ghid_farma

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU - MUREŞ

FACULTATEA DE FARMACIE

GHID DE STUDII

SCURT ISTORIC Facultatea de Farmacie din Tg.Mureş a luat fiinţă în anul 1948,

funcţionând până în 1962 cu limba de predare maghiară, iar în continuare bilingv, română şi maghiară. De la înfiinţare până azi au primit aici diplomă de farmacist aproape o mie cinci sute de absolvenţi. Procesul didactic - cu modificările survenite în cursul anilor - începe cu disciplinele fundamentale din domeniul ştiinţelor naturale (matematică - informatică, biofizică, disciplinele de chimie, anatomie şi fiziologie), menite să furnizeze cunoştinţele de bază necesare însuşirii disciplinelor de specialitate ( de profil). Acestea din urmă au ca obiectiv pregătirea studenţilor pentru principalele domenii de activitate a viitorilor farmacişti, o pregătire de farmacie generală, adecvată celor care vor profesa în farmacii publice şi de spital. Această pregătire se face în primul rând în cadrul tehnologiei farmaceutice, chimiei farmaceutice şi farmacognoziei. Specialistul în domeniul medicamentului - farmacistul - trebuie să posede cunoştinţe profunde în privinţa acţiunii şi utilizării medicamentelor, cunoştinţe însuşite la disciplina de farmacologie. La toate disciplinele se acordă o atenţie deosebită activităţilor practice (raportul curs : lucrări practice variază între 1:2 şi 1:3). Eficienţa formelor de învăţământ este mult sporită şi prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale şi multimedia. Planul de învăţământ conţine şi un număr important de discipline biomedicale (farmacie clinică, laborator clinic), de producţia medicamentelor (industria şi biotehnologia medicamentelor), de analiză şi control fizico-chimic şi biologic al medicamentelor (chimie analitică, chimie fizică, controlul medicamentelor), de analize biochimice ale produselor alimentare (biochimie, laborator clinic, chimie sanitară şi igienă). Se acordă o atenţie deosebită specializării în domeniul fitoterapiei (favorizată şi de o bază materială specială - grădina botanică şi grădina de plante medicinale). Considerând că farmacistul trebuie să fie expert şi în problemele de optimizare a acţiunii medicamentelor, o pondere însemnată o are însuşirea noţiunilor de biofarmacie şi farmacocinetică. De asemenea, facultatea de farmacie este singura specialitate la care se asigură o pregătire temeinică privind acţiunea dăunătoare a diferitelor noxe (toxicologie generală şi industrială) şi care împreună cu mai multe discipline duce la formarea unei competenţe în domeniul ecologic. În cadrul pregătirii profesionale, studenţii au posibilitatea să se iniţieze, respectiv să se aprofundeze în domenii speciale, ca radiofarmacia, medicamente de uz veterinar, probleme de bază ale medicaţiei alternative (medicamente homeopatice), rolul farmacistului în depistarea efectelor adverse ale

medicamentelor (farmacovigilenţă), să posede cunoştinţe practice în privinţa acordării primului ajutor (urgenţe medicale). Majoritatea disciplinelor, inclusiv cele facultative, au materiale didactice (cursuri, îndrumătoare de lucrări practice) proprii, multiplicate în atelierul universităţii, care vin în ajutorul studiului individual al studenţilor. Multe din aceste materiale au ajuns la ediţii revăzute şi îmbunătăţite. Dezvoltarea structurii şi conţinutului planului de învăţământ este oglindită - în mod nemijlocit sau indirect - şi de modul de desfăşurare a examenului de licenţă (anterior: examen de stat, examen de diplomă), de la susţinerea unei lucrări de diplomă până la forma actuală complexă (probă generală, probă de specialitate, susţinerea lucrării de diplomă), care reflectă ponderea unor discipline în această specialitate (chimia, tehnologia şi farmacologia medicamentului).

La ora actuală specializarea de Asistenţă de farmacie este inclusă în cadrul Facultăţii de Farmacie, ca specializare de scurtă durată (3 ani) cu un număr de 180 credite în primul ciclu, cu posibilitatea continuării studiilor de masterat în al doilea ciclu (120 credite) - cu un total de 300 de credite transferabile.

CATEDRA

F 1

1. DISCIPLINA: CHIMIE ANALITICĂ

A. Chimie analitică – anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Chimie analitică şi analize fizico-chimice - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Chimie analitică şi analize instrumentale - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Prof.dr. Duşa Silvia Şef lucr.dr. Mitroi Brînduşa Prep.drd. Balint Alina

3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

A. Obligatorie B. Obligatorie C. Obligatorie

4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE:

A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă

A C U R S U R I L O R

I. Obiectul chimie analitice calitative. Importanţa şi obiectivele ei

II. Analiza calitativă Metodele analizei calitative. Reacţii folosite în analiză. Reactivi analitici. Clasificare.

Specificitatea şi sensibilitatea. Factori care modifică sensibilitatea. Mascarea şi demascarea reacţiilor analitice.

III. Clasificarea ionilor în grupe analitice şi studiul reacţiilor ionilor Ioni. Caracterele fundamentale şi analitice. Clasificarea cationilor în grupe analitice.

Studiul comparativ al reacţiilor cationilor pe grupe analitice. Anioni, clasificare, studiul caracterelor analitice şi al reacţiilor de identificare. Mersul analizei generale.

IV. Echilibrul chimic şi importanţa lui în analiză

V. Apa ca solvent. Electroliţi în soluţii apoase Apa ca solvent. Produsul ionic al apei şi importanţa lui în analiză. Formarea ionilor în soluţii.

Electroliţi slabi şi tari. Tăria ionică. Exponenţi ionici ( pH, pOH, exponent cationic, exponent anionic, pK ).

VI. Reacţii acido-bazice în analiză Funcţiile de aciditate şi bazicitate şi importanţa lor în analiză. Interpretarea funcţiilor acido-

bazice prin teoria protonică şi electronică. Aciditatea şi bazicitatea intrinsecă şi extrinsecă. Solvenţi. Clasificare. Efectele solvenţilor. Noţiunea de H0 . Acizi şi baze în soluţii apoase. Calcularea concentraţiilor ionilor de hidrogen şi a pH-ului acizilor şi bazelor în soluţii apoase (acizi moleculari tari şi slabi, monoprotici şi poliprotici; baze tari şi slabe, monoprotice şi poliprotice; amestecuri de acizi şi baze, combinaţii amfotere). Acizi şi baze ionice (hidroliza sărurilor). Constanta de aciditate

şi bazicitate. Gradul de hidroliză. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen şi a pH-ului în soluţii apoase de acizi şi baze ionice. Importanţa reacţiilor acido-bazice în analiză.

VII. Soluţii tampon în analiză Generalităţi. Mecanismul de funcţionare. Calcularea concentraţiei ionilor de hidrogen

şi a pH-ului în soluţii tampon. Capacitate de tamponare. Indicele de tamponare. Tampoane universale. Importanţa soluţiilor tampon în analiză.

VIII. Reacţii cu formare de compuşi greu solubili în analiză Solubilitatea şi produsul de solubilitate. Relaţii matematice între solubilitate şi

produsul de solubilitate. Factorii care influenţează solubilitatea precipitatelor. Formarea precipitatelor. Precipitate cristaline. Precipitate coloidale. Fenomenul de coprecipitare în analiză. Precipitarea fracţionată Transformarea unui precipitat în altul. Dizolvarea precipitatelor. Formarea hidroxizilor şi a sărurilor. Separarea cationilor din grupele hidrogenului sulfurat şi sulfurii de amoniu explicată prin teoria produsului de solubilitate.

IX. Reacţii cu formare de complecşi în analiză Combinaţii complexe în analiză. Capacitatea cationilor şi anionilor de a forma combinaţii

complexe. Tipuri de complecşi în analiză. Constantele de stabilitate şi instabilitate şi importanţa lor în analiză. Constante condiţionale. Combinaţii chelate. Reactivi organici în analiză. Utilizarea reacţiilor de complexare la identificarea şi mascarea ionilor.

X. Reacţii redox în analiză Reacţii redox în analiză. Mecanismul reacţiilor redox. Potenţial redox şi factorii care îl

influenţează ( pH, reacţii de precipitare, de complexare etc.). Viteza reacţiilor redox. Cataliza reacţiilor redox. Constantele de echilibru redox şi importanţa lor în analiză. Factorii care influenţează echilibrul redox. Explicarea reacţiilor redox prin cunoaşterea potenţialelor redox. Reacţia de dismutaţie şi aplicaţii în analiză.

P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A L U C R Ă R I L O R P R A C T I C E

I. Operaţii de laborator. Operaţii pe cale uscată şi pe cale umedă

II. Reacţiile ionilor din grupa HCl. Separarea şi identificarea ionilor

III. Reacţiile ionilor din grupa H2S. Separarea şi identificarea ionilor

IV. Reacţiile ionilor din grupa sulfurii de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor

V. Reacţiile ionilor din grupa carbonatului de amoniu. Separarea şi identificarea ionilor

VI. Reacţiile ionilor din grupa V

VII. Reacţiile anionilor pe grupe analitice. Probleme de anioni

VIII. Analize generale de cationi şi anioni

IX. Aplicaţii şi probleme de separare ale cationilor şi anionilor

B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A C U R S U R I L O R

I. Problemele chimiei analitice cantitative Metodele analizei cantitative.

II. Bazele teoretice ale analizei gravimetrice Principiile care stau la baza gravimetriei. Operaţii în analiza gravimetrică

(luarea probelor, dizolvarea, precipitarea, separarea precipitatelor, prelucrarea precipitatelor, cântărirea, calculul).

III. Erori. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor Exactitatea. Metode absolute. Metode comparative. Precizia. Erori. Clasificarea

erorilor. Minimalizarea erorilor. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor unei analize cantitative.

IV. Bazele teoretice ale volumetriei Volumetria şi problemele ei. Clasificarea metodelor volumetrice. Soluţii titrate şi prepararea

lor. Curbele de titrare. Calculul în analiză volumetrică. V. Volumetria prin reacţii acido-bazice Tipul reacţiilor de neutralizare. Indicatori acido-bazici. Clasificare. Funcţionare. Interval

de viraj. Factorii care influenţează intervalul de viraj. Erori datorate indicatorilor. Dozarea acizilor tari cu baze tari, a bazelor tari cu acizi tari. Dozarea acizilor slabi, a bazelor slabe monoprotice. Dozarea acizilor poliprotici şi bazelor poliprotice. Dozarea amestecurilor de acizi, de baze. Dozarea sărurilor. Dozarea unor grupe de substanţe organice cu funcţiuni acido-bazice. Curbe de titrare, soluţii titrate, indicatori. Exemple. Titrări în mediu neapos. Solvenţi. Fenomenele de solvatare şi solvoliză în solvenţi neapoşi. Scări de pH. Principii. Aplicaţii.

VI. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii greu solubile Principii de bază, curbele de titrare, soluţii titrate, indicatori. Clasificarea metodelor.

Argentometria. Mercurometria. Alte metode. Aplicaţii.

VII. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii puţin disociate. Mercurimetria.

VIII. Volumetria prin reacţii cu formare de combinaţii complexe Principii de bază. Clasificarea metodelor. Indicatori. Curbe de titrare.

Complexometria cu liganzi monodentaţi. Cianometria. Chelatometria. Complexonele. Echilibre de complexare. Complexonaţi metalici. Indicatori complexonometrici. Dozarea cationilor, anionilor, substanţelor organice.

IX. Volumetria prin reacţii redox Folosirea reacţiilor redox în volumetrie. Curbe de titrare. Determinarea punctului de

echivalenţă. Indicatori redox. Metode redoxometrice: permanganometria, iodometria, bromo- bromatometria, iodatometria, iodatometria, dicromatometria, cerimetria. Principii, soluţii titrate, indicatori, aplicaţii.

X. Nitritometria. Principii. Indicatori. Soluţii titrate. Aplicaţii


I. Generalităţi. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică II. Metode de separare în analiza substanţelor Extracţia cu solvenţi. Procesul de extracţie şi caracteristicile sale (coeficient de extracţie,

randament, factor de selectivitate). Cromatografia. Clasificarea metodelor cromatografice. Principii. Aparatură. Metode cromatografice. Cromatografia pe coloană, pe hârtie, pe strat subţire. Cromatografia de lichide de înaltă presiune (CLIP). Cromatografia de gaze (CG). Aplicaţii. Schimbători de ioni. Răşini schimbătoare de ioni. Proprietăţile schimbătorilor de ioni. Echilibrul de schimb ionic şi selectivitatea schimbului ionic. Cromatografia prin schimb ionic. Aplicaţii în analiză. Metode de electroforeză. Principii. Aparatură. Aplicaţii în analiză.

III. Termogravimetria. Curbe de termoliză, derivata curbelor de termoliză,

curbe termodiferenţiale. Aparatură. Aplicaţii IV. Metode de analiză electrochimice Electroliza, curbe intensitate-potenţial. Separări şi determinări prin electroliză. Coulumetrie.

Titrări coulometrice. Potenţiometrie. Electrozi. Determinări de pK şi pH. Titrări potenţiometrice. Curbe de titrare. Metode de stabilire a punctului de echivalenţă. Conductometrie. Titrări conductometrice. Polarografie şi amperometrie. Titrări amperometrice.

V. Metode optice de analiză Generalităţi. Clasificarea metodelor optice. Colorimetria şi spectrofotometria în VIS. Titrări

spectofotometrice. Spectrometria în UV. Spectrometria în emisie. Aparatură. Aplicaţii. RMN RES.

C. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A C U R S U R I L O R

I. Obiectul chimiei analitice. Clasificarea metodelor de analiză. Scurt istoric.

Importanţa ei

II. Analiza calitativă. Metodele analizei calitative. Reacţii folosite în analiză. Reactivi analitici

III. Clasificarea ionilor în grupe analitice

IV. Reacţii acido-bazice în analiză. Acizi. Baze

V. Hidroliza sărurilor lor. Soluţii tampon

VI. Echilibre de precipitare, echilibre de complexare

VII. Echilibre redox

VIII. Metodele analizei cantitative. Gravimetria

IX. Volumetria. Generalităţi. Soluţii titrate. Soluţii etalon. Calcule în volumetrie

X. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu apos

XI. Volumetria prin reacţii acido-bazice în mediu neapos

XII. Volumetria prin reacţii de formare de combinaţii complexe.

Volumetria prin reacţii de precipitare

XIII. Volumetria prin reacţii de diazotare.

XIV. Erori. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor. METODE FIZICO-CHIMICE DE ANALIZĂ

I. Clasificarea metodelor de analiză fizico-chimică.

II. Cromatografia. Principii. Aparatură. Cromatografia pe coloană, pe hârtie, pe strat subţire. Aplicaţii. Schimbători de ioni. Proprietăţi. Aplicaţii. Cromatografia de gaze. Cromatografia de lichide de înaltă performanţă.

III. Metode electrochimice de analiză. Electroliza. Separări prin electroliză.

Potenţiometrie. Electrozi. Determinări de pH. Titrări potenţiometrice, conductometrice.

IV. Metode optice de analiză. Generalităţi. Clasificare. Spectrofotometrie în vizibil şi ultraviolet. Titrări spectrofotometrice. Aplicaţii analitice.

P R O G R A M A A N A L I T I C Ă

A L U C R Ă R I L O R P R A C T I C E

I. Reacţiile de identificare ale cationilor. Reacţiile de identificare ale anionilor.

II. Analize de săruri.

III. Introducere în gravimetrie. Pierderea prin uscare sau calcinare. Aplicaţii şi probleme de calcul în chimia analitică.

IV. Lucrare recapitulativă, sem.I

V. Prepararea soluţiiei titrate de NaOH 0,1n. Dozarea HCl şi CH3COOH.

VI. Prepararea soluţiiei titrate de HCl 0,1n. Dozarea NH3

VII. Titrări în mediu neapos. Soluţii titrate. Dozarea bazelor organice, acizilor organici (alcaloizi, barbiturice). Aplicaţii şi probleme de calcul în chimia analitică. Argentometria. Dozarea halogenurilor.Complexonometria. Dozarea cationilor. Determinarea durităţii apei

VIII. Permanganatometria. Dozarea H2O2 sau dozarea Fe2+.Nitritometria.

IX. Analize potenţiometrice. Separări prin cromatografie. Analize conductometrice

X. Analize spectrofotometrice

XI. Lucrare recapitulativă, sem.II 5. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:

A. I. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis. Rev by J. Basset, R. C. Denney, G. N. Jeffery, J. Mandhaus Logman, London, New York, 1978 A. P. Krescov, A. A. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry, Vol. 1, 2, Ed. Mir Publ. Moscow, 1977 Cr. Popa, I. A. Paralescu: Chimie analitică, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1977 D. J. Pietrzyk, C. W. Frank: Chimie analitică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989 E. Pungor: Analitikai Mérömüszerek. Tankönyvkiadó, Budapest, 1989 G. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. Ed. Masson et Cie Paris, 1966 Gh. Morait, L. Antal, L. Petroniu, Cr. Popa: Chimie analitică calitativă (lucrări practice). Ed. IMF Bucureşti, 1981 Gh. Morait, L. Roman: Chimie analitică. Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1983 Gh. Morait: Chimie analitică calitativă, Ed. IMF Bucureşti, 1979 J. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok. Tankönyvkiadó, Budapest, 1984 L. Kékedy: Analiză fizico-chimică. Ed.Did. şi Ped., Bucureşti, 1969 L. Kékedy: Chimie analitică calitativă. Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1980 L. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. Ed. Dacia Cluj, 1979 L. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia. Ed. Dacia Cluj, 1986 L. Pataki, E. Zapp: Analitikai Kémia. Tankönyvkiadó, Budapest, 1974 Silvia Duşa, Izabella Foris: Chimie analitică calitativă-bazele practice, Ed.Tipomur, 1999 Soós P.: Mennyiségi analitikai kémia , lito. IMF Tîrgu Mureş, 1981 Soós P.: Minőségi analitikai kémia , lito. IMF Tîrgu Mureş, 1980 V. Alexeev: Analyse qualitative. Ed. Mir, Moscow, 1970 V. Croitoru, P. A. Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică, Ed. Tehnică,Bucureşti, 1979.

A.

Silvia Duşa: Chimie Analitică calitativă, Ed. University Press Tg. Mureş 2003

A. I. Vogel: Textbook of Quantitative Inorganic Analysis. Rev by J. Basset, R. C. Denney, G. N. Jeffery, J. Mandhaus Logman, London, New York, 1978 A. P. Krescov, A. A. Iaroslavtsev: Course of Analytical Chemistry, Vol. 1, 2, Ed. Mir Publ. Moscow, 1977 A. R. Day, A. L. Underwood: Quantitative Analysis, Ed. Prentice Hall, I. N. C. Englewood Cliffs New Jersey, 1980 C. Gh. Macarovici: Analiza chimică cantitativă anorganică. Ed. Academiei, Bucureşti, 1979 C. Liteanu, E. Hopârtean: Chimie analitică cantitativă. Volumetria. , Ed. Did. şi Ped, Bucureşti, 1972 C. Luca, Al. Duca, I. Crişan: Chimie analitică şi analiză instrumentală. Ed. Did. şi Ped.., Bucureşti, 1983 D. J. Pietrzyk, C. W. Frank: Chimie analitică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989 E. Pungor: Analitikai Mérömüszerek. Tankönyvkiadó, Budapest, 1989

B.

G. Charlot: Les méthodes de la chimie analytique. Ed. Masson et Cie Paris, 1966

Gh. Morait, L. Roman: Chimie analitică. Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1983 Gh. Morait, S. Creangă, V. Turculeţ, Gh. Zuchi: Chimia analitică cantitativă ( lucrări practice ), Ed. IMF Bucureşti, 1977 Gh. Morait: Chimie analitică calitativă, Ed.IMF Bucureşti, 1979 Gh. Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentului. Ed. Med., Bucureşti, 1977 J. Inczédy: Analitikai laboratóriumi gyakorlatok. Tankönyvkiadó, Budapest, 1984 L. I. Savici: Aparate de analiză fizico-chimică. Ed, Tehnică, Bucureşti, 1980 L. Kékedy: Analiză fizico-chimică. Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1969 L. Kékedy: Fejezetek a korszerü analitikai kémiából. Ed. Dacia Cluj, 1979 L. Kékedy: Térfogatos analitikai kémia. Ed. Dacia Cluj, 1986 L. Pataki, E. Zapp: Analitikai Kémia. Tankönyvkiadó, Budapest, 1974 L. Roman, R. Crăciunescu, R. Florean, I. Pitea, L. Chioreanu, P. Marcu, M. Şerban: Lucrări practice de chimie analitică cantitativă, Ed. IMF Cluj-Napoca, 1979 L. Roman, R. Crăciunescu: Chimie analitică cantitativă, Ed. IMF Cluj-Napoca, 1979 Silvia Duşa : Chimie analitică cantitativă, curs litografiat Tg. Mureş, 1994 Silvia Duşa, Mitroi Brînduşa: Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă, Litografia UMF Tg-Mureş, 2001 Soós P.: Mennyiségi analitikai kémia , lito. IMF Tîrgu Mureş, 1981 Soós P.: Minőségi analitikai kémia , lito. IMF Tîrgu Mureş, 1980 V. Alexeev: Analyse qualitative. Ed. Mir, Moscow, 1970 V. Alexeev: Analyse quantitative. Ed. Mir, Moscow, 1980 V. Croitoru, P. A. Constantinescu: Aplicaţii şi probleme de chimie analitică, Ed. Tehnică,Bucureşti, 1979 V. Dorneanu şi colab. : Chimie analitică cantitativă, Ed. IMF Iaşi, 1985 Silvia Duşa, Mitroi Brînduşa: Chimie analitică cantitativă – ghid de lucrări practice. University Press Tg. Mureş 2004

Popa Gr., Paralescu I. A. - Chimie analitică, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1977 Dorneanu V. et al. - Chimie analitică cantitativă, Ed. IMF Iaşi, 1985 Macarovici Gh. - Analiza chimică cantitativă anorganică. Ed. Academiei, Bucureşti, 1979 Morait Gh., Roman L. - Chimie analitică, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1983. Pietrzyk J., Frank C. W. - Chimie analitică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989 Liteanu C., Hopârtean E. - Chimie analitică cantitativă. Volumetria. , Ed. Did. şi Ped. , Bucureşti, 1972 Silvia Duşa - Chimie analitică cantitativă, curs litografiat Tg. Mureş, 1994. Silvia Duşa, Brînduşa Mitroi - Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă, Litografia UMF Tg-Mureş, 2001 Silvia Duşa, Izabella Foris - Chimia analitică calitativă - bazele practice, Ed. Tipomur, 1998.

C.

Silvia Duşa - Chimie analitică calitativă, Editura University Press, Tg-Mureş, 2003. 6. NUMĂRUL DE ORE DE CURS, STAGII, RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE,

PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR, NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

Semestrul Număr ore curs

Număr ore seminarii

Număr ore lucrări practice

Număr credite

Evaluarea cunoştinţelor

I - - - - - A.

II 2 - 3 5 Examen




Număr credite


I 2 - 4 6 Examen B.

II 2 - 4 6 Examen




Număr credite


I 2 - 2 5 Examen C.

II 1 - 2 3 Examen

1. DISCIPLINA: CHIMIE FIZICĂ A. Chimie fizică – anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Elemente de chimie fizică - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Prof.dr. Tőkés Béla Şef lucr.dr. Donáth-Nagy Gabriela


A. Obligatorie B. Obligatorie




TERMODINAMICA CHIMICĂ

I. Noţiuni de bază Stare termică. Parametri de stare. Funcţii de stare. Suprafeţe de stare. Sistemul

termodinamic şi mediul. Procese termodinamice. Principiul zero al termodinamicii. Temperatura. Lucrul mecanic şi schimbul de căldură - caracteristici energetice ale proceselor termodinamice.

II. Principiul I al termodinamicii. Principiul II al termodinamicii Lucrul reversibil izobar, izoterm, adiabatic. Lucrul mecanic reversibil obţinut din

energie termică. Căldura redusă. Funcţia de entropie. Caracterul statistic al principiului II. III. Potenţiale termodinamice, condiţiile echilibrului Energia liberă şi entalpia liberă. Variaţia potenţialelor termodinamice în funcţie de

parametri de stare. Ecuaţia lui Gibbs şi Helmhotz. Potenţialul chimic. Principiul III al termodinamicii. Variaţia entropiei cu temperatura. Teorema lui Nernst şi postulatul lui Planck. Calculul afinităţii. Imposibilitatea realizării temperaturii zero absolut.

IV. Echilibre

Condiţia generală a echilibrului. Legea fazelor a lui Gibbs. Deplasarea echilibrului cu temperatura şi presiunea. Echilibrele sistemelor monocomponente. Aplicaţiile ecuaţiei lui Clausius-Clapeyron. Echilibre de vaporizare. Echilibre de topire. Echilibre polimorfe. Echilibrele sistemelor policomponente. Echilihbrele soluţiilor diluate. Tipuri de echilibre. Scăderea presiunii de vapori. Legea lui Raoult. Ridicarea punctului de fierbere. Coborârea punctului de topire. Presiunea osmotică. Aplicaţii ale mărimilor coligative. Legea lui Henry. Echilibre de dizolvare. Legea de repartiţie a lui Nernst.

V. Amestecuri fizice binare

Tipuri de echilibre. Echilibrul lichid-vapori în lichide miscibile în orice proporţie.Echilibrul lichid-vapori în amestecuri de lichide parţial miscibile. Echilibrul lichid-vapori în amestecuri de lichide nemiscibile. Echilibrul dintre faze lichide parţial miscibile. Echilibrul dintre faza lichidă şi faza solidă în amestecuri de substanţe miscibile în orice proporţie. Sisteme cu componenţi parţial miscibili în faza solidă. Sisteme cu componenţi nemiscibili în faza solidă. Formarea de combinaţii chimice.

VI. Echilibre chimice Echilibre omogene. Deplasarea echilibrului cu temperatura şi presiunea. Echilibre simultane şi parţiale. Echilibre heterogene. STRUCTURA MATERIEI

I. Structura atomului Baze experimentale şi principale. Importanţa electrolizei şi a fenomenelor de emisie electronică. Experienţa lui Rutherford-Geiger-Mardsen. Experienţa lui Franck şi Hertz.

II. Analiza spectrală Spectrul atomului de hidrogen. Electronul – constituent universal al materiei. Determinarea

sarcinii elementare. Experimentul lui Milikan. Sarcina specifică, masa şi raza electronului. Natura corpusculară a luminii. Teoria cuantică a lui Planck şi principiul de echivalenţă a lui Einstein. Fenomenul fotoelectric. Radiaţii X continue. Efectul Compton. Caracterul general al dualismului undă-corpuscul.

III. Structura învelişului electronic Modele atomice. Atomul de hidrogen, atomi hidrogenoizi. Numere cuantice. Atomul în

câmp electric. Cuantificarea în spaţiu. Experimentul lui Stern şi Gerlach. Efectul Zeeman. Efectul Starck. Atomi cu mai mulţi electroni. Modelul vectorial. Principiul lui Pauli şi principiul minimului de energie. Bazele teoretice ale sistemului periodic. Spectrele Rontgen de linii. Legea lui Moseley. Bazele mecanicii cuantice. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg. Ecuaţia lui Schrodinger. Soluţii particulare ale ecuaţiei lui Schrodinger. Electronul liber. Electronul în groapa de potenţial. Oscilatorul armonic liniar. Oscilatorul cu ax rigid şi cu ax liber. Modelul mecanic-cuantic al atomului. Aplicaţii ale spectroscopiei atomice. Generatori de lumină.

IV. Nucleul atomic Constituţia şi datele caracteristice ale nucleului atomic. Modele şi forţe nucleare. V. Structura moleculei. Introducere Dezvoltarea teoriei privind legătura chimică. Tipuri de legături chimice. Metode de calcul

mecanic-cuantice.

VI. Descrierea moleculei de hidrogen Metoda Heitler-London. Metoda orbitalelor moleculare. Legături σ şi π. Molecule biatomice homo- şi heteronucleare. Configuraţia electronică a moleculelor. Molecule cu legături chimice localizate. Molecule cu legături chimice nelocalizate. Complecşi π.

VII. Tranziţii între tipuri de legături Electronegativitatea şi caracterul ionic al legăturii chimice. Principiul

electroneutralităţii. Legături intermoleculare. Legături ion-dipol. Forţe Van der Waals. Legături de hidrogen.

VIII. Geometria moleculelor

Noţiuni stereochimice de bază. Obiectul şi principiile de bază ale stereochimiei. Simetria moleculelor şi noţiuni de teoria grupurilor. Datele geometrice ale moleculelor. Configuraţia şi conformaţia. Stereoizomerie.

IX. Mulţimi de atomi şi molecule Noţiunea de mulţimi. Clasificarea mulţimilor. Starea gazoasă şi legile ei. Gaze

perfecte şi gaze reale. Starea lichidă. Structura stării lichide. Starea amorfă. Lichide cristaline. Starea solidă. Reţele cristaline. Reţele moleculare. Reţele covalente. Reţele ionice. Reţele metalice. Starea de supraconductibilitate. Starea de plasmă. Polimorfism şi izomorfism. Amestecuri de mulţimi. Tipuri. Structura soluţiilor ideale şi a celor reale. Structura soluţiilor de electroliţi.

X. Metode de cercetare a structurii moleculelor şi mulţimilor Metode de difracţie. Difracţia razelor X. Difracţia razelor de electroni. Difracţia razelor de

neutroni. Metode electrice. Polarizarea moleculară. Refracţia molară. Momentul dipolar şi structura moleculelor. Modelul vectorial al moleculelor. Metode magneto-chimice. Metode bazate pe măsurarea susceptibi-lităţii magnetice. Substanţe diamagnetice, paramagnetice, fero-, antifero- şi ferimagnetice. Metode de rezonanţă magnetică. Rezonanţa electronică de spin. Rezonanţa magnetică nucleară.

XI. Metode optice

Metode bazate pe anizotropia moleculei. Anizotropia polarizabilităţii. Efectul Kerr. Puterea rotatorie a moleculelor. Spectre moleculare. Adsorbţia de lumină. Clasificarea şi structura spectre-lor moleculare. Spectre de rotaţie. Spectre de rotaţie-vibraţie a moleculelor di- şi poliatomice. Lasere chimice. Spectre de tranziţie electronice. Spectre de benzi. Spectre Raman. Fenomene de luminescenţă. Fotolumines-cenţă. Fluorescenţă. Fosforescenţă. Termoluminescenţă. Spectroscopia. Spectrometria de masă. CINETICA CHIMICĂ

I. Noţiuni de cinetică chimică Cinetica formală a reacţiilor simple şi complexe. Reacţii de ordinul I, II şi de ordin

superior. Determinarea ordinului de reacţie şi importanţa lui practică. Cinetica reacţiilor complexe (consecutive, paralele, reversibile, de preechilibru).

II. Acţiunea diferiţilor factori asupra constantei de viteză Efectul temperaturii. Coeficientul de temperatură. Legea lui Arrhenius. III. Teoria ciocnirilor. Teoria vitezelor absolute Efectul mediului. Efectul solventului. Efectul forţei ionice. Efectul vâscozităţii. IV. Acţiunea catalizatorului asupra vitezelor de reacţie în mediul omogen Mecanismul catalizei. Cataliza acido-bazică. Cataliza enzimatică. Reacţii de oxido-

reducere. Inducţia chimică. Acţiunea structurii chimice asupra reactivităţii. Relaţii liniare de energie liberă.

V. Mecanisme de reacţii chimice Clasificare în funcţie de molecularitate,de mecanismul etapelor elementare şi în

funcţie de tipul reacţiilor complexe. Reacţii în lanţ drept şi ramificat.

VI. Cinetica reacţiilor non-izoterme Cinetica reacţiilor heterogene. Reacţii de interfaţă. Reacţii cu formarea fazei noi. VII. Cinetica reacţiilor în fază solidă Cataliza heterogenă. Cinetica formală şi mecanismul catalizei heterogene. Acţiunea

diferiţilor factori asupra catalizei heterogene. Activitatea şi selectivitatea. Factorul energetic, geometric şi de structură electronică.

VIII. Reacţii fotochimice Noţiuni de bază. Clasificare. Mecanismul reacţiilor fotochimice. Reacţii fotochimice

directe şi sensibilizat Reacţii fotochimice în sisteme medicamentoase. ELECTROCHIMIE

I. Echilibre în soluţii de electroliţi Caracterizarea termodinamică a soluţiilor de electroliţi. Legea forţei ionice. Teoria

coeficientului de activitate. Disocierea electrolitică. Scala de aciditate. Funcţii de aciditate. Asociaţii ionice. Acţiunea diferiţilor factori asupra disocierii electrolitice. Acţiunea solventului, temperaturii şi structurii chimice.

II. Transportul în soluţii de electroliţi Conductibilitatea specifică, molară şi echivalentă. Legea lui Kohlrausch. Viteza de

migrare şi mobilitatea ionilor. Legea migraţiei independente. Numărul de transport. Variaţia conductibilităţii echivalente cu concentraţia. Conductibilitatea electroliţilor tari. Teoria modernă a conductibilităţii soluţiilor de electroliţi. Factorii care influenţează conductibilitatea. Acţiunea intensităţii câmpului electric, a frecvenţei câmpului, a temperaturii şi a solventului. Transportul purtătorilor de sarcini electrice sub acţiunea unui potenţial chimic. Ecuaţiile lui Fick. Difuziunea electroliţilor în soluţie. Conductibilitatea topiturilor şi a combinaţiilor solide. Aplicaţii ale măsurătorilor de conductibilitate

III. Echilibre la interfaţa electrod-electrolit

Termodinamica pilelor galvanice. Tensiunea electromotoare şi dependenţa ei de concentraţie. Relaţia dintre tensiunea electromotoare şi căldura de reacţie. Dependenţa de temperatură a tensiunii electromotoare. Termodinamica potenţialelor de electrod. Stratul dublu electric. Curba electrocapilară. Structura stratului dublu electric. Clasificarea electrozi- lor. Electrozi de speţa I, II, III. Electrozi micşti. Electrozi formaţi din două sau mai multe metale. Electrozi redox. Relaţia dintre potenţialele de electrod standard şi potenţialele redox standard. Noţiunile de rH şi r0. Electrozi de membrană. Potenţiale de difuziune şi de joncţiune.

IV. Clasificarea sistemelor electrochimice Pile fizice. Pile de concentraţie. Pile chimice simple şi compuse. Pile galvanice ca surse de curent. Pile primare şi secundare. Acumulatori.

V. Aplicaţii ale măsurătorilor potenţiometrice Determinări analitice cantitative. Determinarea potenţialului chimic şi a constantelor

de echilibru. Determinarea produsului de solubilitate, a coeficientului de activitate şi a numărului de transport.

VI. Viteza proceselor de electrod Efectele chimice ale curentului electric. Electroliza şi legile ei. Noţiuni de cinetică de electrod. Polarizarea şi tipurile ei. Bazele cineticii electrochimice. Curentul de schimb. Dependenţa de potenţial a vitezei proceselor de electrod. Supratensiunea. Ecuaţia lui Tafel. Supratensiunea hidrogenului şi a oxigenului. Aplicaţii. Pasivarea. Bazele cineticii de difuziune a proceselor de electrod. Curent limită. Bazele polarografiei şi aplicaţiile ei. Sinteze electrochimice ale medicamentelor. CHIMIE COLOIDALĂ

I. Proprietăţile generale ale sistemelor disperse Chimia fizică a suprafeţelor. Termodinamica suprafeţelor. Umectarea. Condensarea capilară. Tensiunea interfacială a două lichide. Procese spontane la interfeţe.

II. Fenomene de adsorbţie Adsorbţia la suprafaţa lichidelor. Relaţia dintre tensiunea superficială şi adsorbţie. Ecuaţia lui Siskovski. Izoterma de adsorbţie a lui Gibbs. Izoterma lui Langmuir. Regula lui Traube. Structura şi ecuaţia de stare a stratului de adsorbţie. Adsorbţia vaporilor şi gazelor la suprafaţa solidelor. Izoterma de adsorbţie. Adsorbţia la interfaţa solid-lichid. Adsorbţia neelectroliţilor. Adsorbţia electroliţilor. Cinetica adsorbţiei. Aplicaţii ale adsorbţiei. Cromatografia. Alte aplicaţii ale adsorbţiei şi importanţa ei biologică.

III. Electrochimia suprafeţelor Fenomene electrocinetice. Electroforeza. Electroosmoza. Starea izoelectrică. Aplicaţii

ale fenomenelor electrocinetice. IV. Proprietăţi molecular-cinetice ale sistemelor disperse Mişcarea browniană. Difuziunea în sisteme disperse. Presiunea osmotică a sistemelor

disperse. Scăderea presiunii de vapori a sistemelor disperse. Mărimi coligative. Sedimentarea. Distribuţia particulelor disperse în câmp gravitaţional. Analiza sedimentometrică. Sedimentarea în câmp centrifugal. Vâscozitatea sistemelor disperse.

