gi a e dificita unire - libris.ro unire. basarabia si... · l alberto basciani este conferenfiar...
TRANSCRIPT
L
Alberto BASCIANI este conferenfiar universitar de istorie a Europei
Orientale in cadrul Departamentului de Stiinle Politice al UniversitifiiRoma Trei, unde predi istoria Balcanilor in perioada contemporani, isto-
ria Uniunii Sovietice gi a Rusiei postsovietice. A publicat numeroase studii
atdt in Italia, cat gi in strdinitate despre istoria politicd a Europei de Sud-
Est, in special despre perioadq interbelici gi comunismul romAnesc. Este
autorul volumelor IJn conflitto balcanico. La contesa fra Bulgaria e Roma-
nia in Dobrugia del Sud 1919-1940, Cosenza, Periferia, 2001, 9i L'Illusione
della modernitd. II Sud-est dell'Europa tra le due guerre mondiali, Soveria
Mannelli, Rubbettino, 2016.
Maria VOICU a ficut Facultatea de Limbi gi Literaturi Striine, Uni-versitatea din Bucuregti, cu specializarea italiand - rusi, gi doui masterate
de hmbn gi cultur6, in cadrul aceleiagi institujii, avdnd Ia bazi studierea
celor doui limbi. A debutat cu un volum propriu de poezie Ia vdrsta de l0ani, urmat de mai multe premii I la diverse festivaluri nafionale depoezle.
ln anul 2007 apimitpremiul pentru Arti gi Culturi in cadrul galelor dinoragul Gala!i. Este traducitor gi interpret autorizat, iar acesta este volumul
sdu de debut in calitate de traducdtor literar.
George Doru IVAN este absolvent al Facultilii de Litere, specializa-
rea romd,nd-italiani, gi al masteratului de traductologie latino-romanicila Facultatea de Limbi gi Literaturi Streine, ambele in cadrul Universitiliidin Bucuregti. in anul 2014 a cdqtigat premiul al III-lea la festivalul ,,Fest-
lettura", un concurs de traduceri literare organizat cu sprijinul InstitutuluiItalian de Culturd ,,Vito Grasso" din Bucuregti, iar in anul 2016 a benefici-
at de o bursi' de studiu Erasmus la Universitatea din Bologna. Volumul de
fali reprezinti debutul siu in calitate de traducitor literar.
Alberto Basciani
DIFICITA UNIREBasarabia ;i Romhnia Mare
1918-1940
Prefafi deKEITH HITCHINS
Traducere din italiand de George Doru IVAN 9i Maria VOICU
CARTIERistoric
CARTIER
Editura Cartier, SRL, str Bucuretti, nL 68, ChiginEu, MD2012.
Tel.lf ax: Q22 20 34 91, lel.: 022 24 01 95. E-mail: [email protected]
Editura Codex 2000, 5RL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, Bucuretti.
Tel/fax: 021 210 80 51. E-mail: [email protected]
cartier.md
Difuzare:
Bucuregti: Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2.
Tel./fax:021 210 80 5'1. E-mail: [email protected]
Chisineu: str. Bucuresti, nr. 68. E-mail: caftier@cartiermd
Cd\ile CARTIER pot fi procurate online pe shop.cartier.md Siin toate libfiriile bune din RomAnio
$i Republico Moldovo. Cottiet eBooks potfi ptocurate pe iiooks, Eornes & Nobles 5i pe cartieLmd
LIBRARIILE CARTIER
Librdila din Centru,bd. $tefan cel Mare, nr. 126, Chiiin;u. Tel. /fax:02221 4203.
E-mail: [email protected]
Librdria din Hol, slr.Bucuregti, nr.68, Chifin;u. Tel.: 022 24 I 0 00. E-mail: [email protected]
Comenzi CARTEA PRIN P05TA
CODEX 2000, Str. Toamnei, nr. 24, sectorul2,020712Bucure9ti, Romania
Tel./fax: (021) 210.80.s1
E-mail: [email protected]
Coleclia Cattieristoric este coordonatd de Virgil Pdslariuc
Editor: Gheorghe Erizanu
Lector: Em. Galaicu-Pdun
Coperta: Vitalie Coroban
Design/tehnoredactare: Valeria ldjilov .
Prepress: Editura Cartier
Tipiriti la Bons Offices
Alberto Basciani
LA DIFFICILE UNIONE
ARACNE editrice S.r.l. (Roma),2007 (Edilia a ll-a, revdzut; 9i ad;ugitd)
Alberto Basciani
DIFICILA UNIRE
Edilia l, martie 2018
@ 2007 by Alberto Basciani
o 2018, Editura Cartier, pentru prezenta versiunea rom6neascd. Toate drepturile rezervate.
Cirlile Cartier sunt disponibile in limita stocului gi a bunului de difuzare.
Descrierea CIP a Camerei Nalionale a Cdrlii
Basciani, Alberto.
Dificila unire: Basarabia 5i Romdnia Mare (1918-1940)/ Alberto Basciani; pref. de Keith Hitchins;
trad. din ital. de George Doru lvan, Maria Voicu. - Chitin;u: Cartier, 2018 (Tipogr.,,Bons Offices"). - 428 p. -(Coleclia,,Cartier istoric" / lSBN 978-997 5-79 -902-7).
Tit. orig.: La dificile unione. La Basarabia e la Grande Romania 19181940. -Referinle bibliogr.: p. 390-41 7 ii in subsol. - lndice de nume: p.418-428. - 500 ex.
tsBN 978-9975-86-2s9-2.
9 4(47 I + 498)' 1 91 I / 1 9 40"
836
Cuprins
Prefald ...................7
Introducere.... ................................10
CAPITOLUL IBasarabia dela gubernie a Imperiului Rus la Republici autonome.
