Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂRÂRE nr.______

din ________________ 2020

privind aprobarea proiectului Legii pentru

modificarea unor acte normative

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre examinare proiectul Legii pentru modificarea unor acte normative.

PRIM-MINISTRU

Contrasemnează: Ministrul justiţiei

Proiect

Lege privind modificarea unor acte normative

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art. I. – Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008

(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 78-84, art. 100),

cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 385 alineatul (2), textul „la art. 400–42310” se substituie cu

textul „la art. 400–42312”.

2. Se completează cu articolul 42312 cu următorul cuprins:

„Articolul 42312. Avocatul Poporului și Avocatul Poporului pentru

drepturile copilului

(1) Contravenția prevăzută la art. 320 se constată de către Avocatul

Poporului și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului.

(2) Procesele – verbale cu privire la contravenții se remit spre examinare în

fond instanței de judecată competente.”.

3. La articolul 400 alineatele (4) și (5) cifra „320,” se exclude.

Art. II. – Articolul 2 alineatul (2) din Legea nr. 80/2010 cu privire la

statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 117-118, art. 357), cu

modificările ulterioare, după textul „Avocatul Poporului,” se completează cu textul

„Avocatul Poporului pentru drepturile copilului,”.

Art. III. – În Anexa din Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul

persoanelor cu funcţii de demnitate publică (Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 2010, nr. 194-196, art. 637), cu modificările ulterioare, textul „ , adjunct

al Avocatului Poporului” se exclude.

Art. IV. – Legea nr. 52/2014 cu privire la Avocatul Poporului

(Ombudsmanul) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 110-114, art.

278), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1:

alineatul (1) textul „ , de către organizații necomerciale” se exclude;

alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Instituția Avocatul Poporului este constituită din doi avocați ai

poporului, dintre care unul este specializat în problemele de protecţie a drepturilor

şi libertăţilor copilului.”.

2. La articolul 3 alineatul (3), textul „ , cu excepția situațiilor în care

acestea sunt în folosul părții reprezentate ori conțin informații de interes public” se

exclude.

3. La articolul 4:

alineatele (1), (2) și (3) vor avea următorul cuprins:

„(1) Avocatul Poporului nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică

pentru opiniile exprimate şi pentru acţiunile pe care le îndeplinește cu respectarea

legii.

(2) Avocatul Poporului nu poate fi reținut, arestat sau percheziționat fără

acordul Parlamentului. În caz de infracțiune flagrantă acordul Parlamentului nu

este necesar. Toate acţiunile procesuale în privinţa Avocatului Poporului, cu

excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea

ordonanţei de pornire a urmăririi penale, cu respectarea garanţiilor instituite de

normele constituţionale şi actele internaţionale.

(3) Avocatul Poporului în privința căruia a început urmărirea penală este

suspendat din funcţie de drept pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti.

În cazul în care nu a fost probată vinovăția sau a fost pronunțată o hotărîre de

achitare ori de încetare a procesului penal, suspendarea din funcție încetează și

Avocatul Poporului este repus în toate drepturile avute anterior.”;

la alineatul (4) cuvintele „și a adjuncților săi” se exclud.

4. La articolul 5:

alineatul (1) după cuvintele „față de celălalt” se completează cu textul „în

exercitarea atribuțiilor, egali în drepturi”;

la alineatul (4) textul „3 luni” se substituie cu textul „2 luni”;

la alineatul (5) cuvintele „sau de revocare din funcție” se exclud;

se completează cu alineatul (51) cu următorul cuprins:

„(51) În absența temporară a unuia dintre Avocații Poporului sau în cazul

încetării mandatului înainte de termen, atribuțiile acestuia sunt exercitate de

celălalt Avocat al Poporului.”.

5. La articolul 8 alineatul (1), textul „candidații care au acumulat cel mai

mare punctaj la evaluare, cîte 2” se substituie cu cuvintele „toți candidații care au

promovat concursul public”.

6. La articolul 9 alineatul (1), va avea următorul cuprins:

„(1) La intrarea în funcţie, Avocatul Poporului depune în plenul

Parlamentului următorul jurămînt: „Jur să apăr drepturile și libertățile omului, să

îndeplinesc cu bună-credință și imparțialitate atribuțiile de Avocat al Poporului,

călăuzindu-mă de Constituția Republicii Moldova, legile și tratatele internaționale

la care Republica Moldova este parte, de principiile legalității, egalității,

independenței, transparenței, echității sociale, democrației, umanismului,

demnității umane după cum îmi dictează conștiința.”.

7. La articolul 10:

la alineatul (1) cuvintele „și a adjuncților acestuia” se exclud;

la alineatul (2) cuvintele „și adjuncții nu au” se substituie cu cuvintele „nu

are”, iar cuvintele „nu pot fi membri ai vreunui” se substituie cu cuvintele „nu

poate fi membru al unui”.

8. La articolul 11:

la litera e) textul „de către organizaţiile necomerciale,” se exclude;

se completează cu litera e1) cu următorul cuprins:

„e1) să prezinte subiecților specificați la lit. e) obiecțiile și recomandările

sale de ordin general referitoare la asigurarea drepturilor și libertăților omului, la

îmbunătățirea activității acestora;”;

la litera f) cuvîntul „fizice” în ambele cazuri, se exclude;

litera k) după textul „autoritățile publice,” se completează cu cuvintele

„organizațiile și întreprinderile, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică

de organizare și”.

9. La articolul 14:

la alineatul (3) numărul „3/5” se substituie cu numărul „2/3”, iar după textul

„Comisiei juridice, numiri și imunități” se completează cu textul „ , în urma

audierii prealabile a Avocatului Poporului de către plenul Parlamentului”;

se completează cu alineatele (31) și (32) cu următorul cuprins:

„(31) Avocatul Poporului este înștiințat despre data desfășurării audierilor și

îi este adus la cunoștință raportul comisiei parlamentare speciale, cu cel puţin 3 zile

înainte de audiere.

(32) Procesul de audiere se bazează pe principii de transparență și se

desfășoară doar în limita temeiului invocat pentru revocare.”;

alineatul (4) lit. a) va avea următorul cuprins:

„a) acțiunile Avocatului Poporului prin care intenționat sau din neglijență

gravă au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale omului;”.

10. Capitolul III se abrogă.

11. La articolul 16:

în titlu după cuvîntul „Atribuțiile” se completează cu cuvintele „generale

ale”;

dispoziția, după cuvîntul „atribuții” se completează cu cuvîntul „generale”;

litera a) va avea următorul cuprins:

„a) examinează cererile cu privire la încălcarea drepturilor și libertăților

omului;”;

la litera c) cuvintele „persoanele fizice” se substituie cu cuvintele „alte

persoane”;

se completează cu litera c1) cu următorul cuprins:

„c1) acționează din oficiu, în condițiile prezentei legi;”;

se completează cu literele h1) – h3) cu următorul cuprins:

„h1) îndeplinește atribuțiile specifice Mecanismului național de prevenire a

torturii în sensul Protocolului Opțional la Convenția împotriva torturii și a altor

pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante;

h2) elaborează rapoarte independente privind respectarea și promovarea

drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova și le prezintă instituțiilor și

organizațiilor internaționale și regionale pentru drepturile omului;

h3) examinează cererile avertizorilor de integritate și îi acordă protecție;”.

12. La articolul 17:

titlul după cuvîntul „Atribuțiile” se completează cu cuvintele „specifice ale”;

alineatul (1) se completează la început cu o propoziție cu următorul cuprins:

„Avocatul Poporului pentru drepturile copilului îşi exercită atribuţiile pentru

asigurarea realizării, la nivel naţional, de către persoanele cu funcţie de răspundere

de toate nivelurile a prevederilor Convenţiei ONU cu privire la drepturile

copilului.”;

alineatul (5) se abrogă.

13. La articolul 18:

la alineatul (1), cuvîntul „fizice” se exclude, iar cuvintele „care locuiesc

permanent, se află ori s-au aflat temporar pe teritoriul țării” se substituie cu

cuvintele „care se află ori s-au aflat sub jurisdicția Republicii Moldova”;

la alineatul (3) cuvintele„ , ale organizaţiilor necomerciale” se exclude;

se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) Procedura de examinare a cererilor privind încălcarea drepturilor și

libertăților se stabilește printr-un regulament intern, aprobat de către Avocatul

Poporului.”

14. La articolul 19:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Cererea se depune la sediul/reprezentanțele teritoriale sau prin poștă,

fax, poșta electronică sau alt mijloc de comunicare.”;

alineatul (3) după cuvintele „unitățile militare” se completează cu textul „ ,

pacienților din staționarele de psihiatrie, persoanelor plasate în Centrele de

plasament temporar pentru persoane cu dizabilități”.

15. La articolul 20:

la alineatul (1) litera a) textul „și, după caz, numele, prenumele persoanei

lezate în drepturi” se exclude;

alineatul (3) după textul „prevăzute la alin. (1)” se completează cu textul „și

art. 19 alin. (1) și (2)” iar la final se completează cu textul „cu explicarea

posibilității adresării repetate în cazul remedierii neajunsurilor depistate. Cererea

repetată se examinează după înlăturarea cauzelor care au servit temei pentru

restituire.”.

16. La articolul 21:

titlul va avea următorul cuprins:

„Articolul 21. Verificarea admisibilității cererilor”;

la alineatul (1):

la litera b) textul „să restituie cererea fără examinare, explicînd” se

substituie cu cuvintele „să explice”;

litera c) după cuvîntul „cererea” se completează cu textul „ , cu

consimțămîntul petiționarului,”, iar cuvintele „în conformitate cu prevederile

legislației cu privire la petiţionare” se exclud;

se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) să respingă cererea.”;

la alineatul (2) prima propoziție se completează cu cuvintele „cu motivarea

acesteia”, iar a doua propoziție se exclude;

alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Decizia de respingere a cererii nu poate fi atacată.”.

la alineatul (5) litera a) textul „ , cu excepția cazurilor cînd Avocatul

Poporului poate prelungi acest termen, dar nu mai mult decît cu un an” se exclude.

