTAII) 17 EFICIENTA SECIUNILOR TRANSVERSALE 19 PREDIMENSIONARE: 20 DISTANTELE INTRE PROFILELE PUIN DEPRTATEGROSIMEA GUSEULUI 20 SOLIDARIZAREA ELEMENTELOR NTINSE SAU COMPRIMATE (PUIN DEPRTATE SAUDEPRTATE): 20 TIPURI DE OTEL FOLOSITE IN MOD UZUAL LA CONSTRUCIILE METALICE 24 VERIFICAREA CLASEI DE SECIUNI 24 FORMULELE DE DIMENSIONARE 24 DETALII CONSTRUCTIVE SI DE ALCTUIRE 3112. VERIFICAREA RIGIDITII GENERALE - DETERMINAREA SGEII MAXIME A FERMEI 3113. REALIZAREA SI CALCULUL PRINDERILOR IN NODURI 31 SOLUII DE REALIZARE: 31 CALCULUL MBINRII (SREN1993-1-8) 32 MBINAREA DE CONTINUITATE A TLPILOR 33 MODUL DE REALIZARE AL GUSEULUI SI CALCULUL: 35 INDIREA BARELOR TLPILOR 39 DETALII DE NODURI 40 DETALIU NOD DE REAZEM 42 PRINDEREA PANELOR 4314. DESENEPENTRU GRINDA CU ZBRELE REALIZATA IN VARIANTA CU PRINDERE SUDATA 4315. EXTRASE DE MATERIALE 4316. COMPONENTE PROIECT 44

PIESESCRISE 44 PIESEDESENATE 4417. BIBLIOGRAFIE 45

7/31/2019 GZabrele

2/46


2

Calculul si dimensionarea grinzii cu zbrele

1. Cerinele temei de proiectarePentru grinda de acoperi, ferma metalica, a structurii de mai jos sa se ntocmeasc:

Piese scrise: memoriu justificativ si breviarul de calcul, extrasele de materiale;Piese desenate: plana de execuie si detaliile de taiere.

2. Structura halei industriale

h

L

T

H

Principalele caracteristici ale structurii

1. deschiderea L=________ [m];

2. traveea T=________ [m];3. nlimea stlpului H=________ [m];4. tipul grinzii cu zbrele: ________; panta i(%) = 10 (daca este cazul);5. tipul seciunii elementelor: ________;6. schema statica grinda cu zbrele simplu rezemata;7. nlimea grinzii hc ; hr = funcie de deschiderea L si tipul grinzii cu zbrele

[m];8. dimensiunea panoului =________ [m];9. valoarea ncrcrii tehnologice ________ [kN/m2];10.tipul de otel S ____;11.locaie: ___________.

7/31/2019 GZabrele

3/46


3

Elementele componente ale unei hale industriale

Elemente geometrice

7/31/2019 GZabrele

4/46


4

3. Domenii de utilizare a grinzilor cu zbreleCCIA grinda pentru susinerea acoperiului unei hale industriale, pana de acoperis

etc.CFDP grinda principal in alctuirea unui pod, pasaj pietonal, etc.

4. Elementele componenteGrinzile cu zabrele sunt alctuite din 2 tipuri de bare: Barele de contur, care

mrginesc structura, se numesc tlpi (inferioara / superioara), iar cele interioare zbrele, careleag tlpile intre ele si care se numesc zabrele (cele normale la axa grinzii, verticale montani, iar cele nclinate diagonale).

Punctele de intersecie ale barelor se numesc noduri, iar intervalul dintre doua nodurise numete panou.

5. Principii de alctuire a unei grinzii cu zbrele- cel mai simplu ansamblu;- prinderea elementelor se considera articulat;

o ipoteza fals in cazul mbinrii elementelor cu seciuni puternice si lungimirelativi mici (rigiditate mare la ncovoiere) (valabila datorita faptului calungimea barelor este mult mai mare dect dimensiunile seciunii

transversale);o prinderea se realizeaz cu sudur , nituri sau uruburi (practic nu se realizeaz

o articulaie perfect);o axele elementelor prinse intr-un nod trebuie sa fie concurente in acelai punct,

fr a introduce excentriciti accidentale. Sau cu alte cuvinte, centrareabarelor la grinzile cu zabrele trebuie sa se fac dup linia centrelor de greutate,pentru mbinarea sudata) sau linia centrelor de greutate (tlpile) fie linianiturilor sau uruburilor (zbrelele) (in cazul mbinrii cu nituri/uruburi).

