glil tahr elobororeo lucrdrilor licenfd, disertolie gi ... · ioan i{eacsu loredana manasia teodora...
TRANSCRIPT
Ioan I{EACSULoredana MANASIA
Teodora CHICIOREANU
n. I : gliltahr
irEgiszte,b Fofietate intelectuald.
Elobororeo lucrdrilor delicenfd, disertolie
gi grodul didoclic I
Ghid gtiinlific gi metodologic
Edilio o ll-o
Editura Paralela 45
absolvetrt al Facultilii de Filosofie,dir Bucuregti; doctor in pedagogie,
se pmf. rmiv. ernerit dr., FacultateaiEsitat€a din Bucuretti, ti titularulde ti tehnici de invilarc, Manage-aE MalageEeotul calitii{ii totale inb ad li" MaDagementul Foiectelori.Ie, qgeisme li asocialii profesio-, co*or sau coordonator a peste 45
*e $iitrtifice. Diotue lucririle publi-
4ie i Eliutg (1986\:, Civilkalie qittirc $i itl-"-diare (1999); Prelegerifra Mtirivd ii gradul didactic II,. (mt6y, Iltttoducere in psihologiaP4ogie sociald QOl0); Psihope-'i& eA@4iei: ghid metodologic-.le Edrcaliei, membiu al consiliuluitql'ZXD a iDdeplinit diferite func1iiEE ii Ffeclionarc la Festigioase
B6) ese ab6olveDtA a Facultilii de
d LhivErsiditii ditr Bucuegti; doctoreskt€at la Unive6itatea Politehnical'Eea Ca&etor Didactice Si $tiinteb lDstitlrul de CercetEri al Univer-rsi ti activitSli de seminar pentru
ecb qi metodologia curiculumului,i dodologia evaluarii. A conaibuit: de c€rce{ar€. A publicat peste 30 de
4imle gi intemalionale, abordAnd
nsD-uri de inveFre, refleclie meta-gi(i cerc€t5.ii.
- 1974) este absolventi a Universitd-€a de Automatici gi Calculatoare,in domeniul qtiinle ale educaliei la20ll-2012 pafticipd la cwsud post-
fuica din Bucueqti $i al Universita-
4iar 9i suslne cursuri gi seminare de
rd:toii, hstruire asistat[ de calcula-
= (r'eb 2.0), Multimedia in educalieeliEle. Activitatea profesionali gi
re locriri ttiintifice (19 volum€ qi
E & uic autor sau coauto4 peste 25
i b & dare intemaliooale gi peste
4i-b! Dinte lucrnrile publicate,
- lui istnmenle utile in activitatealautcii dgitale (2013); Didactica
* ,fut qiei si a comunicaliilor+In dincolo de ora de cun
CupruNs
rNvrTATrE LA LECTURA rNTELrGENTA....... ........................7
CAPITOLUL 1. DE LA IDEE LA PROIECT VIA PLANIFICAREAACTTVTTATIT DE CERCETARE ....................11
Stabilirea scopului qi obiectivelor lucrdrii.......................................................... 1 1
Planificarea etapelor de elaborare a lucririi.............. ............12Valorile tematice in cercetarea qi proiectarea lucrdrilor.....................................14Cercetarea bibliograficS. Seleclia, analiza gi organizarea resurselorinformalionale .... ...........19Rolurile, misiunile $i responsabilitelile cadrului didactic coordonator ..............42Responsabilitilile candidatului .................43
CAPTTOLUL 2. CERCETAREA gTrrNTrFrCA - Rr,pERE TEORETTCE$I APLICATTVE ...................45
A. Validitate qi fidelitate - concepte Si vectori in construclia cercetdrii.................45B. Variabile, ipoteze gi control ......................54C. Strategii de cercetare................. .................69D. Populalie, egantionare ti e$antion........... ................................78E. Metode, tehnici qi instrumente de colectare a datelor ........................................82F. De la metodi la date - procesul de colectare........ ................93G. Prelucrarea qi analiza datelor..... .................98H. Aspecte privind managementul proiectelor de cercetare..................................115
CAPITOLUL 3. REPERE iN ELABORAREA, REDACTAREA $IPREZENTAREA LUCR,4.RILOR. ................121
Elaborarea manuscrisului ................ .........121Redactarea textului 9tiintific........... .........137Prezentarea 1ucririi.......................... ........166Evaluarea - criterii, recomandlri, practici ................. ..-...-..172
cAprToLUL 4. ETrCA iN CERCETARE. FRAUDA $TrINTIFICA............... 181
A. Norme etice in colectarea $i publicarea rezultatelor cercet5rii.........................181B. Acuratelea datelor ....................... .............182C. Autorul qi respectarea drepturilor participanlilor la cercetare .......................... 1 8 3
D. Protejarea dreptului de proprietate intelectuali.... ................185
REFERTNTE BIBLIOGRAFICE ...................195
INDEX DE SUBIECTE ...................................203
ANEXE.............. ...................205Anexa 1: Aplicalii pentru citirea codurilor QR......................................................205
A.B.C.D.
