gimnaziul i.a. bassarabescu · pdf fileanuarul creativ 2009 5 diana margĂrit într-o...

48
GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU DECEMBRIE 2010 Anuarul creativ 2009 Ediţia a XIII - a

Upload: nguyenquynh

Post on 01-Feb-2018

220 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

GIMNAZIUL IA BASSARABESCU

DECEMBRIE

2010

Anuarul creativ 2009

Ediţia a XIII - a

Anuarul creativ 2009

2

Anuarul creativ 2009

3

DIANA MARGĂRIT Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

Icircncă din prima zi de tabără mi-am

dat seama că urma să văd locuri splendide

pe care să nu le pot uita niciodată Cu

trecerea secundelor bucuria creştea

permiţacircndu-mi să-mi imaginez munţii pe

care voi urca foioasele pe care le voi

admira şi vieţuitoarele care parcă icircmi

spuneau bdquoDiana bine ai venit icircn paradisrdquo

A doua zi totul se desfăşura ca-n

visul meu vedeam lucruri şi monumente

minunate urcam pe muntele din visele mele care se arăta a fi icircnalt cacirct Everestul şi

plin de peripeţii La poalele muntelui la Humuleşti am văzut pentru prima dată

măsuţa pe care macircnca renumitul Ion Creangă care la vorbele mai aspre ale mamei

se ascundea după soba pe care de asemenea am văzut-o alături de celelalte lucruri

din casa unde a locuit el icircn copilărie Am mers apoi pe o potecă la capătul căreia

am găsit un loc sfacircnt Mănăstirea Văratic unde am aprins o lumacircnare şi ne-am

icircnchinat recunoscători Chiar nu pot să uit aranjamentele de flori şi trilurile

păsărilor care parcă icircnconjurau Casa Lui Dumnezeu Icircn cimitirul acestei mănăstiri

am văzut şi mormacircntul frumoasei muze a lui Eminescu ndash Veronica Micle ndash care se

pare că de fiecare dată l-a inspirat cacircnd scria o poezie de dragoste

Cu sufletul tot către Tatăl Nostru care ne protejează am vizitat şi

Mănăstirea Agapia unde am spus o serie de rugăciuni

După ce ne-am umplut sufletele cu sfacircnta mireasmă a mănăstirilor am fost

să vizităm casa memorială a scriitorului Alexandru Vlahuţă Icircn vitrine am văzut

imagini cu el cu părinţii lui şi cu toată familia sa De acolo mi-am luat o cruciuliţă

care pentru mine simbolizează timpul petrecut icircn casa unde a trăit scri itorul

Stacircnd icircn casa lui Vlahuţă mă ducea gacircndul către frumoasele sale versuri din

poezia bdquoIcircn pădurerdquo care parcă erau dedicate special pentru sufletul meu de turist

aflat icircntr-o zonă icircnconjurată de pădure

Cum m-adacircnceşte-n visuri lăuntrul tău feeric

Şi cacirct icircmi pari de sfacircntăTu mă uimeşti pădure

Cacircnd pe sub bolţi tăcute şi pline de-ntuneric

Las paşii să mă poarte şi gacircndul să mă furehellip

După aceste clipe minunate am pătruns şi icircn istorie admiracircnd Cetatea

Neamţului unde Ştefan cel Mare a construit podul pe care noi am păşit cu teamă

admiracircnd icircnălţimea la care ne aflam

Anuarul creativ 2009

4 Am fost mai apoi şi la Grădina Zoologică unde printre garduri căprioarele

icircşi scoteau năsucurile aşteptacircnd de la noi macircngacirciere Am văzut zimbrii ndash nişte

animale mari protejate de lege

După multe aventuri specifice vacanţei am fotografiat şi speciile de flori

uimitoare alături de cei mai icircnalţi pomi din Grădina Botanică

Icircn această tabără ca nişte adevăraţi drumeţi ne -am şi odihnit lăsacircnd gacircndul

să zburde icircnapoi printre amintirile care ne invadau din cacircnd icircn cacircnd Căci nu se

poate să treci prin locuri atacirct de pitoreşti să vezi lucruri cu care te icircntacirclneşti

pentru prima dată şi despre care nici nu-ţi vine să crezi că există cu adevărat

Icircntovărăşiţi de voia bună a doua zi am revenit la Ion Creangă pentru a intra

icircn căsuţa modestă cu două camere şi un cerdac icircn spate şi cu ferestrele cacirct palma

numită bojdeucă Aici Creangă şi-a adunat toate visele grijile amintirile şi

nostalgiile copilăriei petrecute icircn ţinutul de basm al Neamţului Am trecut printr-o

pădure deasă ajungacircnd şi la Mihail Sadoveanu Foarte frumos locul acela unde

cacircndva Domnul Trandafir i-a icircnvăţat pe elevii săi cu aceeaşi dăruire cu care astăzi

Doamna noastră ne macircngacircie astăzi copilăria

Am mers şi la Mănăstirea Neamţ la Catedrala Mitropolitană bdquoTrei Ierarhirdquo şi

la Biserica Golia unde am avut ocazia să ne icircnchinăm la moaştele cacirctorva sfinţi Ca

să vedem mai multe icoane unele foarte vechi cu icircnsemnătate istorică am mers la

muzeul uneia dintre mănăstiri

Fiind cazaţi icircn judeţul Iaşi ar fi fost de neiertat să nu ajungem şi pe la

Copou Icircn parcul Copou am avut parte de o privelişte greu de descris icircn cuvinte

Teiul lui Eminescu bine ancorat atacirct de sutele de ani cacirct şi de drugii de fier care -i

sprijineau bătracircneţilehellipLacircngă acesta ndash chipul lui Eminescu ne privea

neicircncetathellipPărea că ar fi vrut să ne recite Flori de tei deasupra noastră or să cadă

racircnduri racircndurihellip Nu voi uita niciodată acel peisaj măreţ Zi de zi aleargă prin

mintea mea amintirea acelui loc

Trecacircnd prin locurile descrise mai sus mi-am amintit de citatul celebru din

Amintirile marelui povestitor Ion Creangă Nu ştiu alţii cum sunt dar eu cacircnd mă

gacircndesc la locul naşterii mele la casa părintească din Humuleştihellip parcă-mi saltă şi

acum inima de bucurie

Astăzi după ce am revenit icircn Prahova natală icircmi vine să zic Nu ştiu alţii

cum sunt dar eu cacircnd mă gacircndesc la frumoasele meleaguri din Nordul

Moldovei la clipele de neuitat petrecute icircn Tabăra de la Muncel parcă-mi

saltă inima de dorul de a le revedea de a retrăi momentele icircncărcate de

cultură pur romacircnească nealterată de trecerea sutelor de ani Căci pe drept

cuvacircnt aceşti ani atacirct de bătracircni sunt vizibili cu ochiul liber icircn teiul lui

Eminescu bine ancorat pentru rezistenţă icircn bojdeuca lui Creangă ori icircn

stiloul lui Sadoveanuhellip

Anuarul creativ 2009

5

DIANA MARGĂRIT

Icircntr-o lume aurie

Pe-un noian de bucurie Icircntr-un racircnd de poezie

E a mea copilărie

Printre jocuri adorate

Şi caiete colorate Stau icircn suflet adunate

Ale copilăriei fapte

De-o compar c-un fulg de nea

Sau c-o dragă racircndunea E copilărie mea ndash

Cred că sunt o mică stea

Anuarul creativ 2009

6

Visam că eram cu sora mea icircntr-o expediţie la Polul NordNe

construisem un iglu icircn care să dormim pentru care ne-am adus de acasă

saci de dormit

Tocmai ne icircntorsesem de la pescuit Prada era bogată deci am mancat

pe săturate Ne-am pregătit de culcare Luna răsare icircncet printre stele

Eu mă uit cu atenţie la ea Icircnchid ochii Mă transform icircntr-o stea Stau pe

cer alături de suratele mele Privesc luna mai icircndeaproape Ea mă

priveşte cu blacircndeţe Se apropie de mine Mă macircngacircie cu mana ei

argintie Icircn ochii săi se ivesc lacrimi Işi dăduse seama că sunt steaua

norocoasă pe care o căuta Deschid ochii şi realizez că totul a fost doar

un vis Icircmi pare rău de asta Atunci icircmi amintesc de versurile

icircncacircntătoare ale lui Mihai Eminescu marele poet

bdquoPeste-a nopţii feerie

Se ridică macircndra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

7

Icircntre vis și realitate

Se află numai şoapte

Intre cer și pămacircnt

Se află suflete mergacircnd

Icircntre iluzie şi vedenie

Nu cred că-i diferenţă

Cum e icircntre

Prezent şi absent

Durere şi tristeţe

Icircmpreună le găsim

Alinate-ntotdeauna

De acea iubirea ce ne-o dorim

De vis și realitate

Doar o barieră le desparte

Acea barieră invizibilă

Ce ne ţine legaţi de adevăr

Şi totuşi impresionaţi de

minciună

S-ar spune că totul are un scop

Că toate sunt cum ar trebui să

fie

Şi nimic şi nimeni

Nu icircnclină balanţa după bunul

plac

Dar oare aşa să fie

Anuarul creativ 2009

8 Să fie totul aşa de perfect

Icircntr-o lume atacirct de improbabilă

Nu-mi pot imagina

imperfecţiunea

De ce Pentru că nu există

Icircntre lumină și icircntuneric

Se află amurg

Icircntre soare și lună

Doar distanţe icircndestulătoare

Chiar dacă toate sunt departe de

ceva

Sau toate sunt diferite doar aşa

Coexistand icircn această lume

Lumină şi icircntuneric

Frigul şi căldura

Pămacircnutul şi cerul

Realul şi reflexia

Umbra şi impresia

Şi toate celelalte

Ce au un farmec aparte

Deci oare pe vis și realitate

Vreo barieră le mai desparte

MOGOȘ MIHAELA

Aceasta nu este totuna cu intrebarea lsquorsquoCe meserie ai vrea să ai rsquorsquo Este una la care probabil nu v-aţi gandit niciodată rdquoDacă nu ai fi om ce ai fi Carte Penarrsquorsquo Am icircnceput cu icircnceputul prima generaţie ndash copiii de 1 an Nu au vrut să imi sufle nimic Să trecem mai departe Am pornit prin Romania şi astfel am ajuns icircn nordul Moldovei la Iaşi Diana o fetiţă abia a icircmplinit 2 ani mi-a raspuns in felul urmator-Măl

Ciudatnu Motivul l-a ţinut secret Poate pentru dulceaţa lui Să cont inuam Am trecut ş i pe la grădiniţa 22 din Piteşti Acolo l-am icircntacirclnit pe Ionel care mi-a zis că ar vrea să fie motocicletă ca sa fie rapid Facem o tură cu el şi ne icircndreptăm spre Cluj Am vizitat-o aici pe Ioana Ea are 4 ani şi vrea să fie o lampă să-l alunge pe Bau-Bau Aşa cum e icircntuneric tot o să ajungem la Mihai Cacircnd am ajuns ajutaţi de Ioana ca să nu ne pierdem Mihai se juca şi ne-a

Anuarul creativ 2009

9 spus că ar vrea să fie un camion ca să fie mare Laura o fetiţă de 6 ani din Bucureşti mi-a spus că ar vrea să fie o pisică pentru că icirci place mult să se joace Acum trecem prin Brașov să-l vizităm pe Danuţ El spune că vrea sa fie un joc pe calculator să vadă cum e sa joci lsquorsquope bunersquorsquo Icircn sfacircrsitin Ploieşti o cunoastem pe Sabina care ar vrea să fie o carte să nu mai icircnvețe atacirct Alincolegul ei mai mare de 9 anişori vrea sa fie un creion ca să nu-l mai doară macircna cand scrie Ancuţadin clasa a IV-a a zis că ar vrea să fie un calendar Ca să nu mai uite zilele icircn care are test Şi eu Eu aş vrea să fiu cuvăntul lsquorsquoMamărsquorsquo ca să pot denumi o fiinţă cu totul specială Cuvacircntul mamahellipParcă icircţi inspiră iubirea

sa chiar de nu este aproape de tine să te icircmbrăţişeze

NISTOR TEODORA CLS V B

Privește icircn trecut

Icircn această zi senină

Şi gacircndeşte-te la anul ce-a trecut

La iubirea ce-o sa vină

O icircmpletitură de culori icircmbietoare

Poate lega o prietenie delicioasă

Iţi poate reda o iubire pierdută

Sau doar un zacircmbet

Indifertent ce va face el

Mărţişorul nu va răni icircn nici un fel

Icircmpletit cu gingaşie

Sufletul ți-l umple de bucurie

Obrajii ţi-i icircnroşeşte

Gura el ţi-o icircndulceşte

Dansează cu el in lumina razelor

curate ale soarelui

Culege un fir de ghiocel plăpacircnd

Şi cacircnta cu ei al primăverii cacircnt

Aleargă pe sub copacii icircnfloriţi

Prin ploi de miresme

Şi simte mirosul de icircnflorire

Al trupului ce din voi iese

Nu e un lucru mic

Să te bucuri de iubire

Nu e un lucru mic

Să dăruieşti fericire

Iubeşte lumina

Numai cănd e soare

Priveşte soarele

Atunci cacircnd te doare

Abandonează durerea

Dă-o la reciclare

Reciclează amintirile

Care nu sunt de valoare

Anuarul creativ 2009

10 Valorează prietenul

Că nu stii cine iţi va da cu biberonul

Şi aşa se leagă una de alta

Pană cacircnd cuvintele obosesc

Să se mai lege

Ca două culori căsătorite

Cu a vieţii lege

LIVIA RĂDUȚĂ

Cacircnd luna pe cer apare

Cacircnd soarele se duce

Să- şi facă somnul de frumuseţe

Cănd icircntunericul imbrăţişează

Betonul adormit

Cănd văntul mangacircie metalul

obosit

Cacircnd lumina becului ingalbenit

Pală icircntr-un tăracircm amorţit

Visează la un fir puţin

Cand pietrele s- adună

Să- şi spună noapte bună

Cănd lupul s-atingă astrul din

Primul vers ar vrea

După aceea toate astea şi incă

cacircteava

Se vor intacircmpla

Atunci melancolia

Activitatea sufletului o preia hellip

Un scacircncet al unui copil innocent

O frică a unui pui singuratic

Pui de melc

O iubire de mai

Un sărutun pai

O floare ndashncruntata

O privire pierdută

Un gacircnd rătăcit

Găsit mai apoi in buzunarul

De la spate

Anuarul creativ 2009

11 Unde zăceau sentimentele

Zăceau abandonate

ŞiIcircinainte să-şi piardă asupra lui

Dă drumul adversarului

Incearcă să ndashl desfese

Dar acesta se ascunde

Icircn lacrimi mărunte

No sa-l gaseşti oriunde

Sau poate

Poate o să-l găseşti acolo unde

Soarele si luna se vor iubi

Noaptea şi ziua

Impreună vor fi

Răsăritul şi apusul se vor icircntacirclni

Scrisul şi cititul acelaşi lucru vor

devein

Icircngeri şi demoni icircn pace vor trăi

Sau poate nu

Poate o sa-l zăreşti

Icircn cel mai intunecat colţ al lumi-n

Care traieşte

Acolo unde nu poţi să simti

Macircngaierea vacircntului

Sărutul soarelui

Atingerea lumii

Iubirea lumii

Nu ai cum să priveşti să gacircndeşti

Dacă poţi să crezisă speri

Să plangi

Nu ai cum să iubeşti

Dar dacă icircnţelept tu eşti

Adevarul nu va fi greu să-l găseşti

Ia aminte el se află icircn lumina vieţii

Celui care nu-l crezi cuminte

Adevarul o să-l găseşti

Icircn lumina vieţii

Celui pe care-l priveşti

Anuarul creativ 2009

12

Pentru ce sunt taţii oare

Icircl aştept cu nerăbdare

Seara cacircnd ajunge acasă

Şi sunt foarte bucuros

Pentru că azi am luat

Un zece mare

Care a fost aşezat

Icircn marea adunare

Din micul meu carnet

Din care se aude un foşnet

Notele inghesuite

Stau fericite

Aşteaptă să le vadă

Bunul meu tata

Acum am inţeles

Şi spun acestea icircn vers

Tata este pentru a şti

Şi pentru a mă iubi

NISTOR TEODORA CLS a V-a B

Anuarul creativ 2009

13

Pruna

Dupa cate stiu

Este un fruct vinetiu

O Culegem mai pe toamna

Sa o punem in camara

VVişoiu Răzvan Cls a V-a B

Pruna

După căte ştiu

Este un fruct vineţiu

O Culegem mai pe toamnă

Sa o punem in cămară

Gem dulceaţă si compot

Stau să judec şi socot

Cacircte bunătăţi poti face

Dintr-un fruct

Care icircţi place

Cu hacircrtie şi lipici

Foarfeca şi bolduri mici

Am făcut un roboţel

Şi mereu mă joc cu el

Cub cilindru sfere mici

Pe toate le-am pus aici

icircn robotul construit

ce cu truda l-am cladit

Anuarul creativ 2009

14

După o zi prin pădure Mihai se opri lacircngă un arbore bătracircn

Printre crengiile copacilor se vedea macircndrul soare icircncălzindu-i

simţurile Frunzele icirci căntau doina lui preferată linştindu-l

uşorVacircrfurile copacilor dansau icircntr-o adiere plăpacircndă

Glasul duios al mamei chemacircndu-l l-a trezit din visare Vacircntul s-a

icircnteţit Cu greu se urni de lacircngă

copacul bătracircn

Icircn drumul spre casă a văzut un cioban

care icircşi icircndrepta turmele către

muntele semeţ

Icircn depărtare pe o bancă erau doi

icircndrăgostiţi şoptindu-şi cuvinte

icircnţelese doar de ei

Ajuns acasă nu putea să icircşi ia ochii de la geam Seara codrul

stelele şi satul i se păreau cele mai tainice mistere

Icircn gacircndul lui i se strecurau cuvintele

Peste a nopţii feerie

Se ridică blacircnda lună

Totu-i cacircnt şi armonie

Noapte bună

RADU TEODORA CLS a IV ndash a D

Anuarul creativ 2009

15

VISOIU RAZVAN

CLS a V-a B

Un cuvacircnt poate avea mai multe sensuriPoate alina un suflet sau poate afecta

cu mult o situaţie Ai nevoie de o vorba bunăde pieteni adevaraţialături de tine icircn

acele momente greleO icircntacircmplare neplăcută se poate uita cu greusau poate

niciodatăMulte personae pătează numele unor oameni pe care ar trebui să-i

considere prieteni Unora cacircndva le va părea rău de faptele făcuteicircnsă sunt mii de

feluri de persoane şi trebuie să ne aşteptăm la orice aşa unii nu-şi pot cere scuze

S-ar jigni

Dar oricum trebuie să ne gacircndim şi la ceilalţi căci altfel putem pierde

prieteniiProcedacircnd aşa vor realiza la un moment dat şi vor reuşi să spună Icircmi pare

răurdquo hellip

MICU CAMELIA

Norul este supărat

Că de mult n-a mai plouat

Şi a stracircns atacircta apă Nu mai

poate să icircncapă

Este negru- vineţiu şi s-a

icircnfuriat eu ştiu

Icircl privesc şi astept să placircngă

Cu lacrimi de ploaie adanca

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 2: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

2

Anuarul creativ 2009

3

DIANA MARGĂRIT Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

Icircncă din prima zi de tabără mi-am

dat seama că urma să văd locuri splendide

pe care să nu le pot uita niciodată Cu

trecerea secundelor bucuria creştea

permiţacircndu-mi să-mi imaginez munţii pe

care voi urca foioasele pe care le voi

admira şi vieţuitoarele care parcă icircmi

spuneau bdquoDiana bine ai venit icircn paradisrdquo

A doua zi totul se desfăşura ca-n

visul meu vedeam lucruri şi monumente

minunate urcam pe muntele din visele mele care se arăta a fi icircnalt cacirct Everestul şi

plin de peripeţii La poalele muntelui la Humuleşti am văzut pentru prima dată

măsuţa pe care macircnca renumitul Ion Creangă care la vorbele mai aspre ale mamei

se ascundea după soba pe care de asemenea am văzut-o alături de celelalte lucruri

din casa unde a locuit el icircn copilărie Am mers apoi pe o potecă la capătul căreia

am găsit un loc sfacircnt Mănăstirea Văratic unde am aprins o lumacircnare şi ne-am

icircnchinat recunoscători Chiar nu pot să uit aranjamentele de flori şi trilurile

păsărilor care parcă icircnconjurau Casa Lui Dumnezeu Icircn cimitirul acestei mănăstiri

am văzut şi mormacircntul frumoasei muze a lui Eminescu ndash Veronica Micle ndash care se

pare că de fiecare dată l-a inspirat cacircnd scria o poezie de dragoste

Cu sufletul tot către Tatăl Nostru care ne protejează am vizitat şi

Mănăstirea Agapia unde am spus o serie de rugăciuni

După ce ne-am umplut sufletele cu sfacircnta mireasmă a mănăstirilor am fost

să vizităm casa memorială a scriitorului Alexandru Vlahuţă Icircn vitrine am văzut

imagini cu el cu părinţii lui şi cu toată familia sa De acolo mi-am luat o cruciuliţă

care pentru mine simbolizează timpul petrecut icircn casa unde a trăit scri itorul

Stacircnd icircn casa lui Vlahuţă mă ducea gacircndul către frumoasele sale versuri din

poezia bdquoIcircn pădurerdquo care parcă erau dedicate special pentru sufletul meu de turist

aflat icircntr-o zonă icircnconjurată de pădure

Cum m-adacircnceşte-n visuri lăuntrul tău feeric

Şi cacirct icircmi pari de sfacircntăTu mă uimeşti pădure

Cacircnd pe sub bolţi tăcute şi pline de-ntuneric

Las paşii să mă poarte şi gacircndul să mă furehellip

După aceste clipe minunate am pătruns şi icircn istorie admiracircnd Cetatea

Neamţului unde Ştefan cel Mare a construit podul pe care noi am păşit cu teamă

admiracircnd icircnălţimea la care ne aflam

Anuarul creativ 2009

4 Am fost mai apoi şi la Grădina Zoologică unde printre garduri căprioarele

icircşi scoteau năsucurile aşteptacircnd de la noi macircngacirciere Am văzut zimbrii ndash nişte

animale mari protejate de lege

După multe aventuri specifice vacanţei am fotografiat şi speciile de flori

uimitoare alături de cei mai icircnalţi pomi din Grădina Botanică

Icircn această tabără ca nişte adevăraţi drumeţi ne -am şi odihnit lăsacircnd gacircndul

să zburde icircnapoi printre amintirile care ne invadau din cacircnd icircn cacircnd Căci nu se

poate să treci prin locuri atacirct de pitoreşti să vezi lucruri cu care te icircntacirclneşti

pentru prima dată şi despre care nici nu-ţi vine să crezi că există cu adevărat

Icircntovărăşiţi de voia bună a doua zi am revenit la Ion Creangă pentru a intra

icircn căsuţa modestă cu două camere şi un cerdac icircn spate şi cu ferestrele cacirct palma

numită bojdeucă Aici Creangă şi-a adunat toate visele grijile amintirile şi

nostalgiile copilăriei petrecute icircn ţinutul de basm al Neamţului Am trecut printr-o

pădure deasă ajungacircnd şi la Mihail Sadoveanu Foarte frumos locul acela unde

cacircndva Domnul Trandafir i-a icircnvăţat pe elevii săi cu aceeaşi dăruire cu care astăzi

Doamna noastră ne macircngacircie astăzi copilăria

Am mers şi la Mănăstirea Neamţ la Catedrala Mitropolitană bdquoTrei Ierarhirdquo şi

la Biserica Golia unde am avut ocazia să ne icircnchinăm la moaştele cacirctorva sfinţi Ca

să vedem mai multe icoane unele foarte vechi cu icircnsemnătate istorică am mers la

muzeul uneia dintre mănăstiri

Fiind cazaţi icircn judeţul Iaşi ar fi fost de neiertat să nu ajungem şi pe la

Copou Icircn parcul Copou am avut parte de o privelişte greu de descris icircn cuvinte

Teiul lui Eminescu bine ancorat atacirct de sutele de ani cacirct şi de drugii de fier care -i

sprijineau bătracircneţilehellipLacircngă acesta ndash chipul lui Eminescu ne privea

neicircncetathellipPărea că ar fi vrut să ne recite Flori de tei deasupra noastră or să cadă

racircnduri racircndurihellip Nu voi uita niciodată acel peisaj măreţ Zi de zi aleargă prin

mintea mea amintirea acelui loc

Trecacircnd prin locurile descrise mai sus mi-am amintit de citatul celebru din

Amintirile marelui povestitor Ion Creangă Nu ştiu alţii cum sunt dar eu cacircnd mă

gacircndesc la locul naşterii mele la casa părintească din Humuleştihellip parcă-mi saltă şi

acum inima de bucurie

Astăzi după ce am revenit icircn Prahova natală icircmi vine să zic Nu ştiu alţii

cum sunt dar eu cacircnd mă gacircndesc la frumoasele meleaguri din Nordul

Moldovei la clipele de neuitat petrecute icircn Tabăra de la Muncel parcă-mi

saltă inima de dorul de a le revedea de a retrăi momentele icircncărcate de

cultură pur romacircnească nealterată de trecerea sutelor de ani Căci pe drept

cuvacircnt aceşti ani atacirct de bătracircni sunt vizibili cu ochiul liber icircn teiul lui

