Model grila examen pentru disciplina „Electronica digitala” 2009-2010 1. Un semnal numeric periodic, de perioada T=100nsec are factorul de umplere de 20%. Cât este durata aproximativă cat forma de undă este in „1”:

a. 20nsec b. 80nsec c. 50nsec d. 60nsec

2. Un semnal numeric periodic, are perioada T=66nsec. Care este valoarea aproximativă a frecventei, exprimată in MHz:

a. 150MHz b. 15MHz c. 18MHz d. 1500MHz

Justificare. 3. Pentru un TBJ (Si) npn in regim de saturaţie care ar fi o valoare aproximativă a tensiunii B-E:

a. 0.8V b. 0.2V c. 1.4V d. 0.4V

4. Pentru un TBJ (Si) npn in regim de saturaţie care ar fi o valoare aproximativă a tensiunii C-E:

a. 0.7V b. 0.2V c. 1.4V d. 0.4V

5. Care din următoarele perechi de regimuri de funcţionare pentru un TBJ npn sunt utilizate ca bază de lucru in cazul circuitelor numerice TTL:

a. saturat - saturat b. blocat – regim activ normal c. blocat - saturat d. regim activ normal - saturat

6. Care din următoarele metale nu este utilizat pentru realizarea circuitelor integrate:

a. aluminiu b. litiu c. aur d. staniu

7. Care din următoarele materiale este folosit ca un conductor la realizarea unui microcircuit (chip) modern:

a. siliciu metalic b. siliciu policristalin c. siliciu poros d. siliciu monocristalin

8. Pentru o sursă ideală de curent continuu, curentul pe la borne este, in primul rând:

a. independent de frecvenţă b. independent de tensiunea la borne

c. independent de temperatură d. independent de polaritate

9. In mod convenţional, prin raportare la un nod al unui circuit, semnul curentului este:

a. pozitiv când intră in nod b. pozitiv când iese din nod c. negativ când intră in nod d. întotdeauna pozitiv

10. Care din următoarele legi ale fizicii ar fi „modelul” care descrie comportarea unui rezistor ideal in curent continuu:

a. Legea lui Coulomb b. Legea lui Ohm c. Legea lui Faraday d. Legile lui Kirchoff

11. La modul general un capacitor ideal C oarecare introdus in serie cu o latură de circuit:

a. nu are nici un efect b. blochează componenta de curent continuu c. blochează componenta de curent alternativ d. blochează componenta de curent sinusoidal

12. La modul general un inductor ideal L introdus in paralel cu o latură de circuit:

a. scurtcircuitează componenta de curent alternativ

b. nu are nici un efect c. scurtcircuitează componenta de curent

continuu d. blochează componenta de curent continuu

13. Pentru majoritatea circuitelor numerice uzuale nivelele logice reprezintă:

a. rezistenţe asociate stărilor logice b. capacităţi asociate stărilor logice c. tensiuni asociate stărilor logice d. curenţi asociaţi stărilor logice

14. Faptul ca pentru un circuit numeric nivelele logice sunt definite in logică pozitivă înseamnă si că:

a. un nivel de „0” este mai pozitiv decât unul de „1”

b. un nivel de „1” este mai pozitiv decât unul de „0”

c. un nivel de „1” este mai negativ decât unul de „0”

d. nivelele de „0” si „1” sunt pozitive 15. La modul general pentru o poartă, caracteristica statică de transfer reprezintă:

a. dependenţa curentului de intrare b. dependenţa intrării de ieşire c. dependenţa ieşirii de intrare d. dependenţa curentului de alimentare

Model grila examen pentru disciplina „Electronica digitala” 2009-2010

16. Pentru un circuit numeric (o poartă) care din următoarele caracteristici, de regulă, nu prezintă interes:

a. de transfer b. de alimentare c. amplitudine-frecvenţă d. de intrare

17. Marginile de zgomot de curent continuu, pentru o familie de circuite integrate numerice, caracterizează:

a. consumul propriu b. imunitatea la perturbaţii c. compatibilitatea nivelelor logice d. tensiunea de prag

18. Marginile de zgomot de curent continuu, pentru o familie de circuite integrate numerice, depind si de valoarea:

a. timpului de propagare b. curentului de ieşire c. tensiunii de alimentare d. curentului de alimentare

19. Care din următoarele porţi, ar putea să fie utilizate ca un inversor, prin conectarea intrărilor „neutilizate” in „1” (H):

a. OR4 b. NOR3 c. AND4 d. NAND3

Justificare.

20. Pentru o poarta XOR2 (cu 2 intrări) cum ar trebui sa conectăm cealaltă intrare pentru a obţine un inversor:

a. in „1” b. in „0” c. nu contează d. nu este posibil

Justificare.

21. Diagramele K-V reprezintă o tehnică utilizată pentru:

a. maximizarea funcţiilor logice b. eliminarea funcţiilor logice c. minimizarea funcţiilor logice d. standardizarea funcţiilor logice

22. Fan-out-ul, pentru o familie de circuite integrate numerice, exprimă:

a. numărul maxim de intrări care poate fi comandat de ieşire

b. curentul de ieşire c. curentul de intrare d. curentul de scurtcircuit al ieşirii

23. La bornele unei surse ideale de tensiune continuă V=+3.3V se conectează doi rezistori R1=500 Ohmi si R2= 1000 Ohmi, conectaţi (legaţi) la rândul lor in paralel. Care este curentul I1 prin rezistorul R1?

a. cca. 10mA b. cca. 3.3mA c. cca. 6.6mA d. cca. 5mA

Justificare. 24. Teorema lui Norton presupune echivalarea unui circuit (o combinaţie de surse de tensiune, curent si rezistori) cu:

a. o sursă de tensiune serie cu un rezistor b. o sursă de curent serie cu un rezistor c. o sursă de tensiune paralel cu un rezistor d. o sursă de curent paralel cu un rezistor

25. Teorema lui Thevenin presupune echivalarea unui circuit (o combinaţie de surse de tensiune, curent si rezistori) cu:

a. o sursă de tensiune serie cu un rezistor b. o sursă de curent serie cu un rezistor c. o sursă de tensiune paralel cu un rezistor d. o sursă de curent paralel cu un rezistor

26. Aveţi un capacitor (iniţial descărcat) care se încarcă de la o sursă ideală de tensiune continuă printr-un rezistor. Timpul de creştere (tr) al tensiunii la bornele capacitorului este:

a. invers proporţional cu capacitatea capacitorului

b. invers proporţional cu rezistenţa rezistorului c. direct proporţional cu capacitatea

capacitorului d. direct proporţional cu tensiunea sursei

27. Pentru o poartă oarecare, care din următoarele mărimi reprezintă un factor de influenţă extern:

a. nivelele logice de intrare b. tensiunea de prag c. tensiunea de alimentare d. nivelele logice de ieşire

28. Pentru un inversor numeric minimal realizat cu un TBJ npn, tranzistorul in cauză este intr-o conexiune:

a. colector comun b. bază comună c. emitor comun d. bază – colector comună

29. Pentru un capacitor (condensator) plan oarecare, capacitatea este proporţională cu:

a. curentul prin armături b. distanţa intre armături c. suprafaţa armăturilor d. rezistenţa armăturilor

Model grila Electronica Digitala - 2009-2010

3

30. La bornele unei surse ideale de tensiune continuă V=+5V se conectează doi rezistori R1=5 kOhmi si R2= 15 kOhmi, conectaţi (legaţi) la rândul lor in serie. Care este căderea de tensiune la bornele rezistorului R2 ?

a. 1.25V b. 3.75 V c. 4.25V d. 2.5V

Justificare 31. Timpii de creştere (rise), respectiv de cădere (fall), pentru o formă de undă numerică descriu, in primul rând:

a. supracreşterea negativă b. supracreşterea pozitivă c. întârzierea intrare-ieşire d. viteza de variaţie a semnalului