E.F.
A.B.C.D.
gi ideatici a muncii de elabo-a rmui stil qtiinlific academic,
ate gi conciziune, cu evitareaetice in documentarea qi co-m aici qi un alt element, anu-;i extensia recomandirilor de
L alte firi, sintetizate de conf.LS, Universitatea Politehnica
LImn Hmitele prezentului ghid
ra- ti a$teapti sugestiile dvs.
lor de licenti disertatii qi lu-il r'or accepta $i pe cat posibili fiin4 mai ales, de calitatearrn'l activitetii/produselor lor
I rnir'. emerit dr. Ioan Neacqu
De r.,t IDEE, LA pRoln,cr vIA pLANIFICARr,A
ACTIVITATII DE CE,RCETARE
A. Sresrr-rRpe scopul-ur qr oBrECTrvELoRLUCRARII
Din perspectivl gtiintificl, scopul unei lucr6ri gtiinlifrce realizate la finalizareaunui ciclu de studii este investigarea evaluativ-critic6 a unei realitili sociale, economi-ce, tehnice, prin utilizarea unor metode gtiinlifice adecvate.
In proiectarea lucririi de absolvire, absolventul va debuta prin focalizarea arieide finalitili pe care doreqte sl le atingi in elaborarea lucr[rii. Pentru creqterea relevan-
lei practicii, recomandim formularea 9i organizarea finalitililor pe axe gi niveluri op-time de generalitate.
Prin parcurgerea etapei de stabilire atente a obiectivelor lucrdrii, studentul varbspunde intrebirii: Ce imi propun si realizez prin elaborarea lucririi?
Stabilirea scopului are rolul si sus{ind candidatul in delimitarea unei anume ariitematice, care va fi rafinat[ pe parcursul selecJiei, organizlrii qi analizei resurselorbibliografice.
Jl(,-k-9 EXEMPLUin contextul unei cercetiri carc focalizeazd, ideea optimizirii problematicii asistenlei la
chse (efectuate de cdtre directorul institutiei de invSldmant sau inspectorul de specialitate),scopul - ca finalitate de rang general - poate fi astfel formulat:
Scopul acestei cercetiri constd in a propune aborddri cu rol ameliorativ gi de restructurarea practicilor de asistenfi la clas5 in invdjimdntul primar, prin valorificarea unor elemente de
teoria gi practica managementului calititii.Prin derivare, pot fi stabilite urmitoarele obiective:
01. Realizarea unei analize descriptive a problematicii managementului educalional, cufocalizare pe segmentul lnvElimant primax;
02. Investigarea opiniei managerilor educalionali asupra rolului 9i funcliilor asistenleieficace la activititile didactice in contextul invetimantului pdmar;
03. Investigarea opiniei cadrelor didactice asupra rolului qi funcliilor asistenlei observa-tive $i transformative la activitatile didactice;
O4. Realizarea unei analize comparative in raport cu opiniile actorilor-pereche (mara-geri educalionali gi cadre didactice) cu privire la asistenla la clasA;
05. Elaborarea unui set de instrumente care sA potenleze calitativ practica asistentei laclasi.
ldaclk I De la idee la proiect via planificarea activitdlii de cercetare I t t
B. PLANIFICAR-EA ETAPELOR DE ELABORAREA LUCRARII
Planificarea cercetirii constituie o faz6 esenliald in realizarea oricirei cercetdri(abordiri descriptive, explorativ-investigative practige). Rolul planificirii este acela dea contribui la reducerea riscurilor care pot apirea gi impiedica cercetatorul se derulezecu succes cercetarea empiricl sau teoretico-metodologica, valorica, descriptivi, nara-tiv6, explicativl. Activitltile intreprinse in aceasti fazhvizeazd: stabilirea slopului gi aobiectivelor proiectului; definirea cu claritate a activitdlilor; descrierea secvenleloi dederulare concreti a lor; identificarea resurselor gi a costurilor necesare; dezvoltareaunui grafic de alocare a timpului disponibil; stabilirea ipotezelor de lucru 9.a.