- ncrcrile se aplic doar in nodurile structurii;o prin intermediul panelor de acoperi;o prin intermediul antretoazelor.

- se obine prin alturarea de triunghiuri indeformabile. Indeformabilitatea geometrica =isi pstreaz forma si dup deformare.Consecina

- elementele grinzii cu zbrele sunt supuse doar la efort axial (ntindere saucompresiune)

6. Reducerea costuluiSTRUCTURA COSTURILOR (aproximativ)

- Costul proiectrii 2 %- Costul materialelor 35 43 %

o Laminate (profile mici mai scumpe +15%)

o Taiere, debitare (respectarea tolerantelor +2-4%)o Calitatea de hotel S235 / S 355 (+15-20%)o Electrozi (1-2% din greutatea structurii, preul 3 ori mai mare dect cel al

otelului)o Dispozitive de asamblare (2-3 % din greutatea structurii, preul de 2 ori mai

mare)o Vopseaua (1 tona otel laminat / 3kg vopsea)o Pierderi

Platbande 4 10 % Corniere, profile U 3 14 % Erori 1 3 %

7/31/2019 GZabrele

5/46


5

o Transportul laminatelor la uzina 5 -10 % din valoarea lor (funcie dedistanta)

- Execuia in uzina 37 41 % Materiale

Profile, electrozi, nituri, uruburi, vopsea Combustibil Energie Cote de amortizare Salarii Regie + Profitul uzinei

o Transportul elementelor de la uzina la antier Distanta Forma si dimensiunea ncrcare compacta

- Costul montajului 18 22 %o Asamblare la montajo Punere la poziieo Funcionarea utilajelor

- Cheltuieli de ntreinere / mentenana reparaii, vopsire (la 6 8 ani 4 5 %)- Economicitatea unei soluii cheltuieli de ntreinere, cota de amortizare

REDUCEREA COSTURILOR

- Proiectarea reducerea consumului concepia, forma constructiva, schema statica,rezolvarea ngrijita a detaliilor, folosirea elementelor tipizate si uniformizate, reduc deasemenea manopera.

- Coeficientul de construcie raportul intre greutatea construciei si greutatea eiteoretica cat mai puine elemente alese pe baza constructiva, adoptarea unor guseede dimensiuni reduce, eliminarea solidarizrilor si rigidizrilor inutile.

- Metode de calcul cat mai apropiate de modul de comportare a structurii care safoloseasc rezerva de rezistenta

- Reducerea volumului de munca pentru execuie si montaj mbinrile necesitavolum de munca mare, formele adoptate trebuie sa permit folosirea metodelor delucru si a utilajelor cele mai performante taiere automata, sudare sub strat de flux solutii tip.

- Otelurile superioare- Laminatele sa fie folosite la lungimea lor maxima de laminare- Alegerea seciunilor economice

- Execuia optimizarea, tehnologizare etc- Montajul organizarea reduce cost, accelereaz procesul de montaj.

7. Forma grinzii cu zbrele

Scop: consum redus de otel si volum minim de manoperForma (conturul) se alege in concordan cu legea de variaie a solicitrilor produse

de ncrcri. O form ce corespunde in bun msur cerinei amintite este cea bitrapezoidal.nclinaia tlpii (i %), numit si pant, se stabilete in funcie de tipul de nvelitoare

utilizat (asigure scurgerea apelor meteorice).La acoperiuri cu pante mari se folosesc grinzile cu zbrele triunghiulare.Cnd eforturile nu sunt prea mari sau nu variaz prea mult in lungul deschiderii,

grinzile cu zbrele se pot realiza cu tlpiparalele.Grinzile cu zbrele se pot realiza:

7/31/2019 GZabrele

6/46


6

- cu un perete formate dintr-un profil cu seciune unitar (laminat sau sudat) sau dindou pofile laminate aezate apropiat;

- cu doi perei barele sunt alctuite din seciuni compuse, formate din dou profileaezate deprtat si legate intre ele prin plcue sau zbrelue.In mod obinuit au o alctuire simetrica.