17. La articolul 25 alineatul (1):

litera b), după cuvîntul „disciplinare” se completează cu textul „ ,

contravenționale”;

la litera c), cuvîntul „procurorul” se substituie cu cuvintele „autoritatea

competentă”.

18. În titlul articolului 27 cuvîntul „Perfecționarea” se substituie cu

cuvintele „Contribuirea la perfecționarea”.

19. Articolul 28 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) În scopul consolidării educației în domeniul drepturilor și libertăților

omului în cadrul Oficiului Avocatului Poporului poate fi instituit Centrul de

instruire în domeniul drepturilor omului. Modul de organizare și funcționare a

Centrului de instruire în domeniul drepturilor omului se stabilește prin regulament

aprobat de Avocatul Poporului.

20. Articolul 29:

alineatul (2) se abrogă;

alineatul (3) se completează cu cuvintele „privind aprecierea situației din

domeniul drepturilor omului”;

la alineatul (7) cuvintele „participă la” se substituie cu cuvintele „oferă

suport metodologic și informațional autorităților responsabile pentru”.

21. Articolul 30:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Mecanismul național de prevenire a torturii în conformitate cu

Protocolul opţional la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente

cu cruzime, inumane sau degradante este exercitat de Avocatul Poporului în baza

principiului colaborării strînse cu Consiliul pentru prevenirea torturii (în continuare

– Consiliu) creat în acest scop pe lîngă Oficiul Avocatului Poporului.”;

se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:

„(5) Avocatul Poporului stabilește și menține legătură directă cu

Subcomitetul Organizației Națiunilor Unite pentru prevenirea torturii și altor

tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante.”.

22. Articolul 31:

la alineatul (1) cuvintele „cu avizul Comisiei drepturile omului şi relaţii

interetnice.” se substituie cu cuvintele „cu respectarea principiului transparenței în

procesul decizional, accesibilității și publicității.”;

la alineatul (4) litera e) cuvintele „nu deţine funcţie în” se substituie cu

cuvintele „nu a activat sau activează în”;

la alineatul (7) după cuvintele „Membrii Consiliului” se completează cu

cuvintele „și persoanele antrenate conform alin. (5)”.

23. Articolul 32 alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Membrii Consiliului efectuează vizite în locurile de detenție selectate

de comun acord cu Avocatul Poporului. Membrii Consiliului poartă discuții cu

persoanele interesate în condiții confidențiale.”.

24. La articolul 34 alineatul (1) cuvintele „este subordonat Avocatului

Poporului și” se exclud.

25. La articolul 35 alineatul (3) a doua propoziție se exclude.

26. Articolul 36:

se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:

„(21) Funcționarii Oficiului care acționează în numele Avocatului Poporului

se bucură de inviolabilitatea Avocatului Poporului care se extinde asupra locuinței

și localului de serviciu, asupra mijloacelor de transport și de telecomunicație

folosite, asupra corespondenței, documentelor și averii personale.”;

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Funcționarii Oficiului sunt salarizaţi în condiţiile şi în modul stabilite de

legislația privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.”.

27. La articolul 37:

alineatul (1) se completează cu textul „care acoperă costul necesităților,

astfel încît acesta să-și exercite complet, independent și eficient activitatea.”

se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Oficiul poate dispune de alte surse financiare neinterzise de lege.”.

Art. V. – Regulamentul de organizare și funcționare a Oficiului Avocatului

Poporului, aprobat prin Legea nr. 164/2015 (Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 2015, nr. 267-273, art. 504), cu modificările ulterioare, se modifică după

cum urmează:

1. La punctul 2 cuvintele „și adjuncții săi” se exclud.

2. Punctul 3 după cuvintele „şi tehnică Avocatului Poporului” se

completează cu cuvintele „și Avocatului Poporului pentru drepturile copilului”,

iar cuvîntul „sale” se substituie cu cuvîntul „lor”.

3. La punctul 6 cuvintele „permanent al” se exclud.

4. Se completează cu punctul 61 cu următorul cuprins:

„61 Situațiile financiare ale Oficiului Avocatului Poporului se supun

auditului extern efectuat în conformitate cu standardele recunoscute internațional,

de către instituția supremă de audit a Republicii Moldova sau de o organizație de

audit independentă, selectată de către Parlament în modul stabilit de legislație.”.

5. Punctul 8 subpunctul 10) după cuvintele „Avocatului Poporului” se

completează cu cuvintele „și Avocatului Poporului pentru drepturile copilului”.

6. La punctele 9 și 10 cuvintele „și adjuncții săi” se exclud.

7. La punctul 13:

subpunctul 6) se abrogă;

se completează cu subpunctul 81) cu următorul cuprins:

„81) numește și eliberează din funcție Secretarul general, aplică măsuri de

stimulare și sancționare față de acesta;”.

8. Punctul 16 se abrogă.

9. Punctul 17 va avea următorul cuprins:

„17. În cazul lipsei temporare a Avocatului Poporului, conducerea generală

a Oficiului este exercitată de către Secretarul general.” .

10. Punctul 18 se abrogă.

11. Punctul 23 după cuvintele „Avocatul Poporului” se completează cu

cuvintele „și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului”.

12. Punctul 33, după cuvintele „Avocatului Poporului” se completează cu

cuvintele „și Avocatului Poporului pentru drepturile copilului”.

13. La punctul 36 cuvintele „şi de către adjuncţii Avocatului Poporului” se

exclud.

14. Punctul 40 după cuvintele „în numele Avocatului Poporului” se

completează cu cuvintele „sau Avocatului Poporului pentru drepturile copilului”.

Art. VI. – La Anexa nr. 3 din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar

de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018,

nr. 441-447, art. 715), cu modificările ulterioare, în Tabelul 1 „Alte funcții de

demnitate publică la nivel central” poziția

se exclude.

Art. VII. – Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Președintele Parlamentului

A1021 Adjunct al Avocatului Poporului 121 12,29

NOTA INFORMATIVĂ la proiectul Legii pentru modificarea unor acte normative

(modificarea Legii cu privire la Avocatul Poporului în baza recomandărilor din Avizul Comisiei de la Veneţia nr. 808/2015)

1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanţilor la elaborarea proiectului

În conformitate cu Titlul II, pct. 4 din Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2017-2019, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1472/2016, Ministerul Justiției în comun cu Oficiul Avocatului Poporului au elaborat proiectul Legii pentru modificarea unor acte normative în baza recomandărilor din Avizul Comisiei de la Veneţia nr. 808/2015, și potrivit Principiilor de la Paris.

2. Condițiile ce au impus elaborarea proiectului și finalitățile urmărite La 3 aprilie 2014 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 52 cu

privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul), (în continuare – Legea nr. 52/2014). Pe parcursul aplicării legii a fost evidențiată necesitatea modificării acesteia, astfel încât să fie asigurată corespunderea cu standardele din domeniu, recunoscute la nivel internațional.

Modificarea Legii nr. 52/2014 se regăsește în calitate de acțiune/subacțiune în Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană în perioada 2017–2019, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1472/2016, în Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-2022, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 89/2018.

Proiectul de modificare a Legii nr. 52/2014 este elaborat ținându-se cont, în special, de comentariile la Legea cu privire la Avocatul Poporului, elaborate de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Avizul Comisiei europene pentru democrație prin drept, Avizul Directoratului general Drepturile Omului și Statul de Drept (Directoratul pentru Drepturile Omului) al Consiliului Europei asupra capitolului V „Mecanismul național de prevenire a torturii” din Legea nr. 52/2014, de recomandările Subcomitetului pentru Acreditare al Alianței Globale a Instituțiilor Naționale de Protecție a Drepturilor Omului (GANHRI) în cadrul sesiunii din 14-18 mai 2018, Geneva.

Menționăm că, la 3 mai 2019 Comisia de la Veneția în Opinia sa nr. 897/2017 cu privire la Principiile de protecție și promovarea a instituției Ombudsmanului, a stabilit liniile directoare de protecție a Ombudsmanului, ca urmare a diferitelor amenințări din ultimii ani la adresa acestei instituții.

Cele 25 de principii statuate în Opinie reprezintă o listă comprehensivă de elemente fundamentale, începând cu procedura de numire în funcție sau demisia Avocatului Poporului, mandatul acestuia, până la garanțiile financiare și materiale ale bunei funcționări ale instituției Ombudsmanului. În baza principiilor enumerate în Opinia menționată, Legea nr. 52/2014 corespunde în mare parte standardelor consfințite de Comisia de la Veneția.

Prin proiectul de lege se propune ajustarea legislației naționale în domeniu, la cele mai noi tendințe și standarde internaționale pentru asigurarea activității unei instituții eficiente a Ombudsmanului.

https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2015)017-ehttps://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2015)017-ehttps://rm.coe.int/16806f32cehttps://rm.coe.int/16806f32cehttps://rm.coe.int/16806f32cehttps://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2019)005-ehttps://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD(2019)005-e

În activitatea sa, Oficiul Avocatului Poporului întâmpină dificultăţi în realizarea deplină a atribuţiilor sale de apărare şi promovare a drepturilor şi libertăţilor omului, fiind apreciate drept problematice unele aspecte legale ce țin de funcţionalitatea Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, funcţionalitatea Consiliului pentru prevenirea torturii. În acest sens, continuarea asigurării conformităţii mandatului şi practicii Oficiului Avocatului Poporului cu Principiile de la Paris, inclusiv menținerea Statutului A, obținut în rezultatul procedurii de reacreditare din mai 2018, sunt direcţiile prioritare de dezvoltare a instituţiei pentru anii următori.