Etapele derullrii unei cercetlri qtiintifice cunosc varialii minore in raport cudomeniul in care se desfigoarl cercetarea.
Un prim jalon de la care pome$te cercetaxea este rE)rezentat de nevoile socialecu tematicd educalionald, economicd g.a., identificate prin cunoagterea qi analiza unordate secundare, relevate de documente qi care conduc, prin operatii de seleclie qi re-structuare, la focalizarea,/identificarea problemei de cercetare (vezi Figura l).
Pentru majoritatea tinerilor cercetAtoli, analiza unor fenomene, procese sauconduite este relationata cu formularea unor intrebiri generale.
Figura 1. Etape in derularea unei cercetdri ;tiinlfrceElaborarea lucrarilor de licenld, disertalie Si graclul clidactic It,
I
-ABORAR-E
h realizarea oricdrei cercetirilolul planificdrii este acela deedica cercetitorul si derulezei, raloricd, descriptivi, nara-izeazi: stabilirea scopului gi ailoc descrierea secventelor destrurilor necesare; dezvoltarearteze lor de lucru g.a.
varia;ii minels in raport cu
r€prezentat de nevoile socialein cuoagerea gi analiza unorpdn opemtii de seleclie qi re-erare 1r-ezi Figura I ).
fenomene, procese sau
fr ttiinirtcelidacric I
Aceasti intrebare ini,tiali poate avea un caracter vag, care se rafineazd gi se
modificl prin intermediul cercetirii bibliografice gi al fundamentirii teoretice.Prin operalii de seleclie $i restructurare, intrebarea generali conduce la restrdn-
gerea ariei de interes in cercetare. Acestui demers ii este asociatd formularea lnei pro-bleme de cercetare.
@t"rio"*F'EcrrtrReflectati la cercetarea pe caxe vd propune{i sd o elaborali. Care sunt intrebfuile generale
de la care pomegte demersul dumneavoastrd investigativ?
ulxlrsale-
Selectarea 9i definirea problemei de cercetare rcprezinIA o etapi de interes ma-jor in ansamblul demersului de cercetare Si pentru fnalizarea cu succes a acestuia.
Pentru selectarea adecvati a problemei de cercetare, vom aborda, ca prim pas, contura-
rea unei arii problematice mai largi, care si ne permit[ ulterior ingustarea perspectiveiqi focalizarea acesteia.
De exemplu, una dintre nevoile majore ale sistemului de invlJimdnt este aceea
de a-i motiva pe elevi si invele. Pentru a formula problema de cercetare, vom identifi-ca posibili factori care ii motiveazd sau ii demotiveazl pe elevi si invele mai bine. Nune va interesa insi sd investiglm relalia dintre toli aceqti factori 9i motivalia pentru
invdJare a elevilor (ar necesita prea mult timp gi prea multe resurse). Presupunem c[ ne
oprim atenlia asupra relaJiei dintre notd gi motivalia elevilor pentru a invAF. Problema
de cercetare poate fi formulatd aslfel'. Aceastd cercetare i;i propune sd investigheze ince mdsurd sistemul de acordare a notelor, propriu Jiecdrui profesor, inJluenleazd mo-
tivalia pentru invdlare a elevilor din gimnaziu.Definirea problemei de cercetare include, de regul6, variabilele de interes pen-
tru cercetltor (nota qcolari qi motivalia pentru inv[lare, in exemplul de mai sus) 9i
relaliile posibile dintre aceste variabile (nota qcolard cregte, scade sau nu influenleazimotivalia pentru inva,tare), care ]u'rlrleaz' s[ fie investigate. De asemenea, tipul de su-
biecli implicali in cercetare trebuie si reiasi din definirea sinteticd a problemei (rrofe-sori $i elevi de gimnaziu).