32. Aveţi 3 capacitori cu valorile: C1= 20nF, C2=50nF si C3= 0.1µF. Dacă cei 3 capacitori se conectează in serie, capacitatea echivalentă va fi:

a. 175nF b. 15nF c. 12.5nF d. 0.125µF

Justificare. 33. Timpii de creştere (rise), respectiv de cădere (fall), pentru o formă de undă, se măsoară faţă de amplitudinea impulsului:

a. între 20% si 80% b. între 0% si 100% c. între 50% si 50% d. între 10% si 90%

34. Care din următoarele nu afectează caracteristica statică de transfer a unui circuit numeric (a unei porţi):

a. tensiunea de alimentare b. viteza de variaţie a semnalului c. fan-out-ul d. temperatura

35. Cât este puterea disipată P (exprimată in mW) de un rezistor ideal R=1 KOhm, care are la borne o tensiune continuă V=5V ?

a. 2500 mW b. 250 mW c. 25 mW d. 500 mW

Justificare. 36. Pentru un conductor oarecare, de formă cilindrică, rezistenţa electrică este proporţională cu:

a. aria secţiunii b. tensiunea la borne c. permitivitatea d. lungimea

37. La modul general, curentul pe la bornele unui capacitor oarecare C depinde de:

a. valoarea constantă a tensiunii la borne b. viteza de variaţie a temperaturii c. viteza de variaţie a tensiunii la borne d. energia acumulată in câmpul magnetic

38. Care ar fi numărul minim de terminale (borne) pe care ar trebui să-l aibă un circuit numeric utilizabil practic:

a. 3 b. 4 c. 5 d. 2

Justificare. 39. Aveţi 3 rezistori cu valorile: R1= 200 kOhmi, R2=50 kOhmi si R3= 0.1 MOhmi. Dacă cei 3 rezistori se conectează in paralel, rezistenţa echivalentă va fi:

a. cca. 251 kOhmi b. cca. 28 kOhmi c. cca. 280 kOhmi d. cca. 0.128 MOhmi

Justificare. 40. Care din următoarele combinaţii de polarizări ale joncţiunilor in cauză ar descrie regimul de saturaţie al unui TBJ:

a. B-E invers, B-C direct b. B-E direct, B-C direct c. B-E direct, B-C invers d. B-E invers, B-C invers

41. Pentru o sursă ideală de tensiune continuă, tensiunea la borne este, in primul rând:

a. independentă de polaritate b. independentă de frecvenţă c. independentă de curentul pe la borne d. independentă de presiune

42. Pentru un circuit numeric (o poartă), care din următoarele informaţii nu pot fi determinate pe baza caracteristicii statice de transfer:

a. tensiunea de prag b. timpul de creştere c. nivelele logice de intrare d. nivelele logice ieşire

43. Care din următoarele ordonări, in ordinea crescătoare a lungimii de undă λ a radiaţiei luminoase, este corectă:

a. Roşu, Verde, Albastru b. Albastru, Verde, Roşu c. Roşu, Albastru, Verde d. Verde, Roşu , Albastru

Model grila examen pentru disciplina „Electronica digitala” 2009-2010

44. Variaţia cu temperatura a câştigului de curent (βF, h21E, hFE) al unui TBJ cu Si oarecare este:

a. negativă b. pozitivă c. negativă doar la TBJ npn d. pozitivă doar la TBJ pnp

45. Pentru un conductor oarecare, cilindric, odată cu creşterea temperaturii, rezistenţa sa electrică:

a. creşte numai pentru temperaturi pozitive b. creşte c. scade d. scade numai pentru temperaturi negative

46. Care din următoarele valori reprezintă variaţia aproximativă cu temperatura a căderii de tensiune la bornele unei joncţiuni p-n polarizate direct:

a. -220 mV/ oC b. 2.2 mV/ oC c. 220 mV/ oC d. -2.2 mV/ oC

47. Care din următoarele tipuri generice de etaje de intrare nu se întâlneşte la familiile de circuite numerice TTL:

a. DTL b. Darlington c. pnp d. multi-emitor

48. Care din următoarele perechi de tensiuni ar reprezenta nivele logice de intrare valide („0”, L si „1”, H) o poartă alimentată la Vcc=5V si descrisă ca având intrarea compatibilă TTL:

a. V IL=1.5V si VIH=3.5V b. V IL=0.5V si VIH=3.5V c. V IL=1V si VIH=2.5V d. V IL=0.1V si VIH=1.8V

49. Care din următoarele perechi de tensiuni ar reprezenta nivele logice de intrare valide („0” si „1”) o poartă alimentată la Vcc=5V si descrisă ca având intrarea compatibilă CMOS:

a. V IL=1.9V si VIH=3.5V b. V IL=0.5V si VIH=3.8V c. V IL=1V si VIH=2.5V d. V IL=0.1V si VIH=1.8V

50. Pentru o diodă Schottky (metal-semiconductor) care din următoarele ar fi o valoare aproximativă a tensiunii de conducţie directă:

a. 0.75V b. 0.05V c. 1.85V d. 0.35V

51. Diodele Schottky sunt utilizate in circuitele TTL pentru:

a. a limita banda de frecvenţa a circuitului b. a limita saturaţia TBJ-ului c. a limita tensiunea B-E a TBJ-ului d. a limita tensiunea de alimentare

52. Timpul de propagare, pentru o poartă oarecare, descrie:

a. amplitudinea maximă a semnalului de ieşire b. caracteristica statică de transfer c. întârzierea intrare-ieşire d. imunitatea la perturbaţii

53. Care din următoarele ordine de mărime este credibil când vorbim de timpul de propagare al unei porţi numerice obişnuite:

a. x 0.1sec b. x 10nsec c. x 10msec d. x 0.1psec

54. Pentru un circuit numeric (o poartă), care din următoarele informaţii pot fi determinate pe baza caracteristicii statice de transfer:

a. timpul de propagare b. tensiunea de prag c. curentul de intrare d. curentul de ieşire

55. Pentru o poartă TTL, cu etaj de ieşire totem-pole, care din următoarele relaţii intre curenţii de ieşire Io (ca valori absolute) pentru cele două stări ale ieşirii (H,L), este adevărată:

a. IOH ≈ IOL b. IOH >> IOL c. IOH << IOL d. IOH = IOL

56. Pentru o poartă TTL cu etaj de ieşire de tip colector in gol, alimentată intre Vcc si masă, care din următoarele ar putea duce la distrugerea etajului de ieşire:

a. Scurtcircuitul ieşirii in „0” la masă b. Scurtcircuitul ieşirii in „1” la masă c. Scurtcircuitul ieşirii in „1” la Vcc d. Scurtcircuitul ieşirii in „0” la Vcc

57. Pentru o poartă CMOS modernă, cu etaj de ieşire normal, care din următoarele relaţii intre curenţii de ieşire Io (ca valori absolute) pentru cele două stări ale ieşirii (H,L), este adevărată:

a. IOH ≈ IOL b. IOH >> IOL c. IOH << IOL d. IOH = IOL / 2

Model grila Electronica Digitala - 2009-2010

5

58. Care din următoarele valori de tensiune se încadrează într-un nivel logic TTL standardizat (şi valid):

a. 1.2V b. 1.4V c. 2.4V d. 1.8V

59. Care din următoarele valori ar fi credibilă dacă este vorba de tensiunea la bornele unei diode electro luminiscente (LED) aprinsă:

a. 0.2V b. 1.8V c. 1V d. 0.8V

60. Un tranzistor MOSFET cu canal n diferă de unul cu canal p si prin:

a. valoarea absolută a tensiunii drenă - sursă b. valoarea absolută a tensiunii de prag c. valoarea absolută a curentului drenă-sursă d. semnul tensiunii de prag