Eminescu bine ancorat pentru rezistenţă icircn bojdeuca lui Creangă ori icircn

stiloul lui Sadoveanuhellip

Anuarul creativ 2009

5

DIANA MARGĂRIT

Icircntr-o lume aurie

Pe-un noian de bucurie Icircntr-un racircnd de poezie

E a mea copilărie

Printre jocuri adorate

Şi caiete colorate Stau icircn suflet adunate

Ale copilăriei fapte

De-o compar c-un fulg de nea

Sau c-o dragă racircndunea E copilărie mea ndash

Cred că sunt o mică stea

Anuarul creativ 2009

6

Visam că eram cu sora mea icircntr-o expediţie la Polul NordNe

construisem un iglu icircn care să dormim pentru care ne-am adus de acasă

saci de dormit

Tocmai ne icircntorsesem de la pescuit Prada era bogată deci am mancat

pe săturate Ne-am pregătit de culcare Luna răsare icircncet printre stele

Eu mă uit cu atenţie la ea Icircnchid ochii Mă transform icircntr-o stea Stau pe

cer alături de suratele mele Privesc luna mai icircndeaproape Ea mă

priveşte cu blacircndeţe Se apropie de mine Mă macircngacircie cu mana ei

argintie Icircn ochii săi se ivesc lacrimi Işi dăduse seama că sunt steaua

norocoasă pe care o căuta Deschid ochii şi realizez că totul a fost doar

un vis Icircmi pare rău de asta Atunci icircmi amintesc de versurile

icircncacircntătoare ale lui Mihai Eminescu marele poet

bdquoPeste-a nopţii feerie

Se ridică macircndra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

7

Icircntre vis și realitate

Se află numai şoapte

Intre cer și pămacircnt

Se află suflete mergacircnd

Icircntre iluzie şi vedenie

Nu cred că-i diferenţă

Cum e icircntre

Prezent şi absent

Durere şi tristeţe

Icircmpreună le găsim

Alinate-ntotdeauna

De acea iubirea ce ne-o dorim

De vis și realitate

Doar o barieră le desparte

Acea barieră invizibilă

Ce ne ţine legaţi de adevăr

Şi totuşi impresionaţi de

minciună

S-ar spune că totul are un scop

Că toate sunt cum ar trebui să

fie

Şi nimic şi nimeni

Nu icircnclină balanţa după bunul

plac

Dar oare aşa să fie

Anuarul creativ 2009

8 Să fie totul aşa de perfect

Icircntr-o lume atacirct de improbabilă

Nu-mi pot imagina

imperfecţiunea

De ce Pentru că nu există

Icircntre lumină și icircntuneric

Se află amurg

Icircntre soare și lună

Doar distanţe icircndestulătoare

Chiar dacă toate sunt departe de

ceva

Sau toate sunt diferite doar aşa

Coexistand icircn această lume

Lumină şi icircntuneric

Frigul şi căldura

Pămacircnutul şi cerul

Realul şi reflexia

Umbra şi impresia

Şi toate celelalte

Ce au un farmec aparte

Deci oare pe vis și realitate

Vreo barieră le mai desparte

MOGOȘ MIHAELA

Aceasta nu este totuna cu intrebarea lsquorsquoCe meserie ai vrea să ai rsquorsquo Este una la care probabil nu v-aţi gandit niciodată rdquoDacă nu ai fi om ce ai fi Carte Penarrsquorsquo Am icircnceput cu icircnceputul prima generaţie ndash copiii de 1 an Nu au vrut să imi sufle nimic Să trecem mai departe Am pornit prin Romania şi astfel am ajuns icircn nordul Moldovei la Iaşi Diana o fetiţă abia a icircmplinit 2 ani mi-a raspuns in felul urmator-Măl

Ciudatnu Motivul l-a ţinut secret Poate pentru dulceaţa lui Să cont inuam Am trecut ş i pe la grădiniţa 22 din Piteşti Acolo l-am icircntacirclnit pe Ionel care mi-a zis că ar vrea să fie motocicletă ca sa fie rapid Facem o tură cu el şi ne icircndreptăm spre Cluj Am vizitat-o aici pe Ioana Ea are 4 ani şi vrea să fie o lampă să-l alunge pe Bau-Bau Aşa cum e icircntuneric tot o să ajungem la Mihai Cacircnd am ajuns ajutaţi de Ioana ca să nu ne pierdem Mihai se juca şi ne-a

Anuarul creativ 2009

9 spus că ar vrea să fie un camion ca să fie mare Laura o fetiţă de 6 ani din Bucureşti mi-a spus că ar vrea să fie o pisică pentru că icirci place mult să se joace Acum trecem prin Brașov să-l vizităm pe Danuţ El spune că vrea sa fie un joc pe calculator să vadă cum e sa joci lsquorsquope bunersquorsquo Icircn sfacircrsitin Ploieşti o cunoastem pe Sabina care ar vrea să fie o carte să nu mai icircnvețe atacirct Alincolegul ei mai mare de 9 anişori vrea sa fie un creion ca să nu-l mai doară macircna cand scrie Ancuţadin clasa a IV-a a zis că ar vrea să fie un calendar Ca să nu mai uite zilele icircn care are test Şi eu Eu aş vrea să fiu cuvăntul lsquorsquoMamărsquorsquo ca să pot denumi o fiinţă cu totul specială Cuvacircntul mamahellipParcă icircţi inspiră iubirea

sa chiar de nu este aproape de tine să te icircmbrăţişeze

NISTOR TEODORA CLS V B

Privește icircn trecut

Icircn această zi senină

Şi gacircndeşte-te la anul ce-a trecut

La iubirea ce-o sa vină

O icircmpletitură de culori icircmbietoare

Poate lega o prietenie delicioasă

Iţi poate reda o iubire pierdută

Sau doar un zacircmbet

Indifertent ce va face el

Mărţişorul nu va răni icircn nici un fel

Icircmpletit cu gingaşie

Sufletul ți-l umple de bucurie

Obrajii ţi-i icircnroşeşte

Gura el ţi-o icircndulceşte

Dansează cu el in lumina razelor

curate ale soarelui

Culege un fir de ghiocel plăpacircnd

Şi cacircnta cu ei al primăverii cacircnt

Aleargă pe sub copacii icircnfloriţi

Prin ploi de miresme

Şi simte mirosul de icircnflorire

Al trupului ce din voi iese

Nu e un lucru mic

Să te bucuri de iubire

Nu e un lucru mic

Să dăruieşti fericire

Iubeşte lumina

Numai cănd e soare

Priveşte soarele

Atunci cacircnd te doare

Abandonează durerea

Dă-o la reciclare

Reciclează amintirile

Care nu sunt de valoare

Anuarul creativ 2009

10 Valorează prietenul

Că nu stii cine iţi va da cu biberonul

Şi aşa se leagă una de alta

Pană cacircnd cuvintele obosesc

Să se mai lege

Ca două culori căsătorite

Cu a vieţii lege

LIVIA RĂDUȚĂ

Cacircnd luna pe cer apare

Cacircnd soarele se duce

Să- şi facă somnul de frumuseţe

Cănd icircntunericul imbrăţişează

Betonul adormit

Cănd văntul mangacircie metalul

obosit

Cacircnd lumina becului ingalbenit

Pală icircntr-un tăracircm amorţit

Visează la un fir puţin

Cand pietrele s- adună

Să- şi spună noapte bună

Cănd lupul s-atingă astrul din

Primul vers ar vrea

După aceea toate astea şi incă

cacircteava

Se vor intacircmpla

Atunci melancolia

Activitatea sufletului o preia hellip

Un scacircncet al unui copil innocent

O frică a unui pui singuratic

Pui de melc

O iubire de mai

Un sărutun pai

O floare ndashncruntata

O privire pierdută

Un gacircnd rătăcit

Găsit mai apoi in buzunarul

De la spate

Anuarul creativ 2009

11 Unde zăceau sentimentele

Zăceau abandonate

ŞiIcircinainte să-şi piardă asupra lui

Dă drumul adversarului

Incearcă să ndashl desfese

Dar acesta se ascunde

Icircn lacrimi mărunte

No sa-l gaseşti oriunde

Sau poate

Poate o să-l găseşti acolo unde

Soarele si luna se vor iubi

Noaptea şi ziua

Impreună vor fi

Răsăritul şi apusul se vor icircntacirclni

Scrisul şi cititul acelaşi lucru vor

devein

Icircngeri şi demoni icircn pace vor trăi

Sau poate nu

Poate o sa-l zăreşti

Icircn cel mai intunecat colţ al lumi-n

Care traieşte

Acolo unde nu poţi să simti

Macircngaierea vacircntului

Sărutul soarelui

Atingerea lumii

Iubirea lumii

Nu ai cum să priveşti să gacircndeşti

Dacă poţi să crezisă speri

Să plangi

Nu ai cum să iubeşti

Dar dacă icircnţelept tu eşti

Adevarul nu va fi greu să-l găseşti

Ia aminte el se află icircn lumina vieţii

Celui care nu-l crezi cuminte

Adevarul o să-l găseşti

Icircn lumina vieţii

Celui pe care-l priveşti

Anuarul creativ 2009

12

Pentru ce sunt taţii oare

Icircl aştept cu nerăbdare

Seara cacircnd ajunge acasă

Şi sunt foarte bucuros

Pentru că azi am luat

Un zece mare

Care a fost aşezat

Icircn marea adunare

Din micul meu carnet

Din care se aude un foşnet

Notele inghesuite

Stau fericite

Aşteaptă să le vadă

Bunul meu tata

Acum am inţeles

Şi spun acestea icircn vers

Tata este pentru a şti

Şi pentru a mă iubi

NISTOR TEODORA CLS a V-a B

Anuarul creativ 2009

13

Pruna

Dupa cate stiu

Este un fruct vinetiu

O Culegem mai pe toamna

Sa o punem in camara

VVişoiu Răzvan Cls a V-a B

Pruna

După căte ştiu

Este un fruct vineţiu

O Culegem mai pe toamnă

Sa o punem in cămară

Gem dulceaţă si compot

Stau să judec şi socot

Cacircte bunătăţi poti face

Dintr-un fruct

Care icircţi place

Cu hacircrtie şi lipici

Foarfeca şi bolduri mici

Am făcut un roboţel

Şi mereu mă joc cu el

Cub cilindru sfere mici

Pe toate le-am pus aici

icircn robotul construit

ce cu truda l-am cladit

Anuarul creativ 2009

14

După o zi prin pădure Mihai se opri lacircngă un arbore bătracircn

Printre crengiile copacilor se vedea macircndrul soare icircncălzindu-i

simţurile Frunzele icirci căntau doina lui preferată linştindu-l

uşorVacircrfurile copacilor dansau icircntr-o adiere plăpacircndă

Glasul duios al mamei chemacircndu-l l-a trezit din visare Vacircntul s-a

icircnteţit Cu greu se urni de lacircngă

copacul bătracircn

Icircn drumul spre casă a văzut un cioban

care icircşi icircndrepta turmele către

muntele semeţ

Icircn depărtare pe o bancă erau doi

icircndrăgostiţi şoptindu-şi cuvinte

icircnţelese doar de ei

Ajuns acasă nu putea să icircşi ia ochii de la geam Seara codrul

stelele şi satul i se păreau cele mai tainice mistere

Icircn gacircndul lui i se strecurau cuvintele

Peste a nopţii feerie

Se ridică blacircnda lună

Totu-i cacircnt şi armonie

Noapte bună

RADU TEODORA CLS a IV ndash a D

Anuarul creativ 2009

15

VISOIU RAZVAN

CLS a V-a B

Un cuvacircnt poate avea mai multe sensuriPoate alina un suflet sau poate afecta

cu mult o situaţie Ai nevoie de o vorba bunăde pieteni adevaraţialături de tine icircn

acele momente greleO icircntacircmplare neplăcută se poate uita cu greusau poate

niciodatăMulte personae pătează numele unor oameni pe care ar trebui să-i

considere prieteni Unora cacircndva le va părea rău de faptele făcuteicircnsă sunt mii de

feluri de persoane şi trebuie să ne aşteptăm la orice aşa unii nu-şi pot cere scuze

S-ar jigni

Dar oricum trebuie să ne gacircndim şi la ceilalţi căci altfel putem pierde

prieteniiProcedacircnd aşa vor realiza la un moment dat şi vor reuşi să spună Icircmi pare

răurdquo hellip

MICU CAMELIA

Norul este supărat

Că de mult n-a mai plouat

Şi a stracircns atacircta apă Nu mai

poate să icircncapă

Este negru- vineţiu şi s-a

icircnfuriat eu ştiu

Icircl privesc şi astept să placircngă

Cu lacrimi de ploaie adanca

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 3: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

3

DIANA MARGĂRIT Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

Icircncă din prima zi de tabără mi-am

dat seama că urma să văd locuri splendide

pe care să nu le pot uita niciodată Cu

trecerea secundelor bucuria creştea

permiţacircndu-mi să-mi imaginez munţii pe

care voi urca foioasele pe care le voi

admira şi vieţuitoarele care parcă icircmi

spuneau bdquoDiana bine ai venit icircn paradisrdquo

A doua zi totul se desfăşura ca-n

visul meu vedeam lucruri şi monumente

minunate urcam pe muntele din visele mele care se arăta a fi icircnalt cacirct Everestul şi

plin de peripeţii La poalele muntelui la Humuleşti am văzut pentru prima dată

măsuţa pe care macircnca renumitul Ion Creangă care la vorbele mai aspre ale mamei

se ascundea după soba pe care de asemenea am văzut-o alături de celelalte lucruri

din casa unde a locuit el icircn copilărie Am mers apoi pe o potecă la capătul căreia

am găsit un loc sfacircnt Mănăstirea Văratic unde am aprins o lumacircnare şi ne-am

icircnchinat recunoscători Chiar nu pot să uit aranjamentele de flori şi trilurile

păsărilor care parcă icircnconjurau Casa Lui Dumnezeu Icircn cimitirul acestei mănăstiri

am văzut şi mormacircntul frumoasei muze a lui Eminescu ndash Veronica Micle ndash care se

pare că de fiecare dată l-a inspirat cacircnd scria o poezie de dragoste

Cu sufletul tot către Tatăl Nostru care ne protejează am vizitat şi

Mănăstirea Agapia unde am spus o serie de rugăciuni

După ce ne-am umplut sufletele cu sfacircnta mireasmă a mănăstirilor am fost

să vizităm casa memorială a scriitorului Alexandru Vlahuţă Icircn vitrine am văzut

imagini cu el cu părinţii lui şi cu toată familia sa De acolo mi-am luat o cruciuliţă

care pentru mine simbolizează timpul petrecut icircn casa unde a trăit scri itorul

Stacircnd icircn casa lui Vlahuţă mă ducea gacircndul către frumoasele sale versuri din

poezia bdquoIcircn pădurerdquo care parcă erau dedicate special pentru sufletul meu de turist

aflat icircntr-o zonă icircnconjurată de pădure

Cum m-adacircnceşte-n visuri lăuntrul tău feeric

Şi cacirct icircmi pari de sfacircntăTu mă uimeşti pădure

Cacircnd pe sub bolţi tăcute şi pline de-ntuneric

Las paşii să mă poarte şi gacircndul să mă furehellip

După aceste clipe minunate am pătruns şi icircn istorie admiracircnd Cetatea

Neamţului unde Ştefan cel Mare a construit podul pe care noi am păşit cu teamă

admiracircnd icircnălţimea la care ne aflam

Anuarul creativ 2009

4 Am fost mai apoi şi la Grădina Zoologică unde printre garduri căprioarele

icircşi scoteau năsucurile aşteptacircnd de la noi macircngacirciere Am văzut zimbrii ndash nişte

animale mari protejate de lege

După multe aventuri specifice vacanţei am fotografiat şi speciile de flori

uimitoare alături de cei mai icircnalţi pomi din Grădina Botanică

Icircn această tabără ca nişte adevăraţi drumeţi ne -am şi odihnit lăsacircnd gacircndul

să zburde icircnapoi printre amintirile care ne invadau din cacircnd icircn cacircnd Căci nu se

poate să treci prin locuri atacirct de pitoreşti să vezi lucruri cu care te icircntacirclneşti

pentru prima dată şi despre care nici nu-ţi vine să crezi că există cu adevărat

Icircntovărăşiţi de voia bună a doua zi am revenit la Ion Creangă pentru a intra

icircn căsuţa modestă cu două camere şi un cerdac icircn spate şi cu ferestrele cacirct palma

numită bojdeucă Aici Creangă şi-a adunat toate visele grijile amintirile şi

nostalgiile copilăriei petrecute icircn ţinutul de basm al Neamţului Am trecut printr-o

pădure deasă ajungacircnd şi la Mihail Sadoveanu Foarte frumos locul acela unde

cacircndva Domnul Trandafir i-a icircnvăţat pe elevii săi cu aceeaşi dăruire cu care astăzi

Doamna noastră ne macircngacircie astăzi copilăria

Am mers şi la Mănăstirea Neamţ la Catedrala Mitropolitană bdquoTrei Ierarhirdquo şi

la Biserica Golia unde am avut ocazia să ne icircnchinăm la moaştele cacirctorva sfinţi Ca

să vedem mai multe icoane unele foarte vechi cu icircnsemnătate istorică am mers la

muzeul uneia dintre mănăstiri

Fiind cazaţi icircn judeţul Iaşi ar fi fost de neiertat să nu ajungem şi pe la

Copou Icircn parcul Copou am avut parte de o privelişte greu de descris icircn cuvinte

Teiul lui Eminescu bine ancorat atacirct de sutele de ani cacirct şi de drugii de fier care -i

sprijineau bătracircneţilehellipLacircngă acesta ndash chipul lui Eminescu ne privea

neicircncetathellipPărea că ar fi vrut să ne recite Flori de tei deasupra noastră or să cadă

racircnduri racircndurihellip Nu voi uita niciodată acel peisaj măreţ Zi de zi aleargă prin

mintea mea amintirea acelui loc

Trecacircnd prin locurile descrise mai sus mi-am amintit de citatul celebru din

Amintirile marelui povestitor Ion Creangă Nu ştiu alţii cum sunt dar eu cacircnd mă

gacircndesc la locul naşterii mele la casa părintească din Humuleştihellip parcă-mi saltă şi

acum inima de bucurie

Astăzi după ce am revenit icircn Prahova natală icircmi vine să zic Nu ştiu alţii

cum sunt dar eu cacircnd mă gacircndesc la frumoasele meleaguri din Nordul

Moldovei la clipele de neuitat petrecute icircn Tabăra de la Muncel parcă-mi

saltă inima de dorul de a le revedea de a retrăi momentele icircncărcate de

cultură pur romacircnească nealterată de trecerea sutelor de ani Căci pe drept

cuvacircnt aceşti ani atacirct de bătracircni sunt vizibili cu ochiul liber icircn teiul lui

Eminescu bine ancorat pentru rezistenţă icircn bojdeuca lui Creangă ori icircn

stiloul lui Sadoveanuhellip

Anuarul creativ 2009

5

DIANA MARGĂRIT

Icircntr-o lume aurie

Pe-un noian de bucurie Icircntr-un racircnd de poezie

E a mea copilărie

Printre jocuri adorate

Şi caiete colorate Stau icircn suflet adunate

Ale copilăriei fapte

De-o compar c-un fulg de nea

Sau c-o dragă racircndunea E copilărie mea ndash

Cred că sunt o mică stea

Anuarul creativ 2009

6

Visam că eram cu sora mea icircntr-o expediţie la Polul NordNe

construisem un iglu icircn care să dormim pentru care ne-am adus de acasă

saci de dormit

Tocmai ne icircntorsesem de la pescuit Prada era bogată deci am mancat

pe săturate Ne-am pregătit de culcare Luna răsare icircncet printre stele

Eu mă uit cu atenţie la ea Icircnchid ochii Mă transform icircntr-o stea Stau pe

cer alături de suratele mele Privesc luna mai icircndeaproape Ea mă

priveşte cu blacircndeţe Se apropie de mine Mă macircngacircie cu mana ei

argintie Icircn ochii săi se ivesc lacrimi Işi dăduse seama că sunt steaua

norocoasă pe care o căuta Deschid ochii şi realizez că totul a fost doar

un vis Icircmi pare rău de asta Atunci icircmi amintesc de versurile

icircncacircntătoare ale lui Mihai Eminescu marele poet

bdquoPeste-a nopţii feerie

Se ridică macircndra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

7

Icircntre vis și realitate

Se află numai şoapte

Intre cer și pămacircnt

Se află suflete mergacircnd

Icircntre iluzie şi vedenie

Nu cred că-i diferenţă

Cum e icircntre

Prezent şi absent

Durere şi tristeţe

Icircmpreună le găsim

Alinate-ntotdeauna

De acea iubirea ce ne-o dorim

De vis și realitate

Doar o barieră le desparte

Acea barieră invizibilă

Ce ne ţine legaţi de adevăr

Şi totuşi impresionaţi de

minciună

S-ar spune că totul are un scop

Că toate sunt cum ar trebui să

fie

Şi nimic şi nimeni

Nu icircnclină balanţa după bunul

plac

Dar oare aşa să fie

Anuarul creativ 2009

8 Să fie totul aşa de perfect

Icircntr-o lume atacirct de improbabilă

Nu-mi pot imagina

imperfecţiunea

De ce Pentru că nu există

Icircntre lumină și icircntuneric

Se află amurg

Icircntre soare și lună

Doar distanţe icircndestulătoare

Chiar dacă toate sunt departe de

ceva

Sau toate sunt diferite doar aşa

Coexistand icircn această lume

Lumină şi icircntuneric

Frigul şi căldura

Pămacircnutul şi cerul

Realul şi reflexia

Umbra şi impresia

Şi toate celelalte

Ce au un farmec aparte

Deci oare pe vis și realitate

Vreo barieră le mai desparte

MOGOȘ MIHAELA

Aceasta nu este totuna cu intrebarea lsquorsquoCe meserie ai vrea să ai rsquorsquo Este una la care probabil nu v-aţi gandit niciodată rdquoDacă nu ai fi om ce ai fi Carte Penarrsquorsquo Am icircnceput cu icircnceputul prima generaţie ndash copiii de 1 an Nu au vrut să imi sufle nimic Să trecem mai departe Am pornit prin Romania şi astfel am ajuns icircn nordul Moldovei la Iaşi Diana o fetiţă abia a icircmplinit 2 ani mi-a raspuns in felul urmator-Măl

Ciudatnu Motivul l-a ţinut secret Poate pentru dulceaţa lui Să cont inuam Am trecut ş i pe la grădiniţa 22 din Piteşti Acolo l-am icircntacirclnit pe Ionel care mi-a zis că ar vrea să fie motocicletă ca sa fie rapid Facem o tură cu el şi ne icircndreptăm spre Cluj Am vizitat-o aici pe Ioana Ea are 4 ani şi vrea să fie o lampă să-l alunge pe Bau-Bau Aşa cum e icircntuneric tot o să ajungem la Mihai Cacircnd am ajuns ajutaţi de Ioana ca să nu ne pierdem Mihai se juca şi ne-a