1878-1918
1. De la a Doua Crizd Orientali pini la secolul XX.Integrarea Basarabiei in Imperiul Rus................... ................ L7
2. Secolul al XX.lea in Basarabia. Nagterea opiniei publice
qi chemarea iredentisti .........56
3. Rizboiul gi experienta Sfatului Jerii ................ ....................80
CAPITOLUL IIBasarabia in Rominia Mare (1918-1923).
O stare de necesitate continue
1. Primele divergen{e pe calea spre integrare ......................... 113
2. Violenlele impotriva rominilor in zona dintre Prut qi Nistru...................132
3. Teritoriile dintre Prut si Nistru, intre reforme, abuzurigi o administra{ie precar6....
4.Chestiuneaculturaliqiproblemana{ionali............ ............179
CAPITOLUL IIIincercarea de a restabili normalitatea intr-o regiune agitat[.
Dificultilile permanente intdmpinate de Romdniain Basarabia anilor 1924-1934
1. Precaritatea ordinii publice gi a relafiilor cu Uniunea Sovietici............... 198
2. Tentativele de organizare a insurecliei comuniste din Basarabia.
Nicolaevca gi Tatarbunar. .............................220
3. Mirturia unui italian gi declinul permanent al administrafiei romAne
pe teritoriul dintre Prut gi Nistru.......... .......234
4. Politica culturali......... ..........239
5. Comisarul superior pentru Basarabia. Experienf a lui Ion Rigcanu.. .......248
6. Basarabia intre doui extreme opuse..... .......26I7. inceputul anilor treizeci. Criza economici gi extremismrI.......................274
8. Dosarul Ciugureanu .............292
CAPITOLUL IVBasarabia in perioada 1933-1940.
Apusul prezenleiromdnegti pe teritoriile dintre Prut gi Nistru
1. Ofensiva extremisti...... .......297
2.Iluziile facile ale politicii externe 9i amigirea nafionaIisti........................ 310
3. Imobilismul autoriti{ilor qi creqterea stirii de tensiune.............................341
4. intre dictatura regali qi apusul prezenfei romdneqti. ........ 358
Surse ;i bibliografie...... ..............390
Indice de nume............... ............4r8
Prefaya
Istoria Basarabiei, de-a lungul deceniilor decisive cuprinse intre
Congresul de la Berlin din 1878 gi destrlmarea Romdniei Mari din1940, ii oferi lui Alberto Basciani posibilitatea si se confrunte cu
probleme fundamentale ale epocii contemporane: imperialismulgi nafionalismul, rivalitatea dintre state, subordonarea bunistiriiregionale in favoarea intereselor nalionale, omogenizarea culturii 9i
supravieluirea altor etnii. Modul in care abordeazd aceasti perioadd
din istoria Basarabiei se conformeaze, aqadar, unei perspective eu-
ropene, deoarece autorul se folosegte de evenimentele din provincie
pentru a contura starea de nelinigte gi nesiguranla cate a caracterizat
anii douizeci gi treizeci ai secolului trecut. Dincolo de faptul ci-iatribuie Basarabiei un rol in declinul lent al Europei citre o stare de
crizd giconflicte, autorul reconstruieqte 9i nesfdrgitele tribulalii dininteriorul provinciei, investigheazd cu griji reacfiile basarabenilor
faga de asimilare 9i dezordinea carele-a fost impusi atAt din est, cAt
gi din vest, qi pune in evidenll cu meticulozitate ddrile apisdtoare
pletite de basarabeni in detrimentul dezvoltirii lor politice' al pro-
gresului social qi economic.
Alberto Basciani a procedat corect prezentdnd situalia Basa-
rabiei din perioada 1878-1940 drept un clasic case study al uneiprovincii mici gi subdezvoltate, care incearci s[ protejeze ceva dinpropria individualitate, aga strdns[ cum era intre intenliile agresi-
ve ale puterilor aflate in expansiune, precum Rusia faristi, pe de
o parte, iar mai apoi succesoarea acesteia, lJniunea Sovietici' 9i
Regatul Romdniei, de cealalti parte. Autorul a aritat in mod con-
vingdtor c[ basarabenii au es,uat in incercarea de a depigi limitele
pe care geografia teritoriului si propria istorie le-o impuneau, flrisd reuseascd sd gestioneze controlul asupra propriilor destine. Treiteme principale alcdtuiesc structura lucririi: Basarabia, provinciea Rusiei fariste; anexarea Basarabiei Ia Romdnia Mare Ei, in fine,Basarabia vdzut| ca surs[ permanentd de tensiuni mai intdi intreRusia gi Romdnia, iar mai apoi intre Uniunea Sovietici gi RomAnia.
Este impresionant modul in care se aseaminl anumite me-tode administrative puse in practicd in Basarabia atdt de cdtrefunc{ionarii rugi, cdt si de cei rom6,ni. Cabinetele imperiale de laSankt Petersburg erau hotirAte si menlind Basarabia sub puterealor politici in detrimentul autonomiei locale. in acest scop, au
promovat pitrunderea limbii si a culturii ruse in rAndul populalieimoldovenegti din Basarabia, astfel ci invalimintul qi literatura inlimba maternd au fost compromise. Dup[ 1918 9i in perioada dintrecele doud rS,zboaie mondiale, autoritilile centrale de la Bucuregtis-au folosit de orice mijloc posibil ca si incorporeze provincia innoul stat national. in domeniul politicii au monopolizat puterea gi
au ignorat cu tdrie realit5lile locale, au creat o birocralie care a ex-
cclat in abuzuri si ostilitate; in chestiunile de ordin economic gi-aulavoriz.irt propriile interese gi au ignorat sdricia, care era foarterispAnditi, dar gi starea de subdezvoltare de dincolo de Prut. inplan cultural au promovat limba romAni si infiintarea de noi gcolica instrumente de integrare, doar ci procedAnd in acest fel gi-auindepirtat simpatiile minorititilor etnice, dar 9i pe cele ale romA-nilor care au avut de suferit din cauza situaliei arbitrare impusede noul regim. AtAt in anii doudzeci, cAt qi in anii treizeci, clasa
conducitoare romAneasc[ a dovedit inci o datd c[ nu este capabilisd gestioneze in mod corespunzdtor problemele importante cu carese confrunta provincia. Doar pentru o scurti perioadi din tot acestinterval de timp, aratl Basciani, basarabenii, si in special moldove-nii, rru irvrrt r.rrr cuvint de spus pentru a-gi hotiri propriul viitor; mait'xirr'1, irr zilclc irrvolburatc ale revolu{iei qi ale infiin!5rii ConsiliuluiNa{iorral, SJulul 'l'drii,in lL)17, gi in prin-rclc luni ale anului 1918, doarcd ulterior au intervenit rlrganele ccntraliz,irtoare de la Bucuresti.