61. Care ar fi ordinul de mărime al capacitaţii de intrare al unei intrări a unui circuit numeric CMOS:

a. x nF b. x mF c. x µF d. x pF

62. Comparativ cu o diodă p-n, o diodă Schottky are si:

a. dimensiuni mai mici b. o cădere de tensiune in conducţie directă mai

mică c. o cădere de tensiune in conducţie directă mai

mare d. dimensiuni mai mari

63. Care din următoarele valori ar fi credibilă dacă este vorba de curentul de grilă al unui tranzistor MOSFET intr-un regim normal de funcţionare:

a. 1.5 mA b. 0.1 A c. 15 nA d. 800µ A

64. Pentru ca o familie de circuite integrate numerice să fie viabilă, nivelele logice de intrare şi respectiv ieşire trebuie:

a. să fie egale b. să fie mai mici de 5V c. să fie compatibile d. să fie mai mari de 1V

65. O denumire alternativă pentru un capacitor polarizat este si :

a. ohmic b. inductiv

c. electrolitic d. galvanic

66. Aveţi de conectat un LED la ieşirea unui inversor TTL, ca „martor” pentru starea ei (LED aprins: ieşirea in „0”, cu VOL = 0.2V/IOL=8mA, Vcc=5V). Conducţia directă a LED-ului este caracterizată de VF=2V la IF=8mA. Care din următoarele valori ar fi corectă pentru rezistenta de limitare a curentului prin LED:

a. cca. 0.035 kOhmi b. cca. 0.35 kOhmi c. cca. 3.5 kOhmi d. cca. 700 Ohmi

Justificare. 67. Avem de comandat un releu electromecanic cu ieşirea unei porţi TTL sau CMOS normale (Vcc=5V). Dacă releul este caracterizat prin valorile nominale Un=24V si In=50mA ce fel dispozitiv(e) ar trebui cel puţin să mai utilizăm pentru realizarea unei interfeţe de „putere”:

a. numai diode pn de putere b. numai rezistori si diode pn c. un TBJ sau un MOSFET corespunzător d. numai diode Zener corespunzătoare

68. Pentru un inversor numeric minimal realizat cu un MOSFET cu canal n (indus), tranzistorul in cauză este utilizat intr-o conexiune:

a. drenă comună b. sursă comună c. bază comună d. grilă comună

69. Curentul de ieşire al unei porţi oarecare este:

a. pozitiv când ieşirea este in „0” si negativ când ieşirea este in „1”

b. pozitiv pentru ambele stări ale ieşirii c. negativ când ieşirea este in „0” si pozitiv când

ieşirea este in „1” d. sensul depinde doar de natura sarcinii

conectate la ieşire 70. Puterea consumată de o poartă TTL in regim static, in condiţii normale de funcţionare:

a. depinde numai de timpul de propagare al porţii

b. este nesemnificativă c. depinde de starea ieşirii d. este comparabilă cu cea a unei porţi CMOS

71. In cazul unui circuit TTL oarecare, cu ieşire normala (totem-pole), în urma scurtcircuitării ieşirii în “0” la tensiunea de alimentare Vcc=5V:

a. etajul de ieşire se distruge b. nu se întâmplă nimic, dacă scurtcircuitul

durează puţin c. tensiunea de ieşire ajunge la 2.5V

Model grila examen pentru disciplina „Electronica digitala” 2009-2010

d. curentul de ieşire este limitat intern la o valoare sigură

72. In cazul unui circuit TTL oarecare, cu ieşire de tip totem-pole, în urma scurtcircuitării ieşirii în “1” la masă :

a. etajul de ieşire se distruge b. nu se întâmplă nimic, dacă scurtcircuitul

durează relativ puţin c. tensiunea de ieşire ajunge la 5V d. curentul de ieşire este limitat intern la o

valoare foarte mică 73. Nivele de intrare compatibile CMOS înseamnă si că tensiunea de prag este:

a. jumătate din tensiunea de alimentare b. aproximativ 1.4V c. egală cu tensiunea de alimentare d. două treimi din tensiunea de alimentare

74. Pentru un circuit având o ieşire de tip tri-state cea de a treia stare a ieşirii este:

a. o stare instabilă b. o stare generică asociată logicii ternare

utilizate c. o stare de impedanţă foarte mare d. o stare de impedanţă foarte mică

75. Dacă pe o intrare a unei porţi TTL oarecare se aplică direct o tensiune de –6V:

a. curentul de intrare se autolimitează la valori sigure

b. tensiunea respectivă este interpretată ca un “1”

c. etajul de intrare se distruge d. intrarea se comportă ca şi când ar fi flotantă

(în aer) 76. Dacă dorim să comandăm un LED (aprins-stins) cu ajutorul unei ieşiri de circuit numeric, in proiectarea interfeţei trebuie să ţinem cont si de:

a. caracterul sincron sau asincron al comenzii b. numărul de terminale ale LED-ului c. culoarea LED-ului d. numărul de intrări ale circuitului

Justificare. 77. Un grup unic RC (cu un R si un C) poate fi conectat la ieşirea sau intrarea unui circuit numeric si cu scopul realizării:

a. unei filtrări trece-jos sau trece-sus b. unei filtrări trece-bandă c. unei filtrări opreşte-bandă d. doar a unei filtrări trece-jos

78. Un circuit integrator RC poate fi conectat la intrarea unei porţi si cu scopul :

a. micşorării curentului de intrare al porţii b. introducerii unui zgomot suplimentar

c. introducerii unei întârzieri suplimentare d. măririi curentului de intrare al porţii

79. Care din următoarele circuite integrate numerice nu este un circuit TTL:

a. 74ALS08 b. 74AS151 c. 74F02 d. 74HCT04

80. Tensiunea de alimentare nominală a unui circuit numeric este descrisă ca fiind Vcc = 5V +/- 5%. Care din următoarele tensiuni se încadrează in plaja dată:

a. 5.40V b. 4.85V c. 4.65V d. 5.28V

Justificare. 81. La modul general un tranzistor MOSFET este cu dispozitiv cu:

a. 4 sau 5 terminale b. 2 sau 3 terminale c. 3 sau 4 terminale d. 5 sau 6 terminale

82. Care din următoarele porţi componente pot fi utilizate (doar ele!) la realizarea unei porţi NAND4:

a. AND2, AND2, NAND2 b. NAND2, NAND2, AND2 c. NAND2, NAND2, NAND2 d. AND2, AND2, AND2

Justificare. 83. Pentru a putea utiliza o poartă de tip cu colector (sau drenă) in gol, avem întotdeauna nevoie si de o componentă externă de natura unei:

a. rezistenţe de filtrare b. rezistenţe de sarcină c. rezistenţe de decuplare d. rezistenţe de intrare

84. Pentru un circuit având o ieşire de tip tri-state, ieşirea aflată in starea denumită Hi-Z este faţă de nodul de ieşire ca si cum ar fi:

a. Conectată b. Deconectată c. Dezasamblată d. Depănuşată

85. Avem mai multe porţi NAND2 de tip cu colector in gol, ale căror ieşiri sunt legate împreună. Funcţia logică realizată prin aceasta cablare este:

a. un AND cablat la nivelul intrărilor b. un OR cablat la nivelul ieşirilor c. un AND cablat la nivelul ieşirilor d. un NAND cablat la nivelul ieşirilor