În totalitatea lor, prevederile Legii nr. 52/2014 sunt în conformitate cu standardele în vigoare din domeniu. Însă, în opinia Comisiei de la Veneția, unele aspecte importante urmează a fi clarificate sau îmbunătățite, după cum urmează: garanții mai mari pentru asigurarea independenței instituției; garanții mai mari de imunitate pentru Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului și personalul Oficiului; clarificarea atribuțiilor și statutului autonom al Avocatului Poporului pentru drepturile copilului; extinderea dreptului de adresare către Avocatul Poporului și a persoanelor juridice; oferirea unei clarități juridice cu privire la entitățile care exercită atribuția de mecanism național de prevenire a torturii.

Republica Moldova a trecut de la modelul anterior, cu mai mulți avocați parlamentari, la modelul cu un singur Avocat al Poporului cu competențe generale și, în cadrul aceleiași instituții, a unui Avocat al Poporului autonom, pentru protecția drepturilor copilului. În cadrul modelului ales este deosebit de important să fie asigurate toate condițiile și garanțiile pentru funcționarea independentă și eficientă a noii instituții a Ombudsmanului în conformitate cu standardele în vigoare și bunele practici din domeniu.

În acest sens, prin proiectul de lege se propune înlăturarea problemelor practice care decurg din textul Legii nr. 52/2014, adoptată în legătură cu noul model al instituției ales de Republica Moldova.

3. Principalele prevederi ale proiectului şi evidențierea elementelor noi Funcționalitatea ombudsmanului specializat pe protecția drepturilor

copilului (Avocatul Poporului pentru drepturile copilului) Potrivit reglementării actuale a Legii nr. 52/2014 funcționarea instituției

Ombudsmanului în Republica Moldova este reprezentată de activitatea Avocatului Poporului cu competențe generale și Avocatul poporului pentru drepturile copilului. În scopul oferirii clarității cu privire la atribuțiile Avocatului Poporului pentru drepturile copilului și a gradului de autonomie a acestuia, se propune operarea modificărilor în tot textul Legii nr. 52/2014, din care să rezulte că în sensul acestei legi, prin noțiunea de Avocat al Poporului se înțeleg ambii Avocați ai Poporului - Avocatul Poporului cu competențe generale și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, iar autonomia unuia față de celălalt vizează exercitarea atribuțiilor în vederea realizării mandatului.

În rezultatul acestei modificări va fi oferită claritate cu privire la faptul că toate prevederile Legii nr. 52/2014, care reglementează statutul Avocatului Poporului și modul de exercitare a atribuțiilor acestuia se extind atât asupra Avocatului Poporului cu competențe generale cât și asupra Avocatului Poporului pentru drepturile copilului.

Funcționalitatea adjuncților Avocatului Poporului Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 52/2014 Avocatul Poporului este asistat în

activitatea sa de doi adjuncți, ale căror atribuții sunt determinate de Avocatul Poporului. În același timp, activitatea organizatorică și administrativă a Oficiului Avocatului Poporului este condusă de Secretarul general conform art. 35 din Legea nr. 52/2014.

În contextul conceptului reformei instituționale, axate pe ideea reducerii numărului ombudsmanilor și consolidării capacităților staff-ului, considerăm că situația în care conducerea Oficiului Avocatului Poporului (compusă din doi Avocați ai Poporului autonomi unul față de celălalt și doi adjuncți ai Avocatului Poporului, ale căror atribuții sunt determinate de Avocatul Poporului) nu corespunde necesităților instituției și spiritului reformei inițiate.

Or, în lipsa temporară a unuia dintre Avocații Poporului, atribuțiile acestuia pot fi exercitate de celălalt Avocat al Poporului, ambii având în egală măsură legitimitatea de a acționa, în exercitarea mandatului, în temeiul Legii nr. 52/2014.

În această ordine de idei, prin proiectul de lege se propune lichidarea funcției de adjunct al Avocatului Poporului.

Procedura de selectare, numire și revocare din funcție a Avocatului Poporului

Art. 12 din Legea nr. 52/2014 stabilește 7 temeiuri de încetare a mandatului Avocatului Poporului înainte de termen: demisie, pierdere a cetățeniei Republicii Moldova, revocare, incompatibilitate, imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile mai mult de 4 luni consecutive din cauza stării sănătății, pronunțarea unei sentințe irevocabile de condamnare, deces. Toate temeiurile, cu excepția revocării din funcție, se constată în ședința plenară a Parlamentului, în baza raportului Comisiei drepturile omului și relații interetnice, prin adoptarea unei hotărâri în care se ia act de apariția cauzei ce determină încetarea înainte de termen a mandatului.

Potrivit alin. (4) lit. a) pot constitui temei pentru revocarea Avocatului Poporului „acțiunile neconforme cu statutul de Avocat al Poporului”. Aici trebuie de menționat că pentru a fi eficient în protecția drepturilor omului, Avocatul Poporului trebuie să fie independent, inclusiv față de Parlament, care alege titularul funcției. Atragem atenția că la asigurarea independenței Avocatului Poporului, sunt necesare garanții speciale împotriva demiterii nejustificate a acestuia. Astfel, pentru a asigura securitatea mandatului și ținând cont de recomandarea Comisiei de la Veneția potrivit căreia „această formulare ar trebui să fie mai clar specificată și interpretată mai restrictiv, astfel încât să se refere doar la abateri grave în comportamentul Avocatului Poporului”, se propune modificarea normei menționate astfel, încât temei pentru revocarea Avocatului Poporului să fie „acțiunile Avocatului Poporului prin care intenționat sau din neglijență gravă au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale omului”.

În rezultatul modificării Constituției Republicii Moldova prin Legea nr. 70/2017 Avocatul Poporului beneficiază de reglementare constituțională, fiind instituită garanția specială împotriva demiterii nejustificate – revocarea din funcție cu votul a 2/3 din deputații aleși. Astfel, este necesară ajustarea prevederilor ce țin de numărul necesar de voturi pentru revocarea din funcție a Ombudsmanului, conținute în art. 14 alin. (3) din lege la prevederile articolului 591 alin. (7) din Constituție.

De asemenea, în contextul recomandărilor Comisiei de la Veneția cu privire la textul jurământului Avocatului Poporului, conținut în art. 9 alin. (1) din Legea nr.

52/2014 se impune revizuirea acestuia după cum urmează „Jur să apăr drepturile și libertățile omului, să îndeplinesc cu bună-credință și imparțialitate atribuțiile de Avocat al Poporului, călăuzindu-mă de Constituția Republicii Moldova, legile și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, de principiile legalității, egalității, transparenței, echității sociale, democrației, umanismului, demnității umane după cum îmi dictează conștiința.”.

Independență funcțională și independența față de alte instituții Potrivit art. 3 alin. (3) din Legea nr. 52/2014 „Avocatul Poporului nu poate fi

obligat să prezinte explicații sau declarații asupra cazurilor examinate sau aflate în procedură de examinare, cu excepția situațiilor în care acestea sunt în folosul părții reprezentate ori conțin informații de interes public”. Instituirea acestei excepții prezintă un impediment serios pentru demonstrarea credibilității instituției în fața societății și limitează considerabil independența Avocatului Poporului în a decide personal și unilateral asupra modului și gradului de implicare în rezolvarea cazurilor aflate spre examinare. În acest sens, în paragrafele 34-36 din Avizul Comisiei de la Veneția sunt expuse raționamentele pentru care urmează a fi limitat domeniul de aplicare al acestei excepții. Din aceste justificări, se propune excluderea cuvintelor „cu excepția situațiilor în care acestea sunt în folosul părții reprezentate ori conțin informații de interes public”.

În partea ce ține de publicarea proiectului Raportului anual pentru a fi supus dezbaterilor publice în conformitate cu art. 29 din Legea nr. 52/2014, menționăm că, este unanim recunoscut că Instituția Națională de Protecție a Drepturilor Omului are responsabilitate atât față de stat, cât și față de societate – inclusiv prin intermediul elaborării și prezentării rapoartelor anuale sau rapoartelor speciale despre situația privind drepturile omului în țară. Cu toate acestea, dezbaterea publică a raportului Ombudsmanului privind respectarea drepturilor omului până la prezentarea acestuia în Parlament prejudiciază obiectivitatea și credibilitatea instituției. În același timp, această procedură poate afecta opinia independentă a Ombudsmanului.

În acest sens, Comisia de la Veneția menționează: „Deși se pare oarecum neobișnuit de a face proiectul raportului public înainte de a fi prezentat în Parlament, deoarece Parlamentul este de fapt recipientul raportului, nu există standarde europene sau argumente convingătoare împotriva acestei practici. Deoarece nu există o obligație a Avocatului Poporului să introducă modificări la proiectul de raport înainte de a-l prezenta Parlamentului, e greu de crezut că publicarea prealabilă ar putea subestima independența și credibilitatea Instituției Ombudsmanului. Depinde doar de Avocatul Poporului să decidă în ce măsură și cum să reflecte probleme ridicate de public în raportul final, acordând suficientă atenție, printre alte considerații, independenței și credibilității instituției”.