Alberto Basciani aratd in mod clar lblul in care situatia relatiilorromdno-sovietice gi oscilaliile citre dreapta ale politicii romdneqti
din anii treizeci au dus la exacerbarea situaliei din Basarabia.
Inten{ia vedite a Uniunii Sovietice de a redobAndi provincia, chiar
9i dupi restabilirea relafiilor diplomatice cu RomAnia qi dupi tul-buririle provocate de migcarea nalionalistl romAneascl de extre-
mi dreapti, a accentuat atmosfera de nesiguranli 9i deznidejde.
Cdt priveqte efectele pe care pericolul extern gi starea de confuzie
interni: le-au avut asupra economiei Basarabiei, din ce in ce mai
lipsiti de vigoare, dar gi asupra situa{iei tot mai conflictuale dintrecomunitilile etnice din regiune, autorul nu lasl loc de indoiali. Acel
deceniu - subliniazi autorul in mod convingitor - a fost marcat de
un declin implacabil, care a dus pAn[ la aqa-zisul ultimatum dat de
sovietici Romd'niei in iunie 1940, actul final al unei ,,tragedii menite
sI schimbe pentru totdeauna destinele" din Basarabia.
Avem, agadar, in fala noastrA o reconstituire a unei perioade
decisive din istoria modernl a Basarabiei. Autorul a abordat obiec-
tul de studiu cu ajutorul instrumentelor proprii cercetitorului,intenlionAnd s[ descopere mecanismele care au determinat direc{ia
pe care provincia a fost obligati s[ o urmeze. Pentru a da mai multdforll argumentelor sale, Alberto Basciani a cercetat cu mare atenlie
materialele publicate inci disponibile gi a analizal reconstituirile 9i
opiniile istoricilor scrise in diverse limbi. Cu toate acestea, a reugit
s[ identifice acele mari lacune informa{ionale care nu permiteau
o reconstituire exacti a evenimentelor qi o interpretare concretia spiritului timpului, motiv pentru care a apelat 9i la sursele de
arhivl. Folosind corespondenla diplomatici ineditl, insemniri de
cllltorii, memorii, rapoarte ale poliliei 9i documente oficiale de
diferite tipuri, autorul a creat o fresci echilibratd a unei regiuniaflate intr-o situalie de criz6. Daci expunerea este ficutd in tonuriintunecate, totul se datoreazS, faptului ci autorul a lSsat ca sursele
s[ vorbeascd,. Cartea lui Alberto Basciani are deci un loc importantin rAndul acelor lucriri indispensabile pe care trebuie si le consulte
toli cei care sunt interesa{i si studieze soarta Basarabiei.
Keith HITCHINS(University of Illinois at Urbana - Champaign)
Scriind aceastl carte, am rdmas dator fali de anumite persoane.Trebuie sI-i multumesc in primul rdnd mentorului meu Frances_co Guida, profesor de istorie a Europei orientale ra universitateaRoma Trei. Domnia Sa a fost prima persoanl care m_a indrumatcitre aceasti cercetare firi sd md lipseascd de sprijinul gi ,rut*it"sale, deopotrivd de valoroase. Impoitante au fort alr..r1iit" t;;;r.cu profesorul Keith Hitchins de la universitatea din Illinois, intimpul dejunurilor noastre de neuitat (cel pulin pentru mine!) incafenelele campusurui urbana-champaign. contribufla ddnsuluim-a ajutat sd clarific murte dubii gi sa derimitez tot mai pr..i, ."i"mai importante subiecte de tratat. Trebuie sd-i mulfumesc apoi ruiAntonio DAlessandri de la Universitatea Roma Trei, cel care a fostintotdeauna primul care a citit cu aten{ie, rdbdare gi .ornp"t"rrtpdiferitele pdrli ale manuscrisului, care mai apoi au alcituit lucrarea.!.nu.clrerti m-a ajutat tot timpul gi intr-un mod admirabil RudorfMihai Dinu, profesor la Facultatea de Istorie si director ra InstitutulRomdn de Culturd gi Cercetare Umanisticd din Vene{ia. Da;'i;_uincurajat constant sd continui, iar ajutorur sdu in cdutarea surselorbibliografice a fost valoros. Ii sunt rin."r.".urrosc6tor gi lui SilviuAndrieq-Tabac, heraldist de stat al Republicii Moldova; uyutorrrt r*a fost pur 9i simplu hotdrAtor pentru u du.. ra bun sfirsit cercetarea
11,:ltl p::t:"d.: petrecute la Chisindu. pentru tipdrirea celeiqe-a qoua edl{ri a cdrfii am fericirea de a lirgi sfera murqumiriror,incluzand cel pulin arte doud persoane. in primur rdnd trebuie simullumesc regretaturui profesor $tefan Deiureunu din Bucuregti,istoric de o insemndtate gi de o culiuri deosebiti, "1.