Model grila Electronica Digitala - 2009-2010

7

86. Care din următoarele circuite integrate numerice nu este un circuit CMOS:

a. 74AC151 b. 74LS04 c. 74ACT02 d. 74HCT04

87. Dacă prin intermediul ieşirii unui circuit numeric de putere ar trebui să comandăm (on-off) o sarcină inductivă de mică putere, de care din următoarele legi si/sau teoreme ar trebui sa ţinem cont in proiectarea sistemului:

a. Veuve-Clicquot b. Thevenin-Norton c. Faraday-Lenz d. Coulomb-Ampere

88. Dacă prin intermediul ieşirii unui circuit numeric de putere ar trebui să comandăm (stins-aprins) un bec cu incandescenţă de mică putere, de ce ar trebui sa ţinem cont:

a. de cantitatea de căldură dezvoltată de bec b. de caracterul unidirecţional al curentului pe la

bornele becului c. de evoluţia in timp a curentului la bornele

becului d. de faptul ca randamentul becului este mai bun

in curent alternativ Justificare. 89. Rezistenţa electrică a unui bec cu incandescenţă este:

a. mai mare când este stins si mai mică când este aprins

b. mai mică când este stins si mai mare când este aprins

c. practic nu depinde de starea aprins/stins d. nu se poate defini o rezistenţă electrică pentru

un bec cu incandescenţă 90. Pentru o poartă oarecare timpii de propagare standard tpLH si tpHL se măsoară, faţă de amplitudinea formelor de undă de la intrare, respectiv ieşire:

a. la 50% b. la 90% c. la 10% d. punctul respectiv se poate alege de utilizator

91. O intrare In a unei porţi CMOS sau TTL este conectată printr-un rezistor R =1kOhm la o sursă de cc Vx ca in figură (cu masa comună cu sursa de alimentare a porţii). Vx------R------In Care va fi tensiunea pe pinul Px daca Vx= - 3V:

a. cca. 5V b. cca. 0.7V c. cca. - 0.7V d. cca. - 3V

Justificare.

92. O intrare In a unei porţi CMOS, alimentată la Vcc=5V este conectată ca in figură. Cele două rezistoare R1=84 KOhmi si R2 = 16 KOhmi sunt înseriate si se conectează cu nodul comun la acest pin si respectiv la Vcc si masă: In Vcc ----R1---|- --R2----Masă Valoarea tensiunii pe pinul In este:

a. cca. 1.4V b. cca. 0.6V c. cca. 0.8V d. cca. 1.2V

Justificare. 93. O ieşire O a unei porţi CMOS, alimentată la Vcc=5V este in „1”. Două rezistoare R1 si R2 de 50 KOhmi sunt înseriate si se conectează la acest pin si respectiv la masă: O ----R1----R2----Masă Care este valoarea tensiunii pe nodul comun al celor 2 rezistoare:

a. cca. 5V b. cca. 3.75V c. cca. 2.5V d. cca. 1.25V

Justificare. 94. Având la dispoziţie circuite din familia 74HC alimentate la Vcc=2..6V, care din următoarele variante de alimentare ar fi indicată pentru o aplicaţie din industria automobilului (automotive):

a. Vcc=2.5V b. Vcc=5V c. Vcc=2V d. Vcc=3.3V

Justificare.

95. O poartă cu intrare de tip trigger Schmitt, împreună cu un grup RC, poate fi utilizată si la realizarea unui:

a. circuit de adunare b. circuit de tip oscilator numeric c. circuit de înmulţire d. circuit de tip oscilator sinusoidal

96. Pe o intrare a unei porţi este adus semnalul de ieşire, compatibil TTL, provenind de la un integrator RC; de ce ar trebui să ţinem cont?

a. de faptul că intrarea nu este sau nu de tip trigger Schmitt

b. de curentul mare de intrare c. de faptul că tensiunea de prag a intrării este

mai mare de 1.8V d. de histerezisul mare al intrării

97. La un sistem numeric oarecare, faptul că intrările sau ieşirile sunt izolate prin optocuploare ajută si la:

a. reducerea puterii consumate b. rejecţia tensiunilor parazite si eventual a

zgomotului

Model grila examen pentru disciplina „Electronica digitala” 2009-2010

c. obţinerea unui timp de răspuns mai bun d. se pot folosi tensiuni de intrare sau ieşire

alternative 98. La un sistem numeric oarecare, una din principalele surse de zgomot este legată de:

a. viteza mare de variaţie a temperaturii de lucru b. valoarea constantă a curenţilor de alimentare c. viteza mică de variaţie a curenţilor de

alimentare d. viteza mare de variaţie a curenţilor de

alimentare

99. La modul general, legătura intre putere si energie înseamnă:

a. puterea este energie raportată la timp b. puterea este acelaşi lucru cu energia c. puterea este energia înmulţită cu timpul d. puterea este pătratul energiei

100. Puterea consumată de o poartă CMOS in regim static, in condiţii normale de funcţionare, este:

e. comparabilă cu cea de regim dinamic f. nesemnificativă g. depinde de numărul de intrări ale porţii h. comparabilă cu cea a unei porţi TTL

101. Puterea consumată de o poartă CMOS in regim dinamic este:

a. direct proporţională cu capacitatea de sarcina b. invers proporţională cu tensiunea de

alimentare c. invers proporţională cu frecvenţa de comutare

a ieşirii d. practic constantă

102. In condiţii normale de funcţionare, curentul de intrare pentru o poartă CMOS este:

a. oricum mai mare ca la porţile TTL b. nesemnificativ c. de ordinul x mA d. identic cu curentul de alimentare

103. O poartă cu intrare de tip trigger Schmitt are:

a. 3 tensiuni de prag diferite b. 2 tensiuni de prag diferite c. un timp de propagare mai mic decât o poartă

normală d. o singură tensiune de prag, dar variabilă

104. Pentru o poartă cu intrare de tip trigger Schmitt, histerezisul caracteristicii statice de transfer reflectă:

a. nivele logice de intrare egale cu cele de ieşire b. nivele logice de intrare mai mari c. dependenţa de sensul de variaţie al tensiunii

de intrare d. independenţa de sensul de variaţie al tensiunii

de intrare

105. Ieşirea O a unei porţi CMOS alimentată la Vcc=5V generează o formă de undă modulată in durată (PWM) cu factorul de umplere FU% = 30% si o frecvenţă de 100kHz. O------R------� | C | Masă Pe ieşire se conectează un grup R (1KOhm) si C (100nF) ca in figură. Ce tensiune va indica un voltmetru de curent continuu conectat intre punctul � (+) si masă (-)?

a. cca. 3.5V b. cca. 0.5V c. cca. 1.5V d. cca. 4.5V

Justificare. 106. O rezistenţă de 1KOhm conectată serie între ieşirea unei porţi şi respectiv intrarea alteia:

a. afectează numai regimul dinamic dacă intrarea este CMOS

b. afectează nivelele logice de intrare dacă intrarea este CMOS

c. nu afectează nivelele logice dacă intrarea este TTL

d. afectează tensiunea de prag dacă intrarea este CMOS

107. Pentru o poartă CMOS, în regim static, dacă se conectează o rezistenţă de 1KOhm serie, între sursa de alimentare si borna de alimentare (VDD sau Vcc) a circuitului:

a. tensiunea de alimentare a porţii practic nu se modifică

b. tensiunea de alimentare a porţii scade semnificativ

c. tensiunea de alimentare a porţii creşte nesemnificativ

d. sunt afectate semnificativ nivelele logice de ieşire

108. Pentru o poartă CMOS, în regim static, curentul de alimentare este:

a. mare b. instabil c. foarte mic d. foarte mare

109. Conexiunea (borna) de masă (GND) a unui circuit integrat numeric TTL sau CMOS trebuie să fie, de regulă:

a. la potenţialul de referinţă, de 0V b. la un potenţial nu mai mare de 1V c. conectată printr-o rezistenţă la borna de masă

a sursei de alimentare d. conectată printr-o inductanţă la borna de masă

a sursei de alimentare

Model grila Electronica Digitala - 2009-2010

9

110. Care este numărul minim de tranzistoare MOSFET necesar pentru realizarea unei porţi CMOS NAND cu 2 intrări:

a. 3 b. 2 c. 4 d. 6

111. Care este numărul minim de tranzistoare MOSFET necesar pentru realizarea unei porţi CMOS NOR cu 3 intrări:

a. 3 b. 5 c. 12 d. 6

112. Pentru o poarta CMOS minimală (fără buffere de intrare sau ieşire) numărul de tranzistoare MOSFET cu canal n (N) si respectiv cu canal p (P) utilizate este:

a. N= 2P b. N=P+2 c. N=P d. N=P+1

113. Pentru o poartă CMOS minimală (fără buffere de intrare sau ieşire) unele din caracteristicile ei de regim static si dinamic vor depinde si de:

a. Numărul ieşirilor b. Numărul intrărilor c. Dacă poarta e de tip NOR sau NAND d. Numărul diodelor utilizate