Anuarul creativ 2009

9 spus că ar vrea să fie un camion ca să fie mare Laura o fetiţă de 6 ani din Bucureşti mi-a spus că ar vrea să fie o pisică pentru că icirci place mult să se joace Acum trecem prin Brașov să-l vizităm pe Danuţ El spune că vrea sa fie un joc pe calculator să vadă cum e sa joci lsquorsquope bunersquorsquo Icircn sfacircrsitin Ploieşti o cunoastem pe Sabina care ar vrea să fie o carte să nu mai icircnvețe atacirct Alincolegul ei mai mare de 9 anişori vrea sa fie un creion ca să nu-l mai doară macircna cand scrie Ancuţadin clasa a IV-a a zis că ar vrea să fie un calendar Ca să nu mai uite zilele icircn care are test Şi eu Eu aş vrea să fiu cuvăntul lsquorsquoMamărsquorsquo ca să pot denumi o fiinţă cu totul specială Cuvacircntul mamahellipParcă icircţi inspiră iubirea

sa chiar de nu este aproape de tine să te icircmbrăţişeze

NISTOR TEODORA CLS V B

Privește icircn trecut

Icircn această zi senină

Şi gacircndeşte-te la anul ce-a trecut

La iubirea ce-o sa vină

O icircmpletitură de culori icircmbietoare

Poate lega o prietenie delicioasă

Iţi poate reda o iubire pierdută

Sau doar un zacircmbet

Indifertent ce va face el

Mărţişorul nu va răni icircn nici un fel

Icircmpletit cu gingaşie

Sufletul ți-l umple de bucurie

Obrajii ţi-i icircnroşeşte

Gura el ţi-o icircndulceşte

Dansează cu el in lumina razelor

curate ale soarelui

Culege un fir de ghiocel plăpacircnd

Şi cacircnta cu ei al primăverii cacircnt

Aleargă pe sub copacii icircnfloriţi

Prin ploi de miresme

Şi simte mirosul de icircnflorire

Al trupului ce din voi iese

Nu e un lucru mic

Să te bucuri de iubire

Nu e un lucru mic

Să dăruieşti fericire

Iubeşte lumina

Numai cănd e soare

Priveşte soarele

Atunci cacircnd te doare

Abandonează durerea

Dă-o la reciclare

Reciclează amintirile

Care nu sunt de valoare

Anuarul creativ 2009

10 Valorează prietenul

Că nu stii cine iţi va da cu biberonul

Şi aşa se leagă una de alta

Pană cacircnd cuvintele obosesc

Să se mai lege

Ca două culori căsătorite

Cu a vieţii lege

LIVIA RĂDUȚĂ

Cacircnd luna pe cer apare

Cacircnd soarele se duce

Să- şi facă somnul de frumuseţe

Cănd icircntunericul imbrăţişează

Betonul adormit

Cănd văntul mangacircie metalul

obosit

Cacircnd lumina becului ingalbenit

Pală icircntr-un tăracircm amorţit

Visează la un fir puţin

Cand pietrele s- adună

Să- şi spună noapte bună

Cănd lupul s-atingă astrul din

Primul vers ar vrea

După aceea toate astea şi incă

cacircteava

Se vor intacircmpla

Atunci melancolia

Activitatea sufletului o preia hellip

Un scacircncet al unui copil innocent

O frică a unui pui singuratic

Pui de melc

O iubire de mai

Un sărutun pai

O floare ndashncruntata

O privire pierdută

Un gacircnd rătăcit

Găsit mai apoi in buzunarul

De la spate

Anuarul creativ 2009

11 Unde zăceau sentimentele

Zăceau abandonate

ŞiIcircinainte să-şi piardă asupra lui

Dă drumul adversarului

Incearcă să ndashl desfese

Dar acesta se ascunde

Icircn lacrimi mărunte

No sa-l gaseşti oriunde

Sau poate

Poate o să-l găseşti acolo unde

Soarele si luna se vor iubi

Noaptea şi ziua

Impreună vor fi

Răsăritul şi apusul se vor icircntacirclni

Scrisul şi cititul acelaşi lucru vor

devein

Icircngeri şi demoni icircn pace vor trăi

Sau poate nu

Poate o sa-l zăreşti

Icircn cel mai intunecat colţ al lumi-n

Care traieşte

Acolo unde nu poţi să simti

Macircngaierea vacircntului

Sărutul soarelui

Atingerea lumii

Iubirea lumii

Nu ai cum să priveşti să gacircndeşti

Dacă poţi să crezisă speri

Să plangi

Nu ai cum să iubeşti

Dar dacă icircnţelept tu eşti

Adevarul nu va fi greu să-l găseşti

Ia aminte el se află icircn lumina vieţii

Celui care nu-l crezi cuminte

Adevarul o să-l găseşti

Icircn lumina vieţii

Celui pe care-l priveşti

Anuarul creativ 2009

12

Pentru ce sunt taţii oare

Icircl aştept cu nerăbdare

Seara cacircnd ajunge acasă

Şi sunt foarte bucuros

Pentru că azi am luat

Un zece mare

Care a fost aşezat

Icircn marea adunare

Din micul meu carnet

Din care se aude un foşnet

Notele inghesuite

Stau fericite

Aşteaptă să le vadă

Bunul meu tata

Acum am inţeles

Şi spun acestea icircn vers

Tata este pentru a şti

Şi pentru a mă iubi

NISTOR TEODORA CLS a V-a B

Anuarul creativ 2009

13

Pruna

Dupa cate stiu

Este un fruct vinetiu

O Culegem mai pe toamna

Sa o punem in camara

VVişoiu Răzvan Cls a V-a B

Pruna

După căte ştiu

Este un fruct vineţiu

O Culegem mai pe toamnă

Sa o punem in cămară

Gem dulceaţă si compot

Stau să judec şi socot

Cacircte bunătăţi poti face

Dintr-un fruct

Care icircţi place

Cu hacircrtie şi lipici

Foarfeca şi bolduri mici

Am făcut un roboţel

Şi mereu mă joc cu el

Cub cilindru sfere mici

Pe toate le-am pus aici

icircn robotul construit

ce cu truda l-am cladit

Anuarul creativ 2009

14

După o zi prin pădure Mihai se opri lacircngă un arbore bătracircn

Printre crengiile copacilor se vedea macircndrul soare icircncălzindu-i

simţurile Frunzele icirci căntau doina lui preferată linştindu-l

uşorVacircrfurile copacilor dansau icircntr-o adiere plăpacircndă

Glasul duios al mamei chemacircndu-l l-a trezit din visare Vacircntul s-a

icircnteţit Cu greu se urni de lacircngă

copacul bătracircn

Icircn drumul spre casă a văzut un cioban

care icircşi icircndrepta turmele către

muntele semeţ

Icircn depărtare pe o bancă erau doi

icircndrăgostiţi şoptindu-şi cuvinte

icircnţelese doar de ei

Ajuns acasă nu putea să icircşi ia ochii de la geam Seara codrul

stelele şi satul i se păreau cele mai tainice mistere

Icircn gacircndul lui i se strecurau cuvintele

Peste a nopţii feerie

Se ridică blacircnda lună

Totu-i cacircnt şi armonie

Noapte bună

RADU TEODORA CLS a IV ndash a D

Anuarul creativ 2009

15

VISOIU RAZVAN

CLS a V-a B

Un cuvacircnt poate avea mai multe sensuriPoate alina un suflet sau poate afecta

cu mult o situaţie Ai nevoie de o vorba bunăde pieteni adevaraţialături de tine icircn

acele momente greleO icircntacircmplare neplăcută se poate uita cu greusau poate

niciodatăMulte personae pătează numele unor oameni pe care ar trebui să-i

considere prieteni Unora cacircndva le va părea rău de faptele făcuteicircnsă sunt mii de

feluri de persoane şi trebuie să ne aşteptăm la orice aşa unii nu-şi pot cere scuze

S-ar jigni

Dar oricum trebuie să ne gacircndim şi la ceilalţi căci altfel putem pierde

prieteniiProcedacircnd aşa vor realiza la un moment dat şi vor reuşi să spună Icircmi pare

răurdquo hellip

MICU CAMELIA

Norul este supărat

Că de mult n-a mai plouat

Şi a stracircns atacircta apă Nu mai

poate să icircncapă

Este negru- vineţiu şi s-a

icircnfuriat eu ştiu

Icircl privesc şi astept să placircngă

Cu lacrimi de ploaie adanca

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 4: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

4 Am fost mai apoi şi la Grădina Zoologică unde printre garduri căprioarele

icircşi scoteau năsucurile aşteptacircnd de la noi macircngacirciere Am văzut zimbrii ndash nişte

animale mari protejate de lege

După multe aventuri specifice vacanţei am fotografiat şi speciile de flori

uimitoare alături de cei mai icircnalţi pomi din Grădina Botanică

Icircn această tabără ca nişte adevăraţi drumeţi ne -am şi odihnit lăsacircnd gacircndul

să zburde icircnapoi printre amintirile care ne invadau din cacircnd icircn cacircnd Căci nu se

poate să treci prin locuri atacirct de pitoreşti să vezi lucruri cu care te icircntacirclneşti

pentru prima dată şi despre care nici nu-ţi vine să crezi că există cu adevărat

Icircntovărăşiţi de voia bună a doua zi am revenit la Ion Creangă pentru a intra

icircn căsuţa modestă cu două camere şi un cerdac icircn spate şi cu ferestrele cacirct palma

numită bojdeucă Aici Creangă şi-a adunat toate visele grijile amintirile şi

nostalgiile copilăriei petrecute icircn ţinutul de basm al Neamţului Am trecut printr-o

pădure deasă ajungacircnd şi la Mihail Sadoveanu Foarte frumos locul acela unde

cacircndva Domnul Trandafir i-a icircnvăţat pe elevii săi cu aceeaşi dăruire cu care astăzi

Doamna noastră ne macircngacircie astăzi copilăria

Am mers şi la Mănăstirea Neamţ la Catedrala Mitropolitană bdquoTrei Ierarhirdquo şi

la Biserica Golia unde am avut ocazia să ne icircnchinăm la moaştele cacirctorva sfinţi Ca

să vedem mai multe icoane unele foarte vechi cu icircnsemnătate istorică am mers la

muzeul uneia dintre mănăstiri

Fiind cazaţi icircn judeţul Iaşi ar fi fost de neiertat să nu ajungem şi pe la

Copou Icircn parcul Copou am avut parte de o privelişte greu de descris icircn cuvinte

Teiul lui Eminescu bine ancorat atacirct de sutele de ani cacirct şi de drugii de fier care -i

sprijineau bătracircneţilehellipLacircngă acesta ndash chipul lui Eminescu ne privea

neicircncetathellipPărea că ar fi vrut să ne recite Flori de tei deasupra noastră or să cadă

racircnduri racircndurihellip Nu voi uita niciodată acel peisaj măreţ Zi de zi aleargă prin

mintea mea amintirea acelui loc

Trecacircnd prin locurile descrise mai sus mi-am amintit de citatul celebru din

Amintirile marelui povestitor Ion Creangă Nu ştiu alţii cum sunt dar eu cacircnd mă

gacircndesc la locul naşterii mele la casa părintească din Humuleştihellip parcă-mi saltă şi

acum inima de bucurie

Astăzi după ce am revenit icircn Prahova natală icircmi vine să zic Nu ştiu alţii

cum sunt dar eu cacircnd mă gacircndesc la frumoasele meleaguri din Nordul

Moldovei la clipele de neuitat petrecute icircn Tabăra de la Muncel parcă-mi

saltă inima de dorul de a le revedea de a retrăi momentele icircncărcate de

cultură pur romacircnească nealterată de trecerea sutelor de ani Căci pe drept

cuvacircnt aceşti ani atacirct de bătracircni sunt vizibili cu ochiul liber icircn teiul lui

Eminescu bine ancorat pentru rezistenţă icircn bojdeuca lui Creangă ori icircn

stiloul lui Sadoveanuhellip

Anuarul creativ 2009

5

DIANA MARGĂRIT

Icircntr-o lume aurie

Pe-un noian de bucurie Icircntr-un racircnd de poezie

E a mea copilărie

Printre jocuri adorate

Şi caiete colorate Stau icircn suflet adunate

Ale copilăriei fapte

De-o compar c-un fulg de nea

Sau c-o dragă racircndunea E copilărie mea ndash

Cred că sunt o mică stea

Anuarul creativ 2009

6

Visam că eram cu sora mea icircntr-o expediţie la Polul NordNe

construisem un iglu icircn care să dormim pentru care ne-am adus de acasă

saci de dormit

Tocmai ne icircntorsesem de la pescuit Prada era bogată deci am mancat

pe săturate Ne-am pregătit de culcare Luna răsare icircncet printre stele

Eu mă uit cu atenţie la ea Icircnchid ochii Mă transform icircntr-o stea Stau pe

cer alături de suratele mele Privesc luna mai icircndeaproape Ea mă

priveşte cu blacircndeţe Se apropie de mine Mă macircngacircie cu mana ei

argintie Icircn ochii săi se ivesc lacrimi Işi dăduse seama că sunt steaua

norocoasă pe care o căuta Deschid ochii şi realizez că totul a fost doar

un vis Icircmi pare rău de asta Atunci icircmi amintesc de versurile

icircncacircntătoare ale lui Mihai Eminescu marele poet

bdquoPeste-a nopţii feerie

Se ridică macircndra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

7

Icircntre vis și realitate

Se află numai şoapte

Intre cer și pămacircnt

Se află suflete mergacircnd

Icircntre iluzie şi vedenie

Nu cred că-i diferenţă

Cum e icircntre

Prezent şi absent

Durere şi tristeţe

Icircmpreună le găsim

Alinate-ntotdeauna

De acea iubirea ce ne-o dorim

De vis și realitate

Doar o barieră le desparte

Acea barieră invizibilă

Ce ne ţine legaţi de adevăr

Şi totuşi impresionaţi de

minciună

S-ar spune că totul are un scop

Că toate sunt cum ar trebui să

fie

Şi nimic şi nimeni

Nu icircnclină balanţa după bunul

plac

Dar oare aşa să fie

Anuarul creativ 2009

8 Să fie totul aşa de perfect

Icircntr-o lume atacirct de improbabilă

Nu-mi pot imagina

imperfecţiunea

De ce Pentru că nu există

Icircntre lumină și icircntuneric

Se află amurg

Icircntre soare și lună

Doar distanţe icircndestulătoare

Chiar dacă toate sunt departe de

ceva

Sau toate sunt diferite doar aşa

Coexistand icircn această lume

Lumină şi icircntuneric

Frigul şi căldura

Pămacircnutul şi cerul

Realul şi reflexia

Umbra şi impresia

Şi toate celelalte

Ce au un farmec aparte

Deci oare pe vis și realitate

Vreo barieră le mai desparte

MOGOȘ MIHAELA

Aceasta nu este totuna cu intrebarea lsquorsquoCe meserie ai vrea să ai rsquorsquo Este una la care probabil nu v-aţi gandit niciodată rdquoDacă nu ai fi om ce ai fi Carte Penarrsquorsquo Am icircnceput cu icircnceputul prima generaţie ndash copiii de 1 an Nu au vrut să imi sufle nimic Să trecem mai departe Am pornit prin Romania şi astfel am ajuns icircn nordul Moldovei la Iaşi Diana o fetiţă abia a icircmplinit 2 ani mi-a raspuns in felul urmator-Măl

Ciudatnu Motivul l-a ţinut secret Poate pentru dulceaţa lui Să cont inuam Am trecut ş i pe la grădiniţa 22 din Piteşti Acolo l-am icircntacirclnit pe Ionel care mi-a zis că ar vrea să fie motocicletă ca sa fie rapid Facem o tură cu el şi ne icircndreptăm spre Cluj Am vizitat-o aici pe Ioana Ea are 4 ani şi vrea să fie o lampă să-l alunge pe Bau-Bau Aşa cum e icircntuneric tot o să ajungem la Mihai Cacircnd am ajuns ajutaţi de Ioana ca să nu ne pierdem Mihai se juca şi ne-a

Anuarul creativ 2009

9 spus că ar vrea să fie un camion ca să fie mare Laura o fetiţă de 6 ani din Bucureşti mi-a spus că ar vrea să fie o pisică pentru că icirci place mult să se joace Acum trecem prin Brașov să-l vizităm pe Danuţ El spune că vrea sa fie un joc pe calculator să vadă cum e sa joci lsquorsquope bunersquorsquo Icircn sfacircrsitin Ploieşti o cunoastem pe Sabina care ar vrea să fie o carte să nu mai icircnvețe atacirct Alincolegul ei mai mare de 9 anişori vrea sa fie un creion ca să nu-l mai doară macircna cand scrie Ancuţadin clasa a IV-a a zis că ar vrea să fie un calendar Ca să nu mai uite zilele icircn care are test Şi eu Eu aş vrea să fiu cuvăntul lsquorsquoMamărsquorsquo ca să pot denumi o fiinţă cu totul specială Cuvacircntul mamahellipParcă icircţi inspiră iubirea

sa chiar de nu este aproape de tine să te icircmbrăţişeze

NISTOR TEODORA CLS V B

Privește icircn trecut

Icircn această zi senină

Şi gacircndeşte-te la anul ce-a trecut

La iubirea ce-o sa vină

O icircmpletitură de culori icircmbietoare

Poate lega o prietenie delicioasă

Iţi poate reda o iubire pierdută

Sau doar un zacircmbet

Indifertent ce va face el

Mărţişorul nu va răni icircn nici un fel

Icircmpletit cu gingaşie

Sufletul ți-l umple de bucurie

Obrajii ţi-i icircnroşeşte

Gura el ţi-o icircndulceşte

Dansează cu el in lumina razelor

curate ale soarelui

Culege un fir de ghiocel plăpacircnd

Şi cacircnta cu ei al primăverii cacircnt

Aleargă pe sub copacii icircnfloriţi

Prin ploi de miresme

Şi simte mirosul de icircnflorire

Al trupului ce din voi iese

Nu e un lucru mic

Să te bucuri de iubire

Nu e un lucru mic

Să dăruieşti fericire

Iubeşte lumina

Numai cănd e soare

Priveşte soarele

Atunci cacircnd te doare

Abandonează durerea

Dă-o la reciclare

Reciclează amintirile

Care nu sunt de valoare

Anuarul creativ 2009

10 Valorează prietenul

Că nu stii cine iţi va da cu biberonul

Şi aşa se leagă una de alta

Pană cacircnd cuvintele obosesc

Să se mai lege

Ca două culori căsătorite

Cu a vieţii lege

LIVIA RĂDUȚĂ

Cacircnd luna pe cer apare

Cacircnd soarele se duce

Să- şi facă somnul de frumuseţe

Cănd icircntunericul imbrăţişează

Betonul adormit

Cănd văntul mangacircie metalul

obosit

Cacircnd lumina becului ingalbenit

Pală icircntr-un tăracircm amorţit

Visează la un fir puţin

Cand pietrele s- adună

Să- şi spună noapte bună

Cănd lupul s-atingă astrul din

Primul vers ar vrea

După aceea toate astea şi incă

cacircteava

Se vor intacircmpla

Atunci melancolia

Activitatea sufletului o preia hellip

Un scacircncet al unui copil innocent

O frică a unui pui singuratic

Pui de melc

O iubire de mai

Un sărutun pai

O floare ndashncruntata

O privire pierdută

Un gacircnd rătăcit

Găsit mai apoi in buzunarul

De la spate

Anuarul creativ 2009

11 Unde zăceau sentimentele

Zăceau abandonate

ŞiIcircinainte să-şi piardă asupra lui

Dă drumul adversarului

Incearcă să ndashl desfese

Dar acesta se ascunde

Icircn lacrimi mărunte

No sa-l gaseşti oriunde

Sau poate

Poate o să-l găseşti acolo unde

Soarele si luna se vor iubi

Noaptea şi ziua

Impreună vor fi

Răsăritul şi apusul se vor icircntacirclni

Scrisul şi cititul acelaşi lucru vor

devein

Icircngeri şi demoni icircn pace vor trăi

Sau poate nu

Poate o sa-l zăreşti

Icircn cel mai intunecat colţ al lumi-n

Care traieşte

Acolo unde nu poţi să simti

Macircngaierea vacircntului

Sărutul soarelui

Atingerea lumii

Iubirea lumii

Nu ai cum să priveşti să gacircndeşti

Dacă poţi să crezisă speri

Să plangi

Nu ai cum să iubeşti

Dar dacă icircnţelept tu eşti

Adevarul nu va fi greu să-l găseşti

Ia aminte el se află icircn lumina vieţii

Celui care nu-l crezi cuminte

Adevarul o să-l găseşti

Icircn lumina vieţii

Celui pe care-l priveşti

Anuarul creativ 2009

12

Pentru ce sunt taţii oare

Icircl aştept cu nerăbdare

Seara cacircnd ajunge acasă

Şi sunt foarte bucuros

Pentru că azi am luat

Un zece mare

Care a fost aşezat

Icircn marea adunare

Din micul meu carnet

Din care se aude un foşnet

Notele inghesuite

Stau fericite

Aşteaptă să le vadă

Bunul meu tata

Acum am inţeles

Şi spun acestea icircn vers

Tata este pentru a şti

Şi pentru a mă iubi

NISTOR TEODORA CLS a V-a B

Anuarul creativ 2009

13

Pruna

Dupa cate stiu

Este un fruct vinetiu

O Culegem mai pe toamna

Sa o punem in camara

VVişoiu Răzvan Cls a V-a B

Pruna

După căte ştiu

Este un fruct vineţiu

O Culegem mai pe toamnă

Sa o punem in cămară

Gem dulceaţă si compot

Stau să judec şi socot

Cacircte bunătăţi poti face

Dintr-un fruct

Care icircţi place

Cu hacircrtie şi lipici

Foarfeca şi bolduri mici

Am făcut un roboţel

Şi mereu mă joc cu el

Cub cilindru sfere mici

Pe toate le-am pus aici

icircn robotul construit

ce cu truda l-am cladit

Anuarul creativ 2009

14

După o zi prin pădure Mihai se opri lacircngă un arbore bătracircn

Printre crengiile copacilor se vedea macircndrul soare icircncălzindu-i

simţurile Frunzele icirci căntau doina lui preferată linştindu-l

uşorVacircrfurile copacilor dansau icircntr-o adiere plăpacircndă

Glasul duios al mamei chemacircndu-l l-a trezit din visare Vacircntul s-a

icircnteţit Cu greu se urni de lacircngă

copacul bătracircn

Icircn drumul spre casă a văzut un cioban

care icircşi icircndrepta turmele către

muntele semeţ

Icircn depărtare pe o bancă erau doi

icircndrăgostiţi şoptindu-şi cuvinte

icircnţelese doar de ei

Ajuns acasă nu putea să icircşi ia ochii de la geam Seara codrul

stelele şi satul i se păreau cele mai tainice mistere

Icircn gacircndul lui i se strecurau cuvintele

Peste a nopţii feerie

Se ridică blacircnda lună

Totu-i cacircnt şi armonie

Noapte bună

RADU TEODORA CLS a IV ndash a D

Anuarul creativ 2009

15

VISOIU RAZVAN

CLS a V-a B

Un cuvacircnt poate avea mai multe sensuriPoate alina un suflet sau poate afecta

cu mult o situaţie Ai nevoie de o vorba bunăde pieteni adevaraţialături de tine icircn

acele momente greleO icircntacircmplare neplăcută se poate uita cu greusau poate

niciodatăMulte personae pătează numele unor oameni pe care ar trebui să-i

considere prieteni Unora cacircndva le va părea rău de faptele făcuteicircnsă sunt mii de

feluri de persoane şi trebuie să ne aşteptăm la orice aşa unii nu-şi pot cere scuze

S-ar jigni

Dar oricum trebuie să ne gacircndim şi la ceilalţi căci altfel putem pierde

prieteniiProcedacircnd aşa vor realiza la un moment dat şi vor reuşi să spună Icircmi pare

răurdquo hellip

MICU CAMELIA

Norul este supărat

Că de mult n-a mai plouat

Şi a stracircns atacircta apă Nu mai

poate să icircncapă

Este negru- vineţiu şi s-a

icircnfuriat eu ştiu

Icircl privesc şi astept să placircngă

Cu lacrimi de ploaie adanca

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 5: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

5

DIANA MARGĂRIT

Icircntr-o lume aurie

Pe-un noian de bucurie Icircntr-un racircnd de poezie

E a mea copilărie

Printre jocuri adorate

Şi caiete colorate Stau icircn suflet adunate

Ale copilăriei fapte

De-o compar c-un fulg de nea

Sau c-o dragă racircndunea E copilărie mea ndash

Cred că sunt o mică stea

Anuarul creativ 2009

6

Visam că eram cu sora mea icircntr-o expediţie la Polul NordNe

construisem un iglu icircn care să dormim pentru care ne-am adus de acasă

saci de dormit

Tocmai ne icircntorsesem de la pescuit Prada era bogată deci am mancat

pe săturate Ne-am pregătit de culcare Luna răsare icircncet printre stele

Eu mă uit cu atenţie la ea Icircnchid ochii Mă transform icircntr-o stea Stau pe

cer alături de suratele mele Privesc luna mai icircndeaproape Ea mă

priveşte cu blacircndeţe Se apropie de mine Mă macircngacircie cu mana ei

argintie Icircn ochii săi se ivesc lacrimi Işi dăduse seama că sunt steaua

norocoasă pe care o căuta Deschid ochii şi realizez că totul a fost doar

un vis Icircmi pare rău de asta Atunci icircmi amintesc de versurile

icircncacircntătoare ale lui Mihai Eminescu marele poet

bdquoPeste-a nopţii feerie

Se ridică macircndra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

7

Icircntre vis și realitate

Se află numai şoapte

Intre cer și pămacircnt

Se află suflete mergacircnd

Icircntre iluzie şi vedenie

Nu cred că-i diferenţă

Cum e icircntre

Prezent şi absent

Durere şi tristeţe

Icircmpreună le găsim

Alinate-ntotdeauna

De acea iubirea ce ne-o dorim

De vis și realitate

Doar o barieră le desparte

Acea barieră invizibilă

Ce ne ţine legaţi de adevăr

Şi totuşi impresionaţi de

minciună

S-ar spune că totul are un scop

Că toate sunt cum ar trebui să

fie

Şi nimic şi nimeni

Nu icircnclină balanţa după bunul

plac

Dar oare aşa să fie

Anuarul creativ 2009

8 Să fie totul aşa de perfect

Icircntr-o lume atacirct de improbabilă

Nu-mi pot imagina

imperfecţiunea

De ce Pentru că nu există

Icircntre lumină și icircntuneric

Se află amurg

Icircntre soare și lună

Doar distanţe icircndestulătoare

Chiar dacă toate sunt departe de

ceva

Sau toate sunt diferite doar aşa

Coexistand icircn această lume

Lumină şi icircntuneric

Frigul şi căldura

Pămacircnutul şi cerul

Realul şi reflexia

Umbra şi impresia

Şi toate celelalte

Ce au un farmec aparte

Deci oare pe vis și realitate

Vreo barieră le mai desparte

MOGOȘ MIHAELA

Aceasta nu este totuna cu intrebarea lsquorsquoCe meserie ai vrea să ai rsquorsquo Este una la care probabil nu v-aţi gandit niciodată rdquoDacă nu ai fi om ce ai fi Carte Penarrsquorsquo Am icircnceput cu icircnceputul prima generaţie ndash copiii de 1 an Nu au vrut să imi sufle nimic Să trecem mai departe Am pornit prin Romania şi astfel am ajuns icircn nordul Moldovei la Iaşi Diana o fetiţă abia a icircmplinit 2 ani mi-a raspuns in felul urmator-Măl

Ciudatnu Motivul l-a ţinut secret Poate pentru dulceaţa lui Să cont inuam Am trecut ş i pe la grădiniţa 22 din Piteşti Acolo l-am icircntacirclnit pe Ionel care mi-a zis că ar vrea să fie motocicletă ca sa fie rapid Facem o tură cu el şi ne icircndreptăm spre Cluj Am vizitat-o aici pe Ioana Ea are 4 ani şi vrea să fie o lampă să-l alunge pe Bau-Bau Aşa cum e icircntuneric tot o să ajungem la Mihai Cacircnd am ajuns ajutaţi de Ioana ca să nu ne pierdem Mihai se juca şi ne-a