ACOPERISURI

Cel mai vechi sistem folosit este cel triunghiular a si c, deschideri mici 10 12m, pana in

max. 15m, nvelitori ce necesitau pante mari (peste 25%), la hale cu degajri mari de gaze.Inaltimea 1/2 -1/4 L.Grinzile poligonale sunt cele mai folosite pentru deschideri 20-25 m pentru pante 4 15%

pentru nvelitori din tabla cutata sau beton.Acoperiuri in dini de fierstru pentru hale ce necesita o foarte buna iluminare (industriauoara).Deschideri mari, cu distantele intre noduri mai mari de 3 m se folosesc ferme cu mprireinterioara suplimentare h.Deschideri peste 24 m , 30 m se recomanda o contrasgeata i.

Solicitri mici, cu manoper redus grinzii cu tlpi paralele (a, b, c, d, e) toatezbrelele au aceiai dimensiune,

o Sistemula se realizeaz cu nodurile rigide (Vierendeal)o Sistemulb doar cu diagonale este un sistem simplu cu noduri pu ine si simple,

utilizat in cazul deschiderilor mici si la sarcini mici (pane etc.)o Sistemulccu montani necesita un numr mai mare de noduri, insa se executa

simplu si uor, asigura barelor o rigiditate mai mare, prin reducerea lungimiide flambaj a tlpilor. Are diagonalele alternante care sunt cele mai utilizate.

o Sistemul d cu diagonale descendente are avantajul ca acestea sunt ntinse(lucru foarte important datorita lungimii lor), montanii fiind comprimai.

7/31/2019 GZabrele

7/46


7

o Sistemul cu diagonalele ncruciate X, nu se folosete dect in cazurile in careeste necesara asigurarea unei rigiditi sporite a sistemului sau schimbareasensului ncrcri, din cauza dificultilor de execuie.

o Sistemule se folosete cnd exista sarcini intre tlpile sistemului.Contur poligonal, pentru deschideri mari se realizeaz o uniformizare a eforturilor in

tlpile grinzii.

PODURI

Cu deschideri 50 70 m au inaltimi l/5 l/7cu panourile de 5.5m.

8. Sistemul geometric al grinzii cu zbrele nlimea grinzilor pe reazm (hr) [in cmp (hc)]:

- Minima 1200 mm- Tipul de contur ales- Panta i% - funcie de tipul de nvelitoare

Pante, in cm/mMaterialul nvelitorii

Minime Uzuale Maxime

Tabla planca cu faluri duble 7 15 40 VerticalTabla ondulata 15 15 40 VerticalTabla cutata 5 5 20 VerticalCarton asfalt, pnza asfaltica (bitumata) pe suport rigid 2 3 VerticalAzbociment ondulat petreceri simple 25 30 50 -Azbociment ondulat petreceri duble 10 - VerticalGeam montant in chit 30 70 VerticalGeam montant in suport etansat special 15 25 Vertical

- Gabaritul de transport (3300-3500 mm)- Modularea modul de baza M = 100 mm, preferabil multimodulului 3M = 300 mm

7/31/2019 GZabrele

8/46


8

Sistemul de mprire interioara

- Poziia forelor fiecare punct de aplicare trebuie s-i corespund un nod;- Numr minim de noduri pentru a reduce consumul (gusee etc);- nclinarea optim a diagonalelor 45o;- Distana a constant ( ) cha 2,1...1= [ ( )ha 8,0...6,0= - sistem triunghiular] intre

noduri (panoul) (grinzile cu nlime variabil), nclinarea diagonalelor 35-50o;- Distanta d (pe inclinat panou talpa superioare) d= 1.5 3m

-

Deschideri mari sisteme secundare cu rolul de-a descrca sistemul principal (sau areduce distanta intre doua pane, respectiv distanta de rezemare a invelitorii)

Sisteme funcie de mprirea interioar:- Triunghiular;- Diagonale alternante si montani;- Diagonale descendente si montani;- Diagonale ascendente si montani;- Diagonale ncruciate si montani;- Montani si diagonale in K;- Rombic;- Rombic cu montani.