V. Proprietăţile optice ale sistemelor disperse

Fenomenul Faraday-Tyndall şi legea lui Rayleigh. Culoarea sistemelor disperse. Activitatea optică a sistemelor disperse. Metode şi aparate optice de cercetare a sistemelor disperse. Colorimetria şi nefelometria. Ultramicroscopia. Electronmicroscopia. Rontgenografia şi electronografia.

VI. Sisteme disperse Sisteme coloide (ultramicroheterogene). Noţiuni de bază. Clasificarea. Prepararea coloizilor. Metode de dispersie şi de condensare. Metode fizice. Metode chimice. Purificarea coloizilor (filtrare, ultrafiltrare, dializă, electrodializă). Stabilitatea coloizilor. Stabilitatea agregativă. Coagularea coloizilor liofobi. Reguli. Teorii ale coagulării coloizilor liofobi. Cinetica coagulării. Sisteme micro- şi macroheterogene (grosier disperse). Suspensii. Emulsii. Spume. Aerosoli. Coloizi de asociaţie (semicoloizi). Clasificare. Tenside ionice şi neionice. Formarea de asociaţii (micele). Balanţa hidrofil-lipofil (HLB) şi aplicaţiile tensidelor.

VII. Sisteme ale compuşilor macromoleculari (coloizi liofili). Caracteristicile soluţiilor CMM. Dimensiunile şi forma macromoleculelor.

Proprietăţile mecanice şi reologia macromoleculelor. Vâscozitatea structurală. Tixotropie.

Presiunea osmotică a soluţiilor CMM. Echilibrul de membrană al lui Donnan. Proprietăţile electrice ale coloizilor liofili. Stabilitatea soluţiilor CMM. Coagularea coloizilor liofili. Interacţiuni între coloizi liofili şi liofobi. Acţiunea protectoare şi de sensibilizare.

VIII. Geluri Obţinere şi clasificare. Transformarea izotermă reversibilă coloid-gel. Tixotropie. Rheotropie. Umflarea xergolurilor. Geluri polielectrolitice. Membrane. Proprietăţile gelurilor (mecanice, electrice, optice). Imbătrânirea gelurilor. Sinereza. Gelurile ca medii ale proceselor fizico-chimice. Importanţa farmaceutică şi biologică a gelurilor.


I. Specificul laboratorului de chimie fizică

Reguli de protecţia muncii. Prelucrarea datelor experimentale. Elemente de calculul erorilor şi precizia rezultatelor. Grafice, nomograme, calcule numerice, interpolare, derivări grafice. Elemente de utilizare a calculatoarelor. Programe grafice, programe matematice, modelări. TERMODINAMICA CHIMICĂ

I. Măsurători termochimice Determinarea căldurii de dizolvare a unei substanţe. Determinarea căldurii de hidratare

a unei sări. Determinarea căldurii de neutralizare. II. Studiul echilibrelor Determinări crioscopice şi ebulioscopice. Determinarea masei molare a unei substanţe

prin metoda crioscopică. Determinarea presiunii osmotice prin măsurători criometrice. Determinarea masei molare din măsurători ebulioscopice. Determinarea coeficientului de repartiţie a unor substanţe între doi solvenţi lichizi nemiscibili. Extracţia. Construirea diagramei de fază. Analiza termică a unui amestec de medicamente. Determinarea constantei de disociere prin metoda fotocolorimetrică. STRUCTURA MATERIEI

I. Măsurători de structură moleculară Stabilirea formulei structurale şi a polarităţii moleculelor. Determinarea momentului

dipolar. Studiul legii lui Eötvös. Determinarea gradului de asociere a moleculelor din diverse lichide. Determinarea parachorului unor lichide. Studiul structurii combinaţiilor complexe prin măsurători fotometrice. Studiul spectrelor moleculare. Studiul parametrilor structurali din măsurători conductometrice. Determinarea refracţiei moleculare.

CINETICA CHIMICĂ

I. Determinarea constantei de viteză a unor reacţii chimice prin metode fizice, chimice şi fizico-chimice

Determinarea energiei de activare prin diverse metode. Studiul cineticii reacţiilor de ordinul I, II şi pseudomonomoleculare. Studiul acţiiunii catalizatorilor, inhibitorilor şi promotorilor Studiul cineticii reacţiilor oscilante.

ELECTROCHIMIE

I. Măsurători conductometrice Determinarea conductibilităţii echivalente şi a constantei de disociere a electroliţilor

slabi. Determinarea conductometrică a solubilităţii şi a vitezei de dizolvare a unor substanţe greu solubile.

II. Măsurători potenţiometrice

Studiul pilelor de concentraţie. Determinarea produsului de solubilitate a unei substanţe greu solubile. Determinarea coeficientului mediu de activitate a ionilor. Determinarea potenţialului redox normal. Determinarea afinităţii chimice şi a căldurii de reacţie din măsurători de tensiune electromotoare. Determinarea constantei de disociere a unor acizi slabi.

III. Măsurători din domeniul electrolizei Determinarea tensiunii de descompunere şi a potenţialelor de descărcare. Polarografia.

Studiul caracteristicilor treptelor polarografice: curent limită, potenţialul de semiundă. Electrosinteza unor substanţe de interes farmaceutic Măsurători dielcometrice.

CHIMIE COLOIDALĂ

I. Prepararea şi purificarea sistemelor disperse Studiul adsorbţiei pe suprafeţe solide. Studiul adsorbţiei pe suprafeţe lichide.

Măsurători sedimentometrice în câmp gravitaţional. Studiul proprietăţilor optice ale sistemelor disperse. Măsurători fotocolorimetrice şi nefelometrice. Determinarea gradului de dispersie. Proprietăţile electrice ale sistemelor disperse. Măsurători electroforetice. Determinarea potenţialului electrocinetic. Determinarea punctului izoelectric al unor coloizi izolabili, respectiv izostabili. Studiul stabilităţii sistemelor disperse. Reguli de coagulare a coloizilor liofobi şi a coloizilor liofili. Determinarea masei moleculare a unor macromoleculeprin metoda vâscozimetrică. Obţinerea şi studiul proprietăţilor gelurilor. Umflarea. Cinetica umflării xerogelurilor.


I. Elemente de termodinamică . Noţiuni de bază Principiile termodinamicii. Potenţiale termodinamice şi condiţii de echilibru.

Potenţialul chimic. Echilibre de fază. Noţiuni de termochimie. Caracterizarea termodinamică a gazelor şi substanţelor volatile Caracterizarea stării gazoase, presiunea de vapori, legea Raoult, legea Henry, scăderea

presiunii de vapori (ebulioscopie, crioscopie), aplicaţii în farmacie. Caracterizarea termodinamică a stării solide Generalităţi, starea cristalină, dizolvarea substanţelor solide, formarea dispersiilor

solide, aplicaţii în farmacie. Proprietăţi fizico-chimice ale substanţelor în soluţie

Concentraţia, activitatea şi starea standard, potenţialul chimic al substanţelor în soluţie, presiunea osmotică, ionizarea în soluţie (acizi şi baze slabe, ionizarea electroliţilor amfoteri, soluţii tampon), difuzia în soluţie, aplicaţii în farmacie.

II. Structura materiei. Metode de cercetare Noţiuni de structură atomică şi moleculară. Metode bazate pe interacţiunea

radiaţiilor electromagnetice cu moleculele : refractometrie, polarimetrie, spectre de vibraţie, rotaţie şi electronice, fluorimetrie.

Metode de rezonanţă : rezonanţă magnetică nucleară, rezonanţă electronică de

spin

Metode electrometrice de analiză : metode potenţiometrice, polarografie, dielcometrie, conductometrie

Metode termice de analiză III. Noţiuni de bază de cinetică Viteza de reacţie. Molecularitate şi ordin de reacţie. Reacţii de ordinul 0 şi I. Aplicaţii

în farmacie.

IV. Chimia fizică a sistemelor disperse Definiţia şi clasificarea sistemelor disperse. Tipuri de sisteme coloidale. Proprietăţi

generale ale coloizilor: proprietăţi cinetice, proprietăţi optice, electrice. Fenomene de suprafaţă. Adsorbţia şi izoterme de adsorbţie. Aplicaţie:

cromatografia. Stabilitatea coloizilor. Emulsii. Suspensii. Aerosoli. Creme.


I. Măsurători termochimice: Determinarea căldurii de neutralizare.

II. Crioscopie: Determinarea masei moleculare şi a presiunii osmotice

III. Măsurători cinetice: Determinarea constantei de viteză a reacţiei de inversie

a zaharozei

IV. Conductometrie II: Determinarea produsului de solubilitate a acidului acetilsalicilic

V. Potenţiometrie: Determinarea potenţialului redox şi rH-ul unui sistem redox.

VI. Chimie coloidală: Prepararea coloizilor

VII. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe solide.

VIII. Fenomene de adsorbţie: Adsorbţia pe suprafeţe lichide.

IX. Studiul proprietăţilor optice ale coloizilor

X. Stabilitatea sistemelor coloidale.

XI. Punctul izoelectric al sistemelor disperse.

XII. Recuperări.

XIII. Verificarea cunoştinţelor practice

5. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:

X X X : Chimie fizică. Ed. Tehnică Bucureşti Vol.I: Cădariu I: Structura atomului şi moleculei l967 Vol.II: Oniciu L., Zsakó J.: Stările de agregare. Termodinamică chimică, l968 Vol.III: Niac G., Schönberger E.: Electrochimie. Cinetică chimică, l970 Chifu E.: Chimie coloidă, Ed. did. ped., Bucureşti,1969 Kékedy L.: Analiza fizico-chimică, Ed. did. ped. Bucureşti, 1969 Máthé J. : Az anyag szerkezete, Ed. Dacia, Kolozsvár, 1974 Goina T. : Chimie fizică. Structura materiei. Litografiat, IMF Tg.Mureş, 1976 Goina T.: Chimie fizică. Termodinamică chimică. Litografiat, IMF Tg.Mureş,1977 Oniciu L.: Chimie fizică. Electrochimie. Ed. did. ped. Bucureşti 1977 Ionescu C.: Chimie fizică. Ed. did. ped. Bucureşti 1982 Niac G., Voiculescu V., Bâldea I., Preda M.: Formule, tabele, probleme de chimie fizică, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984 Kékedy L. : Senzori electrochimici metalici şi ion selectivi. Ed. Acad., Bucureşti, 1987 Tőkés B: Fizikai kémia. Kémiai termodinamika. litografiat. Ogyi Marosvásárhely, 1978 Tőkés B.: Fizikai kémia. Kolloidika. Litografiat. OGyI Marosvásárhely, 1978 Tőkés B.: Fizikai kémia. Reakciókinetika. Elektrokémia. Litografiat. OGyI Marosvásárhely, 1982 Tőkés B. : Fizikai kémia. Anyagszerkezet, Litografiat, OgyI Marosvásárhely, 1985 Tőkés B. Indrumător de lucrări practice de chimie coloidală. Litografiat, UMF Tg.Mureş, 1965 Muntean Daniela, Donáth-Nagy Gabriella: Indrumător de lucrări practice de chimie fizică, Litografiat UMF Tg.Mureş, 2004 Suciu Gabriela, Tőkés B.: Chimie fizică. Termodinamică chimică Litografiat UMF Tg.Mureş, 1994 Suciu Gabriela: Chimie fizică. Cinetica chimică. Litografiat UMF Tg.Mureş, 1994 Tőkés B.: Fizikai kémia gyógyszerészeknek, orvosoknak és biológusoknak. Ed. Mentor, Tg. Mureş, 2001 Suciu Gabriela: Electrochimie, Litografiat UMF Tg.Mureş, 2004 Suciu Gabriela: Sisteme heterogen disperse, Casa de editură Mureş, Tg.Mureş, 2004

A.

Tőkés B., Dudutz Gyöngyi, Donáth-Nagy Gabriella: Á kémia alapjai. Studium Alapitvány Kiadó, Marosvásárhely, 2005.

Atkins P.: The Elements of Physical Chemistry, Oxford University Press, 2001 B. Ionescu C.: Chimie fizică. Ed. did. ped. Bucureşti 1982

Tőkés B., Suciu Gabriela, Muntean Daniela, Donáth-Nagy Gabriela: Îndrumător de lucrări practice de chimie fizică, Litografiat UMF Tg. Mureş 2004 Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei. Atomul, Litografiat UMF Tg.Mureş, 2000 Suciu Gabriela: Chimie Fizică: Structura materiei: Molecula, Litografiat UMF Tg.. Mureş, 2001 Suciu Gabriela, Tőkés B.: Chimie Fizică. Termodinamică chimică, Litografiat UMF Tg.. Mureş, 1994 Suciu Gabriela: Chimie Fizică. Cinetica chimică, Litografiat UMF Tg.Mureş, 1994 Suciu Gabriela : Chimie Fizică: Electrochimie, Litografiat UMF Tg. Mureş, 2004 Tőkés B: Fizikai kémia gyógyszerészeknek, orvosoknak, biológusoknak. Ed. Mentor, Tg. Mureş, 2001

Tőkés B., Donáth-Nagy Gabriella: Kémia előadások és laboratóriumi gyakorlatok, Ed.. Scientia 2002

6. NUMĂRUL DE ORE DE CURS, STAGII, RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE,





Număr credite


I 3 - 3 6 Examen A.

II 2 - 3 5 Examen




Număr credite


I - - - - - B.

II 2 - 2 4 Examen

1. DISCIPLINA: CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ A. Chimie generală şi anorganică - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Introducere în documentare şi cercetare - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Chimie generală şi anorganică - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Conf.dr. Olariu Marioara Şef lucr.dr. Curticăpean Augustin


A. Obligatorie B. Obligatorie C. Obligatorie




I. Structura atomului Electronul. Nucleele atomilor. Neutronul. Spectre atomice. Spectre de raze X ale atomilor.

II. Structura învelişului de electroni al atomului Modelul clasic al atomului de hidrogen. Modelul cuantic al atomului de hidrogen

după Bohr şi Sommerfeld. Noţiuni de mecanică cuantică. Orbitalii atomului de hidrogen. Ocuparea orbitalilor cu electroni. Principiul de excludere sau principiul lui Pauli. Principiul ocupării succesive a orbitalilor cu electroni. Regula lui Hund. Regula Klechkowski.

III. Structura moleculei. Legături chimice Tipuri de legături chimice. Legătura ionică. Legătura covalentă. Orbitali moleculari.

Legături σ şi π. Legături duble şi triple. Nivele de energie ale orbitalilor moleculari. Ordin de legătură. Orbitali moleculari hibridizaţi. Orbitali moleculari extinşi şi electroni p delocalizaţi. Rezonanţă. Metoda legăturilor de valenţă. Metoda orbitalilor moleculari. Molecule deficiente în electroni. Legături de trei centre.

IV. Starea solidă Sisteme de cristalizare. Legături chimice în cristale. Reţele ionice. Energia reţelei de

cristalizare. Reţele moleculare. Izomorfism şi polimorfism. V. Proprietăţi electrice şi magnetice ale elementelor şi substanţelor Proprietăţi magnetice ale substanţelor. Magnetismul electronic. Diamagnetismul.

Paramagnetismul. Feromagnetismul. Proprietăţi electrice ale substanţelor. Polarizaţia molară. VI. Termodinamica chimică Legile termochimiei. Criterii pentru reacţii spontane.

VII. Reacţii chimice. Echilibre chimice Reacţii complete şi de echilibru. Legea acţiunii maselor. Echilibre în faza gazoasă. Echilibre

în sisteme omogene lichide. Echilibre în sisteme eterogene. Reacţii de precipitare. Reacţii în care NO al elementelor se schimbă. Factorii care influenţează reacţiile de oxido-reducere.

VIII. Acizi şi baze Caracterizare generală. Constante de aciditate. Constante de bazicitate. Exponenţi de

activitate, pH ,exponenţi de aciditate şi pK. Scara pH a activităţii (concentraţiei) ionilor de hidrogen. Funcţia de aciditate HO.

IX. Elementele şi combinaţiile lor Sistemul periodic.Distribuţia elementelor în natură. Caracterizarea generală a nemetalelor.

X. Hidrogenul şi combinaţiile lui XI. Grupa a VIII-a principală a sistemului periodic Gazele rare. XII. Grupa a VII-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a grupei. Florul. Clorul. Bromul. Iodul. Combinaţiile halogenilor. XIII. Grupa a VI-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a grupei. Oxigenul. Ozonul. Oxidul de hidrogen, apa.

Peroxidul de hidrogen. Sulful. Alotropie şi forme polimorfe. Hidrogenul sulfurat. Sulfuri. Polisulfuri. Oxizii şi oxiacizii sulfului.

XIV. Grupa a V-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a V-a. Azotul. Amoniacul. Hidrazina,

hidroxilamina, acidul azothidric. Oxizii şi oxiacizii azotului. Fosforul. Oxizii şi oxiacizii fosforului. Fosfaţii. Pirofosfaţi, metafosfaţi, polifosfaţi. Arsenul, stibiul, bismutul. Combinaţiile arsenului, stibiului, bismutului.

XV. Grupa a IV-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a IV-a . Carbon - forme alotropice.

Halogenurile carbonului. Oxizii şi oxiacizii carbonului. Combinaţiile carbonului cu sulful şi azotul. Combinaţiile carbonului cu metalele. Siliciul. Comparaţii privitoare la chimia siliciului cu cea a carbonului. Combinaţiile siliciului. Silicaţi.

XVI. Grupa a III-a principală a sistemului periodic Caracterizarea generală a elementelor din grupa a III-a. Borul. Combinaţiile borului.

XVII. Combinaţii complexe Teorii moderne ale formării combinaţiilor complexe. Număr de coordinaţie. Număr

atomic efectiv. Tipuri de combinaţii complexe (amino complecşi, cianuri complexe, halogenuri complexe). Complecşi polinucleari.

XVIII. Nomenclatura combinaţiilor complexe Natura legăturilor chimice în combinaţiile chimice (MLC, MCC, MOM, MCL).

XIX. Structura spaţială a combinaţiilor complexe Izomeria combinaţiilor complexe. Carbonili metalici. XX. Starea metalică Legătura metalică. Interpretarea proprietăţilor fizice ale metalelor. Proprietăţi chimice

ale metalelor. XXI. Metalele şi combinaţiile lor Metode generale de obţinere a metalelor. Obţinerea metalelor de înaltă puritate. Aliaje.

Tipuri de aliaje. Analiza termică. Clasificarea metalelor.

XXII. Elementele metalice din grupele principale I şi II Metalele din grupa I principală. Metalele alcaline şi combinaţiile lor. Elementele din

grupa a-II-a principală. Beriliul, magneziu şi combinaţiile lor. Metalele alcalino-pămîntoase: calciu, stronţiu, bariul şi combinaţiile lor.

XXIII. Elementele metalice din grupa a-III-a principală Aluminiul şi combinaţiile sale.

XXIV. Elementele metalice din grupa a-IV-a principală Staniul, plumbul şi combinaţiile lor.

XXV. Proprietăţi generale ale elementelor de tranziţie Elementele grupei a-III-a secundare. Lantan, lantanide şi combinaţiile lor. Actinide:

toriul, uraniul şi combinaţiile lor. XXVI. Elementele grupei a-IV-a secundare.(Ti, Zr, Hf)

XXVII. Elementele grupei a-V-a secundare. (V, Nb, Ta)

XXVIII. Elementele grupei a-VI-a secundare. (Cr, MO, W). Cromul şi

combinaţiile lui XXIX. Elementele grupei a-VII-a secundare. (Mn, Th, Re) Manganul şi combinaţiile lui. XXX. Elementele grupei a-VIII -a secundare Caracterizarea generală. Fierul: metalurgia fierului, combinaţiile fierului. Cobaltul şi

combinaţiile lui. Nichelul şi combinaţiile lui.

XXXI. Metalele platinice Caracterizare generală. Platina şi combinaţiile sale. Paladiul şi combinaţiile lui. XXXII. Elementele grupei I secundare. (Cu, Ag, Au) Cuprul şi combinaţiile lui. Argintul şi combinaţiile lui. Aurul şi combinaţiile lui. XXXIII. Elementele grupei a II secundare. (Zn, Cd, Hg) Zincul şi combinaţiile lui. Mercurul şi combinaţiile lui.


I. Introducere în munca de laborator Instructaj privind protecţia muncii în laboratoarele de chimie. Prezentarea

principalelor vase, ustensile şi aparatură de laborator.. II. Curăţirea ustensilelor şi vaselor de laborator. Soluţii de spălare (prepararea

amestecului cromic). Măsurarea greutăţilor, volumelor şi densităţilor (aerometre, alcoolmetre)

III. Operaţii de laborator în vederea separării şi purificării substanţelor Dizolvarea, precipitarea, cristalizarea, decantarea, centrifugarea şi filtrarea (simplă,

sub vid). Distilarea (simplă, sub vid, fracţionată). Sublimarea. Extracţia. Uscarea substanţelor lichide şi solide. Prepararea, purificarea şi uscarea gazelor.

IV. Dispozitive şi mijloace de menţinere constantă a temperaturii Puncte termometrice fixe (determinarea punctelor de topire, determinarea punctelor de

fierbere). Obţinerea temperaturilor joase. Amestecuri răcitoare.

V. Verificarea legilor de bază ale chimiei Legea conservării masei. Legea proporţiilor definite. Echivalent chimic. Determinarea

echivalentului chimic al elementelor (Cu şi Fe). Determinarea echivalentului chimic al carbonatului de calciu.

VI. Mase atomice şi moleculare Aplicarea legii generale a gazelor la determinarea maselor atomice a unor metale (Zn,

Al, Mg) şi a maselor moleculare (metoda Victor Meyer). VII. Soluţii. Solubilizare Coeficientul de solubilitate, produsul de solubilitate. Determinarea PS a acetatului de

argint. Efecte calorice la dizolvare: călduri de dizolvare, călduri de diluare.

VIII. Prepararea soluţiilor procentuale, molare, normale (concentraţii molale, fracţii molare)

IX. Reacţii chimice Viteza de reacţie. Factori care influnţează viteza de reacţie (temperatură, suprafaţă de

contact, catalizatori, etc.). Reacţii şi sisteme redox. Seria tensiunilor electromotoare. X. Reacţii acido-bazice Noţiuni de pH. Indicatori. Determinarea pH-ului colorimetric. Soluţii tampon.

Determinarea capacităţii de tamponare.

XI. Halogenii (F, Cl, Br, I) şi calcogeni (O, S) XII. Azotul şi fosforul

XIII. Carbonul, siliciul şi borul

XIV. Lucrare de verificare practică XV. Metalele alcaline şi alcalino-pământoase

XVI. Aluminiu şi combinaţiile lui

XVII. Staniul, plumbul şi combinaţiile lor

XVIII. Cromul şi combinaţiile lui

XIX. Manganul şi combinaţiile lui

XX. Fierul-proprietăţile şi combinaţiile lui

XXI. Cobaltul şi combinaţiile lui

XXII. Nichelul şi combinaţiile lui

XXIII. Cuprul,argintul şi combinaţţile lor

XXIV. Zincul şi combinaţiile lui

XXV. Mercurul şi combinaţiile lui

XXVI. Combinaţii coordinative anionice (microsinteze)

XXVII. Combinaţii coordinative cationice (microsinteze)

XXVIII. Lucrare de verificare

B. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă


I. Cercetarea ştiinţifică-definiţie, coordonate Caracteristicile cercetătorului; teme de cercetare; alegerea metodei de cercetare; fazele

cercetării ştiinţifice;ambianţe de lucru; importanţa documentării. Comunicarea; Ştiinţa şi informaţia.

II. Noţiuni de bibliologie. Biblioteconomie. Bibliografie III. Noţiuni de informatică documentară. Surse de informare (primare,

secundare) Organizarea informării ştiinţifice. Cataloage de bibliotecă. Fişe de bibliotecă. Indexurile

de bibliotecă. Sistemul C.Z.U. Sisteme moderne de informare. Documentare pe calculator.

IV. Organizarea cercetării ştiinţifice Planificarea cercetării ştiinţifice. Cercetări individuale şi colective. Fişe individuale.

Cataloage. Extrase.

V. Tipuri de cercetare Cercetare fundamentală, aplicativă, de frontieră, de explorare, de dezvoltare.

VI. Metode de cercetare ştiinţifică Observaţia şi experimentul VII. Prelucrarea datelor experimentale Tabele, grafice, ecuaţii VIII. Conţinutul, elaborarea, comunicarea şi publicarea unei lucrări ştiinţifice.

Lucrarea de licenţă

P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A S E M I N A R I I L O R

I. Reţeaua de biblioteci din România Alcătuirea şi documentarea în bibliotecile din Tg.Mureş: Biblioteca Teleki, Biblioteca

Judeţeană şi Biblioteca U.M.F. II. Documentare pe calculator III. Fazele cercetării ştiinţifice Alegerea temei de cercetare. IV. Alcătuirea tabelelor, graficelor, ecuaţiilor V. Întocmirea şi prezentarea unei lucrări ştiinţifice pe baza datelor bibliografice.

Publicarea unei lucrări (corectura ei)


I. Legile combinaţiilor chimice. Teoria atomică şi moleculară. Legile generale ale chimiei. Legea conservării masei (materiei). Legea

proporţiilor.definite. Echivalenţi chimici. Legea proporţiilor multiple. Legile gazelor ideale. Legea lui Avogadro şi consecinţele ei. Legea generală a gazelor ideale.

II. Elemente de structură a atomilor Sistematizarea elementelor chimice. Proprietăţi periodice şi neperiodice ale

elementelor. Sistemul periodic şi importanţa lui. Structura învelişului de electroni a elementelor. Modelul atomului de hidrogen şi explicarea spectrelor.

III. Legături chimice. Structura moleculelor. Electrovalenţa. Covalenţa. Hibridizarea. Legături polare. Legătura coordinativă.

Combinaţii complexe. Legătura metalică. IV. Reacţii chimice. Echilibre chimice. Reacţii complete şi de echilibru. Legea acţiunii maselor. Echilibre în fază gazoasă.

Echilibre în sisteme eterogene. Reacţii de precipitare. Echilibre în sisteme omogene lichide.

Reacţii în care NO al elementelor se schimbă. Factori care influenţează reacţiile de oxido-reducere.

V. Acizi şi baze Disociaţia electrolitică a acizilor şi bazelor. Constanta Ka de aciditate şi constanta Kb

de bazicitate. Disociaţia apei. Scara pH. VI. Nemetale Halogenii şi combinaţiile lor (F, Cl, Br, I). Oxigenul şi sulful şi combinaţiile lor.

Azotul, fosforul şi combinaţiile lor. Carbonul şi siliciul. Borul.


I. Introducere în munca de laborator Introducere. Protecţia muncii. Caietul de referate. Materiale şi instrumentar de laborator. II. Curăţarea ustensilelor şi a vaselor de laborator Surse de încălzire şi răcire. Măsurarea masei, volumului şi densităţii substanţelor. III. Operaţiuni de laborator în vedrea separării şi purificării substanţelor

IV. Determinarea unor constante fizice la substanţe lichide şi solide

V. Verificarea legilor de bază ale chimiei

VI. Soluţii. Solubilitate. Determinarea produsului de solubilitate

VII. Soluţii. Exprimarea concentraţiei soluţiilor

VIII. Reacţii chimice

IX. Echilibre acido-bazice. Determinarea pH-ului

X. Prepararea unor hidroxizi, oxizi şi peroxizi

XI. Prepararea sărurilor simple şi a sărurilor duble

XII. Prepararea unor combinaţii coordinative cu cationi complecşi

XIII. Prepararea unor combinaţii coordinative cu anioni complecşi

XIV. Lucrare de verificare (colocviu de laborator)


M.Olariu: Chimie anorganică vol.I, U.M.F., Tg.Mureş, 2002 M.Olariu: Chimie anorganică vol.II, U.M.F., Tg.Mureş, 2002

A.

Tökés B., Dónáth-Nagy Gabriela: Kémiá Elöadások és Laboratórium Gyakortatok, Scientia Kiadó Kolozsvár, 2002

M.Olariu: Chimie anorganică vol.I, litografia U.M.F., Tg.Mureş, 1992 M.Olariu: Chimie anorganică vol.II,Litografia U.M.F.,Tg.Mureş, 1994 Tökés B.: Szervetlen Kémia, I.Köt., Általános rész, I.M.F. Tg.Mureş, 1978 I.Grecu, T.Goina: Chimie anorganică, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1982 C.D.Neniţescu: Chimie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1982 L.Pauling: Chimie generală, Ed. Stiinţifică, 1972 D.Negoiu: Tratat de chimie anorganică vol.I,II,III, Ed.Tehnică E.Beral, M.Zapen: Chimie anorganică, Ed. Tehnică, 1977 Gh.Marcu, Maria Brezeanu, Anita Bâtcu, Cornelia Bejan, Rodica Căţuneanu: Chimie anorganică, Ed.Didactică şi Pedagogică, 1987 Gh.Marcu: Chimia metalelor, Ed.Didactică şi Pedagogică, 1979 M.Olariu : Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică, Litografia U.M.F. Tg-Mureş, 1999 M.Olariu: Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică, Litografia I.M.F. Tg.Mureş, 1981 M. Olariu, Strîmbu Adela: Probleme de chimie anorganică, U.M.F Tg.Mureş, 1997 M. Olariu, Curticăpean Augustin: Îndrumător lucrări practice de chimie generală şi anorganică-Colegiul de Farmacie- U.M.F Tg.Mureş, 2001 M.Iuşut: Probleme de chimie generală şi anorganică,Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981 L.Pauling: Chimie generală, Ed.Ştiinţifică, 1972 I.Grecu, E.Curea, M.Neamţu: Chimie anorganică. Lucrări practice, Litografia U.M.F. Cluj, 1975 N.Mironescu, A.Tutoveanu: Tehnica lucrărilor de laborator, Ed.Tehnică, 1967 Manualul inginerului chimist

Manualul chimistului

D.Dumitraşcu: Introducere în metodologia cercetării ştiinţifice, Litografiat I.M.F. Cluj-Napoca, 1970 Goina T.: Orientarea în cercetare ştiinţifică (pentru uzul studenţilor), I.M.F. Tg-Mureş, 1987 V.Moldoveanu, Gh.Popescu, M.Tomescu: Ghidul bibliotecilor din România, Ed.Enc. Bucureşti, 1970 N.Georgescu-Tisu: Cartea şi bibliotecile, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1972 G. Lăzărescu: Sistematizarea informaţiilor şi chimia organică Ed.Acad. R.S.R., Bucureşti,1972 L. Georgescu: Metodologia redactării unei lucrări ştiinţifice, Litografiat I.M.F. Timişoara, 1980 St.Georgescu: Epistemiologie, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979 Biblioteca şi universitatea - Studiul şi lucrări de biblioteconomie- Universitatea Babeş Bolyai Cluj, Biblioteca Centrală Universitară, 1972 Cartea interferenţelor - Ciclu de conferinţe - Ed.Şt.Enc., Bucureşti, 1985 Selye J.: Bonckés alatt a kutatás, Kritarion Kőnyvkiadó, Bukarest,1975 Manual UNIMAR - Biblioteca Naţională a României, Bucureşti, 1993 Material metodic pentru studenţii anului I.,Tg.Mureş, I.M.F., Biblioteca Centrală, S.I.D. A kőnyvtár kezelése, Országos Széchényi Kőnyvtár, Kőnyvtártudomanyi és módszertani Kőzpont, Budapest,1990 Buletin de informare bibliografică 1985-1990, Biblioteca U.M.F.Tg.Mureş, uz intern

B.

Lista abrevierilor şi denumirilor celor mai importante periodice farmaceutice, medicale sau care au contingenţă cu preocupările din domeniul farmaciei, Practica Farmaceutică, vol.I, 3-4, 1986, 76-87.

M. Olariu; Chimie Anorganică, vol. I-III, Litografia U.M.F. Tg-Mureş, 1992-1996 B. Tőkés; Szervetlem kémia, általános resz. Litografia U.M:F. Tg-Mureş 1977

C.

I. Grecu; T. Goina; Chimia anorganică, E.D.P. Bucureşti, 1982

C.D. Neniţescu; Chimie Generală, E.D.P. Bucureşti, 1982 D. Negoiu; Tratat de chimie anorganică, vol I-III, Ed. Tehnică, Bucureşti G.Marcu; Maria Brezeanu, Anita Bâtcu, Cornelia Bejan, Rodica Căţuneanu; Chimie Anorganică, E.D.P., Bucureşti, 1987 L. Literat; Chimie Generală, E.D.P. Bucureşti, 1975 M. Olariu, A. Curticăpean; Îndrumător. Lucrări practice de chimie generală şi anorganică Litografia U.M.F. Tg-Mureş, 2001 M. Olariu; Îndrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică, Litografia U.M.F. Tg-Mureş, 1999 M. Olariu; Îndreptar de lucrări practice de chimie anorganică, Litografia U.M.F. Tg-Mureş, 1981 I. Grecu, E. Curea, M. Neamţu; Lucrări de chimie anorganică, Ed. Tehnică, 1967 N. Mironescu, A. Tutoveanu; Tehnica lucrărilor de laborator, Ed. Tehnică, 1967 Manualul inginerului chimist

Manualul chimistului 6. NUMĂRUL DE ORE DE CURS, STAGII, RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE,





Număr credite


I 3 - 3 7 Examen A.

II 2 - 3 5 Examen




Număr credite


I 1 1 - 2 Colocviu B.

II - - - - -




Număr credite


I 2 - 2 5 Examen C.

II - - - - -

1. DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ A. Chimie organică – anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Chimie organică – anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Conf.dr. Avrigeanu Veronica Asist.drd. Mircia Eleonora






I. Introducere. Noţiuni teoretice de chimie organică Obiectul şi importanţa chimiei organice pentru farmacie. Consideraţii asupra structurii

compuşilor organici. Metode chimice şi fizice pentru determinarea structurii compuşilor organici. Modelul tetraedric al atomului de carbon. Hibridizarea C. Tipuri de legături chimice. Efecte electronice (efectul inductiv şi electromer).

II. Izomerie. Clasificarea reacţiilor chimice. Mecanismele reacţiilor chimice Izomeria de structură (de catenă, de poziţie, metamerie, tautomerie, mezomerie). Izomeria

sterică (geometrică cis-trans şi optică). Mecanismul SR, SE, SN, AR, AE, AN. III. Hidrocarburi Hidrocarburi aciclice saturate. Hidrocarburi monociclice saturate. Hidrocarburi nesaturate

cu o legătură dublă şi cu două legături duble. Hidrocarburi nesaturate cu triplă legătură. Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare. Nomenclatură, structură, izomerie, obţinere, proprietăţi, reprezentanţi.

IV. Compuşi halogenaţi Compuşi halogenaţi saturaţi, alilici, benzilici, vinilici, aromatici. Nomenclatură,

obţinere proprietăţi, reprezentanţi.

V. Compuşi hidroxilici Alcooli mono- di- şi polihidroxilici. Eteri. Fenoli mono- di- şi polihidroxilici. Nomenclatură,

structură, obţinere, proprietăţi, reprezentanţi.

VI. Compuşi carbonilici Compuşi mono- şi dicarbonilici saturaţi. Compuşi carbonilici nesaturaţi. Cetene.

Chinone. Nomenclatură, clasificare, structura grupei carbonil, obţinere, proprietăţi, reprezentanţi.

VII. Compuşi carboxilici Acizi mono-,di- şi policarboxilici saturaţi, aromatici şi nesaturaţi. Nomenclatura,

structura grupei carboxil, obţinere, proprietăţi, reprezentanţi.

VIII. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici Nomenclatură, clasificare. Halogenurile acizilor carboxilici. Anhidride. Amide. Nitrili.

Esteri. Nomenclatură, obţinere, proprietăţi, reprezentanţi. Ceruri. Grăsimi. Săpunuri.

IX. Compuşi organici cu azot Nitroderivaţi. Nitrozoderivaţi. Azoderivaţi. Azoxiderivaţi. Hidrazoderivaţi. Amine

alifatice şi aromatice. Săruri de diazoniu. Clasificare, nomenclatură, structură, obţinere, proprietăţi, reprezentanţi.

X. Compuşi conţinând funcţia carboxil alături de alte funcţiuni Acizi halogenaţi, acizi alcooli, acizi aldehide, acizi cetone, acizi fenoli.

Nomenclatură, structură, obţinere, proprietăţi, reprezentanţi.

XI. Compuşi organometalici Compuşi cu metalele alcaline, cu metale din grupa a doua şi a treia. Nomenclatură,

structură, obţinere, proprietăţi, reprezentanţi. Tipuri de legătură carbon-metal.