DupI conturarea problemei de cercetare, provocarea apare in formularea unor
obiective care sd ghideze demersul investigativ.Stabilirea obiectivelor cercetdrii igi propune gAsirea de rispunsuri la intrebdrile:
,,De ce se realizeazd cercettet?",,,Ce iqi propune cercetarea?", respectiv formularea
operalionali, clari qi frr6 echivoc a finalitililor urmlrite. Este necesar s[ se formulezeobiective realiste, care pot fi atinse (Bocoq, 2010), linAndu-se cont de limite de timp,buget, resurse umane 9i operaJionale.
Formularea problemei de cercetare qi stabilirea unor obiective realiste reprezintietape de rafinare iniliali a parcursului cercetirii, care presupun un demers de la gene-
ral la particular, de tip ,pdlnie".Etapele de rafinare intermediari constau in definirea variabilelor 9i a potenliale-
lor relalii dintre acestea (ipotezele de cercetare), precum qi optiunea pentru o anumitd
strategie (design) de cercetare.Definirea variabilelor rtnei cercetdri este o etape premergdtoare 9i fundamentall
ca importanli in defrnirea ipotezelor. Ipoteza de cercetare specificl rela]ia dintre douiDe la idee Ia proiect via planificarea activitelii de cercetare I tt
sau mai.multe variabile cu scopul testerii acesteia prin aplicarea unui set de metode $itehnici de misurare.
lyatgCia sau designul cercetdrii specificl modul concret in care vor fi combi_nate obiectivele, variabilele cercetirii, ipotezele $i elementele de metodologie. Optiu_nea pentru un anumit design al cercetarii este succedata de realizarea ci"etdrii'd"teren (colectarea datelor). Colectarea datelor este urmati de analiza Si interpretareaacestora, formul6ndu-se concluzii cl pivire la validitatea ipotezelor lansate.
. In cuprinsul acestei lucriri, vom aloca spaliu detalierii fiecarei etape de realizare
a unei cercetdri gtiintifice.
C. Ver-orulE TEMATTcE inv cpncnrenBe9I PROIECTAREA LUCRARILOR
in proiectarea lucririlor de licenll, disertalie qi ob]inerea gradului didactic I, undemers util vizeazi alegerea qi documentarea asupra'nui model qtiinlific d" col"ctur",prelucrare, analizi qi interpretare a datelor cu privire la fenomenul
'educalional care
prezintd interes pentru candidat.Din literatura de specialitate_(Mauch & Birch, pp. 116-122; Neacqu, 2010 q.a.),
rEingm ca prioritare qi cu valori funclionale in spaliut educational urmdtoarele for-me/tipwi de cercetare, prezentate sintetic in Tabelui l.
Tabelul 1. Tipuri/fome/opliuni metodologice in cercetarea StiinliJicd
de cercetiriCercetare analiticd
. Cercetare calitativA
. Cercetare cantitativi
. Cercetareexperimentala
. Cercetare cvasiexperimentalE
. Studiul de caz
. Cercetarecomparativd
. Cercetare narativd
. Cercetare semiologicd a discursuluio Cercetare de opinii, comportamenie 9i credinp. Cercetare teoreticd de analiza a tendinlelor. Cercetare interpretativh. Cercetare istoricd
o Cercetare corelalional-predictivd. Cercetarc proiectiv-demonshativa. Cercetare evaluative. Cercetare de dezvoltare. Cercetaxe experimentale. Cercetareexplorative. Cercetare istoric-evolutive. Cercetare etnogmfice. Cercetare metaanaliticd. Cercetare de statusuri. Cerceiare criticd. Cercetare modelatoare. Cercetare
. . prylny"u candidatului pentru un tip de cercetare este in relarie gi cu natura te_
maticii de interes. Este importante alegeiea unui set metodologic carl sd permit[ oinvestigare fideli a realitiui educalionare pe care o vizeaz| rtcriea. pe de alti parte,modul d3 organnare a informa,tiei qi structura lucririi sunt influentate de tipul di cer-cetare ales, precum gi de orientarea metodei instnrmental_compozilionah a studiului(vezi Pienon & Pienon, 1999, $erbnnescu. 2007 g.a.).
tn I Elaborarea lucrarilor de licanfd. disefiafie 9i gradul didactic I
plicarea unui set de metode qi
concret in care vor fi combi-entele de metodologie. optiu-Ltii de realizarea cercetdrii defr de analiza qi interpretarear ipotezelor lansate.ierii fiecirei etape de realizare
IAREA
,tinerea gradului didactic I, und model gtiinlific de colectare,a fenomenul educalional care
. 116-122l Neacgu, 2010 9.a.),edrca$ional urmetoarele for-
Wificn
*e corelalional-predictivafi ae lroiectiv-demonsf ativdltare eYaluative
tre de dezvoltarextre experimental6e.re explorativa
Etare istoric-evolutivi.ple etnograficaEsre metaanaliticdEfare de statusuri
tu€ critictflare modelatoare
fie ac-tiune $.a.