7/31/2019 GZabrele

9/46


9

7/31/2019 GZabrele

10/46


10

Schema grinzii cu zbrele Denumirea

Grinda cu zbrele cu tlpi paralele cudiagonale alternante si montani

Grinda cu zbrele cu tlpi paralele cudiagonale descendente si montani

L

h

A

B

h

L

L

h

C

Grinda cu zbrele cu tlpi paralele cudiagonale alternante

Grinda cu zbrele bitrapezoidal cudiagonale alternante si montani

Grinda cu zbrele bitrapezoidal cu

diagonale descendente si montani

Grinda cu zbrele bitrapezoidal cudiagonale alternante

9. nlimea optim- Condiia de rigiditate (Mateescu)

27.3

E

l

f

lh

a

s

lf

lh

a 25190

2

min

(serbescu)

fa - sgeata admis(l/250) efortul unitar maxim din tlpi

- Consum minim de otel (Mateescu)

7/31/2019 GZabrele

11/46


11

17.0 += mm

lkhop

k coeficient ce tine seama de sistemul zbrelelor (1 triunghiular;0.58 montani si diagonale descendente, 0.71 montani sidiagonale alternante)m numrul de panouri ale grinzii (m = l/)

- Pentru prindere articulata

7/31/2019 GZabrele

12/46


12

lh

=

17

1

15

1.

- Pentru prindere rigida

lh

=

17

1

13

1.

Desigur nlimea se alege si funcie de cerine funcionale si impuneri de ordinarhitectural.

10.

Calculul eforturilor in bare grinzilor cu zbreleSunt structuri alctuite din bare drepte, articulate la noduri. Pot fi att staticdeterminate cat si static nedeterminate.

Calculul ncrcrilor

- Stabilirea ipotezelor de ncrcare (aciuni in construcii);o Permanent;

Greutatea nvelitorii; Greutatea panelor;

Greutatea luminatorului;

7/31/2019 GZabrele

13/46


13

Greutatea proprie a fermei; (~10% din greutatea aplicata)

7/31/2019 GZabrele

14/46


14

Greutatea depunerilor de praf industrial.o Tehnologic;

Greutatea elementelor de instalaii suspendate.o Climaterice;

Vnt; Zpad; Variaii de temperatur etc.;

- Stabilirea combinaiilor de calcul SLS (starea limita de serviciu sau a exploatriinormale), SLU (starea limita ultima: de rezistenta sau stabilitate)

o Particular, se vor folosi doar combinaiile din gruparea fundamentala.- Stabilirea schemei de ncrcare (reducerea ncrcrilor in nodurile grinzii cu zbrele).

Stri limit ultime

- STR: Cedarea intern sau deformarea excesiv a structurii sau elementelor structurale,inclusiv fundaii, piloi, perei de subsol, etc. unde rezistenele materialelor deconstrucie a structurii sunt decisive;Pentru fiecare caz critic de ncrcare, valorile de calcul ale efectelor aciunilor (Ed)

trebuie determinate prin gruparea valorilor aciunilor care sunt considerate s apar simultan.Fiecare grupare de aciuni include:

- o aciune variabil important, sau- o aciune accidental.

Coeficienii pariali de sigurana:

Starea limita de serviciu

Calculul static

- Numerotarea nodurilor din stnga jos spre dreapta si apoi in sus- Numerotarea barelor din stnga spre dreapta TI; TS; M; D

In bare apar doar eforturi axiale de ntindere (+) sau compresiune (-), a cror valoarese calculeaz utiliznd:

7/31/2019 GZabrele

15/46


15

- Metoda izolrii nodurilor;- Metoda seciunilor;- Calculul automat (Axis, Sap2000, etc.).

Determinarea eforturilor maxime in barele fermei

Se va neglija efectul de cadru

7/31/2019 GZabrele

16/46


Element BaraEforturi din incarcarea unitara

1kN/mEforturi din incarcarea

permanentaEfroturi din incarcarea cu

zapadaEfroturi din incarcarea

utilaEfroturi din incarcarea data

de vant1/2s 1/2d t t I II III t V -> V

7/31/2019 GZabrele

17/46


17

11. Dimensionarea elementelor grinzilor cu zbreleEd < Rd

Seciunile transversale ale elementelor

trebuie alese in aa fel nct materialul sa fie folosit cat mai raional:- forma seciunii transversale;- tipurile de seciuni pe elemente;- prinderi uoare in noduri;- barele comprimate cu raza de giraie mare (materialul cat mai deprtat).