XII. Compuşi organici cu S, P, Si, As Tioli. Sulfuri. Tioaldehide şi tiocetone. Acizi sulfinici şi sulfonici. Nomenclatură,

clasificare, obţinere, proprietăţi. Compuşi organici ai Si, P şi As.

XIII. Derivaţi ai acidului carbonic Clorura de carbonil. Amidele acidului carbonic. Nomenclatură clasificare, obţinere,

proprietăţi. XIV. Compuşi cu funcţiuni mixte Aminoacizi. Peptide. Polipeptide. Proteine. Clasificare, nomenclatură, obţinere,

proprietăţi. Aminoalcooli. Aminofenoli.

XV. Hidraţi de carbon Nomenclatură, clasificare, structură. Monozaharide. Dizaharide. Polizaharide.

Obţinere, proprietăţi, reprezentanţi.

XVI. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic Terpenoide. Monoterpenoide monociclice şi biciclice. Sesquiterpenoide. Diterpenoide.

Triterpenoide. Carotenoide. Steroide. Nomenclatură, clasificare, structură, obţinere, proprietăţi, reprezenţanţi mai importanţi.

XVII. Compuşi heterociclici Clasificare, nomenclatură, structură. Compuşi heterociclici aromatici Furan. Tiofen.

Pirol. Azoli. Piridină. Oxazine şi tiazine. Obţinere, proprietăţi, derivaţi mai importanţi. XVIII. Coloranţi Clasificare, nomenclatură, structură. Coloranţi azoici. Coloranţi arilmetanici. Coloranţi

azinici, oxazinici şi tiazinici. Coloranţi antrachinonici. Obţinere, utilizări, reprezentanţi.

XIX. Compuşi macromoleculari Clasificare, obţinere, proprietăţi. Relaţia între structură şi proprietăţi. Polimerizarea

monomerilor vinilici şi dienici. Policondensarea.


I. Separarea şi purificarea compuşilor organici Recristalizarea. Sublimarea. Distilarea simplă. Distilarea amestecului azeotrop şi

demixtiunea azeotropului. Antrenarea cu vapori de apă. Extracţia cu solvenţi. Determinarea proprietăţilor fizice ale substanţelor organice. Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă de încălzire (Boetius). punctul de fierbere.

II. Reacţii chimice ale substanţelor organice Reacţii de halogenare, hidroliză, oxidare, diazotare, cuplare, acilare, adiţie, nitrare

esterificare, sulfonare. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului. Determinarea randamentului de reacţie şi a unor proprietăţi fizice a substanţei obţinute.

III. Analiza chimică organică Analiza preliminară. Analiza elementară calitativă. Analiza C, H, N, P, S, halogeni.

Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi saturate şi nesaturate, hidrocarburi aromatice, funcţia hidroxil, carbonil, carboxil, nitro, amină, aminoacizi, monozaharide, dizaharide şi polizaharide. Analiza unor probe necunoscute.


I. Structura compuşilor organici Modelul tetraedric al atomului de C. Hibridizarea atomului de C. Tipuri de legături

chimice în chimia organică (legătura covalentă, covalentă coordinativă, ionică, de hidrogen, ioni-dipoli, forţe van der Waals). Legătura covalentă polară. Molecule polare. Efecte electronice în moleculele organice (efectul inductiv şi electromer).

II. Clasificarea reacţiilor chimice organice Mecanisme de reacţie. Izomeria compuşilor organici. Mecanismul SR, SE, SN, AR,

AE, AN. Izomeria de structură (de catenă, de poziţie, metamerie, tautomerie, mezomerie). Izomeria sterică (geometrică cis-trans şi optică).

III. Hidrocarburi Hidrocarburi saturate (alcani şi cicloalcani). Hidrocarburi nesaturate (alchene,

alcadiene, alchine). Hidrocarburi aromatice mononucleare şi polinucleare. IV. Compuşi halogenaţi

V. Compuşi hidroxilici Alcooli. Eteri. Fenoli. VI. Compuşi carbonilici Aldehide. Cetone.

VII. Compuşi carboxilici Acizi monocarboxilici saturaţi şi aromatici. Obţinere, proprietăţi, reprezentanţi. Acizi

policarboxilici saturaţi şi aromatici. Obţinere, proprietăţi, reprezentanţi. VIII. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici Nomenclatură, clasificare. Halogenurile acizilor carboxilici. Anhidride. Amide. Nitrili.

Esteri. Obţinere, proprietăţi. Grăsimi. Săpunuri. IX. Compuşi organici cu azot Nitroderivaţi. Amine. Săruri de diazoniu. Obţinere, proprietăţi. X. Compuşi organometalici Compuşi cu metale alcaline. Compuşi organomagnezieni. Obţinere, proprietăţi. XI. Compuşi cu funcţiuni mixte Aminoacizi. Exemple, obţinere, proprietăţi. Peptide. Proteine. XII. Hidraţi de carbon Clasificare. Structură. Monozaharide. Dizaharide. Polizaharide. Obţinere, proprietăţi,

reprezentanţi. XIII. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic Terpenoide. Monoterpenoide monociclice şi biciclice. Sesquiterpenoide. Diterpenoide.

Triterpenoide. Carotenoide. Clasificare, structură, obţinere, proprietăţi, reprezentanţi mai importanţi.

XIV. Compuşi heterociclici Clasificare, nomenclatură, structură. Compuşi heterociclici aromatici. Furan. Tiofen.

Pirol. Piridină. Obţinere, proprietăţi.


I. Separarea şi purificarea compuşilor organici Recristalizarea. Sublimarea. Distilarea simplă. Distilarea unui amestec azeotrop şi

demixţiunea azeotropului. Antrenarea cu vapori de apă. Determinarea proprietăţilor fizice ale substanţelor organice. Punctul de topire în capilară şi la microscopul cu masă de încălzire. Punctul de fierbere.

II. Reacţii chimice ale compuşilor organici Reacţii de halogenare, de hidroliză, de diazotare şi de cuplare, de acilare, de nitrare,

obţinerea săpunului. Sinteza unor compuşi cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului.

III. Analiza chimică organică Analiza preliminară. Analiza elementară calitativă (analiza, C, H, N, P, S, halogeni).

Analiza funcţională calitativă: hidrocarburi, funcţia hidroxil, amină, carbonil, carboxil, monozaharide. Analiza unor probe necunoscute.


I.M.Iovu: Chimie organică, Ed.did. şi ped. Bucureşti, 1995 C.D.Neniţescu: Chimie organică, vol.I. şi II, Ed.did. şi ped. Bucureşti, 1974 M.Avram: Chimie organică, Ed.Academici, Bucureşti, 1983 E.Angelescu, Felicia Cornea: Probleme teoretice de chimie organică, Ed.şt. Bucureşti, 1973 Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. Curs de chimie organică, UMF Tg.-Mureş, 1999 Veronica Avrigeanu: Structura şi reacţiile compuşilor organici. Curs de chimie organică, UMF Tg.Mureş, 2000 Veronica Avrigeanu: Compuşi halogenaţi, hidroxilici, carbonilici, carboxilici şi derivaţi ai acidului carbonic. Curs de chimie organică, UMF Tg.Mureş, 2001 Veronica Avrigeanu: Compuşi cu funcţiuni mixte. Curs de chimie organică, UMF Tg.Mureş, 2001 Veronica Avrigeanu: Compuşi organici cu N, S, Si, P, metale. Compuşi heterociclici aromatici. Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic. Curs de chimie organică, UMF Tg.Mureş, 2001 Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. ISBN 973-85602-3-3. University Press Târgu Mureş, 2002 Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică, vol.I: Metode de separare şi purificare ale substanţelor organice. Reacţii chimice ale compuşilor organici. UMF, Tg.Mureş, 1993. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică, vol.II: Analiza organică calitativă (Analiza preliminară, elementară şi funcţională), UMF Tg.Mureş, 1993. Organicum-Chimie organică practică, Ed.şt. şi enciclopedică Bucureşti, 1982 Lucrări practice de chimie organică. Şef lucr. Veronica Avrigeanu, UMF Tg.-Mureş, 1998 Kajtár M.: Változatok négy elemre. Szerves kémia, Gondolat Kiadó, Budapest, 1984 Mackie R.K., Smith D.M.: Szerves kémiai szintézisek, Műszaki Könyvkiadó, Budapest, 1986 Furka Á.: Szerves kémia, Tankönyvkiadó, Budapest, 1988 Pais I.: Szerves kémia, Kertészeti és Élelmiszeripari Egyetem, Budapest, 1989, Egyetemi jegyzet Berecz E.: Kémia műszakiaknak, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 1991 Dudutz Gyöngyi: Gyógyszeripari technológia, I, II, III, Mogye, Marosvásárhely, 1981-1994 Veronica Avrigeanu, Silvia Imre: Aplicaţii practice de chimie organică, partea I, U.M.F. Târgu-Mureş, 2003

A.

Veronica Avrigeanu, Eleonora Mircia: Aplicaţii practice de chimie organică, partea II, U.M.F. Târgu-Mureş, 2005

M.Iovu: Chimie organică, Ed.did. şi ped., Bucureşti, 1995. C.D.Neniţescu: Chimie organică, vol.I şi II, Ed.did. şi ped., Bucureşti, 1983. M. Avram: Chimie organică, Ed. Academiei, Bucureşti, 1983. Veronica Avrigeanu, Silvia Imre: Chimie Organică, vol. I, Colegiul Universitar Medical – Tehnică Farmaceutică, Litografia UMF Tg. Mureş, 2004. Veronica Avrigeanu, Silvia Imre: Chimie Organică, vol. II, Colegiul Universitar Medical – Tehnică Farmaceutică, Litografia UMF Tg. Mureş, 2004. Veronica Avrigeanu, Eleonora Mircia: Lucrări practice de Chimie organică - Colegiul univ.med. de tehnică farmaceutică, UMF Tg.Mureş, 2001. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de Chimie organică, UMF Tg.Mureş, 1998.

B.

Veronica Avrigeanu, Eleonora Mircia: Chimie organica practică pentru tehnicieni de farmacie, ISBN 973-7788-41-9, University Press, Tg. Mureş, 2005.

6. NUMĂRUL DE ORE DE CURS, STAGII, RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE, PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR, NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT:




Număr credite


I 3 - 4 7 Examen A.

II 3 - 4 7 Examen




Număr credite


I 1 - 2 4 Examen B.

II 1 - 2 3 Examen

1. DISCIPLINA: BIOCHIMIE FARMACEUTICĂ; CHIMIE SANITARĂ A MEDIULUI ŞI ALIMENTELOR

A. Biochimie farmaceutică - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Chimie sanitară a mediului şi alimentelor - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Biochimie - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie; D. Biochimie - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie; E. Chimie sanitară a mediului şi alimentelor - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Prof.dr. Oşan Alexandrina Şef lucr.dr. Nagy Előd - Ernő Prep.drd. Tero - Vescan Amelia


A. Obligatorie B. Obligatorie C.

OBLIGATORIE

D. Obligatorie E. Obligatorie




I. Proteine Rolul biologic al proteinelor.Aminoacizi: structură, clasificare şi rol biologic. Peptide cu importanţă biologică. Structura şi clasificarea proteinelor. Nucleoproteine: nucleozide, nucleotide, structura acizilor nucleici. Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi), mioglobina.

II. Enzime Generalităţi. Nomenclatură şi clasificare. Structură. Coenzime, grupări prostetice, cosubstrate ale enzimelor: clasificare. Mecanismul de acţiune al enzimelor. Izoenzime. Cinetica reacţiilor enzimatice : factorii care influenţează activitatea enzimatică.Efectori enzimatici: activatori şi inhibitori. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent. Repartizarea celulară a enzimelor. Enzime biochimice şi xenobiotice. Importanţa enzimologiei.

III. Vitamine Generalităţi, definiţie, clasificare. Vitamine hidrosolubile: tiamina, riboflavina, niacina, piridoxina, acidul pantotenic, biotina, acidul folic, acidul paraaminobenzoic, acidul

ascorbic, cobalamina (structură, proprietăţi, răspândire, metabolism, functia de coenzima, rol biologic, carenţă). Vitamine liposolubile:retinolul,calciferoli,tokoferoli, filochinone, substanţe cu activitate vitaminică: ubichinone, acid lipoic, acizi graşi esenţiali, colina, mezoinozitolul, (structură, proprietăţi, metabolism, functia de coenzima, rol biologic, carenţă).

IV. Metabolism Caracterele generale ale proceselor metabolice.

V. Căile generale ale metabolismului Oxidarea biologică: mecanism, bilanţ energetic.Fosforilarea oxidativă, reglare,

inhibitori. Oxidoreduceri microzomale. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. Ciclul citratului: etape, bilanţ energetic, reglarea şi importanţa ciclului. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi moleculelor.

VI. Metabolismul glucidic Generalităţi. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. Digestia şi

absorbţia glucidelor. Căi de metabolizare ale glucozei. Glicoliza: mecanism, reglare, bilanţ energetic, importanţă. Gluconeogeneza: mecanism, reglare, importanţă. Degradarea aerobă a glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic: mecanism şi importanţă. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza (mecanism şi reglare). Metabolismul galactozei şi fructozei. Tulburări patologice în metabolismul glucidic.

VII. Metabolismul lipidic Lipide cu importanţă biologică: clasificare, structură, rol biologic. Digestia, absorbţia şi

transportul lipidelor. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare. Metabolismul glicerolului. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul colesterolului: biosinteză şi transformări. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. Patologia metabolismului lipidic.

VIII. Metabolismul proteic Digestia proteinelor, absorbţia şi transportul aminoacizilor. Metabolismul intermediar al

aminoacizilor. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare, transaminare, transdezaminare, decarboxilare). Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor. Căi speciale de metabolizare a unor aminoacizi (Phe, Tyr, Glu, Trp). Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. Ciclul enterohepatic al pigmenţilor biliari. Tulburări metabolice. Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice. Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. Tulburări metabolice. Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. Codul genetic. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. Reglarea biosintezei (teoria operonului).

IX. Interrelaţii metabolice

X. Reglarea proceselor metabolice Reglarea hormonală. Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. Hormoni steroizi

şi derivaţi ai aminoacizilor: structură, biosinteză, degradare, rol biologic, mecanism de acţiune şi tulburări ale secreţiei.


I. Proteine

Reacţii calitative ale aminoacizilor. Separarea cromatografică a aminoacizilor. Reacţii calitative ale proteinelor simple şi complexe.

II. Enzime Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor. Determinarea Km. Specificitatea enzimelor. Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare, condiţii optime, exprimarea activităţii enzimatice. Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine, peroxidaza. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. Hidrolaze: determinarea activităţii lipaze serice; determinarea activităţii colinesterazei, a fosfatezei alcaline şi acide; determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată); determinarea activităţii uropepsinogenului. Liaze: determinarea activităţii adolazei.

III. Vitamine Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. Dozarea tiaminei din urină. Dozarea carotenilor din ser. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din ser şi urină. Dozarea niacinei.

IV. Metabolismul glucidic Reacţii calitative ale glucidelor. Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu. Dozarea fructozei serice. Dozarea acidului piruvic din ser (metoda cu 2,4-dinitrofenilhidrazină).

V. Metabolismul lipidic Reacţii calitative ale lipidelor. Dozarea lipidelor totale, a trigliceridelor şi a glicerolului seric. Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser. Dozarea LDL colesterolului. Dozarea corpilor cetonici din urină.

VI. Metabolismul proteic Dozarea proteinelor prin metoda biuret. Dozarea azotului total şi neproteic din ser prin metoda Kjeldahl. Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi Pope-Stevens.Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin, din urină -metoda Hopkins-Ronchés). Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé). Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin), fibrinogenului şi a bilirubinei serice (metoda Jendrassik). Micrometoda Bradford pt dozarea cantitativa a proteinelor.

VII. Metabolismul mineral Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr). Dozarea

calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric. Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). Dozarea iodului urinar. Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată).

VIII. Analiza urinei Analiza urinei patologice.

IX. Hormoni

Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda spectrofotometrică). Dozari hormonale prin reactia Elisa.


I. Chimia sanitară şi igiena apei Nevoile de apă. Compoziţia naturală a apei. Poluarea apei. Apa potabilă. Influenţa apei

asupra sănătăţii. Condiţiile de potabilitate ale apei. Ape reziduale.

II. Chimia sanitară şi igiena aerului Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. Surse de poluare ale aerului.

Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. Factori care influenţează poluarea şi autopurificarea aerului. Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. Profilaxia şi combaterea poluării aerului

III. Chimia sanitară şi igiena solului Structura solului. Proprietăţile fizice ale solului. Compoziţia chimică a solului. Poluarea

solului şi influenţa asupra sănătăţii. Indicatorii poluării solului.

IV. Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale,

necesarul caloric, coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere, modificări ale trofinelor alimentare în procesul culinar.

Proteinele, glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare, rol biologic, necesar şi surse alimentare.

Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale. Macroelementele în alimentaţie: calciul, fosforul, magneziul, sulful, sodiul, potasiul.Microelementele în alimentaţie: fierul, zincul, cuprul, iodul, fluorul, cobaltul, seleniul, manganul, molibdenul.

Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile. Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari, clasificare, influenţa

aditivilor asupra sănătăţii. Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică, valoare nutritivă, contaminare şi

poluare, alterare, conservare. Produse lactate. Carnea: compoziţie chimică, valoare nutritivă, transformările suferite de carne după

sacrificare, alterare, contaminare şi poluare, conservare. Peştele: compozita chimică, valoare nutritivă, alterare şi conservare. Ouăle: structură şi compoziţie chimică, valoare nutritivă, învechire şi alterare. Grăsimile alimentare: compoziţie chimică, preparare, proprietăţi, valoare nutritivă,

alterare, conservare. Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului, compoziţie chimică. Făina.

Pâinea. Valoarea nutritivă a produselor din cereale. Produse zaharoase: caracteristici generale, valoare nutritivă, contaminare şi poluare. Legume şi fructe: compoziţie chimică, valoare nutritivă şi dietetică, păstrare,

conservare, contaminare şi poluare. Băuturi nealcoolice: clasificare, preparare, compoziţie chimică, valoare nutritivă,

alterare şi conservare. Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică, băuturi alcoolice nedistilate (berea, vinul),

băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat, rachiuri naturale). Metabolizarea alcoolului în organism.


I. Analiza apei Proprietăţi organoleptice. Proprietăţi fizice. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea

pH-ului, determinarea rezidului fix. Analiza chimică a apei: determinarea NH3, azotiţi, azotaţi, plumbului, H2S. Determinarea clorurilor, substanţelor organice, oxigenului dizolvat, durităţii, clorului rezidual, fierului.

II. Analiza aerului Recoltarea probelor de aer. Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei

normale, a oxigenului, CO2. Determinarea poluanţilor: NO2, acidităţii, pulberilor totale. III. Analiza a solului: Recoltarea probelor. Compozitia chimica: umiditatea, azotul amoniacal, azotul

organic, azotul proteic, carbonul oraganic. Determinari din extractul apos: obtinerea extractului apos, determinarea oxidabilitatii.

IV. Analiza alimentelor Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl, Luff-Schoorl şi

Bertrand Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic, determinarea

densităţii, grăsimii (metoda acid-butirometrică), extractului, titrului proteic, acidităţii. Lapte praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. Smântâna: determinarea grăsimii. Brânzeturi: determinarea acidităţii, clorurii de sodiu şi a grăsimii. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss). Enzimele şi substanţele minerale din lapte: determinarea calciului, identificarea amilazei, peroxidazei, reductazei, determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei.

Analiza cărnii şi a preparatelor din carne: Prepararea probei medii, determinarea pH-ului, identificarea şi dozarea amoniacului, dozarea azotului uşor hidrolizabil, identificarea peroxidazei, determinarea azotaţilor si azotiţilor din salam. Analiza grăsimilor şi a uleiurilor. Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii, acidităţii libere, indicele de aciditate,

indicele de saponificare, indicele de iod, indicele de peroxid, indicii Reichert-Meissl şi Polenske, indicele Hehner.

Analiza oului: determinarea prospeţimii, dozarea fosfaţilor din albuş, dozarea lecitinei din gălbenuş.

Analiza produselor zaharoase: Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor. Analiza mierii: examenul organoleptic, determinarea densităţii, extractului, apei, acidităţii, fermenţilor diastazici. Analiza cerealelor, a produselor din cereale, a legumelor şi fructelor:

Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină, determinarea porozităţii pâinii. Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale.

Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice: Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale, a CO2, cafeinei (din ceai şi cafea).

Băuturi alcoolice: determinarea gradului alcoolic, acidităţii totale, volatile şi fixe, SO2, determinarea furfurolului şi alcoolului metilic.


I. Proteine

Rolul biologic al proteinelor.Aminoacizi: structură, clasificare şi rol biologic. Peptide cu importanţă biologică. Structura şi clasificarea proteinelor. Nucleoproteine: nucleozide, nucleotide, structura acizilor nucleici. Cromoproteine: hemoglobina (structură şi proprietăţi), mioglobina.

II. Enzime Generalităţi. Nomenclatură şi clasificare. Structură. Coenzime, grupări prostetice, cosubstrate ale enzimelor: clasificare. Mecanismul de acţiune al enzimelor. Izoenzime. Cinetica reacţiilor enzimatice: factorii care influenţează activitatea enzimatică.Efectori enzimatici: activatori şi inhibitori. Enzime de reglare: enzime alosterice şi modulate covalent. Repartizarea celulară a enzimelor. Enzime biochimice şi xenobiotice. Importanţa enzimologiei.

III. Vitamine Generalităţi, definiţie, clasificare. Vitamine hidrosolubile: tiamina, riboflavina, niacina, piridoxina, acidul pantotenic, biotina, acidul folic, acidul paraaminobenzoic, acidul ascorbic, cobalamina (structură, proprietăţi, răspândire, metabolism, functia de coenzima, rol biologic, carenţă). Vitamine liposolubile:retinolul,calciferoli,tokoferoli, filochinone, substanţe cu activitate vitaminică: ubichinone, acid lipoic, acizi graşi esenţiali, colina, mezoinozitolul, (structură, proprietăţi, metabolism, functia de coenzima, rol biologic, carenţă).

IV. Metabolism Caracterele generale ale proceselor metabolice. V. Căile generale ale metabolismului Oxidarea biologică: mecanism, bilanţ energetic.Fosforilarea oxidativă, reglare,

inhibitori. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. Ciclul citratului: etape, bilanţ energetic, reglarea şi importanţa ciclului. Transportul prin membrana mitocondrială a ionilor şi moleculelor.

VI. Metabolismul glucidic Generalităţi. Glucide simple şi conjugate: structură şi rol biologic. Digestia şi

absorbţia glucidelor. Căi de metabolizare ale glucozei. Glicoliza: mecanism, reglare, bilanţ energetic, importanţă. Gluconeogeneza: mecanism, reglare, importanţă. Degradarea aerobă a glucozei: mecanism şi bilanţ energetic. Ciclul pentozofosfaţilor şi acidului glucuronic: mecanism şi importanţă. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza (mecanism şi reglare). Metabolismul galactozei şi fructozei. Tulburări patologice în metabolismul glucidic.


I. Proteine

Reacţii calitative ale aminoacizilor. Reacţii calitative ale proteinelor simple şi complexe.

II. Enzime

Influenţa unor factori asupra activităţii enzimelor. Determinarea Km. Specificitatea enzimelor. Determinarea activităţii enzimelor: metode de determinare, condiţii optime, exprimarea activităţii enzimatice. Oxidoreductaze: determinarea activităţii catalazei sanguine, peroxidaza. Transferaze: determinarea activităţii GOT şi GPT serice. Hidrolaze: determinarea activităţii lipaze serice; determinarea activităţii colinesterazei, a fosfatezei alcaline şi acide; determinarea activităţii amilazei din ser şi urină (metoda Wolgemuth şi metoda standardizată); Liaze: determinarea activităţii adolazei.

III. Vitamine Reacţii de identificare a riboflavinei şi piridoxinei. Dozarea tiaminei din urină.

Dozarea carotenilor din ser. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cu reactiv Tillmans din ser şi urină.

IV. Metabolismul glucidic

Reacţii calitative ale glucidelor. Determinarea glicemiei (metoda Hagedorn-Jensen şi cu o-toluidină) a glicozuriei prin metoda Ionescu-Matiu. Dozarea fructozei serice. Dozarea acidului piruvic din ser (metoda cu 2,4-dinitrofenilhidrazină).

D. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă


I. Metabolismul lipidic Lipide cu importanţă biologică: clasificare, structură, rol biologic. Digestia, absorbţia

şi transportul lipidelor. Metabolismul trigliceridelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şi degradare. Metabolismul corpilor cetonici: biosinteză şi degradare. Metabolismul glicerolului. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul singolipidelor: biosinteză şi degradare. Metabolismul colesterolului: biosinteză şi transformări. Metabolismul lipidic în ficat şi ţesutul adipos. Patologia metabolismului lipidic.

II. Metabolismul proteic Digestia proteinelor, absorbţia şi transportul aminoacizilor. Metabolismul intermediar

al aminoacizilor. Mecanisme generale de degradare a aminoacizilor (dezaminare, transaminare, transdezaminare, decarboxilare). Transformarea amoniacului în organism: glutaminogeneza şi ureogeneza. Metabolizarea catenei de carbon a aminoacizilor. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şi degradare. Ciclul enterohepatic al pigmenţilor biliari. Tulburări metabolice. Metabolismul nucleoproteinelor şi acizilor nucleici. Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi d-ribonucleotide) purinice şi pirimidinice. Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şi pirimidinice. Tulburări metabolice. Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor în biosinteza proteinelor. Codul genetic. Biosinteza proteinelor -mecanism şi inhibitori. Reglarea biosintezei (teoria operonului).

III. Interrelaţii metabolice

IV. Reglarea proceselor metabolice Reglarea hormonală. Mecanisme generale de acţiune a hormonilor. Hormoni steroizi

şi derivaţi ai aminoacizilor: structură, biosinteză, degradare, rol biologic, mecanism de acţiune şi tulburări ale secreţiei.


I. Metabolismul lipidic

Reacţii calitative ale lipidelor. Dozarea lipidelor totale, a trigliceridelor şi a glicerolului seric. Dozarea colesterolului liber şi esterificat din ser. Dozarea LDL colesterolului. Dozarea corpilor cetonici din urină.

II. Metabolismul proteic Dozarea proteinelor prin metoda biuret. Dozarea hemoglobinei (metoda Drabkin) si a fibrinogenului Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensen şi Pope-Stevens.Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cu urează). Dozarea acidului uric din ser şi urină (din ser -metoda Folin, din urină -metoda Hopkins-Ronchés). Dozarea creatininei din ser şi urină (metoda Jaffé), dozarea bilirubinei serice (metoda Jendrassik).

III. Metabolismul mineral Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi a clorului urinar (metoda Mohr). Dozarea calciului seric şi urinar -complexonometric şi permanganometric. Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe). Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyer modificată).

IV. Analiza urinei Analiza urinei patologice.

V. Hormoni Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi acidului vanil-mandelic din urină (metoda spectrofotometrică). Dozari hormonale prin reactia Elisa.

E. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A C U R S U R I L O R

I. Chimia sanitară şi igiena apei Nevoile de apă. Compoziţia naturală a apei. Poluarea apei. Apa potabilă. Influenţa

apei asupra sănătăţii. Condiţiile de potabilitate ale apei. Ape reziduale. II. Chimia sanitară şi igiena aerului

Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. Surse de poluare ale aerului. Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. Factori care influenţează poluarea şi autopurificarea aerului. Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. Profilaxia şi combaterea poluării aerului.

III. Chimia sanitară şi igiena solului Structura solului. Proprietăţile fizice ale solului. Compoziţia chimică a solului.

Poluarea solului şi influenţa asupra sănătăţii. Indicatorii poluării solului.

IV. Chimia sanitară şi igiena alimentaţiei Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale,

necesarul caloric, coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere, modificări ale trofinelor alimentare în procesul culinar.

Proteinele, glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare, rol biologic, necesar şi surse alimentare.

Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale. Macroelementele în alimentaţie: calciul, fosforul, magneziul, sulful, sodiul, potasiul.Microelementele în alimentaţie: fierul, zincul, cuprul, iodul, fluorul, cobaltul, seleniul, manganul, molibdenul.

Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile. Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari, clasificare, influenţa

aditivilor asupra sănătăţii. Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică, valoare nutritivă, contaminare şi

poluare, alterare, conservare. Produse lactate. Carnea: compoziţie chimică, valoare nutritivă, transformările suferite de carne după

sacrificare, alterare, contaminare şi poluare, conservare. Peştele: compozita chimică, valoare nutritivă, alterare şi conservare. Ouăle: structură şi compoziţie chimică, valoare nutritivă, învechire şi alterare Grăsimile alimentare: compoziţie chimică, preparare, proprietăţi, valoare nutritivă,

alterare, conservare. Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului, compoziţie chimică. Făina.

Pâinea. Valoarea nutritivă a produselor din cereale. Produse zaharoase: caracteristici generale, valoare nutritivă, contaminare şi poluare. Legume şi fructe: compoziţie chimică, valoare nutritivă şi dietetică, păstrare,

conservare, contaminare şi poluare. Băuturi nealcoolice: clasificare, preparare, compoziţie chimică, valoare nutritivă,

alterare şi conservare. Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică, băuturi alcoolice nedistilate (berea, vinul),

băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat, rachiuri naturale). Metabolizarea alcoolului în organism.



I. Analiza apei Proprietăţi organoleptice. Proprietăţi fizice. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea

pH-ului, determinarea rezidului fix. Analiza chimică a apei: determinarea NH3, clorurilor, substanţelor organice, oxigenului dizolvat, durităţii, clorului rezidual.

II. Analiza aerului Recoltarea probelor de aer. Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei

normale. Determinarea poluanţilor: NO2, acidităţii, pulberilor totale. III. Analiza a solului Recoltarea probelor. Determinari din extractul apos: obtinerea extractului apos,

determinarea oxidabilitatii.

IV. Analiza alimentelor Determinarea glucidelor din alimente: prin metodele Schoorl, Luff-Schoorl şi

Bertrand Analiza laptelui şi a produselor lactate: examen organoleptic, determinarea

densităţii, grăsimii (metoda acid-butirometrică), extractului, titrului proteic, acidităţii. Lapte praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. Smântâna: determinarea grăsimii. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss). Enzimele şi substanţele

minerale din lapte: determinarea calciului, identificarea amilazei, peroxidazei, reductazei, determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei.

Analiza cărnii şi a preparatelor din carne: Prepararea probei medii, determinarea pH-ului, identificarea şi dozarea amoniacului,

dozarea azotului uşor hidrolizabil, determinarea azotaţilor si azotiţilor din salam. Analiza grăsimilor şi a uleiurilor. Grăsimi şi uleiuri: determinarea prospeţimii, acidităţii libere, indicele de aciditate,

indicele de saponificare, indicele de iod, indicele de peroxid. Analiza oului: determinarea prospeţimii, dozarea fosfaţilor din albuş, dozarea lecitinei

din gălbenuş. Analiza produselor zaharoase: Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor. Analiza

mierii: examenul organoleptic, determinarea densităţii, extractului, apei, acidităţii, fermenţilor diastazici.

Analiza cerealelor, a produselor din cereale, a legumelor şi fructelor: Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină, determinarea porozităţii pâinii. Legume şi fructe: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale.

Analiza băuturilor nealcoolice şi alcoolice: Băuturi nealcoolice: determinarea acidităţii totale, a CO2, cafeinei (din ceai şi cafea). Băuturi alcoolice: determinarea gradului alcoolic, acidităţii totale, volatile şi fixe, SO2.


Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva, Ed University Press, Tg-Mures, 2004. Oşan Alexandrina – Biochimie. Procese metabolice, Ed. University Press, Tg-Mures, 2004. Oşan Alexandrina - Biochimie, lucrări practice, Lito Tg. Mureş, 2001 Viorica Dinu şi colab.: Biochimie medicală, Ed.Med., Bucureşti, 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu, Niculina Mitrea: Biochimie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985 Lehninger A.L.: Biochimie, vol.I, (traducere din limba engleză), vol.I, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1987, vol.II, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1992 Lehninger A.L., D. Nelson: M.M.Cox-Principles of Biochemistry, Worth Publishers, 1993 Guba F.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő, Budapest, 1988 Karlson P., Gerok W.: Patobiokémia, Medicina Kőnyvkiadő, Budapest, 1989 Stryer L.: Biochemistry, Freeman and comp., San Francisco, 1989 Elődi P.: Biokémia, Budapest, 1988

A.

Harper’s: Rewiev of Biochemistry, Lange Need Public Los Altos, California, 1985

Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu, University Press, Tg-Mureş, 2004. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor, lito. UMF Tg.Mureş, 2001 Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor (lucrări practice), lito. UMF Tg.Mureş, 2001. Marcela Zamfirescu-Gheorghiu, Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală, vol.II, Ed.did. şi ped., Bucureşti,1991. Gonţea J.: Alimentaţia raţională a omului, Ed. Med., Bucureşti, 1971. Mănescu S. şi colab.: Chimia sanitară a mediului, Ed.Med., Bucureşti, 1994. Mănescu S. şi colab.:Tratat de igienă, Ed.Med., Bucureşti, 1996.

B.

Máthé I., Bota V.: Egészségügyi Kémia, lito. UMF Tg Mureş, 1983.

Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva, Ed University Press, Tg-Mures, 2004. Oşan Alexandrina – Biochimie. Procese metabolice, Ed. University Press, Tg-Mures, 2004. Oşan Alexandrina, Nagy Előd-Ernő - Biochimie, lucrări practice, Lito Tg. Mureş, 2003 Viorica Dinu şi colab.: Biochimie medicală, Ed.Med., Bucureşti, 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu, Niculina Mitrea: Biochimie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985 Lehninger A.L., D. Nelson: M.M.Cox-Principles of Biochemistry, Worth Publishers, 1993 Guba F.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő, Budapest, 1988 Stryer L.: Biochemistry, Freeman and comp., San Francisco, 1989 Elődi P.: Biokémia, Budapest, 1988

C.


Oşan Alexandrina – Biochimie descriptiva, Ed University Press, Tg-Mures, 2004. Oşan Alexandrina – Biochimie. Procese metabolice, Ed. University Press, Tg-Mures, 2004. Oşan Alexandrina, Nagy Előd-Ernő, Moldovan Andrea - Biochimie, lucrări practice, Lito Tg. Mureş, 2003 Viorica Dinu şi colab.: Biochimie medicală, Ed.Med., Bucureşti, 1996 Natalia Rosetti-Colţoiu, Niculina Mitrea: Biochimie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985 Lehninger A.L., D. Nelson: M.M.Cox-Principles of Biochemistry, Worth Publishers, 1993 Guba F.: Orvosi biokémia Medicina Kőnyvkiadő, Budapest, 1988 Stryer L.: Biochemistry, Freeman and comp., San Francisco, 1989 Elődi P.: Biokémia, Budapest, 1988

D.


Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu, University Press, Tg-Mureş, 2004. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară şi igiena alimentelor, lito. UMF Tg.Mureş, 2001 Oşan Alexandrina, Nagy Előd-Ernő, Moldovan Andrea: Chimia sanitară şi igiena alimentelor (lucrări practice), lito. UMF Tg.Mureş, 2001. Marcela Zamfirescu-Gheorghiu, Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală, vol.II, Ed.did. şi ped., Bucureşti,1991. Gonţea J.: Alimentaţia raţională a omului, Ed. Med., Bucureşti, 1971. Mănescu S. şi colab.: Chimia sanitară a mediului, Ed.Med., Bucureşti, 1994. Mănescu S. şi colab.:Tratat de igienă, Ed.Med., Bucureşti, 1996.

E.

Máthé I., Bota V.: Egészségügyi Kémia, lito. UMF Tg Mureş, 1983. 6. NUMĂRUL DE ORE DE CURS, STAGII, RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE,





Număr credite


I 3 - 3 6 Examen A.

II 2 - 3 5 Examen




Număr credite


I - - - - - B.

II 2 - 3 4 Examen




Număr credite


I - - - - - C.

II 3 - 2 6 Examen




Număr credite


I 2 - 2 5 Examen D.

II - - - - -




Număr credite


I 2 - 2 5 Colocviu E.

II - - - - -

1. DISCIPLINA: BIOFIZICĂ FARMACEUTICĂ

A. Biofizică farmaceutică – anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Conf.dr. Olariu Mihai Şef lucr.drd. Albert Etele-Lörinc


A. Obligatorie 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE:



I. Noţiuni introductive Obiectul fizicii farmaceutice şi al biofizicii farmaceutice. Concepţia sistemică şi particularităţile sistemelor biologice. Prelucrarea şi prezentarea rezultatelor experimentale. Cazul mărimilor nestatistice. Precizia şi sensibilitatea aparatului de măsură. Cazul mărimilor statistice. Prezentarea grafică a rezultatelor experimentale (funcţii de distribuţie). Statistica numărătoarelor de impulsuri.