Anuarul creativ 2009

9 spus că ar vrea să fie un camion ca să fie mare Laura o fetiţă de 6 ani din Bucureşti mi-a spus că ar vrea să fie o pisică pentru că icirci place mult să se joace Acum trecem prin Brașov să-l vizităm pe Danuţ El spune că vrea sa fie un joc pe calculator să vadă cum e sa joci lsquorsquope bunersquorsquo Icircn sfacircrsitin Ploieşti o cunoastem pe Sabina care ar vrea să fie o carte să nu mai icircnvețe atacirct Alincolegul ei mai mare de 9 anişori vrea sa fie un creion ca să nu-l mai doară macircna cand scrie Ancuţadin clasa a IV-a a zis că ar vrea să fie un calendar Ca să nu mai uite zilele icircn care are test Şi eu Eu aş vrea să fiu cuvăntul lsquorsquoMamărsquorsquo ca să pot denumi o fiinţă cu totul specială Cuvacircntul mamahellipParcă icircţi inspiră iubirea

sa chiar de nu este aproape de tine să te icircmbrăţişeze

NISTOR TEODORA CLS V B

Privește icircn trecut

Icircn această zi senină

Şi gacircndeşte-te la anul ce-a trecut

La iubirea ce-o sa vină

O icircmpletitură de culori icircmbietoare

Poate lega o prietenie delicioasă

Iţi poate reda o iubire pierdută

Sau doar un zacircmbet

Indifertent ce va face el

Mărţişorul nu va răni icircn nici un fel

Icircmpletit cu gingaşie

Sufletul ți-l umple de bucurie

Obrajii ţi-i icircnroşeşte

Gura el ţi-o icircndulceşte

Dansează cu el in lumina razelor

curate ale soarelui

Culege un fir de ghiocel plăpacircnd

Şi cacircnta cu ei al primăverii cacircnt

Aleargă pe sub copacii icircnfloriţi

Prin ploi de miresme

Şi simte mirosul de icircnflorire

Al trupului ce din voi iese

Nu e un lucru mic

Să te bucuri de iubire

Nu e un lucru mic

Să dăruieşti fericire

Iubeşte lumina

Numai cănd e soare

Priveşte soarele

Atunci cacircnd te doare

Abandonează durerea

Dă-o la reciclare

Reciclează amintirile

Care nu sunt de valoare

Anuarul creativ 2009

10 Valorează prietenul

Că nu stii cine iţi va da cu biberonul

Şi aşa se leagă una de alta

Pană cacircnd cuvintele obosesc

Să se mai lege

Ca două culori căsătorite

Cu a vieţii lege

LIVIA RĂDUȚĂ

Cacircnd luna pe cer apare

Cacircnd soarele se duce

Să- şi facă somnul de frumuseţe

Cănd icircntunericul imbrăţişează

Betonul adormit

Cănd văntul mangacircie metalul

obosit

Cacircnd lumina becului ingalbenit

Pală icircntr-un tăracircm amorţit

Visează la un fir puţin

Cand pietrele s- adună

Să- şi spună noapte bună

Cănd lupul s-atingă astrul din

Primul vers ar vrea

După aceea toate astea şi incă

cacircteava

Se vor intacircmpla

Atunci melancolia

Activitatea sufletului o preia hellip

Un scacircncet al unui copil innocent

O frică a unui pui singuratic

Pui de melc

O iubire de mai

Un sărutun pai

O floare ndashncruntata

O privire pierdută

Un gacircnd rătăcit

Găsit mai apoi in buzunarul

De la spate

Anuarul creativ 2009

11 Unde zăceau sentimentele

Zăceau abandonate

ŞiIcircinainte să-şi piardă asupra lui

Dă drumul adversarului

Incearcă să ndashl desfese

Dar acesta se ascunde

Icircn lacrimi mărunte

No sa-l gaseşti oriunde

Sau poate

Poate o să-l găseşti acolo unde

Soarele si luna se vor iubi

Noaptea şi ziua

Impreună vor fi

Răsăritul şi apusul se vor icircntacirclni

Scrisul şi cititul acelaşi lucru vor

devein

Icircngeri şi demoni icircn pace vor trăi

Sau poate nu

Poate o sa-l zăreşti

Icircn cel mai intunecat colţ al lumi-n

Care traieşte

Acolo unde nu poţi să simti

Macircngaierea vacircntului

Sărutul soarelui

Atingerea lumii

Iubirea lumii

Nu ai cum să priveşti să gacircndeşti

Dacă poţi să crezisă speri

Să plangi

Nu ai cum să iubeşti

Dar dacă icircnţelept tu eşti

Adevarul nu va fi greu să-l găseşti

Ia aminte el se află icircn lumina vieţii

Celui care nu-l crezi cuminte

Adevarul o să-l găseşti

Icircn lumina vieţii

Celui pe care-l priveşti

Anuarul creativ 2009

12

Pentru ce sunt taţii oare

Icircl aştept cu nerăbdare

Seara cacircnd ajunge acasă

Şi sunt foarte bucuros

Pentru că azi am luat

Un zece mare

Care a fost aşezat

Icircn marea adunare

Din micul meu carnet

Din care se aude un foşnet

Notele inghesuite

Stau fericite

Aşteaptă să le vadă

Bunul meu tata

Acum am inţeles

Şi spun acestea icircn vers

Tata este pentru a şti

Şi pentru a mă iubi

NISTOR TEODORA CLS a V-a B

Anuarul creativ 2009

13

Pruna

Dupa cate stiu

Este un fruct vinetiu

O Culegem mai pe toamna

Sa o punem in camara

VVişoiu Răzvan Cls a V-a B

Pruna

După căte ştiu

Este un fruct vineţiu

O Culegem mai pe toamnă

Sa o punem in cămară

Gem dulceaţă si compot

Stau să judec şi socot

Cacircte bunătăţi poti face

Dintr-un fruct

Care icircţi place

Cu hacircrtie şi lipici

Foarfeca şi bolduri mici

Am făcut un roboţel

Şi mereu mă joc cu el

Cub cilindru sfere mici

Pe toate le-am pus aici

icircn robotul construit

ce cu truda l-am cladit

Anuarul creativ 2009

14

După o zi prin pădure Mihai se opri lacircngă un arbore bătracircn

Printre crengiile copacilor se vedea macircndrul soare icircncălzindu-i

simţurile Frunzele icirci căntau doina lui preferată linştindu-l

uşorVacircrfurile copacilor dansau icircntr-o adiere plăpacircndă

Glasul duios al mamei chemacircndu-l l-a trezit din visare Vacircntul s-a

icircnteţit Cu greu se urni de lacircngă

copacul bătracircn

Icircn drumul spre casă a văzut un cioban

care icircşi icircndrepta turmele către

muntele semeţ

Icircn depărtare pe o bancă erau doi

icircndrăgostiţi şoptindu-şi cuvinte

icircnţelese doar de ei

Ajuns acasă nu putea să icircşi ia ochii de la geam Seara codrul

stelele şi satul i se păreau cele mai tainice mistere

Icircn gacircndul lui i se strecurau cuvintele

Peste a nopţii feerie

Se ridică blacircnda lună

Totu-i cacircnt şi armonie

Noapte bună

RADU TEODORA CLS a IV ndash a D

Anuarul creativ 2009

15

VISOIU RAZVAN

CLS a V-a B

Un cuvacircnt poate avea mai multe sensuriPoate alina un suflet sau poate afecta

cu mult o situaţie Ai nevoie de o vorba bunăde pieteni adevaraţialături de tine icircn

acele momente greleO icircntacircmplare neplăcută se poate uita cu greusau poate

niciodatăMulte personae pătează numele unor oameni pe care ar trebui să-i

considere prieteni Unora cacircndva le va părea rău de faptele făcuteicircnsă sunt mii de

feluri de persoane şi trebuie să ne aşteptăm la orice aşa unii nu-şi pot cere scuze

S-ar jigni

Dar oricum trebuie să ne gacircndim şi la ceilalţi căci altfel putem pierde

prieteniiProcedacircnd aşa vor realiza la un moment dat şi vor reuşi să spună Icircmi pare

răurdquo hellip

MICU CAMELIA

Norul este supărat

Că de mult n-a mai plouat

Şi a stracircns atacircta apă Nu mai

poate să icircncapă

Este negru- vineţiu şi s-a

icircnfuriat eu ştiu

Icircl privesc şi astept să placircngă

Cu lacrimi de ploaie adanca

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 6: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

6

Visam că eram cu sora mea icircntr-o expediţie la Polul NordNe

construisem un iglu icircn care să dormim pentru care ne-am adus de acasă

saci de dormit

Tocmai ne icircntorsesem de la pescuit Prada era bogată deci am mancat

pe săturate Ne-am pregătit de culcare Luna răsare icircncet printre stele

Eu mă uit cu atenţie la ea Icircnchid ochii Mă transform icircntr-o stea Stau pe

cer alături de suratele mele Privesc luna mai icircndeaproape Ea mă

priveşte cu blacircndeţe Se apropie de mine Mă macircngacircie cu mana ei

argintie Icircn ochii săi se ivesc lacrimi Işi dăduse seama că sunt steaua

norocoasă pe care o căuta Deschid ochii şi realizez că totul a fost doar

un vis Icircmi pare rău de asta Atunci icircmi amintesc de versurile

icircncacircntătoare ale lui Mihai Eminescu marele poet

bdquoPeste-a nopţii feerie

Se ridică macircndra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

7

Icircntre vis și realitate

Se află numai şoapte

Intre cer și pămacircnt

Se află suflete mergacircnd

Icircntre iluzie şi vedenie

Nu cred că-i diferenţă

Cum e icircntre

Prezent şi absent

Durere şi tristeţe

Icircmpreună le găsim

Alinate-ntotdeauna

De acea iubirea ce ne-o dorim

De vis și realitate

Doar o barieră le desparte

Acea barieră invizibilă

Ce ne ţine legaţi de adevăr

Şi totuşi impresionaţi de

minciună

S-ar spune că totul are un scop

Că toate sunt cum ar trebui să

fie

Şi nimic şi nimeni

Nu icircnclină balanţa după bunul

plac

Dar oare aşa să fie

Anuarul creativ 2009

8 Să fie totul aşa de perfect

Icircntr-o lume atacirct de improbabilă

Nu-mi pot imagina

imperfecţiunea

De ce Pentru că nu există

Icircntre lumină și icircntuneric

Se află amurg

Icircntre soare și lună

Doar distanţe icircndestulătoare

Chiar dacă toate sunt departe de

ceva

Sau toate sunt diferite doar aşa

Coexistand icircn această lume

Lumină şi icircntuneric

Frigul şi căldura

Pămacircnutul şi cerul

Realul şi reflexia

Umbra şi impresia

Şi toate celelalte

Ce au un farmec aparte

Deci oare pe vis și realitate

Vreo barieră le mai desparte

MOGOȘ MIHAELA

Aceasta nu este totuna cu intrebarea lsquorsquoCe meserie ai vrea să ai rsquorsquo Este una la care probabil nu v-aţi gandit niciodată rdquoDacă nu ai fi om ce ai fi Carte Penarrsquorsquo Am icircnceput cu icircnceputul prima generaţie ndash copiii de 1 an Nu au vrut să imi sufle nimic Să trecem mai departe Am pornit prin Romania şi astfel am ajuns icircn nordul Moldovei la Iaşi Diana o fetiţă abia a icircmplinit 2 ani mi-a raspuns in felul urmator-Măl

Ciudatnu Motivul l-a ţinut secret Poate pentru dulceaţa lui Să cont inuam Am trecut ş i pe la grădiniţa 22 din Piteşti Acolo l-am icircntacirclnit pe Ionel care mi-a zis că ar vrea să fie motocicletă ca sa fie rapid Facem o tură cu el şi ne icircndreptăm spre Cluj Am vizitat-o aici pe Ioana Ea are 4 ani şi vrea să fie o lampă să-l alunge pe Bau-Bau Aşa cum e icircntuneric tot o să ajungem la Mihai Cacircnd am ajuns ajutaţi de Ioana ca să nu ne pierdem Mihai se juca şi ne-a

Anuarul creativ 2009

9 spus că ar vrea să fie un camion ca să fie mare Laura o fetiţă de 6 ani din Bucureşti mi-a spus că ar vrea să fie o pisică pentru că icirci place mult să se joace Acum trecem prin Brașov să-l vizităm pe Danuţ El spune că vrea sa fie un joc pe calculator să vadă cum e sa joci lsquorsquope bunersquorsquo Icircn sfacircrsitin Ploieşti o cunoastem pe Sabina care ar vrea să fie o carte să nu mai icircnvețe atacirct Alincolegul ei mai mare de 9 anişori vrea sa fie un creion ca să nu-l mai doară macircna cand scrie Ancuţadin clasa a IV-a a zis că ar vrea să fie un calendar Ca să nu mai uite zilele icircn care are test Şi eu Eu aş vrea să fiu cuvăntul lsquorsquoMamărsquorsquo ca să pot denumi o fiinţă cu totul specială Cuvacircntul mamahellipParcă icircţi inspiră iubirea

sa chiar de nu este aproape de tine să te icircmbrăţişeze

NISTOR TEODORA CLS V B

Privește icircn trecut

Icircn această zi senină

Şi gacircndeşte-te la anul ce-a trecut

La iubirea ce-o sa vină

O icircmpletitură de culori icircmbietoare

Poate lega o prietenie delicioasă

Iţi poate reda o iubire pierdută

Sau doar un zacircmbet

Indifertent ce va face el

Mărţişorul nu va răni icircn nici un fel

Icircmpletit cu gingaşie

Sufletul ți-l umple de bucurie

Obrajii ţi-i icircnroşeşte

Gura el ţi-o icircndulceşte

Dansează cu el in lumina razelor

curate ale soarelui

Culege un fir de ghiocel plăpacircnd

Şi cacircnta cu ei al primăverii cacircnt

Aleargă pe sub copacii icircnfloriţi

Prin ploi de miresme

Şi simte mirosul de icircnflorire

Al trupului ce din voi iese

Nu e un lucru mic

Să te bucuri de iubire

Nu e un lucru mic

Să dăruieşti fericire

Iubeşte lumina

Numai cănd e soare

Priveşte soarele

Atunci cacircnd te doare

Abandonează durerea

Dă-o la reciclare

Reciclează amintirile

Care nu sunt de valoare

Anuarul creativ 2009

10 Valorează prietenul

Că nu stii cine iţi va da cu biberonul

Şi aşa se leagă una de alta

Pană cacircnd cuvintele obosesc

Să se mai lege

Ca două culori căsătorite

Cu a vieţii lege

LIVIA RĂDUȚĂ

Cacircnd luna pe cer apare

Cacircnd soarele se duce

Să- şi facă somnul de frumuseţe

Cănd icircntunericul imbrăţişează

Betonul adormit

Cănd văntul mangacircie metalul

obosit

Cacircnd lumina becului ingalbenit

Pală icircntr-un tăracircm amorţit

Visează la un fir puţin

Cand pietrele s- adună

Să- şi spună noapte bună

Cănd lupul s-atingă astrul din

Primul vers ar vrea

După aceea toate astea şi incă

cacircteava

Se vor intacircmpla

Atunci melancolia

Activitatea sufletului o preia hellip

Un scacircncet al unui copil innocent

O frică a unui pui singuratic

Pui de melc

O iubire de mai

Un sărutun pai

O floare ndashncruntata

O privire pierdută

Un gacircnd rătăcit

Găsit mai apoi in buzunarul

De la spate

Anuarul creativ 2009

11 Unde zăceau sentimentele

Zăceau abandonate

ŞiIcircinainte să-şi piardă asupra lui

Dă drumul adversarului

Incearcă să ndashl desfese

Dar acesta se ascunde

Icircn lacrimi mărunte

No sa-l gaseşti oriunde

Sau poate

Poate o să-l găseşti acolo unde

Soarele si luna se vor iubi

Noaptea şi ziua

Impreună vor fi

Răsăritul şi apusul se vor icircntacirclni

Scrisul şi cititul acelaşi lucru vor

devein

Icircngeri şi demoni icircn pace vor trăi

Sau poate nu

Poate o sa-l zăreşti

Icircn cel mai intunecat colţ al lumi-n

Care traieşte

Acolo unde nu poţi să simti

Macircngaierea vacircntului

Sărutul soarelui

Atingerea lumii

Iubirea lumii

Nu ai cum să priveşti să gacircndeşti

Dacă poţi să crezisă speri

Să plangi

Nu ai cum să iubeşti

Dar dacă icircnţelept tu eşti

Adevarul nu va fi greu să-l găseşti

Ia aminte el se află icircn lumina vieţii

Celui care nu-l crezi cuminte

Adevarul o să-l găseşti

Icircn lumina vieţii

Celui pe care-l priveşti

Anuarul creativ 2009

12

Pentru ce sunt taţii oare

Icircl aştept cu nerăbdare

Seara cacircnd ajunge acasă

Şi sunt foarte bucuros

Pentru că azi am luat

Un zece mare

Care a fost aşezat

Icircn marea adunare

Din micul meu carnet

Din care se aude un foşnet

Notele inghesuite

Stau fericite

Aşteaptă să le vadă

Bunul meu tata

Acum am inţeles

Şi spun acestea icircn vers

Tata este pentru a şti

Şi pentru a mă iubi

NISTOR TEODORA CLS a V-a B

Anuarul creativ 2009

13

Pruna

Dupa cate stiu

Este un fruct vinetiu

O Culegem mai pe toamna

Sa o punem in camara

VVişoiu Răzvan Cls a V-a B

Pruna

După căte ştiu

Este un fruct vineţiu

O Culegem mai pe toamnă

Sa o punem in cămară

Gem dulceaţă si compot

Stau să judec şi socot

Cacircte bunătăţi poti face

Dintr-un fruct

Care icircţi place

Cu hacircrtie şi lipici

Foarfeca şi bolduri mici

Am făcut un roboţel

Şi mereu mă joc cu el

Cub cilindru sfere mici

Pe toate le-am pus aici

icircn robotul construit

ce cu truda l-am cladit

Anuarul creativ 2009

14

După o zi prin pădure Mihai se opri lacircngă un arbore bătracircn

Printre crengiile copacilor se vedea macircndrul soare icircncălzindu-i

simţurile Frunzele icirci căntau doina lui preferată linştindu-l

uşorVacircrfurile copacilor dansau icircntr-o adiere plăpacircndă

Glasul duios al mamei chemacircndu-l l-a trezit din visare Vacircntul s-a

icircnteţit Cu greu se urni de lacircngă

copacul bătracircn

Icircn drumul spre casă a văzut un cioban

care icircşi icircndrepta turmele către

muntele semeţ

Icircn depărtare pe o bancă erau doi

icircndrăgostiţi şoptindu-şi cuvinte

icircnţelese doar de ei

Ajuns acasă nu putea să icircşi ia ochii de la geam Seara codrul

stelele şi satul i se păreau cele mai tainice mistere

Icircn gacircndul lui i se strecurau cuvintele

Peste a nopţii feerie

Se ridică blacircnda lună

Totu-i cacircnt şi armonie

Noapte bună

RADU TEODORA CLS a IV ndash a D

Anuarul creativ 2009

15

VISOIU RAZVAN

CLS a V-a B

Un cuvacircnt poate avea mai multe sensuriPoate alina un suflet sau poate afecta

cu mult o situaţie Ai nevoie de o vorba bunăde pieteni adevaraţialături de tine icircn

acele momente greleO icircntacircmplare neplăcută se poate uita cu greusau poate

niciodatăMulte personae pătează numele unor oameni pe care ar trebui să-i

considere prieteni Unora cacircndva le va părea rău de faptele făcuteicircnsă sunt mii de

feluri de persoane şi trebuie să ne aşteptăm la orice aşa unii nu-şi pot cere scuze

S-ar jigni

Dar oricum trebuie să ne gacircndim şi la ceilalţi căci altfel putem pierde

prieteniiProcedacircnd aşa vor realiza la un moment dat şi vor reuşi să spună Icircmi pare

răurdquo hellip

MICU CAMELIA

Norul este supărat

Că de mult n-a mai plouat

Şi a stracircns atacircta apă Nu mai

poate să icircncapă

Este negru- vineţiu şi s-a

icircnfuriat eu ştiu

Icircl privesc şi astept să placircngă

Cu lacrimi de ploaie adanca

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 7: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

7

Icircntre vis și realitate

Se află numai şoapte

Intre cer și pămacircnt

Se află suflete mergacircnd

Icircntre iluzie şi vedenie

Nu cred că-i diferenţă

Cum e icircntre

Prezent şi absent

Durere şi tristeţe

Icircmpreună le găsim

Alinate-ntotdeauna

De acea iubirea ce ne-o dorim

De vis și realitate

Doar o barieră le desparte

Acea barieră invizibilă

Ce ne ţine legaţi de adevăr

Şi totuşi impresionaţi de

minciună

S-ar spune că totul are un scop

Că toate sunt cum ar trebui să

fie

Şi nimic şi nimeni

Nu icircnclină balanţa după bunul

plac

Dar oare aşa să fie

Anuarul creativ 2009

8 Să fie totul aşa de perfect

Icircntr-o lume atacirct de improbabilă

Nu-mi pot imagina

imperfecţiunea

De ce Pentru că nu există

Icircntre lumină și icircntuneric

Se află amurg

Icircntre soare și lună

Doar distanţe icircndestulătoare

Chiar dacă toate sunt departe de

ceva

Sau toate sunt diferite doar aşa

Coexistand icircn această lume

Lumină şi icircntuneric

Frigul şi căldura

Pămacircnutul şi cerul

Realul şi reflexia

Umbra şi impresia

Şi toate celelalte

Ce au un farmec aparte

Deci oare pe vis și realitate

Vreo barieră le mai desparte

MOGOȘ MIHAELA

Aceasta nu este totuna cu intrebarea lsquorsquoCe meserie ai vrea să ai rsquorsquo Este una la care probabil nu v-aţi gandit niciodată rdquoDacă nu ai fi om ce ai fi Carte Penarrsquorsquo Am icircnceput cu icircnceputul prima generaţie ndash copiii de 1 an Nu au vrut să imi sufle nimic Să trecem mai departe Am pornit prin Romania şi astfel am ajuns icircn nordul Moldovei la Iaşi Diana o fetiţă abia a icircmplinit 2 ani mi-a raspuns in felul urmator-Măl

Ciudatnu Motivul l-a ţinut secret Poate pentru dulceaţa lui Să cont inuam Am trecut ş i pe la grădiniţa 22 din Piteşti Acolo l-am icircntacirclnit pe Ionel care mi-a zis că ar vrea să fie motocicletă ca sa fie rapid Facem o tură cu el şi ne icircndreptăm spre Cluj Am vizitat-o aici pe Ioana Ea are 4 ani şi vrea să fie o lampă să-l alunge pe Bau-Bau Aşa cum e icircntuneric tot o să ajungem la Mihai Cacircnd am ajuns ajutaţi de Ioana ca să nu ne pierdem Mihai se juca şi ne-a