114. Care din următoarele dispozitive pasive ar fi si ele necesare pentru „deparazitarea” unui contact electromecanic utilizat ca intrare numerică:

a. doar R b. doar C c. R,C d. L,C

115. Necesitatea „deparazitării” unui contact electromecanic utilizat ca intrare numerică este legată de:

a. rezistenţa contactului b. vibraţia contactului c. temperatura contactului d. capacitatea contactului

116. Care din următoarele valori de tensiuni de alimentare Vcc ar fi corectă pentru un circuit numeric din seria 74HCT:

a. 5.1V b. 4.4V c. 3.3V d. 2.5V

Justificare.

117. Pentru o poartă CMOS obişnuita din seriile standardizate (ex. 4000 sau 74HC) a lăsa o intrare flotantă (in aer) este un lucru:

a. bun b. recomandabil c. interzis d. la latitudinea utilizatorului

Justificare. 118. Pentru o poartă CMOS din seriile standardizate (cum ar fi 4000 sau 74HC) existenta unei intrări flotante poate afecta:

a. tensiunea de prag b. timpul de propagare c. curentul de alimentare d. tensiunea de alimentare

119. O poartă cu intrare de tip trigger Schmitt trebuie in mod obligatoriu utilizată atunci când avem un semnal de intrare:

a. cu nivele logice compatibile CMOS b. cu timpi de propagare mici c. cu timpi de front mari d. cu timpi de propagare mari

120. Avem o poartă CMOS oarecare cu tensiunea de alimentare Vcc=5V. O sursă V+=5V este conectată la bornele de alimentare ale porţii cu borna + la borna de masă a porţii si cu borna – la borna Vcc porţii. Cat va fi nivelul de „1” logic pentru ieşire, in gol:

a. cca. 5V b. cca. 0V c. cca. -5V d. circuitul se distruge cu o astfel de alimentare

121. Avem la dispoziţie o sursă V+ = 5V si un circuit numeric cu tensiunea de alimentare nominală Vcc= 3.3V +/-10%. Care din următoarele dispozitive ar permite, si cum, alimentarea aproape corectă a circuitului folosind V+, pentru un curent mediu de alimentare de cca. 10mA:

a. 4 diode pn b. un rezistor de 33 Ohmi c. 3 diode pn d. 2 diode Schottky

Justificare. 122. Două sau mai multe ieşiri de porţi se pot conecta (lega) împreună dacă:

a. intrările au aceleaşi nivele logice b. tensiunea de alimentare a porţilor este aceiaşi c. ieşirile porţilor au şi rezistenţe serie d. ieşirile porţilor sunt de tip colector(sau drenă)

in gol

123. Două sau mai multe ieşiri de porţi cu ieşire de tip tri-state se pot conecta (lega) împreună dacă:

a. toate ieşirile sunt active in acelaşi timp b. tensiunea de alimentare a porţilor este aceiaşi

Model grila examen pentru disciplina „Electronica digitala” 2009-2010

c. la un moment dat doar o ieşire este activă d. ieşirile porţilor sunt in acelaşi timp si de tip

colector(sau drenă) in gol 124. Ieşirea unei porţi cu colector in gol este in starea „0” dar nu are rezistenţa de sarcină externă conectată către tensiunea de alimentare Vcc. Ce tensiune am măsura intre borna de ieşire si masă:

a. tensiunea de alimentare Vcc b. ceva apropiat de 0V c. 2….3V d. cca. jumătate din Vcc

125. Circuitele numerice având ieşirea de tip colector (sau drena) in gol pot fi utilizate si la:

a. translaţia funcţiilor logice b. translaţia tensiunilor de alimentare c. translaţia nivelelor logice d. translaţia timpilor de propagare

126. Utilizarea unui releu electromecanic intr-un sistem numeric este uneori o soluţie (nu chiar ideală) pentru realizarea unei:

a. izolări termice b. izolări acustice c. izolări electrice d. izolări mecanice

127. Principial, prin comparaţie cu un dispozitiv semiconductor de comutaţie, utilizarea unui releu electromecanic este o soluţie:

a. mai accesibilă b. mai fiabilă c. mai puţin fiabilă d. mai rapidă

128. Care din următoarele dispozitive ar putea fi conectat relativ simplu la intrarea unei porţi oarecare (intrarea unui circuit numeric):

a. un inhibitor b. un generator c. un comutator d. un traductor

129. Dispozitivul numit optocuplor este alcătuit in mod tipic din:

a. un LED pe ieşire si un fototranzistor pe intrare b. două LED-uri c. un LED pe intrare si un fototranzistor pe ieşire d. două fototranzistoare

130. Un circuit de tip optocuplor poate fi utilizat pentru realizarea:

a. izolării galvanice b. izolării termice c. izolării acustice d. izolării mecanice

131. Pentru a evita transferul de sarcină pe terminalele circuitelor integrate se utilizează pentru acestea ambalaje care in esenţă reprezintă:

a. o cuşcă izolatoare b. o cuşcă Faraday c. o cuşcă Cauchy d. o cuşcă magnetică

132. Înainte de a atinge cu mâna un sistem (o placa) care foloseşte circuite integrate ar fi bine să:

a. ne asigurăm că avem mâinile curate b. atingem cu mâna un conductor metalic care

este legat la pământ c. atingem cu mâna o suprafaţă de masă plastică

care este legată la pământ d. circuitele integrate nu trebuie atinse cu mâna

133. Pentru o poartă CMOS, prezenţa circuitului de protecţie la descărcări electrostatice are drept consecinţe si:

a. mărirea impedanţei de intrare b. posibilitatea apariţiei „alimentării pirat” c. mărirea nivelelor logice de intrare d. creşterea timpului de propagare

134. La modul general un tiristor este cu dispozitiv electronic activ cu:

a. 4 terminale b. 3 terminale c. 5 terminale d. 2 terminale

135. Un circuit BICMOS, prin raportare la unul CMOS:

a. are etajul de ieşire realizat in tehnologie CMOS

b. are etajul de ieşire realizat in tehnologie bipolara

c. are etajul de intrare realizat in tehnologie bipolara

d. are un curent de alimentare similar circuitelor bipolare

136. Pentru un circuit CMOS apariţia fenomenului de latch-up (zăvorare) este legată de existenţa internă a unui dispozitiv „parazit” de natura unui:

a. JFET echivalent b. capacitor echivalent c. inductor echivalent d. tiristor echivalent

137. Pentru un circuit CMOS circuitul intern de protecţie la descărcări electrostatice (ESD) este realizat in esenţă cu:

a. o reţea internă de capacitori b. o reţea internă de inductori c. o reţea internă de diode p-n d. o reţea internă de diode Schottky