"c" in relafie $i cu natura te-:lodologic care sl permitd od hErdrea. Pe de alt6 parte,d influenlate de tipul de cer-zl-oryozilionald a studiului
fuacfic I
--e.Relevante sunt, de asemenea, tipurile dominante de ralionament utilizate in cu-
noa$tere. Pentru qtiinlele socio-umane $i comportamentale (istorie, educatie, psiholo-gie, sociologie $.a.) sunt importante cele trei mari tipuri de rationamente dominante inlogica metodologiei cercetdrii iniliate. Acestea sunt reductibile la:
. metoda inductivd, cu variabile dominante observabile, experimentale, cuproceduri recurente gi repetitive, extrapolate experienfial;
. metoda ipotetico-deductivd, cu premise qi variabile bazate pe legi, teorii,postulate, ipoteze cu gansd de verificabilitate logicd;
c metoda analoglcd, cu dominante procedurale, comparative ca argumente gti-inlifice, marcati de o limiti recunoscuti: probabilitatea concluziilor.
in acord cu specificul celor trei ralionamente expuse anterior, iniliem, in secliu-nea urmdtoare, o discu{ie privitoare la tipologia lucrlrilor care pot fi elaborate de cdtrecandidatul la oblinerea unui titlu academic.
1. Tipuri de lucriri
in realizarea lucrlrii de licenle, disertalie sau gradul I, opliunea candidatuluipoate oscila intre un demers dominant teoretic sa'u unul orientat citre practicd (veziFigura 2). Facem menfiunea ci ambele tipuri de demersuri se bucuri de aceeagi apre-ciere in cimpul $tiinlelor sociale (Hart, 2004). Dupa cum afirmd Verschuren qi
Doorewaard (2000), pot fi identificate, in func1ie de scopul acestora, doue tipuri de
shtdii: studii orientate teoretic ti studii orientate practic.Orientarea citre un demers predominant practic va fi sustinuti de o fundamenta-
re teoreticl sofidn. in contextul realizdrii unui studiu teoretic, candidatul va avea invedere relevanla gi utilitatea aspectelor teoretice in explicarea problemei de cercetare
(Hart, 1998), care rdspunde unei nevoi reale.
O cercetare predominant teoretici poate dobdndi un caracter abstract, fiind ori-entatii cdtre o abordare reflectiv-filosofic[, etica sau construiti pe valori culturale.Altemativa unei cercetlri teoretice de tip abstract e reprezentatl de demersul teore-
tic-aplicativ, carc focalizeaizl probleme de naturd politici, sociall sau economici(Walliman & Buckler, 2008).
in domeniul qtiinlelor sociale, cercetirile dominant praclice vizeazd explorarea
unor probleme prin intermediul anchetelor, cercetirii-acliune sau de tip observa,tional,
a studiilor de caz sau printr-o analizi a unor cercetari anterioare.Figura 2 prezinti tipuri de lucrdri in raport cu natura demersului de cercetare gi
tipul de metodd de culegere a datelor. Sunt exhapolate cele doul ramuri posibil a fiabordate in elaborarea unei lucrdri: cercetdrile teoretice, respectiv studiile practice(Walliman, 2004).
De la idee la proiect via planificarea activirdlii de cercetare I t t
Tematicb d€ naturii socialr,culturah, fi losofice, educa-
fionah, eticd, religioasd,mat€matictr. estetictr
Tematictr d€ naturA€conomica, manageriald,tehnicl, politicd, sociald
Figura 2. Tipuri de lucrdri in rapoft cu natura cercetdrii Si subiectul investigqt
Tipul de cercetare depinde de problematica investigati!
2. Cercetirile teoretice ti studiile practice
7 TEMA DE REFLECTIEInainte de a lua o decizie asupra tipului de lucrare pe care dorili s6 o realizaf, ve invitdm
si reflectali la urm6toarea intrebare:Preferali sd vd petreceli timpul cu organizarea Si realizarea de activitdli de teren sau yd
intereseozd sd petreceli timpul la bibliotecd analizdnd teorii propuse de diyerqi autori?