Anuarul creativ 2009

9 spus că ar vrea să fie un camion ca să fie mare Laura o fetiţă de 6 ani din Bucureşti mi-a spus că ar vrea să fie o pisică pentru că icirci place mult să se joace Acum trecem prin Brașov să-l vizităm pe Danuţ El spune că vrea sa fie un joc pe calculator să vadă cum e sa joci lsquorsquope bunersquorsquo Icircn sfacircrsitin Ploieşti o cunoastem pe Sabina care ar vrea să fie o carte să nu mai icircnvețe atacirct Alincolegul ei mai mare de 9 anişori vrea sa fie un creion ca să nu-l mai doară macircna cand scrie Ancuţadin clasa a IV-a a zis că ar vrea să fie un calendar Ca să nu mai uite zilele icircn care are test Şi eu Eu aş vrea să fiu cuvăntul lsquorsquoMamărsquorsquo ca să pot denumi o fiinţă cu totul specială Cuvacircntul mamahellipParcă icircţi inspiră iubirea

sa chiar de nu este aproape de tine să te icircmbrăţişeze

NISTOR TEODORA CLS V B

Privește icircn trecut

Icircn această zi senină

Şi gacircndeşte-te la anul ce-a trecut

La iubirea ce-o sa vină

O icircmpletitură de culori icircmbietoare

Poate lega o prietenie delicioasă

Iţi poate reda o iubire pierdută

Sau doar un zacircmbet

Indifertent ce va face el

Mărţişorul nu va răni icircn nici un fel

Icircmpletit cu gingaşie

Sufletul ți-l umple de bucurie

Obrajii ţi-i icircnroşeşte

Gura el ţi-o icircndulceşte

Dansează cu el in lumina razelor

curate ale soarelui

Culege un fir de ghiocel plăpacircnd

Şi cacircnta cu ei al primăverii cacircnt

Aleargă pe sub copacii icircnfloriţi

Prin ploi de miresme

Şi simte mirosul de icircnflorire

Al trupului ce din voi iese

Nu e un lucru mic

Să te bucuri de iubire

Nu e un lucru mic

Să dăruieşti fericire

Iubeşte lumina

Numai cănd e soare

Priveşte soarele

Atunci cacircnd te doare

Abandonează durerea

Dă-o la reciclare

Reciclează amintirile

Care nu sunt de valoare

Anuarul creativ 2009

10 Valorează prietenul

Că nu stii cine iţi va da cu biberonul

Şi aşa se leagă una de alta

Pană cacircnd cuvintele obosesc

Să se mai lege

Ca două culori căsătorite

Cu a vieţii lege

LIVIA RĂDUȚĂ

Cacircnd luna pe cer apare

Cacircnd soarele se duce

Să- şi facă somnul de frumuseţe

Cănd icircntunericul imbrăţişează

Betonul adormit

Cănd văntul mangacircie metalul

obosit

Cacircnd lumina becului ingalbenit

Pală icircntr-un tăracircm amorţit

Visează la un fir puţin

Cand pietrele s- adună

Să- şi spună noapte bună

Cănd lupul s-atingă astrul din

Primul vers ar vrea

După aceea toate astea şi incă

cacircteava

Se vor intacircmpla

Atunci melancolia

Activitatea sufletului o preia hellip

Un scacircncet al unui copil innocent

O frică a unui pui singuratic

Pui de melc

O iubire de mai

Un sărutun pai

O floare ndashncruntata

O privire pierdută

Un gacircnd rătăcit

Găsit mai apoi in buzunarul

De la spate

Anuarul creativ 2009

11 Unde zăceau sentimentele

Zăceau abandonate

ŞiIcircinainte să-şi piardă asupra lui

Dă drumul adversarului

Incearcă să ndashl desfese

Dar acesta se ascunde

Icircn lacrimi mărunte

No sa-l gaseşti oriunde

Sau poate

Poate o să-l găseşti acolo unde

Soarele si luna se vor iubi

Noaptea şi ziua

Impreună vor fi

Răsăritul şi apusul se vor icircntacirclni

Scrisul şi cititul acelaşi lucru vor

devein

Icircngeri şi demoni icircn pace vor trăi

Sau poate nu

Poate o sa-l zăreşti

Icircn cel mai intunecat colţ al lumi-n

Care traieşte

Acolo unde nu poţi să simti

Macircngaierea vacircntului

Sărutul soarelui

Atingerea lumii

Iubirea lumii

Nu ai cum să priveşti să gacircndeşti

Dacă poţi să crezisă speri

Să plangi

Nu ai cum să iubeşti

Dar dacă icircnţelept tu eşti

Adevarul nu va fi greu să-l găseşti

Ia aminte el se află icircn lumina vieţii

Celui care nu-l crezi cuminte

Adevarul o să-l găseşti

Icircn lumina vieţii

Celui pe care-l priveşti

Anuarul creativ 2009

12

Pentru ce sunt taţii oare

Icircl aştept cu nerăbdare

Seara cacircnd ajunge acasă

Şi sunt foarte bucuros

Pentru că azi am luat

Un zece mare

Care a fost aşezat

Icircn marea adunare

Din micul meu carnet

Din care se aude un foşnet

Notele inghesuite

Stau fericite

Aşteaptă să le vadă

Bunul meu tata

Acum am inţeles

Şi spun acestea icircn vers

Tata este pentru a şti

Şi pentru a mă iubi

NISTOR TEODORA CLS a V-a B

Anuarul creativ 2009

13

Pruna

Dupa cate stiu

Este un fruct vinetiu

O Culegem mai pe toamna

Sa o punem in camara

VVişoiu Răzvan Cls a V-a B

Pruna

După căte ştiu

Este un fruct vineţiu

O Culegem mai pe toamnă

Sa o punem in cămară

Gem dulceaţă si compot

Stau să judec şi socot

Cacircte bunătăţi poti face

Dintr-un fruct

Care icircţi place

Cu hacircrtie şi lipici

Foarfeca şi bolduri mici

Am făcut un roboţel

Şi mereu mă joc cu el

Cub cilindru sfere mici

Pe toate le-am pus aici

icircn robotul construit

ce cu truda l-am cladit

Anuarul creativ 2009

14

După o zi prin pădure Mihai se opri lacircngă un arbore bătracircn

Printre crengiile copacilor se vedea macircndrul soare icircncălzindu-i

simţurile Frunzele icirci căntau doina lui preferată linştindu-l

uşorVacircrfurile copacilor dansau icircntr-o adiere plăpacircndă

Glasul duios al mamei chemacircndu-l l-a trezit din visare Vacircntul s-a

icircnteţit Cu greu se urni de lacircngă

copacul bătracircn

Icircn drumul spre casă a văzut un cioban

care icircşi icircndrepta turmele către

muntele semeţ

Icircn depărtare pe o bancă erau doi

icircndrăgostiţi şoptindu-şi cuvinte

icircnţelese doar de ei

Ajuns acasă nu putea să icircşi ia ochii de la geam Seara codrul

stelele şi satul i se păreau cele mai tainice mistere

Icircn gacircndul lui i se strecurau cuvintele

Peste a nopţii feerie

Se ridică blacircnda lună

Totu-i cacircnt şi armonie

Noapte bună

RADU TEODORA CLS a IV ndash a D

Anuarul creativ 2009

15

VISOIU RAZVAN

CLS a V-a B

Un cuvacircnt poate avea mai multe sensuriPoate alina un suflet sau poate afecta

cu mult o situaţie Ai nevoie de o vorba bunăde pieteni adevaraţialături de tine icircn

acele momente greleO icircntacircmplare neplăcută se poate uita cu greusau poate

niciodatăMulte personae pătează numele unor oameni pe care ar trebui să-i

considere prieteni Unora cacircndva le va părea rău de faptele făcuteicircnsă sunt mii de

feluri de persoane şi trebuie să ne aşteptăm la orice aşa unii nu-şi pot cere scuze

S-ar jigni

Dar oricum trebuie să ne gacircndim şi la ceilalţi căci altfel putem pierde

prieteniiProcedacircnd aşa vor realiza la un moment dat şi vor reuşi să spună Icircmi pare

răurdquo hellip

MICU CAMELIA

Norul este supărat

Că de mult n-a mai plouat

Şi a stracircns atacircta apă Nu mai

poate să icircncapă

Este negru- vineţiu şi s-a

icircnfuriat eu ştiu

Icircl privesc şi astept să placircngă

Cu lacrimi de ploaie adanca

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 8: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

8 Să fie totul aşa de perfect

Icircntr-o lume atacirct de improbabilă

Nu-mi pot imagina

imperfecţiunea

De ce Pentru că nu există

Icircntre lumină și icircntuneric

Se află amurg

Icircntre soare și lună

Doar distanţe icircndestulătoare

Chiar dacă toate sunt departe de

ceva

Sau toate sunt diferite doar aşa

Coexistand icircn această lume

Lumină şi icircntuneric

Frigul şi căldura

Pămacircnutul şi cerul

Realul şi reflexia

Umbra şi impresia

Şi toate celelalte

Ce au un farmec aparte

Deci oare pe vis și realitate

Vreo barieră le mai desparte

MOGOȘ MIHAELA

Aceasta nu este totuna cu intrebarea lsquorsquoCe meserie ai vrea să ai rsquorsquo Este una la care probabil nu v-aţi gandit niciodată rdquoDacă nu ai fi om ce ai fi Carte Penarrsquorsquo Am icircnceput cu icircnceputul prima generaţie ndash copiii de 1 an Nu au vrut să imi sufle nimic Să trecem mai departe Am pornit prin Romania şi astfel am ajuns icircn nordul Moldovei la Iaşi Diana o fetiţă abia a icircmplinit 2 ani mi-a raspuns in felul urmator-Măl

Ciudatnu Motivul l-a ţinut secret Poate pentru dulceaţa lui Să cont inuam Am trecut ş i pe la grădiniţa 22 din Piteşti Acolo l-am icircntacirclnit pe Ionel care mi-a zis că ar vrea să fie motocicletă ca sa fie rapid Facem o tură cu el şi ne icircndreptăm spre Cluj Am vizitat-o aici pe Ioana Ea are 4 ani şi vrea să fie o lampă să-l alunge pe Bau-Bau Aşa cum e icircntuneric tot o să ajungem la Mihai Cacircnd am ajuns ajutaţi de Ioana ca să nu ne pierdem Mihai se juca şi ne-a

Anuarul creativ 2009

9 spus că ar vrea să fie un camion ca să fie mare Laura o fetiţă de 6 ani din Bucureşti mi-a spus că ar vrea să fie o pisică pentru că icirci place mult să se joace Acum trecem prin Brașov să-l vizităm pe Danuţ El spune că vrea sa fie un joc pe calculator să vadă cum e sa joci lsquorsquope bunersquorsquo Icircn sfacircrsitin Ploieşti o cunoastem pe Sabina care ar vrea să fie o carte să nu mai icircnvețe atacirct Alincolegul ei mai mare de 9 anişori vrea sa fie un creion ca să nu-l mai doară macircna cand scrie Ancuţadin clasa a IV-a a zis că ar vrea să fie un calendar Ca să nu mai uite zilele icircn care are test Şi eu Eu aş vrea să fiu cuvăntul lsquorsquoMamărsquorsquo ca să pot denumi o fiinţă cu totul specială Cuvacircntul mamahellipParcă icircţi inspiră iubirea

sa chiar de nu este aproape de tine să te icircmbrăţişeze

NISTOR TEODORA CLS V B

Privește icircn trecut

Icircn această zi senină

Şi gacircndeşte-te la anul ce-a trecut

La iubirea ce-o sa vină

O icircmpletitură de culori icircmbietoare

Poate lega o prietenie delicioasă

Iţi poate reda o iubire pierdută

Sau doar un zacircmbet

Indifertent ce va face el

Mărţişorul nu va răni icircn nici un fel

Icircmpletit cu gingaşie

Sufletul ți-l umple de bucurie

Obrajii ţi-i icircnroşeşte

Gura el ţi-o icircndulceşte

Dansează cu el in lumina razelor

curate ale soarelui

Culege un fir de ghiocel plăpacircnd

Şi cacircnta cu ei al primăverii cacircnt

Aleargă pe sub copacii icircnfloriţi

Prin ploi de miresme

Şi simte mirosul de icircnflorire

Al trupului ce din voi iese

Nu e un lucru mic

Să te bucuri de iubire

Nu e un lucru mic

Să dăruieşti fericire

Iubeşte lumina

Numai cănd e soare

Priveşte soarele

Atunci cacircnd te doare

Abandonează durerea

Dă-o la reciclare

Reciclează amintirile

Care nu sunt de valoare

Anuarul creativ 2009

10 Valorează prietenul

Că nu stii cine iţi va da cu biberonul

Şi aşa se leagă una de alta

Pană cacircnd cuvintele obosesc

Să se mai lege

Ca două culori căsătorite

Cu a vieţii lege

LIVIA RĂDUȚĂ

Cacircnd luna pe cer apare

Cacircnd soarele se duce

Să- şi facă somnul de frumuseţe

Cănd icircntunericul imbrăţişează

Betonul adormit

Cănd văntul mangacircie metalul

obosit

Cacircnd lumina becului ingalbenit

Pală icircntr-un tăracircm amorţit

Visează la un fir puţin

Cand pietrele s- adună

Să- şi spună noapte bună

Cănd lupul s-atingă astrul din

Primul vers ar vrea

După aceea toate astea şi incă

cacircteava

Se vor intacircmpla

Atunci melancolia

Activitatea sufletului o preia hellip

Un scacircncet al unui copil innocent

O frică a unui pui singuratic

Pui de melc

O iubire de mai

Un sărutun pai

O floare ndashncruntata

O privire pierdută

Un gacircnd rătăcit

Găsit mai apoi in buzunarul

De la spate

Anuarul creativ 2009

11 Unde zăceau sentimentele

Zăceau abandonate

ŞiIcircinainte să-şi piardă asupra lui

Dă drumul adversarului

Incearcă să ndashl desfese

Dar acesta se ascunde

Icircn lacrimi mărunte

No sa-l gaseşti oriunde

Sau poate

Poate o să-l găseşti acolo unde

Soarele si luna se vor iubi

Noaptea şi ziua

Impreună vor fi

Răsăritul şi apusul se vor icircntacirclni

Scrisul şi cititul acelaşi lucru vor

devein

Icircngeri şi demoni icircn pace vor trăi

Sau poate nu

Poate o sa-l zăreşti

Icircn cel mai intunecat colţ al lumi-n

Care traieşte

Acolo unde nu poţi să simti

Macircngaierea vacircntului

Sărutul soarelui

Atingerea lumii

Iubirea lumii

Nu ai cum să priveşti să gacircndeşti

Dacă poţi să crezisă speri

Să plangi

Nu ai cum să iubeşti

Dar dacă icircnţelept tu eşti

Adevarul nu va fi greu să-l găseşti

Ia aminte el se află icircn lumina vieţii

Celui care nu-l crezi cuminte

Adevarul o să-l găseşti

Icircn lumina vieţii

Celui pe care-l priveşti

Anuarul creativ 2009

12

Pentru ce sunt taţii oare

Icircl aştept cu nerăbdare

Seara cacircnd ajunge acasă

Şi sunt foarte bucuros

Pentru că azi am luat

Un zece mare

Care a fost aşezat

Icircn marea adunare

Din micul meu carnet

Din care se aude un foşnet

Notele inghesuite

Stau fericite

Aşteaptă să le vadă

Bunul meu tata

Acum am inţeles

Şi spun acestea icircn vers

Tata este pentru a şti

Şi pentru a mă iubi

NISTOR TEODORA CLS a V-a B

Anuarul creativ 2009

13

Pruna

Dupa cate stiu

Este un fruct vinetiu

O Culegem mai pe toamna

Sa o punem in camara

VVişoiu Răzvan Cls a V-a B

Pruna

După căte ştiu

Este un fruct vineţiu

O Culegem mai pe toamnă

Sa o punem in cămară

Gem dulceaţă si compot

Stau să judec şi socot

Cacircte bunătăţi poti face

Dintr-un fruct

Care icircţi place

Cu hacircrtie şi lipici

Foarfeca şi bolduri mici

Am făcut un roboţel

Şi mereu mă joc cu el

Cub cilindru sfere mici

Pe toate le-am pus aici

icircn robotul construit

ce cu truda l-am cladit

Anuarul creativ 2009

14

După o zi prin pădure Mihai se opri lacircngă un arbore bătracircn

Printre crengiile copacilor se vedea macircndrul soare icircncălzindu-i

simţurile Frunzele icirci căntau doina lui preferată linştindu-l

uşorVacircrfurile copacilor dansau icircntr-o adiere plăpacircndă

Glasul duios al mamei chemacircndu-l l-a trezit din visare Vacircntul s-a

icircnteţit Cu greu se urni de lacircngă

copacul bătracircn

Icircn drumul spre casă a văzut un cioban

care icircşi icircndrepta turmele către

muntele semeţ

Icircn depărtare pe o bancă erau doi

icircndrăgostiţi şoptindu-şi cuvinte

icircnţelese doar de ei

Ajuns acasă nu putea să icircşi ia ochii de la geam Seara codrul

stelele şi satul i se păreau cele mai tainice mistere

Icircn gacircndul lui i se strecurau cuvintele

Peste a nopţii feerie

Se ridică blacircnda lună

Totu-i cacircnt şi armonie

Noapte bună

RADU TEODORA CLS a IV ndash a D

Anuarul creativ 2009

15

VISOIU RAZVAN

CLS a V-a B

Un cuvacircnt poate avea mai multe sensuriPoate alina un suflet sau poate afecta

cu mult o situaţie Ai nevoie de o vorba bunăde pieteni adevaraţialături de tine icircn

acele momente greleO icircntacircmplare neplăcută se poate uita cu greusau poate

niciodatăMulte personae pătează numele unor oameni pe care ar trebui să-i

considere prieteni Unora cacircndva le va părea rău de faptele făcuteicircnsă sunt mii de

feluri de persoane şi trebuie să ne aşteptăm la orice aşa unii nu-şi pot cere scuze

S-ar jigni

Dar oricum trebuie să ne gacircndim şi la ceilalţi căci altfel putem pierde

prieteniiProcedacircnd aşa vor realiza la un moment dat şi vor reuşi să spună Icircmi pare

răurdquo hellip

MICU CAMELIA

Norul este supărat

Că de mult n-a mai plouat

Şi a stracircns atacircta apă Nu mai

poate să icircncapă

Este negru- vineţiu şi s-a

icircnfuriat eu ştiu

Icircl privesc şi astept să placircngă

Cu lacrimi de ploaie adanca

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 9: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

9 spus că ar vrea să fie un camion ca să fie mare Laura o fetiţă de 6 ani din Bucureşti mi-a spus că ar vrea să fie o pisică pentru că icirci place mult să se joace Acum trecem prin Brașov să-l vizităm pe Danuţ El spune că vrea sa fie un joc pe calculator să vadă cum e sa joci lsquorsquope bunersquorsquo Icircn sfacircrsitin Ploieşti o cunoastem pe Sabina care ar vrea să fie o carte să nu mai icircnvețe atacirct Alincolegul ei mai mare de 9 anişori vrea sa fie un creion ca să nu-l mai doară macircna cand scrie Ancuţadin clasa a IV-a a zis că ar vrea să fie un calendar Ca să nu mai uite zilele icircn care are test Şi eu Eu aş vrea să fiu cuvăntul lsquorsquoMamărsquorsquo ca să pot denumi o fiinţă cu totul specială Cuvacircntul mamahellipParcă icircţi inspiră iubirea

sa chiar de nu este aproape de tine să te icircmbrăţişeze

NISTOR TEODORA CLS V B

Privește icircn trecut

Icircn această zi senină

Şi gacircndeşte-te la anul ce-a trecut

La iubirea ce-o sa vină

O icircmpletitură de culori icircmbietoare

Poate lega o prietenie delicioasă

Iţi poate reda o iubire pierdută

Sau doar un zacircmbet

Indifertent ce va face el

Mărţişorul nu va răni icircn nici un fel

Icircmpletit cu gingaşie

Sufletul ți-l umple de bucurie

Obrajii ţi-i icircnroşeşte

Gura el ţi-o icircndulceşte

Dansează cu el in lumina razelor

curate ale soarelui

Culege un fir de ghiocel plăpacircnd

Şi cacircnta cu ei al primăverii cacircnt

Aleargă pe sub copacii icircnfloriţi

Prin ploi de miresme

Şi simte mirosul de icircnflorire

Al trupului ce din voi iese

Nu e un lucru mic

Să te bucuri de iubire

Nu e un lucru mic

Să dăruieşti fericire

Iubeşte lumina

Numai cănd e soare

Priveşte soarele

Atunci cacircnd te doare

Abandonează durerea

Dă-o la reciclare

Reciclează amintirile

Care nu sunt de valoare

Anuarul creativ 2009

10 Valorează prietenul

Că nu stii cine iţi va da cu biberonul

Şi aşa se leagă una de alta

Pană cacircnd cuvintele obosesc

Să se mai lege

Ca două culori căsătorite

Cu a vieţii lege

LIVIA RĂDUȚĂ

Cacircnd luna pe cer apare

Cacircnd soarele se duce

Să- şi facă somnul de frumuseţe

Cănd icircntunericul imbrăţişează

Betonul adormit

Cănd văntul mangacircie metalul

obosit

Cacircnd lumina becului ingalbenit

Pală icircntr-un tăracircm amorţit

Visează la un fir puţin

Cand pietrele s- adună

Să- şi spună noapte bună

Cănd lupul s-atingă astrul din

Primul vers ar vrea

După aceea toate astea şi incă

cacircteava

Se vor intacircmpla

Atunci melancolia

Activitatea sufletului o preia hellip

Un scacircncet al unui copil innocent

O frică a unui pui singuratic

Pui de melc

O iubire de mai

Un sărutun pai

O floare ndashncruntata

O privire pierdută

Un gacircnd rătăcit

Găsit mai apoi in buzunarul

De la spate

Anuarul creativ 2009

11 Unde zăceau sentimentele

Zăceau abandonate

ŞiIcircinainte să-şi piardă asupra lui

Dă drumul adversarului

Incearcă să ndashl desfese

Dar acesta se ascunde

Icircn lacrimi mărunte

No sa-l gaseşti oriunde

Sau poate

Poate o să-l găseşti acolo unde

Soarele si luna se vor iubi

Noaptea şi ziua

Impreună vor fi

Răsăritul şi apusul se vor icircntacirclni

Scrisul şi cititul acelaşi lucru vor

devein

Icircngeri şi demoni icircn pace vor trăi

Sau poate nu

Poate o sa-l zăreşti

Icircn cel mai intunecat colţ al lumi-n

Care traieşte

Acolo unde nu poţi să simti

Macircngaierea vacircntului

Sărutul soarelui

Atingerea lumii

Iubirea lumii

Nu ai cum să priveşti să gacircndeşti

Dacă poţi să crezisă speri

Să plangi

Nu ai cum să iubeşti

Dar dacă icircnţelept tu eşti

Adevarul nu va fi greu să-l găseşti

Ia aminte el se află icircn lumina vieţii

Celui care nu-l crezi cuminte

Adevarul o să-l găseşti

Icircn lumina vieţii

Celui pe care-l priveşti

Anuarul creativ 2009

12

Pentru ce sunt taţii oare

Icircl aştept cu nerăbdare

Seara cacircnd ajunge acasă

Şi sunt foarte bucuros

Pentru că azi am luat

Un zece mare

Care a fost aşezat

Icircn marea adunare

Din micul meu carnet

Din care se aude un foşnet

Notele inghesuite

Stau fericite

Aşteaptă să le vadă

Bunul meu tata

Acum am inţeles

Şi spun acestea icircn vers

Tata este pentru a şti

Şi pentru a mă iubi

NISTOR TEODORA CLS a V-a B

Anuarul creativ 2009

13

Pruna

Dupa cate stiu

Este un fruct vinetiu

O Culegem mai pe toamna

Sa o punem in camara

VVişoiu Răzvan Cls a V-a B

Pruna

După căte ştiu

Este un fruct vineţiu

O Culegem mai pe toamnă

Sa o punem in cămară

Gem dulceaţă si compot

Stau să judec şi socot

Cacircte bunătăţi poti face

Dintr-un fruct

Care icircţi place

Cu hacircrtie şi lipici

Foarfeca şi bolduri mici

Am făcut un roboţel

Şi mereu mă joc cu el

Cub cilindru sfere mici

Pe toate le-am pus aici

icircn robotul construit

ce cu truda l-am cladit

Anuarul creativ 2009

14

După o zi prin pădure Mihai se opri lacircngă un arbore bătracircn

Printre crengiile copacilor se vedea macircndrul soare icircncălzindu-i

simţurile Frunzele icirci căntau doina lui preferată linştindu-l

uşorVacircrfurile copacilor dansau icircntr-o adiere plăpacircndă

Glasul duios al mamei chemacircndu-l l-a trezit din visare Vacircntul s-a

icircnteţit Cu greu se urni de lacircngă

copacul bătracircn

Icircn drumul spre casă a văzut un cioban

care icircşi icircndrepta turmele către

muntele semeţ

Icircn depărtare pe o bancă erau doi

icircndrăgostiţi şoptindu-şi cuvinte

icircnţelese doar de ei

Ajuns acasă nu putea să icircşi ia ochii de la geam Seara codrul

stelele şi satul i se păreau cele mai tainice mistere

Icircn gacircndul lui i se strecurau cuvintele

Peste a nopţii feerie

Se ridică blacircnda lună

Totu-i cacircnt şi armonie

Noapte bună

RADU TEODORA CLS a IV ndash a D

Anuarul creativ 2009

15

VISOIU RAZVAN

CLS a V-a B

Un cuvacircnt poate avea mai multe sensuriPoate alina un suflet sau poate afecta

cu mult o situaţie Ai nevoie de o vorba bunăde pieteni adevaraţialături de tine icircn

acele momente greleO icircntacircmplare neplăcută se poate uita cu greusau poate

niciodatăMulte personae pătează numele unor oameni pe care ar trebui să-i

considere prieteni Unora cacircndva le va părea rău de faptele făcuteicircnsă sunt mii de

feluri de persoane şi trebuie să ne aşteptăm la orice aşa unii nu-şi pot cere scuze

S-ar jigni

Dar oricum trebuie să ne gacircndim şi la ceilalţi căci altfel putem pierde

prieteniiProcedacircnd aşa vor realiza la un moment dat şi vor reuşi să spună Icircmi pare

răurdquo hellip

MICU CAMELIA

Norul este supărat

Că de mult n-a mai plouat

Şi a stracircns atacircta apă Nu mai

poate să icircncapă

Este negru- vineţiu şi s-a

icircnfuriat eu ştiu

Icircl privesc şi astept să placircngă

Cu lacrimi de ploaie adanca

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 10: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

