--I-

I

?

t

lt

It] i ^t Z ',.:r'

a'.'':t'a-

ECR

R0t4RNil@

l{reotiv

1

l

l

I

I

In aceaste carte folosim prescurtArile ,,i.e.n."

$i ,,e.n.", care inseamni ,,inaintea erei noastre"

$i ,,era noastri". Era noastri a inceput in anul

in care se crede ci s-a ndscut lisus [degi acum

istoricii consideri cA acest lucru s-ar fi intam-plat cu patru ani mai devremel, folosirea acestor

termeni fiind o conventie, astfel inc6t si folosimcu totii aceea$i cronologie.

Cuprins

Grecia AnticiCine erau grecii antici?

Civilizalia minoicd

Epoca arhaicd

Coloniite grecegti

Crecia clasicd

Religia greacd

Arta gi arhitectura greacd

Rdzboaie gi rdzboinici

Teatru gidivertisment

Cunogtinle

Mdncare gi agricutturi

imbricSminte gi bijuterii

Comer! gi influen!5

6-78-9

10-11

12-13

14-15

16-17

1B -19

20-21

22-23

24-25

26-27

28-29

30-31

32-33

i

i

I

>_lf-ri-lt,l1iilN.'1

a=

Arta 5i arhitectura greacd,

vezi pagina 20

---,r

Roma AnticiCine erau romanii antici?

Originile Romei

lmperiulRoman

Retigie

Comer!

Sdrbitori gi festivaluri

Sotdalii Romei

Soldalii Romei,

vezi pagina 49

Arligti gi arhitecii

$tiinla gi tehnologie

Viala de zi cu zi

imbrdcaminte 5i toatetd

FamiIia

Agricultura

lndex

50-51

52-53

54 -55

56-57

5B -59

60-61

62

Pepublica romand,vezi pagina 39

Comert,vezi pagina 15

34-35

36-37

38 -39

40 -41

42-43

44-45

46-47

48-49

Gladiatorii.

vezi pagina 46

I

t

:'t

[]

TUMEA

GREGILOR AI{TICI

Elf tent0lrte qrece$r

Coloniile qrece$ti

14AGNAGRAECIA

HARTA LUMII

a---'-Nt!t$

'Sirocuzo

CICLADE '

CRFiAt44F&

Mroff&cNA

AFRICA DE NORD

..i

-t

Grecia arhaicd.

vezi pagina 13

Rdzboaie gi rdzboinici, vezi paqina 22

'# I

Homer,vezi pagina 12

Muziconli osemrindtori

celui din imogine cdld-

toreou dlntr-un oro!in oltul Si prezentou

povqti $i cdnlece

despre zei $i 2eite,

rdzboinici eroici $i

bdtdlii legendqre.

CONDUCERE

Nu doar ideea de democratieprovine de la greci, ci chiarcuvantul insugi. Acegtia au dez_

::,::_l Ir sistem in care cetile_nl unui ora$-stat votau Si luauparte la conducerra or.qului.

Grecia clasicd,vezi paginile 16-17

Aceostd scend prezintd 0 pi0t0 din Aten0.

htrucdt 0tenienii pdstr0u iff0rm0tii despre

tot ce se intdmplo in 0r0!ul l0r ior dceste0

s-ou tronsmis pdnd in zileJe nodstre, gim

moi multe despre At€n0 decdt despre

oricore oltd cetote greceoscd.

a. '' :'':

l. .,r,,'irs. i:i.t,l

(L

r

$TilNTA0amenii de $tiinli greci au lansatmulte teorii care ulterior au fostqi demonstrate. Acegtia aveau unmod de gindire ordonat $i cdutaudovezi pentru a demonstra fie-care idee - exact cum fac $icercetitorii moderni.

Zei gi zeile,vezi pagina 18

Grecii ontici se inchi-

nou multor zei $i zelte,

core ii ojutou pe oomeni

in divers€ imprejurdri.

De pildd, frumooso tutemis,

reprezentotd in oceo$d

stotuiq le protejo pe

femei cdnd ndgeou.