.errri*g;;;au fost valoroase pentru.a imbu^nitdfi multe parfi ale acestui text gi,in sfArgit, domnului Davide Zaffi, funcliorru. al provinciei autonomeTrento, bun cunoscitor al civilizaliiior gi al popoar.lo. E,rr;;;;orientale' Reflecliile sare mi-au trezit interesul pentru upror.rraui*gi/sau revizuirea anumitor chestiuni abordate. Bineinleles, intreagaresponsabilitate cu privire la cele scrise rdm6.ne numai a mea.
T6
CAPITOLUL I
Basarabia de la gubernie a
Imperiului Rus la Republic[ autonome.1878-1918
1. De la a Doua Crizh Oriental[ pAn[ la secolul XX.Integrarea Basarabiei in Imperiul Rus
in anul 1888 pirintele dominican Vincenzo Vannutelli, buncunoscitor al Orientului european si mai ales al Balcanilor, pe careii strlbltuse de cdteva ori, a publicat la Roma o relatare a unei clli-torii intreprinse prin Munlii Carpafi gi Rominia. Prelatul cllitoreacu vaporul de la Constanla la Gala{i pe cursul inferior al Dunirii,iar in timp ce ambarcaliunea inainta de-a lungul lirmurilor Ba-
sarabiei, privirea sa uimiti a fost cuceriti de lipsa totali a oricireiurme de trafic comercial sau de pasageri: nu exista ,,intre cele dou5'
llrmuri nici cea mai micd legdturl sau coresponden!t'', ci numaisantinele ruseqti bine inarmate, care la fiecare doui sute de metripdzeau hotarul dintre cele doui statel. $i mai surprins a fost preo-
t Cf. Vincenzo Vannutelli, /rr onti Carpazi,Roma, Mario Armanni,l888,p.22-24.E bine si nul confunddm pe preotul nostru cu renumitul diplomat al Vatica-nului gi omonim al siu (de asemenea gi verigor), monseniorul Vincenzo Vannu-telli, un fin cunoscitor al societe{ii otomane gi balcanice de la sfirgitul secoluluial XIX-lea gi delegat apostolic la Constantinopol din ianuarie 1880. Cf. Giorgiodel Zanna, Roma e l'Oriente. Leone XIII e I'Impero Ottomano. 1878-1913,
Milano, Guerini, 2003, p.99-120 gi infra. Cildtorul citat mai devreme era
un pirinte dominican autor al lucr[rii Sguardi sull'Oriente, o serie de mono-
t7
tul nostru cdnd in fala ochilor i-au apirut nigte gr5.mezi mari delemne alituri de care stiteau numeroase ancore din fier despre careun tovards de cilltorie i-a explicat cu pricepere ci sunt pregititepentru eventualitatea in care armata rusi ar avea nevoie de niEtepunli ca sd traverseze fluviul2. Descrierea hotarului ruso-romdn inBasarabia pe care ne-o oferd memoriile lui Vannutelli mi s-a plrut cd
infdligeazi intr-un mod eficient situalia de tensiune latenti dintr-oregiune de frontieri, care pe atunci era necunoscutd de cei maimulti locuitori ai Europei. Cunoagtereaprecard a Basarabiei, dar sia altor teritorii din Balcani, era, de altfel, o mogtenire inevitabili a
aceloragi lacune geografice pe care Europa Occidentali le cipitasein anii anteriori, si care in a doua jumitate a secolului al XVIIIIeaajunsese sd se reflecte in productia cartograficd grav deficitarldedicati teritoriilor din aga-zisa ,,Turcie a Europei"3. incepAnd cuepoca iluministi, o imbunitdlire a cunostintelor pe care locuitoriiEuropei Occidentale le aveau despre teritoriile balcanice s-a produs
grafii (in total doudzeci de volume) dedicate experienlelor sale de cildtoriegi de gedere prin Balcani, Carpali, Orientui Mijlociu, Europa dunireani gi
Rusia. Vezi Giuseppe M. Croce, La badia di Grottaferrata e la rivista ,,Romae I'Oriente". Cattolicesimo e Ortodossia tra unionismo e ecumenismo, vo]r. 2,
Citte del Vaticano, Libreria Editrice Vaticana, 1990, p. 122 gi urm. Pentru oopinie onestd cu privire la p[rintele dominican, un fel de invita]ie speciall, antelitteram animati in mod sincer de intenlii clare referitoare la unirea dintreBiserica Catolici gi bisericile risiritene, vezi Angelo Tamborra, Chiesa cattolicae ortodossia russa. Due secoli di confronto e dialogo. Dalla Santa Alleanza ainostri giorni, Cinisello Balsamo, Edizione Paolino, 1992, p. 332-324.V. Vannutelli, op. cit., p. 24. De fapt, plni in anul 1879 cursul fluviului Prutmarca pe o distan{i de circa24l de kilometri (din care 170 de kilometri aveauun curs aproape in intregime drept, iar apoi mai sinuos) linia de frontierd dintreBasarabia gi Romdnia. in urma Tratatului de la Berlin, odati cu retrocedarea ce-lor trei judele din partea de sud a Basarabiei Rusiei, Prutul a ajuns sd delimitezeiarlqi gi si continue pAnd la virsarea lui in Dundre, in zona oraqului Reni, liniade frontierd dintre cele doul !iri. Yezi Zamfir C. Arbore, Basarabia tn secolulXIX, Bucuresti, Carol G6bl, 1898, p. 30-31. Din punct de vedere geografic celetrei mari fluvii Dunirea, Nistrul si Prutul delimitau exact limitele teritoriale aleBasarabiei, la sud cu Dobrogea, respectiv la est cu Ucraina si la vest cu Moldova;numai la nord-vest cu Bucovina, linia demarcatoare era mai pufin precisi.Cf. Larry Wolff, Inventarea Europei de Vest. Harta civilizafiei in epoca luminilor,Bucuregti, Humanitas, 2000, p. 228 ftitl:ull original: Inventing Eastern Europe:The Map of Civilisation on the Mind of the Enlightenment, Stanford, 19941.