Indiferent de rispunsul la tema de refleclie de mai sus, v6 reamintim c6 o abor-dare exclusiv teoretic[ sau una pur empiric[ nu este suficientd pentru realizarea uneiluciari de calitate. orice cercetare empiricd, practicd porneqte de la un fundament teo-retic solid (Hart, 2004; Walliman, 2004). Complementar, o cercetare teoreticd esteprovocatl sA formxleze rdspunsuri pentru probleme reale. Fir[ indoiald, op]iunea can-didatului va fi mai aproape de una dintre cele doui abordiri.
a) Cercetdfile practice
in contextul derulErii unei cerceteri practice, pot fi identificate doui aborddriprincipale (Walliman, 2004): realizarea de studii ti nedii conrrolaLe (de exemplu,experimentul de latorator), respectiv studiile derulate in medii mai puyin control;bite(cum sunt anchetele de teren). in ambele cazuri, obiectir,ul general eite acela de a testao teorie sau de a elabora una noui. Este mai pulin probabil ia la finalul elaboririi uneilucriri de licenli, disertalie sau gradul I sl puteli piopune o noud teorie.
t U I Ehborarea lucrdrilor de licenld, disenalie gi gradul didacric I
Ai ti sbiectul investigat
g'i'-
rice
e doff sa o rcatizali, vA invit6m
tu de rtivitisi de teren seu yd
FWse fu diverti qutori?
i ers, Ye reamintim ci o abor-Fcienti pentru realizarea uneiDeSe de la un fundament teo-Er, o c€rcetare teoretice este:- Fdri indoiali, opliunea can-Eri-
:fi identificate doui aborddridi controlate (de exemplu,r scdii mai pulin controlabileul general este acela de a testalil ca la firalul elaboririi unei) o noui teorie.
,idactic I
( I ) S tudii I e exp erimental e
Esenja acestor studii constA in a controla intr-o m[surA semnificativd cat mai
mu\i dintre factorii (sau, mai concret, variabilele) care intr[ in relalie in cercetarea pe
care dori{i si o desfrqurali. Nu este doar cazul experimentelor de laborator care abor-
deazi subiecte din gtiinlele exacte. Ideea pe care se construie$te o abordare experimen-
tale pome$te de la a fi interesafi si observam influenla unui factor intr-o anumite
situafie (efectul pe care il are o variabili asupra alteia). Aspectul esenlial care s[ asigu-
re reugita unei astfel de cercetlri constl in a identifica in mod clar care sunt factorii de
interes $i a izola interacliunea dintre acegtia.
Subliniem ideea cd o cercetare de tip experimental reclamd motivalie din partea
candidatului, curiozitate, rigoare mentald qi in modul de lucru, precum 9i un nivel op-
tim de inteligen
@t"rio"*FLEcrrE. Care considerafi cd pot fi consecin{ele lipsei de preocupare a candidatului pentru a defini
gi operalionaliza conceptele in lucraxea de lice4e, dLertalie su"glaJut aiA*ti" fZ
,. ^ , Domenii precum psihologia, sociologia, filosofia sunt susceptibile de a benefi-
cla rntr-o mare mdsurd de aborddri de tip teoretic-abstract. insd domeniul managemen-tului, asigurarea calitdtii, jumalismul qi gtiintele comunicirii, educafia _ .a.[uri O"studjrl cr1 o componentr aplicativi evidenti - se dezvolta pe fundamen*iri teoretice,modele qi explicatii de tip gtiinfific.
opliunea pentru realizarea unei lucriri teoretice cu un inalt grad de abstractizarereclami analiza atente a teoriilor existente, evaluarea argumenielor gtiinlifice carefundamenteaz[ aceste teorii, adoptarea unei atitudini a" t""lept-e critici qi verificareaimplicaliilo_r sau consecinlelor aplicdrii teoriilor in practici.
candidatul.care igi propune dezvoltarea unui astfel de demers are nevoie decgmpetenle analitice gi de sintezd, de lecturd a textelor qtiinfifice, precum qi spirit cri-tic in abordare. un nivel optim de inteligenle lingvistici poate contribui la redactareaeleganti, coerentii gi argumentatl a rezultateior ceicetarii bibliografice.