10 Valorează prietenul

Că nu stii cine iţi va da cu biberonul

Şi aşa se leagă una de alta

Pană cacircnd cuvintele obosesc

Să se mai lege

Ca două culori căsătorite

Cu a vieţii lege

LIVIA RĂDUȚĂ

Cacircnd luna pe cer apare

Cacircnd soarele se duce

Să- şi facă somnul de frumuseţe

Cănd icircntunericul imbrăţişează

Betonul adormit

Cănd văntul mangacircie metalul

obosit

Cacircnd lumina becului ingalbenit

Pală icircntr-un tăracircm amorţit

Visează la un fir puţin

Cand pietrele s- adună

Să- şi spună noapte bună

Cănd lupul s-atingă astrul din

Primul vers ar vrea

După aceea toate astea şi incă

cacircteava

Se vor intacircmpla

Atunci melancolia

Activitatea sufletului o preia hellip

Un scacircncet al unui copil innocent

O frică a unui pui singuratic

Pui de melc

O iubire de mai

Un sărutun pai

O floare ndashncruntata

O privire pierdută

Un gacircnd rătăcit

Găsit mai apoi in buzunarul

De la spate

Anuarul creativ 2009

11 Unde zăceau sentimentele

Zăceau abandonate

ŞiIcircinainte să-şi piardă asupra lui

Dă drumul adversarului

Incearcă să ndashl desfese

Dar acesta se ascunde

Icircn lacrimi mărunte

No sa-l gaseşti oriunde

Sau poate

Poate o să-l găseşti acolo unde

Soarele si luna se vor iubi

Noaptea şi ziua

Impreună vor fi

Răsăritul şi apusul se vor icircntacirclni

Scrisul şi cititul acelaşi lucru vor

devein

Icircngeri şi demoni icircn pace vor trăi

Sau poate nu

Poate o sa-l zăreşti

Icircn cel mai intunecat colţ al lumi-n

Care traieşte

Acolo unde nu poţi să simti

Macircngaierea vacircntului

Sărutul soarelui

Atingerea lumii

Iubirea lumii

Nu ai cum să priveşti să gacircndeşti

Dacă poţi să crezisă speri

Să plangi

Nu ai cum să iubeşti

Dar dacă icircnţelept tu eşti

Adevarul nu va fi greu să-l găseşti

Ia aminte el se află icircn lumina vieţii

Celui care nu-l crezi cuminte

Adevarul o să-l găseşti

Icircn lumina vieţii

Celui pe care-l priveşti

Anuarul creativ 2009

12

Pentru ce sunt taţii oare

Icircl aştept cu nerăbdare

Seara cacircnd ajunge acasă

Şi sunt foarte bucuros

Pentru că azi am luat

Un zece mare

Care a fost aşezat

Icircn marea adunare

Din micul meu carnet

Din care se aude un foşnet

Notele inghesuite

Stau fericite

Aşteaptă să le vadă

Bunul meu tata

Acum am inţeles

Şi spun acestea icircn vers

Tata este pentru a şti

Şi pentru a mă iubi

NISTOR TEODORA CLS a V-a B

Anuarul creativ 2009

13

Pruna

Dupa cate stiu

Este un fruct vinetiu

O Culegem mai pe toamna

Sa o punem in camara

VVişoiu Răzvan Cls a V-a B

Pruna

După căte ştiu

Este un fruct vineţiu

O Culegem mai pe toamnă

Sa o punem in cămară

Gem dulceaţă si compot

Stau să judec şi socot

Cacircte bunătăţi poti face

Dintr-un fruct

Care icircţi place

Cu hacircrtie şi lipici

Foarfeca şi bolduri mici

Am făcut un roboţel

Şi mereu mă joc cu el

Cub cilindru sfere mici

Pe toate le-am pus aici

icircn robotul construit

ce cu truda l-am cladit

Anuarul creativ 2009

14

După o zi prin pădure Mihai se opri lacircngă un arbore bătracircn

Printre crengiile copacilor se vedea macircndrul soare icircncălzindu-i

simţurile Frunzele icirci căntau doina lui preferată linştindu-l

uşorVacircrfurile copacilor dansau icircntr-o adiere plăpacircndă

Glasul duios al mamei chemacircndu-l l-a trezit din visare Vacircntul s-a

icircnteţit Cu greu se urni de lacircngă

copacul bătracircn

Icircn drumul spre casă a văzut un cioban

care icircşi icircndrepta turmele către

muntele semeţ

Icircn depărtare pe o bancă erau doi

icircndrăgostiţi şoptindu-şi cuvinte

icircnţelese doar de ei

Ajuns acasă nu putea să icircşi ia ochii de la geam Seara codrul

stelele şi satul i se păreau cele mai tainice mistere

Icircn gacircndul lui i se strecurau cuvintele

Peste a nopţii feerie

Se ridică blacircnda lună

Totu-i cacircnt şi armonie

Noapte bună

RADU TEODORA CLS a IV ndash a D

Anuarul creativ 2009

15

VISOIU RAZVAN

CLS a V-a B

Un cuvacircnt poate avea mai multe sensuriPoate alina un suflet sau poate afecta

cu mult o situaţie Ai nevoie de o vorba bunăde pieteni adevaraţialături de tine icircn

acele momente greleO icircntacircmplare neplăcută se poate uita cu greusau poate

niciodatăMulte personae pătează numele unor oameni pe care ar trebui să-i

considere prieteni Unora cacircndva le va părea rău de faptele făcuteicircnsă sunt mii de

feluri de persoane şi trebuie să ne aşteptăm la orice aşa unii nu-şi pot cere scuze

S-ar jigni

Dar oricum trebuie să ne gacircndim şi la ceilalţi căci altfel putem pierde

prieteniiProcedacircnd aşa vor realiza la un moment dat şi vor reuşi să spună Icircmi pare

răurdquo hellip

MICU CAMELIA

Norul este supărat

Că de mult n-a mai plouat

Şi a stracircns atacircta apă Nu mai

poate să icircncapă

Este negru- vineţiu şi s-a

icircnfuriat eu ştiu

Icircl privesc şi astept să placircngă

Cu lacrimi de ploaie adanca

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 11: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

11 Unde zăceau sentimentele

Zăceau abandonate

ŞiIcircinainte să-şi piardă asupra lui

Dă drumul adversarului

Incearcă să ndashl desfese

Dar acesta se ascunde

Icircn lacrimi mărunte

No sa-l gaseşti oriunde

Sau poate

Poate o să-l găseşti acolo unde

Soarele si luna se vor iubi

Noaptea şi ziua

Impreună vor fi

Răsăritul şi apusul se vor icircntacirclni

Scrisul şi cititul acelaşi lucru vor

devein

Icircngeri şi demoni icircn pace vor trăi

Sau poate nu

Poate o sa-l zăreşti

Icircn cel mai intunecat colţ al lumi-n

Care traieşte

Acolo unde nu poţi să simti

Macircngaierea vacircntului

Sărutul soarelui

Atingerea lumii

Iubirea lumii

Nu ai cum să priveşti să gacircndeşti

Dacă poţi să crezisă speri

Să plangi

Nu ai cum să iubeşti

Dar dacă icircnţelept tu eşti

Adevarul nu va fi greu să-l găseşti

Ia aminte el se află icircn lumina vieţii

Celui care nu-l crezi cuminte

Adevarul o să-l găseşti

Icircn lumina vieţii

Celui pe care-l priveşti

Anuarul creativ 2009

12

Pentru ce sunt taţii oare

Icircl aştept cu nerăbdare

Seara cacircnd ajunge acasă

Şi sunt foarte bucuros

Pentru că azi am luat

Un zece mare

Care a fost aşezat

Icircn marea adunare

Din micul meu carnet

Din care se aude un foşnet

Notele inghesuite

Stau fericite

Aşteaptă să le vadă

Bunul meu tata

Acum am inţeles

Şi spun acestea icircn vers

Tata este pentru a şti

Şi pentru a mă iubi

NISTOR TEODORA CLS a V-a B

Anuarul creativ 2009

13

Pruna

Dupa cate stiu

Este un fruct vinetiu

O Culegem mai pe toamna

Sa o punem in camara

VVişoiu Răzvan Cls a V-a B

Pruna

După căte ştiu

Este un fruct vineţiu

O Culegem mai pe toamnă

Sa o punem in cămară

Gem dulceaţă si compot

Stau să judec şi socot

Cacircte bunătăţi poti face

Dintr-un fruct

Care icircţi place

Cu hacircrtie şi lipici

Foarfeca şi bolduri mici

Am făcut un roboţel

Şi mereu mă joc cu el

Cub cilindru sfere mici

Pe toate le-am pus aici

icircn robotul construit

ce cu truda l-am cladit

Anuarul creativ 2009

14

După o zi prin pădure Mihai se opri lacircngă un arbore bătracircn

Printre crengiile copacilor se vedea macircndrul soare icircncălzindu-i

simţurile Frunzele icirci căntau doina lui preferată linştindu-l

uşorVacircrfurile copacilor dansau icircntr-o adiere plăpacircndă

Glasul duios al mamei chemacircndu-l l-a trezit din visare Vacircntul s-a

icircnteţit Cu greu se urni de lacircngă

copacul bătracircn

Icircn drumul spre casă a văzut un cioban

care icircşi icircndrepta turmele către

muntele semeţ

Icircn depărtare pe o bancă erau doi

icircndrăgostiţi şoptindu-şi cuvinte

icircnţelese doar de ei

Ajuns acasă nu putea să icircşi ia ochii de la geam Seara codrul

stelele şi satul i se păreau cele mai tainice mistere

Icircn gacircndul lui i se strecurau cuvintele

Peste a nopţii feerie

Se ridică blacircnda lună

Totu-i cacircnt şi armonie

Noapte bună

RADU TEODORA CLS a IV ndash a D

Anuarul creativ 2009

15

VISOIU RAZVAN

CLS a V-a B

Un cuvacircnt poate avea mai multe sensuriPoate alina un suflet sau poate afecta

cu mult o situaţie Ai nevoie de o vorba bunăde pieteni adevaraţialături de tine icircn

acele momente greleO icircntacircmplare neplăcută se poate uita cu greusau poate

niciodatăMulte personae pătează numele unor oameni pe care ar trebui să-i

considere prieteni Unora cacircndva le va părea rău de faptele făcuteicircnsă sunt mii de

feluri de persoane şi trebuie să ne aşteptăm la orice aşa unii nu-şi pot cere scuze

S-ar jigni

Dar oricum trebuie să ne gacircndim şi la ceilalţi căci altfel putem pierde

prieteniiProcedacircnd aşa vor realiza la un moment dat şi vor reuşi să spună Icircmi pare

răurdquo hellip

MICU CAMELIA

Norul este supărat

Că de mult n-a mai plouat

Şi a stracircns atacircta apă Nu mai

poate să icircncapă

Este negru- vineţiu şi s-a

icircnfuriat eu ştiu

Icircl privesc şi astept să placircngă

Cu lacrimi de ploaie adanca

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 12: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

12

Pentru ce sunt taţii oare

Icircl aştept cu nerăbdare

Seara cacircnd ajunge acasă

Şi sunt foarte bucuros

Pentru că azi am luat

Un zece mare

Care a fost aşezat

Icircn marea adunare

Din micul meu carnet

Din care se aude un foşnet

Notele inghesuite

Stau fericite

Aşteaptă să le vadă

Bunul meu tata

Acum am inţeles

Şi spun acestea icircn vers

Tata este pentru a şti

Şi pentru a mă iubi

NISTOR TEODORA CLS a V-a B

Anuarul creativ 2009

13

Pruna

Dupa cate stiu

Este un fruct vinetiu

O Culegem mai pe toamna

Sa o punem in camara

VVişoiu Răzvan Cls a V-a B

Pruna

După căte ştiu

Este un fruct vineţiu

O Culegem mai pe toamnă

Sa o punem in cămară

Gem dulceaţă si compot

Stau să judec şi socot

Cacircte bunătăţi poti face

Dintr-un fruct

Care icircţi place

Cu hacircrtie şi lipici

Foarfeca şi bolduri mici

Am făcut un roboţel

Şi mereu mă joc cu el

Cub cilindru sfere mici

Pe toate le-am pus aici

icircn robotul construit

ce cu truda l-am cladit

Anuarul creativ 2009

14

După o zi prin pădure Mihai se opri lacircngă un arbore bătracircn

Printre crengiile copacilor se vedea macircndrul soare icircncălzindu-i

simţurile Frunzele icirci căntau doina lui preferată linştindu-l

uşorVacircrfurile copacilor dansau icircntr-o adiere plăpacircndă

Glasul duios al mamei chemacircndu-l l-a trezit din visare Vacircntul s-a

icircnteţit Cu greu se urni de lacircngă

copacul bătracircn

Icircn drumul spre casă a văzut un cioban

care icircşi icircndrepta turmele către

muntele semeţ

Icircn depărtare pe o bancă erau doi

icircndrăgostiţi şoptindu-şi cuvinte

icircnţelese doar de ei

Ajuns acasă nu putea să icircşi ia ochii de la geam Seara codrul

stelele şi satul i se păreau cele mai tainice mistere

Icircn gacircndul lui i se strecurau cuvintele

Peste a nopţii feerie

Se ridică blacircnda lună

Totu-i cacircnt şi armonie

Noapte bună

RADU TEODORA CLS a IV ndash a D

Anuarul creativ 2009

15

VISOIU RAZVAN

CLS a V-a B

Un cuvacircnt poate avea mai multe sensuriPoate alina un suflet sau poate afecta

cu mult o situaţie Ai nevoie de o vorba bunăde pieteni adevaraţialături de tine icircn

acele momente greleO icircntacircmplare neplăcută se poate uita cu greusau poate

niciodatăMulte personae pătează numele unor oameni pe care ar trebui să-i

considere prieteni Unora cacircndva le va părea rău de faptele făcuteicircnsă sunt mii de

feluri de persoane şi trebuie să ne aşteptăm la orice aşa unii nu-şi pot cere scuze

S-ar jigni

Dar oricum trebuie să ne gacircndim şi la ceilalţi căci altfel putem pierde

prieteniiProcedacircnd aşa vor realiza la un moment dat şi vor reuşi să spună Icircmi pare

răurdquo hellip

MICU CAMELIA

Norul este supărat

Că de mult n-a mai plouat

Şi a stracircns atacircta apă Nu mai

poate să icircncapă

Este negru- vineţiu şi s-a

icircnfuriat eu ştiu

Icircl privesc şi astept să placircngă

Cu lacrimi de ploaie adanca

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 13: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

13

Pruna

Dupa cate stiu

Este un fruct vinetiu

O Culegem mai pe toamna

Sa o punem in camara

VVişoiu Răzvan Cls a V-a B

Pruna

După căte ştiu

Este un fruct vineţiu

O Culegem mai pe toamnă

Sa o punem in cămară

Gem dulceaţă si compot

Stau să judec şi socot

Cacircte bunătăţi poti face

Dintr-un fruct

Care icircţi place

Cu hacircrtie şi lipici

Foarfeca şi bolduri mici

Am făcut un roboţel

Şi mereu mă joc cu el

Cub cilindru sfere mici

Pe toate le-am pus aici

icircn robotul construit

ce cu truda l-am cladit

Anuarul creativ 2009

14

După o zi prin pădure Mihai se opri lacircngă un arbore bătracircn

Printre crengiile copacilor se vedea macircndrul soare icircncălzindu-i

simţurile Frunzele icirci căntau doina lui preferată linştindu-l

uşorVacircrfurile copacilor dansau icircntr-o adiere plăpacircndă

Glasul duios al mamei chemacircndu-l l-a trezit din visare Vacircntul s-a

icircnteţit Cu greu se urni de lacircngă

copacul bătracircn

Icircn drumul spre casă a văzut un cioban

care icircşi icircndrepta turmele către

muntele semeţ

Icircn depărtare pe o bancă erau doi

icircndrăgostiţi şoptindu-şi cuvinte

icircnţelese doar de ei

Ajuns acasă nu putea să icircşi ia ochii de la geam Seara codrul

stelele şi satul i se păreau cele mai tainice mistere

Icircn gacircndul lui i se strecurau cuvintele

Peste a nopţii feerie

Se ridică blacircnda lună

Totu-i cacircnt şi armonie

Noapte bună

RADU TEODORA CLS a IV ndash a D

Anuarul creativ 2009

15

VISOIU RAZVAN

CLS a V-a B

Un cuvacircnt poate avea mai multe sensuriPoate alina un suflet sau poate afecta

cu mult o situaţie Ai nevoie de o vorba bunăde pieteni adevaraţialături de tine icircn

acele momente greleO icircntacircmplare neplăcută se poate uita cu greusau poate

niciodatăMulte personae pătează numele unor oameni pe care ar trebui să-i

considere prieteni Unora cacircndva le va părea rău de faptele făcuteicircnsă sunt mii de

feluri de persoane şi trebuie să ne aşteptăm la orice aşa unii nu-şi pot cere scuze

S-ar jigni

Dar oricum trebuie să ne gacircndim şi la ceilalţi căci altfel putem pierde

prieteniiProcedacircnd aşa vor realiza la un moment dat şi vor reuşi să spună Icircmi pare

răurdquo hellip

MICU CAMELIA

Norul este supărat

Că de mult n-a mai plouat

Şi a stracircns atacircta apă Nu mai

poate să icircncapă

Este negru- vineţiu şi s-a

icircnfuriat eu ştiu

Icircl privesc şi astept să placircngă

Cu lacrimi de ploaie adanca

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 14: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

14

După o zi prin pădure Mihai se opri lacircngă un arbore bătracircn

Printre crengiile copacilor se vedea macircndrul soare icircncălzindu-i

simţurile Frunzele icirci căntau doina lui preferată linştindu-l

uşorVacircrfurile copacilor dansau icircntr-o adiere plăpacircndă

Glasul duios al mamei chemacircndu-l l-a trezit din visare Vacircntul s-a

icircnteţit Cu greu se urni de lacircngă

copacul bătracircn

Icircn drumul spre casă a văzut un cioban

care icircşi icircndrepta turmele către

muntele semeţ

Icircn depărtare pe o bancă erau doi

icircndrăgostiţi şoptindu-şi cuvinte

icircnţelese doar de ei

Ajuns acasă nu putea să icircşi ia ochii de la geam Seara codrul

stelele şi satul i se păreau cele mai tainice mistere

Icircn gacircndul lui i se strecurau cuvintele

Peste a nopţii feerie

Se ridică blacircnda lună

Totu-i cacircnt şi armonie

Noapte bună

RADU TEODORA CLS a IV ndash a D

Anuarul creativ 2009

15

VISOIU RAZVAN

CLS a V-a B

Un cuvacircnt poate avea mai multe sensuriPoate alina un suflet sau poate afecta

cu mult o situaţie Ai nevoie de o vorba bunăde pieteni adevaraţialături de tine icircn

acele momente greleO icircntacircmplare neplăcută se poate uita cu greusau poate

niciodatăMulte personae pătează numele unor oameni pe care ar trebui să-i

considere prieteni Unora cacircndva le va părea rău de faptele făcuteicircnsă sunt mii de

feluri de persoane şi trebuie să ne aşteptăm la orice aşa unii nu-şi pot cere scuze

S-ar jigni

Dar oricum trebuie să ne gacircndim şi la ceilalţi căci altfel putem pierde

prieteniiProcedacircnd aşa vor realiza la un moment dat şi vor reuşi să spună Icircmi pare

răurdquo hellip

MICU CAMELIA

Norul este supărat

Că de mult n-a mai plouat

Şi a stracircns atacircta apă Nu mai

poate să icircncapă

Este negru- vineţiu şi s-a

icircnfuriat eu ştiu

Icircl privesc şi astept să placircngă

Cu lacrimi de ploaie adanca

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 15: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

15

VISOIU RAZVAN

CLS a V-a B

Un cuvacircnt poate avea mai multe sensuriPoate alina un suflet sau poate afecta

cu mult o situaţie Ai nevoie de o vorba bunăde pieteni adevaraţialături de tine icircn

acele momente greleO icircntacircmplare neplăcută se poate uita cu greusau poate

niciodatăMulte personae pătează numele unor oameni pe care ar trebui să-i

considere prieteni Unora cacircndva le va părea rău de faptele făcuteicircnsă sunt mii de

feluri de persoane şi trebuie să ne aşteptăm la orice aşa unii nu-şi pot cere scuze

S-ar jigni

Dar oricum trebuie să ne gacircndim şi la ceilalţi căci altfel putem pierde

prieteniiProcedacircnd aşa vor realiza la un moment dat şi vor reuşi să spună Icircmi pare

răurdquo hellip

MICU CAMELIA

Norul este supărat

Că de mult n-a mai plouat

Şi a stracircns atacircta apă Nu mai

poate să icircncapă

Este negru- vineţiu şi s-a

icircnfuriat eu ştiu

Icircl privesc şi astept să placircngă

Cu lacrimi de ploaie adanca

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 16: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

16

Temperatura şi umiditatea influenţează viaţa animalelorAnimalele din

zonele reci(urşii polaripinguinii) au sub piele un strat gros de grăsime

care icirci protejează de firg

Bufniţa face progreseea ţipă strident anunţacircnd sosirea frigului

Pentru a rezista la frig unele animale schimbă blana(lupul) altele

hibernează(ursul) sau altele migrează icircn ţările calde

(berzelecocoriiracircnduneleleetc )

Precipitaţiile sub formă de zăpadă constituie o importantă rezervă de

apă care se acumulează iarna pe sol sub forma stratului de zăpadă

Icircn grădinazăpada acţionează ca un strat protectorapăracircnd plantele

de frig şi de icircngheţiernile geroase şi cu putină zăpadă fiind cele mai

periculoase pentru plante

Icircn unele zoneunde zaăpada este din abundenţăpentru a se păstra cacirct

mai mult timp verzele se acoperă cu un start de paieapoi cu un strat

de zăpadă de circa 50-60 cm

ION VLAD IONEL

CLASA a IV- a A

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 17: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

17

Sunt sincer

Draga mea

Sunt sincer

Nu voi minţi nu te voi icircnşela

Sunt al tău si nu poţi schimba nimic

Eşti sufletul meu

Icircn braţe să te stracircng un pic

Să te ţin stracircns

Aproape de pieptul meu

Cu sufletul uns

De glasul tău frumos

Să-ţi simt inima bătacircnd

Să-mi auzi sufletul placircngacircnd

De bucurie că eşti lacircngă mine

De bucurie că te am pe tine

Să te sărut cald

Pe nasul tău catifelat

Obrajii tăi

Se vor icircnroşi icircndată

Şi paşii tăi

Vor fi ca altădată

Vor fi silenţioşi

Vor fi cutezători

Hotaracircţi să-ţi dea fiori

Lacircngă mine te doresc

Cu tine vreau să icircmbătracircnesc

STOICA MARIUS

CLS a VIII-a A

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 18: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

18

Icircn Paădurea Petrişor

Pe un vacircrf de stacircncă gol

Se ridică un brad spre cer

Care este grănicer

La vestirea vacircntului

Rege al Pămacircntului

Şi icircn raza soarelui

Cintezi piţigoi şi grauri

Murmură icircntr-un ecou

Pe deasupra codrilor

Iar cu aripi străvezii

Dimineaţa-n zori de zi

Gacircze musculiţe fluturi

Zburdă pe deasupra gacircnduri

Iar un iepure roşcat

Stă pe labe gheboşat

Voinea Alice Eduard

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 19: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

19

Mă tot icircntreb ldquoCe este timpulrdquo

Desigur nu am aflat concret dar mă găndesc ce repede au trecut

anii Mă uit la fratele meu care este cacirct jumătate din mine şi nu-mi vine să

cred că şi eu am fost ca el Cacircnd icirci văd pe ldquobobociirdquo din clasa icircntacirci mintea

mi se duce la vremurile de altă dată cacircnd icircnvăţam primii paşi ai

abecedarului şi mă acomodam cu primele dezlegări ale aritmeticii

Dar nu doar trecutul este importantci şi viitorul Primele modele care au

influenţat viitorul meu au fost părinţii şi bunicii Prin modulul icircn care

părinţii m-au educat şi crescut pot să-i icircnvaţ la racircndul meu pe cei mai

mici decacirct mine Doar icircndrept o privire spre bunicii mei şi ei icircmi transmit

un mesaj prin care icircnţeleg că o să icircmbătracircnesc la racircndu-mi

Pe lacircngă trecut şi viitor mai este prezentul El icircmi arată starea icircn care

sunt acum un copil care nu are icircncă grijile părinţilor Prezentul icircmi dă

posibilitatea să mă gacircndesc la trecut dar nu să trăiesc icircn el ci să-mi

modelez viitorul icircmplinindu-mi visele El mai face şi legătura dintre trecut

şi viitor Chiar dacă unele dintre aceste cuvinte vi se par filozofice totuşi

ele dau de gacircndit hellip

Cele trei elemente trecutul prezentul şi viitorul sunt la fel de importante

pentru viaţă De aceea spun că viaţa atacircrnă pe un fir de aţă

CIMPOIAŞU STEFANIA

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 20: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

20 V

DUMITRU SEBASTIAN

Pentru mine timpul este un zeu suprem al vieţii care nu icircmbătracircneşte

niciodată

Acest zeu doar icircmbătracircneşte oamenii

După părerea mea orice om s-ar ruga de timp să icircl lase la vacircrsta de

douăzeci de ani Timpul prăpădeşte lumea şi oricui i-ar plăcea să fie icircn locul

acestui zeu suprem

Timpul e mereu icircn jurul nostru dar nu-l vedem Icircn momentele plăcute

timpul trece repede şi vrei să nu se termine acele ore frumoase iar icircn

momentele grele acest zeu al vieţii abia se miscă şi ai vrea să treacă ca şi

atunci cacircnd icircţi era bine

Timpul ni se arată icircn mai multe forme de exemplu mileniu secol decenii

ani zile şi ore

Timpul a apărut primul pe planet Dupa această noţiune oamenii pot

afla cacirct mai multe lucruri petrecute şi nu doar despre ei şi familiile lor ci şi

despre alţi oameni care ne-au făcut macircndri icircn lume

Zeul vieţii nu poate fi oprit şi controlat Iar noi oamenii putem să ne

bucurăm de fiecare clipă din TIMPUL NOSTRU pe pămacircnt

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 21: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

21

CALOIAN BIANCA

Am primit tema să fac o compunere care să se numească ldquoTimpulrdquo Peste

tot se vorbeşte despre timp Dacă timpul este personajul principal din

compunerea mea atunci eu vreu să fiu vrăjitorul timpului şi chiar sunt

Dimineaţa icircnchid timpul şi mai dorm cacircteva minute icircl scurtez cacircnd aranjez

patul icircl icircntind atunci cacircnd ne jucăm icircn pauze şi icircl comprim cacircnd trebuie să fac

temele

Timpul trece uşor cacircnd merg la orele de dans cacircnd mă plimb prin parc şi prin

magazine cacircnd probez rochii şi sandale şi trece foarte greu atunci cacircnd aştept

să plec icircn vacanţă şi icircn vizită

Toată lumea are nevoie de timp pentru serviciu pentru lecţii pentru joacă

pentru a face curat pentru cumparături şi multe altele

De unde atacirct timp că niciodată nu ne ajunge pentru tot ceea ce ne dorim să

facem

CIcircŞLIANU RADU

Tic tac tic tac tic tachellip Trece timpul dintr-o parte azi e-aici

macircine-i departe Acum e trei apoi e cinci ne uităm la ceas mereu şi

nu ne vine să credem cum trece timpul

Oare cacircnd ceasul mare al omenirii va cădea Să cadă şi să lase loc

unui ceas mai mare al naturii veşnice

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 22: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

22 Undeva icircncolo undeva aici dar pacircnă şi codrul are timpul său Noi nu

credem oare că pomul e veşnic Că deşi doarme se scoală şi reicircncepe

munca Nu hellip Ei nici el nu e cruţat de timp

Icircntr-o zi ce bine ar fi dacă ai sta să te gacircndeşti cum icircl iroseşti

Să te gacircndeşti la timpul care se scurge tic tac sub forma unui ac Un

ac desigur cacirct mai limbric şi cu un frate şi mai mic

Să icircţi pui icircn minte o icircntrebare de trei cuvinte ldquoCe este timpulrdquo