odati cu publicarea insemnirilor gi a jurnalelor cildtorilor care
rnergeau in numir tot mai mare in provinciile europene ale Impe-
riului Otoman. Dupe cum remarca Maria Todorova, cunoagterea
mai aprofundatl a acestor doui parfi ale Europei a ficut posibil ca
in veacul al XIX-lea dihotomia creqtino-musulmane si fie depigiti,mecar in termenii in care fusese cunoscute pAn[ atunci, 9i sl fieinlocuiti cu opozilia dintre na{iunile mai dezvoltate pe calea pro-gresului politic, economic qi social 9i cele cu o errolulie mai lentia.Totugi, in ciuda progreselor ficute, e foarte probabil ca Basarabia
si nu fi fost cunoscuti nici mdcar de acei cilitori qi jurnaligti care
tocmai in acea perioade strebeteau in numlr din ce in ce mai mare
diferite zone ale Balcanilor, cAliva mdnali de spiritul de aventurigi de cunoagtere in teritorii indepirtate de regiunile mai civilizateale Europei (gi tocmai de aceea pline de farmec), iar alfi atragi inmod mai concret de intAmplirile tumultuoase care fdcuseri deja ca
acele teritorii si devini un punct de rlspdntie al politicii europe-
ne5, linuturi care cagtigau spatii tot mai largi in revistele gi ziarele
publicate in acea perioade in marile capitale europene. in aceeagi
perioadb insi, Basarabia, provincia sud-estic[ aflat| la marginea
Imperiului Rus, nu atrdgea prea mult atenlia clldtorilor qi nici a
opiniei publice europene.
in vremea cilitoriei pi.rnr.f,rl dominican Vannutelli, trecuserldeja zece ani de la incheierea preyederilor Congresului de Ia Berlin(iunie - iulie 1878) care schimbase in mod radical aspectul geopo-
Iitic al Europei de Sud-Est. CAt despre RomAnia, hotirdrile luate incapitala Germaniei nu ficeau decAt s[ confirme o serie de decizii
Cf. Maria Todorova,Immaginando i Balcani, Lecce, Argo, 2002,mai ales pagi-
nile 117-151 [titlul original: Imagining the Balkans, Oxford, 1997].
Printre cllltorii veni{i din Occident, mai pricepufi gi mai aten{i la realitelilebalcanice din acea epoci trebuie amintit cu siguranfi Arthur Evans, arheologul
englez care avea sd descopere ruinele oragului Cnossos din insula Creta. Vezi
Arthur |. Evans, A piedi per la Bosnia durante Ia rivolta, Santa Maria Capua
Vetere, Edizioni Spartaco,2006 ltitlul original: Through Bosnia and the Her-zegovina on Foot during the Insurrection, London, 1877].
to
adoptate cu cdteva luni inainte de delegalii ruEi gi turci care semna-seri Tratatul de la San Stefano (3 martie 1878). Capodoperi efemeria diplomaliei lariste in Balcani, acest tratat fusese incheiat la sfdrqitulunui rlzboi dur si urmirea s[ asigure domina{ia rusd asupra Euro-pei de Sud-Vest6. Totugi, anumite hotdrdri ale ruqilor determinaserdintervenfia imediati a Marilor Puteri, motiv pentru care tratatul arimas liter[ moartl. Printre aceste hotirdri s-a numirat creareaunui principat extins al Bulgariei, ce includea qi Macedonia, catesi fie autonom, dar din punct de vedere formal supus suveranitdfiiotomane si care, datd fiind influenta pe care o ayea deja Rusia inregiune, si poatd fi transformat intr-un soi de rampi de lansarecomodd cltre Constantinopol gi strAmtori. Odat6 ce rizboiul a fostevitat, s-a decis ciutarea unei solu{iondri a chestiunii intr-o adu-nare generald a Marilor Puteri. Sediul de discufii a fost ales, gra{iemedierii cancelarului german Otto von Bismarck, orasul Berlin,care de pulin timp devenise capitala reniscutului Reich germanT.Dupd confirmarea independenfei politice care elibera definitiv noul
t tr."p* l" "p
rilie 1877,Rizboiul Ruso-Turc a fost punctul culminant al aga-zisei a Doua Crizl a Orientului declangati in vara anului lg75 printr-o amplimiqcare de revoltl, mai intdi in rdndul populaliilor cre$tine din Bosnia giHerfegovina, iar ulterior printre bulgari. Bibliografia celei de a Doua CrizeOrientale este destul de ampll; pentru un cadru de referinfi precis se facetrimitere cel pufin la urmdtoarele lucrdri care provin din gcoli istoriograficediferite si sunt scrise in perioade indepdrtate unele de altele, insi toate seremarcd printr-o rigoare gtiin{ifici deosebiti: David Harris, A diplomaticHistory of the Balkan Crisis 1875-78,London, Milford, 1936; Georges Castelian,Histoire des Balkans. XIV-XX sidcle, Paris, Fayard, 1,991, p. 290-321; Barbara|elavich, History of the Balkans, vol. I, Cambridge, Cambridge UniversityPress, 1999, p. 325-372; Paul Dumont, II periodo dei tanzimat,1839-1878, inRobert Mantran (coordonator), Storia dell'Impero