II. Elemente de mecanică şi biomecanică Dinamica mişcării circulare. Forţa centrifugă şi forţa centripetă. Procesul de centrifugare şi aplicaţii farmaceutice. Fenomenul de elasticitate. Legea lui Hooke. Energia de deformare. Limita de elasticitate, plasticitatea şi limita de rupere. Elasticitaea muşchiului şi a vaselor de sînge. Vidul. Tehnica vidului. Obţinerea şi măsurarea presiunilor joase. Gravitaţia. Forţe gravitaţionale. Legea atracţiei universale. Teoria gravitaţiei. Efecte biofizice ale gravitaţiei. Influenţa gravitaţiei asupra vieţii pe pămînt. Efectele gravitaţiei asupra circulaţiei sîngelui. Acceleraţiile şi imponderabilitatea.

III. Fenomene de suprafaţă şi de transport în lichide Tensiunea superficială şi tensiunea interfacială. Legea lui Antonoff. Substanţe tensioactive. Aplicaţii în medicină şi farmacie. Fenomene capilare. Adeziunea. Legea lui Laplace. Legea lui Jurin. Aplicaţii. Fenomenul de difuziune. Gradientul de concentraţie. Legea lui Fick. Dependenţa vitezei de difuziune de parametrii cinetico-moleculari. Curgerea lichidelor şi biofizica circulaţiei sanguine. Presiunea statică şi presiunea dinamică. Legea lui Bernoulli. Aplicaţii. Curgerea lichidelor reale. Fenomenul de vîscozitate. Debitul în cazul lichidelor vîscoase. Debitul în tuburi elastice. Curgerea laminară şi curgerea turbulentă. Mişcarea unui corp solid într-un lichid. Aplicaţii.

IV. Apa şi rolul ei în sistemele biologice

Conţinutul de apă al organismelor vii şi al structurilor biologice. Importanţa apei în sistemele biologice. Proprietăţile fizice ale apei. Structura moleculei de apă. Modele ale structurii apei în faza solidă şi lichidă. Modificarea structurii sub acţiunea substanţelor medicamentoase. Starea apei sistemele vii. Modificări biologice induse prin deuterizarea apei. Rolul structurii apei în mecanismul anesteziei.

V. Căldură şi termodinamică biologică

Termometria. Căldura şi temperatura. Scări termometrice. Măsurarea temperaturilor. Tipuri de termometre. Termostatarea. Obiectul termodinamicii şi al termodinamicii biologice. Mişcarea termică. Organismul viu ca sistem termodinamic. Principiul I al termodinamicii. Consecinţe ale principiului I şi aplicabilitatea lui organismul viu. Funcţii de stare termodinamică. Principiul al II-lea al termodinamicii. Entropie şi probabilitate. Interpretarea probabilistică a principiului al II-lea şi aplicabilitatea lui la biosferă. Teorema lui Nernst (comportarea substanţei în apropierea temperaturii de 00 K). Termodinamica biologică. Efectele temperaturii asupra sistemelor biologice. Procese criobiologice.

VI. Transformări de stare Caracterizarea stărilor. Cristale lichide. Relaţia lui Clausius-Clapeyron. Topirea şi solidificarea.Supratopirea. Variaţia punctului de topire cu presiunea. Determinarea punctelor de topire. Influenţa substanţelor dizolvate asupra solidificări. Aplicaţii la prepararea extractelor farmaceutice. Sublimarea. Vaporizarea. Fierberea întîrziată. Fierberea la presiune redusă. Aplicaţii. Condensarea. Lichefierea gazelor. Distilarea. Liofilizarea. Aplicaţii.

VII. Bioelectricitate Bioelectrogeneza. Distribuţia ionilor în mediile intracelulare şi extracelulare. Potenţiale electrice celulare de repaus şi de acţiune. Modificarea lor sub acţiunea unor factori fizici sau medicamentoşi. Electrogeneza ţesuturilor şi organelor. Aplicaţii medicale. Transportul prin membrane biologice. Permeabilitatea membranei celulare. Transportul pasiv prin membrane. Echilibrul de membrană. Transportul activ. Pompa de Na-K. Efecte biologice ale curenţilor electrici. Utilizarea curenţilor electrici în medicină şi farmacie. Accidentele produse de curenţii electrici.

VIII. Elemente de electromagnetism şi biomagnetism Cîmpul electric. Forţe electrice şi forţe magnetice. Magnetismul. Cîmpul electromagnetic şi propagarea lui. Proprietăţile magnetice ale materiei. Momentul magnetic al atomului şi magnetizarea substanţelor. Diamagnetismul şi paramagnetismul. Feromagnetismul. Proprietăţile magnetice ale materie vii. Efectele cîmpului magnetic asupra materiei vii. Atomul în cîmp magnetic. Energia magnetică a atomului. Rezonanţa magnetică nucleară şi rezonanţa paramagnetică electronică. Aplicaţii în medicină şi farmacie.

IX. Ultrasunetele în practica medicală şi farmaceutică Natura ultrasunetelor. Producerea ultrasunetelor. Efectul piezoelectric şi efectul magnetostrictiv. Generatori de ultrasunete. Propagarea ultrasunetelor. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetelor. Efecte biologice. Utilizarea ultrasunetelor în medicină şi farmacie.Tratament şi diagnostic cu ultrasunete.

X. Fenomene optice Biofizica analizorului vizual. Ochiul ca sistem optic. Mecanismul vederii. Sensibilitatea spectrală a ochiului. Procesul de acomodare a ochiului. Defectele optice ale ochiului şi corectarea lor. Rolul optic al pupilei. Elemente de optică ondulatorie. Polarizarea luminii. Metode şi dispozitive de polarizare. Activitatea optică. Polarimetria. Absorbţia luminii. Difuzia luminii. Aplicaţii. Elemente de optică fotonică. Radiaţia termică. Legile emisiei radiaţiei termice. Teorii referitoare la natura luminii. Efectele radiaţiilor neionizante asupra sistemelor biologice. Radiaţia laser. Amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiaţiei. Principiul de funcţionare şi părţile componente ale unui laser. Calităţile radiaţiei

laser. Aplicaţii ale laserilor în domeniul medical. Raze X. Spectrul de raze X. Absorbţia şi difracţia razelor X. Aplicaţii în medicină şi farmacie.

XI. Biofizica radiaţiilor nucleare Generalităţi despre nucleul atomic. Forţe, momente şi modele nucleare. Emisia radiaţiilor nucleare. (radioactivitatea). Interacţiunea radiaţiilor nucleare cu substanţa. Efectele radiaţiilor încărcate electric şi efectele radiaţiilor gama. Efecte la nivel atomic, molecular şi macromolecular. Radioliza apei. Efecte biologice ale radiaţiilor nucleare. Efecte radiobiologice la nivel celular. Radiosensibilitatea celulară. Efecte genetice. Boala de iradiere. Dozimetria radiaţiilor. Mărimi şi unităţi. Calculul dozelor în iradierea externă şi internă. Măsurarea dozelor. Protecţia împotriva radiaţiilor nucleare. Protecţia fizică. Protecţia chimică: substanţe farmaceutice radioprotectoare. Izotopi radioactivi. Utilizarea izotopilor radioactivi în analiza chimică. Datarea radioactivă. Aplicaţii ale izotopilor radioactivi în diagnostic şi tratament.


I. Studiul balanţei Determinarea sensibilităţi balanţei analitice. Metode de cîntărire. Balanţa analitică

semiautomată. II. Densimetrie Determinarea densităţii lichidelor cu balanţa Mohr-Westphal şi cu areometrul.

Determinarea densităţii lichidelor şi solidelor cu ajutorul picnometrului.

III. Viscozimetrie Determinarea vîscozităţii lichidelor cu vîscozimetrul Ostwald. Studiul variaţiei vîscozităţii

lichidelor în funcţie de temperatură cu ajutorul vîscozimetrului Höppler. IV. Tensiunea superficială Determinarea coeficientului de tensiune superficială cu ajutorul stalagmometrului şi

prin ascensiunea capilară. V. Calorimetrie Determinarea căldurii specifice a solidelor şi lichidelor prin metoda calorimetrică.

Măsurarea variaţiei de entalpie în procesul de dizolvare. VI. Polarimetrie Determinare polarimetrică a concentraţiei soluţiilor optic active. VII. Fotometrie Determinarea concentraţiilor cu ajutorul fotometrului Pulfrich.Variaţia extincţiei în funcţie

de concentraţie. Trasarea unui spectru de absorbţie şi determinarea concentraţiilor cu spectrofotometrul SPEKOL.

VIII. Refractometrie şi interferometrie Măsurarea indicilor de refracţie şi detrminarea concentraţiilor unor soluţii cu refractometrul

ABBE. Determinarea concentraţiilor prin metoda interferometrică.

IX. Fizica moleculară Determinarea masei moleculare a gazelor pe baza fenomenului de difuziune. X. Conductometrie Puntea de curent continuu. Măsurarea rezistenţelor electrice. Puntea de curent alternativ.

Determinarea conductibilităţii electroliţilor în funcţie de concentraţie. Măsurarea tensiunii electromotoare cu ajutorul punţii de curent continu.

XI. Electroliza Determinarea echivalentului electochimic al cuprului. XII. Optica geometrică Determinarea convergenţei lentilelor. Studiul microscopului. Determinarea grosimentului şi

măsurarea indicilor de refracţie pentru o lamă transparentă. XIII. Electronica Studiul tuburilor electronice. Trasarea caracteristicilor şi determinarea parametrilor unui

tranzistor. Studiul celulei fotoelectrice. XIV. Radiometrie Studiul contorului Geiger-Müller. Determinarea activităţii unei surse de radiaţii gama şi

trasarea unei curbe de distribuţie statistică a vitezei de numărare.


Olariu M.; Fizică şi biofizică farmaceutică, University Press, Tg.Mureş, 2004 Vasilescu V.; Biofizică Medicală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1977 Bărbulescu M.; Fizică moleculară şi Căldură, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1970 Emil Luca; Elemente de fizică modernă, Ed.Junimea Iaşi, 1974 Hariton Tintea; Optică şi Spectroscopie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1973 Born Max; Fizică Atomică, Ed.ştiinţifică, Bucureşti 1973 Cristea Gh., Ardelean I.; Elemente fundamentale de fizică, Ed.Dacia, Cluj-Napoca 1985 Vasilescu V.; Laserii şi aplicaţiile lor, Ed.ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1987 Courriére Ph.; Physique et Biophysique Pharmaceutique, Masson, Paris, Milan, Barcelone, Mexico, 1990 Olariu M.; Lucrări practice de fizică farmaceutică, U.M.F. Tg.Mureş, 1994 Filep Gy.: Biofizika, I.M.F. Tg.Mureş, 1971 Rontó Györgyi, Tarján I.:A biofizikaalapjai, Semmelweis Kiadó, Budapest 1999 Tarján I.: Fizika orvosok és boilógusok számára, Medicina, Budapest,1971 Vincze J.: A biofizika nagy fejezetei, Dacia, Kolozsvár, 1975 Csaba Gy.: A biológia aktuális problémái 5, 16, 17, 31 kötet, Medicina, Budapest, 1979 Csáky Z.T.: Bevezetés az általános gyógyszertanba, Medicina, Budapest, 1979 Ádám Gy.: Érzékelés, tudat, emlékezés, Gondolat, Budapest, 1976 Vasilescu V., Nagy I.: Ultrasunetele în medicină şi biologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1984 Vasilescu V., Mărgineanu D.G.: Introducere în neurobiofizică, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1979

A.

Beier W.: Biophysik, VEB, Georg Thieme, Leipzig.1960

6. NUMĂRUL DE ORE DE CURS, STAGII, RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE, PROCEDURA DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR, NUMĂRUL DE CREDITE ACUMULATE PRIN PROMOVAREA DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT:




Număr credite


I 2 - 3 5 -

A.

II 2 - 2 4 Examen

1. DISCIPLINA: ANALIZA MEDICAMENTULUI

A. Analiza medicamentului - anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Medicamente biologice şi controlul biologic - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Metodologia cercetării ştiinţifice farmaceutice - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; D. Medicamente biologice - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie;

E. Analiza medicamentului - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie;

F. Practica de vară - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; G. Practica de vară - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; H. Practica de vară - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; I. Practica de vară - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; J. Stagiu semestrul II - anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; K. Practica de vară - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de

Farmacie; L. Practica de vară - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de

Farmacie; M. Stagiu semestrul II - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de

Farmacie.

2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Conf.dr. Muntean Daniela - Lucia Şef lucr.dr. Imre Silvia


A. Obligatorie B. Obligatorie C. Obligatorie D. Opţională E. Obligatorie F. Obligatorie G. Obligatorie H. Obligatorie I. Obligatorie J. Obligatorie K. Obligatorie L. Obligatorie M. Obligatorie


A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A C U R S U R I L O R

I. Aspecte tehnico-reglementatorii. Calitatea medicamentului. Libera circulaţie a

medicamentului Definiţii: medicament, specialitate, materie primă, excipienţi. Reglementări privind

calitatea medicamentului în Uniunea Europeană. Agenţia Naţională a Medicamentului: condiţii de punere pe piaţă a unui medicament. Întocmirea unui dosar. Common Technical Document (CP MP/ICH/2887/99).

II. Calitatea medicamentului. Norme Validarea unor metode analitice aplicate în analiza medicamentelor. Norme şi

standarde de control adoptate pe plan naţional şi internaţional (farmacopei, ICH Q4: Pharmacopoeial harmonization). Stabilitatea medicamentelor. Evidenţierea transformărilor fizice şi chimice ale materiilor prime şi formelor farmaceutice. Surse de contaminare şi contaminatori. Evaluarea contaminării. Metode de evaluare a timpului de valabilitate şi conservare. Substanţe de referinţă, reactivi, soluţii şi substanţe etalon.

III. Etapele controlului medicamentelor Prelevarea probelor pentru analiză. Controlul organoleptic şi analiza preliminară.

Aspecte generale privind analiza şi controlul materiilor prime (determinarea solubilităţii, pH-ului, constantelor fizico-chimice, indicilor chimici). Aspecte generale privind controlul formelor farmaceutice (determinarea parametrilor caracteristici pentru diferite forme farmaceutice). Identitatea medicamentelor. Puritatea medicamentelor. Dozarea medicamentelor. Semnificaţia unor parametri calitativi în analiza medicamentelor. Condiţii de calitate ale unor materii prime farmaceutice. Apa şi controlul său. Alcoolul şi controlul său din forme farmaceutice.

IV. Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor Principii de bază în alegerea metodelor de determinare a identităţii, purităţii şi dozării

substanţelor din forme farmaceutice. Caracterizarea formelor farmaceutice solide, lichide şi moi. Metode de separare şi extracţie în analiza medicamentelor.

V. Aplicaţiile metodelor cromatografice şi electroforetice în controlul

medicamentelor Cromatografia de lichide: cromatografia pe hârtie, cromatografia în strat subţire,

cromatografia de lichide sub presiune. Cromatografia de gaze. Electroforeză capilară. VI. Aplicaţiile metodelor spectrale în controlul medicamentelor Spectrofotometria în UV şi vizibil. Spectrometria de fluorescenţă. Spectrofotometria

în IR. Spectrometria de rezonanţă magnetică nucleară şi rezonanţă electronică de spin. Refractometria. Dispersia optică rotatorie. Dicroismul circular. Spectrometria de absorbţie atomică. Spectrometria de emisie.

VII. Metode electrochimice Utilizate în controlul medicamentului Potenţiometrie. Amperometrie. Conductometrie. Polarografie. VIII. Alte metode instrumentale cu aplicaţii în controlul medicamentelor

Metode roentgenografice. Metode termice de analiză. IX. Metode volumetrice şi semimicrovolumetrice aplicate la dozarea

medicamentelor Metode acido-bazice în mediu apos şi neapos. Metode nitritometrice. Metode

complexometrice. Metode bazate pe reacţii redox şi de precipitare. Metode semimicrovolumetrice.

X. Determinări biologice (microbiologice) Controlul sterilităţii, contaminării microbiene, activităţii microbiologice. XI. Calitatea ambalajului farmaceutic Metode de control pentru ambalaje farmaceutice.


I. Controlul pulberilor compuse: divizate şi nedivizate, suspendabile

II. Controlul comprimatelor, drajeurilor, capsulelor

III. Controlul soluţiilor (apoase, alcoolice, injectabile)

IV. Controlul unguentelor

V. Controlul supozitoarelor

VI. Controlul siropurilor. Controlul unor produse vegetale

VII. Controlul microbiologic al medicamentelor. Vizită la un laborator privat

CURSURI OPŢIONALE

I. Dezvoltarea unor metode spectrale aplicate în analiza unor forme farmaceutice

II. Reguli şi reglementări europene şi internaţionale privind calitatea medicamentului



I. Medicamente biologice. Generalităţi Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea,

prelucrarea, conservarea, verificarea calităţii, forme farmaceutice, mod de administrare.

II. Hemoterapia Sângele: aspecte generale, conservarea sângelui. Fracţionarea sângelui. Importanţa

terapeutică a fracţionării sângelui. Fracţiuni cu acţiune hemodinamică. Fracţiuni cu rol în procesele de apărare umorală. Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică.

III. Seruri. Utilizarea terapeutică şi profilactică Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. Imunoprofilaxia activă. Vaccinuri. Clasificare.

Tipuri de vaccinuri.

IV. Medicamente biologice obţinute prin extracţie din ţesuturi sau organe animale

Medicamente biologice obţinute din ficat. Medicamente biologice obţinute din pancreas. Medicamente biologice obţinute din plămâni. Medicamente biologice obţinute din hipofiză. Medicamente biologice obţinute din epifiză. Medicamente biologice obţinute din tiroidă. Medicamente biologice obţinute din timus. Medicamente biologice obţinute din placentă. Hidrolizate de proteine. Extracte tisulare.

V. Controlul purităţii microbiologice


I. Evaluarea statistică a determinărilor biologice

II. Determinarea activităţii microbiologice a antibioticelor

III. Determinarea activităţii enzimatice a unor enzime din forme farmaceutice

IV. Dozarea heparinei din forme farmaceutice

V. Dozarea vitaminelor lipo şi hidrosolubile

VI. Obţinerea sângelui integral şi a produselor de sânge

C. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă


I. Noţiuni fundamentale de metodologie a cercetării ştiinţifice Caracteristicile cercetării ştiinţifice. Etapele cercetării ştiinţifice. Metodologia

cercetării. Aspecte particulare în cercetarea medicamentului. II. Instrumentele cercetării ştiinţifice Instrumentele generale ale cercetării. Cercetarea bibliografică de specialitate. III. Noţiuni de prelucrare şi analiză a rezultatelor experimentale Tabele, diagrame. Reprezentarea datelor experimentale prin ecuaţii matematice.

Caracterizarea statistică a rezultatelor experimentale. IV. Controlul calităţii rezultatelor experimentale şi validarea Grafice de control; procedee statistice de control a desfăşurării probelor

experimentale. Procesul de validare. Analiza statistică de multivarianţă în validarea produselor farmaceutice.

V. Redactarea unui text de specialitate

Prezentarea rezultatelor cercetării. Fondul, forma, prezentarea textului Prezentarea rezultatelor cercetării sub formă de articol ştiinţific de specialitate, poster, brevet de invenţie. Elaborarea şi redactarea unei lucrări de licenţă.



I. Studiul bibliografic de specialitate: organizare, documentare, redactarea fişelor bibliografice proprii (sistem clasic sau electronic), întocmirea caietului (dosarului) de bibliografie

II. Prelucrarea datelor experimentale. Regresie şi calibrare

III. Noţiuni elementare de statistică

IV. Teste statistice de semnificaţie

V. Validarea metodelor de analiză I

VI. Validarea metodelor de analiză II

VII. Întocmirea unui referat ştiinţific

D. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A C U R S U R I L O R

I. Medicamente biologice. Generalităţi Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea,

prelucrarea, conservarea, verificarea calităţii, forme farmaceutice, mod de administrare.

II. Hemoterapia Sângele: aspecte generale, conservarea sângelui. Fracţionarea sângelui. Importanţa

terapeutică a fracţionării sângelui. Fracţiuni cu acţiune hemodinamică. Fracţiuni cu rol în procesele de apărare umorală. Imunoglobulinele şi aplicarea lor în terapeutică.

III. Seruri. Utilizarea terapeutică şi profilactică. Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. Imunoprofilaxia activă. Vaccinuri. Clasificare.

Tipuri de vaccinuri.


I. Reglementări privind asigurarea calităţii medicamentului

II. Metode generale în analiza cantitativă şi calitativă a medicamentelor Principii de bază în alegerea metodelor analitice de determinare a identităţii – masa de

analiză din farmacii. Metode de separare şi extracţie. Tehnici cromatografice. Tehnici spectrale. Metode fizice. Tehnici volumetrice.

III. Etapele controlului analitic al medicamentelor Reguli de bună practică de laborator. Prelevarea probelor. Controlul organoleptic,

parametri calitativi. Controlul cantitativ.

IV. Stabilitatea medicamentelor Transformări fizice şi chimice ale medicamentelor. Evaluarea timpului de valabilitate.

Calitatea ambalajelor.


I. Prepararea unor soluţii volumetrice, reactivi, indicatori Substanţe chimice de referinţă. Calitatea solvenţilor. II. Însuşirea unor tehnici de analiză chimică şi fizico-chimică Determinarea unor parametrii fizici. Volumetria în mediu apos şi neapos. Metode

spectrale. Metode cromatografice.

III. Efectuarea de analize pe forme farmaceutice în următoarele etape: Controlul organoleptic. Controlul calitativ: identitatea, puritate. Controlul cantitativ.

Întocmirea unor fişe analitice

IV. Evaluarea statistică a determinărilor fizice şi fizico-chimice

F. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A L U C R Ă R I L O R P R A C T I C E

I. Probleme de protecţia muncii în farmacie. Tipuri de farmacii. Programul de lucru

al farmaciei. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei. Disciplina de muncă, responsabilitatea colectivă. Planul farmaciei. Destinaţia diferitelor încăperi. Aparatura, ustensilele cele mai importante în farmacii. Întreţinerea aparaturii. Curăţenia la locul de muncă. Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi, capsule, cutii, sticle etc.). Curăţirea ustensilelor şi a recipientelor (mojare, patendule, sticle etc.). Denumirea latină a medicamentelor, prescurtări, sinonime. Conservarea-depozitarea medicamentelor: după activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri, stupefiante), după proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină, loc uscat, loc răcoros), aranjarea medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare, după forma terapeutică, după alfabet, după data fabricaţiei). Etichetarea medicamentelor (extern, intern, injectabil). Preambalarea medicamentelor. Cântărirea pe balanţa automată şi cupăna de mână. Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de măsurat. Efectuarea unor operaţii simple: pulverizarea, amestecarea şi divizarea prafurilor, divizarea şi modelarea supozitoarelor şi pilulelor, amestecarea ingredientelor la prepararea unguentelor

G. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A L U C R Ă R I L O R P R A C T I C E

I. Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I. Identificarea de

medicamente la masă de analiză. Dotarea meselor de analiză. Efectuarea de analiză după F.R. în vigoare. Recepţionarea medicamentelor. Controlul organoleptic al unor substanţe şi preparate medicamentoase. Prepararea unor soluţii simple. Filtrarea. Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate

H. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A L U C R Ă R I L O R P R A C T I C E

I. În afara cunoştinţelor prevăzute în anul I şi II, studenţii vor mai efectua: Citirea

reţetelor. Controlul dozelor maxime. Controlul purităţii apei distilate. Prepararea soluţiilor oficinale şi magistrale apoase. Prepararea apelor aromatice. Prepararea siropurilor. Prepararea soluţiilor alcoolice şi uleioase. Prepararea soluţiilor cu solvenţi compuşi. Cunoaşterea medicamentelor lichide preparate de industrie (siropuri, soluţii interne, soluţii externe, compoziţie, posologie). Controlul calitativ al medicamentelor lichide

I. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A L U C R Ă R I L O R P R A C T I C E

I. Pe lângă cele prevăzute în anii I-III, studenţii vor mai deprinde: Prepararea

soluţiilor extractive apoase şi hidroalcoolice. Prepararea soluţiilor oftalmice. Filtrarea şi sterilizarea soluţiilor injectabile. Prepararea soluţiilor coloidale. Prepararea emulsiilor şi suspensiilor. Prepararea unguentelor. Controlul lor organoleptic. Prepararea şi controlul supozitoarelor. Prepararea ovulelor şi bujiilor. Cunoaşterea medicamentelor industriale, care au în formulă extracte, tincturi, cunoaşterea compoziţiei şi posologiei colirelor, unguentelor, supozitoarelor preparate industrial. Conoaşterea soluţiilor injectabile mai importante preparate de industrie. Norme privind eliberarea autorizaţiei de funcţionare a unităţilor farmaceutice. Regulamentul de organizare şi funcţionare al farmaciei, al laboratorului de medicamente, al laboratorului de produse cosmetice, parafarmaceutice, produse dietetice, a depozitului farmaceutic, a unităţii tehnofarm, tehnico-medicale şi de optică din România. Lucrări de gestiune şi evidenţă.

J. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă

A L U C R Ă R I L O R P R A C T I C E FARMACOLOGIE

I. Consiliere terapeutică (reacţii adverse, mod de administrare, regim alimentar particular, aport de lichide etc.)

II. Eliberarea medicamentelor în regim OTC (posologie, indicaţii, contraindicaţii, reacţii adverse)

III. Controlul dozelor maxime pentru produsele industriale

IV. Interacţiuni medicamentoase cu semnificaţie clinică – importanţă, mod de rezolvare

V. Medicaţia femeii gravide

VI. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare

VII. Medicaţia vârstelor extreme (nou-născuţi, copii, bătrâni). Adaptarea posologiei în terapia pediatrică şi geriatrică

VIII. Medicamente cu regim special (toxice, stupefiante, droguri de risc, psihotrope, dopante)

TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

I. Aspecte generale referitoare la prepararea medicamentelor în farmacie Prescripţia magistrală. Verificarea dozelor maxime pentru adulţi, copii şi bătrâni.

Operaţii generale la prepararea formelor farmaceutice: cântărirea, dizolvarea, filtrarea, ambalarea, etichetarea, conservarea. Operaţii speciale la prepararea formelor farmaceutice.

II. Soluţii Aspecte generale, preparare, controlul calităţii, ambalare, etichetare, exemple oficinale,

magistrale, industriale. III. Siropuri Definiţie, preparare, proprietăţi, condiţii de calitate, exemple oficinale, magistrale,

industriale. IV. Soluţii alcoolice Aspecte generale, preparare, condiţii de calitate, exemple oficinale, magistrale,

industriale. V. Picături pentru nas Definiţie, preparare, condiţii de calitate, exemple magistrale şi industriale VI. Picături pentru ureche Preparare, condiţii de calitate, exemple magistrale şi industriale. VII. Picături pentru ochi Preparare, condiţii de calitate, exemple oficinale, magistrale, industriale VIII. Forme farmaceutice extractive Aspecte generale, metode de obţinere, condiţii de calitate, preparate magistrale IX. Emulsii Definiţie, preparare, condiţii de calitate, emulsii magistrale de uz intern şi extern. X. Suspensii Formulare, preparare, proprietăţi, suspensii magistrale. XI. Unguente Formulare, baze de unguente, prepararea unguentelor medicamentoase, paste, creme,

geluri, unguente oftalmice, exemple oficinale, magistrale, industriale. XII. Supozitoare Formulare, baze de supozitoare, metode de preparare a supozitoarelor, exemple

oficinale, magistrale, industriale. XIII. Pulberi Preparare, exemple oficinale, magistrale de uz intern şi extern.

XIV. Materiale utilizate la fabricarea recipientelor de uz farmaceutic şi recipiente de uz farmaceutic conform prevederilor din FR. X. Supliment 2000 ANALIZA MEDICAMENTULUI Controlul calităţii medicamentelor este obligatoriu în toate unităţile farmaceutice: producţie, distribuţie (depozite şi farmacii).

Însuşirea normelor de supraveghere a calităţii unui produs în orice etapă a existenţei lui este un obiectiv esenţial pentru un student în an terminal al Facultăţii de Farmacie.

I. Supravegherea calităţii produselor medicamentoase la nivelul unităţilor de distribuţie (depozite şi farmacii)

II. Controlul calitativ al substanţelor medicamentoase în farmacii (Identificarea substanţelor medicamentoase în farmacii – masa de analiză)

III. Modul de raportare a neconformităţilor de calitate la un produs

IV. Controlul calităţii următoarelor forme farmaceutice (la nivel de farmacie): soluţii, unguente, supozitoare, pulberi, suspensii, emulsii ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ

I. Rolul comunicării în activitatea farmacistului Relaţii interpersonale în farmacie. Relaţia farmacist-pacient.Relaţia farmacist-medic.

Relaţia farmacist-Asistent de farmacie. Oficina farmaciei-centru de comunicare şi informare pentru pacienţi.

Condiţiile exercitării profesiei de farmacist în România. Activităţi farmaceutice admise

de Legea 305/2004. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei de farmacist. Autorizarea exercitării profesiei de farmacist.

Organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România. Atribuţiile Colegiului Farmaciştilor din România. Membrii Colegiului Farmaciştilor din România. Drepturile şi obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România.

Organizarea şi funcţionare la nivel naţional şi teritorial al Colegiului Farmaciştilor din România. Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Farmaciştilor din România.

III. Legea nr. 73/1969, privind regimul produselor şi al substanţelor stupefiante Modul de prescriere al produselor şi substanţelor stupefiante, folosite în scopuri

medicale, de către medicii umani şi veterinari. Evidenţa cantitativă a produselor şi substanţelor stupefiante în farmacie. Autorizarea unităţilor farmaceutice de către Ministerul Sănătăţii, pentru activitatea cu produse şi substanţe stupefiante.

IV. Decretul nr. 466/1979, privind regimul produselor şi substanţelor toxice Păstrarea produselor şi substanţelor toxice în farmacie. Autorizarea farmaciilor pentru

activitatea cu această categorie de substanţe. Registrul pentru evidenţa mişcării produselor şi substanţelor toxice în unităţile sanitare şi farmaceutice. Prescrierea produselor şi substanţelor toxice în medicina umană şi veterinară.

II. Legea nr. 305/2004, privind exercitarea profesiei de farmacist, precum şi organizarea şi funcţionarea colegiului farmaciştilor

V. Ordinul nr. 626/2001 al M.S.F., pentru aprobarea normelor privind înfiinţarea

şi autorizarea unităţilor farmaceutice, precum şi a condiţiilor de organizare şi funcţionare a acestora

Acte necesare pentru autorizarea unităţilor farmaceutice (farmacie, drogherie, depozit farmaceutic, unitate de productie). Acte necesare pentru obţinerea avizului de liberă practică pentru farmacişti şi asistenţi de farmacie. Condiţiile de organizare şi funcţionare ale farmaciei comunitare şi de spital, al depozitului farmaceutic, al drogheriei şi laboratorului de producţie.

K. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A L U C R Ă R I L O R P R A C T I C E

I. Probleme de protecţia muncii în farmacie. Tipuri de farmacii. Programul de

lucru al farmaciei. Atribuţiile principale ale salariaţilor farmaciei. Disciplina de muncă, responsabilitatea colectivă. Planul farmaciei. Destinaţia diferitelor încăperi. Aparatura, ustensilele cele mai importante în farmacii. Întreţinerea aparaturii. Curăţenia la locul de muncă. Recipiente şi materiale de ambalaj (pungi, capsule, cutii, sticle etc.). Curăţirea ustensilelor şi recipientelor (mojare, patendule, sticle etc.). Denumirea latină a medicamentelor, prescurtări, sinonime. Conservarea-depozitarea medicamentelor: după activitatea terapeutică (medicamente anodine-puternic active-otrăvuri, stupefiante); după proprietăţile fizico-chimice (ferit de lumină, loc uscat, loc răcoros); aranjarea medicamentelor produse de industrie (după calea de administrare, după forma terapeutică, după alfabet, după data fabricaţiei). Etichetarea medicamentelor (extern, intern, injectabil). Preambalarea medicamentelor. Cântărirea pe balanţa automată şi cmpănă de mână. Controlul exactităţii aparatelor de cântărit şi a celor de mâsurat. Efectuarea unor operaţii simple: pulverizarea, amestecarea şi divizarea prafurilor, divizarea şi modelarea supozitoarelor şi pilulelor, amestecarea ingredientelor la prepararea unguentelor

L. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă


I. Aprofundarea cunoştinţelor prevăzute pentru anul I. Identificarea de medicamente la masă de analiză. Dotarea meselor de analiză. Efectuarea de analiză după F.R. în vigoare.Recepţionarea medicamentelor. Controlul organoleptic al unor substanţe şi preparate medicamentoase. Prepararea unor soluţii simple. Filtrarea. Cunoaşterea compoziţiei şi posologiei unor preparate industriale frecvent solicitate

M. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A L U C R Ă R I L O R P R A C T I C E

I. Studenţii anului III trebuie să se deprindă cu: Aprofundarea cunoştinţelor

prevăzute pentru anul I şi II. Controlul purităţii apei distilate. Citirea reţetelor compensate şi gratuite. Taxarea reţetelor. Eliberarea lor sub stricta supraveghere a farmacistului îndrumător. Cunoaşterea programului de calcul utilizat în gestionarea reţetelor compensate şi gratuite. Aprofundarea legislaţiei farmaceutice în vigoare, referitoare la eliberarea medicamentelor în farmacii. Obţinerea unor elaborate, în diferite forme farmaceutice, sub atenta supraveghere a farmacistului îndrumător. La terminarea practicii în farmacie, studenţii trebuie să cunoască medicamentele indigene şi de import folosite în mod curent(compoziţie, posologie, contraindicaţii, s.a)


Daniela Lucia Muntean, M. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Metode spectrale, cromatografice şi electroforetice de analiză. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2004 Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor. Metode volumetrice. Note de curs, Litografia UMF Tg. Mureş, 2004 C. Baloescu, Elena Curea: Controlul medicamentelor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 C. Baloescu, M. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Editura Medicală, Bucureşti, 1975 Bodo Agnes, Kiss Ilona, Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice, IMF Tg. Mureş, 1994 M. Bojiţă, L. Roman, R. Săndulescu, R. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Volumul 2. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Editura Intelcredo, Deva, 2003 M. Bojiţă, L. Roman, R. Săndulescu, R. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Volumul 1. Editura Intelcredo, Deva, 2002 A.H. Beckett, J.B. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. 4th Edition. The Athlone Press, London, 1998 A.K. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis, 2nd Edition. John Wiley and Sons, New York, London, Sydney, Toronto, 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Ed. Medicales Interactiv, Paris, 1992 Silvia Duşa, Izabella Foris, L. Ferencz: Analize instrumentale, Litografia UMF Tg. Mureş, 1994 Silvia Duşa, Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă. Ghid de lucrări practice. University Press, Târgu-Mureş, 2004 I. Grecu, Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980 I. Grecu, Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor. Editura Medicală, Bucureşti, 1987 L. Roman, M. Bojiţă, R. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. Editura Medicală, 1998 G. Burgot, J.L. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. Méthodes chromatographiques, electrophoreses et méthodes spectrales. Editions Médicales Internationales, 2002 F. Rouessac, A. Rouessac: Analyse chimique. Méthodes et techniques instrumetales modernes. 5e Edition, Dunod, Paris, 2000 ***Farmacopeea Română, Ediţia a X-a, 1993. Sulimente ***Farmacopeea Britanică, 2002 ***USP, Ed. XXV, 2002 ***Farmacopeea Europeană, ediţia a 4-a, 2001

A.

***Note for guidance on validation of analytical methods. Definitions and therminology (CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R. Bass, email [email protected] şi http://www.eudra.org/emea.html

G. Tixier. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. Editura Masson, 1984 Daniela Lucia Muntean, M. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Metode spectrale, cromatografice şi electroforetice de analiză. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2004 C. Baloescu, M. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Editura Medicală, Bucureşti, 1975 Bodo Agnes, Kiss Ilona, Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice, IMF Tg. Mureş, 1994 M. Bojiţă, L. Roman, R. Săndulescu, R. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Volumul 2. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Editura Intelcredo, Deva, 2003 A.H. Beckett, J.B. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. 4th Edition. The Athlone Press, London, 1998 A.K. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis, 2nd Edition. John Wiley and Sons, New York, London, Sydney, Toronto, 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Ed. Medicales Interactiv, Paris, 1992 G. Burgot, J.L. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. Méthodes chromatographiques, electrophoreses et méthodes spectrales. Editions Médicales Internationales, 2002 F. Rouessac, A. Rouessac: Analyse chimique. Méthodes et techniques instrumetales modernes. 5e Edition, Dunod, Paris, 2000 Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires, Laboratoires Choy Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques, Laboratoires Choy Maria Dogaru, C. Vari: Compendiu de farmacologie generală, Editura University Press, 2003 ***Farmacopeea Română, Ediţia a X-a, 1993. Suplimente ***Farmacopeea Britanică, 2002 ***USP, Ed. XXV, 2002 ***Farmacopeea Europeană, ediţia a 4-a, 2001

B.