(2) Studii aplicative
. in majoritatea domeniilor de studiu, fundamentarea teoreticl este un pas c6treactiune. Modul in care teoriile pol fi aplicate, implicaliile gi limitele acestora ieprezin-tii subiecte cu potential pentru elaborarea rucririlor de licenln, disertalie qi gooui i.Unele dintre aceste teodi se pot baza puternic pe dovezi gtiinlifice care ar putea aveanevoie de o expertizi superioard pe_ntru a fi analizate $i interpretate, dar aitele pot ficonstruite in baza unor
^argumente filosofice gi, prin urmare, sunt mai deschise la un
examen critic general. in unele cazuri, candidatul poate opta pentru realizarea unuistudiu de caz in vederea studierii implicaliilor modelllor teoietice.
Acest tip de cercetare combind investigarea gi inlelegerea teoriei _ o activitatebazatd pe studiul literaturii de specialitate qi-posibil a h c6mbinata cu intervievareaunor experfi ai domeniului - cu aplicarea in contexte concrete, reale, care si permitiievaluarea efectelor produse.
@ rnnni n" nrFLEcrrEPuteti identifica in contextul domeniului dumneavoastr' de inieres o ,"me de cercetare
abordabilh prin intermediul unui demers teoretico-aplicativ?
candidatul orientat cetre un astfel de demers are nevoie de o abordare versatil[care si relalioneze armonios gindirea critici gi reflectivi cu componenta acfionali.
t" I Elaborarea lucrdrilor de licenld, disenalie gi graduldidacric I
re a candidatului pentru a definisar gradul didactic I?
smt susceptibile de a benefi-t- Insi domeniul managemen-fi*rii, educalia - cdmpuri delE pe firndamentnri teoretice,
l tn inalt grad de abstractizareagumentelor qtiinlifice care
rEc€ptaie criticl gi verificareaci-ff de demers are nevoie detiinlifice, precum gi spirit cri-i pme contribui la redactareabibliografice.
ea t€fr€tici este un pas cetre: qi limi161s acerLra reprezin-lic€trF, dis€rtafie gi gradul I.i gii4ifice care ar putea aveai ifergetate, dar altele pot firq $mt mai deschise la unD qpta pentru realizarea unuiE€tice.deg€r€a teoriei - o activitaten cmbinatii cu intervievareamtie, reale, care se permitii
L & irteres o temd de cercetare
erioie de o abordare versatili,or coryonenta actional[.
M *"..rroND;.Rr DE LEcruRACothell, S. (2014). Dissertations and Project Reports: A Slep by Step Gride. New York:
Palgrave Macmillan.Winstanley, C. (2009). Writing a Dissertqtion for Dummies. London: John Wiley & Sons
Greetham, B. (2014). How to Write Your Undergrsduate Dissertqtion. New York: Palgrave
Macmillan.
D. CBncBreR.EA BTBLIocRAFICA. Ser-rcpe, A\IALIzA
EI ORGAI\IZAREA RBSURSELOR INFORMATIONALE
in secliunea anterioari am lansat ideea c[ orice tip de lucrare de licen16, diserta-
lie qi gradul didactic I este un produs care se construiegte pe un fundament teoretic
solid.Etapa document[rii se caracterizeazd prinh-un grad ridicat de complexitate,
produsul acesteia asigurand substanlialitatea lucrdrii pe care candidatul o va propune.
Activitatea de documentare asigur[ cunoagterea rezultatelor qi dezbaterilor qtiintificepe tema abordati, precum gi baza de plecare pentru viitoarea lucrare. Deqi ampli, acti-
vitatea de documentare nu poate fi. exhaustivd, din catza caracterului limitativ impus
de numdrul de pagini qi de specificitatea lucririlor de licenli/disertalie/grad didactic I'Apar ca fiind necesare infornarea $i documentarea selective, dar reprezentativg prin
punctarea, inventarierea qi consulta-rea datelor gi informaliilor cu cea
mai mare relevanli pentru temaabordati (Lumperdean, Matig &Musta{n, 2007).