Ca să-ţi răspund aşa icircncepe povestea mea

Timpul stăpacircn pe toate el ştie data ca la carte Este ora zece şi cinci

minute alături de treizeci de secunde Anul se ştie este două mii zece luna a

cincea din douăsprezece

Icircn formule de vrăjitoare timpul altfel apare

ldquo- Timpul trece ceas de ceas

Şi de vrăji eu nu mă lasrdquo

Timpul aţi aflat că este un jucăuş ne-mperecheat trece repede

energizat şi nu vă daţi seama că povestea s-a icircncheiat

Ioan Adrian

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 23: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

23

Cacircnd am primit tema compunerii am avut impresia că mare lucru despre timp nu

am de spus Dar stacircnd şi meditacircnd acasă seara icircnainte de culcare au icircnceput să-mi vină

ideile una cacircte una apoi repede le-am aşternut pe hacircrtie

Dacă stăm să ne gacircndim la o definiţie a timpului acesta este greu de dat fără a

stacircrni controverse Unii percep timpul ca fiind un zeu blacircnd eu icircl aseman cu un fluviu

imens care duce cu el evenimentele din universul nostru Are o singură direcţie şi nu se mai

icircntoarce niciodatăTimpul este poate măsura lui Dumnezeu pentru tot ce este trecător iar

pentru noi oamenii este o măsură a călătoriei noastre pe pămacircnt

Tmpul este perceput diferit şi de scriitori Icircn aproape toate operele sale

Eminescu are ca temă timpulprezentat ca eternul prezent Trecutul şi viitorul sunt posibile

doar prin prisma prezentuluiArghezi spunea icircn una din poeziile sale

rdquo Mă bate vremea mă bate ziua mă bate clipardquo

Timpul nu este deloc din abundenţă el este cel mai delicat element al vieţii pe

care trebuie să-l folosim cu icircnţelepciune

Singura clipă icircn care-l putem folosi este prezentulAtunci cacircnd săvacircrşim o faptă

aceasta trebuie foarte bine gacircndită căci timpul nu se mai icircntoarce iar regretele ulterioare nu

vor schimba nimic

Timpul icircn valoarea unui banuţ icircl ai de cand te naşti Tu hotărăşti cum să-l

cheltuieştiFii cu ochii icircn patru şi nu-i lăsa pe alţii să-l cheltuiască icircn locul tău

PENE ADRIANA

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 24: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

24

Am auzit de multe ori această icircntrebare la televizor Erau multe păreri

cum ar fi timpul este ceva ce vine şi nu se mai icircntoarce niciodată sau timpul

este fiecare clipă din viaţa noastră ceva ce se scurge repede lăsacircndu-ne

bogaţi icircn amintiri

Am făcut cercetări şi cred că cel mai bun răspuns pe care l-am găsit

este un citat al lui Sofocle rdquoTimpul este un zeu blacircndrdquo Aceste cuvinte au un

singur icircnţeles trecerea timpului aduce alinare uitare reuşind să vindece şi

cele mai aspre răni

Am crezut mereu că voi ajunge cu timpul printre cei mai buni elevi din

clasă Acest vis era din ce icircn ce mai real dar totuşi nu m-am multumit cu

atacirct Dar timpul a fost de partea mea Icircn primul semestru al clasei a cincea

media mea generală a fost 992 Acum icircn semestrul al doilea am luptat şi

cred că am şanse destul de mari să am media generală 10

Tot cu ajutorul timpului am realizat cum este o prietenie adevărată şi

care sunt prefăcuţii Astfel cred că pot răspunde la această icircntrebare

singură fără ajutorul altora

Timpul e bine să ţi-l faci prieten Te va ajuta să treci peste greutăţi

Andrei Raluca Alexandra V B

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 25: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

25

Indiferent de limba pe care o vorbim intenţia noastră se manifestă prin

cuvacircnt Puterea noastră de creaţie constă icircn cuvacircntCuvacircntul este cel mai

puternic instrument de care dispune omul El este instrumentul magiei

Cum ar fi lumea noastră fără poezie sau fără şoapte

Cum am putea să ne icircmpărtăşim bucuriile şi să ne transmitem

cunoaşterea şi experienţele

Este acesta un dar cu siguranţă căci vindecă suflete şi creează lumi dar

este uneori şi un blestem Cuvintele adesea sunt trădătoare insuficiente sau

inutile Le chemăm dar fug tocmai atunci cacircnd avem cea mai mare nevoie de ele

lăsacircndu-ne singuri şi neicircnţeleşi icircn clipele cele mai profunde ale vieţii rdquo nu stiu

cum să-ţi spunhelliprdquo ldquon-am cuvintehelliprdquo

Cuvacircntul poate şi distruge Este foarte important să nu vorbim de rău

De exemplu cei ce mereu se laudă cu bolile lor imaginare ajung să aibă

aceste boli Cei ce icircnjură des răspacircndesc icircn jur vibraţii negative

Nu este aşa de greu să renunţăm la cuvintele aspre la insulte şi la

minciuni Trebuie doar să fim tot timpul conştienţi de răul pe care icircl facem şi

celorlaţi dar şi nouă rostind cuvinte uracircte

De aceea o şoaptă dulce poate aduce un ocean de fericire

Ce ne costă să o rostim

Maghioroiu Bogdan Eugen

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 26: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

26 METEA BIANCA

CLASA V B

A fost odată ca niciodată o ţară mică numită Costa LunaAceasta era condusă de

un rege numit Octavius El avea o soţie minunată şi o fată pe nume Ecaterina

Cu toate că era o ţară mică avea multe bogăţii iar locuitorii erau oameni buni şi cu inimile

darnice

Un om foarte rău pe nume Pirius vroia să stăpacircnească ţara şi pe locuitori să-i facă sclavii

lui dar nu a reuşit pentru că regele ce conducea ţara Octavius şi-a apărat-o cu toate

armele salePacircnă cacircnd icircntr-o zi cănd s-a icircmbolnăvit şi a muritUltima lui dorintă a fost ca

fata sa să conducă aceea ţară

Dupa multi ani de pregatire venise ziua incoronariicand fata avea doar cinsprezece aniEa

era o fată frumoasă cu părul bălai şi ochi ce străluceau ca doua safireIn ziua aceea Pirius

a venit la fată şi i-a spus că are puteri magiceEa nu ştia cine este deoarece cei din familia ei

vroiau să păstreze secretul pacircna ce va fi icircmplinit optsprezece ani Ecaterina s-a supărat

foarte rău pe mama şi pe ai săi

Pirius i-a propus să vină cu el pentru că o va ajutadar acest lucru era tot un viclesug de-al

lui pentru a o atrage pe fată icircn capcanăAstfel au ajuns la castelul lui Pirius unde el a

icircntemniţat-o Cacircnd mama Ecaterinei a auzit că a fost răpită aceasta s-a dus imediat la

castelul lui Pirius Acesta a icircnchis-o şi pe ea Pirius vroia să le ia puterile iar apoi să le

arunce la rechini pentru ca el să conducă Costa Luna

Icircn momentul icircn care fata era să fie omoracirctă a apărut un prinţt şi a salvat-o Prinţul

era fiul lui Pirius alungat de la castel pentru că nu-şi aproba tatăl icircn planurile lui macircrşave

Printul vroia să pună capăt răutăţilor aşa că le-a eliberat pe prinţesa Ecaterina

şi pe mama acesteia şi a spus o vrajă făcacircndu-l pe tatăl său un om bun

Printul era viteaz darnic şi ajuta pe toată lumeaEl s-a icircndrăgostit imediat de

Ecaterina şi au trăit mulţi ani fericiţi

Şi-am icircncălecat pe o şea şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 27: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

27

Natura este un templu icircn toate anotimpurile anului Toamna iarna

primăvara şi vara fiecare ne vrăjeste cu farmecul lor

Odată cu icircnceperea unui nou an şcolar se instalează şi anotimpul toamna Afară

peisajul pare coborăt dintr-un tablou al unui pictor celebru care a pus roşu aprins

pe frunzele de viţă sălbatică şi galben ruginiu pe cele de nuc Iarba icircncă verde

contrastează puternic cu galbenul roşcat al crăiţelor icircnflorite

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi formacircnd pe pămacircnt un covor foşnitor

Icircn aer miresmele de toamnă plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor

pufoase Copacii cu ramurile goale sunt părăsiţi de cacircntecul păsărelelor dar

acoperiţi cu un strat subţire de brumă

Dintr-o dată cerul devine plumburiu Soarele icircncearcă din toate puterile să-şi facă

simţită prezenţa dar norii groşi ca o mantie de fum icirci icircngreunează efortul Iarna

bate la usa

Iarna cea mai mare si cea mai rece fiică a anului a sosit Ferestrele sunt

acoperite cu o plapumă albă din steluţe icircngheţateTotul e amorţit sub oceanul de

ninsoare Vacircntul şuieră prin crengile cercelate ale copacilor cu senzaţia că

icircntradevăr a venit iarna cea bogată icircn sărbători Copii bucuroşi au ieşit afară

trăgacircndu-se cu săniile uşoare printre troienele călătoare Ca toate celelalte

anotimpuri iarna este un anotimp frumos icircn felul lui

Icircn scurt timp din amurgul fraged al copacilor a icircnflorit primavara Soarele s-

a ivit strălucitor de prospeţime instalacircndu-se biruitor Firicelele de iarbă icircncep să

se zărească pe lacircngă ghioceii abia ieşiti la lumină de sub pămacircntul negru şi umed

Păsărelele au icircnceput sa cacircnte cu glasul lor subţire şi icircnduioşător Dulcele vacircnt de

primăvară adie uşor printre crengile copacilor iar cea dintacirci racircndunică venită de

departe taie albastrul cerului ca o săgeată

Cacircnd natura se trezeşte la viaţă fiecare dintre noi are prilejul să

sărbătorească fiinţa cea mai dragă de pe pămacircnt mamarsquorsquo Şi iată că primavara s-a

icircntors din nou cu ce are ea mai frumos

Timpul trece ca gacircndul şi de icircndată se instalează vara Anotimpul copilăriei

Sub voalul zorilor liniştiţi şi calzi domneşte zacircna culorilor ce smălţuieşte cacircmpiile

icircntinse şi unduitoare unde cacircnta mii de glasuri şi dansează o mulţime de fluturi

multicolori

Sub cerul senin şi arşiţa soarelui toate vietăţile caută răcoarea codrilor iar

grădinile sunt ca nişte tablouri cu mii de nuanţe şi culoriunde macircini măiestre şi-

au depus efortul Zilele şi nopţile de vară au un parfum inconfundabil iar timpul işi

pune amprenta pe fiacare lucru dăruind nobleţe şi frumuseţe din ce icircn ce mai

multă meleagurilor romacircneşti

VOINEA ALICE EDUARD

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 28: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

28

Mă-ntristează iarna cea tacircrzie Aştept primăvara să viehellip

Icircncă ninge şi-n grădină Un fir verde-şi caută lumină

E frig dar e o zi frumoasă Iar zăpada se-aşează migăloasă Zacircmbesc icircn sinea-mi mă amuz

Dezgrop firul de iarbă şi mă-ncrunt confuz Zăpada e adacircncă solul e icircngheţat

Dar firul de speranţă chiar s- icircncumetat Mai mai că a prins picioare Şi şi-a croit drum către soare

Şi parcă n-ar fi suficient Işi cere drepturi confident Vrea lumină pămacircnt moale

Doză zilnică de soarehellip Cere apă vrea căldură

Vrea chiar să-l şterg şi la gură Vrea să-l ţin la căldurică Să-l hrănesc cu macircncărică

Să-i cacircnt muzicacirc uşoară Şi să-i duc şi Primăvara

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 29: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

29

Verde-i zarea icircmpădurită

Plină de mister

Verde-i frunza icircnmugurită

Oglindită-n codru cer

Verde-i tacircnăra natură

Placircnsă iar de rouă

Verde-i greaua ramură

Legănicircndu-mă atunci cacircnd plouă

Verde-i pajiştea-nsorită

Pictată-n pastel

Verde-i iarba liniştită

Adiată ndashncetinel

Verde-i lumea fermecată

Că nu moare niciodată

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 30: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

30

Verdele este o culoare ce sugerează calmul sau tinereţeaEl

este una dintre cele şapte culori ale mamei nature (roşu

orangegalben verde albastru indigoviolet)

Verdele ar putea semnifica foarte multe lucruri din jurul nostru cum

ar fi o pădure o frunză un fir de iarbă legume plante viaţa

junglapapagal sau un fluture Verdele este culoarea preferată a

mamei deoarece este o culoare liniştitoare sau ldquomodestărdquo cum spune

ea

Verdele ar putea sugera şi expresii ldquocai verzi pe pereţirdquo

rdquoVerde- icircmpăratrdquo sau ldquovede verde icircn faţa ochilorrdquo

Şi icircn final mi-ar place să sugerez oamenilor să poarte culoarea

verde icircn suflet pentru a fi mereu tineri calmi şi inţelegători cu

semenii lor

Dumitrescu Claudia Ştefania

Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 31: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

31

Panait Elena

Clasa a IV ndasha D

COMPUNERE PREMIATA

Luna străluceşte pe cer Mereu am fost atrasă de lună Mă duc afară

Lumina lunii mă orbeşte Fac cacircţiva paşi şi parcă luna se apropie de

mine Icircmi zacircmbeşte blacircnd arătacircndu-mi stelele sclipitoare din jurul meu Icircmi

spune că ele sunt copiii ei Privirea lor mă adoarme Luna mă macircngacircie uşor

pe umăr şi parcă mă ia cu ea icircn cer Acum văd stelele de aproape Culeg

una dar luna o pune la loc certacircndu-mă blacircnd Mă pune jos icircncet iar apoi

dispare după un nor

Vreau să-mi amintesc icircntotdeauna acest moment Atunci icircmi amintesc

de versurile lui Mihai Eminescu

ldquo Peste a noptii feerie

Se ridică macircdra lună

Totu-i vis şi armonie

Noapte bunărdquo

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 32: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

32 PANAITE CARLA CLS IV D

A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar mai povesti a fost un munte icircnalt aşa de icircnalt că atingea cerul şi soarele se ascundea icircn spatele său

Pe acest munte şedeau doi icircmpăraţi care se urau de moarte şi icircmpărăţiile lor trăiau icircn mare duşmănie Dincoace de soare la poalele muntelui se icircntindea Icircmpărăţia Verde Icircn Icircmpărăţia Verde era icircntotdeauna primăvară iarba şi florile nu se ofileau niciodată pacircraiele nu secau şi bătea tot timpul o briză dulce

Icircmpărăţia Verde era adăpostită de munte Soarele nu se zărea dar răspacircndea tot timpul o lumină blacircndă de după - amiază Luna ascunsă şi ea după vacircrful muntelui trimitea noaptea pe cer pescăruşi fosforescenţi Locuitorii acestei icircmpărăţii trăiau icircn pace şi armonie se hrăneau cu iarba

şi rădăcinile care se găseau peste tot şi icircn fiecare zi se icircndeletniceau cu veghea Vegheau să nu se strice bunul mers al naturii Noaptea dormeau icircn trunchiuri de copac Ei credeau că fiecare copac face legătura icircntre cer şi restul pămacircntului iar noaptea sufletul trebuie lăsat liber să umble icircntre dacircnsele Icircn Icircmpărăţia Verde locuitorii nu erau icircmpărţiţi icircn familii ci trăiau liberi

Cei din Icircmpărăţia Albastră trăiau icircn mare Ei vroiau să ajungă la poalele muntelui pe pămacircnturile verzi icircnsă o vrăjitoare icirci transformase icircn animale marine Icircmpăratul Albastru vroia să cunoască şi să cucerească lumea dar nu avea cum să lupte deoarece el şi toţi din icircmpărăţia sa nu ştiau decacirct să icircnoate ei nu

ştiau să meargă sau să comunice cu oamenii După ce şi-au construit bărci oamenii din Icircmpărăţia Verde au pornit spre mare icircn căutare de bogăţii icircnsă au fost prinşi de o furtună foarte puternică Timp de şapte zile şi şapte nopţi valurile au fost vijelioase şi chiar dacă Icircmpărăţia Albastră era ameninţată de invadare animalele marine le ndash au arătat oamenilor

drumul către uscat Vrăjitoarea icircmpinsă de curiozitate a asistat la toată icircntacircmplarea dar din păcate un val uriaş a tracircntit- o şi deşi avea puteri magice nu s-a putut salva şi s-a icircnecat Astfel o parte din oamenii din Icircmpărăţia Albastră au rămas transformaţi icircn

animale marine iar restul au ajuns la marginea icircmpărăţiilor pe nisipul dintre mare şi uscat Locuitorii celor două icircmpărăţii au făcut schimb de produse şi au fost foarte icircncacircntaţi cacircnd au văzut minunăţiile pe care le aveau ceilalţi

Expediţiile cavalerilor Icircmpăratului Verde au icircnceput să se icircnmulţească iar peştele prins şi cu mulţimea nestematelor cu care cei din icircmpărăţia albastră icirci răsplăteau icirci făceau să icircşi dorească să fie din ce icircn ce mai aproape de mare Aşa au icircnvăţat să trăiască icircn bună colaborare şi probabil că mai trăiesc şi azi la fel

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 33: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

33 ANGELESCU ALEXANDRU

Clasa a V-a B

Icircn primul racircnd dacă nu aş fi mers la şcoală nu aş fi

scris această compunere

Sunt conştient că aceste lucruri pe care le icircnvăţ acum icircmi vor folosi foarte mult pentru a-mi construi un viitor Icircn frageda-mi pru ncie nu credeam că şcoala icircmi va folosi la ceva dar acum realizez că tot ce am icircnvăţat icircmi este util Acum nu mai este nevoie să rog pe cineva să icircmi citească la un film sau

o carte acum o pot face şi singur Aş vrea să mă fac inginer cercetător să aflu leacul unor boli ca diabet sau cancer şi multe alte lucruri nedescoperite şi nu o pot face fără pregătire Fiecare materie pe care o icircnvăţ are rolul ei icircn educaţia mea Astfel la limba romacircnă

icircnvăţăm să citim să scriem corect să analizăm un text şi să ştim să ne exprimăm corect La matematică am icircnvăţat cum să rezolvăm exerciţii şi probleme la biologie icircnvăţăm despre icircnmulţirea plantelor despre condiţiile de viaţă ale acestora şi mai tacircrziu despre animale şi oameni La geografie am descoperit frumuseţile ţării

noastre şi acum ale altor ţări Istoria ne arată trecutul nostru şi al altor popoare Ştiu că mai am multe de descoperit dar un lucru ştiu sigur aceste lucruri nu vor fi icircn zadar

BĂNICĂ EDUARD VI A

A trecut aşa deodată Prin pădurea minunată

O mireasmă icircncacircntătoare A pămacircnt uscat şi-a floare

Cine vine aşa deodată Răscolind pădurea toată

Este Zacircna melopeelor şi a cucurbitaceelor Toamna cea bogată dar şi colorată

Toamna ruginie parcă-i feerie

Pomii toţi dansează florile valsează Numai icircntr-un colţunaş sta un mic greieraş

Care-şi cacircntă trist amarul

Căci e singurul ce ştie că după această feerie Toamna aceasta aurie este o vrăjitorie

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 34: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

34

Icircn fiecare an la 22 APRILIE se sărbătoreşte ZIUA PĂMAcircNTULUI

Din cele mai vechi timpuri omul a dorit să cunoască şi să stăpacircnescă

natura A schimbat-o atacirct de mult icircncacirct a distrus o parte din ea

Prin unele activităţi ale sale omul pune icircn pericol apa aerul şi solulIcircn urma

acestor acţiuni aerul este mai greu de respirat apa nu mai este bună de băut iar

solul nu mai are hrană necesară pentru plante de aceea vieţuitoarele se

icircmbolnăvesc şi mor

Natura este o carte vie Ea ne icircnvaţă şi ne povăţuieşte Ne strigă şi ne roagă s-o iubim şi s-o respectăm Nu prin vorbe ci prin fapte dovediţi că sunteţi adevăraţi prieteni ai naturii Nu consideraţi natura ca pe un sac de gunoi Ocrotiţi-o

Pămacircntul ne e gazdă primitoare

Belşug ne dă şi-mparte cu noi

Nu omoracircţi acest pămacircnt

E tot ce-avem şi bun şi sfacircnt

Să-l păstraţi şi pentru noi aşa cum l-aţi primit şi voi

Sunt multe motivele pentru care ar trebui să protejăm pădurea

apără solul icircmpotriva eroziunii şi a degradării

protejează apele curgătoare asiguracircndu-le un debit constant şi limpezime

diminuează viteza vacircntului

icircnfrumuseţează şi icircnnobilează peisajul

purifică aerul pe care icircl respirăm

creşte umiditatea atmosferică

lemnul pădurilor este o preţioasă resursă pentru industrie dar trebuie să plantăm puieţi icircn locul arborilor tăiaţi

METEA BIANCA Clasa a V-a B

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 35: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

35

Tot aurul din lume nu este de ajuns pentru a ne convinge să ne dăm

pămacircntul

Dacă cineva mi-ar spune să schimb ceva la planeta noastră i-aş

răspunde că pămacircntul este perfect aşa cum este Animalele florile pădurile

nu ai motive să le schimbi cu nimic din lume aş schimba oamenii pentru că

dacă omul şi-ar schimba comportamentul natura şi-ar recăpăta farmecul

şi bdquosănătateardquo

Pădurea-i plină de gunoaie

Omul copacii icirci taie

Căprioara icircntr-un ciob s-a tăiat

Iar veveriţa icircntr-o cutie s-a blocat

Ursul s-a icircmpiedicat

De gunoiul lăsat

Iepuraşul culcuşul şi-a găsit

De hacircrtii mototolite ticsit

Copacii s-au icircmbacirccsit

De fumul de la grătare venit

Şi toţi strigă după ajutor

Să-i audă cineva binevoitor

Icircmi pare rău că oamenii nu respectă legile naturii dar cum să

respecte aceste legi nescrise dacă nici măcar legile scrise ale ţării nu le

respectă icircntocmai

NISTOR TEODORA-MARIA

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 36: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

36

Frumoase şi bune toate Pămacircntul ca o grădină Ce se scaldă icircn lumină Pomii icircnalţi florile iarba Natura şi-arată salba De vrei să spui că tu eşti om Sădeşte pe pămacircnt un pom Sădeşte iarbă şi flori mii Dacircnd bucurie verde şi viaţă pentru copii CREŢU MARIUS

Zori de zi ZORI DE ZI

Zori de ziuă se revarsă Peste vesela natură Iară macircndrul soare-apare Şi-ncălzeşte totu-n cale Multe flori lucesc pe luncă Multe flori mirositoare Totu-i plin de veselie De miresme şi culoare PĂUNA ANDREEA ALEXANDRA CLS a VI-a A

Verdele reprezintă o culoare Verdele reprezintă viaţă Verdele reprezintă aur pentru planetă Verdele reprezintă cea mai dorită iarbă iarba de acasă

ŞTEFAN ELENA

Verde verde vreau verde Verde de viaţă verde de reicircnviere Culoarea vieţii este verdele Odată ce s-a scuturat cacircmpul de iarba moartă dintr-o dată răsare o mare de viaţă proaspătă Pajiştile ne bucură sufletul cacircnd icircnfloresc primăvara Bobocii şi seminţele Se desfac şi firele de iarbă ne arată lăncile lor Nu am remarcat niciodată onduleurile zambilelor violete

pacircnă icircn această dimineaţă Narcisele galbene icircşi scutură zgomotos clopotele din cununile de stele Fiecare frunză fiecare fir de iarbă cerşeşte atenţie Chiar şi buruienile poartă flori minuscule cu care ne uimesc

Verdele este icircn sticircnga şi icircn dreapta cu adevărat este o culoare mult icircntacirclnită V-aţi icircntrebat vreodată ce simbolizează verdele Păi unii zic că este o simplă culoare alţii un dar al naturii El poate fi exprimat şi astfel dar vă voi arăta ce simbolizează pentru mine verdele Este o culoare alcătuită din amestecul a două culori albastru şi galben Albastrul ceresc şi galbenul soarelui transformă verdele icircntr-o culoare icircntre rece sau caldă

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 37: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

37 Icircn diverse religii verdele a rămas simbolul speranţei Steagul Islamului este verde şi semnifică bucuria şi bogăţiile naturale El mai simbolizează tinereţea codrului raiul icircnverzit al copilăriei

Verdele reprezintă culoarea vindecării miraculoasa plantă aloe este verde icircnchis Este culoarea renaşterii naturii după o iarnă lungă aşadar este culoarea primăverii şi

exprimă dorinţa de a fi aproape de natură Chiar şi soldaţii au nevoie de verde Hainele lor sunt făcute dintr-o nuanţă de kaki

A fost odată ca niciodată o icircmpărăteasă foarte rea care icircşi dorea să aibă

copii numai pentru a-i face sclavii ei iar după ce se plictisea de ei icirci arunca icircntr-un racircu foarte adacircnc unde trăia icircnsuşi diavolul

Icircntr-o zi icircmpărăteasa născu o fată care era atacirct de frumoasă icircncacirct dacă o vedeai cacircnd erai bolnav te icircnsănătoşeai iar dacă o vedeai cacircnd erai sănătos erai fericit toată viaţa Doar icircmpărăteasa nu era fericită de naşterea fiicei ei şi suferea deoarece aceasta era mai frumoasă decacirct ea de aceea nu a vrut nici măcar să-i dăruiască un nume