ottomano,Lecce, Argo,.2000,p. 554-561 [titlul original: Histoire de I'empire ottoman, paris, 1989]; AngeloTamborra, L'Europa centro orientale nei secoli XIX-XX (j800^j920), Milano,Vallardi Commissionaria Editoriale, 197 l, p. 261-270.' Referitor la geneza congresului si la plasarea lui in cadrul mai general aIrela(iilor dintre Marile Puteri, vezi reconstituirea incd valabild din lucrarealui Alan ]. P. Tayloa L'Europa delle grandi potenze,vol.I,Bari,Laterza, lgTl,p. 323-358 ltitlul original: The Struggle for Mastery in Europe 1848-j918, Ox-ford, f 954]. De asemenea este folositoare reconstituirea mecanismelor diplo-matice puse in functiune la Berlin din studiul lui Ren6 Albrecht- carri6, storiadiplomatica dell'Europa. Dal Congresso di Vienna a oggi, Bologna, Cappelli,
20 )1
stat romAn de protectoratul Imperiului Otoman (protectorat care, de
rreva timp, era oricum doar formal), la sfdrgitul negocierilor purtatela Berlin au fost reconfirmate gi preyederile de la San Stefano care iiobligau pe romani si retrocedeze Imperiului Rus trei judefe din su-
dul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail). Era vorba de un teritoriu de
aproximativ 5.000 km2 cu o populatie de circa 130.000 de locuitori,pe care in 1856 statele invingitoare din Rizboiul Crimeei, Franla,Marea Britanie 9i Imperiul Otoman, le luaseri insi de la Rusia gi
le oferiserl Principatului Moldoveis. Decizia, edulcorati de ceda-
rea Dobrogei de Nord Romdniei, provocase o mare nemultumireatAt la Curte, cat gi in rAndurile lumii politice gi ale opiniei pu-
blice romAnegti. Aceasti hotdrAre intervenise in ciuda articolelorConvenliei ruso-romane semnate h Bucuregti pe 17 aprilie 1877,
convenlie care conferea armatei ruse posibilitatea si traverseze te-
ritoriul romanesc ca si ajungi la cimpurile de luptd din Bulgaria,in schimbul angajamentului de a menfine gi de a apdra integritateateritoriall a Romdnieie. Pe ldngl toate acestea, in timpul ostilitelilor
1964, p. 229-24I. [titlul original A Diplomatic History of Europe Since the
Congress ofVienna, New York, 19731.
Despre procedurile care au permis Principatului Moldovei sd redobAndeascimomentan sudul Basarabiei, vezi Dinu Pogtarencu, Aspecte privind retroce-darea Sudului Basarabiei cdtre Principatul Moldovei la 1856-1857, in ,,DestinromAnesc", 2,1999, p. 75-80. De fapt, in 1856 Marile Puteri au oferit Moldoveio zoni a Basarabiei care corespundea pe atunci doar judefului Ismail qi pe care
ulterior administralia Principatului Moldovei a impdr{it-o formind alte douijudefe, adicdL tocmai Cahul gi Bolgrad, oragele lor omonime devenind regedinfede jude[. YeziZamfir C. Arbore, Dic{ionarul geografc aI Basarabiei, Bucuregti -Chigin[u, Fundafia Culturali RomAni - Museum, 2001, p. 31-32 9r p. 42.
Titu Maiorescu, unul dintre protagonigtii vielii politice romAneqti de la sfArgitulsecolului al XIX-lea, era de pirere ci ruqii ocoliseri obstacolul stabilit de
conven{ia semnatd in prealabil cu RomAnia, punAnd in valoare intr-un modcAt mai favorabil pentru propriile interese articolul al II-lea a1 Tratatului de laParis din 1856 care prevedea cd teritoriul Basarabiei cedat atunci Rusiei,,seraannex6 i 1a Principaut6 de Moldavie, sous la suzerainet6 de la Sublime Porte",unde termenul de suzeranitate, considera Titu Maiorescu, nll avea un inlelesprecis gi putea fi interpretat in moduri diferite. Poate, conchidea Maiorescu,guvernul romAn ar fi trebuit s[ fie mult mai atent si sl includi in termeniiconvenliei semnate cu Rusia o garanfie precisi care sd asigure pestrarea teri-toriului Basarabiei meridionale. Cf. Titu Maioresct, Istoria politicd a RomAnieisub domnia lui Carol I, Bucureqti, Humanitas, 1994, p. 82.
(dar gi ca urmare a solicitirii venite din partea ruqilor), rominii au
declarat, la rAndul lor, rizboi otomanilor la 1.2 mai, participAnd ca
protagonigti sub conducerea directi a lui Carol I10 la luptele grelepurtate in imprejurimile oragului Plevnalr, lupte care, in cele dinurmd, s-au dovedit a fi decisive in determinarea rentltalelor finaleale rdzboiului. Trimis in misiune la Berlin, ministrul de Externe alRominiei, Mihail Kogilniceanu, a incercat in zadar si oblind aju-torul diplomaliilor occidentale prin redactarea unui memorandumpunctual. Acest document nu numai ci reclama nedreptatea sufe-riti de propria lard, dar contesta in definitiv gi legitimitatea primeiocupalii rusegti a Basarabiei, care data din I8I2t2.