Petiționarii și cerințele față de cererile adresate Avocatului Poporului

Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 52/2014, Avocatul Poporului examinează cererile persoanelor fizice, indiferent de cetățenie, vârstă, sex, apartenență politică sau convingeri religioase […]. Astfel, mandatul Avocatului Poporului se extinde doar asupra persoanelor fizice, excluzând persoanele juridice de sub protecția Ombudsmanului. Or, persoanele juridice au drepturi și libertăți fundamentale, precum

și alte drepturi și interese legitime. În opinia Comisiei de la Veneția, împiedicarea acestora de a se adresa Avocatului Poporului afectează nivelul protecției drepturilor omului acordat de Republica Moldova. O astfel de limitare nu are sens și ar fi un impediment fundamental de a exclude persoanele juridice – inclusiv ONG-urile – de sub protecția Avocatului Poporului. Această restricție ar trebui să fie reconsiderată astfel ca să se asigure că nu doar persoanele fizice, dar și cele juridice au dreptul de a depune plângeri către Avocatul Poporului pretinzând încălcarea drepturilor și libertăților sale, după cum este recomandat de Adunarea Parlamentară în Rezoluția 1959 (2013) privind consolidarea instituției Ombudsmanului în Europa (Rezoluția 1959 (2013) cu privire la Consolidarea instituției ombudsmanului în Europa, alineatul 4.1.6.).

O astfel de recomandare este inclusă și în Opinia Comisiei de la Veneția nr. 897/2017 în baza căreia dreptul persoanelor juridice de a se adresa cu cereri la Avocatul Poporului nu poate fi limitat.

Pornind de la faptul că Avocatul Poporului are atribuții cvasi-judiciare (examinarea, investigarea și soluționarea plângerilor individuale), existența unor criterii clare de admisibilitate a cererilor, a unor proceduri clare și eficiente de examinare a cererilor este foarte importantă. În acest context, se propune ajustarea prevederilor art. 20 „Conținutul cererii”, art. 21 „Primirea spre examinare a cererilor”, art. 23 „Modul de examinare a cererilor” la recomandările și materialele metodologice elaborate de Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului cu privire la examinarea plângerilor individuale de către Instituțiile Naționale de Protecție a Drepturilor Omului. Propunerile înaintate vin să ofere claritate și să îmbunătățească segmentul de gestionare a cererilor depuse de cetățeni, ținând cont de practica acumulată de instituție pe acest segment și de practica altor instituții similare.

Promovarea drepturilor omului

Potrivit Principiilor de la Paris, o instituție națională de protecție a drepturilor omului are, inter alia, responsabilitatea de a asista în formularea programelor pentru predarea și cercetarea în domeniul drepturilor omului și de a participa la implementarea lor în școli, universități și cercuri profesionale; de a da publicității drepturile omului și eforturile de a combate toate formele de discriminare, prin sensibilizare publică, în special prin informare și educare și prin apelare la toate mijloacele de informare în masă.

În acest sens, art. 28 din Legea nr. 52/2014 reglementează atribuțiile Avocatului Poporului în domeniul promovării drepturilor omului, printre care contribuirea la consolidarea educației în domeniul drepturilor omului și participarea la elaborarea programelor educaționale formale și non formale. Întru realizarea acestei atribuții foarte importante a Avocatului Poporului, instituția Ombudsmanului a elaborat și implementează Metodologia de proiectare a programelor de instruire pentru grupuri-țintă de profesioniști, propunându-și să promoveze drepturile omului prin activităţi de instruire și să contribuie, pe termen lung, la prevenirea încălcării drepturilor omului în domeniile în care se realizează instruiri. În același timp, potrivit Programului de dezvoltare strategică a Oficiului Avocatului Poporului pentru anii 2018-2022, instituția și-a propus să contribuie semnificativ la educația societății în domeniul drepturilor

omului, preponderent în rândurile grupurilor profesionale și și-a stabilit drept prioritate crearea cadrului legal, instituțional și funcțional pentru activitatea Centrului de instruire în domeniul drepturilor omului, care să realizeze, la solicitarea autorităților și diferitor organizații instruirea specializată a personalului.

În lipsa unei entități de instruire la nivel regional în domeniul drepturilor omului pentru funcționarii publici și alți agenți ai statului, Republica Moldova poate deveni centru – lider de instruire în domeniul drepturilor omului. Organizațiile internaționale – partenere de dezvoltare ale Oficiului Avocatului Poporului sunt interesate și dispuse să susțină instituția în realizarea acestei inițiative.

Pentru considerentele expuse se propune completarea art. 28 cu un nou alineat, în baza căruia poate fi creat Centrul de instruire în domeniul drepturilor omului în cadrul oficiului Avocatului Poporului.

Mecanismul național de prevenire a torturii Capitolul V din Legea nr. 52/2014 este consacrat descrierii activității

Mecanismului național de prevenire a torturii (în continuare – MNPT). Republica Moldova a ratificat Protocolul opțional la Convenția împotriva

torturii și a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante la 30 martie 2006. Obiectivul acestui protocol este stabilirea unui sistem de vizite regulate efectuate de către organisme independente internaţionale şi naţionale în locurile în care persoanele sunt private de libertate, în vederea prevenirii torturii şi a pedepselor ori tratamentelor inumane sau degradante.

Conform art. 17 al Protocolului opțional la Convenția împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante „Fiecare stat-parte va menține, desemna sau înființa, cel târziu la un an de la intrarea în vigoare a prezentului protocol sau de la ratificarea sau aderarea la acesta, unul sau mai multe mecanisme naționale de prevenire, independente, pentru prevenirea torturii la nivel național.” Astfel, Protocolul Opțional la Convenția împotriva torturii lasă la discreția statelor alegerea structurii MNPT, care să corespundă perfect contextului național.

Astăzi în lume nu este identificată o formulă strictă a Mecanismelor naţionale de prevenire a torturii, deşi majoritatea statelor europene semnatare a Protocolului opțional menționat supra au optat în favoarea Instituţiilor Naţionale pentru Protecția Drepturilor Omului. Motivul este că acestea au la baza constituirii Principiile privind statutul instituţiilor naţionale pentru apărarea drepturilor omului, cunoscute şi ca Principiile de la Paris, care presupun existenţa unui mandat larg, independenţă funcţională şi pluralism.

Prin urmare, statele-părţi au libertatea de a selecta tipul organului care se potriveşte cel mai bine pentru contextul ţării.

În prezent 88 de state ale lumii au ratificat Protocolul opțional la convenția ONU împotriva torturii și 68 de state au instituit mecanisme naționale de prevenire. Până în prezent în lume au apărut mai multe modele:

• Desemnarea unei instituții naționale pentru protecția drepturilor omului, de exemplu, mediatorul/ombudsman (37 MNPT);

• Înființarea unui nou organism specializat în prevenirea torturii (14 MNPT existente);

• Desemnarea de mai multe instituții de a acționa în calitate de MNPT (7

MNPT); • Desemnarea unei instituții naționale pentru drepturile omului, cu participarea

oficială a societății civile (6 MNPT); • Altele (4 MNPT). În redacția Legii nr. 52/2014 formula Mecanismului național de prevenire a

torturii, constă în exercitarea atribuţiilor de prevenire a torturii de către Consiliului pentru prevenirea torturii, ale căror activitate este asigurată de Oficiul Avocatului Poporului şi Avocatul Poporului.

Potrivit constatărilor ultimului Raport de evaluare a funcţionării mecanismului naţional de prevenire a torturii din Republica Moldova din 8 mai 2019 efectuat de Consiliul Europei în cadrul Programului „Promovarea unui sistem de justiţie penală bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova” operarea mecanismului cu doi piloni afectează reputația acestui organism și, de asemenea, generează confuzie în rândul beneficiarilor și părților interesate externe.

Pe parcursul ultimilor ani, au fost realizate anumite progrese în vederea asigurării unui organism MNPT conform cu POCIT. Avocatul Poporului a înființat o Direcție separată pentru Prevenirea Torturii în cadrul OAP și a recrutat personal. MNPT i-a fost acordată o linie bugetară separată în cadrul bugetului general al Avocatului Poporului și a beneficiat de fonduri suplimentare. Direcția pentru Prevenirea Torturii nu se mai ocupă de plângerile individuale, întrucât acestea sunt transmise altor direcții ale OAP. Consiliul nou înființat și reprezentanții Direcției pentru Prevenirea Torturii au început să efectueze vizite comune în instituțiile privative de libertate

În procesul aplicării Legii nr. 52/2014, s-au constatat anumite carențe care influențează considerabil asupra bunei exercitări a mandatului Avocatului Poporului și a Oficiului Avocatului Poporului. În noiembrie 2015, Directoratul General Drepturile Omului și Statul de Drept al Consiliului Europei a elaborat o Opinie privind Capitolul V din Legea nr. 52 din 3 aprilie 2014 privind Avocatul Poporului (Ombudsman) din Republica Moldova.

Potrivit acestui document „Problemele apărute în legătură cu dispozițiile legale actuale sunt legate mai degrabă de aspecte fundamentale de conținut și structură a acestora, decât de conformitatea generală cu standardele internaționale. Astfel, unele dispoziții din lege se referă la Consiliul pentru prevenirea torturii ca fiind o entitate juridică separată care exercită mandatul de Mecanism național de prevenire a torturii. Însă, alte dispoziții fac referire la Avocatul Poporului ca fiind MNPT. Problema esențială - cine este mecanismul național de prevenire a torturii în Republica Moldova - nu este o chestiune de formalitate, ci o chestiune esențială de claritate juridică, responsabilitate și obligativitate, care nu a fost soluționată.”.

În acest scop, modificarea prevederilor legale de la capitolul V Mecanismul naţional de prevenire a torturii constă în înlăturarea unor neconcordanţe legislative, care creează confuzii în stabilirea cui în revine rolul de MNPT. În redacţia actuală a legii nominalizate, prevederile de la art. 30-33 nu sunt în stare să reglementeze în mod clar modul de funcționare a mecanismului de prevenire a torturii.

Astfel, modificările operate la aceste articole sunt în strânsă concordanţă cu recomandările incluse în Opinia privind Capitolul V din Legea nr. 52 din 3 aprilie

2014 privind Avocatul Poporului (Ombudsman) din Republica Moldova. Menţionăm că, modificările în discuţie nu vin să prejudicieze rolul societăţii

civile în cadrul realizării mandatului de prevenire a torturii, acestea se referă de fapt la eliminarea unor neconcordanţe de ordin juridic.