***Agenda medicală, 2004

Lăcrămioara Popa: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic. Editura Printech, Bucureşti, 2003 L. Roman, M. Bojiţă, R. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. Editura Medicală, 1998

C.

Themistocles P.H., Christian G.D., Koupparis M.A., Macheras P.E., Quamtitative calcolations in pharmaceutical practice and research, VCH Publishers New York, 1993

G. Tixier. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. Editura Masson, 1984. Daniela Lucia Muntean, M. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Metode spectrale, cromatografice şi electroforetice de analiză. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2004 C. Baloescu, M. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Editura Medicală, Bucureşti, 1975 Bodo Agnes, Kiss Ilona, Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice, IMF Tg. Mureş, 1994

D.

M. Bojiţă, L. Roman, R. Săndulescu, R. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Volumul 2. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Editura Intelcredo, Deva, 2003

A.H. Beckett, J.B. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. 4th Edition. The Athlone Press, London, 1998 A.K. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis, 2nd Edition. John Wiley and Sons, New York, London, Sydney, Toronto, 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Ed. Medicales Interactiv, Paris, 1992 G. Burgot, J.L. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. Méthodes chromatographiques, electrophoreses et méthodes spectrales. Editions Médicales Internationales, 2002 F. Rouessac, A. Rouessac: Analyse chimique. Méthodes et techniques instrumetales modernes. 5e Edition, Dunod, Paris, 2000 Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires, Laboratoires Choy Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques, Laboratoires Choy Maria Dogaru, C. Vari: Compendiu de farmacologie generală, Editura University Press, 2003 ***Farmacopeea Română, Ediţia a X-a, 1993. Suplimente ***Farmacopeea Britanică, 2002 ***USP, Ed. XXV, 2002 ***Farmacopeea Europeană, ediţia a 4-a, 2001 ***Agenda medicală, 2004

Daniela Lucia Muntean, M. Bojiţă: Controlul Medicamentelor. Metode spectrale, cromatografice şi electroforetice de analiză. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2004 Daniela Lucia Muntean: Controlul Medicamentelor. Metode volumetrice. Note de curs, Litografia UMF Tg. Mureş, 2004 C. Baloescu, Elena Curea: Controlul medicamentelor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 C. Baloescu, M. Sterescu: Metode spectrofotometrice de absorbţie aplicate la controlul medicamentelor. Editura Medicală, Bucureşti, 1975 Bodo Agnes, Kiss Ilona, Judith Joysa: Controlul formelor farmaceutice, IMF Tg. Mureş, 1994 M. Bojiţă, L. Roman, R. Săndulescu, R. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Volumul 2. Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Editura Intelcredo, Deva, 2003 M. Bojiţă, L. Roman, R. Săndulescu, R. Oprean: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Volumul 1. Editura Intelcredo, Deva, 2002 A.H. Beckett, J.B. Stenlake: Practical Pharmaceutical Chemistry. 4th Edition. The Athlone Press, London, 1998 A.K. Connors: A Textbook of Pharmaceutical Analysis, 2nd Edition. John Wiley and Sons, New York, London, Sydney, Toronto, 1975 Dominique Pradeaux: L’Analyse Pratique du Medicament. Ed. Medicales Interactiv, Paris, 1992 Silvia Duşa, Izabella Foris, L. Ferencz: Analize instrumentale, Litografia UMF Tg. Mureş, 1994 Silvia Duşa, Brînduşa Mitroi: Chimie analitică cantitativă. Ghid de lucrări practice. University Press, Târgu-Mureş, 2004 I. Grecu, Elena Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980

E.

I. Grecu, Elena Curea: Stabilitatea medicamentelor. Editura Medicală, Bucureşti, 1987

L. Roman, M. Bojiţă, R. Săndulescu: Validarea metodelor de analiză şi control. Editura Medicală, 1998 G. Burgot, J.L. Burgot: Méthodes Instrumentales d’Analyse Chimique et Applications. Méthodes chromatographiques, electrophoreses et méthodes spectrales. Editions Médicales Internationales, 2002 F. Rouessac, A. Rouessac: Analyse chimique. Méthodes et techniques instrumetales modernes. 5e Edition, Dunod, Paris, 2000 ***Farmacopeea Română, Ediţia a X-a, 1993. Sulimente ***Farmacopeea Britanică, 2002 ***USP, Ed. XXV, 2002 ***Farmacopeea Europeană, ediţia a 4-a, 2001 ***Note for guidance on validation of analytical methods. Definitions and therminology (CPMP/381/ICH/95) – ICH Technical Coordination – R. Bass, email [email protected] şi http://www.eudra.org/emea.html






Număr credite


I 3 - 4 7 Examen A.

II - - - - -




Număr credite


I - - - - - B.

II 1 - 1 2 Examen




Număr credite


I - - - - - C.

II 1 - 2 2 Colocviu




Număr credite


I - - - - - D.

II 1 - - 1 Colocviu




Număr credite


I 2 - 3 6 Examen E.

II - - - - -




Număr credite


I - - - - - F.

II - - 30 (4 săptămâni) 1 Colocviu




Număr credite


I - - - - - G.





Număr credite


I - - - - - H.





Număr credite


I - - - - - I.





Număr credite


I - - - - - J.

II - - 24 (26 săptămâni) 20 Examen




Număr credite


I - - - - - K.





Număr credite


I - - - - - L.





Număr credite


I - - - - - M.

II - - 24 (15 săptămâni) 30 Examen

1. DISCIPLINA: BOTANICĂ FARMACEUTICĂ A. Botanică farmaceutică - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Plante medicinale - anul I Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Prof.dr. Oroian Silvia Prep.drd. Carpiuc Florina




A. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A C U R S U R I L O R

MORFOLOGIA PLANTELOR

I. Citologia vegetală

Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei si anatomiei plantelor medicinale. Cunoasterea structurii celulei vegetale, a ţesuturilor vegetale, a organizării aparatului vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii plantelor, care rămân în continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în medicină şi farmacie. Cunostinţele teoretice sunt completate şi aprofundate în mod eficient la lucrările de laborator, care întregesc cunoştiinţele predate la curs. Se pune un accent deosebit pentru demonstrarea realizărilor din ultimele decenii. Programa analitică cuprinde următoarele cursuri: Importanţa studieri Botanicii farmaceutice pentru învăţământul farmaceutic; Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma, Reticulul endoplasmatic, Ribozomii, Mitocondriile, Aparatul Golgi, Lizozomii, Microcorpii, Sferozomii, Corpii paramurali, Citoscheletul, Structuri pluritubulare, Plastidele, Nucleul, Incluziunile ergastice, Vacuomul celular, Peretele celular.

II. Histologie vegetală Viitorul farmacist trebuie să cunoască noţiunile necesare studiului histologic al plantelor

medicinale. Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine, ţesuturile de apărare, ţesuturile conducătoare, ţesuturile mecanice, ţesuturile fundamentale, ţesuturile secretoare. În cadrul acestui subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea produselor vegetale de diferite provenienţe.

III. Organografia În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale

plantelor superioare, morfologia externă şi anatomia acestora. Rădăcina: morfologia rădăcinii; anatomia rădăcinii; rădăcini metamorfozate; sinteza unor principii active în rădăcini şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Tulpina: morfologia tulpinii; anatomia tulpinii; produse vegetale de origine caulinară. Frunza: morfologia frunzei; anatomia frunzei; importanţa produselor vegetale de provenientă foliară. Floarea: morfologia florii; anatomia

florii; tipuri de inflorescente; importanta drogurilor care provin din flori. Fructul si sământa: morfologia şi anatomia fructului şi a seminţei; importanţa drogurilor care provin din sămânţă.

SISTEMATICA PLANTELOR

I. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală. Unităti sistematice.

II. Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare - Cormophyta)

Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae, Equisetaceae, Dryopteridaceae; Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina). Familiile: Ginkgoaceae, Pinaceae, Cupressaceae, Taxaceae, Ephedraceae. Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Angiospermophytina. Clasa Dicotyledoneae: Familiile: Lauraceae, Illiciaceae, Monimiaceae, Piperaceae, Aristolochiaceae, Ranunculaceae, Berberidaceae. Familiile: Papaveraceae, Fumariaceae, Caryophyllaceae, Chenopodiaceae, Polygonaceae, Hamamelidaceae, Fagaceae, Betulaceae, Cannabaceae, Urticaceae. Familiile: Juglandaceae, Grossulariaceae, Rosaceae, Mimosaceae, Cesalpinaceae, Fabaceae. Familiile: Myrthaceae, Punicaceae, Onagraceae, Lythraceae, Rutaceae, Burseraceae, Sapindaceae, Hyppocastanaceae, Linaceae, Geraniaceae, Erythroxylaceae, Polygalaceae, Rhamnaceae. Familiile: Loranthaceae, Euphorbiaceae, Elaeagnaceae, Araliaceae, Apiaceae. Familiile: Theaceae, Hypericaceae, Droseraceae, Flacourticaceae, Violaceae, Passifloraceae, Brassicaceae. Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Styracaceae, Primulaceae, Loganiaceae, Gentianaceae, Menyanthaceae, Apocynaceae. Familiile: Asclepiadaceae, Rubiaceae, Oleaceae, Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae. Familiile: Boraginaceae, Scrophulariaceae, Plantaginaceae, Lamiaceae. Familia: Asteraceae. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae, Hyacinthaceae, Alliaceae, Liliaceae, Melanthyaceae, Colchicaceae, Iridaceae, Orchidaceae, Zingiberaceae, Poaceae, Araceae.



I. Norme de comportare si tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutică

Aparate optice utilizate în studiul morfologic si anatomic al plantelor medicinale. II. Structura celulei vegetale Celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. Studiul plastidomului celular:

cromatoforul de la Spirogyra sp. si a grăuncioarelor de clorofilă din Vallisneria spiralis. Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota si petalele de Calendula officinalis.

III. Incluziunile ergastice Incluziunile ergastice solide: amidonul din: Solanum tuberosum, Triticum aestivum, Zea

mays, Phaseolus vulgaris, Oryza sativa. Incluziunile ergastice solide, cristaline. Identificarea

oxalatului de calciu: nisip oxalic cristalin din Atropa bella-donna, Sambucus nigra, rafidele de oxalat de calciu din petiolul frunzei de Begonia rex, ursini de oxalat de calciu din Althaea officinalis, macle de oxalat de calciu din catafilele bulbului de Allium cepa. Sferocristale de inulină în rădăcina tuberizată de la Dahlia variabilis.

IV. Tesuturile de apărare. Formatiuni epidermice Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Althaea officinalis, Urtica dioica şi Humulus

lupulus. Peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Verbascum phlomoides, Elaeagnus angustifolia. Stomatele de tip dicotiledonat: Brassica oleracea, Mentha x piperita, Thymus serpyllum. Stomatele de tip monocotiledonat: Tradescantia virginica, Iris germanica, Zea mays.

V. Tesuturi mecanice Colenchimul angular din tulpina de Lamium album; sclerenchimul fibros din tulpina

de Asparagus officinalis. Ţesuturi fundamentale; ţesutul acvifer din frunzele de Aloe sp., ţesutul aerifer din tulpina de Juncus effusus.

VI. Tesuturi conducătoare Ţesutul conducător din tulpina de Cucurbita pepo (sectiune transversală şi longitudinală).

Ţesuturi secretoare: ţesutul secretor extern: papilele secretoare de pe petalele de Viola wittrockiana; perii secretori de pe frunzele de Pelargonium zonale, Mentha x piperita, Humulus lupulus, ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum, Hypericum perforatum; canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris, Picea abies şi canalele oleifere de la Coriandrum sativum, laticifere articulate de la Chelidonium majus.

VII. Structura primară şi secundară a rădăcinii Structura primară a rădăcinii de Primula veris, Lysimachia nummularia, Iris germanica.

Structura secundară a rădăcinii de Agrimonia eupatoria, Angelica archangelica. VIII. Structura primară si secundară a tulpinii Structura primară a tulpinii de Mentha x piperita, Zea mays. Structura secundară a

tulpinii de Pynus sylvestris, Tilia cordata. IX. Morfologia frunzei Părtile componente ale unei frunze simple; formele limbului; baza limbului; vârful limbului;

marginea limbului; frunze compuse; nervatiunea frunzei; părozitatea limbului; anexele foliare. X. Structura anatomică a frunzei Structura bifacială a frunzei de Vaccinium vitis-idaea; structura ecvifacială la frunza

de Dianthus carthusianorum; structura omogenă la frunza de Iris germanica; structura anatomică a petiolului de Scopolia carniolica.

XI. Morfologia si anatomia organelor de reproducere Morfologia florii la Picea abies; morfologia florii la angiosperme; anatomia ovarului la

Lilium candidum; diagrame si formule florale. XII. Dispozitia florilor Inflorescente racemoase; inflorescente cimoase; inflorescente compuse. XIII. Morfologia si anatomia fructului

Morfologia fructului; Clasificarea fructelor: fructe simple, cărnoase, indehiscente; fructe simple, cărnoase, dehiscente; fructe simple, uscate, indehiscente; fructe simple, uscate, dehiscente; fructe multiple; fructe false; fructe compuse.

XIV. Morfologia si anatomia seminţei Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris; Morfologia si anatomia seminţei de

Ricinus communis; Seminţe medicinale; SISTEMATICA PLANTELOR

I. Tehnica determinării plantelor

II. Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Lycopodiaceae, Equisetaceae, Dryopteridaceae; Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina)

Lycopodium clavatum; Equisetum arvense; Dryopterix filix-mas; Ginkgo biloba; Abies alba, Picea abies, Pinus sylvestris; Juniperus communis; Taxus baccata; Ephedraceae: Ephedra distachya.

III. Angiospermatophyta. Familiile: Aristolochiaceae, Ranunculaceae, Berberidaceae, Papaveraceae, Caryophyllaceae

Aristolochia clematitis, Asarum europaeum; Aconitulm species, Adonis vernalis, Consolida regalis, Helleborus purpurascens; Berberis vulgaris; Chelidonium majus, Papaver somniferum. Gypsophila paniculata, Saponaria officinalis.

IV. Familiile: Polygonaceae, Cannabaceae, Urticaceae Polygonum aviculare, P. bistorta; Rheum palmatum var. tanguticum. Humulus lupulus,

Cannabis sativa. Urtica dioica. V. Familia: Rosaceae Agrimona eupatoria, Alchemilla xanthochlora, Crataegus monogyna, Filipendula ulmaria,

Geum urbanum, Potentilla anserina, Potentilla erecta, Prunus spinosa, Rosa canina, Sanguisorba officinalis, Sorbus aucuparia.

VI. Familia Fabaceae Cytisus scoparius, Galega officinalis, Glycine max, Glycyrrhiza glabra, Laburnum

anagyroides, Melilotus officinalis, Ononis arvensis. VII. Familiile: Onagraceae, Lythraceae, Rutaceae, Hippocastanaceae, Linaceae,

Geraniaceae, Rhamnaceae, Loranthaceae, Euphorbiaceae Epilobium angustifolium, Oenothera biennis; Lythrum salicaria; Ruta graveolens;

Aesculus hippocastanum; Linum usitatissimum; Geranium robertianum; Frangula alnus; Viscum album; Ricinus communis.

VIII. Familiile: Elaeagnaceae, Araliaceae, Apiaceae, Hypericaceae, Violaceae, Brassicaceae

Hippophae rhamnoides; Hedera helix; Angelica archangelica, Carum carvi, Coriandrum sativum, Eryngium planum, Foeniculum vulgare, Levisticum officinale; Hypericum perforatum; Viola tricolor; Brassica nigra, Capsella bursa- pastoris, Sinapis alba.

IX. Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Primulaceae, Gentianaceae

Populus nigra, Salix alba; Tilia cordata, T. platyphyllos, T. tomentosa; Alcea rosea, Althaea officinalis, Malva sylvestris; Arctostaphylos uva-ursi, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea; Primula veris; Centaurium erythraea, G.asclepiadea, Gentiana lutea.

X. Familiile: Apocynaceae, Rubiaceae, Oleaceae, Caprifoliaceae, Valerianaceae,

Solanaceae, Boraginaceae Vinca minor; Rubia tinctorum; Fraxinus excelsior; Sambucus nigra; Valeriana officinalis;

Atropa bella-donna, Datura stramonium, Hyoscyamus niger, Scopolia carniolica; Symphytum officinale.

XI. Familiile: Scrophulariaceae, Plantaginaceae, Lamiaceae Digitalis lanata, D. grandiflora, D. purpurea, Verbascum phlomoides; Plantago lanceolata,

P. major, P.media; Hyssopus officinalis, Lamium album, Lavandula angustifolia, Leonurus cardiaca, Melissa officinalis, Mentha x piperita, Origanum vulgare, Rosmarinus officinalis, Salvia officinalis, Thymus serpyllum.

XII. Familia Asteraceae Achillea millefolium, Arctium lappa, Artemisia absinthium, Calendula officinalis,

Ciochorium intybus, Cynara scolymus, Echinacea angustifolia, Inula helenium, Matricaria recutita, Silybum marianum, Tanacetum vulgare, Taraxacum officinale, Tussilago farfara, Xanthium strumarium.

XIII. Familiile Asparagaceae, Alliaceae, Liliaceae, Melanthiaceae, Colchicaceae,

Iridaceae, Orchidaceae, Poaceae, Araceae Convallaria majalis; Allium cepa, Allium sativum; Aloe vera; Veratrum album; Colchicum

autumnale; Iris germanica; Orchis morio; Elymus repens, Zea mays. Acorus calamus. XIV. Recapitulare şi verificarea cunoştinţelor în Grădina botanică


A C U R S U R I L O R MORFOLOGIA PLANTELOR

I. Citologia vegetală

Citologia vegetală are ca şi scop cunoasterea temeinică a morfologiei şi anatomiei plantelor medicinale. Cunoasterea structurii celulei vegetale, a ţesuturilor vegetale, a organizării aparatului vegetal ca şi celui reproducător oferă cheia înţelegerii diversităţii lumii plantelor, care rămân în continuare principalul furnizor al principiilor active folosite în medicină şi farmacie. Se va preda: Importanţa studieri Plantelor medicinale pentru învăţământul farmaceutic; Alcătuirea celulei vegetale: Citoplasma, Reticulul endoplasmatic, Ribozomii, Mitocondriile, Aparatul Golgi, Plastidele, Nucleul, Incluziunile ergastice, Vacuomul celular, Peretele celular.

II. Histologie vegetală Acest subcapitol cuprinde noţiunile necesare studiului histologic al plantelor medicinale.

Principalele ţesuturi abordate sunt: ţesuturile de origine, ţesuturile de apărare, ţesuturile conducătoare, ţesuturile mecanice, ţesuturile fundamentale, ţesuturile secretoare. În cadrul acestui

subcapitol se fac referiri la unele caractere histologice cantitative care pot fi utilizate la identificarea produselor vegetale de diferite provenienţe.

III. Organografia În cadrul acestui subcapitol se studiază originea şi formarea principalelor organe ale

plantelor superioare şi morfologia externă. Rădăcina: morfologia rădăcinii, rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Tulpina: morfologia tulpinii, produse vegetale de origine caulinară. Frunza: morfologia frunzei, importanţa produselor vegetale de provenientă foliară. Floarea: morfologia florii, tipuri de inflorescente; importanta drogurilor care provin din flori. Fructul si sământa: morfologia fructului şi a seminţei; importanţa drogurilor care provin din sămânţă.

SISTEMATICA PLANTELOR

I. Istoricul utilizării plantelor medicinale Notiuni de Sistematică vegetală. Unităti sistematice.

II. Supraîncrengătura Tracheophyta (Plante superioare - Cormophyta)

Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina (Gymnospermophytina). Familiile: Ginkgoaceae, Pinaceae, Cupressaceae. Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Angiospermophytina. Clasa Dicotyledoneae: Familiile: Lauraceae, Ranunculaceae, Papaveraceae, Caryophyllaceae. Familiile: Polygonaceae, Fagaceae, Betulaceae, Cannabaceae Familiile: Rosaceae, Mimosaceae, Fabaceae. Familiile: Myrtaceae, Lythraceae, Rutaceae Familiile: Linaceae, Rhamnaceae, Elaeagnaceae. Familiile: Apiaceae, Hypericaceae, Violaceae, Brassicaceae. Familiile: Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Primulaceae, Gentianaceae, Apocynaceae. Familiile: Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae. Familiile: Boraginaceae, Scrophulariaceae, Plantaginaceae. Familia: Lamiaceae. Familia: Asteraceae. Clasa Monocotyledoneae: Familiile: Asparagaceae, Colchicaceae, Iridaceae, Orchidaceae, Poaceae, Araceae.



I. Norme de comportare şi tehnica securitătii muncii în laboratorul de Botanică farmaceutică. Structura celulei vegetale

Aparate optice utilizate în studiul morfologic şi anatomic al plantelor medicinale. Celula vegetală din tunica bulbului de Allium cepa. Studiul plastidomului celular: grăuncioarele de clorofilă din Vallisneria spiralis. Cromoplaste din rădăcina de Daucus carota şi petalele de Calendula officinalis.

II. Tesuturile de apărare. Formatiuni epidermice, Tesuturi secretoare

Perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Urtica dioica. Peri tectori pluricelulari ramificati de pe frunzele de Elaeagnus angustifolia. Stomatele de tip dicotiledonat: Mentha x piperita. Stomatele de tip monocotiledonat: Zea mays. Ţesuturi secretoare: perii secretori de pe frunzele de Mentha x piperita, ţesutul secretor intern: buzunarele secretoare din pericarpul fructului de Citrus aurantiacum, canalele secretoare din frunzele de Pinus sylvestris şi canalele oleifere de la Coriandrum sativum.

III. Morfologia rădăcinii, Morfologia tulpinii, Morfologia frunzei Morfologia rădăcinii, rădăcini metamorfozate şi utilizarea rădăcinii în practica farmaceutică. Morfologia tulpinii, produse vegetale de origine caulinară.

Părtile componente ale unei frunze simple; formele limbului; baza limbului; vârful limbului; marginea limbului; frunze compuse; nervatiunea frunzei; părozitatea limbului; anexele foliare.

IV. Morfologia organelor de reproducere; Dispozitia florilor, Morfologia şi anatomia fructului şi seminţei

Morfologia florii la Picea abies; morfologia florii la angiosperme; Inflorescente racemoase; inflorescente cimoase; inflorescente compuse.

Morfologia fructului; Clasificarea fructelor: fructe simple, cărnoase, indehiscente; fructe simple, cărnoase, dehiscente; fructe simple, uscate, indehiscente; fructe simple, uscate, dehiscente; fructe multiple; fructe false; fructe compuse. Morfologia si anatomia seminţei de Phaseolus vulgaris.

PLANTELE MEDICINALE

I. Tehnica determinării plantelor Încrengătura Pteridophyta: Familiile: Equisetaceae. Încrengătura Spermatophyta, Subîncrengătura Coniferophytina, Familiile: Ginkgoaceae,

Pinaceae, Cupressaceae.Equisetum arvense; Ginkgo biloba; Pinus sylvestris; Juniperus communis.

II. Angiospermatophyta. Familiile: Ranunculaceae, Papaveraceae, Caryophyllaceae, Polygonaceae

Adonis vernalis; Chelidonium majus, Papaver somniferum; Gypsophila paniculata, Saponaria officinalis; Polygonum aviculare, Rheum palmatum var.tanguticum.

III. Familiile: Fagaceae, Betulaceae, Cannabaceae, Rosaceae Quercus robur; Betula pendula; Humulus lupulus; Agrimona eupatoria, Alchemilla

xanthochlora, Crataegus monogyna, Geum urbanum, Potentilla anserina, Prunus cerasus, Rosa canina. IV. Familia Fabaceae, Myrtaceae, Lythraceae, Rutaceae, Linaceae, Rhamnaceae Astragallus gummifer, Glycyrrhiza glabra, Krameria triandra; Eucalyptus globulus;

Lythrum salicaria; Citrus aurantiacum; Linum usitatissimum; Frangula alnus. V. Familiile: Elaeagnaceae, Apiaceae, Hypericaceae, Violaceae, Brassicaceae Hippophae rhamnoides; Carum carvi, Coriandrum sativum, Eryngium planum; Hypericum

perforatum; Viola tricolor, Brassica nigra. VI. Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae, Ericaceae, Primulaceae,

Gentianaceae Populus nigra, Salix alba; Tilia cordata; Althaea officinalis, Gossypium herbaceum, Malva

sylvestris; Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea; Primula veris; Centaurium erythraea, Gentiana lutea.

VII. Familiile: Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae, Scrophulariaceae, Plantaginaceae

Sambucus nigra; Valeriana officinalis; Atropa bella-donna, Digitalis purpurea, Verbascum phlomoides; Plantago lanceolata.

VIII. Familiile: Lamiaceae Hyssopus officinalis, Lavandula angustifolia, Melissa officinalis, Mentha x piperita,

Origanum vulgare, Rosmarinus officinalis, Salvia officinalis, Thymus serpyllum, Thymus vulgaris. IX. Familia Asteraceae Achillea millefolium, Arnica montana, Artemisia absinthium, Calendula officinalis,

Cnicus benedictus, Cynara scolymus, Matricaria recutita, Tussilago farfara. X. Familiile: Asparagaceae, Liliaceae, Poaceae; Recapitulare Convallaria majalis; Aloe vera; Zea mays.


Andrei M., Anatomia plantelor. Ed. Didactică si Pedagogică, Bucuresti 1978 Anghel I., Citologia vegetală. Ed.Did. si Pedagogică, Bucuresti 1979 Anghel I., Brezeanu Aurelia, Toma N.: Ultrastructura celulei vegetale. Ed.Academiei, Bucuresti, 1981 Ciobanu I., Morfologia si anatomia plantelor, Ed. Didactică si Pedagogică, 1965 Fitting H., Jost L., Schenck H., Karsten G., Lehrhbuch der Botanik, Verlag von Gustav Fischer, Jena, 1913 Giesenhagen K., Lehrhbuch der Botanik, Fr. Grub Verlang, Stuttgart Grintescu I., Botanică, Ed. Stiintifică si enciclopedică, Bucureşti 1985 Morlova Irina, Botanică generală si sistematică, Ed. Agro-Silvică, Bucuresti, 1966 Morlova Irina si colab. Botanică, Lucrări practice, Ed. Didactică si Pedagogică, 1966 Nită Mihaela, Ivănescu Lăcrămioara, Rugină Rodica, Naela C., coord. Toma C., Morfologia si anatomia plantelor - Manual de lucrări practice, Ed. Univ. „ Al. Cuza”, Iasi, 2000. Oroian Silvia, 2001, Botanică farmaceutică, Indrumător de lucrări practice vol. I, Litografia U.M.F. Tg. Mures Palade Madelena, Botanica farmaceutică, vol I, Ed. Tehnică, Bucuresti, 1997 Palade Madelena et colab., Botanică farmaceutică - lucrări practice, vol I, Citologie, Histologie, Organografie, Ed. Tehnoplast Company S.R.L., Bucureste, 2000 Popovici Lucia, Moruzi Constanta, Toma I., Atlas botanic, Ed. Didactică si Pedagogică, Bucureste, 1973 Sárkány S., Szalac I., Növenytani praktikum, Növenyszervezettani gykorlatok, Tankönykiado, Budapest, 1964 Radu A., Andronescu Ecaterina, Füzi I.,: Botanică farmaceutică. Ed. Did. şi Ped. Bucureşti, 1981 Serbănescu Jitariu Gabriela, Toma C., Morfologia si anatomia plantelor. Ed.Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1980 Tămas M., 1999, Botanica farmaceutică, vol III, Ed. Medicală Universitară Iuliu Hatieganu , Cluj - Napoca

A.

Tămas M., Hodisan Viorica, Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică, I.M.F.Cluj-Napoca, 1990

Thoms, Hermann, 1929, Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie, Band V, Urban & Schawarzenberg, Wien I Thoms, Hermann, 1931, Handbuch praktischen und wissenschaftlichen Pharmazie, Band V, Urban & Schawarzenberg, Wien IX Toma, C., Gostin, Irina, 2000, Histologie vegetală, Ed. Junimea, Iasi Toma, C., Rugină, Rodica, 1998, Anatomia plantelor medicinale, Atlas, Ed. Academiei Romane, Bucuresti Tutin, T.G.,( red.) 1964-1980, Flora Europea, 1-5, Ed. II, Cambridge University Press Tutin, T.G., 1991, Flora Europea, vol. I, Ed. II, Cambridge University Press Van Tieghem, 1928, Botanique, vol. I *** 1966-1976, Flora Republicii Socialiste Romania, XI-XIII, Edit. Acad. Bucuresti *** 1952-1965, Flora Republicii Socialiste Romania, I-X, Edit. Acad. Bucuresti Adler W., Oswald K., Fischer R., 1994, Excursionflora von Ostereich, Verlag Eugen Ulmer, Stuttgart und Wien Avram R., Andronescu, Ecaterina, Fusi, Iosif, 1981, Botanică farmaceutică, Ed. Did. şi Ped. Bucureşti Bocşe, Maria, Mihaiu, Ligia, 1995, Medicina populară, argument al ştiinţei şi spiritualităţii româneşti, Marisia XXIII-XXIV, Tg. Mureş Bologa, V.L., 1972, Istoria medicinei româneşti, Ed. Medicală, Bucureşti Borza, Al., 1968, Dicţionar etnobotanic, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti Ciocârlan, V., 1998, 1990, Flora ilustrată a României, I,II, Ed. Ceres, Bucureşti Ciulei I., Grigorescu E., Stănescu Ursula, 1993, Plante medicinale,Fitochimie şi Fitoterapie, vol. I-II, Ed. Medicală Bucureşti Coldea Gh., 1991, prodrome des asociations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines). Documents Phztosociologiques, vol XIII, Camerino Cristea V., 1991, Fitocenologie şi vegetaţia României, Îndrumător de lucrări practice, xerografiat, Univ. „ Babeş – Bolyai”, Cluj – Napoca Cristea V., 1993, Fitocenologie şi vegetaţia României, Cluj –Napoca Csedo C., (red.), 1980, Plantele medicinale şi condimentare din judeţul Harghita, UCCOOP, Miercurea Ciuc Dihoru, G., Pârvu, C., 1987, Plantele endemice din flora României, Ed. Ceres Bucureşti Gibbons, B., Brough, P., 1993, Kosmos Atlas Bluttenpflanzen, Franckh-Kosmos Verlangs – GmbH et Co., Stuttgart Pârvu , C., 2000, Universul plantelor, Ed.III, Ed. Enciclopedică, Bucureşti Prodan I., Buia A.:Flora mică ilustrată a României. Ed. Agrosilv. Bucureşti, 1966 Radu A, Andronescu Ecaterina, Füzi I.: Botanică farmaceutică Ed. Did. şi ped. Bucureşti 1981 Tămas M., Hodisan Viorica, Caiet de lucrări practice de Botanică farmaceutică, I.M.F.Cluj-Napoca, 1990 Todor I.: Atlas de plante. Ed.Did şi ped. Bucureşti, 1952-1976 Tutin, T.G.,( red.) 1964-1980, Flora Europea, 1-5, Ed. II, Cambridge University Press. 22. Tutin, T.G., 1991, Flora Europea, vol. I, Ed. II, Cambridge University Press Botanică farmaceutică (Sistematica); Ed. Tipomur, 2000; ISBN 973-8021-23-5 Botanică farmaceutică, citologie, histologie, organografie; Vol I; Ed. University Press, 2002; 434 p.; ISBN 973-85602-6-8

Botanică farmaceutică, Plante medicinale şi aromatice; Vol II; Ed. University Press, 2004; 270 p; ISBN 973-86119-5-4

Andrei M., Anatomia plantelor. Ed. Didactică si Pedagogică, Bucuresti 1978 Ciobanu I., Morfologia si anatomia plantelor, Ed. Didactică si Pedagogică, 1965 Grintescu I., Botanică, Ed. Stiintifică si enciclopedică, Bucureşti 1985 Oroian Silvia, 2001, Botanică farmaceutică, Indrumător de lucrări practice vol. I, Litografia U.M.F. Tg. Mures Palade Madelena, Botanica farmaceutică, vol I, Ed. Tehnică, Bucuresti, 1997 Palade Madelena et colab., Botanică farmaceutică - lucrări practice, vol I, Citologie, Histologie, Organografie, Ed. Tehnoplast Company S.R.L., Bucureste, 2000 Popovici Lucia, Moruzi Constanta, Toma I., Atlas botanic, Ed. Didactică si Pedagogică, Bucureste, 1973 Serbănescu Jitariu Gabriela, Toma C., Morfologia si anatomia plantelor. Ed.Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1980 Toma, C., Rugină, Rodica, Anatomia plantelor medicinale, Atlas, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1998 *** 1966-1976, Flora Republicii Socialiste Romania, XI-XIII, Edit. Acad. Bucuresti *** 1952-1965, Flora Republicii Socialiste Romania, I-X, Edit. Acad. Bucuresti Avram R., Andronescu, Ecaterina, Fusi, Iosif, Botanică farmaceutică, Ed. Did. şi Ped. Bucureşti, 1981 Prodan I., Buia A.:Flora mică ilustrată a României. Ed. Agrosilv. Bucureşti, 1966 Radu A, Andronescu Ecaterina, Füzi I.: Botanică farmaceutică Ed. Did. şi Ped. Bucureşti 1981 Todor I.: Atlas de plante. Ed.Did şi ped. Bucureşti, 1952-1976 Oroian Silvia, Botanică farmaceutică (Sistematica); Ed. Tipomur, 2000 Oroian Silvia, Botanică farmaceutică, citologie, histologie, organografie; Vol I; Ed. University Press, 2002

B.

Oroian Silvia, Botanică farmaceutică, Plante medicinale şi aromatice; Vol II; Ed. University Press, 2004






Număr credite


I 2 - 2 5 Examen A.

II 3 - 3 7 Examen




Număr credite


I 2 - - 2 - B.

II 1 - 2 3 Examen

1. DISCIPLINA: BIOLOGIE CELULARĂ

A. Biologie celulară – anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Conf dr. Tóth Ecaterina - Tünde Prep.drd. Curticăpean Manuela-Claudia


A. Obligatorie 4. ENUMERAREA PRINCIPALELOR SECŢIUNI ŞI CAPITOLE:



I. Importanţa şi actualitatea Biologiei celulare pentru învăţământul farmaceutic Scurt istoric al celulei. Originea eucariotelor şi formarea celulelor eucariote. Alcătuirea celulei eucariote.

II. Asemănarea şi deosebirea între celulela vegetală şi animală Organizarea celulară: tipuri de structuri celulare, structura celulei procariote (celula

Cyanophytae-lor şi celula bacteriană). Alte tipuri de structuri (structura cenotică şi structura virusurilor).

III. Rolul microscopiei electronice în obţinerea informaţiei structurale în biologia celulară Nivelul de organizare a ultrastructurilor accesibile prin microscopia electronică. Prepararea materialelor biologice pentru cercetările microscopiei electronice.

IV. Caracterele infrastrucurale ale celulei vegetale Studiul constituenţilor celulari.

V. Ultrastructura şi rolul fiziologic al plasmalemei Învelişul celular: componente, funcţii. Structura moleculară a mebranelor biologice; lipidele, proteinele şi glucidele membranare, mobilitatea lor. Asimetria membranelor, glicocalixul, receptorii de membrană. Membrana eritrocitului şi antigenele grupelor sanguine. Structuri specializate ale mebranei.

VI. Transport prin membrane Difuziunea simplă, transport pasiv, proteinele carrier cu activitate ATP-azică; simport, antiport, sistemele de transport implicate în reglarea pH-ului citoplasmatic.

VII. Ultrastructura şi activităţile fiziologice ale hialoplasmei

VIII. Ultrastructura Originea şi funcţia organitelor citoplasmatice: reticulul endoplasmatic, aparatul Golgian. Transport vezicular; endocitoză, exocitoză.

IX. Structura electronomicroscopică şi funcţia lizozomilor (degradarea

proteinelor), importanţa lor farmaceutică X. Citoscheleton Matricea şi microtubulii (structură, proprietăţi şi funcţii). Centriol şi cinetochorul.

Compuşi chimici inhibitori şi stabilizatori ai fusului. Scheletul actinic şi filamentele intermediare. Mişcarea celulelor vegetale.