Talpa inferioara: corniere cu aripi neegale cu aripa lunga in prelungire;Zabrele: corniere cu aripi egale (mai economic neegale cu aripa scurta in prelungire)

Dimensiuni si axe ale seciunilor (notaii)

Tipuri de seciuni utilizate la elementele solicitate axial:- Seciuni simple (laminate sau sudate) S;

7/31/2019 GZabrele

18/46


18

- Seciuni compuse:

o Puin deprtate PD;

o Deprtate D.

7/31/2019 GZabrele

19/46


19

Eficienta seciunilor transversale

7/31/2019 GZabrele

20/46


20

Predimensionare:

- bare ntinse, in special prinderea cu nituri / uruburi se va folosi un efort axial capabilredus cu 1.10 1.25;

- bare comprimate (considernd o zveltee de ~100 => coeficientul de reducere sau cumetoda razelor aproximative de giraie - coeficienilor de forma);Din experiena de proiectare se tie ca pentru anumite elemente coeficientul de

zveltee are valori apropiate de

Elementul de construcie Tlpi 80-100ObinuiteZabrele 100-120Tlpi 40-60(80)

Grinzi cu zabrele

GreleZabrele 60-80(100)

Distantele intre profilele puin deprtate grosimea guseului

- D efortul maxim din zabrele (montani, diagonale) (de compresiune)o Grinzi nituite

( )

( ) ( )

( ) ( )

( )mmtkND

mmtkND

mmtkND

mmtkND

g

g

g

g

20...14350

14...12350...250

12...10250...150

10...8150

=

==

==

=

o Grinzi sudate( )

( ) ( )

( ) ( )

( )mmtkND

mmtkND

mmtkND

mmtkND

g

g

g

g

18...12350

12...10350...250

10...8250...150

8...6150

=

==

==

=

Solidarizarea elementelor ntinse sau comprimate (puin deprtate sau deprtate):

- Elemente puin deprtate fururi (minim 2) dispuse la:o Elemente comprimate ( )il 50401 ;o Elemente ntinse il 801 .

7/31/2019 GZabrele

21/46


21

- Elemente deprtate:

o Plcute (solicitate la ncovoiere si for tietoare);o Zbrelue (solicitate la for axiala);

7/31/2019 GZabrele

22/46


22

7/31/2019 GZabrele

23/46


23

7/31/2019 GZabrele

24/46


24

Tipuri de otel folosite in mod uzual la construciile metalice

- Limita de curgere fy si rezistenta la rupere fu;

Grosimi nominale ale elementului t(mm)t

7/31/2019 GZabrele

25/46


25

0,

M

yeff

Rdc

fAN

= seciuni de clasa 4.

o Verificarea de stabilitate: 0.1,

Rdb

Ed

N

N.

Lungimii de flambaj crL :

Pentru tlpii, in planul grinzii lungimea teoretica a barei(distanta intre doua noduri consecutive), perpendicular pe

planul grinzii se ia distanta intre doua noduri fixate prinintermediul contravntuirilor.

Pentru zabrele de la reazem pe ambele direcii lungimeateoretica;

Celelalte zabrele: planul grinzii 0.8l, perpendicular l; in cazul

zbrelelor din evi la care prinderea se realizeaz direct 0.9l peambele direcii.n STAS 10108/0-78, pentru tlpi comprimate, lungimea de flambaj n planul grinzii

se consider ca fiind distana dintre nodurile teoretice, iar n plan normal grinzii este distanantre nodurile de fixare mpotriva deplasrilor n acest plan.

Grinzi cu zbreleElementultalp diagonale i montani de reazem celelalte zbreleDirecia de flambaj

lf lungimea de flambaj

n planul grinzi l l 0.8lTransversal planului

grinzil1

l l

n care: leste lungimea elementului ntre nodurile teoreticel1 este distana ntre nodurile fixate mpotriva deplasrilor n planul transversal grinzii

7/31/2019 GZabrele

26/46


26

Lungimile de flambaj pentru zbrele ncruciate i prinse la intersecii conform STAS

10108/0-78Zbrele ncruciate i prinse la interseciiSchema grinzi Lungimea de flambaj n planul transversal grinzii

felul solicitrilor n barele care seopun flambajului

caracteristica nodului deintersecie a diagonalei

ntindere efort nul compresiune

ambele diagonale nentrerupte 0.5l 0.7l lbara care se opune flambajuluieste ntrerupt i barele suntlegate ntre ele cu guseu

0.7l l 1.4l

Lungimea de flambaj n planul grinzii lf=l1

Se prezint lungimile de flambaj, n planul grinzii i n plan perpendicular pe planulgrinzii, conform normei belgiene NB51-002.