Icircmpărăteasa cu sufletul cuprins de răutate se hotăricirc să-i dea foc fetei şi să icirci arunce cenuşa icircn racircul icircn care trăia diavolul Fata era deşteaptă şi auzi de planul mamei sale aşa că se hotăricirc să plece de acasă Icircşi luă cacircteva lucruşoare şi puţină macircncare şi plecă unde văzu cu ochii Ea ajunse icircntr-o pădure icircnsă pădurea era imensă şi deasă iar fata nu mai ştia unde să se

ducă Se opri cacircteva clipe să se odihnească Icircn acele clipe icirci apăru icircn faţa ochilor o femeie icircmbrăcată icircn alb cu o aură deasupra capului Fata o icircntrebă

-Cine eşti tu Şi cum ai apărut aici

-Eu sunt Maica Domnului Fecioara Maria Născătoarea lui Iisus Hristos şi am apărut aici pentru că am simţit că aici se află un suflet foarte bun răspunse femeia Dar tu cine eşti -Eu sunt fiica icircmpărătesei cea rea şi nici măcar nu am un nume -Ai vrea să mergi cu mine icircn rai Acolo unde ai tot ce -ţi doreşti şi viaţă

veşnică -Desigur -Dar pentru a merge acolo trebuie să fii botezată Te voi boteza Miracol deoarece ai fost născută de cea mai rea fiinţă de pe pămacircnt iar tu eşti cea

mai bună Maica Domnului şi Miracol plecară icircn rai acolo unde Miracol avea tot ce icirci poftea inima şi viaţă veşnică Icircntr-o zi cacircnd Miracol se plimba prin grădina raiului o văzu pe mama ei dincolo de gard placircngacircnd Se duse la ea şi o icircntrebă

-De ce placircngi -Lasă-mă icircn pace Ce icircţi pasă ţie

Fata o lăsă icircn pace pe mama ei şi plecă mai departe icircn rai După ce Dumnezeu icirci judecă faptele icircmpărătesei hotăricirc ca ea să se ducă icircn iad Şi aşa a trăit Miracol fericită şi avacircnd de toate şi viaţă veşnică iar mama ei icircn

chinuri groaznice a pierit Şi am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

CALOIAN BIANCA MARIA

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 38: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

38

IARNA este mama fulgilor de nea Ea trimite icircn fiecare zi sau noapte

o plapumă croşetată din puf pentru sătucul icircn care şi-a luat bilet de vacanţă

Amurgul se duce la culcare pentru a lăsa icircntunericul necruţător să

vină mai devreme şi să stropească cu cerneală satul sub plapumă argintie

Zăpezii icirci piere strălucirea şi farmecul ierniiI se face loc primăverii

Ea este cea mai tacircnără şi plină de viaţă fiică a anului De aceea se străduieşte cu bagheta ei fermecată să dea o altă viaţă celor care o

icircnconjoară

Fuge desculţă icircn lung şi-n lat pe iarba cea crudă şi plină de roua

dimineţii eliberacircndu-şi copiii din necruţătoarea temniţă a iernii

Vara este o fată care a cacircştigat şi cacircştigă mereu prin frumuseţile ei arzătoare cu bronzul ei strălucitor cu ochii ei albaştri ca văzduhul şi buzele

roşii ca două petale de trandafir iar la urechi poartă o pereche de cercei ca

două cireşe coapte

Din cacircnd icircn cacircnd slugile ei razele de soare sunt stinse de picăturile de sudoare ale surorii ei toamna

Toamna mai tacircrziu sau mai devreme tot icircşi va face apariţia icircnvăluită

icircntr-o rochie de un roşu arămiu din care va rămacircne numai jăraticul ascuns

cu grijă sub vălul de cenuşă

OPREA ALINA

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 39: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

39

Toţi avem un mediu verde

Problema este că nu facem mai

nimic pentru a-l proteja Dacă te

icircmbraci icircn verdeasta nu icircnseamnă

neaapărat că eşti ecologist

Verdele reprezintă ldquonasterea

mugurelui dar si moartea prin

mucegairdquo

V-aţi gacircndit vreodată cum ar fi să

nu mai putem spune ldquohaideţi la

iarbă verderdquo Cum ar arata planeta

dacă nu ar mai exista verdele icircn

natură

Icircn tradiţia europeană verdele

simbolizează speranţa renaşterea

Verdele este regenerareacăldura ce

face ca totul să renască

Icircn fiecare primăvară rdquode sub

stratul de zăpadă verdele aşteaptă

să fie inspiraţia cuivardquo O zărimrdquo

stacircnd la pacircndă sub ascuţiţii dinţi

ai firelor de iarbărdquo

Psihologic vorbind culoarea verde

presimte schimbarea ideilor oferă

echilibrul pacea interioară

calmul Meditator icircntre rece şi cald

verdele este liniştitor răcoritor

dătător de speranţe

Să vorbeşti pe această temă nu

este foarte greu dar să simţi şi să

gacircndeşti verde este cu totul o altă

poveste

Visinoiu Răzvan

DE-AI SĂ MĂNAcircNCI

VERDEAŢĂ

VEI AVEA SUCCES IcircN VIAŢĂ

O URZICĂ SĂ GĂTEŞTI

CU MENTĂ SĂ TE HRĂNEŞTI

MAZĂRE SĂ CONSUMI

ZARZĂRE S-ADUNI

UN CROCODIL SĂ CREŞTI

UN PAPAGAL SĂ NUMEŞTI

DOAR O CEAPĂ SĂ IEI

ŞI-O SINGURĂ VARZĂ SĂ

VREI

IcircNTR-UN SPAŢIU VERDE SĂ

IEŞI

CU ECOLOGIŞTI SĂ TE

IcircNTAcircLNEŞTI

UN TRIFOI CU PATRU FOI

SĂ GĂSEŞTI

ŞI BROCOLI SĂ SĂDEŞTI

FRUNZELE-S CU CLOROFILĂ

IcircN GRĂDINĂ O ŞOPAcircRLĂ

TOATE SE POT GĂSI

CU VERZIŞORI DE VEI

PLĂTI

ŞI PĂDUREA SĂ PĂZEŞTI

DATORITĂ EI TRĂIEŞTI

Andrei Raluca

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 40: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

40

Angelescu Alexandru

La ora de limba romacircnă am

icircnceput un joc provocatorCe

icircnseamnă pentru noi cuvacircntul verderdquo

IcircIn primul racircnd verde este una

dintre culorile fundamentale ale

spectrului solarsituat icircntre galben şi

albastru

Verde este culoarea specifică a

anotimpului primăvara atunci cacircnd

natura revine la viaţă cacircnd copacii

icircnfrunzesc apare iarba crudă iar

fructele sunt nişte bobiţe verzi mici şi

necoapte

Cel mai cunoscut cuvacircnt care provine

de la verderdquo este verdeaţă şi are mai

multe icircnţelesuri

Astfel grammatical verdeaţărdquo

este format din cuvacircntul verde şi

sufixul ndasheaţă

Icircn limbajul gospodinelor şi al

bucătarilor are două icircnţelesuri la

singularreprezintă frunzele de

mărarpătrunjel şi leuştean iar la

plural verdeaţă reprezintă

zarzavaturile şi legumele proaspete

Explicacircnd cuvacircntul verdeaţă

ne ducem cu găndul la culoarea verde

a vegetaţiei la o multime de frunze

de ramuri şi de ierburi verzi

Icircn icircnţeles botanicverdeaţă

este cunoscută sub denumirea de

verdeaţa-zidurilor adică numele dat

unor specii de alge verzi care cresc pe

stacircnci pe ziduri umede sau chiar pe

scoarţa copacilor

Cacircnd mergem la magazine

vedem pe multe ambalaje culoarea

verde şi acest lucru ne face să ne

gacircndim cacirc acele produse provin din

naturacirc şi le asociem cu legumele sau

fructele respective

Intotdeauna la capitolele

ldquoconserve si ceaiurirdquo vom gasi culoarea

verde pe eticheta si noi le asociem cu

produsele din interior respectiv

mazarespanacceai de menta si de tei

Culoarea verde ne duce cu

gandul la padurela armoniela

linistela pasunile si dealurile inverzite

si la faptul ca verdele in cele mai

diferite nuante este culoarea specifica

pe harta a campiei

Darhellip poate fi si o campie

verde a sufletului omului-unde ne

putem odihniatunci cand ne e greu si

unde ne putem regasi cu zambetul si

PACEA

Verdele

Peste tot dai de el

De fiecare dată altfel

Verdele este-n copaci

Şi-n frunzele de maci

Verdele este ndashn trifoi

Şi dacă-i cu patru foi

Vei avea noroc

Icircţi spun euca un prooroc

Verde este prospeţimea

Şi tot el e frăgezimea

Tinereţe puritate

El le reprezintă pe toate

Eu vă spun cu glas măiastru

Verdele-i icircn galben şi albastru

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 41: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

41

Verdele este o culoare caldă

plăcută odihnitoare Dar numai

atacirct

Nu nu este numai o culoare

este mai mult decacirct atacirct Trebuie

doar să ne uitam icircn jurul nostrum şi

vom observaPomii sunt verzi iarba

este verde putem spune chiar

icircntreaga natură e verde

Un pictor ar spune că verdele

este o culoare pe care o foloseşte

atunci cacircnd pictează peisaje sau

atunci cacircnd creează fondul unui

tablou

Un biolog ar spune că verdele

este culoarea clorofilei care asigură

hrana plantei şi ar mai spune că

verdele este culoarea cu care se

reprezintă pădurile cacircmpiile şi

plantele icircn general

Un chimist ar spune că verdele

este culoarea unor substanţe toxice

Un şofer ar spune că verdele

ste culoarea semaforului care icirci dă

voie să circule icircn inzersecţie

Iar un zugrav ar spune că

verdele este culoarea potrivită

pentru spaţiile icircn care te poţi odihni

Cred că toţi oamenii ar putea

spune ceva despre verde fiecare icircn

felul său şi icircn legatură cu profesia sa

- Dar ce este verdele

- Verdele este ceva din viaţa

noastră ceva care ne

trebuie fără de care viaţa

ar arăta altfel

- V-aţi icircntrebat vreodată ce

s-ar icircntacircmpla dacă nu ar

exista verdele

- Eu m-am icircntrebat Sunt

multe forte multe culori icircn

jurul nostru dar

icircntotdeauna observăm cănd

lipseşte culoarea verde

deoarece nu simţi că viaţa

ar mai fi prezentă

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 42: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

42

Constantinescu Alexandra

Cls a II-a C

M-a speriat o vrabiuţă

Mică scundă dar drăguţă

Şi moţată cum vrea ea

Zici că e o mică stea

Asta-i vrăbiuţa mea

Hodorog Ines

Clsa II-a C

Tatăl nostru ne ajută

Cacircnd avem nevoie multă

Ne iubeşte ne icircngrijeşte

Cu dragoste el ne creşte

El ne duce la plimbare

Cu tot dragul el o face

El ne icircmbracă

El ne icircncalţă

Mereu dis-de dimineaţă

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 43: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

43

Diana Mărgărit

Clasa a III-a A

Laureată a mai multor concursuri de creaţie literară

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti A fost odată un

icircmpărat care avea trei feciori care mai de care mai chipeşi Fiindcă cel mic era mai

mic decacirct ceilalţi acesta era batjocorit de fraţii săi Icircmpăratul icircncercă din răsputeri

să-i facă să se iubească spre a trăi icircn pace ca o familie dar nu reuşi

Nemaisuportacircnd cearta şi amărăciunea din palat icircmpăratul icirci chemă icircntr-o

zi pe feciori şi le zise cu tristeţe

- Am icircncercat cu puteri supraomeneşti atacircţia ani ca voi flăcăii tatălui să vă

purtaţi cum se cuvine dar m-aţi dezamăgit amarnic Cred că nu mă mai iubiţi

atacirct de mult icircncacirct să opriţi cearta Dacă aţi trăi icircn ţinuturi icircndepărtate cred că dorul

v-ar apropia

Prin aceste cuvinte fiii icircmpăratului icircnţelegacircnd că tatăl lor vrea să trăiască icircn

pace icircşi luară rămas - bun de la acesta Icircnainte de a pleca fiul cel mai mic trist că

va pleca de lacircngă fraţii săi zise

- Dragii mei fraţi poate nu ne vom mai vedea niciodată poate o să ne

despărţim pentru totdeauna dar eu tot o să mă gacircndesc la voi Vă rog pentru

prima şi ultima dată haideţi să facem o icircmbrăţişare de rămas-bun

Uitacircndu-se cu ură la fratele lor mai mic cei doi fraţi plecară fără să zică

nimic

Cu lacrimi icircn ochi fratele cel mic plecă la drum pentru a-şi găsi un loc unde

să stea măcar pentru o noapte Merse cale lungă şi nu peste mult timp găsi un pui

de pasăre căzut din cuibul său icircn care rămăseseră ceilalţi doi frăţiori Văzacircndu-l pe

puiul de pasăre flăcăul icircl luă icircn macircnă şi urcacircndu-se icircn copac puse puiul la loc icircn

cuib Se dete jos din copac şi-şi urmă drumul Cacircnd se uită icircn macircna sa observă că

icircntre degete icirci rămaseră un fulg de la puişorul de pasăre pe care icircl salvase Aşa de

mult icirci plăcură nuanţele fulgului icircncacirct nu se icircndură să-l arunce ci icircl puse icircn

buzunarul de la cămaşă

Obosit de drum fiul icircmpăratului după ce trecu de potecile pădurii care era

icircntunecată ca un iad se linişti dacircndu-şi cu puţină apă pe faţă Lacircngă el o floare

rară pe care o găseai numai icircn ţinuturi icircndepărtate era acoperită de o piatra grea

pe care numai un flăcău viteaz o putea da deoparte El fără să mai stea pe gacircnduri

dădu piatra de-a dura pentru ca planta firavă să aibă lumină Apoi turnă la

rădăcina acesteia şi trei guri de apă din plosca sa Drept mulţumire planta icircşi

icircntinse corola pacircnă la pieptul tacircnărului şi vărsă icircn buzunarul cămăş ii sale trei

seminţe din cupa sa

După trei drumuri lungi feciorul ajuns la marginea pădurii dete de un cal

amăracirct şi atacirct de slab icircncacirct i se vedeau coastele Flăcăul se gacircndi că dacă va avea

grijă de el acesta va putea fi calul lui Şi fără să mai stea pe gacircnduri icirci dădu trei

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 44: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

44 găleţi de apă şi icirci aduse trei braţe de iarbă verde şi proaspătă pentru a-şi veni icircn

puteri

Apoi după ce icircl sătură băiatul icircşi luă calul şi cu paşi grăbiţi ca să -şi

găsească un loc unde să se odihnească fiindcă se făcea noapte merse şi dete de o

pajişte arsă de căldura soarelui mai apoi de o pădure icircn care toţi arborii aveau

crengile uscate unde nu se auzea nici măcar un ciripit de pasăre iar la marginea

acesteia icircn albia unui pacircracircu văzu cum pămacircntul fierbea de dor de apă căci se

vedea clar că niciun firicel de apă nu se prelingea pe acolo

Nu mică icirci fu mirarea cacircnd văzu că nicăieri nu observă un strop de apă icircnsă

deodată icirci apăru icircn cale o bătracircnică uracirctă şi gacircrbovită care icirci alungară gacircndurile

cacircnd icirci zise

- Bună să-ţi fie inima tinere viteaz Icircncotro te icircndrepţi

- Dragă mătuşico ţi-aş zice dar nici eu nu ştiu unde mă duc Caut un

adăpost pentru mine şi pentru calul meu pentru a dormi icircn noaptea aceasta

- Nu ştiu să existe vreun adăpost prin locurile astea sterpe icircnsă eu te-aş

putea lăsa sa stai icircntr-un locşor din casa mea iar calul tău va putea dormi icircn

ogradă

- Dumnezeu te-a scos icircnaintea mea Să fii binecuvacircntată

Icircn acea noapte pe cacircnd feciorul cel mic sforăia icircn patul bătracircnei feciorul cel

mare veni la palatul icircmpăratului şi zise

- Tată bate-mă omoară-mă fă-mi ce vrei numai primeşte-mă din nou icircn

casa dumitale căci icircn lume nu e de trăit

Făcacircndu-i-se milă de fiul său cel mare icircmpăratul icircl primi la el cu blacircndeţe

uitacircnd de toate problemele din trecut După trei zile la uşa icircmpăratului apăru şi

fiul cel mijlociu care de asemenea icircl rugă pe icircmpărat să-l primească acasă

Icircmpăratul icircl primi şi pe acesta căci milă i se făcu de dacircnşii cacircnd icirci văzură umiliţi de

propria lor prostie Icircnsă cu icircnţelepciune şi noroc mezinul cel mai retras dintre

fraţi nu s-a dus la tatăl său să se umilească ci după o noapte de stat la casa

bătracircnei se trezi dis-de-dimineaţă aşteptacircnd să se lumineze afară cu gacircndul

să plece mai departe

Imediat ce se ridică din pat mezinul mulţumi bătracircnei că l-a primit să

doarmă icircn casa ei apoi icirci ceru o cană cu apă să se spele pe faţă căci aşa era el

obişnuit

Atunci bătracircna se duse repede afară şi veni numaidecacirct cu trei picături de

apă pe o frunză ofilită

Neicircnţelegacircnd ce se icircntacircmplă tacircnărul icircntrebă mirat

- Dar ce se icircntacircmplă mătuşică prin locurile astea Aseară cacircnd veneam

către casa dumitale am observat că arborii pădurii sunt uscaţi iarba este vestejită

iar acum dumneata icircmi aduci trei picături de apăhellipSe vede că au secat toate

izvoarele

Nu mai avu timp voinicul să spună şi altceva căci bătracircna icircşi stracircnse

macircinile la ochi şi icircncepu să placircngă cu-atacircta foc şi amar de sărea cămaşa de pe ea

Printre sughiţuri reuşi să-i spună mezinului toate cele ce se petreceau icircn ţinutul

său de foarte mulţi ani

- Peste nouă codri către miazănoapte există un icircmpărat mare şi puternic

ştiut de toată lumea pentru neajunsurile şi răutăţile pe care le face tuturor celor

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 45: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

45 care se icircncumetă a se icircmpotrivi lui din vreo anumită cauză Şi icircn urmă cu foarte

mulţi ani acest icircmpărat dobacircndi de la icircmpărăteasa lui o fată frumoasă ca un icircnger

cu ochii ca cicoarea şi cu părul de aur Macircndru de copila pe care i -o dăduse

Dumnezeu acesta hotăricirc să dea o petrecere mare mare de tot la care să invite pe

toată lumea care ar fi vrut să vadă cu ce macircndreţe de copil l-a hărăzit norocul Dar

din momentul icircn care icircmpăratul a icircntins mesele pentru ospăţ vremea s-a icircmpotrivit

adunacircnd toţi norii deasupra icircmpărăţiei Şi a plouat atunci trei săptămacircni fără

oprire Atunci icircmpăratul furios pe vremea rea a chemat o vrăjitoare vestită care a

trimis un blestem asupra ţinutului De atunci norii nu mai pot trimite picăturile lor

de apă pe pămacircntul nostru şi nu va mai ploua pacircnă cacircnd fata icircmpăratului se va

mărita cu alesul inimii sale Mulţi voinici au peţit-o căci e vestită pentru

frumuseţea sa icircnsă se pare că nici unul nu a putut ajunge la inima ei

Auzind mezinul toate cacircte icirci povestise bătracircna care icircl găzduise pentru o

noapte icircn casa ei o macircngacircie cu vorbele zicacircnd

- Mult a fost mătuşică dar puţin timp a mai rămas Căci nu se poate ca o

aşa frumuseţe de fată să nu aibă noroc Vei vedea că icircntr-o zi blestemul se va

dezlega şi tot ţinutul icircşi va reveni la viaţă

Şi zicacircnd acestea tacircnărul sărută macircna bătracircnei mulţumindu-i icircncă o dată

pentru găzduire Apoi icircncălecă pe calul său şi plecă prin pădurea uscată miracircndu-

se cum se poate ca atacirct cacirct vezi cu ochii să nu se poată zări nici măcar o frunză

verde

Şi merse şi merse pacircnă ce dădu de marginea pădurii Aici auzi deodată un

glas de pasăre care cacircnta atacirct de fermecător icircncacirct nu-i venea să se mai desprindă

de acel loc Se apropie cu pas grăbit icircnsă cacircnd ajunse la locul cu pricina ce -i fu

dat să vadă O fată frumoasă foc cu ochii albaştri şi cu părul lung icircmpletit icircn două

codiţe care ieşise la plimbare şi se dezmierda cacircntacircnd ca o pasăre căci tare tristă

era icircn sufletul său că icircn ţinutul ei nu cacircntă păsările pădurii aşa cum auzise ea că se

icircntacircmplă prin alte locuri

Cacircnd se treziră faţă icircn faţă mezinul rămase uimit de frumuseţea fetei şi nu

putu decacirct să spună

- Multe am văzut pe lumea aceasta dar aşa o frumuseţe de copilă nu mi-a

fost dat să văd icircn faţa ochilor Spune frumoasa mea ce ar trebui să facă un tacircnăr

pentru ca tu să accepţi să-i devii soţie

- Să-mi ofere cele mai frumoase trei lucruri din lume pe care eu să nu le fi

cunoscut niciodată şi care să aibă puterea de a depărta tristeţea din sufletul meu

Icircnsă ai grijă că dacă te vei prinde că icircmi vei oferi cele trei lucruri şi nu vei nimeri

tatăl meu icircmpăratul acestui ţinut nu te va ierta căci mulţi au mai icircncercat pacircnă

acum şi oricacirct l-am rugat tata nu i-a lăsat cu viaţă

- Mă prind frumoasa mea să-ţi ofer cele trei lucruri chiar de-ar fi s-o fac cu

preţul vieţii Uite pentru icircnceput icircţi ofer iubirea mea

- O accept tinere domn icircnsă ai grijă că toţi mi-au oferit iubirea lor ca fiind

cel mai preţios dar Să vedem care ar fi al doilea

Văzacircnd că nu prea mai are ce să ofere mezinul căută o cale de a cacircştiga

timp Se aplecă la pămacircnt cu un gacircnd ştiut numai de el Dar ce să vezi Din

buzunarul cămăşii sale se rostogoliră icircn ţăracircna uscată trei seminţe şi cacirct ai clipi

din pămacircnt crescură trei flori roşii de care fata nu mai văzuse pacircnă atunci şi care

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 46: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

46 pe loc făcură să-i umezească privirile Atunci tacircnărul le culese şi i le oferi iar ea cu

lacrimi pe obraji icirci mulţumi spunacircnd

- Aşa frumuseţe de flori crescute sub ochii mei nu mi-a fost dat să văd pacircnă

acum dragul meu Dar sincer mă tem pentru viaţa ta căci nu ştiu ce poţi să-mi

mai oferi altceva atacirct de deosebit Şi crede -mă acestea nu sunt dorinţele mele ci

ele reprezintă dezlegarea unui blestem care ar salva totul slobozind ploile atacirct de

necesare icircntregului ţinut

Atunci mezinul o privi lung icircn ochi dorind să-i spună că icircntr-adevăr el nu

mai are ce dar atacirct de preţios să icirci ofere şi că el mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a

fost dat să o cunoască

Icircnsă icircndată icircşi aminti că un singur lucru l-ar mai putea salva şi pe loc căută

icircn buzunarul cămăşii sale şi scoase fulgul păstrat de la puiul de pasăre pe care-l

salvase cacircndva Cacircnd icircl văzu fata icircl luă icircn macircna sa şi suflă către el Icircn acel moment

toată pădurea se umplu de ciripit şi de felurite glasuri de păsări de care fata

icircmpăratului nu mai auzise pacircnă icircn acel moment Izbucni icircn placircns de bucurie şi sări

de gacirctul tacircnărului din faţa ei promiţacircndu-i iubire veşnică Mezinul nu mai avu

timp icircnsă să-i spună şi el ceva căci deasupra lor se adunară toţi norii grămadă şi

sloboziră o ploaie cum nu mai fusese icircn acel ţinut de cacircnd se născuse fata

Cei doi tineri urcară pe cal şi printre picăturile de ploaie merseră către

icircmpărăţia tatălui fetei unde erau aşteptaţi cu multă voie bună căci icircmpăratul şi

toţi curtenii ştiau că blestemul a fost dezlegat prin iubire Icircn urma lor păsările

cacircntau vacircntul adia iar frunzele se icircnverzeau icircn bolţile pădurii Şi au făcut o nuntă

mare care a ţinut trei săptămacircni şi au trăit fericiţi pacircnă la adacircnci bătracircneţi Iar eu

am icircncălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 47: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

47

Pămacircntule mai trăieşti

Prin praful din Bucureşti Mii de tone de nisip

Se aştern pe al tău chip

Te simţi mult mai sărac Atunci cacircnd nu ai parc Te simţi zilnic dezgolit De copacii ce-au pierit

Te simţi singur neajutorat Cu acest popor needucat Care nu ştie să păstreze Ce-i verde să protejeze

Nu-i un şir de gesturi infime Numit a populaţiei cruzime

Cum ucid atacircţia copaci Ce ar putea să le fie fraţi

Cacircnd oamenii se vor schimba Prin parcuri noi vom alerga Aer proaspăt vom respira De toate ne vom bucura

IORGU RUCSANDRA

Cls V B

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona

Page 48: GIMNAZIUL I.A. BASSARABESCU · PDF fileAnuarul creativ 2009 5 DIANA MARGĂRIT Într-o lume aurie, Pe-un noian de bucurie, Într-un rând de poezie E a mea copilărie. Printre jocuri

Anuarul creativ 2009

48

COLECTIV DE REDACŢIE

Redactor profesor Elisabeta Chivulescu

Colaboratori icircnv Constanţa Dobre

icircnv Beatrice Marin

icircnv Nicoleta Popescu

Icircnv Pase Ramona

Tehnoredactare profesor Matei Simona