XI. Ultrastructura condriomului celular Structura electronomicroscopică Localizarea ultrastructurală a constituenţilor chimici mitrocondriali. Rolul fiziologic al mitrocondriilor - funcţiile membranelor mitocondriale: conversia energiei, biogeneza mitocondriilor.

XII. Plastidomul Originea, ultrastructura şi funcţia cloroplastelor.

XIII. Peroxizomii, glioxizomii, sferozomii, lipozomii Ultrastructură şi rol fiziologic.

XIV. Ultrastructura nucleului interfazic, ultarstructura nucleoplasmei Nucleul, cromosomii şi genele. Rolul biologic al nucleului: Biosinteza acizilor

nucleici: biosinteza nucleotidelor, a ADN şi ARN, controlul şi sinteza proteinelor - expresia genelor prin morfogeneză şi nutriţie.

XV. Ultrastructura nucleolului, rolul lui în biogeneza ribosomilor Ultrastructura şi rolul fiziologic ribosomilor. Biosinteza proteinelor (translaţie).

XVI. Cinetica celulară - înmulţirea celulelor - ciclul celular

Tipurile de diviziune: diviziunea directă a nucleului (amitoza), şi indirectă (cariocineză şi citocineză) homeotipică (mitoza) şi heterotipică (meioza). Clonarea celulelor vegetale şi animale.

XVII. Peretele celular Ultrastructura, compoziţia chimică, modificări secundare ale peretelui celular.

XVIII. Constituenţii nevii ai celulei vegetale Deuteroplasma, aparatul vacuolar, ultrastructura vacuomului, constituenţii chimici. Rolul vacuomului. Incluziuni inerte.

XIX. Biosinteza Acizilor uronici, Biosinteza heterozidelor. Biosinteza glico- şi fosfolipidelor. Biosinteza cutinei şi al suberinei. Biosinteza acidului shikimik şi cinamic. Biosinteza alcaloizilor. Derivaţi de la glicocol, derivaţi de la fenilalanină, derivaţi de la tiptofan şi derivaţi de la lizină-ornitină. Biosinteza terpenelor. Monoterpene, sequiterpene, diterpene, triterpene, tetraterpene, etc. Biosinteza glicozizilor cardiotonici. Biosinteza saponozidelor.


I. Metode de studiu ale celulei

Microscopul. Electronmicroscopul.

II. Măsurători microscopice Folosirea micrometrelor - obiectiv şi ocular, efectuarea măsurătorilor în lungime şi

suprafeţe. III. Rhizobacterium lupinii; Celule amiceliate la drojdia de bere Secţiuni in vivo prin nodozităţile de rădăcini la Lupinus albus, colorarea şi

recunoaşterea in situ a formelor bacteriilor simbiote. Identificarea celulelor vii şi moarte în cazul produsului comercializat (Saccharomyces cerevisiae).

IV. Incluziuni ergastice Tipurile de amidon, importanţa farmaceutică a amidonului, prezenţa amidonului ca

excipient în tabele indigene şi străine. V. Amidonul corodat (Solanum tuberosum şi Triticum vulgare) Mobilizarea amidonului din ţesuturi de rezervă în cazul germinării seminţelor.

Observarea microscopică a granulelor de amidon în frunze de Vallisneria spiralis. VI. Reacţii de identificare a monozaharidelor Reacţii comune ale aldozelor şi cetozelor; reacţii de diferenţiere a aldozelor şi cetozelor. VII. Reacţii de identificare a proteinelor (albumine şi globuline) VIII. Punerea în evidenţă a acizilor organici şi a lipidelor

IX. Fenomene de membrană Observaţii pe membrana eritrocitului de mamifer.Tehnica executării frotiului. X. Fenomene de membrană Osmoza, măsurarea presiunii osmotice la celulele de Allium cepa. Influenţa unor factori fizici şi chimici asupra semipermeabilităţii ţesuturilor vii.

XI. Prezenţa membranei celulare hemicelulozice ca material de rezervă, în

seminţele de cafea (Coffea arabica) Forma celulelor hialine în foliolele speciilor de Sphagnum. XII. Ţesutul formativ şi cromosomii în vârful rădăcinilor de Allium cepa –

tehnică de colorare cu carmin acetic

XIII. Diviziunea celulară homeotipică Folosirea colarantului Schiff selectiv pentru materialul genetic; recunoaşterea fazelor

diviziunii celulare la Triticum aestivum şi Allium cepa.

XIV. Diviziunea celulară heterotipică Micro- şi macrosporogeneza . Alergogeni – alergie – identificarea tipurilor de polen la diferite specii de plante

medicinale.

XV. Mutageneza fizică şi chimică, substanţe antimutagene

Evidenţierea anomaliilor cromosomiale din meristemul radicular de Triticum aestivum, tratate cu mutatageni.

XVI. Biosinteza Biosinteza monoterpenelor aciclice şi monociclice. Ulei eteric secretat de celule

epiteliale şi de canalele secretoare schizogene pericarpice (Coriandrum sativum, Carum carvi, Pimpinella anison, Foeniculum vulgare). Biosinteza terpenoidelor. Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare şi canale rezinifere (Pinus sylvestris, Pinus nigra, Juniperus communis). Ulei eteric secretat de ergastoplasma celulelor oleifere (idioblast eteroleifer) în frunze de Laurus nobilis, pericarp de Citrus limonium şi Piper nigrum. Biosinteza sescviterpenoidelor. Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare din florile imature (Caryophyllus aromaticus, Pimenta officinalis) şi celulele eteroleifere (Cinnamomum zeylanicum). Laticiferele articulate anastomozate şi neanastomozate (fructe imature la Papaver somniferum şi tulpini de Chelidonium majus). Biosinteza lipidelor şi acizilor uronici. Celule cu ulei gras solid şi lichid (Theobroma cacao, Olea europea). Structuri cu mucilagii depuse pe membrana celulară epidermică la seminţe de in (Linum usitatissimum). Biosinteza flavonoidelor şi proteinelor. Identificarea flavonoidelor pe cale histochimică în petale de plante medicinale. (Hypericum perforatum, Viola arvensis, Forsythia sp.). Celule perispermice de grâu (Triticum vulgare) şi de secară (Secale cereale).

XVII. Enzime Evidenţierea activităţii reductazei şi catalazei în frunze de Vallisneria spiralis.

Evidenţierea activităţii hemicelulazelor. Influenţa temperaturii asupra activităţii catalazei. Influenţa pH-ului asupra activităţii catalazei.

XVIII. Introducere în tehnica centrifugării şi ultracentrifugării

XIX. Tehnici speciale utilizate în biologia celulară şi moleculară Obţinerea de protoplaşti, cultura de celule şi ţesuturi, criofractura, fracţionarea celulară,

cromatografia pe diferite suporturi, electroforeza, difracţia cu raze X. XX. Recapitulare


Acatrinei Gh. (1958) - Biologia celulei vegetale. Editura Ştiintifică si Enciclopedică, Bucureşti, 336 p. Acatrinei Gh. (1991) - Reglarea proceselor ecofiziologice la plante. Editura Junimea, Iaşi, 280 p. Acatrinei Gh., Acatrinei Ligia (1998) - Diviziunea celulelor la plante sub influenţa substanţelor biologic active. Editura CERMI, Iaşi, 176 p. Acatrinei Gh., Acatrinei Ligia (1998) - Biotehnologia plantelor. Editura CERMI, Iaşi, 168 p. Anghel I., Toma N., Brezeanu Aurelia (1981) - Practicum de citologie vegetală. Tipografia Universităţii Bucureşti Constantinescu D.Gr., Haţieganu Elena (1983) - Biologia moleculară a celulei vegetale. Editura Medicală. Bucureşti Balázs E., Dudits D. (eds) (1999) - Molekuláris növénybilógia – szemelvények. Akadámiai Kiadó, Budapest, 706 p. Darnell J.E., Ladish H., Baltimore D., Berk A., Zypursky S.L., Matsudara P. (1994) - Cytology. 3rd edition Scientific American Books Inc. Impr. W.H. Freeman & Comp., New York

A.

Deliu C., Zoltan K. (1986) – Biologie celulară, lucrări practice. Univ. „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Fac. de Biologie, Geografie şi Geologie

Diculescu I., Onicescu Doina, Mischiu Letiţia (1971) - Biologie Celulară. Ed. Acad. Republicii Socialista România. Bucureşti, 245 p Dudits D., Heszky L. (2000) - Növénybiotechnológia. Akadémiai Kiadó, Budapest Heidcamp H. William (1995) – Cell Biology laboratory Manual (funded by NSF-DUE 9451132), Gustavus Adolphus College (Biology Department), Saint Peter, Minnesota, USA Hess D. (1979) - Növényélettan – az anyagcsere és fejlődés molekuláris és biokémiai alapjai, Natura, Budapest Ionescu-Varo M. (1976) - Biologie celulară. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Kovács J. (2000) - Összehasonlitó anatómiai előadások I. Sejttan. ELTE Egyetemi tankönyv, Eötvös Kiadó, Budapest, 82 p. Darnell J.E., Ladish H., Baltimore D., Berk A., Zypursky S.L., Matsudara P. (1995) - Cytology. 3rd edition. Scientific American Books Inc. Impr. W.H. Freeman & Comp., New York Láng F. (1998) - Növényélettan - A növényi anyagcsere, ELTE Eötvös Kiadó, Budapest, 998 p. Oniceanu Doina, Diculescu I., Benga Gh., Popescu L.M. (1983) - Biologie celulară. Ed. Didactică Pedagogică. Bucureşti, 275 p. Smith H. (1977) - The Molocular Biology of Plant Cell – Botanical Monographs Vol. 14, University of California Press, Berkley and Los Angeles, 496 p. Toma C. Niţă Mihaela (1995) - Celula vegetală. Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi, 241 p. Balázs A.(1984) - Daganat Biológia. Gondolatkiadó, Budapest Bálint A. (1967) - Heterózis és mutáció a kukoricában. Akadémiai Kiadó, Budapest Czeizel E.(1984) - Jövők titka. Közgazdasági és Jogi Könyvkiadó, Budapest Feszt T., Kerekes M.(1983) - Ép testben ép erek. Editura medicala, Bukarest Kis Z.: Ember, (1976) - Természet, XX. század. Tudományos és Enciclopédiai Könyvkiadó, Bukarest Módy J. (1990) - A molekulák és az élet. Dacia Könyvkiadó, Bukarest Nagy G.K.: (1977) - A virus és a rák. Dacia Könyvkiadó, Kolozsvár-Napoca Nagy M. (1971) - Mi a sejt. Mezőgazdasági Kiadó, Budapest Szabó T.A. (1975) - Szerkezetek és rendszerek a növényvilágban. Kriterion Könyvkiadó, Bukarest Szalmatova T.Sz. (1986) - A növényi sejt élettana. Mezőgazdasági Kiadó, Budapest, 251 p.






Număr credite


I 1 - 2 3 -

A.

II 1 - 2 3 Examen

1. DISCIPLINA: FARMACIE CLINICĂ A. Farmacie clinică - anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Consiliere şi îngrijiri farmaceutice - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Conf.dr. Rogoşcă Maria 3. STATUTUL DISCIPLINEI DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT:





I. Farmacia clinică Scurt istoric al farmaciei clinice. Condiţiile şi factorii care au determinat apariţia farmaciei

clinice. Atribuţiile farmacistului clinician. Domeniile de activitate ale farmaciei clinice.

II. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în terapia bolnavului spitalizat Rolul farmacistului în aprovizionarea cu medicamente. Informaţia asupra

medicamentului. Rolul şi atribuţiile farmacistului în cadrul spitalului.

III. Cooperarea bolnavilor Mărimea cooperării. Rolul necooperării. Metode de constatare a necooperării. Cauzele

principale ale necooperării. Strategii în dezvoltarea cooperării.

IV. Importanţa clinică a formulării, preparării şi selectării medicamentelor Obiectivele formulării, preparării şi selectării medicamentelor. Sisteme cu cedare

controlată. Biodisponibilitatea substanţelor medicamentoase.

V. Influenţa medicamentelor asupra testelor de laborator Modificări ale valorilor investigaţiilor de laborator. Posibilităţi de interferenţă.

Mecanismul de producere a schimbărilor „in vivo”. Mecanismul modificărilor „in vivo”. Sarcinile farmacistului clinician în aprecierea rezultatelor de laborator.

VI. Reacţii adverse medicamentoase (R.A.) Noţiunea de R.A. Tipuri de R.A. Manifestări clinice ale reacţiilor alergice. Relaţia

între structura chimică a substanţei medicamentoase şi apariţia R.A. Reacţii adverse asupra procesului reproducerii. Efectele toxice ale medicamentelor. Farmacovigilenţa la femeia gravidă, în pediatrie şi la vârstnici. Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician.

VII. Interacţiuni medicamentoase

Interacţiuni de ordin farmacocinetice (în faza de absorbţie, distribuţie, biotransformare şi excreţie a medicamentelor). Interacţiuni de ordin farmacodinamic. (la nivel molecular şi la nivelul unor sisteme anatomo-fiziologice).

VIII. Alimentaţia parenterală Bazele biochimice ale alimentaţiei parenterale. (Substanţe energetice, reconstituante,

vitamine,aligoelemente). Tehnologia preparării şi controlul soluţiilor nutritive parenterale.

IX. Monitorizarea terapiei medicamentoase Unele aspecte practice ale monitorizării terapiei medicamentoase.

X. Sistem de distribuire a medicamentelor bazat pe doze unitare Unit. Dose System. Sistemul centralizat şi descentralizat de preparare a

medicamentelor în doze unitare. Prepararea dozelor unitare. Organizarea sistemului de distribuire a medicamentelor uni-doze. Rolul farmacistului în cercetarea clinică a medicamentelor noi.


I. Organizarea şi funcţionarea farmaciei de spital Aprovizionarea şi eliberarea medicamentelor în doze unitare. Organizarea unui centru

de informare asupra medicamentelor. Atribuţii clinice ale farmacistului.

II. Farmacoterapia Tipuri de terapie; tipuri de farmacoterapie. Farmacomania şi farmacofobia.

III. Utilizarea medicamentelor Planul terapeutic. Scopul curativ şi atitudinea profilactică. Diagnosticul. Stabilirea

tipului de farmacoterapie. Alegerea medicamentelor. Stabilirea dozelor. Controlul administrării eficienţei. Adaptarea medicaţiei în funcţie de evoluţie. Încetarea tratamentului.

IV. Rolul alimentaţiei asupra absorbţiei medicamentelor Interacţiuni ale medicamentelor cu alcoolul şi alimentele. Medicamentele şi conducerea

auto. V. Elemente de farmacoepidemiologie Procesul epidemiologic medicamentos. Formele de manifestare a procesului

epidemiologic medicamentos. Factorii epidemiologici ai procesului epidemiologic medicamentos. Anticiparea reacţiilor adverse. Forme ale activităţii de farmacoepidemiologie.

VI. Stări patologice cauzate de medicamente Stări patologice cardiovasculare, renale, gastrointestinale, hepatice, psihice,

neurologice, ale aparatului respirator, al altor organe - ochi, urechea internă, muşchi, ţesut conjunctiv, sistem endocrin - produse de medicamente.

VII. Farmacovigilenţa la femeia gravidă, în pediatrie şi la vârstnici Tipuri de reacţii adverse. Reacţiile alergice la medicamente. Organizarea activităţii de

farmacovigilenţă.

VIII. Interacţiuni între medicamente şi diferite sisteme sau organe Probleme ridicate de calea de administrare orală şi parenterală.

IX. Medicamentele citostatice Personalul implicat în prepararea soluţiilor perfuzabile cu citostatice. Organizarea spaţiului

destinat preparării amestecurilor citostatice. Protecţia persoanelor. Neutralizarea reziduurilor. X. Monotizarea bolnavilor la domiciliu Rolul şi atribuţiile farmacistului clinician în supravegherea bolnavilor. Exemple.

XI. Cronofarmacocinetica Relaţia dintre cronobiologie şi efectele tratamentului medicamentos. Absorbţia,

distribuţia, metabolizarea şi secreţia medicamentelor. XII. Medicamente stupefiante şi psihotrope

Reglementări privind depozitarea şi manipularea medicamentelor stupefiante şi psihotrope.

XIII. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Evaluarea preclinică şi clinică a medicamentelor. Reglementări privind introducerea medicamentelor noi în terapeutică. Supravegherea medicamentelor noi introduse în terapeutică.


RELAŢII ALE FARMACISTULUI CU PACIENTUL I. Curs introductiv

Scurt istoric al apariţiei farmaciei clinice. Factorii care au determinat pariţia farmaciei clinice. Domeniile de activitate ale farmaciei clinice. Conţinutul si obiectivele cursului de consiliere a pacienţilor.

II. Cooperarea pacientului. Mărimea cooperării. Rolul necooperarii. Metode de constatare a cooperării:

interogarea, numărarea tabletelor ramase, notarea urinii, analiza medicamentoasa. III. Cauzele principale ale necooperarii Ambalajul necorespunzator al medicamentelor, etichetare necorespunzatoare,

separaţia sociala, medicatia multipla, labilitatea psihica, caracterul medicatiei, reacţii adverse medicamentoase, lipsa relaţiei medic - farmacist - bolnav, decizia intenţionata, informaţia necorespunzatoare.

IV. Strategii in dezvoltarea cooperării Prepararea cu atenţie a medicamentelor, etichetarea exacta si completa, simplificarea

administrării medicamentelor, promovarea ambalării medicamentelor V. Comunicarea. Model de comunicare. Obstacole in calea comunicării. Condiţiile unei bune comuncari.

Sfaturi practice in comunicare.

VI. Consilierea

Sarcina farmacistului in consilierea pacientului. Consilierea unor categorii de bolnavi: consilierea bolnavilor vârstnici, bolnavi cu accidente vasculare cerebrale, bolnavi cu vederea slăbită, bolnavi cu afecţiuni inflamatorii ale articulaţiilor. Sarcinile farmacistului de spital in asigurarea unei bune consilieri.

EDUCAŢIA SANITARA

I. Modele sanitare si de educaţie sanitara Nerespectarea prescriptiei medicale. Folosirea incorecta a medicamentului. Automedicatia si abuzul de medicamente.

II. Obiectivele educaţiei sanitare Obiective generale. Obiective ale educaţiei sanitare referitoare la medicament.

III. Educaţia pentru sănătate Rolul spitalului. Rolul medicamentului.

IV. Educaţia sanitara asupra medicamentului Cauzele de nerespectare a tratamentului: caracteristicile bolnavului, caracteristici ale

tratamentului, caracteristicile bolii, relaţia medic-pacient. Conţinutul de informaţie despre medicament oferit pacientului: înţelegerea reţetei, cunoaşterea medicamentului.

Sisteme de comunicare si informare. Tehnici de comunicare verbala: interviul, comunicările. Materialul educativ auxiliar: materialul tipărit, broşurile, materialul audiovizual,materialul de ajutor, alte materiale. Strategii pentru educaţia sanitara despre medicament: strategii generale, strategii de schematizare a programelor educarive. Evaluarea educaţiei sanitare despre medicamente.

V. Activitatea Centrelor Europene de Informaţii Asupra Medicamentelor


A S E M I N A R I I L O R

I. Prezentarea pe scurt a simptomelor, schemelor, principiilor de tratament si a medicamentelor utilizate in cele mai frecvente stări de boala

II. Cefalea - cauze, simptome, medicamente recomandate III. Durerea - de gat, articulara, osoasa, musculara; tratament IV. Astmul bronsic - simptome, tratament inhalator, general, tipuri de

aplicatoare V. Tuşea - cauze, simptome, tuse uscata, expectorativa, medicamente VI. Constipatia - cauze, mecanisme, tipuri, tratament VII. Diareea - cauze, mecanisme, tratament

VIII. Diabet - valori normale, patologice ale glicemiei, simptome, tipuri, tratament, analiza rapida

IX. Anemia - tipuri de anemii, medicamente recomandate X. Hipertensiunea arteriala - valori normale, patologice, simptome, clasificare,

tratament XI. Ulcerul varicos - insuficienta venoasa cronica, tratament general, local XII. Afecţiuni cutanate cauzate de expunerea la soare - urmări imediate tardive,

metode-protectie XIII. Principii de tratament antibacterian - când, cat, ce antibiotic se recomanda,

cat timp, reacţii adverse ale antibioticoterapiei, antibioticele in timpul sarcinii si alăptării

XIV. Infecţia urinara - simptome, antibiograma, tratament diuretic, antiseptic. XV. Înţepături de insecte - reacţii immediate, urmări, tratament local, general.


Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor, Ediţia a V-a, Ed.Med. Bucureşti, 1993 Cuparencu B., L. Safta, A. Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni medicamentoase, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1984 Dobrescu D.: Farmacoterapia, Ed.Med. Bucureşti, 1981 Beldeanu D., M. Kory: Metabolismul medicamentelor, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1993 Dobrescu D.: Farmacoterapia practică, Vol.I, II, Ed.Med. Bucureşti, 1989 Herfindal E.T., D.R. Gourley, Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics, Ediţia a IV-a Ed. Williams&Wilins, Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988 Leucuţa S.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă, Ed.Med. Bucureşti, 1989 Mezey G., J. Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok, Medicina, Budapest, 1979 Mycek Mary, R.A. Harvey Pamela, C. Champe: Farmacologie, Ediţia a II-a, Ed.Medicală Callisto Bucureşti, 2002 Simiti I. şi colab.: Elemente de farmacie clinică, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1984 Stroescu V.: Bazele farmacologice ale practicii medicale, Vol.I, II, Ediţia a III-a, Ed.Med. Bucureşti, 1990 Stroescu V.: Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediţia a IV-a, Ed.Med. Bucureşti, 1995 Stroescu V., Josefina Corciovei Constantinescu, Michaela Constantinidi, A. Brezina, I. Fulga, Oana Andreia Coman: Farmacologie, Ed.All Bucureşti, 1995 Stănescu V., E. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase, Ed.Med. Bucureşti, 1980 Mezey G. şi colab.: Clinicai Gyógyszerészet, Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi Egyetem, Egyetemi Gyógyzsertár, Szeged, 1992 Rogoşcă Maria: Farmacie clinică, Tg.Mureş, 1995

A.

Soós G. şi colab.: Klinikai Gyógyszerészet, Semmelweis Orvostudományi Egyetem, Egyetemi Gyógyszertár, Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat, Edit.Univ.Sote, Budapest, 1999

Beeley Linda: Siguranţa în prescrierea medicamentelor, Ediţia a V-a, Ed.Med. Bucureşti, 1993 Cuparencu B., L. Safta, A. Varga: Îndreptar de farmacografie şi interacţiuni medicamentoase, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1984 Dobrescu D.: Farmacoterapia, Ed.Med. Bucureşti, 1981 Beldeanu D., M. Kory: Metabolismul medicamentelor, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1993 Dobrescu D.: Farmacoterapia practică, Vol.I, II, Ed.Med. Bucureşti, 1989 Herfindal E.T., D.R. Gourley, Linda Lloyd Hart: Clinical Pharmacy and Therapeutics, Ediţia a IV-a Ed. Williams&Wilins, Baltimore-Hong Kong-London-Sydney 1988 Leucuţa S.: Farmacocinetica în terapia medicamentoasă, Ed.Med. Bucureşti, 1989 Mezey G., J. Morvay: Gyogyszerkőlcsőnhatasok, Medicina, Budapest, 1979 Mycek Mary, R.A. Harvey Pamela, C. Champe: Farmacologie, Ediţia a II-a, Ed.Medicală Callisto Bucureşti, 2002 Simiti I. şi colab.: Elemente de farmacie clinică, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1984 Stroescu V.: Bazele farmacologice ale practicii medicale, Vol.I, II, Ediţia a III-a, Ed.Med. Bucureşti, 1990 Stroescu V.: Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediţia a IV-a, Ed.Med. Bucureşti, 1995 Stroescu V., Josefina Corciovei Constantinescu, Michaela Constantinidi, A. Brezina, I. Fulga, Oana Andreia Coman: Farmacologie, Ed.All Bucureşti, 1995 Stănescu V., E. Savopol: Incompabilităţi medicamentoase, Ed.Med. Bucureşti, 1980 Mezey G. şi colab.: Clinicai Gyógyszerészet, Szent-Győrgyi Albert Orvostudományi Egyetem, Egyetemi Gyógyzsertár, Szeged, 1992 Rogoşcă Maria: Farmacie clinică, Tg.Mureş, 1995

B.

Soós G. şi colab.: Klinikai Gyógyszerészet, Semmelweis Orvostudományi Egyetem, Egyetemi Gyógyszertár, Gyogyszerügyi Szervezesi Intézat, Edit.Univ.Sote, Budapest, 1999






Număr credite


I 2 - 2 3 Examen A.

II - - - - -




Număr credite


I 2 1 - 4 Colocviu B.

II - - - - -

CATEDRA

F 2

1. DISCIPLINA: FARMACOGNOZIE - FITOTERAPIE A. Farmacognozie - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Fitoterapie - anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Etică şi deontologie farmaceutică - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; D. Medicamente homeopate - anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; E. Produse vegetale - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie; F. Deontologie şi legislaţie farmaceutică - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie; G. Fitoterapie - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Conf.dr. Eşianu Sigrid Şef lucr.dr. Varga Erzsébet Prep.drd. Zőld Eszter-Erika


A. Obligatorie B. Obligatorie C. Obligatorie D. Opţională E. Obligatorie F. Obligatorie G. Opţională




I. Partea generală Definiţia şi istoricul farmacognoziei. Produsul vegetal brut - drogul vegetal brut.

Obţinerea plantelor medicinale din flora spontană. Necesitatea şi incovenientele obţinerii plantelor din flora spontană. Cartarea. Ocrotirea plantelor din flora spontană. Cultivarea plantelor medicinale. Obiectivele cultivării. Avantajele cultivării plantelor medicinale. Măsuri agrofitotechnice pentru creşterea producţiei. Recoltarea plantelor medicinale din flora spontană şi din culturi. Sortarea produselor vegetale. Uscarea plantelor medicinale. Condiţionarea produselor vegetale. Ambalarea. Marcarea. Depozitarea. Transportul. Controlul produselor vegetale. Părţi de plante folosite. Nomenclatura. Compoziţia chimică - Principii active - fitocomplex. Clasificarea compuşilor naturali. Biogeneza compuşilor naturali. Principiul activ. Definiţie. Principiul activ ca individ chimic sau ca total de substanţe active (fitocomplex). Chemotaxonomia.

II. Droguri cu acţiune fizică Lycopodium sporae, Carbo medicinalis, Gossypium depuratum.

III. Glucide şi droguri cu conţinut în glucide Monozaharide - Generalităţi. Droguri: Glucosum, Fructosum, Sorbitolum, Inozitolum,

Mel depuratum, Caricae. Oligozaharide - Generalităţi. Droguri: Saccharum, Saccharum lactis. Polizaharide. Generalităţi - Homoglican. Droguri: Amylum, Dextranum, Cellulosum, Gossypium depuratum, Gossypium depuratum mixtum, Dextrine, Inulinum, Manna, Fraxinus ornus, Graminis rhizoma. Heteroglicani. Mucilagii - Generalităţi. Mucilagii din plante inferioare: Acid alginic, Alginaţi, Laminariae stipites, Carrageen, Agar. Mucilagii din plante superioare: Althaeae radix et folium, Malvae folium et flos, Verbasci flos, Farfarae folium, Plantaginis folium, Salep tuber, Lini semen, Psylli semen. Gume - Generalităţi. Droguri: Acaciae gummi, Tragacantha. Pectine – Generalităţi. Droguri: Cydoniae semen, Ceratoniae fructus.

IV. Droguri cu conţinut în glicozide (heterozide) Generalităţi: Noţiunile "aglicon" şi "partener glucidic". Legătura glicozidică.

Rolul heterozidelor în organismul vegetal. Droguri cu glicozide cianogenetice: Amygdalae semen, Sambuci flos. Droguri cu glicozide tiolice (senevoli): Sinapis nigrae semen, Sinapis albae semen, Armoracia rusticana, Allium sativum, Allium cepa. Droguri cu glicozide fenolice: Uvae ursi folium, Vitis idaeae folium, Populi gemmae, Salicis cortex. Droguri cu glicozide antracenice: Generalităţi. Structura chimică. Identificare. Dozare. Acţiune. Utilizări. Efecte secundare. Droguri: Frangulae cortex, Rhamni purshiani cortex, Rhamni catharticae fructus, Rhei rhizoma, Sennae folium et fructus, Aloe, Chrysophanolum, Hyperici herba, Rubiae tinctoriae radix. Droguri cu acţiune laxativă ce nu conţin derivaţi antracenici: Scammoniae resina, Jalapae resina, Podophyllinum. Droguri cu glicozide cardiotonice: Generalităţi. Structura chimică. Relaţia structură chimică - acţiune. Reacţii de identificare. Metode de dozare. Acţiunea tonicardiacelor. Droguri: Digitalis purpureae folium, Digitalis lanatae folium, Strophanti grati semen, Strophanti kombe semen, Convallariae herba, Adonidis herba, Nerii folium, Scillae bulbus, Hellebori radix. Droguri cu saponozide: Generalităţi: Structură chimică. Acţiune farmacologică. Proprietăţi chimice. Identificare. Determinare cantitativă. Droguri: Saponariae rubrae radix, Saponariae albae radix, Primulae radix, Polygalae senegae radix, Liquiritiae radix, Hippocastani semen, Calendulae flos, Equiseti herba, Eryngii herba, Sarsaparillae radix, Quillajae cortex, Ononidis radix, Herniariae herba, Hederae herba, Ginseng radix, Solidaginis herba. Droguri cu conţinut în flavonoide şi antocianine: Generalităţi: Structura chimică. Răspândire. Rolul lor în plante. Acţiuni farmacologice. Identificări. Determinări cantitative. Droguri cu flavonoide: Sophorae flos, Violae tricoloris herba, Cynarae folium, Cardui mariae fructus, Trioni herba, Cerasorum stipites, Maydis stigmata, Crataegi flos, folium et fructus, Spiraeae herba, Robiniae pseudoacaciae flos. Droguri cu antocianine: Cyani flos, Malvae arboreae flos, Myrtilli fructus. Droguri cu conţinut în cumarine: Generalităţi: Structura chimică. Răspândire. Utilizări. Clasificare. Droguri: Ammi visnagae fructus, Ammi majorus fructus, Pimpinellae radix, Angelicae radix, Levistici radix, Melliloti herba, Asperulae herba.

V. Droguri cu conţinut în materii tanante Acţiune farmacologică. Identificări şi determinări cantitative. Droguri: Quercus cortex,

Gallae, Hammamelidis folium, Coryli folium, Juglandis folium, Ratanhiae radix, Tormentillae rhizoma, Bistortae rhizoma, Gei rhizoma, Alchemillae herba, Sanguisorbae herba, Salicariae herba, Anserinae herba, Agrimoniae herba.

VI. Grăsimi vegetale şi animale. Ceruri. Fosfatide Generalităţi: Compoziţie chimică. Proprietăţi fizico-chimice. Răspândire. Utilizări.

Uleiuri grase nesiccative: Olivae oleum, Amygdalae oleum. Uleiuri grase semisiccative: Arachidis oleum, Rapae oleum, Sesami oleum, Helianthi oleum, Helianthi neutralisatum oleum, Gossypi oleum, Ulei de germeni de grâu şi porumb. Uleiuri grase siccative: Sojae

oleum, Lini oleum. Grăsimi solide şi semisolide: Cacao oleum, Cocos oleum, Adeps lanae anhydricus, Adeps lanae hydrosus. Uleiuri grase cu acţiuni specifice: Ricini oleum, Crotonis oleum, Hydnocarpi oleum, Jecoris aselli oleum, Oenotherae oleum, Hyppoglossi jecoris oleum. Ceruri: Cera alba, Cera flava, Cera Carnaube, Cetaceum, Cera jojoba, Cera lanae. Fosfatide: Lecitinum ex ovo, Lecitinum vegetabile (soia, rapiţă).

VII. Uleiuri volatile şi droguri cu conţinut în ulei volatil Generalităţi: Caractere generale ale uleiurilor volatile. Obţinere. Proprietăţi fizice şi

chimice. Metode de analiză. Compoziţia chimică. Aspecte botanice. Acţiuni farmacologice. Droguri din familia Lamiaceae: Menthae piperitae folium, Menthae crispae folium, Salviae folium, Thymi herba, Serpylli herba, Origani herba, Lavandulae flos, Melissae folium, Dracocephali herba, Rosmarini folium, Hyssopi herba, Basilici herba. Droguri din familia Apiaceae: Anisi vulgaris fructus, Anisi stellati fructus, Foeniculi fructus, Carvi fructus, Coriandri fructus, Anethi fructus, Petroselini fructus et radix, Apii fructus. Droguri din familia Asteraceae: Generalităţi. Clasificarea sescviterpenelor. Droguri: Chamomillae flos, Millefolii flos, Arnicae flos. Droguri din familia Lauraceae: Cinnamomi ceylanici cortex, Cinnamomi chinensis cortex, Camphora. Droguri din familia Myrtaceae: Eucalypti folium, Niaouli aetheroleum, Caryophylli flos. Droguri din familia Rutaceae: Citri pericarpium, Aurantii pericarpium, Aurantii floris aetheroleum, Bergamottae aetheroleum. Droguri din familia Zingiberaceae: Zingiberis rhizoma, Galangae rhizoma, Zedoarie rhizoma, Curcumae rhizoma. Droguri din diferite familii: Citronellae aetheroleum, Juniperi fructus, Tiliae flos, Calami rhizoma, Asari rhizoma, Piperis nigrae fructus, Croci stigmata, Guajaci ligni, Pini turio, Pini montanae aetheroleum, Terebinthinae aetheroleum.

VIII. Balsamuri. Răşini. Gudroane Generalităţi: Compoziţia chimică. Răspândire. Localizare. Obţinere. Utilizări. Balsamuri şi răşini fenilpropanice: Balsamum peruvianum, Balsamum tolutanum, Balsamum Copaivae, Ammoniacum resina, Guajaci resina, Larrea resina. Răşini terpenice: Colophonium, Mastix, Ellemi. Gummi rezine: Myrrha, Olibanum, Assa foetida, Galbanum. Gudroane: Pix liquida, Pix lithanthracis, Pix Abietinarum, Pix Pinaceae, Pix Betulae, Pix Juniperi oxycedri.

IX. Droguri cu conţinut în alcaloizi Generalităţi: Definiţie. Răspândire. Proprietăţi chimice. Structuri chimice. Reacţii de

identificare. Metode de extracţie. Determinări cantitative. Alcaloizi neheterociclici: Ephedrae herba, Colchici semen, Capsici fructus. Alcaloizi piridinici şi piperidinici: Nicotianae folium, Arecae semen, Conii fructus, Lobeliae herba, Granati cortex. Alcaloizi tropanici: Belladonnae radix et folium, Hyoscyami folium, Stramonii folium, Mandragorae folium, Duboisiae folium, Scopoliae radix, Cocae folium. Alcaloizi imidazolici: Jaborandi folium. Alcaloizi indolici: Strychni semen, Calabarica faba, Yohimbae cortex, Secalae cornutum, Rauwolfiae radix, Vincae minoris herba, Vincae roseae herba, Ignatii semen. Alcaloizi purinici: Coffeae semen, Colae semen, Theae folium, Cacao semen, Mathe folium, Guarana. Alcaloizi chinolinici şi izochinolinici: Chinae cortex, Opium, Papaveris fructus, Ipecacuanhae radix, Curara, Chelidonii herba, Berberidis cortex, Hydrastidis rhizoma, Boldo folium. Alcaloizi chinolizinici: Cytisi semen, Scopariae herba. Alcaloizi terpenici: Aconiti tuber. Alcaloizi sterolici: Veratri rhizoma, Sabadillae semen.

X. Droguri cu conţinut în substanţe amare Generalităţi: Definiţie. Clasificare. Structura chimică. Determinare cantitativă. Acţiuni

farmacologice. Amara pura: Gentianae radix, Centaurii herba, Quassiae lignum, Menianthidis

folium. Amara aromatica: Absinthii herba, Aurantii pericarpium, Calami rhizoma. Amara mucilaginosa: Cetraria islandica. Amara adstringentia: Condurango cortex, Chinae cortex.

XI. Droguri cu acţiune sedativă Valerianae radix, Passiflorae herba, Lupuli strobuli et Glandulae, Crataegi folium, fructus et

flos, Leonuri herba, Cannabis indicae herba, Ammi visnagae fructus, Viburni cortex, Piper methysticum rhizoma (Kawa-Kawa).

XII. Droguri cu acţiune antihelmintică Filicis maris rhizoma, Cucurbitae semen, Cinae flos (santonina), Tanaceti flos. XIII. Droguri cu acţiune insecticidă Pyrethri flos (Chrysanthemum vulgare). XIV. Droguri cu conţinut în vitamine

Sorbus aucupariae fructus, Cynosbati fructus, Hippophae fructus, Faex Medicinalis, Urticae folium, Jecoris oleum.