Cum era de agteptat, protestele romdnilor n-au avut mari efecte,chiar daci trimigii guvernului de la Bucuregti au aclionat promptgi au reusit si oblini o anumitd admirafie chiar gi din parteadiplomagilor din alte state balcanice, cum ar fi, de exemplu, MilanPetronievici, directorul Legaliei sdrbe din Bucuresti. intr-un raporttrimis ministrului siu acesta a descris ln tonuri migulitoare voinlaromAnilor de a nu renunla la stipdnirea Basarabiei de Sud gi ladelta Duniriil3, expusi de membrandumul prezentat guvernuluiReich-ulai. Nemullumirile exprimate de guvern gi de opinia pu-blicd romdneasci au avut ecouri qi in rAndurile marilor publicafiieuropene, mai ales in presa germand gi englez5, unde comentari-ile cu privire la hotirdrile luate de ruEi au fost destul de dure inanumite cazsri. Edilia ziarului ,,Times" dtn 20 iunie 1877 socotea
Li
Karl Hohenzollern-Sigmaringen (1839-1914) a fost proclamat principe al RomA-niei cu numele de Carol I in mai 1866 gi a devenit dupd oblinerea independenfei
llrii primul rege al RomAniei; a reuqit si cAgtige un rol principal in chestiunilepolitice gi mai ales in cele de politica externa qi militari.Despre participarea Rominiei la Rizboiul Ruso-Turc, vezi Nicolae Densus,ianu,Istoria militard a poporului romrin, Bucuregti, Editura Vestala,2003,p.373-376;Nicolae Ciachlr, Rdzboiul pentru independen{a Romdniei in contextul european(1875-1878), Bucuresti, Editura Stiin!ificd gi Enciclopedice, 077.Vasile Kogdlniceant, Actes et documents extraits de la correspondance diploma-tique de Michel Kogdlniceanu relatifs d la guerre de I'inddpendance roumaine(1877-1878), vol. I, Bucarest, 1893, p. 81-82.Corneliu M. Lungu - Tudor Bucur - Ioana A. Negreanu, Independen{a Ro-mhniei tn constiinla europeand, Bucureqti, Arhivele Najionale ale Rom1niei,1997, Doc. 40, p. 44-41.
13
pretenfiile rugilor asupra Basarabiei de Sud drept o adeviratd ,,ba-
refaced robbery"la. Totugi, nici simpatiile din cercurile diplomaticeqi nici indignarea opiniei publice n-au reuqit s[-i facd pe rugi si se
rdzgdndeasci. Potrivit mirturiei unui apropiat al principelui Carolal Romdniei, diplomalia laristi a inceput s[ aclioneze cu hotlrAreca sd impiedice orice migcare pe care ar fi putut si o pregdteasci
romdnii. Pdnd gi ministrul de Externe rus, Aleksandr Gorceakov,
l-ar fi ,,sfItuit cllduros" pe viitorul rege al Romdniei s[ pun[ capitmaneyrelor Ministerului siu de Externe, care-gi trimitea emisariigi plenipotenliarii in Cancelariile gi Curlile din aproape intreaga
Europi. Pe acelagi ton peremptoriu l-a ayertizat si se ablin[ de la
a tolera manifestalii gi petifii fdcute in semn de protest impotrivaceddrii Basarbiei de Sud1s. De altfel, gi prinlul Karl-Anton Hohenzol-
lern, tatil principelui Carol gi consilier politic important al acestuia,
i-a sugerat fiului si nu se opund deciziei Marilor Puteri gi mai ales
si nu porneasca noua Romdnie independenti pe calea dugm[nieicu Rusia, pentru cd ar fi diunat in mare m[surd dezvoltirii nouluistat16. Cu toate cd anumifi observatori rugi se pldngeau cd redobin-direa teritoriilor din sudul Basarabiei nu stArnise in patrie interesul
cuvenitlT, pentru Rusia recucerirea Basarabiei de Sud era o condifieimportanti pentru a reconfirma prestigiul qi mai ales influenla de
Citat in Alexandru D. Xenopol, Rdzboaiele dintre ru;i ;i turci ;i inrdurirea lorasupra {drilor romhne, Bucureqti, Editura Albatros, 1997, p. 350-351.
Vezi Jehan De Witte, Quinze ans d'histoire 1866-1881, d'aprds les mdmoire du
roi de Roumanie et les tdmoignages contemporains, Paris, Plon, 1905, p. 350-
351. De altfel, dintre politicienii rugi, Gorceakov s-a numirat printre cei care
s-au implicat gi mai activ pentru a abroga acele prevederi a1e Tratatului de la
Paris din 1856 care vizau flota Merii Negre gi granilele Basarabiei. Vezi DavidSaunders, la Russia nell'etd della reazione e delle rifurme 1801-1881, Bologna, IlMulino, 1977, p. 431 ltitlul original: Russia in the Age of Reaction and Reform
1801-1881, London, 19931.
Stelian Neagoe (coordonator), Memoriile regelui Carol I al Romhniei, vol. lY1878-1881, Bucuregti, Editura Machiavelli, 1994, p. 152-153.
Cf. Leon Casso, Rasla ;i bazinul dundrean, Bucureqti, Saeculum Yrz:ual,2003,p.229 ltith;J origtnal: Rossija na Dunaj i obrazovanie Bessarabskoj obla.s/i, Sankt
Petersburg, 19131. Casso s-a niscut, in 1865, in Basarabia intr-o localitate din
{inutul Soroca gi a ocupat pentru mult timp func{ia de ministru al InstrucfiuniiPublice in vremea domniei 1ui Nicolae al Il-lea.