Cercetarea bibliograficd re-prezintd, in general, o activitate de
identificare a unor referinle biblio-grafice, rezultate din consultareaunor surse primare, secundare sau
terliare. in scrierea unei lucrlri de
cercetare, dupl alegerea temei qi (eventual) a titlului, cercetarea bibliograficd este cea
care va permite candidatului sd ia contact cu ceea ce s-a publicat in domeniul respec-
tiv, intr-un anumit orizont de timp, qi s[ trateze tematica aleasA intr-o manieri docu-
mentata. Cerceta.rea bibliografici conduce la familiarizarea candidatului cu teoriileexistente qi il ghideazb in dezvoltarea unor elemente de noutate. Pe de altl parte,
aceasta permite membrilor comisiei de evaluare a lucrlrii s[ aptecieze gradul de in-formare a candidatului qi calitatea contribuliilor personale la tema aleasd (Britianu &Vasilache, 2008). Astfel, cercetarea biblio$afica este un proces continuu de documen-
tare qi reflectare in lucrare, cu dominanJi concentrat mai ales in prima parte a calenda-
rului alocat realizdrii lucririi de licentl sau absolvire.
bcric I De la iclee la proiect via planificarea activitdlii de cercetare I tn
@ t"ri o" *rFLEcrrELa o pdmd lectuld, cititorul s-ar putea lntreba dacd propunerea noastr6 de a pune in prac-
tice _un
demers de cercetare bibliografic6 qi documentari nu este cumva paradoxal. Asadar-candidatul este invitat se alcdtuiascd o ristii bibliografrcd pentru tema
"i.ura. in.a
"'i. Lputea realiza o astfel de selec{ie in absenla unei listJ de refirinle deja existente? Altfel spus,cum ar putea candidatul gAsi ceva, dace nu $tie ce caut6?
Pentru a rezolva ceea ce an putea numi prin analogie ,dilema cititorului,,, dedi_cam aceaste secliune pentru a iniJia candidatul in metodologia info-document.arii qi inlectura inteligenti a textelor $tiinlifice.
1. Documentarea informativ-cognitivi. Tipuri de documente
Conlinutul $i intensitatea transferului de informalii, modalitltile pi formele der_eceptare, prelucrare qi obiectivare a informaliilor, precum gi traseele diiecte sau me_diate pe care le urmeazi aceste sisteme de operafi constitule obiectivul analizelor cerrmeazi..
. Avem in vedere, in primul rind, cimpurile informa{iei prezente in lucrdrile des_tinate invilrrii
_studiului $iinlific, care determini o dezvoltare pe multiple planuri astructurilor, activitA,tilor $i serviciilor de informare documentare.
.. . .I" 1l doilea rind, tendintele contradictorii, datorate supmproductiei de informa_lii gi barierelor de limbd 9i limbaj, precum gi timpul disponitil, au fbcut necesaritipologizarea rezultatelor muncii gtiinlifice gi crearea de meiode, tehnici qi procedee defixare qi transmitere a informaliilor.
In al treilea rAnd, avem in vedere optimizarea transferului informalional prindorumente specifice. Aici iqi gisesc locul, in mod justificat, factorii gi mecanismele deachizilie, stocare, prelucrare, g[sire gi producere de noi informalii.
. ^ In sffirqit, se pune problema convertibilitilii rezultatelor de fixare gi transmitere
a informaliilor, unificarea, diversificarea qi seleclia informatiilor pe subiecte, stranslegate de organizarea activitltii de invl1are prin studiu documintar.
- Incepem analiza propusi cu inventarierea principalelor documente sau categoriide produse_ale muncii qtiinlifice, cu care opereazi stu<linlii 9i candidalii pentru obiine-rea unor titluri academice.
vom defini documentele drept cele mai importante mijloace scrise de transmite-re a informaliilor gtiinlifice in spaliu $i timp.
Principalele tipuri de documentare sunt urmatoarele (Manea gi Stoica, 1977;Atanasiu, 1980; Burke & Burke,1967 apudNeacqu,20i5, pp. 1g6_18i):
a) Documente primare - sttrse in care este direct fixat continutul unor activitllide.cercetare gi crea{ie. Dintre acestea, retinem: c[r!i, raportul $tiintific qi tehnic, disei_talia, proiectul $i documentalia tehnici, preprinturile sau pubiicaiiile preliminare, lu_crtuile prezentate la diferite manifestdri $iintifice, periodicele,
-revistete ptiinliice,
articolele, ziarele, invenliile qi descrierile de invenlii, culeger e de lucrdri itiiniirr"",monografi ile, manualele, standardele g.a.
,O I Elaborarea tucrdritor de ticenle, disertalie Si gradul clidactic I