I. Lucrare introductivă Scopul lucrărilor practice. Denumirea latină a drogurilor. Modul de efectuare a unei

analize farmacognostice. Orientarea în FR X. Vizitarea Grădinii de plante medicinale şi aromatice a UMF. Controlul macroscopic a 3 droguri conform FR X.

II. Controlul microscopic Tehnica pregătirii preparatelor microscopice. Efectuarea a 3 preparate microscopic

conform FR X.

III. Controlul purităţii drogurilor conform FR X Determinarea impurităţilor dintr-un dorg. Determinarea pierderii prin uscare a unui

drog. Determinarea cenuşei totale şi a cenuşei insolubile în HCl dil. Determinarea conţinutului în substanţe solubile.

IV. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune fizică Caractere macro- şi microscopice: Lycopodium sporae, Gossypium depuratum:

Măsurarea perilor cu lanametrul. Condiţii de puritate conform FR X. Analiza farmacognostică a drogurilor cu conţinut în glucide: Amylum, Graminis rhizoma. Gume. Pectine - Gummi arabicum, Tragacantha.

V. Analiza farmacognostică a drogurilor cu conţinut în mucilagii Althaeae radix et folium, Malvae flos et folium, Verbasci flos, Lini semen, Farfarae folium,

Plantaginis folium, Salep tuber, Laminariae stipites, Agar-agar, Carrageen, Cetraria islandica. Determinarea vâscozităţii unui extract cu aparatul Höppler. Determinarea factorului de îmbibare a produsului Lini semen.

VI. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cianogenetice şi senevolice Amygdalae semen, Sambuci flos, Sinapis nigrae semen, Sinapis albae semen,

Determinarea cantitativă a sinigrinei conform FR X.

VII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide fenolice Vitis idaeae folium, Uvae ursi folium. Determinarea cantitativă a arbutozidei prin titrare

iodometrică.

VIII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide antrachinonice Frangulae cortex, Rhei rhizoma, Hyperici herba, Aloe, Sennae folium et fructus,

Chrysarobinum. Determinarea cantitativă a antraglicozidelor coform FR X.

IX. Analiza farmacognostică a drogurilor cu glicozide cardiotonice Digitalis purpureae folium, Digitalis lanatae folium, Strophanti semen, Convallariae

herba, Adonidis herba, Scillae bulbus, Hellebori rhizoma. X. Analiza farmacognostică a drogurilor cu saponozide Saponariae rubrae radix, Saponariae albae radix, Primulae radix, Liquiritiae radix, Equiseti

herba, Calendulae flos, Ononidis radix, Hederae folium, Senegae radix, Eryngii herba. Determinarea Indicelui hemolitic, Indicelui de spumificare. Dozarea saponinelor hemolitice.

XI. Analiza farmacognostică a drogurilor cu flavonoide, antociani, cumarine Cynarae folium, Sophorae flos, Maydis stigmata, Cerasorum stipites, Violae

tricoloris herba, Trioni herba, Cyani flos, Malvae arboreae flos, Myrtilli fructus, Meliloti herba, Ammi visnagae fructus, Cardui mariae fructus.

XII. Identificarea flavonoidelor prin reacţii chimice şi CSS, dozare

XIII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu materii tanante Ratanhiae radix, Hamamelidis folium, Quercus cortex, Gallae, Gei rhizoma,

Agrimoniae herba, Anserinae herba, Salicariae herba. Identificarea substanţelor tanante prin reacţii chimice. Determinarea cantitativă a substanţelor tanante prin metoda pulberii de piele şi metoda Lőwenthal.

XIV. Analiza farmacognostică a grăsimilor, uleiurilor şi cerurilor Adeps lanae anhydricus, Adeps lanae hydrosus, Alcoolum cetylstearylicum et

emulsificans, Cacao oleum, Cera flava, Cetaceum, Helianthi oleum et oleum neutralisatum, Ricini oleum, Jecoris oleum, Lini oleum, Cera alba, Alcooles lanae. Controlul purităţii: Indice de aciditate, de saponificare, de iod, de ester.

XV. Determinarea cantitativă a uleiului volatil conform FR X Obţinerea uleiului volatil prin antrenare cu vapori de apă. Obţinerea uleiului volatil prin

hidrodistilare. Analiza calitativă a uleiurilor volatile: Condiţii de puritate conform FR X. Determinarea constantelor fizice.

XVI. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Lamiaceae Menthae piperitae folium, Melissae folium, Salviae folium, Thymi herba, Serpylli herba,

Lavandulae flos, Origani herba, Dracocephali herba, Rosmarini folium. Dozarea mentolului şi esterilor de mentil conform FR X. Identificare prin CSS.

XVII. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Asteraceae Chamomillae flos, Millefolii flos, Arnicae flos. Dozarea azulenelor din Chamomillae

aetheroleum. Identificarea proazulenelor.

XVIII. Analiza farmacognostică a drogurilor din familia Apiaceae Anisi fructus, Foeniculi fructus, Carvi fructus, Coriandri fructus. Dozarea carvonei prin

metodă spectrofotometrică. Identificarea uleiurilor prin CSS. XIX. Analiza farmacognostică a drogurilor din familiile Myrtaceae, Lauraceae,

Rutaceae şi alte familii Eucalypti folium, Caryophylli flos, Cinnamomi cortex, Aurantii pericarpium, Tiliae

flos, Calami rhizoma, Juniperi fructus, Citrus pericarpium. Dozarea eugenolului în balonul Cassia. Dozarea aldehidei cinamice prin metoda oximtitrimetrică.

XX. Metode de extracţie a alcaloizilor cu solvenţi polari şi nepolari

XXI. Identificarea alcaloizilor prin reacţii generale şi specifice

XXII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi neheterociclici Colchici semen, Capsici fructus, Ephedrae herba. Dozarea capsaicinei cu metoda vanadică. XXIII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi tropanici Belladonnae radix et folium, Hyoscyami folium, Stramonii folium, Cocae folium. Dozarea

alcaloizilor tropanici după FR X. Identificarea alcaloizilor tropanici prin reacţii chimice. XXIV. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi indolici Strychni semen, Secale cornutum, Vincae minoris herba. Dozarea totalului de alcaloizi

indolici din Strychni semen. Identificarea alcaloizilor lizergici după FR X. Dozarea alcaloizilor lizergici prin metodă fotocolorimetrică.

XXV. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi purinici, terpenici şi

sterolici Colae semen, Cacao semen, Thaeae folium, Coffeae semen, Aconiti tuber, Veratri

radix. Identificarea alcaloizilor purinici prin reacţia murexidului, prin microsublimare şi CSS.

XXVI. Analiza farmacognostică a drogurilor cu alcaloizi chinolinici şi izochinolinici

Chinae cortex, Papaveris fructus, Berberidis cortex, Hydrastidis rhizoma, Chelidonii herba, Ipecacuanhae radix. Identificarea alcaloizilor din Chinae cortex. Dozarea chininei prin metodă titrimetrică. Identificarea şi dozarea morfinei din Papaveris fructus cu metoda nefelometrică.

XXVII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu principii amare Gentianae radix, Centaurii herba, Menyanthidis folium, Absinthii herba, Cichorii

herba, Cnici herba, Aurantii pericarpium, Taraxaci herba. Determinarea indicelui de amăreală conform FR X.

XXVIII. Analiza farmacognostică a drogurilor cu acţiune sedativă, a drogurilor

cu acţiune antihelmintică şi insecticidă şi cu vitamine Valerianae radix, Crataegi fructus, folium et flos, Lupuli strobuli, Leonuri herba, Filicis maris rhizoma, Cinae flos, Pyrethri flos, Cynosbati fructus, Urticae folium, Hippophae fructus.


I. Partea generală Definiţia fitoterapiei. Evoluţia fitoterapiei. Rolul fitoterapiei în terapeutică. Progrese şi

tendinţe ale medicamentului fitoterapeutic. Forme farmaceutice ale preparatelor Fitoterapeutice de uz extern şi intern.

II. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv Cavitatea bucală: gingivita, stomatita, afte, parodontoza, abcese dentare, amigdalita.

Stomacul: gastrita hiperacidă şi ulcerul gastric şi duodenal; sindromul dispeptic (anaciditatea şi hipoaciditatea). Intestinul: diareea, constipaţia, meteorisme, helmintiaza, colicile abdominale. Aparatul hepato-biliar: afecţiunile hepatice, afecţiunile vezicii şi căilor biliare, colica şi litiaza biliară

III. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator Imunostimulatoare vegetale. Răceala şi gripa. Antitusive vegetale centrale şi periferice.

Expectorante vegetale. Fitoterapia astmului bronşic.

IV. Fitoterapia aparatului uro-genital Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului, vezicii şi căilor urinare. Litiaza urinară. Hipertrofia de

prostată. Infecţii şi inflamaţii genitale. Tulburări de menopauză.

V. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. Afecţiuni vasculare. Angina pectorală. Insuficienţa

cardiacă.

VI. Fitoterapia sistemului nervos Sedative. Excitante. Tulburări neurovegetative

VII. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea,

eczema, micoza, verucoza, vitiligo, psoriazis, furunculoza. Afecţiuni cutanate accidentale: arsuri, degerături, contuzii, plăgi cutanate.

VIII. Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism Diabetul. Obezitatea

IX. Fitoterapia în afecţiuni reumatismale

X. Fitoterapia în geriatrie

XI. Fitobalneologia


I. Mărunţirea, pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor

II. Prepararea unor macerate, infuzii şi decocturi

III. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid

IV. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale cavităţii bucale

V. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni digestive

VI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni hepato-biliare

VII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului respirator

VIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar

IX. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni cardiovasculare

X. Formularea unor prescripţii pentru tulburări nervoase

XI. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni dermatologice

XII. Formularea unor prescripţii pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie

XIII. Formularea unor prescripţii pentru afecţiuni reumatismale

XIV. Formularea unor prescripţii in geriatrie



I. Definirea noţiunilor: etică, morală, deontologie

II. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei farmaceutice

III. Profesiunea şi etica profesională. Profesia de farmacist

IV. Jurământul lui Hippocrate

V. Rolul şi modul de funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România

VI. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România

VII. Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice (farmacii, depozite, drogherii, unităţi de producţie)

VIII. Rolul farmacistului în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

IX. Rolul farmacistului în prevenirea automedicaţiei şi a intoxicaţiilor

medicamentoase X. Aspecte privind etica cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic


I. Îndatoririle generale ale farmaciştilor

II. Îndatoririle asistenţilor de farmacie

III. Responsabilitatea şi independenţa farmaciştilor

IV. Relaţiile între farmacişti

V. Relaţiile între farmacişti şi membrii corpului medical

VI. Relaţiile între farmacişti şi bolnavi

VII. Activitatea farmacistului în diferite organizaţii profesionale

VIII. Activitatea farmacistului în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România

IX. Modul de soluţionare a litigiilor şi abaterilor deontologice ale farmaciştilor

X. Concurenţa loială între farmacişti

XI. Educaţia farmaceutică continuă



I. Partea generală Defniţia homeopatiei. Istoric – evoluţie. Alopatia – Homeopatia. Terminologia în homeopatie.

II. Principiile de bază ale homeopatiei Principiul similitudinii, principiul diluţiei infinitezimale, principiul dinamizării,

principiul strictei individualizări. III. Concepţia homeopatică asupra bolilor cronice Diatezele. Biotipurile şi utilitatea lor în homeopatie. Corespondenţa cu diatezele.

IV. Condiţiile valorificării legii similitudinii Patogeneziile. Înregistrarea simptomelor bolnavului. Suprapunerea tabloului

simptomatic cu patogenezia.

V. Prezentarea Materiei Medicale Prezentare pe sindroame clinice, repertorizarea. Îndreptare de terapeutică homeopată.

Fişe sintetice. Repertorii.

VI. Consultaţia bolnavului Semiologia homeopatică. Foaia de observaţie Ierarhizarea simptomelor.

VII. Metode de tratament

Metoda pluralistă. Metoda unicistă. Metoda complexistă. Drenajul în homeopatie

VIII. Stabilirea dozelor şi diluţiilor. Stabilirea ritmului de administrare Cauzele lipsei acţiunii. Cauzele agravării. Limitele homeopatiei. Indicaţiile

homeopatiei. IX. Medicamentul homeopatic Materia primă vegetală, animală, minerală. Solvenţi folosiţi la prepararea remediului

homeopatic. Prelucrarea materiei prime. Deconcentrarea: triturarea, diluarea. Forme farmaceutice.


I. Locul homeopatiei în terapeutica modernă

II. Legea similitudinii

III. Materia medica- Patogeneziile

IV. Biotipurile – Temperamentele hipocratice

V. Consultaţie, interogatoriul

VI. Bioterapia

VII. Izoterapia

VIII. Organoterapia

IX. Remedii în caz de diabet X. Remedii în caz de litiaze

XI. Remedii în caz de anxietate

XII. Remedii în caz de cefalee

XIII. Remedii în caz de ulcere şi dispepsii

XIV. Remedii în caz de constipaţie şi diaree cronică

E. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă


I. Rolul plantelor medicinale şi al produselor fitoterapeutice în terapeutică Obţinerea materiei prime din flora spontană şi din culturi. Condiţionarea. II. Produse vegetale cu acţiune fizică Lycopodium sporae, Carbo medicinalis, Gossypium depuratum.

III. Produse vegetale cu conţinut în glucide Mel, Pectine, Gummi arabicum, Tragacantha, Amylum, Althaeae radix et folium,

Malvae folium et flos, Verbasci flos, Farfarae folium, Plantaginis folium, Lini semen, Lichen islandicus.

IV. Produse vegetale cu conţinut în heterozide Sambuci flos, Sinapis nigrae semen, Vitis idaeae folium, Uvae ursi folium, Populi

gemma, Salicis cortex, Frangulae cortex, Rhei rhizoma, Hyperici herba, Digitalis purpureae folium, Digitalis lanatae folium, Convallariae herba, Adonidis herba, Saponariae rubrae et albae radix, Primulae radix, Liquiritiae radix, Hippocastani semen, Calendulae flos, Equiseti herba, Eryngii herba, Hederae folium, Solidaginis herba, Sophorae flos, Violae tricoloris herba, Cynarae folium, Cardui mariae fructus, Cerasorum stipites, Maydis stigmata, Quercus cortex, Ratanhiae radix, Gei rhizoma, Alchemillae herba, Salicariae herba, Agrimoniae herba, Anserinae herba, Myrtilli fructus.

V. Produse vegetale cu conţinut în ulei volatil Menthae folium, Salviae folium, Thymi herba, Serpylli herba, Origani

herba,Lavandulae flos, Melissae folium, Dracocephali herba, Rosmarini folium, Hyssopi herba, Basilici herba, Anisi fructus, Foeniculi fructus, Carvi fructus, Coriandri fructus, Citri pericarpium, Aurantii pericarpium, Camphora, Eucalypti aetheroleum, Juniperi fructus, Tiliae flos, Calami rhizoma.

VI. Produse vegetale cu conţinut în uleiuri grase, grăsimi şi ceruri Olivae oleum, Arachidis oleum, Helianthi oleum, Lini oleum, Ricini oleum, Cacao

oleum, Adeps lanae. VII. Produse cu conţinut în alcaloizi Belladonnae radix et folium, Hyoscyami folium, Stramonii folium, Papaveris fructus,

Chelidonii herba, Berberidis cortex. VIII. Produse vegetale cu conţinut în substanţe amare Gentianae radix, Centaurii herba, Absinthii herba, Chinae cortex. IX. Produse vegetale cu acţiune sedativă Valerianae radix, Lupuli strobuli, Crataegi folium, flos et fructus. X. Produse vegetale cu conţinut în vitamine Sorbi fructus, Cynosbati fructus, Hippophaë fructus.


I. Lucrare introductivă Denumirea latină a drogurilor. Monografii de produse vegetale în FR X. Controlul

macroscopic şi microscopic al produselor vegetale. II. Controlul purităţii produselor vegetale conform FR X. Analiza produselor

vegetale cu acţiune fizică

III. Analiza produselor vegetale cu conţinut în glucide

Amylum, Althaeae radix et folium, Malvae folium et flos, Verbasci flos, Farfarae folium, Plantaginis folium, Lini semen.

IV. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Sambuci flos, Sinapis nigrae semen, Sinapis albae semen, Vitis idaeae folium, Salicis

cortex, Frangulae cortex, Rhei rhizoma, Hyperici herba.

V. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Digitalis purpureae folium, Digitalis lanatae folium, Convallariae herba, Adonidis

herba, Saponariae rubrae et albae radix, Primulae radix, Liquiritiae radix, Hippocastani semen.

VI. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Calendulae flos, Equiseti herba, Eryngii herba, Hederae folium, Solidaginis herba, Sophorae

flos, Violae tricoloris herba, Cynarae folium, Cardui mariae fructus.

VII. Analiza produselor vegetale cu conţinut în heterozide Cerasorum stipites, Maydis stigmata, Quercus cortex, Juglandis folium, Ratanhiae

radix, Gei rhizoma, Alchemillae herba, Salicariae herba, Agrimoniae herba, Anserinae herba.

VIII. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil Menthae folium, Salviae folium, Thymi herba, Serpylli herba, Origani herba,

Lavandulae flos, Melissae folium, Dracocephali herba, Rosmarini folium, Hyssopi herba, Basilici herba.

IX. Analiza produselor vegetale cu conţinut în ulei volatil Anisi fructus, Foeniculi fructus, Carvi fructus, Coriandri fructus, Citri pericarpium,

Aurantii pericarpium, Juniperi fructus, Tiliae flos.

X. Analiza produselor vegetale cu conţinut în alcaloizi Belladonnae radix et folium, Hyoscyami folium, Stramonii folium, Papaveris fructus,

Chelidonii herba, Berberidis cortex.

XI. Analiza produselor vegetale cu conţinut în substanţe amare şi substanţe sedative

Gentianae radix, Centaurii herba, Absinthii herba, Chinae cortex, Valerianae radix, Lupuli strobuli, Crataegi folium, flos et fructus.

XII. Analiza produselor vegetale cu conţinut în vitamine Sorbi fructus, Cynosbati fructus, Hippophaë fructus. Analiza ceaiurilor medicinale.

XIII. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode

macro- şi microscopice.

XIV. Identificarea produselor vegetale din ceaiuri medicinale prin metode macro- şi microscopice.

F. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A C U R S U R I L O R

I. Definirea noţiunilor: etică, morală, deontologie

II. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei profesionale III. Jurământul lui Hipocrate IV. Exercitarea profesiei de asistent de farmacie V. Organizarea şi funcţionarea Ligii asistenţilor de farmacie din România VI. Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România VII. Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice Farmacia, Depozitul, Drogheria, Unitatea de producţie VIII. Normele privind înfiinţarea şi autorizarea drogheriilor

IX. Condiţiile de organizare şi funcţionare a drogheriilor

G. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă


I. Partea generală Definiţia fitoterapiei. Rolul fitoterapiei în terapeutică. Forme farmaceutice ale

preparatelor fitoterapeutice.

II. Fitoterapia bolilor aparatului digestiv Inflamaţii şi infecţii ale cavităţii bucal. Gastrita hiperacidă, ulcerul gastric şi duodenal,

sindromul dispeptic. Diareea, şi constipaţia. colicile abdominale. Afecţiuni hepato-biliare.

III. Fitorerapia în afecţiunile aparatului respirator Răceala şi gripa. Bronşita. Astmul bronşic.

IV. Fitoterapia aparatului uro-genital Afecţiuni inflamatorii ale rinichiului, vezicii şi căilor urinare. Litiaza urinară. Hipertrofia

benignă a prostatei. Infecţii şi inflamaţii genitale. Tulburări de menopauză.

V. Fitoterapia bolilor aparatului cardio-vascular Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. Afecţiuni vasculare. Angina pectorală. Insuficienţa

cardiacă

VI. Fitoterapia sistemului nervos Sedative. Excitante. Tulburări neurovegetative

VII. Fitoterapia afecţiunilor dermatologice

Boli cutanate inflamatorii sau degenerative cu evoluţie acută sau cronică: acneea, eczema, micoza, verucoza, vitiligo, psoriazis, furunculoza. Afecţiuni cutanate accidentale: arsuri, degerături, contuzii, plăgi cutanate.

VIII. Fitoterapia bolilor de nutriţie şi metabolism Diabetul. Obezitatea

IX. Fitoterapia afecţiunilor reumatismale

X. Fitoterapia în geriatrie

XI. Fitobalneologia


I. Mărunţirea, pulverizarea şi cernerea drogurilor pentru prepararea extractelor

II. Prepararea unor macerate, infuzii şi decocturi

III. Prepararea unei tincturi şi a unui extract fluid

IV. Gargare şi fitopreparate pentru afecţiuni ale cavităţii bucale

V. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni digestive

VI. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni hepato-biliare

VII. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului respirator

VIII. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni ale aparatului genitourinar

IX. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni cardiovasculare

X. Produse fitoterapeutice pentru tulburări nervoase

XI. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni dermatologice

XII. Produse fitoterapeutice pentru tulburări de metabolism şi de nutriţie

XIII. Produse fitoterapeutice pentru afecţiuni reumatoide

XIV. Produse fitoterapeutice indicate în geriatrie


Sigrid Eşianu, Csedő C.: Farmacognozie. vol.I. Editura U.M.F. Tg.Mureş, 1999 Sigrid Eşianu, Csedő C.: Farmacognozie. vol. II, Editura U.M.F. Tg.Mureş, 1999 Csedő C., Sigrid Eşianu.: Farmakognózia-II.kötet. Editura U.M.F. Tg.-Mureş, 2000

A.

*** Farmacopeea Română X, Editura Medicală, Bucureşti, 1993

Ciulei I., Grigorescu Em., Ursula Stănescu: Plante medicinale, Fitochimie şi Fitoterapie. vol.I şi II, Editura Medicală, Bucureşti, l993 Steinegger E., Hansel R.: Lehrbuch der Pharmakognosie und Phytotherapie. 4.Auflage.Springer Verlag Berlin-Heidelberg-New York-London-Paris-Tokyo,1988 Verzárné Dr. Petri Gizella: Farmakognózia, Medicina könyvkiadó, Budapest, l982 Wagner H.: Pharmazeutische Biologie. Band IV. Drogen und ihre Inhaltsstoffe. 4.Afl., Gustav Fischer Verlag, Stuttgart New York, 1988 Bernáth J.: Vadon termő és termesztett gyógynövények, Mezőgazda Kiadó, Budapest,1994

Ciulei I, Grigorescu E, Stănescu U (1993): Plante medicinale, fitochimie şi fitoterapie. Ed. Medicală Bucureşti, vol I şi II Stănescu U, Miron A, Hăncianu M, Aprotosoaie C (2002): Bazele farmaceutice, farmacologice şi clinice ale fitoterapiei. Ed. Gr.T. Popa Iaşi, vol. I şi II Hanganu D, Popescu H (2002): Plante toxice. Ed. Medicală Universitară „I. Haţieganu” Cluj-Napoca Petri Gizella(2002): Fitoterapia az orvosi gyakorlatban, Springer Verlag kiado, Budapest Schilcher H, Kammerer S (2003): Leitfaden Phytotherapie ed. a II-a., Ed. Urban & Fischer München Jena

B.

Stănescu U, Miron A, Hăncianu M, Aprotosoaie C (2004): Plantele medicinale de A la Z – Monografii ale produselor de interes terapeutic. Ed. Gr.T. Popa Iaşi, vol. I şi II

*** Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România *** Statutul Colegiului farmaciştilor din România *** Normele privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice şi condiţiile de organizare şi funcţionare a acestora *** Revista “Lumea farmaceutică“ J. Sille: Etikett és protokol Kézikönyve, Közgazdasági és Jogi Kiadó, Budapest 1984

C.

M. Kata, J. Papp: Gyógyszerészi Etika, Szent-Györgyi Orvostudományi Egyetem, Szeged 2001

Bungetzianu Gh., Chirilă P.: Manual de homeopatie. Editura Medicală, Bucureşti,1983 Chirilă P., Chirilă Maria , Ţuchel Cezarina: "Homeopatia. Noţiuni elementare de farmacie homeopată", Medicină naturistă, 114-151,Editura Medicală, Bucureşti, 1987 Caba Th.: Elemente de practică homeopatică. Editura Litera, Bucureşti, 1979

D.

Vannier L., Poirier J.: Précis de matiere médicale homeopathique. 8.Edition, Paris, 1968

Sigrid Eşianu: Plante medicinale din flora spontană. Îndreptar. Editura University Press Târgu Mureş, 2002 *** Farmacopeea Română X, Editura Medicală, Bucureşti, 1993 Sigrid Eşianu, Csedõ C.: Farmacognozie. vol.I. Editura U.M.F. Tg.Mureş, 1999

E.

Sigrid Eşianu, Csedõ C.: Farmacognozie. vol. II Editura U.M.F. Tg.Mureş 1999

Codul de etică şi deontologie al farmaciştilor din România Norme privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice (M.O. nr 629/8.10.2001) Condiţii de organizare şi funcţionare a unităţilor farmaceutice (M.O. nr 629/8.10.2001)

F.

Revista “Lumea farmaceutică“

Stănescu U, Miron A, Hăncianu M, Aprotosoaie C (2004): Plante medicinale de la A la Z. Ed. Gr.T. Popa Iaşi, vol. I şi II

G.

Hanganu D, Popescu H (2002): Plante toxice. Ed. Medicală Universitară „I. Haţieganu” Cluj-Napoca






Număr credite


I 3 - 3 6 Examen A.

II 3 - 3 6 Examen




Număr credite


I 2 - 1 3 Examen B.

II - - - - -




Număr credite


I - - - - - C.

II 1 1 - 2 Colocviu




Număr credite


I 1 1 - 1 Colocviu D.

II - - - - -




Număr credite


I - - - - - E.

II 3 - 2 7 Examen




Număr credite


I 1 - - 1 Colocviu F.

II - - - - -




Număr credite


I 1 - 1 2 Colocviu G

II - - - - -

1. DISCIPLINA: MARKETING FARMACEUTIC; ORGANIZARE ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ

A. Marketing farmaceutic - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Organizare şi legislaţie farmaceutică - anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Evidenţă farmaceutică computerizată - anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; D. Antreprenoriat şi management farmaceutic - anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; E. Elemente de management şi marketing farmaceutic - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie; F. Bazele evidenţei computerizate - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie; G. Organizare şi legislaţie farmaceutică - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Conf.dr. Rosenberg Ladislau Şef lucr.dr. Măruşteri Marius


A. Obligatorie B. Obligatorie C. Obligatorie D. Opţională E. Obligatorie F. Obligatorie G. Obligatorie




I. Conceptul de marketing

II. Definiţii ale marketingului Clienţii şi furnizorii. Marketing-mix-ul. Cercetarea de marketing. Funcţiile

marketingului.

III. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. Agenţii pieţei: cumpărătorii, ofertanţii. Conceptul de filiere.

Rolul specific al agentului: distribuitorul. Alţi intervenienţi. Segmentarea pieţii. Criterii de segmentare. Cererea (definiţie). Principalele concepţii ale cererii. Elasticitatea cererii.

IV. Comportamentul cumpărătorului

Etapele procesului de decizie. Recunoaşterea problemei: nevoile, impulsurile, motivaţiile. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. Ocupaţia. Stilul de viaţă. Riscul perceput. Curba vieţii de familie. Factorul geografic. Factorul economic. Clasa socială. Cultura şi puterea exemplului. Familia.

V. Studiul pieţei Produsul. Concentrarea atenţiei asupra produsului. Produse pentru clienţii interni.

Esenţa produsului sau serviciului. Stabilirea unei strategii a produsului. Ciclu de viaţă a produsului. Testarea pieţii.

VI. Formularea obiectivelor cercetării Cercetarea de birou. Sursele cercetării de birou: surse interne; surse instituţionale.

Practica cercetării de birou.Evaluarea surselor. Căi de informare. Selectarea pieţelor. VII. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. Chestionarul. Etapele întocmirii unui chestionar.

Tipuri de întrebări. Aranjarea întrebărilor. Pretestarea chestionarului. Analiza rezultatelor şi refacerea chestionarului. Prezentarea şi redactarea. Analiza unui chestionar.

VIII. Tehnica interviului Interviuri structurate şi nestructurate. Programarea, pregătire şi conducerea interviului.

Eşantionarea. Tipuri de bază ale eşantionării. Eşantionarea aleatorie. Eşantionarea sistematică. Eşantionarea proporţională. Metode specifice de eşantionare.

IX. Pregătirea datelor pentru analiză Trierea. Controlul autenticităţii. Erori. Organizare şi clasificare. Catalogarea. Analiza

şi interpretarea. Utilizarea datelor procentuale. Indici. Compararea valorilor. Medii.

X. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Partea principală a raportului. Metode de cercetare. Informaţii de piaţă. Intocmirea raportului. Utilizarea tabelelor şi graficelor.

XI. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Promovarea pentru personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. OTC-uri. Reclama. Modalităţi eficiente de reclamă.

XII. Managementul unei aprovizionări eficiente Nivelul de aprovizionare. Relaţiile dintre cumpărător şi furnizor. Lanţul

aprovozionării. Procesele de aprovizionare. Stabilirea necesarului. Identificarea surselor. Evaluarea surselor. Negocierea. Cantitatea adecvată. Deţinerea de stocuri şi principiile de control. Comanda cantitativ economică. Depozitarea.

XIII. Reacţia la factorii externi Scopuri şi obiective. Prognoze asupra mediului extern. Prognoze asupra

vânzărilor/pieţe. Prognoze asupra factorilor STEP. Evaluarea metodelor de prognoză. Evaluarea prognozelor obţinute din afara companiei.

XIV. Respectarea promisiunilor. Planificarea bunelor relaţii

Ţelul şi strategia. Responsabilitatea organizaţiei. Responsabilitatea managerului. Responsabilitatea proprie. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe,a oportunităţilor).


I. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Analiza mediului

de marketing.

II. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori, lideri de opinie, pacienţi)

III. Segmentarea pieţei Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă, pentru diferite

medicamente. IV. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. Eşantionare prin metoda cotelor.

V. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis.

VI. Chestionarul

Etapele construirii unui chestionar eficient.

VII. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. Aplicaţie practică.

Vizitarea unei intreprinderi farmaceutice private (Europharm S.A. Braşov).


I. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii, domeniul social şi a mediului înconjurător în

România. Asigurarea socială. Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială.

II. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ

III. Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la nivel mondial în România

Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie; indicatorul farmacistpopulaţie; indicatorul consum de medicamente-locuitori. Organisme internaţionale din domeniul sănătăţii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii; Comisia de Stupefiante; Liga Asociaţiiilor Crucea Roşie; Federaţia Internaţională Farmaceutică.

IV. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu

medicamente a sectorului sanitar

Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua farmaceutică; Ord.M.S.nr. 2234/1994.

V. Organizarea controlului calităţii medicamentelor A.N.M.; laboratoare de control al medicamentului.

VI. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor

VII. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Comisia Medicamentului, atribuţii; etapele de cercetare ale medicamentului nou.

Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica medicală. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă; rolul farmacistului în activitatea de farmacovigilenţă şi educaţie sanitară.

VIII. Economia de medicamente Obiective în economia sanitară. Evoluţia bugetului sanitar. Producători de materiale

sanitare. Factori de consum. Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente. Recepţia, depozitarea şi conservarea medicamentelor.

IX. Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi farmacistului

X. Regimul produselor şi substanţelor toxice Studii de prognoză în sectorul farmaceutic. Condiţii obiective în funcţionarea

farmaciei; prospectarea spaţiilor pentru depozitarea, conservarea şi manipularea medicamentelor.

XI. Personalul farmaciei şi atribuţiile lui

XII. Protecţia muncii în farmacie Normele de protecţia muncii, tehnica securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri

pentru protecţia mediului.

XIII. Drept de muncă. Reglementarea activităţii de muncă Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor .

XIV. Deontologia farmaceutică Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România. Colegiul farmaciştilor,

atribuţii cele mai importante.


I. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice

II. Condiţii legate de localul farmaciei

III. Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă,

ustensile şi aparatură necesară

IV. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură

V. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei de circuit închis

VI. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi analiza modului de organizare a unităţii

VII. Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice Stabilirea necesarului de medicamente

VIII. Prepararea soluţiilor sterile conf. ord.M.S.nr.120/1980

IX. Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice

X. Conservarea produselor farmaceutice în farmacii

XI. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei

activităţi în documentele tehnico-operative

XII. Organizarea eliberării produselor farmaceutice Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice XIII. Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit închis

XIV. Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii nr.73/1969

XV. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr. 466/1979

XVI. Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prin operaţia

de inventariere

XVII. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei


I. Introducere

Structura şi funcţionarea unui calculator.

II. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Mediul FoxPro Baze de date relaţionale. Structura şi organizarea bazelor de date. Zone de lucru. Accesul la înregistrări.

III. Noţiuni generale privind bazele de date Instrucţiuni; convenţii de sintaxă; editorul de texte; tipuri de date; variabile şi masive. IV. Crearea unei baze de date

Deschiderea unei baze de date. Închiderea bazei de date. Structura bazei de date. Modificări în baza de date: adăugarea şi ştergerea înregistrărilor. Căutarea înregistrărilor din baza de date.

Vizualizarea conţinutului unei baze de date. Ordonarea bazelor de date: sortarea şi indexarea. Utilizarea bazelor de date indexate. Extragerea de informaţii statistice din baza de date.

V. Intrare-ieşire, formatul de afişare şi citire Comenzile de afişare-citire. Obiecte de control. VI. Programele de evidenţă farmaceutică

Programe de evidenţă farmaceutică. Compilarea. Programarea structurată.

VII. Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula” Structură, mod de utilizare. VIII. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula” Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi. IX. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula” Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente. X. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula” Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor. XI. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula” Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii. XII. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula” Evidenţa laboratorului farmceutic - elaborări


I. Pornirea staţiei de lucru. Pornirea FoxPro Submeniul System. Help-ul. Obiecte de control. II. Mediul FoxPro. Baze de date Sistemul de meniuri. Crearea unei baze de date. Structura unei baze de date. Aplicaţie pentru

farmacii. Introducerea datelor în baza de date creată. Modificarea structurii şi conţinutului bazei. Căutarea înregistrărilor în bază. Metode de căutare. Vizualizarea conţinutului bazelor de date. Ordonarea unei baze de date. Sortarea şi indexarea. Extragerea de informaţii statistice din baza de date.

III. Utilitare încorporate în mediu Generatorul de etichete. Generatorul de rapoarte. Salvarea şi afişarea rapoartelor. IV. Programele de evidenţă farmaceutică

Programe de evidenţă farmaceutică. Compilarea. Programarea structurată.

V. Programul de evidenţă farmaceutică CFS -“Primula” Structură, mod de utilizare. VI. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula” Deschiderea farmaciei: achizitii şi comenzi.

VII. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula” Evidenţa farmaciei: vânzări de medicamente. VIII. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula” Evidenţa farmaciei: introducerea reţetelor. IX. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula” Evidenţa farmaciei: generarea de rapoarte şi situaţii. X. Programul de evidenţă farmaceutică CFS - “Primula” Evidenţa laboratorului farmceutic - elaborări. XI. Lucrare recapitulativă

XII. Verificarea cunoştiinţelor



I. Puţină economie Dorinţe şi resurse; insuficienţa resurselor; lanţil dorinţă-satisfacţie; organizarea unei

economii; condiţii pentru economia de piaţă funcţională; fluxul circular al activităţii economice.

II. Farmacia – perspectiva antreprenorială Farmacia ca societate comercială; organizarea unei farmacii; planul de afaceri;

planificarea activităţii, de la aprovizionare la vânzare. III. Farmacia – perspectiva administrativă Organizarea activităţii într-o farmacie; asministrarea unei farmacii; pregătirea

aprovizionării şi vânzărilor; Cum, ce şi cât vând ? IV. Farmacia – perspectiva unui loc de muncă Munca într-o farmacie – responsabilităţi, perspective; condiţia de nou angajat; crearea

identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale; modele de “role-playing”; studiu de caz – probleme de etică şi deontologie.

V. Dezvoltarea afacerii Productivitate şi marketing; argumente pentru o buna planificare a afacerii;

planificarea afacerii şi organizarea activităţii; evaluarea programului. VI. Productivitatea şi profitul Economia vânzărilor; legea diminuării beneficiilor; cum măsurăm productivitatea;

oamenii şi productivitatea; calitatea şi productivitatea. VII. Tehnici de marketing Marketingul – scurt istoric; marketingul în afaceri; dezvoltarea unui program de

marketing; analiza pieţei.