Drept urmare, în calitate de mecanism naţional de prevenire a torturii pentru Republica Moldova rămâne a fi valabilă formula Ombudsman Plus. Astfel, Avocatul Poporului în strânsă colaborare cu Consiliul pentru prevenirea torturii existent vor continua să exercite funcţia de mecanism naţional desemna conform principiilor OPCAT.

Funcţionarea acestui mecanism presupune conlucrarea Avocatului Poporului cu membrii Consiliului pentru prevenirea torturii ca un tot întreg. Comuncarea şi cooperarea dintre aceste două subiecte reprezintă esenţa realizării cu succes a sarcinilor statului în prevenirea torturii.

Subliniem faptul că, stabilirea societăţii civile în calitate de MNPT, poate fi în contradicţie cu specificul ONG-urilor, or în sarcina societăţii civile nu poate fi pusă responsabilitatea statului în exercitarea unor funcţii publice. În acest context, rolul societăţii civile este unul hotărâtor în modul şi în măsura în care statul îşi îndeplineşte corect obligaţiile.

Mai mult ca atât, unele prevederi ale prezentului proiect de lege vin să consolideze eforturile Consiliului pentru prevenirea torturii în acordarea de suport instituţiei Ombudsmanului, astfel încât aprobarea regulamentelor interne ale Consiliului de către Avocatul Poporului trebuie să se facă cu respectarea principiului transparenţei. În cadrul realizării vizitelor în locurile de detenţie, membrii Consiliului au dreptul să discute cu orice persoană interesată cu respectarea principiului confidenţialităţii. Iar persoanele antrenate în calitate de specialişti sau experţi în activitatea Consiliului se vor bucura de aceleaşi drepturi şi privilegii în materie de independenţă şi inviolabilitate ca şi membrii Consiliului şi Avocatul Poporului.

MNPT în formula propusă, va asigura continuitatea activității de prevenire a torturii și realizarea plenară a tuturor angajamentelor statului potrivit Protocolului opțional la Convenția ONU împotriva torturii.

Modificarea Codului contravenţional al Republicii Moldova nr. 218/2008 Modificarea Codului contravențional prin completarea cu art. 42312 constă în

instituirea dreptului Avocatului Poporului și Avocatului Poporului pentru drepturile copilului de a constata contravenția prevăzută la art. 320 Cod contravențional (Imixtiunea în activitatea Avocatului Poporului și Avocatului Poporului pentru drepturile copilului). În prezent constatarea contravenției de la art. 320 ține de competența angajaților subdiviziunilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită atribuțiile poliției. Scopul modificării în cauză constă în armonizarea prevederilor Codului contravențional în partea ce ține de constatarea și sancționarea acțiunilor și inacțiunilor ce duc la imixtiunea în activitatea unei instituții, cum este și în cazul contravenției de la art. 712 unde aceasta se constată de către Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalității.

Modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Oficiului Avocatului Poporului, aprobat prin Legea nr. 164/2015

Prezentul proiect de lege modifică şi un şir de prevederi din regulamentul de

organizare şi funcţionare a Oficiului Avocatului Poporului, modificări ce derivă din amendamentele propuse legii cadru – Legea nr. 52/2014.

Proiectul de lege prevede de asemenea, completarea Regulamentului de organizare și funcționare a Oficiului Avocatului Poporului, cu punctul 61 care prevede că situațiile financiare ale Oficiului Avocatului Poporului se supun doar auditului extern efectuat în conformitate cu standardele recunoscute internațional, de către instituția supremă de audit a Republicii Moldova sau de o organizație de audit independentă, selectată de către Parlament în modul stabilit de legislație.

Modificarea în cauză se impune din considerentul că instituția Avocatului Poporului este autoritatea care trebuie să monitorizeze modul de respectare a drepturilor omului de către instituțiile statului, iar orice influență, imixtiune sau presiune din partea instituțiilor statului în special sub aspect financiar este inadmisibilă.

4. Fundamentarea economică-financiară Proiectul prevede completarea art. 28 cu alin. (3) din Legea nr. 52/2014 astfel

încât, în scopul consolidării educației în domeniul drepturilor și libertăților omului în cadrul Oficiului Avocatului Poporului poate fi instituit Centrul de instruire în domeniul drepturilor omului. Menționăm că, instituirea Centrului de instruire în domeniul drepturilor omului nu se preconizează ca fiind o acțiune imediată.

Proiectul prevede exclusiv posibilitatea instituirii unui astfel de centru și crearea cadrului normativ permisiv, astfel încât legea să prevadă posibilitatea creării centrului, în eventualitatea unei astfel de decizii. Astfel potrivit Programului de dezvoltare strategică a Oficiului Avocatului Poporului pentru anii 2018-2022, instituția și-a propus să contribuie semnificativ la educația societății în domeniul drepturilor omului, preponderent în rândurile grupurilor profesionale și și-a stabilit drept prioritate crearea cadrului legal, instituțional și funcțional pentru activitatea Centrului de instruire în domeniul drepturilor omului, care să realizeze, la solicitarea autorităților și diferitor organizații instruirea specializată a personalului.

Potrivit estimărilor, pentru primul an de activitate a Centrului vor fi necesare estimativ 2,308,000.00 lei: resurse umane - 312 mii lei; expertiză/onorari pentru elaborarea cursului de bază și a 5 cursuri tematice - 560 mii lei; realizarea activităților de instruire 550 mii lei; procurare echipament - 390 mii lei; servicii (transport, chirie oficiu, elaborare pagina web, comunicații, mentenanța oficiu) 496 mii lei.

Estimarea este făcută, fără a ține cont de unele resurse/echipamente deja existente. Totodată, se mizează pe posibilitatea finanțării de către donatori externi a unor linii de buget.

În acest sens, implementarea prezentului proiect de lege nu necesită cheltuieli financiare suplimentare imediate din bugetul de stat.

Potrivit art. 131 alin. (4) din Constituția Republicii Moldova orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern.

Subliniem faptul că potrivit pct. 3 al Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2019, proiectele de acte normative care conțin reglementări cu impact asupra bugetului public național sau a unor componente din cadrul acestuia sau

în situația în care se impune modificarea organizatorică a instituției sunt însoțite în mod obligatoriu de analiza de impact în procesul de fundamentare a proiectului de act normativ.

Drept urmare, prezentul proiect de lege este însoțit de Analiza de impact în procesul de fundamentare a proiectului, care detaliază necesitatea operării modificărilor care implică cheltuieli bugetare și reorganizarea instituției. În acest sens, pentru o mai bună înțelegere a modificărilor operate ce necesită acoperire bugetară și importanța acestora pentru funcționalitatea Oficiului Avocatului Poporului și atingerea obiectivului proiectului de lege, a se vedea Analiza de impact în procesul de fundamentare a proiectului în discuție.

Menționăm că analiza de impact în procesul de fundamentare a proiectului a fost supusă avizării cu Ministerul Finanțelor și Cancelaria de Stat prin scrisoarea Ministerului Justiției nr. 03/5489 din 27 iunie 2020.

5. Modul de încorporare a proiectului în sistemul actelor normative Pentru implementarea prevederilor prezentului proiect de lege nu va fi necesară

modificarea altor acte normative. Totuși, Oficiul Avocatului Poporului va trebui să-și revizuiască regulamentele sale interne.

6. Avizarea şi consultarea publică a proiectului În scopul respectării prevederilor Legii nr. 239/2008 privind transparenţa în

procesul decizional, proiectul de lege este plasat pe pagina web oficială a Ministerului Justiţiei www.justice.gov.md, compartimentul Transparenţa decizională, directoriul Proiecte de acte normative remise spre coordonare și pe platforma www.particip.gov.md. De asemenea, conform prevederilor art. 20 al Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative elaborarea prezentului proiect de lege a fost demarată odată cu publicarea pe pagina web-oficială a Ministerului Justiției la compartimentul Transparența decizională, directoriul Anunţuri privind iniţierea elaborării actelor normative a anunțului de inițiere prin care se solicită implicarea tuturor subiecților interesați prin prezentarea propunerilor de rigoare.

Ministru Fadei NAGACEVSCHI

http://www.justice.gov.md/http://www.particip.gov.md/

ANALIZA DE IMPACT ÎN PROCESUL DE FUNDAMENTARE a proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative

(modificarea Legii cu privire la Avocatul Poporului în baza recomandărilor din Avizul Comisiei de la Veneţia nr. 808/2015)

Titlul analizei impactului (poate conține titlul propunerii de act normativ):

Analiza de impact în procesul de fundamentare a proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (modificarea Legii cu privire la Avocatul Poporului în baza recomandărilor din Avizul Comisiei de la Veneţia nr. 808/2015)

Data: Autoritatea administrației publice (autor): Ministerul Justiției Subdiviziunea: Direcția elaborare acte normative Persoana responsabilă și datele de contact: Adriana Dodon, Consultant superior,

telefon: 0 (22) 20 14 27 email: adriana.dodon@justice.gov.md

Compartimentele analizei impactului 1. Definirea problemei a) Determinați clar și concis problema și/sau problemele care urmează să fie soluționate

Prezentul proiect de lege a fost elaborat în conformitate cu Titlul II, pct. 4 din Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2017-2019, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1472 din 30 decembrie 2016 și Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-2022, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 89 din 24 mai 2018.

Proiectul de lege în discuție are drept principal scop ajustarea cadrului legal existent la recomandările de modificare a Legii nr. 52/2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul) (în continuare – Legea nr. 52/2014) făcute de mecanismele internaționale.