Model grila Electronica Digitala - 2009-2010

11

138. Pentru un circuit CMOS apariţia fenomenului de latch-up (zăvorâre) este corelată si cu:

a. aplicarea unei tensiuni de intrare egală cu cca jumătate din tensiunea de alimentare

b. aplicarea unei tensiuni de intrare mai mari decât cea de alimentare

c. aplicarea unei tensiuni de alimentare mai mari decât cea nominală

d. aplicarea unei tensiuni de intrare pozitive 139. Avem un capacitor C = 5pF pe care este acumulată o cantitate de sarcină Q = 100pC. Cat este tensiunea la bornele capacitorului:

a. cca. 200 V b. cca. 20 V c. cca. 200 mV d. cca. 2 kV

Justificare. 140. Fenomenul de descărcare electrostatică (ESD) este de regulă asociat unei:

a. acumulări de gaze b. acumulări de sarcină electrică c. acumulări de sarcină magnetică d. acumulări de sarcină mecanică

141. Pentru un circuit CMOS fenomenul de descărcare electrostatică (ESD) este întotdeauna:

a. imposibil b. benefic c. periculos d. apare doar la circuitele TTL

142. Dacă pe o intrare a unui circuit CMOS se aplică direct, in mod accidental, o tensiune de -2V:

a. nu se întâmplă nimic circuitul fiind protejat b. circuitul va începe sa se încălzească puternic

si devine nefuncţional c. intrarea respectivă va fi interpretată ca un „1” d. toate ieşirile circuitului vor fi aduse in „0”

143. Pentru a realiza o comunicaţie serială RS-232 bidirecţională full-duplex intre două sisteme numerice avem nevoie de minim:

a. 5 fire b. 2 fire c. 3 fire d. 6 fire

Justificare: 144. Nivelele logice aferente standardului de comunicaţie serială RS-232 pot fi descrise ca:

a. idempolare b. unipolare c. bipolare d. multipolare

145. Pentru a realiza o comunicaţie serială RS-485 bidirecţională half-duplex intre două sisteme numerice avem nevoie de minim:

a. 4 fire b. 2 fire c. 3 fire d. 6 fire

Justificare: 146. Standardul de comunicaţie serială RS-232 este descris ca fiind unul cu „semnalizare”:

a. robustă b. asimetrică c. intermitentă d. diferenţială

147. Standardul de comunicaţie serială RS-422/485 este descris ca fiind unul cu „semnalizare”:

a. rapidă b. diferenţială c. asimetrică d. continuă

148. Standardul de comunicaţie seriala RS-232 permite doar o comunicaţie ce poate fi descrisă ca:

a. globală b. restrânsă c. punct la punct d. multi-punct

149. Care din următoarele perechi de tensiuni ar reprezenta corect 2 nivele logice valide pentru standardul de comunicaţie seriala RS-232:

a. +5 V /+10 V b. -6V /+7V c. -3V/ -12V d. -2V / +2V

150. Pentru un circuit numeric având o ieşire descrisă ca fiind de tip asimetric, tensiunea de ieşire este definită faţă de:

a. borna de alimentare Vcc b. cealaltă ieşire complementară c. borna de masă Gnd d. de jumătate din tensiunea de alimentare Vc

151. Pentru un circuit numeric având o intrare descrisă ca fiind de tip diferenţial, tensiunea de intrare este definită ca:

a. o diferenţă de tensiune intre una din cele două borne de intrare si masă

b. o diferenţă de tensiune intre intrare si ieşire c. o diferenţă de tensiune intre cele două borne

de intrare d. o diferenţă de tensiune intre una din cele două

borne de intrare si tensiunea de alimentare Vcc

Model grila examen pentru disciplina „Electronica digitala” 2009-2010

152. Faptul ca un circuit numeric secvenţial este descris ca fiind sincron înseamnă in primul rând că:

a. modificarea stării (stărilor) este strict corelată cu un semnal de ceas

b. modificarea stării (stărilor) este datorată numai evoluţiei intrărilor

c. modificarea stării (stărilor) este independentă de orice semnal de ceas

d. modificarea stării (stărilor) este independentă de starea intrărilor

153. Pentru un CBB de tip D cu comutare pe front intrarea de date trebuie să fie:

a. stabilă cu un timp de propagare după frontul activ

b. stabilă cu un timp de hold înainte de frontul activ

c. stabilă cu un timp de hold după frontul activ d. stabilă cu un timp de setup după frontul activ

154. Un CBB de tip D cu comutare pe front diferă de unul de tip D - latch si prin:

a. momentul de timp la care ieşirea comută din „0” in „1”

b. doar momentul de timp la care informaţia este transferată la ieşire

c. momentul de timp la care informaţia este memorată si respectiv transferată la ieşire

d. numărul de intrări si respectiv ieşiri 155. Un CBB de tip D - latch mai este numit si de tip D:

a. „intermitent” b. „transparent” c. „congruent” d. „concomitent”

156. Pentru un CBB de tip D cu comutare pe front numărul minim total de intrări si ieşiri (excluzând bornele de alimentare) ar fi:

a. 4 sau 6 b. 3 sau 4 c. 7 sau 9 d. 3 sau 5

Justificare: 157. Pentru un CBB de tip D cu comutare pe front există si intrări descrise ca asincrone, pentru reset (ştergere, aducere in „0”) si preset (aducere in „1”). Aceasta înseamnă că intrările respective:

a. sunt condiţionate de intrarea de date b. sunt condiţionate de semnalul de ceas c. nu sunt condiţionate de semnalul de ceas d. sunt condiţionate de semnalul de ceas si de

intrarea de date 158. Pentru un CBB de tip J-K, cu comutare pe front, numărul total de intrări (excluzând bornele de alimentare) ar fi:

a. 4, 5 sau 6 b. 3, 4 sau 5 c. 5, 6 sau 7 d. 2, 3 sau 4

Justificare: 159. Pentru un CBB de tip D cu comutare pe front intrarea de date trebuie să fie:

a. stabilă cu un timp de propagare înainte de frontul activ

b. stabilă cu un timp de setup înainte de frontul activ

c. stabilă cu un timp de hold înainte de frontul activ

d. stabilă cu un timp de setup după frontul activ 160. Diagramele temporale utilizate pentru descrierea unui ciclu de acces la un circuit de memorie exprimă in primul rând:

a. restricţii pentru tensiunea de alimentare b. restricţii temporale pentru si intre semnale c. restricţii pentru nivelele logice ale semnalelor d. restricţii pentru timpii de front ai semnalelor

161. O celulă de memorare SRAM este in esenţă:

a. un capacitor b. un CBB c. o poartă cu mai multe intrări d. un inductor

162. O celulă de memorare DRAM este in esenţă:

a. un capacitor b. un CBB c. o poarta cu mai multe intrări d. un rezistor

163. Un circuit de memorie descris ca fiind volatil:

a. îşi păstrează conţinutul doar după o operaţie de citire

b. îşi păstrează conţinutul si după întreruperea alimentării

c. nu îşi păstrează conţinutul după întreruperea alimentării

d. nu îşi păstrează conţinutul după o operaţie de citire

164. Care din următoarele tehnologii de realizare a circuitelor de memorie descriu o memorie volatilă:

a. SRAM b. EEPROM c. FRAM d. FLASH

165. Care din următoarele tipuri de cicluri de acces nu există pentru circuit de memorie de tip FLASH:

a. scriere b. împrospătare c. citire d. ştergere

Model grila Electronica Digitala - 2009-2010

13

166. Care din următoarele tehnologii de realizare a circuitelor de memorie nu ar garanta menţinerea conţinutului după înlăturarea tensiunii de alimentare:

a. FRAM b. EEPROM c. DRAM d. NOR FLASH

167. Câte cuvinte de date pot fi adresate pentru un circuit de memorie având o magistrală de adrese formată din 16 linii (biţi):

a. 128 Kcuvinte b. 64 Kcuvinte c. 256 Kcuvinte d. 32 Kcuvinte

Justificare: 168. Un circuit de memorie EPROM (cu interfaţă paralelă) este descris ca având capacitatea de a adresa 256 Kilo cuvinte. Magistrala sa de adrese are:

a. 10 linii(biţi) b. 12 linii (biţi) c. 18 linii (biţi) d. 16 linii(biţi)