Caz Elementul considerat Lungime de flambaj1

talp llfl 9.0=

2Diagonalmarginal

llfl 9.0=

3

montant saudiagonal

llfl 9.0= Flambajnplanulgrinzii

4

intersecie dedou bare prinsen mijlocul lor

llfl 5.0=

5

talp cu noduricontravntuite

llfl =

Flam

bajnplan

6talp la care unpunct nu estecontravntuit(F1>F2)

+=

1

225.075.0F

Fllfl

7/31/2019 GZabrele

27/46


27

7

montant saudiagonal

0.9 saufll l l=

0.85 0.35 tflc

Fl l

F

=

0.5fll l

8

intersecie a uneibare ntinse cuuna comprimat 0.9 0.85 0.35 tfl

c

Fl l

F

=

llfl 45.0

9montant dezbrelire n K(F1>F2)

+=

1

225.075.0F

Fllfl

7/31/2019 GZabrele

28/46


28

Curbe de flambaj: (forma seciunii)

+

+=

+

=2__

_22

2.015.0,1

7/31/2019 GZabrele

29/46


29

Zvelteea1

1

i

L

N

Afcr

cr

y== (clasa 1,2,3)

cr

yeff

N

fA= (clasa 4)

2

2

f

crl

EIN

= - Fora axiala critica

1

_

1

_

zz

yy

=

=

9.931

==yf

E;

= zy

___

;max ;

ANEXA BB 1.2. Zabrele din corniere_

,

_

7.05.0 iieff += ;

Capacitatea elementului RdbN , :

0,

M

y

Rdb

AfN

= seciuni de clasa 1,2,3;

0,

M

yeff

Rdb

fAN

= seciuni de clasa 4.

- factorul de reducere pentru modul de flambaj considerat.

o Verificarea de zveltee ( 120=a - montant si diagonala de la reazm,

150=a - celelalte elemente):

o Detalii constructive si de alctuire:- Bare supuse la ntindere:

o Verificri de rezistenta: 0.1,

Rdt

Ed

N

N.

Arie bruta:0

,M

y

Rdpl

Af

N = ; prin necEdRdpl ANN =, (orientativ);

Arie neta:2

,M

unetRdu

fAN

= ;

7/31/2019 GZabrele

30/46


30

mbinri categoria C (frecare):0

,M

ynet

Rdnet

fAN

= .

o Verificarea de zveltee ( 400=a );

7/31/2019 GZabrele

31/46


31

o Detalii constructive si de alctuire.

Detalii constructive si de alctuire

Numrul de seciuni utilizate se reduce la maxim 58.Tlpile in general se executa cu seciune constanta (l

7/31/2019 GZabrele

32/46


32

- Prindere directa fara guseu

Prindere in noduri pentru grinzii cu zabrele din cornierePrindere sudata cu ajutorul unui guseului Prindere cu uruburi

Calculul mbinrii (SREN 1993-1-8)

Distante minime / maxime- Forfecare in tija urubului:

7/31/2019 GZabrele

33/46


33

2,

M

ubvRdv

AfF

= ;

- Presiune pe gaura:

2

1,

M

ub

Rdb

dtfkF

= ;

- Lungimea si grosimea cordoanelor de sudura (a, l1, l2);

( ) 22

||

22

3 Mw

uf

++ ;Metoda simplificata

af

FMw

uRdw

=

2

,3

.

- Daca rezulta mai mult de 6 nituri/uruburi se va dispune o corniera adiionala.

mbinarea de continuitate a tlpilor

- tlpi din eava

In cazul in care diagonalele se ncleca cea ntinsa se prinde direct de talpa.