Astfel, proiectul de modificare a Legii nr. 52/2014 este elaborat ținându-se cont, în special, de comentariile la Legea cu privire la Avocatul Poporului, elaborate de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Avizul Comisiei europene pentru democrație prin drept, Avizul Directoratului general pentru Drepturile Omului și Statul de Drept (Directoratul pentru Drepturile Omului) al Consiliului Europei asupra capitolului V „Mecanismul național de prevenire a torturii” din Legea nr. 52/2014, de recomandările Subcomitetului pentru Acreditare al Alianței Globale a Instituțiilor Naționale de Protecție a Drepturilor Omului (GANHRI) în cadrul sesiunii din 14-18 mai 2018, Geneva.

Menționăm că, la 3 mai 2019 Comisia de la Veneția în Opinia sa nr. 897/2017 cu privire la Principiile de protecție și promovarea a instituției Ombudsmanului, a stabilit liniile directoare de protecție a Ombudsmanului, ca urmare a diferitelor amenințări din ultimii ani la adresa acestei instituții.

În final menționăm că prin proiectul de lege se propune ajustarea legislației naționale în domeniu, la cele mai noi tendințe și standarde internaționale pentru asigurarea activității unei instituții eficiente a Ombudsmanului.

În acest sens, proiectul de lege vine să rezolve o problemă sistemică și anume gradul scăzut de percepție a populației asupra respectării drepturilor omului și nivelul scăzut de conștiință juridică a societății în ansamblu, caracterizat prin lipsa de informare și vizibilitate redusă a instituțiilor statului care sunt în stare să redreseze situația respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Un alt aspect la fel de important și care nu trebuie neglijat este revederea mecanismului de funcționalitate a adjuncților Avocatului Poporului. Prevederile proiectului de lege în discuție

mailto:adriana.dodon@justice.gov.md

conțin reglementări care abrogă instituția adjuncților Avocatului Poporului în contextul reformei instituționale și ca urmare a constatării ineficienței unei astfel de instituții.

Menționăm că de la adoptarea Legii nr. 52/2014 până în prezent, în calitate de adjunct al Avocatului Poporului nu a fost aleasă nici o persoană, mecanismul respectiv fiind totalmente inaplicabil, or în lipsa temporară a unuia dintre Avocații Poporului, atribuțiile acestuia pot fi exercitate de celălalt Avocat al Poporului, amândoi având în egală măsură legitimitatea de a acționa, în exercitarea mandatului, în temeiul Legii nr.52/2014.

În această ordine de idei se propune lichidarea funcției de adjunct al Avocatului Poporului.

b) Descrieți problema, persoanele/entitățile afectate și cele care contribuie la apariția problemei, cu justificarea necesității schimbării situației curente și viitoare, în baza dovezilor și datelor colectate și examinate

Acreditarea Oficiului Avocatului Poporului cu Statutul A de către Subcomitetul pentru Acreditare al Alianței Globale a Instituțiilor Naționale de Protecție a Drepturilor Omului (GANHRI) în mai 2018, presupune perseverarea instituției în pas cu cadrul legal cu scopul de a face față noilor provocări ale instituției respectării drepturilor omului în contextul evoluției mecanismelor de apărare a drepturilor omului la nivel mondial, dar mai important de prevenire a eventualelor încălcări.

Obținerea Statului A în urma ultimei evaluări a Oficiului Avocatului Poporului din mai 2018 nu trebuie percepută ca un lucru consumat și un fapt realizat. Menținerea înaltei cote de apreciere din partea instituțiilor internaționale reprezintă o provocare nu doar pentru instituția Ombudsmanului din Republica Moldova, dar a întregii verigi de guvernare.

Anume realizarea acestui deziderat poate fi posibilă prin conlucrarea instituțiilor statului pentru menținerea conformității mandatului și practicii Oficiului Avocatului Poporului cu Principiile de la Paris și menținerea statutului A obținut în 2018, care trebuie să fie fără precedent să reprezinte direcțiile prioritare de dezvoltare ale instituției pentru următorii ani.

În acest sens, admiterea eșecului și a regresului instituției Oficiului Avocatului Poporului în raport cu evaluarea din 2018, ar reprezenta eșecul nu doar al instituției Ombudsmanului din Republica Moldova, dar a țării în general la nivel internațional.

A. Cu referire la posibilitatea creării în cadrul Oficiului Avocatului Poporului a Centrului de instruire în domeniul drepturilor omului

În acest context, potrivit Principiilor de la Paris, o instituție națională de protecție a drepturilor omului are, inter alia, responsabilitatea de a asista în formularea programelor pentru predarea și cercetarea în domeniul drepturilor omului și de a participa la implementarea lor în școli, universități și cercuri profesionale; de a da publicității drepturile omului și eforturile de a combate toate formele încălcare a drepturilor omului, prin sensibilizare publică, în special, prin informare și educare și prin apelare la toate mijloacele de informare în masă.

Din acest punct de vedere, concentrarea eforturilor statului pe mecanismul de prevenire a încălcării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului ar trebui să reprezinte o prioritate. Prevenirea încălcării drepturilor omului reprezintă o problemă pe jumătate soluționată în crearea unui mecanism eficient de combatere a unor astfel de încălcări. Micșorarea numărului de încălcări ale drepturilor omului ar presupune lupta mai eficientă cu încălcările sistematice ale drepturilor omului cu care o bună parte din societatea noastră se confruntă.

De aceea, instituția Avocatului Poporului trebuie să reprezinte instituția cheie în crearea unei societăți libere de prejudecăți, unei societăți democratice, unde drepturile omului nu doar se respectă, dar respectarea drepturilor fundamentale se simte de fiecare persoană în parte.

B. Cu referire la funcționalitatea adjuncților Avocatului Poporului Perfecționarea cadrului legal nominalizat presupune nu doar ajustarea la cele mai înalte

standarde internaționale în domeniul protecției drepturilor omului și libertăților fundamentale, dar și revizuirea unor prevederi din lege care s-au dovedit a fi ineficiente în procesul de implementare în practică a Legii nr. 52/2014. Modificarea legii descrise, prin lichidarea

funcțiilor de adjuncți ai Avocatului Poporului nu reprezintă doar o simplă modificare, or însemnătatea acesteia rezidă, de fapt, în existența unei legi funcționale în proporție de 100%. Având în vedere că de la adoptarea legii până în prezent funcțiile de adjuncți ai Avocatului Poporului nu au fost ocupate deja de mai bine de 6 ani, prevederile legale în cauză nu mai sunt actuale în contextul întregii legi adoptate în 2014 de către Parlament.

c) Expuneți clar cauzele care au dus la apariția problemei A. Cu referire la posibilitatea creării în cadrul Oficiului Avocatului Poporului a

Centrului de instruire în domeniul drepturilor omului Revendicarea drepturilor poate avea un caracter sistemic, cu condiția că titularii își

cunosc drepturile și înțeleg că drepturile lor sunt corelate cu obligațiile statului. Obligațiile statului în ceea ce privește asigurarea drepturilor nu se limitează la abținerea

de la încălcarea drepturilor, ci conține și latura pro-activă, care presupune informarea oamenilor despre drepturile lor și modalitățile de apărare a drepturilor încălcate.

Elucidarea nivelului de informare a populației privind drepturile omului oferă o imagine generală despre gradul de informare și livrează informații privind potențialele puncte de intervenție pentru instituțiile de drepturile omului și autorități de stat.

În Republica Moldova, nivelul scăzut de cunoaștere a drepturilor omului de către cea mai mare parte a populației reprezintă o realitate cunoscută deja.

Gradul redus de informare și cunoaștere a drepturilor omului de către populație conduce și la adresabilitatea redusă pentru protecție împotriva încălcărilor şi abuzurilor. Nu este conștientizat dreptul de a se adresa instituțiilor abilitate cu funcții de suport în ceea ce ține încălcarea drepturilor omului.

În primul rând, se evidențiază un nivel redus de informare a populației referitor la drepturile omului, în special, printre populația din mediul rural. De asemenea este menționată și accesibilitatea redusă a informației în acest context, dar și a posibilităților de apărare a drepturilor încălcate. Un alt aspect, de asemenea, deosebit de important este percepția populației precum că drepturile omului în Republica Moldova sunt încălcate sistematic. O atenție majoră este necesar de a fi acordată realizării dreptului la sănătate, dreptului la protecție socială, dreptului la educație, dreptului la muncă, precum şi dreptului la un proces echitabil.

Totodată, se atestă necesitatea unei atenții sporite principiului egalității şi nediscriminării, ținând cont de problemele specifice cu care se confruntă diverse grupuri şi persoane vulnerabile sau marginalizate, inclusiv persoanele cu dizabilități, persoanele din comunitatea LGBT, persoanele care trăiesc cu HIV, Rromii și non-cetățenii. Dreptul la un proces echitabil este puțin cunoscut de către populație, dar şi unul dintre drepturile cel mai des încălcate. Femeile sunt frecvent discriminate în viața politică, în câmpul muncii și în societate, în general.

Rolul instituțiilor statului în respectarea drepturilor omului este suficient de bine conștientizat de către populație. Pe de altă parte însă, de cele mai deseori se consideră că instituțiile de vârf ale statului, de rând cu organele de forță, sunt cele care în majoritatea cazurilor încalcă drepturile omului și deosebit de puțin contribuie la realizarea și protecția acestora. Se reliefează și un grad redus de cunoaștere a sistemului de protecție a drepturilor omului și a politicilor de stat în acest domeniu.

Republica Moldova a trecut de la modelul anterior, cu mai mulți avocați parlamentari, la modelul cu un singur Avocat al Poporului cu competențe generale și, în cadrul aceleiași instituții, a unui Avocat al Poporului autonom, pentru protecția drepturilor copilului. În cadrul modelului ales este deosebit de important să fie asigurate toate condițiile și garanțiile pentru funcționarea independentă și eficientă a noii instituții a Ombudsmanului în conformitate cu standardele în vigoare și bunele practici din domeniu.