Justificare: 169. Un circuit de memorie este descris ca având dimensiunea de 2048 de cuvinte de 16 de biţi. Capacitatea sa totală exprimată in biţi este: :

a. 32 Kbiti b. 16 Kbiti c. 2 Kbiti d. 2 Mbiţi

Justificare: 170. Un circuit de memorie este descris ca având dimensiunea de 4096 de cuvinte de 32 de biţi. Capacitatea sa totală exprimată in octeţi (Bytes) este: :

a. 32 K octeţi b. 16 K octeţi c. 2 K octeţi d. 2 M octeţi

Justificare: 171. Pentru un circuit de memorie utilizarea unor circuite interne de decodificare permite:

a. reducerea dimensiunii celulelor de memorare b. reducerea numărului de linii de adresare c. creşterea numărului de linii de adresare d. micşorarea dimensiunii cuvântului de date

Justificare: 172. Un circuit de memorie are si un semnal de intrare pentru activarea ieşirii (/OE). Aceasta denotă in mod tipic că avem un circuit cu:

a. intrări/ieşiri de date activate b. intrări/ieşiri de date comune c. intrări/ieşiri de date separate d. intrări/ieşiri de date rapide

173. Conţinutul deja programat al unui circuit de memorie EPROM de tip OTP poate fi şters:

a. prin expunere la radiaţie UV b. prin alimentare la tensiune mai mare decât cea

nominala c. prin expunere la radiaţie beta d. nu poate fi şters

174. Avem două circuite de memorie EPROM (de tip paralel) având organizarea de 32 kcuvinte x 8 biti. Prin conectarea lor adecvată putem obţine un masiv de memorie, cu capacitate superioară, având organizarea:

a. 4 kcuvinte x 32 biti b. 16 kcuvinte x 8 biti c. 32 kcuvinte x 16 biti d. 64 kcuvinte x 16 biti

175. Avem două circuite de memorie SRAM asincron având organizarea de 64 kcuvinte x 8 biti. Prin conectarea lor adecvată putem obţine un masiv de memorie, cu capacitate superioară, având organizarea:

a. 256 kcuvinte x 8 biti b. 128 kcuvinte x 8 biti c. 64 kcuvinte x 32 biti d. 128 kcuvinte x 16 biti

176. Un circuit de memorie de tip EEPROM poate fi şters:

a. prin expunere la radiaţie UV b. prin modalităţi electrice c. prin expunere la radiaţie gama d. prin expunere la radiaţie IR

177. Circuitele de memorie de tip FLASH diferă de cele EEPROM si prin:

a. numărul maxim posibil de operaţii de citire b. dimensiunea cuvântului de date c. numărul maxim posibil de operaţii de

ştergere/scriere d. tensiunea de alimentare

178. Circuitele de memorie de tip NAND FLASH diferă de cele NOR FLASH si prin:

a. tensiunea de alimentare b. modul in care este accesată informaţia c. nu există nici o diferenţă d. dimensiunea cuvântului de date

179. Necesitatea împrospătării periodice a informaţiei memorate este legată de utilizarea circuitelor de memorie:

a. FLASH b. SRAM c. DRAM d. PROM

180. Pentru un circuit de memorie de tip NAND FLASH mecanismul de acces la informaţie (scriere sau citire) poate fi descris ca:

Model grila examen pentru disciplina „Electronica digitala” 2009-2010

a. asimetric b. diferenţial c. aleatoriu d. secvenţial

181. O celulă de memorare SRAM diferă de una DRAM si prin:

a. temperatura de lucru utilizata b. tensiunea de alimentare utilizata c. numărul de tranzistoare utilizat d. numărul de diode utilizat

182. Un circuit de memorie SRAM diferă de unul DRAM si prin:

a. tensiunea de alimentare b. încapsulare c. mecanismul de selecţie al circuitului d. rolul semnalului care defineşte scrierea (/WE)

183. Acronimele SPI si I2C caracterizează pentru unele circuite de memorie utilizarea unei:

a. interfeţe asimetrice b. interfeţe paralele c. interfeţe seriale d. interfeţe diferenţiale

184. La modul general tensiunea la bornele unui inductor oarecare L depinde de:

a. viteza de variaţie a temperaturii b. viteza de variaţie a curentului pe la borne c. cantitatea de sarcină acumulată d. valoarea constantă a curentului pe la borne

185. Un capacitor de decuplare se conectează faţă de bornele de alimentare ale unui circuit numeric:

a. cât mai departe b. in serie cu un rezistor adecvat c. cât mai aproape d. in serie cu un inductor adecvat

186. Cât este impedanţa, exprimată in Ohmi, a unui inductor ideal cu L= 100mH, la frecvenţa f=50Hz ?

a. cca. 1300 Ohmi b. cca. 62 Ohmi c. cca. 31 Ohmi d. cca. 131 Ohmi

Justificare. 187. Diafonia descrie un efect de:

a. congruenţă intre două semnale b. interferenţă intre două semnale c. independenţă intre două semnale d. dependenţă intre două semnale

188. Utilizarea unui conector pe una sau mai multe linii de semnal reprezintă din punct de vedere al impedanţelor, un element de:

a. fermitate

b. continuitate c. discontinuitate d. abrazivitate

189. Pentru o undă (nu neapărat de natură electrică), lungimea ei de undă λ este legată de frecvenţa ei f prin intermediul:

a. amplitudinii undei b. vitezei de propagare a undei c. distanţei dintre două vârfuri d. semiperioadei undei

190. Pentru un sistem numeric, cuplajele capacitive parazite, ca mecanism de generare a zgomotului, sunt legate de:

a. variaţia rezistentelor b. variaţia curenţilor c. variaţia tensiunilor d. variaţia temperaturilor

191. Un condensator de decuplare se conectează, faţă de bornele de alimentare ale circuitului integrat:

a. în serie b. în paralel c. serie si paralel d. numai dacă tensiunea de alimentare este mai

mare de 5V 192. Pentru a ecrana electric cat mai bine un sistem numeric, ar trebui să realizăm pentru el o incintă realizată dintr-un material cu o:

a. Conductivitate electrică cat mai mare b. Permeabilitate magnetică cat mai mică c. Conductivitate electrică cat mai mică d. Permeabilitate magnetică cat mai mare

193. Care din următoarele ordonări, in ordinea crescătoare a rezistivităţii electrice, este corectă:

a. Cupru, Aur, Aluminiu b. Aluminiu, Cupru, Aur c. Cupru, Aluminiu , Aur, d. Aur, Cupru, Aluminiu

194. Efectul de diafonie este legat si de existenţa:

a. unei instabilităţi parazite a sistemului b. de inductanţe si capacitaţi mutuale parazite c. de tensiuni de alimentare parazite d. de conductanţe si transconductanţe mutuale

parazite

195. Pentru un sistem numeric, cuplajele inductive parazite, ca mecanism de generare a zgomotului, sunt legate de:

a. variaţia curenţilor b. variaţia tensiunilor c. variaţia rezistenţelor d. variaţia temperaturilor

Model grila Electronica Digitala - 2009-2010

15

196. Cât este impedanţa, exprimată in kOhmi, a unui capacitor ideal cu C= 50nF, la frecvenţa f=50Hz ?

a. cca. 128 kOhmi b. cca. 64 kOhmi c. cca. 6.4 kOhmi d. cca. 640 kOhmi Justificare.