Cine erau grecii anEici?Acegtia au trdit acum circa 2.500 de ani pe matu-

rile Mdrii Mediterane, in zonele Creciei giTurciei

de astdzi. lmpresionanta lor civitizalie era alcdtuita

din zeci de orage-stat independente, fiecare avAnd

propria sa conducere, culturd gi identitate. Multe

dintre ideile lor despre guvernare, ;tiin!5 sau arte

au devenit exemp[e gi pentru generalii[e viitoare.

I:

in Grecio Antiod, puteou voto

numoi bdrbolii core erou

cetdteni oi unui oros (cum

sunt otenienii de pe v$uldln oceostd imoqine).

F€meile $i sclovii nu

oveou oce$ drept.

LlJ(booz.oe(.:

INSULELE

Chiar daci in realitate istoria nu

se imparte in epoci clar delimitate,o astfel de imp6rlire ne poate fi de

ajutor atunci cend o studiem. Aceas-ti cronologie ne prezinti principalelgcivilizalii gi epoci din istoria Greciei.

ll Civilizatia cicladici [3000-2000 i'e'n'l

I H,'-l.lll **m'fru;lil'ii: ru.

ii :il;'i;,;;;cal;"'' c'e'i'i [1200-e00 i'e'n'l

5l Perioada arhaice (900-480 i.e.n.l0l Perioada clasice 1480-334 i.e.n.l7) Perioada elenistici 1334-30 i.e.n.l

GREOILORI

I

I

i

I

I

iII

JIir{

IAa4

l

CICLADEln insulele Ciclade

s-a dezvoltat una dintrecele mai timpurii civilizalii.locuitorii acestor insule auavut o culture bogati, insinu au lisat in urma lor scri-eri, aga ci $tim foarte pu-

tine despre ei. ln schimb,au rimas numeroase statuifrumoase, cele mai multe .,

rsprezentand femei sau l

muzican!i.

Civilizalia greaci nu a aperut din senin.

ln aceasti regiune au mai inflorit,de-a lungul mileniilor, $i alte culturi.Principalele culturi grece$ti timpuriiau fost cea minoicd gi cea miceni-ani. Civilizatia minoici s-a dezvol-tat in Creta, in timp ce micenieniiau ocupat atat aceasti insuli, c6tgi Grecia continentale. Aceste cul-turi erau dezvoltate, avdnd guver-ne organizate, armate, sisteme de

scriere qi retele comerciale intinse.

Cop sculptd de locuitorii

insulelor Ciclode

Ambele civilizatii cuno$teau scrisul. Alfabetul minoic,numit Linear A (pe discul din imaginea din stingal, ..

nu a putut fi descifrat pini acum. Cel micenian,numit Linear B (tableta de nai susl, a fost tradus,fiind o forma timpurie a limbii grece$ti.

Civilizabia minoicd,

Aceastd culturS, numitS dupd legendaruI

rege Minos, s-a dezvoltat in insuta Creta.

Era alcdtuitd din numeroase mici regate.

Fiecare dintre acestea se intindea in jurul

unui palat, inconjurat de sate gi ferme.

Cretanii nu erau doar me5tegugari price-

pu!i, cigi buni marinari gi negustori.

Aceo$d cupd ornotd

o fo$ descoperitd

intr-un polot din Creto.

r])l'"t,

,rr.

!l\"

I

Viala de zi cu zi,vezi pagina 54

Religie,

vezi paqina 42

LUMEA

ROMEI AI{TICE

Nave de luptd,vezi paqina 48

Horto lumii

r

I

Romd 0ve0 0 0rm0t0 puternicd, ior impdrotul

er0 opdrot de propriile sole qdrzi.

ruffiWn-... ...,ti (c0$$

LIMFA

Romo ero legotd

de cele moi inde-pdrtote colturi

ole intinsului sdu

imperiu printr-o

reteo de drumuri

$i$osele. Bornele

kilometrice, co ceo

din oce$d irndgine,

indic(u dist(nlel€dlnlre orole.