Conform unui Studiu Percepții asupra drepturilor omului în Republica Moldova, Chișinău, 2016, efectuat de Oficiul Avocatului Poporului în parteneriat cu Oficiul Înaltului Comisar ONU

http://ombudsman.md/wp-content/uploads/2018/10/ro-raport_do_final_pentru_tipar.pdf

pentru Drepturile Omului (OHCHR), în consultare cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova nivelul de informare a populației privind drepturile omului este unul redus. Doar jumătate dintre respondenți consideră că sunt mai degrabă informați în acest context, față de doar 8,3% a celor care au declarat că sunt foarte informați. Gradul de informare este mai mare în orașe, unde ponderea persoanelor care au declarat acest lucru este de 59,7% în raport cu doar 41,2% a respondenților de la sate.

Mai informate se consideră persoanele tinere din grupul de vârstă 18-29 ani, cu 67,2% răspunsuri afirmative; respondenții cu studii superioare – 66,7%; cei de naționalitate rusă – 64%, de asemenea și persoanele cu nivel socio-economic înalt – 63,3%. Cel mai puțin informate în acest aspect se consideră persoanele sărace, adică cu nivel socio-economic scăzut. Dintre respondenții acestui grup, doar 1/3 consideră că sunt informați privind drepturile omului.

Un aspect care considerăm că trebuie subliniat este că studiul nominalizat a arătat că drepturile omului sunt asociate, de către participanții la discuții de grup, în primul rând cu „libertatea”, în special libertatea de exprimare: „libertatea cuvântului” și „dreptul de a-mi exprima opinia”. Cel mai des menționat de către respondenți a fost „dreptul la viață”, dar și „dreptul la educație”, ca asocieri spontane. Câțiva respondenți au menționat că drepturile omului pentru ei reprezintă „democrație”, iar alții au precizat că drepturile omului semnifică în primul rând „responsabilitate”, „respectarea de către fiecare din noi a drepturilor și libertăților celorlalți”.

Conform constatărilor studiului dat, în Republica Moldova drepturile omului se încalcă sistematic, având în vedere răspunsul oferit de către 68,2% din respondenți, pe când alte 27,2% din respondenți consideră că acestea sunt încălcate ocazional. Nu se observă mari discrepanțe între răspunsuri conform categoriei de vârstă a respondenților, totuși, o pondere puțin mai pronunțată, de circa 72% revine persoanelor care consideră că drepturile omului se încalcă sistematic, aceștia reprezentând grupul de vârstă 30-59 ani.

La nivel mondial în 2017 Republica Moldova a atins un scor de doar 0.48 a indicelui de respectare a drepturilor omului, fiind surclasată de țări precum Albania, România, Georgia, Sierra Leone, Kuwait, Haiti, Ecuador etc.

B. Cu referire la funcționalitatea adjuncților Avocatului Poporului Prevederile Legii nr. 52/2014 în partea ce vizează funcționalitatea celor doi adjuncți ai

Avocatului Poporului, în contextul în care instituția Ombudsmanului a trecut de la modelul anterior, cu mai mulți avocați parlamentari, la modelul cu un singur Avocat al Poporului cu competențe generale și, în cadrul aceleiași instituții, a unui Avocat al Poporului autonom, pentru protecția drepturilor copilului, s-au dovedit a fi inaplicabile. În cadrul modelului ales este deosebit de important să fie asigurate toate condițiile și garanțiile pentru funcționarea independentă și eficientă a noii instituții a Ombudsmanului în conformitate cu standardele în vigoare și bunele practici din domeniu.

d) Descrieți cum a evoluat problema și cum va evolua fără o intervenție Menționăm că un Studiu similar celui de 2016 a fost efectuat de asemenea în 2018. Dacă e să analizăm nivelul de informare a populației privind drepturile omului în

Republica Moldova, acesta nu s-a modificat față de anul 2016. Per total, chiar a crescut un pic ponderea celor care se consideră foarte bine informați în

2018 față de 2016 (10.3% față de 8.3%), a crescut și ponderea celor care se consideră mai degrabă informați (42.6% față de 41.5%). Un alt aspect pozitiv e scăderea semnificativă a celor care se consideră deloc informați (12.2% față de 14.2%).

În situația în care instituțiile statului nu sunt interesate pe deplin în instruirea populației în materia drepturilor omului și libertăților fundamentale și ezitarea în folosirea tuturor posibilităților existente și dovedite deja în plan internațional, nivelul scăzut de informare a populației în domeniul drepturilor omului va reprezenta o problemă sistemică pentru mulți ani înainte.

e) Descrieți cadrul juridic actual aplicabil raporturilor analizate și identificați carențele prevederilor normative în vigoare, identificați documentele de politici și reglementările

https://ourworldindata.org/grapher/human-rights-score-vs-gdp-per-capita?tab=tablehttps://ourworldindata.org/grapher/human-rights-score-vs-gdp-per-capita?tab=tablehttps://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/presscenter/pressreleases/2018/percep_ia-populaiei-privind-respectarea-drepturilor-omului-in-re.html

existente care condiționează intervenția statului - Legea nr. 52/2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul); - Legea nr. 164/2015 cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Oficiului Avocatului Poporului.

2. Stabilirea obiectivelor a) Expuneți obiectivele (care trebuie să fie legate direct de problemă și cauzele acesteia,

formulate cuantificat, măsurabil, fixat în timp și realist) Drept obiective se propun următoarele:

- menținerea statutului A obținut în cadrul ultimei evaluări a Oficiului Avocatului Poporului; - creșterea numărului de persoane care își cunosc drepturile fundamentale; - creșterea numărului de persoane instruite în domeniul drepturilor omului și libertăților

fundamentale în Republica Moldova; - abilitarea populației în special din mediul rural și diminuarea discrepanței sociale dintre

urban vs rural; - creșterea numărului de persoane care își revendică drepturile încălcate; - ridicarea nivelului de cultură juridică a populației Republicii Moldova; - reducerea nivelului de încălcare a drepturilor omului în rândul persoanelor din categoriile

de risc; - creșterea gradului de satisfacție al persoanelor ce se adresează la Oficiul Avocatului

Poporului; - reducerea indicelui distanței sociale între diferitele categorii de persoane; - corespunderea necesităților Oficiului Avocatului Poporului conform standardelor stipulate

de Principiile de la Paris; - creșterea vizibilității Oficiului Avocatului Poporului în misiunea de asigurare a egalității

tuturor persoanelor, așa cum statuează Constituția la art. 16 și respectării drepturilor tuturor persoanelor de către instituțiile statului;

- majorarea gradului de implementare a Legii nr. 52/2014.

3. Identificarea opțiunilor a) Expuneți succint opțiunea care presupune lipsa de intervenție În cazul lipsei unei intervenții legislative, se va periclita efectivitatea activității

Oficiului Avocatului Poporului în domeniul prevenirii și combaterii încălcărilor drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Acest lucru la rândul său va atrage și o violare a dreptului persoanelor la un șir de drepturi garantate și în perspectivă condamnarea statului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Creșterea culturii juridice a populației Republicii Moldova va înregistra un progres nesubstanțial de la an la an, în raport cu evoluția metodelor de încălcare a drepturilor omului (de exemplu, dreptul la libera exprimare și dreptul la respectarea vieții private).

Diminuarea pe plan național a efectivității combaterii fenomenului lipsei de conștiință și cultură juridică a populației va duce și la retrogradarea Republicii Moldova pe plan internațional la capitolul promovarea egalității și lupta cu fenomenul încălcării drepturilor omului.

De partea cealaltă, existența unei legi bune, însă aplicabilă de la articol la articol și crearea unor premise de tolerare a unor astfel de fenomene.

b) Expuneți principalele prevederi ale proiectului, cu impact, explicând cum acestea țintesc cauzele problemei, cu indicarea novațiilor și întregului spectru de soluții/drepturi/obligații ce se doresc să fie aprobate

Având în vedere că abordarea bazată pe drepturi presupune existența a două categorii de subiecți - titularii de drepturi și titularii de obligații, asigurarea respectării drepturilor omului este, în primul rând, sarcina autorităților naționale. Instituțiile care au competențe mai largi și cu greutate din punct de vedere politic sunt entitățile care pot aduce cel mai mare impact în

asigurarea drepturilor. Nivelul de cunoștințe în domeniul drepturilor omului depinde de mai mulți factori. Unul

dintre cei mai importanți este accesibilitatea. Disponibilitatea informației, în principiu, nu garantează asimilarea acesteia de public, dacă informația nu este adaptată necesităților diferitor categorii de persoane. Astfel, accesibilitatea informațiilor devine importantă pentru a identifica potențiali factori pentru a livra informația către destinatari.

Astfel, se impune necesitatea de implicare mai consistentă a statului în educarea/informarea populației în privința drepturilor omului.

În acest sens, art. 28 din Legea nr. 52/2014 reglementează atribuțiile Avocatului Poporului în domeniul promovării drepturilor omului, printre care contribuirea la consolidarea educației în domeniul drepturilor omului și participarea la elaborarea programelor educaționale formale și non-formale. Întru realizarea acestei atribuții foarte importante a Avocatului Poporului, instituția a elaborat și implementează Metodologia de proiectare a programelor de instruire pentru grupuri-țintă de profesioniști, propunându-și să promoveze drepturile omului prin activităţi de instruire și să contribuie, pe termen lung, la prevenirea încălcării drepturilor omului în domeniile în care se realizează instruiri. În același timp, potrivit Programului de dezvoltare strategică a Oficiului Avocatului Poporului pentru anii 2018-2022, instituția și-a propus să contribuie semnificativ la educația societății în domeniul drepturilor omului și și-a stabilit drept prioritate crearea cadrului legal, instituțional și funcțional pentru activitatea Centrului de instruire în domeniul drepturilor omului, care să realizeze, la solicitarea autorităților și diferitor organizații instruirea specializată a personalului.