197. Care din următoarele tipuri constructive de capacitori ar fi adecvat pentru decuplarea alimentării unui circuit numeric?

a. Capacitor transparent b. Capacitor ceramic multistrat c. Capacitor spiralat d. Capacitor PET

198. Firul (traseul) care leagă borna + a sursei de alimentare cu borna Vcc a unui circuit numeric are inductanţa proprie de 15nH. Curentul de alimentare al circuitului prezintă la un moment dat o variaţie caracterizată de o viteză de 20mA/nsec. Cât este variaţia maximă a tensiunii de alimentare a circuitului:

a. cca. 30mV b. cca. 3V c. cca. 0.3V d. cca. 30V

Justificare:

199. Dorim să ecranăm electric si magnetic incinta in care se află un sistem numeric. Putem folosi pentru aceasta ca material:

a. Fier b. Aluminiu c. Cupru d. Orice masă plastică

200. Faptul că o legătură intrare – ieşire, pentru circuitele numerice, trebuie uneori modelată ca o linie de transmisie este legat si de:

a. nivelele logice b. timpii de propagare ai porţilor in cauză c. viteza de variaţie a semnalului d. tensiunile de alimentare utilizate

201. Noţiunea de impedanţă caracteristică poate fi de regulă asociată unei:

a. Linii de consolidare b. Linii de transmisie c. Linii de intersectare d. Linii de alimentare

202. Faptul că o legătură intrare - ieşire pentru circuitele numerice trebuie uneori modelată ca o linie de transmisie poate fi legat si de:

a. temperatura de lucru b. lungimea legăturii c. zgomotul electric d. curenţii de alimentare

203. Un „terminator de linie” se utilizează pentru: a. a asigura compatibilitatea de nivele logice b. a asigura adaptarea de impedanţă c. a asigura un consum redus d. a asigura menţinerea tensiunii de alimentare

204. Care din următoarele circuite electronice nu poate fi implementat utilizând un circuit CPLD:

a. sumator binar b. decodificator c. amplificator operaţional d. numărător

205. Avem un numărător binar de 4 biţi si dorim să-i vizualizăm starea prin intermediul unui sistem de afişare cu 7 segmente. Care din următoarele circuite ar fi necesar:

a. un multiplexor 7: 4 b. un decodificator 4 : 7 c. un sumator de 7 biţi d. un numărător de 7 biţi

206. Care din următoarele limbaje de programare nu este un limbaj HDL:

a. Verilog b. ABEL c. Prolog d. VHDL

207. Pentru un decodificator numeric binar zecimal (cod 8421) care din următoarele combinaţii de intrare (ordinea fiind MSB-d3, d2,d1,d0-LSB) este invalidă:

a. 1001 b. 0101 c. 0111 d. 1010

208. Un decodificator numeric de tip binar – 7 segmente este utilizat de regulă la realizarea unui sistem de afişare in tehnologie LED sau LCD de tip:

a. alfanumeric b. vectorial c. grafic d. numeric

209. Un circuit de tip multiplexor numeric poate fi descris si ca având un rol de:

a. multiplicator b. transportor c. sumator d. selector

210. Un circuit de tip decodificator numeric are de regulă:

a. un număr de intrări mai mare decât cel de ieşiri

b. nu are decât ieşiri c. un număr de intrări egal cu cel de ieşiri d. un număr de intrări mai mic decât cel de ieşiri

Model grila examen pentru disciplina „Electronica digitala” 2009-2010

211. Un circuit CPLD utilizează si o tehnologie similară circuitelor de memorie:

a. cu acces secvenţial b. nevolatile c. volatile d. cu acces aleatoriu

212. Interfaţa JTAG, existentă la toate circuitele CPLD si FPGA moderne, se utilizează tipic pentru:

a. asocierea circuitului b. alimentarea circuitului c. programarea circuitului d. minimizarea circuitului

213. Un circuit FPGA utilizează si o tehnologie similară circuitelor de memorie:

a. cu acces secvenţial b. nevolatile c. volatile d. cu acces aleatoriu

214. Utilizarea unui limbaj HDL presupune si necesitatea utilizării unui program care să realizeze:

a. o descriere logică b. o analiză logică c. o sinteză logică d. o descompunere logică

215. Dacă vrem să utilizăm un limbaj HDL pentru implementarea unei sistem numeric, atunci utilizatorul trebuie să-l descrie folosind in primul rând un:

a. cod maşină b. cod obiect c. netlist d. cod sursă

216. Circuitele FPGA utilizează pentru implementarea funcţiilor logice combinaţionale o tehnică bazată pe:

a. tabele K-V b. tabele de căutare c. tabele Venn d. tabele Quine-McKluskey

217. Un circuit FPGA oferă utilizatorului, in mod tipic, si posibilitatea:

a. programării numărului de pini ai capsulei b. programării tensiunii de alimentare c. programării tipului de interfaţă intrare/ieşire d. programării complexităţii resurselor

disponibile 218. Folosind doar un circuit FPGA s-ar putea implementa cu relativă uşurinţă:

a. un amplificator de microunde b. un microprocesor c. un convertor analog numeric d. un convertor numeric analogic

Grila este de tipul cu un singur răspuns corect, care se

va încercui. Încercuirea (sub orice forma) a mai mult de un

răspuns este echivalenta cu anularea punctajului întrebării.

Punctajul maxim: 20 întrebări x 0.5pcte =10 (fara puncte din oficiu)!.

Justificare(funcţie si de natura întrebării)= explicaţie textuala, relaţii de calcul, calculul efectiv (din care sa rezulte modul in care aţi manipulat exponenţii!), ecuaţii booleene, calcul efectiv, schema minimala. VEZI pentru ilustrare documentul „Exemplu rezolvare….pdf”

Valorile numerice sunt date doar pt exemplificare, ele se pot modifica.

Atenţie la sensul afirmativ sau negativ al unora din întrebări. O întrebare de natura afirmativa poate avea enunţul modificat in negativ (..nu..) , răspunsul corect devenind evident altul.

Justificările menţionate sunt cu titlu ilustrativ, in sensul ca o cerere de justificare poate apărea si la alte întrebări. Justificările trebuie sa fie cat mai concise posibil, in spaţiul dedicat (pe grila de examen). Un răspuns corect dar fără justificare (in cazul in care aceasta precizare este făcută) aduce doar 0.1 pcte. Utilizarea oricărui mijloc de calcul electronic este interzisă! O legendă (deşi nu ar trebui să fie necesară!): 3-S: tri-state (trei-stări) AND: SI B-E- baza emiter B-C- colector baza C-E- colector emiter CBB: circuit basculant bistabil CPLD: Complex Programmable Logic Device - circuit programabil complex DRAM: RAM dinamic FPGA: Field Programmable Gate Array- masiv de porti logice programabile de utilizator HDL: hardware Description Language – limbaj de descriere hardware Hold (timp de) – timp de menţinere IR: Infrared - radiaţie infraroşie JTAG: Joint Test Action Group K-V: Karnaugh-Veitch LSB: Least Significant Bit- bitul cel mai puţin semnificativ MSB: Most Significant Bit- bitul cel mai semnificativ NOR: SAU-NU NOT: Nu - inversor NAND: SI-NU NVM: memorie nevolatila OC, OD: open collector / drain (colector sau drena in gol) OR: SAU Setup (timp de ) – timp de stabilire Si: Siliciu SPLD: Simple Programmable Logic Device: circuit logic programabil simplu SRAM: RAM static TBJ: tranzistor bipolar cu joncţiuni XOR: SAU-EXCLUSIV UV: radiaţie ultravioleta Prin poartă s-a înţeles un circuit numeric, dintr-o familie existentă oarecare, indiferent de funcţia logica implementata, si de numărul de intr ări/ieşiri.