- tlpi din corniere

7/31/2019 GZabrele

34/46


34

- tlpi din profil U (spate-n spate, fata-n fata)

- tlpi mbinare de continuitate pe antier

7/31/2019 GZabrele

35/46


35

Modul de realizare al guseului si calculul:

Guseul trebuie sa rezulte cu o forma cat mai simpla se va cuta ca cel puin doualaturi sa fie paralele. Dimensiunile se iau multiplu de 5mm. El trebuie sa circumscrie toate

prinderile (nituri, uruburi, cordoane de sudura). Dimensiunea guseului este mai mare cu catunghiul dintre diagonale si tlpi este mai mic. In cazul unui unghi mare, dimensiuneaguseului se reduce, insa elementele se ncalec.

7/31/2019 GZabrele

36/46


36

Prinderea guseelor de tlpi se calculeaz la rezultanta eforturilor din zbrelele

concurente in nod / a eforturilor dintre cele doua poriuni de talpa si ncrcarea in nod.

7/31/2019 GZabrele

37/46

7/31/2019 GZabrele

38/46


38

- Tipuri de noduri

7/31/2019 GZabrele

39/46


39

Indirea barelor tlpilor

Centrarea se face dup axa mediana a celor doua axe ce trec prin centrul de greutate,aceasta va face ca tlpile sa fie aliniate la partea superioara. Inadirea se poate face cu eclise siuruburi sau sudat (panta 1:5).

7/31/2019 GZabrele

40/46


40

Detalii de noduri

- Noduri speciale

7/31/2019 GZabrele

41/46


41

- Noduri curente

7/31/2019 GZabrele

42/46


42

Detaliu nod de reazem

- Rezemare pe capul stlpului

- Rezemarea la baza stlpului

7/31/2019 GZabrele

43/46


43

Prinderea panelor

- Prinderea panelor de talpa din corniere

- Prinderea panelor cu scaun din platbande

`

14. Desene pentru grinda cu zbrele realizata in varianta cu prindere sudata- Formate pentru desene;- Scri pentru desen;- Indicatorul pentru desen;- Tipuri de linii;

-

Simboluri pentru elemente, prinderi etc.;- Cotarea desenului de construcii metalice (tipuri de sgei, unitii de msura);- Natura pieselor desenate:

o Detalii de taiere poziiile (debitare - uzinare);o Plane de execuie (asamblare uzinare);o Plane de montaj (asamblare, montaj antier).

15. Extrase de materialeo Extras de poziii;o Extras de ansamble;

7/31/2019 GZabrele

44/46


44

o Cantiti de materiale.

16. Componente proiect

PIESE SCRISE

- Foaie de capt;- Borderou piese scrise si desenate;- Colectiv de elaborare;

- Memoriu tehnic justificativ - nu se cere;- Breviar de calcul:

o ncrcri ipoteze, combinaii;o Dimensionare norme, formule de dimensionare si verificare (rezistenta,

stabilitate, rigiditate), rezultate.- Extrase de material. Elemente (profil, lungime, greutate)-------------------------------------------------------------------------Extras pozitii, Contract: 01/2009 Faza:Titlu:Grinda cu zabrele Date: 23.03.2009-------------------------------------------------------------------------Pozitie Profil Nr. Calitate Lungime Aria Greutate

buc. (mm) (m2) (kg)-------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------Total pt ___ elemente: ____ ______

-------------------------------------------------------------------------

PIESE DESENATE

- Ferma metalica axele + elementele + prinderile; ferma ansamblu; detaliu prinderedetaliu guseu etc.

7/31/2019 GZabrele

45/46


45

17. Bibliografie- Mercea, Gh Construcii Metalice ~ Structuri, curs pentru ingineri, 1984 Institutul

Politehnic Traian Vuia, Timisoara;- Mercea, Gh. ndrumtor de proiect vol I & II, IPTV Timisoara;- Mateescu, D. s.a Construcii Metalice curs secia CCI subingineri, Iasi 1971,

IPTV Timisoara & IPGA Iasi;- Popescu, V. Construcii metalice industriale Ed. Tehnica 1961;

7/31/2019 GZabrele

46/46


- Serbescu, C. s.a. Hale industriale cu structura metalica ndrumar IP Iasi 1982;- Mateescu, D Construcii metalice Calculul si proiectarea elementelor de otel Ed.

Tehnica 1980;- Dalban C. Construcii cu structura metalica Ed. Didactica si Pedagogica 1997;- SR EN 1990 Eurocod : Bazele proiectrii structurilor- SR EN 1993 -1 -1- SR EN 1993 1 8

gzabrele

Documents