Modificarea Legii cu privire la Avocatul Poporului prin reglementarea posibilității creării acestui Centru de instruire în domeniul drepturilor omului ar oferi legitimitate inițiativei și ar servi temei pentru elaborarea viziunii clare a Centrului, obținerea resurselor financiare de la donatori și din bugetul de stat, consolidarea capacității Oficiului Avocatului Poporului în domeniul instruirii, susținerea inițiativei din exterior.

Crearea Centrului va fi posibilă doar după realizarea celor expuse mai sus, fiind o inițiativă ce ar putea fi realizată doar peste câțiva ani.

Modificarea Legii nr. 52/2014 prin stabilirea posibilității creării unui Centru de instruire în domeniul drepturilor omului, presupune o modificare de perspectivă, dând astfel posibilitatea Oficiului Avocatului Poporului de a intensifica activitatea sa în domeniul instruirii populației în materia drepturilor omului.

Luând în considerare discrepanța geografică privind accesibilitatea informației despre drepturile omului, este imperativă concentrarea pe abilitarea populației din mediul rural.

De asemenea sunt recomandate o serie de activități de instruire, precum: (i) amplificarea eforturilor de predare a drepturilor omului în şcoală; (ii) implementarea curriculei „drepturile omului” la nivel național; (iii) instruirea funcționarilor publici în domeniul drepturilor omului.

Toate aceste recomandări pot fi implementate cu ajutorul unui astfel de mecanism propus prin prezentul proiect de lege.

c) Expuneți opțiunile alternative analizate sau explicați motivul de ce acestea nu au fost luate în considerare

Pe marginea problemelor care au stat la baza elaborării proiectului actului normativ unica opțiune alternativă este aceea de nu se interveni și lăsarea situației în domeniu, la nivelul la care se află în prezent. Utilizarea de către stat a mecanismelor existente de informare a cetățenilor în domeniul drepturilor omului, însă fără existența unui plan strategic la nivel național. Pasarea responsabilității statului de instruire a populației Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului, instituțiilor mass-media, care în prezent reprezintă sursa principală de informare.

4. Analiza impacturilor opțiunilor a) Expuneți efectele negative și pozitive ale stării actuale și evoluția acestora în viitor,

care vor sta la baza calculării impacturilor opțiunii recomandate

Neglijarea de către stat a necesităților Oficiului Avocatului Poporului va genera drept efect lipsa de impact în rândul persoanelor vulnerabile, a căror grad de informare în domeniul drepturilor omului este scăzut. Lipsa de intervenție a statului la nivel legislativ va însemna și o tolerare de către stat a necesităților propriilor cetățeni, în special în revendicarea drepturilor lor încălcate. Acest lucru va genera și o lipsă de încredere în capacitățile Oficiului Avocatului Poporului în lupta cu fenomenul încălcării drepturilor omului va duce în mod direct la diminuarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și în guvernare. Or, politica statului trebuie să fie axată pe toate domeniile reprezentând un ansamblu de acțiuni, iar asigurarea tuturor persoanelor la un mediu democratic în care drepturile omului reprezintă preocuparea statului este un deziderat nu doar al Republicii Moldova dar al întregii comunități mondiale.

Nu putem vorbi de excelarea în lupta împotriva fenomenului corupției sau reforma justiției, atât timp cât cetățenii care fac parte din grupurile vulnerabile se vor simți neajutorați, ceea ce va scădea gradul de satisfacție a vieții în ansamblu pe țară.

Nu în ultimul rând diminuarea pe plan național a efectivității Avocatului Poporului va duce și la retrogradarea Republicii Moldova pe plan internațional la capitolul promovarea drepturilor omului și lupta cu fenomenul culturii juridice scăzute, iar acest lucru ar reprezenta un eșec al statului în raport cu comunitatea internațională.

b1) Pentru opțiunea recomandată, identificați impacturile completând tabelul din anexa la prezentul formular. Descrieți pe larg impacturile sub formă de costuri sau beneficii, inclusiv părțile interesate care ar putea fi afectate pozitiv și negativ de acestea

Impactul major pe care îl va avea modificarea cadrului normativ de reglementare al Oficiului Avocatului Poporului va fi asupra activității acestuia, care în consecință va duce la creșterea nivelului de respectare a drepturilor omului prin măsuri educative.

În lipsa unei entități de instruire la nivel regional în domeniul drepturilor omului pentru funcționarii publici și alți agenți ai statului, etc. Republica Moldova poate deveni centru – lider de instruire în domeniul drepturilor omului. Organizațiile internaționale – partenere de dezvoltare ale Oficiului Avocatului Poporului sunt interesate și dispuse să susțină instituția în realizarea acestei inițiative.

Instituirea posibilității creării Centrului de instruire în domeniul drepturilor omului nu presupune în mod direct impact asupra bugetului de stat în perioada imediat următoare.

Crearea Centrului de instruire în domeniul drepturilor omului va fi posibilă doar după realizarea celor expuse mai sus, adică este o inițiativă ce ar putea fi realizată doar peste câțiva ani. Potrivit estimărilor experților, pentru primul an de activitate a Centrului vor fi necesare estimativ 2,308,000.00 lei: resurse umane - 312 mii lei; expertiză/onorari pentru elaborarea cursului de bază și a 5 cursuri tematice - 560 mii lei; realizarea activităților de instruire 550 mii lei; procurare echipament - 390 mii lei; servicii (transport, chirie oficiu, elaborare pagina web, comunicații, mentenanță oficiu) 496 mii lei.

Estimarea este făcută, fără a ține cont de unele resurse/echipamente deja existente. Totodată, se mizează pe posibilitatea finanțării de către donatori externi a unor linii de buget.

b2) Pentru opțiunile alternative analizate, identificați impacturile completând tabelul din anexa la prezentul formular. Descrieți pe larg impacturile sub formă de costuri sau beneficii, inclusiv părțile interesate care ar putea fi afectate pozitiv și negativ de acestea

Pentru opțiunea alternativă descrisă supra de neintervenție legislativă și utilizarea resurselor existente în domeniul instruirii drepturilor omului, costurile necesare vor fi acoperite din liniile bugetare deja acordate de stat. Impactul asupra populației și instituțiilor statului va rămâne la nivelul actual fără îmbunătățiri semnificative.

c) Pentru opțiunile analizate, expuneți cele mai relevante/iminente riscuri care pot duce la eșecul intervenției și/sau schimba substanțial valoarea beneficiilor și costurilor estimate și prezentați presupuneri privind gradul de conformare cu prevederile proiectului a celor vizați în acesta

Principalul risc care duce la lipsa de intervenție legislativă sunt mijloacele financiare

insuficiente pentru Crearea centrului de instruire în domeniul drepturilor omului. Având în vedere că beneficiarul direct a modificării în cauză este Oficiul Avocatului Poporului gradul de conformare cu prevederile proiectului este unul înalt.

d) Dacă este cazul, pentru opțiunea recomandată expuneți costurile de conformare pentru întreprinderi, dacă există impact disproporționat care poate distorsiona concurența și ce impact are opțiunea asupra întreprinderilor mici și mijlocii. Se explică dacă sînt propuse măsuri de diminuare a acestor impacturi

Nu este cazul. Concluzie e) Argumentați selectarea unei opțiunii, în baza atingerii obiectivelor, beneficiilor și

costurilor, precum și a asigurării celui mai mic impact negativ asupra celor afectați Așa cum s-a argumentat mai sus în rubricile precedente, în lipsa unei entități de instruire

la nivel regional în domeniul drepturilor omului pentru funcționarii publici și alți agenți ai statului, etc. Republica Moldova poate deveni centru – lider de instruire în domeniul drepturilor omului. Organizațiile internaționale – partenere de dezvoltare ale Oficiului Avocatului Poporului sunt interesate și dispuse să susțină instituția în realizarea acestei inițiative.

De asemenea, instruirea în domeniul drepturilor omului va creste numărul de revendicări a drepturilor încălcate, care prin efect indirect va micșora, în perspectivă încălcarea drepturilor omului de către instituțiile de stat.

5. Implementarea și monitorizarea a) Descrieți cum va fi organizată implementarea opțiunii recomandate, ce cadru juridic

necesită a fi modificat și/sau elaborat și aprobat, ce schimbări instituționale sunt necesare În urma adoptării proiectului de act normativ va fi necesară modificarea/adoptarea unor

regulamente de organizare și funcționare a Centrului creat și a Oficiului Avocatului Poporului. b) Indicați clar indicatorii de performanță în baza cărora se va efectua monitorizarea - creșterea numărului persoanelor care își revendică drepturile încălcate; - creșterea indicelui culturii juridice a populației; - creșterea numărului de funcționari publici instruiți va duce la creșterea încrederii

cetățenilor în instituțiile de stat; - reducerea indicelui distanței sociale; - mărirea indicelui protecției drepturilor omului la nivel național va intensifica relațiile

economice partenerii străini și majorarea atractivității pentru investitorii străini. c) Identificați peste cât timp vor fi resimțite impacturile estimate și este necesară

evaluarea performanței actului normativ propus. Explicați cum va fi monitorizată și evaluată opțiunea

Evaluarea performanței proiectului actului normativ este relevantă a fi efectuată la expirarea unei perioade orientative de 5 (cinci) ani de la data intrării în vigoare a prezentului proiect de lege.

Pentru monitorizarea impactului reglementării se vor solicita informațiile relevante deținute de Oficiul Avocatului Poporului, se va evalua numărul de persoane instruite, indicele cunoașterii drepturilor de către popula