Pe 0ceostd c0mee (bijut€Iie fdcutd din pietre semi-pretio0se) este sculptot un simbol 0l puterii rom0ne:

un vultur strdngdnd in ghedre 0 c0rodn0 de touri.

Lotino, limbo vorbitd de romoni, eru rds-pdnditd pe tot teritoriul imperiului, fiind

folositd in qdministrqtie, justitiq giinld

$i literotuld. Ero cunoscutd de cdtre orice

0m educot, rdmdndnd o limbri de circrr-

lotie intem0lionold timp de sute de oni

dupd prdbu5ireo imperiului.

I

JUSTTTTE

Unul dintre primele coduri juridice este cel

rom0n, creot in jurul 0nului 450 i.e.n.. Ace$ocontineo legi core se oplrcou tuturor cetoieni-lor, Aproope un miieniu moi tdrziu, impdrotulbiz0ntin Justinion 0 creot un nou cod, c0re

0 rdm0s l0 bozo celor moi multe sistemeleg0le europene din ziuo de qstdzi.

Cine erau romanii anEici?Romanii au fost un popor itatian care, in urmd cu circa

2.500 de ani, au intemeiat un ora$ in Peninsuta ltalicd.

Treptat, ei gi-au extins controlul asupra intregii ltalii,

a Orientului Apropiat, a Africii de Nord gi a unei bune

parli din Europa. Ei colonizau zonele cucerite gi ii inte-

grau pe loca[nici, care invSlau obiceiurile romane, in

timp ce romanii adoptau, [a r6ndu[ [or, tradiliile locale.

Astfe[, Roma a reugit sa construiascd o civilizatie care

a rezistat mai bine de un mileniu.

c0nducte c0re 0provizi0n0u l0cuintele

cu opd proospdtd.

l4orcus Aurelius nu o fost door

unul dintre cei moi iubiti impd-roli, ci si unuldiftre cei moi

mori filosofi romoni.

LATINtr

in secolele li.e.n.-l e.n., literotur0 l0tind 0 0juns

l0 opoqeu. Unul dintre cei moi importon{i poell

lotini, Virgiliu (70-19 i.e.n.), o scris un poem epic

despre intemeiereo Romei numit tneldo. Literotur0lotind e$e studioto 5i in zilele noostre.

Multe dintre orc5ere 'omdre 0ve0u bibli0reci.

Ceo din oceostd imo0ine se 0fl0 in Efes.

Al(ituri de civilizolio qre0cd din

sudul ltoliei, ceo etrusco ero ceo

moi ovonsotd culturd din peninsu-

ld. 0rogele-stot etrusce ou ojuns

l0 0p0qeu in jurul onilor 600 i,e.n.,

influento l0r resimtindu{e in teh-nologio, orto $i religio romond.

Cop ol unei zeite, sculptot lo Romo

de cdtre un ortist etrusc

I

i.lt.-l:-;ti

Rot,luuls sJ REMU$

l?ry,,Yi-xlil:d*dr$ti\tFT!$1,'.I'...[ililil*i,irl'i'*l',**ti.1$J'ffi ;g;i;iliiffi *ofr'*fiilT[ttil*itt],'.lffi l,,lJi{d;[1\iilfltliH"Hr$$li*uli$;ll"',lw'-tm$llilllu*':l.rt*r',',pqi1'',ffi

fti:3,lgil']l'iTdir"ll,'i"pr*i''il*u'''nSculpturd de bronz o lupodicei,

reolizotd de cttre odi$ti etrusci

Originile RomeiCentruI civitizaliei romane era Roma, a5ezare situatd

in mijlocul ltatiei. lni!ia[, aici au apdrut primele sate

care s-au unit treptat, d6nd nagtere unui singur orag.

Roma a fost condusd de regi etrusci pAnd ce acegtia

au fost atungali din orag, in anul 509 i.e.n. Apoi, timp

de aproape 500 de ani, Roma a fost o republic5 ai

cdrei conducdtori erau alegi prin votul cetdfenitor.

lnscriptiile de pe 0ce0std piotrd sunt scrise

intr-o formd timpurie 0 limbii l0tine.

[u"t* tl*r'$'i''il *;;''o'o*t''