23
care se bucura in randul populaliilor din regiune. chiar dacd sufe-
rise o infringere diplomatici, Imperiul Romanovilor nu renunlase,
bineinleles, la planurile sale de expansiune din Balcanits. odatispulberate posibilitilile de dominalie aqa cum se stabiliseri la San
Stefano, acum era vorba de a salva micar o parte din acea strategie:
si nous r6ussirons encore i nous faire adjuger la Bessarabie moldave,
nous pourrons €tre satisfaits du r6sultat du congrds, malgr6 la trans-
formation qu'on fait subir au Traitd de San Stefanole'
Fiind hotlrdte sd menlini in echilibru balanla puterilor pe e9i-
chierul geopolitic al Europei, nu era' bineinleles, in intenlia 9i nici in
interesul celorlalte puteri s[ umileasci prea tare partea adversi rus[,
avand in vedere qi hotiLrdrea de care dldea dovadd puterea larista.
finAnd cont de aceste premise, putem s[-i dlm dreptate cu ugurinld
renumitului istoric romAn Alexandru Xenopol, care consemna c[
pentru Marile Puteri soarta RomAniei fusese deja hotirAti inainte
ca disculiile conferintei de la Berlin si inceapi20. Rezultatul final
n_avea cum s[ nu nemullumeascl profund Romania, care fusese
obligatl si pdrlseascl cele trei judele din sudul Basarabiei qi sl dea,
cel pulin in acest caz, satisfaclie deplin[ reprezentanlilor larului2].pe iundalul discufiilor aprinse 9i sfAEietoare din Regat, romAnilor
nu le-a mai rimas decAt sd bea pdni la ultima picitur5 din cupa
rs Barbara felavich, Russia and the Rumanian national cause, 1858-1859, slavic
and East European series, vol. XVII, Bloomington, Indiana university Publi-
cation, nedatat, P. 1.
1e Telegramh trimlia 1a 30 iunie 1878 de Nikolai Giers (viitor ministru de Externe
rus)"baronului Aleksandr ]omini, colaborator apropiat al lui Gorceakov' citat
in charles and Barbara felavich, Russia in the East 1876-1880, Leiden, E. J.
wlll, 1959, P. 147.20 A. D. XenoPol, oP. cit., P.325.,, in opinia lui Keith Hitchins, cedarea Basarabiei meridionale Rusiei a insemnat
peniru larul Alexandru al Il-lea 9i un fel de revang[ personali pentru ceea-ce
socotise drept o umilire la care fusese supus odati cu incheierea tratativelor
Congresuluide la Paris din martie 1856, cAnd Puterile invingdtoare ale Riz-
boitJlui Crimeei i-au obligat pe rugi si cedeze sudul Basarabiei Principatului
Moldovei. Vezi Keith Hitchins, Romhnii 1774-1866, Bucuregti, Humanitas,
f99U, p. 349. ltitlul original: The Romanians 1774-1866, Oxford' 1966']
amar[ a unei deposed[ri teritoriale dureroase 9i umilitoare, care
descuraja primii pagi de dupi cucerirea independenlei noului stat22.
La 1 octombrie 1878, cAnd trecuserl citeva luni de la semnarea
Tratatului de la Berlin, flrd si aib[ loc nici cel mai mic incident,
trupele gi autoritlfile lariste au reluat pe deplin in posesie teritoriul
basarabean dat Rusiei, chiar daci Romania nu semnase niciun do-
cument oficial prin care s[ cedeze teritoriul23. Aceastl acliune a fost
perceputl ca un adevarat atentat la suveranitatea statali romaneasca
gi a marcat flri indoiall aparifia unui puternic curent antirusesc pe
intreg cuprinsul spa{iului danubian. Din acest moment, pentru o
mare parte a opiniei publice romdnegti 9i a puterilor politice, Rusia a
devenit inamicul principal al noii Romdnii independente2a,fapt cate
avea se influenleze in anii urmitori anumite hot[rari importante
22 Despre problematica celor trei judele ale Basarabiei qi rolul lor-in tratativele
anterioare celor de la San Stefano gi Berlin, vezi Teodor Pave\, intre Berlin ;iSankt Petersburg,Cluj, Presa Universitarl Clujean[,2000, p' 165-190' in ciuda
anilor care au trecut de la publicarea ei, continui si fie interesanta lecon-
24
stituirea intAmpl[rilor din lucrarea lui G. I. Brdtianu, La Bessarabie. Droits
nationaux et historiques, Bucarest, Institut d'Histoire universelle ,,N. Iorga"'
t943, p.92-118.in timpul schimbirii conducerii, romAnii au trebuit si le predea rugilor toate
inventarele qi hirlile pistrate in arhivele judelelor retrocedate. Vezi S' Neagoe'
op. cit., p. 164.
vlad Georgescu ,Istoria romhnilor. De la origini piind in zilele noastre,Bucwegtl
Humanitai, 1992, p. 177. Aga cum a observat Rudolf Dinu, inainte sd devinl
un inamic, Rusia qi alegerile sale in materie de politicl extern[ deveniseri o
adeviratd obsesie pentru anumite pituri importante din clasa conducatoare
romAneascl. Cf. R;dof Dinu , L'alleanza ideale: appunti per la storia delle rela-
zioni italo-romene nell'ambito della Triplice Aleanza (1883-1903), in ,,Annuario
dell'Istituto Romeno di cultura e Ricerca umanistica di venezia", vI-vII' 6-Z
2004-2005, p. 469-470. Emblematici in acest sens este o carte publicata de un
membru al senatului romdn, in 1889, unde miqcarea politice a rugilor din sud-
estui Europei este prezentata aproape in totalitate in cheie antiromaneasca. vezi
Ioan $oinrescu , Rimdnia, Rusia;i intreita Alianfd. O pagind de istorie politicd
contemporand,Bucureqti, Gregorie Luis' 1889. Cu aceasti ocazie poate meriti
se amintim o alti operl care mergea firi indoiali contra curentului, scrisd la
rdndul ei citre sfirqitul secolului XIX de consilierul cur{ii de Apel din craiova'
Stavru! Zamfir escu, Romhnia fafd cu Rusia, Bucures'ti, E' Milescu, 1892' Cattea
este rn pamJlet care incearci insd si acredite ze c'.t ddrzenie ideea importanlei
de a staLili ielalii mai strinse cu vecinul rus, care, in opinia autorului, aducea
independenla romAnilor s,i eliberarea de sub jugul otomanilor'
z5