VIII. Consumatorul şi farmacia Comportamentul consumatorului; analiza consumatorilor; păstrarea nivelului

competiţional; analiza competiţiei. IX. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă: distribuţia vânzărilor;

managementul şi susţinerea vânzărilor; promovarea vânzărilor

X. Principii financiare de bază: necesitatea informaţiei în afaceri; sisteme de

ânregistrare a informaţiei; documente de bază în contabilitate

XI. Servicii oferite cumpărătorului Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului; tipuri de cumpărători. XII. Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real; drepturi de proprietate;

contracte; proprietatea intelectuală; legea şi comerţul; codul de etică al companiilor.


I. Puţină economie Dorinţe şi resurse; insuficienţa resurselor; lanţil dorinţă-satisfacţie; organizarea unei

economii; condiţii pentru economia de piaţă funcţională; fluxul circular al activităţii economice.

II. Farmacia – perspectiva antreprenorială Farmacia ca societate comercială; organizarea unei farmacii; planul de afaceri;

planificarea activităţii, de la aprovizionare la vânzare. III. Farmacia – perspectiva administrativă Organizarea activităţii într-o farmacie; asministrarea unei farmacii; pregătirea

aprovizionării şi vânzărilor; Cum, ce şi cât vând ? IV. Farmacia – perspectiva unui loc de muncă Munca într-o farmacie – responsabilităţi, perspective; condiţia de nou angajat; crearea

identităţii unui grup de lucru – apartenenţa la organizaţii profesionale; modele de “role-playing”; studiu de caz – probleme de etică şi deontologie.

V. Dezvoltarea afacerii Productivitate şi marketing; argumente pentru o buna planificare a afacerii;

planificarea afacerii şi organizarea activităţii; evaluarea programului. VI. Productivitatea şi profitul Economia vânzărilor; legea diminuării beneficiilor; cum măsurăm productivitatea;

oamenii şi productivitatea; calitatea şi productivitatea.

VII. Tehnici de marketing Marketingul – scurt istoric; marketingul în afaceri; dezvoltarea unui program de marketing; analiza pieţei.

VIII. Consumatorul şi farmacia Comportamentul consumatorului; analiza consumatorilor; păstrarea nivelului

competiţional; analiza competiţiei. IX. Vânzarea şi susţinerea produsului pe piaţă Distribuţia vânzărilor; managementul şi susţinerea vânzărilor; promovarea vânzărilor. X. Principii financiare de bază Necesitatea informaţiei în afaceri; sisteme de înregistrare a informaţiei; documente de

bază în contabilitate. XI. Servicii oferite cumpărătorului Maximizarea satisfacţiei cumpărătorului; tipuri de cumpărători. XII. Rolul statului şi al legislaţiei în funţionarea farmaciei Rolul guvernului în funţionarea farmaciei – de la ideal la real; drepturi de proprietate;

contracte; proprietatea intelectuală; legea şi comerţul; codul de etică al companiilor.



II. Definiţii ale marketingului. Clienţii şi furnizorii. Marketing-mix-ul. Cercetarea de marketing. Funcţiile

marketingului III. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. Agenţii pieţei: cumpărătorii, ofertanţii. Conceptul de filiere.


IV. Comportamentul cumpărătorului Etapele procesului de decizie. Recunoaşterea problemei: nevoile, impulsurile,

motivaţiile. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. Ocupaţia. Stilul de viaţă. Riscul perceput. Curba vieţii de familie. Factorul geografic. Factorul economic. Clasa socială. Cultura şi puterea exemplului. Familia.



VI. Formularea obiectivelor cercetăriie Cercetarea de birou. Sursele cercetării de birou: surse interne; surse instituţionale.

Practica cercetării de birou.Evaluarea surselor. Căi de informare. Selectarea pieţelor.

VII. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. Chestionarul. Etapele întocmirii unui chestionar.





şi interpretarea. Utilizarea datelor procentuale. Indici. Compararea valorilor. Medii.

X. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Partea principală a raportului.

Metode de cercetare. Informaţii de piaţă. Intocmirea raportului. Utilizarea tabelelor şi graficelor.

XI. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Promovarea pentru

personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. OTC-uri. Reclama. Modalităţi eficiente de reclamă.





XIV. Respectarea promisiunilor. Planificarea bunelor relaţii Ţelul şi strategia. Responsabilitatea organizaţiei. Responsabilitatea managerului.

Responsabilitatea proprie. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe,a oportunităţilor).


I. Analiza ocaziilor de piaţă Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Analiza mediului

de marketing.

II. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului consumatorilor (prescriptori, lideri de opinie, pacienţi)

III. Segmentarea pieţei

Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă, pentru diferite medicamente.

IV. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. Eşantionare prin metoda cotelor.

V. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. VI. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient. VII. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. Aplicaţie practică.

F. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă



II. Definiţii ale marketingului Clienţii şi furnizorii. Marketing-mix-ul. Cercetarea de marketing. Funcţiile

marketingului. III. Piaţa şi cererea Definirea unei pieţe. Agenţii pieţei: cumpărătorii, ofertanţii. Conceptul de filiere.


IV. Comportamentul cumpărătorului Etapele procesului de decizie. Recunoaşterea problemei: nevoile, impulsurile,

motivaţiile. Comportamentul post cumpărării şi fidelitatea. Factorii care influnţează comportamentul cumpărării individuale: Personalitatea. Ocupaţia. Stilul de viaţă. Riscul perceput. Curba vieţii de familie. Factorul geografic. Factorul economic. Clasa socială. Cultura şi puterea exemplului. Familia.



VI. Formularea obiectivelor cercetării Cercetarea de birou. Sursele cercetării de birou: surse interne; surse instituţionale.

Practica cercetării de birou.Evaluarea surselor. Căi de informare. Selectarea pieţelor. VII. Cercetare de teren Planificarea cercetării de teren. Chestionarul. Etapele întocmirii unui chestionar.





şi interpretarea. Utilizarea datelor procentuale. Indici. Compararea valorilor. Medii. X. Elaborarea raportului de cercetare Preambulul. Rezumatul constatărilor şi concluziilor. Partea principală a raportului.

Metode de cercetare. Informaţii de piaţă. Intocmirea raportului. Utilizarea tabelelor şi graficelor.

XI. Promovarea produselor Modalităţi de realizare a promovării produselor farmaceutice. Promovarea pentru

personalul medical şi promovarea pentru publicul larg. OTC-uri. Reclama. Modalităţi eficiente de reclamă.





XIV. Respectarea promisiunilor. Planificarea bunelor relaţii Ţelul şi strategia. Responsabilitatea organizaţiei. Responsabilitatea managerului.

Responsabilitatea proprie. Analiza SWOT (a punctelor tari şi slabe,a oportunităţilor).


I. Analiza ocaziilor de piaţă

Sistemele informaţionale de marketing şi cercetările de marketing. Analiza mediului de marketing.

II. Analiza pieţelor de consum de medicamente şi a comportamentului

consumatorilor (prescriptori, lideri de opinie, pacienţi)

III. Segmentarea pieţei Identificarea segmentelor de piaţă şi alegerea pieţelor ţintă, pentru diferite

medicamente. IV. Eşantionarea Eşantionarea multistadială. Eşantionare prin metoda cotelor.

V. Cercetarea de marketing Cercetarea de birou. Aplicaţie practică la farmacii de circuit deschis. VI. Chestionarul Etapele construirii unui chestionar eficient. VII. Interviul Modalităţi de realizare al unui interviu eficient. Aplicaţie practică.

G. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A C U R S U R I L O R

I. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea socială Modul de organizare al ocrotirii sănătăţii, domeniul social şi a mediului înconjurător în

România. Asigurarea socială. Legislaţia şi reglementarea sanitară şi socială.

II. Organizarea şi conducerea farmaceutică ca disciplina de învăţământ

III. Stadiul şi tendinţele de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente la nivel mondial în România

Analiza indicatorilor specifici pentru determinarea direcţiei de dezvoltare a farmaciei şi asistenţei cu medicamente: indicatorul farmacie-populaţie; indicatorul farmacistpopulaţie; indicatorul consum de medicamente-locuitori. Organisme internaţionale din domeniul sănătăţii: Organizaţia Mondială a Sănătăţii; Comisia de Stupefiante; Liga Asociaţiiilor Crucea Roşie; Federaţia Internaţională Farmaceutică.

IV. Cunoştinţe organizatorice cu privirea la organizarea asistenţei sanitare şi cu medicamente a sectorului sanitar

Organisme de distribuire ale necesităţilor pentru ocrotirea sănătăţii şi reţeaua farmaceutică; Ord.M.S.nr. 2234/1994.

V. Organizarea controlului calităţii medicamentelor şi a activităţii de microproducţie (Ord.M.S.nr.1010/1992)

I.C.S.M.C.F.; laboratoare de control al medicamentului.

VI. Înregistrarea şi standardizarea medicamentelor (Ord.M.S.nr.56/1974)

VII. Introducerea medicamentelor noi în terapeutică Comisia Medicamentului, atribuţii; etapele de cercetare ale medicamentului nou.

Nomenclatorul de medicamentului şi produse biologice de uz uman folosite în practica medicală. Organizarea activităţii de farmacovigilenţă; rolul farmacistului în activitatea de farmacovigilenţă şi educaţie sanitară.

VIII. Economia de medicamente Obiectivele în economia sanitară. Evoluţia bugetului sanitar. Producători de materiale

sanitare. Factori de consum. Metode pentru stabilirea necesarului de medicamente. Recepţia, depozitarea ţi conservarea medicamentelor.

IX. Regimul produselor şi sustanţelor stupefiante şi obligaţiile medicului şi farmacistului

X. Regimul produselor şi substanţelor toxice Studii de prognoză în sectorul farmaceutic. Condiţii obiective în funcţionarea

farmaciei; prospectarea spaţiilor pentru depozitarea, conservarea şi manipularea medicamentelor.

XI. Personalul farmaciei şi atribuţiile lui

XII. Protecţia muncii în farmacie Normele de protecţa muncii, tehnice securităţii şi paza contra incendiilor şi măsuri

pentru protecţia mediului.

XIII. Drept de muncă. Reglementarea activităţii de muncă Drept patrimonial şi succesional al farmaciilor .

XIV. Deontologia farmaceutică Codul deontologic al medicilor şi farmaciştilor în România. Colegiul farmaciştilor,

atribuţii cele mai importante.


I. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei publice

II. Condiţii legate de localul farmaciei

III. Dotarea farmaciei cu mobilier farmaceutic specific fiecărui loc de muncă,

ustensile şi aparatură necesară

IV. Organizarea muncii în camera de receptură prin studiul structurii recepturii magistrale şi determinarea nomenclatorului de substanţe folosite la masa de receptură

V. Condiţii obiective în funcţionarea farmaciei de circuit închis (Ord.M.S.nr.176&1992)

VI. Lucrări demonstrative: vizitarea unor farmacii de circuit deschis şi închis şi analiza modului de organizare a unităţii

VII. Aprovizionarea farmaciei cu produse farmaceutice Stabilizarea necesarului de medicamente

VIII. Prepararea soluţiilor sterile conf. ord.M.S.nr.120/1980

IX. Recepţia şi depozitarea produselor farmaceutice X. Conservarea produselor farmaceutice în farmacii

XI. Elaborarea medicamentelor galenice şi tipizate şi evidenţierea acestei activităţi în documentele tehnico-operative

XII. Organizarea eliberării produselor farmaceutice Prescripţia şi eliberarea de medicamente în farmacii publice

XIII. Prescripţia şi eliberarea de produse farmaceutice în farmacii de circuit

închis

XIV. Organizarea activităţii cu produse şi substanţe stupefiante conform Legii nr.73/1979

XV. Organizarea activităţii cu produse şi sustanţe toxice conform Decretului nr.

466/1979

XVI. Verificarea cantitativă şi calitativă a produselor farmaceutice prinoperaţia de inventariere

XVII. Inspecţia în farmacie: obiectivele inpecţiei


CODECS (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii, 1995 Tomski,H.W.: A Textbook of Pharmacy Management, Kogan Page Ltd, 1976 Cohen,Herb: Orice se poate negocia, Colsseum, Bucureşti, 1995 Levinson, Jay Conrad: Guerrilla marketing, A.S.E., World Enterprises S.C. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S.A., Bucureşti, 1993 Levinson ,J.C.: Guerrilla marketing attack, A.S.E. World Enterprises, Business Tech.International Press S.R.L., Bucureşti, 1995 Levinson,J.C.: Guerrilla Advertising, A.S.E. World Enterprises, Business Tech.International Press S.R.L., Bucureşti, 1996

A.

Levinson,J.C.: Guerrilla Marketing Excellence, A.S.E. World Enterprises, Business Tech.International Press S.R.L., Bucureşti, 1996

Fârşirotu Z.St.:Organizarea şi conducerea farmaceutică, Ed.Med.(1982) Formanek I.:Organizarea farmaceutică, curs xerografiat IMF. Tg.Mureş (1977)

B.

Ord.M.S.nr. 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi funcţionare acestor unităţi

Dima, G., Dima, M.: FoxPro. Editura teora, Bucureşti, 1993 Ferencz, L.: Sistemul FoxPro pentru farmacişti. Lucrări practice pentru studenţi. Litografia U.M.F. Tg-Mureş, 1996 ***, Relational Database Management System, User Manual, Fox Software, 1987

C.

Moraru, A.: Foxbase+. Ghid de utilizare. Editura Microinformatica, Cluj, 1993 D. *** - Junior Achievement România, sponsor GSK România – “Farmacia. Mod de

administrare” – suport de curs, 203 p.

Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export (traducere), Editată de Centrul de Comerţ Internaţional. UNCTAD/GATT, Bucureşti, 1994 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I cumpărătorii, 1995 Danciu Victor: Marketing internaţional, Oscar Print, Bucureşti, 1996 Dubois, Pierre-Louis, A.Jolibert: Marketing-teorie şi practică, Ed.Economică,1989 Hutt,Michael D.,Th.W.Speh: Business Marketing Management, Ed.IV, The Dryden Press,1989 Luca,Gabriel -Petru: Management general, Ed.Fundaţiei CHEMAREA, Iaşi,1993 Kotler,Philip: Managementul marketingului, Ed.Teora, 1997 Tomski,H.W.: A Textbook of Pharmacy Management, Kogan Page Ltd,1976 Popescu,Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar, Ed.Medicală, 1992 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii, 1995 Tomski,H.W.: A Textbook of Pharmacy Management, Kogan Page Ltd, 1976 Cohen,Herb: Orice se poate negocia, Colsseum, Bucureşti, 1995 Levinson, Jay Conrad: Guerrilla marketing, A.S.E., World Enterprises S.C. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S.A., Bucureşti, 1993 Levinson ,J.C.: Guerrilla marketing attack, A.S.E. World Enterprises, Business Tech.International Press S.R.L., Bucureşti, 1995 Levinson,J.C.: Guerrilla Advertising, A.S.E. World Enterprises, Business Tech.International Press S.R.L., Bucureşti, 1996

E.


Asociaţia Română de Marketing: Marketing-Manual pentru cercetarea pieţelor de export (traducere), Editată de Centrul de Comerţ Internaţional. UNCTAD/GATT, Bucureşti, 1994 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii I cumpărătorii, 1995 Danciu Victor: Marketing internaţional, Oscar Print, Bucureşti, 1996 Dubois, Pierre-Louis, A.Jolibert: Marketing-teorie şi practică, Ed.Economică,1989 Hutt,Michael D.,Th.W.Speh: Business Marketing Management, Ed.IV, The Dryden Press,1989 Luca,Gabriel -Petru: Management general, Ed.Fundaţiei CHEMAREA, Iaşi,1993 Kotler,Philip: Managementul marketingului, Ed.Teora, 1997 Tomski,H.W.: A Textbook of Pharmacy Management, Kogan Page Ltd,1976 Popescu,Alexandru: Managementul şi marketingul sanitar, Ed.Medicală, 1992 Codecs (Centre for Open Distance Education): Managementul relaţiilor cu clienţii şi cumpărătorii, 1995 Tomski,H.W.: A Textbook of Pharmacy Management, Kogan Page Ltd, 1976 Cohen,Herb: Orice se poate negocia, Colsseum, Bucureşti, 1995 Levinson, Jay Conrad: Guerrilla marketing, A.S.E., World Enterprises S.C. ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ S.A., Bucureşti, 1993 Levinson ,J.C.: Guerrilla marketing attack, A.S.E. World Enterprises, Business Tech.International Press S.R.L., Bucureşti, 1995

F.

Levinson,J.C.: Guerrilla Advertising, A.S.E. World Enterprises, Business Tech.International Press S.R.L., Bucureşti, 1996


Fârşirotu Z.St.:Organizarea şi conducerea farmaceutică, Ed.Med.(1982) Formanek I.:Organizarea farmaceutică, curs xerografiat IMF. Tg.Mureş (1977)

G.

Ord.M.S.nr. 2234/1994 (Pentru aprobarea normelor privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionale a unităţilor farmaceutice precum şi regulamentelor de organizare şi funcţionare acestor unităţi






Număr credite


I 2 1 - 3 Examen A.

II - - - - -




Număr credite


I 1 2 - 2 Examen B.

II - - - - -




Număr credite


I - - - - - C.

II 2 - 2 3 Colocviu




Număr credite


I 1 1 - 1 Colocviu D.

II - - - - -




Număr credite


I 1 1 - 3 Colocviu E.

II - - - - -




Număr credite


I 1 - 1 3 Colocviu F.

II - - - - -




Număr credite


I 1 1 - 2 Colocviu G.

II - - - - -

1. DISCIPLINA: TOXICOLOGIE GENERALĂ ŞI INDUSTRIALĂ A. Toxicologie generală şi industrială - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Biofarmacie şi farmacocinetică - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Toxicologia mediului - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; D. Toxicologie - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Prof.dr. Kincses Ajtay-Mária Asist.drd. Croitoru Mircia-Dumitru


A. Obligatorie B. Obligatorie C. Opţională D. Obligatorie




I. Toxicologie generală Obiectul toxicologiei. Scurt istoric. Definiţia toxicului. Clasificarea substanţelor

toxice. Tipuri de intoxicaţii . Doze toxice. Doze letale. Concentraţiile maxime admise a substanţelor toxice în atmosferă. Direcţiile principale ale toxicologiei contemporane. Comportarea toxicilor în organism (toxicinetica). Patrunderea, absorbţia, distribuţia, depozitarea, acumularea substanţelor toxice în organism. Biotransformarea (metabolizarea) şi eliminarea xenobioticelor. Acţiune substanţelor toxice asupra organismului (toxicodinamia). Acţiunea toxicilor la nivel de ţesut, organ, aparat, sistem. Acţiunea toxicilor la nivel celular, molecular. Factori determinanţi ai toxicităţii: factori dependenţi de substanţă, factori dependenţi de organism, factori dependenţi de mediu. Combaterea efectelor toxice. Profilaxia intoxicaţiilor. Tratamentul intoxicaţiilor acute (măsuri de prim ajutor, antidoturi). Tratamentul intoxicaţiilor cronice.

II. Toxicologie specială TOXICI INDUSTRIALI. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR DE NATURĂ

GAZOASĂ.Oxigenul. Ozonul. Hidrogenul sulfurat. Dioxidul de sulf. Hidrogenul seleniat şi hidrogenul telurat. Amoniacul. Oxizii de azot. Toxicologia halogenilor: fluor, clor, brom, iod. Fosforul, hidrogenul fosforat (fosfina). Hidrogenul arseniat (arsina). Compuşii oxigenaţi ai arsenului. Hidrogenul stibiat. Stibiul. Carbonul. Oxidul de carbon. Dioxidul de carbon. Aerul viciat. Oxiclorura de carbon (fosgen). Acidul cianhidric. Gaze de luptă. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR MINERALE. Siliciul. Borul. Beriliul. Cromul. Manganul. Cobaltul. Nichelul. Carbonatul de nichel. Cuprul. Argintul. Cadmiul. Mercurul şi compuşii organomercurici. Taliul. Plumbul şi tetraetil plumbul. Bismutul. Alcalii caustici. Acizii corozivi. Acidul oxalic. Acidul picric. Oxidanţii minerali. TOXICOLOGIA SUBSTANŢELOR ORGANICE VOLATILE.

Hidrocarburile alifactice. Hidrocarburile aromatice: benzenul, toluenul, xilenii. Naftalenul, hidrocarburile policiclice aromatice. Hidrocarburile alifatice halogenate: clorura de metil, cloroformul, tetraclorura de carbon. Derivaţii cloruraţi ai etanului. Tricloretilena. Alte hidrocarburi alifactice halogenate. Alcooli. Alcoolul metilic, alcoolul etilic. Etilenglicolul. Fenolul. Aldehidele: formaldehida, acetaldehida. Cetonele: acetona. Eterii: eterul etilic. Esterii. Nitroderivaţi alifatici. Aminoderivaţii alifactici. Nitrobenzenul. Anilina. Compuşii organici cu azot cancerigeni (4-amonofluorenul). Sulfura de carbon.

III. Toxicologia substanţelor medicamentoase

Medicamente cu acţiune la nivel SNC. Hipnotice: derivaţii barbiturici. Neuroleptice: derivati de fenotiazină, reserpina, derivaţi de butirofenonă. Tranchilizante: carbamaţi, benzodiazepine. Psihoanaleptice: antidepresive triciclice, IMAO. Excitanţi corticali: alcaloizii purinici. Excitanţi medulari şi bulbari: stricnina, picrotoxina. Anticonvulsivante. Analgezice antipiretice şi antiinflamatoare (antiinflamatoare nesteroidiene AINS). Derivaţi ai acidului salicilic, derivati ai p-aminofenolului. Derivaţi ai pirazolului. Derivaţi ai acidului chinolin-4-carboxilic. Derivaţi ai acidului fenilacetic. Compuşii de aur. Anestezice locale. Anestezice locale de sinteză. Medicamente cu acţiune la nivelul SNV. Medicamente cu acţiune asupra sistemului colinergic. Medicamente M-colinomimetice: muscarina, pilocarpina. Medicamente N-colinomimetice si litice: nicotina. Medicamente anticolinesterazice: ezerina. Medicamente M-colinolitice: atropina, hiosciamina, scopolamina. Blocanţi neuromusculari: curara. Medicamente cu actiune asupra sistemului adrenergic. Medicamente adrenolitice: alcaloizii din ergot. Medicamente adrenomimetice. Alte medicamente. Glicozide cardiotonice: glicozide digitalice. Medicamente antimicrobiene şi antiparazitare. Sulfamide antimicrobiene. Antituberculoase. Izoniazida. Antimalarice: chinina, antimalarice de sinteză. Medicamente antitumorale.

Toxicologia drogurilor. Psihodisleptice: substanţe halucinogene de origine naturală cu azot in moleculă. Mescalina. Substaţe halucinogene de sinteză. Dietilamida acidului lisergic (LSD). Psihostimulante: cocaina, efedrina şi derivaţi ai amfetaminei. Substanţe halucinogene de origine naturala fără azot în moleculă: tetrahidrocanabinolul (THC). Analgezice narcotice. Opiul. Morfina. Derivaţi ai morfinei şi înlocuitorii sintetici.

IV. Toxici speciali Toxine: zootoxine, fitotoxine. Toxine din plante superioare: colchicina, aconitina.

Micotoxine produse de ciuperci otrăvitoare (Macromycetae). Pesticide. Insecticide: insecticide organoclorurate, insecticide organofosforice (IOP). Insecticide dinitrofenolice. Insecticide carbamice. Erbicide. Rodenticide. Fungicide. Alte substanţe: materiale plastice. Detergenţi. Aditivi alimentari. Substaţe toxice de luptă. Toxicologia substanţelor radioactive (radiotoxicoligie). Plante toxice. Plante ornamentale toxice. Cosmetice. Substanţe casnice, detergenţi, substanţe de curăţire.


I. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii. II. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera

industrială. Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer.

III. Analiza toxicilor de natură gazoasă Oxidul de carbon. Acetilena. Amoniacul. Oxizii de azot. Hidrogenul sulfurat. Bioxidul

de sulf. Hidrogenul fosforat. Fluorul. Clorul. Schema pentru identificarea principalelor gaze toxice.

IV. Analiza toxicilor de natură volatilă Izolarea toxicilor de natură volatilă. Cloroform. Formaldehida. Sulfura de carbon.

Etanolul. Metanolul. Acidul cianhidric. Acetona. Etilenglicolul. Fenolul. Benzenul. Determinarea indicelui de sulfat din urina. Anilina.

V. Identificarea toxicilor necunoscuţi

VI. Redactarea unui buletin de analiză

VII. Analiza toxicilor de natură minerală Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges. Analiza toxicologică

a arsenului. Analiza toxicologică a mercurului, bismutului, manganului, plumbului, cuprului. VIII. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier. Analiza toxicologică a acidului salicilic şi a

fenacetinei; izolarea şi separarea prin cromatografie în strat subţire a derivaţilor analgezici, antipiretici. Analiza toxicologică a acidului picric, acidului oxalic, derivaţilor barbiturici, derivaţilor benzodiazepinici, derivaţilor fenotiazinici, derivaţilor sulfonamidici. Izolarea şi identificarea prin cromatografie în strat subţire. Analiza toxicologica a cafeinei, alcaloizilor din opiu, veratrinei, stricninei, brucinei, chininei, nicotinei. Izolarea, identificarea şi separarea prin cromatografie în strat subţire. Analiza toxicologică a atropinei. Izolarea şi determinarea cantitativă.

IX. Analiza pesticidelor Derivaţi organocloruraţi (DDT, 2,4-D). Separarea cromatografica în strat subţire.

Analiza toxicologica a parationului şi dinitroortocrezolului. X. Identificarea toxicilor necunoscuţi de natura minerală şi organică nevolatilă.

Lucrare recapitulativă


I. Partea introductivă Scurt istoric. Noţiuni de bază. Biodisponibilitatea. Bioechivalenţa. Metode de evaluare a

biodisponibilităţii in vivo. Biodisponibilitatea ca termen de comparare a eficienţei terapeutice.

II. Factorii fizico-chimici care influenţează biodisponibilitatea Solubilitatea, viteza de dizolvare , structura chimică, pH-ul, gradul de ionizare (pKa),

coeficientul de partiţie, gradul de dispersie, polimorfismul, hidratare, solvatare. Ecuaţia lui Hammett; modelul Hansch. Studii biofarmaceutice folosite în preformulare.

III. Modelarea in vitro. Determinarea biodisponibilităţii in vivo Determinarea vitezei de difuzie transmembranare, t 1/2, Vd, Ke, Ka. IV. Factori tehnologici care influenţeaza biodisponibilitatea

Substanţe auxiliare care favorizează solubilizarea şi/sau dezagregarea. Interacţiunea formă farmaceutică-efect biologic. Prospectarea de noi forme medicamentoase.

V. Noţiuni de bază ale farmacocineticii Principalii parametrii farmacocinetici. Modelul farmacocinetic mono şi

bicompartimentat la administrare intra şi extravasculară.


I. Calculul parametrilor farmacocinetici în modelul farmacocinetic deschis

monocompartimentat Studii in vivo. Administrarea unei singure doze per oral. Recoltarea materialului biologic.

Constituirea curbelor de eliminare cumulativă. Determinarea ASC-ului. Determinarea factorilor farmacocinetici. Interpretarea rezultatelor (timpul de injumătăţire, Vd etc.).

II. Modelarea in vitro a difuziei şi absorbţiei transmembranare Modelul tricompartimentat Swintosky. Calculul vitezelor de difuzie in cele trei

compartimente. III. Modelarea absorbţiei in vitro în prezenţa unor substanţe auxiliare care

măresc solubilitatea (tween, span) Determinarea parametrilor farmacocinetici. Corelarea rezultatelor obţinute.

Interpretarea rezultatelor. IV. Modelarea absorbţiei in vivo, prin membrană biologică. Corelarea

rezultatelor obţinute cu cele in vivo. Determinarea constantei vitezei de absorbţie a unei substanţe active prin membrana

biologică (membrana duodenală de cobai).


I. Bazele toxicologiei mediului. Sursele, transportul şi soarta substanţelor chimice

în mediu

II. Căile de transformare ale substanţelor chimice în mediu. Modelarea proceselor de mişcare ale substanţelor în mediu

III. Clasificarea poluanţilor. Poluanţii atmosferici, gaze, vapori, prafuri

IV. Poluanţii din apă şi sol(metale, solvenţi, pesticide) V. Evaluarea riscului în mediu. Caracterizarea riscului. Determinarea

concentraţiilor admisibile în mediu şi a dozelor de prag(NOAEL; LOAEL; CMA)

VI. Evaluarea riscului ecologic asupra sănătăţii. Caracterizarea relaţiei doză-răspuns


A L U C R Ă R I L O R P R A C T I C E I. Sistemul de management al protecţiei medului

II. Legea protecţiei mediului din România (137/1995). Principii şi dispoziţii generale

III. Regimul substanţelor şi deşeurilor periculoase

IV. Regimul îngrăşămintelor chimice şi al pesticidelor

V. Regimul privind asigurarea protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante şi securităţii surselor de radiaţii

VI. Evaluarea pericolului. Evaluarea calităţii mediului înconjurător


I. Introducere. Scurt istoric. Aspecte actuale ale toxicologiei moderne. II. Noţiuni generale de toxicologie. Definiţia intoxicaţiei şi a substanţelor toxice.

Clasificarea intoxicaţiilor. Factori care influenţează efectele toxice (doza, proprietăţi fizico-chimice).

III. Toxicinetică: absorbţia, distribuţia, metabolizarea şi eliminarea. IV. Toxici gazoşi. Caracterizarea lor generală. Oxidul de carbon. Oxizii de azot.

Hidrogenul sulfurat. Gaze de luptă. V. Toxici volatili: alcooli, acidul cianhidric, derivaţi halogenaţi ai

hidrocarburilor alifatice, hidrocarburi aromatice, nitro şi aminoderivaţi. VI. Toxici minerali (plumb, arsen, mercur, bariu, cadmiu) Toxici caustici. VII. Toxicologia substanţelor fitofarmaceutice (pesticide). VIII. Toxicologia ciupercilor otrăvitoare. IX. Toxicologia drogurilor. Toxicomanii. X. Toxicologia medicamentului (AINS, glicozide cardiotonice, fenotiazine,

antidepresive).


I. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii în laboratorul de toxicologie

Instruirea studenţilor şi completarea fişelor personale de protecţia muncii.

II. Prezentarea aparaturii pentru recoltarea toxicilor gazoşi şi volatili din aer Influenţa microclimatului asupra comportării substanţelor toxice din atmosfera

industrială. Exprimarea concentraţiilor de substanţe toxice din aer. III. Analiza toxicilor de natură volatilă Izolarea toxicilor de natură volatilă. Cloroform. Formaldehida. Etanolul. Metanolul.

Acetona. Fenolul. IV. Analiza toxicilor de natură minerală Distrugerea materialelor biologice prin metoda Ogier şi Deniges. Analiza toxicologică a

arsenului. Analiza toxicologică a mercurului, bismutului, arsenului, zincului, plumbului, cuprului. V. Analiza toxicilor de natură organică nevolatilă Izolarea toxicilor prin metoda Stas-Otto-Ogier. Analiza toxicologică a acidului

salicilic. Analiza toxicologică a acidului oxalic, derivaţilor barbiturici, derivaţilor benzodiazepinici, derivaţilor sulfonamidici, DNOC. Izolarea şi identificarea prin cromatografie în strat subţire a derivaţilor benzodiazepinici. Analiza toxicologică a strichninei, chininei.

VI. Identificarea toxicilor necunoscuţi din grupele studiate


Cotrău M. şi colab.: Toxicologie, Ed. Didactică şi Ped. Bucureşti, 1993 Kincses Ajtay M., Monea M.: Toxikologia., Litografia UMF Tg. Mureş, 1992 Monea M., Kincses Ajtay M.: Toxicologie, Litografia UMF Tg. Mureş, 1988 Robert H., Dreistack M.D.: Handbook of Poisoning, Appleton-Lange, USA, 1987 Desi I.: Gyakorlati taxikologia, Szocialis es Eu. Miniszterium, Budapest, 1998 Stahr H.M.: Analytical Methods in Toxicology, Wiley Publication, New York, 1994 Lewis R., Goldfrank M.D.: Toxicologic Emergencies, Appleton Century Crafts, New York, 1982 Bozza Marrubini M., Laurenzi R.G.: Intoxicazioni Acute, OEMF s.p.a., Milano, 1989 Fabian F.: Mergek es ellenszerek. Medicina Konyvkiado, Budapest, 1993 Marquard M., Schafer S.G.: Lehrbuch der Toxicologie, Spektum Verlag Heidelbeg, Berlin, 1997 Ungvary GY.: Munkaegeszsegtan, Medicina, Budapest, 2000 Furszt Zsuzsa: Farmakologia, Medicina, Budapest, 2001 Klaassen C.D.: Toxicology. The bassi science of poisons, Intern. Ed. New York, 2000 Voicu A.V.: Toxicologie clinică, Ed. Albatros, Bucureşti, 1997 Bălălău D., Baconi D.: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite, Ed. Technoplast, Bucureşti, 2001 Loghin F.: Toxicologie generală, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţegan”, Cluj-Napoca, 2002

A.

Olinescu R.: Radicali liberi în fiziopatologia umană, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1994

Punchard N.A., Kelly F.J.: Free radicals. A practical approach, Oxford University Press, 1996 Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ, Farmacia, vol. XLVIII, nr. 5,2000, p. 5-16 Mănescu S.: Igiena, Ed. Medicală, Bucureşti, 1996 Bălălău D.: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză, Lito. UMF Bucuresti, 1997

Leucuţa S.: Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia Cluj, 2001 Kincses-Ajtay M., Dudutz GY., Ferencz L., Balaysi J.: Gyogyszertervezes alapjai, Prokardia, Târgu Mureş, 1999 Florence A.T., Attwood D.: Physichemical principles of pharmacy, Palgrave New York, 1988 Popovici A.: Bazele teoretice ale tehnologiei farmaceutice, Ed. Mirton Timişoara, 1988 Lachmann L., Liberman H.A.: The tehory and practice of industrial pharmacy, Lea, Febiger Philadelphia, 1976 XXX. Agentia Natională a Medicamentului, Consiliul Ştiinţific: Hotărârea nr. 2/18,02,1999 Roman L., Bojiţă M., Săndulescu R.: Validarea metodelor de analiză şi control, Ed. Med. Bucureşti 1988

B.

XXX. Agenţia Naţională a Medicamentului, Buletin informativ privind cereri de autorizare de punere pe piaţă, 2001, nr. 3

Cotrău M. şi colab.: Toxicologie, Ed. Didactică şi Ped. Bucureşti, 1993 Kincses Ajtay M., Monea M.: Toxikologia., Litografia UMF Tg. Mureş, 1992 Monea M., Kincses Ajtay M.: Toxicologie, Litografia UMF Tg. Mureş, 1988 Robert H., Dreistack M.D.: Handbook of Poisoning, Appleton-Lange, USA, 1987 Desi I.: Gyakorlati taxikologia, Szocialis es Eu. Miniszterium, Budapest, 1998 Stahr H.M.: Analytical Methods in Toxicology, Wiley Publication, New York, 1994 Lewis R., Goldfrank M.D.: Toxicologic Emergencies, Appleton Century Crafts, New York, 1982 Bozza Marrubini M., Laurenzi R.G.: Intoxicazioni Acute, OEMF s.p.a., Milano, 1989 Fabian F.: Mergek es ellenszerek. Medicina Konyvkiado, Budapest, 1993 Marquard M., Schafer S.G.: Lehrbuch der Toxicologie, Spektum Verlag Heidelbeg, Berlin, 1997 Ungvary GY.: Munkaegeszsegtan, Medicina, Budapest, 2000 Furszt Zsuzsa: Farmakologia, Medicina, Budapest, 2001 Klaassen C.D.: Toxicology. The bassi science of poisons, Intern. Ed. New York, 2000 Voicu A.V.: Toxicologie clinică, Ed. Albatros, Bucureşti, 1997 Bălălău D., Baconi D.: Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite, Ed. Technoplast, Bucureşti, 2001 Loghin F.: Toxicologie generală, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţegan”, Cluj-Napoca, 2002 Olinescu R.: Radicali liberi în fiziopatologia umană, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1994 Punchard N.A., Kelly F.J.: Free radicals. A practical approach, Oxford University Press, 1996 Enoiu Milica: Aspecte din biochimia stresului oxodativ, Farmacia, vol. XLVIII, nr. 5,2000, p. 5-16

C.

Mănescu S.: Igiena, Ed. Medicală, Bucureşti, 1996

Bălălău D.: Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză, Lito. UMF Bucuresti, 1997

Cotrău M. şi colab.: Toxicologie, Ed. Didactică şi Ped. Bucureşti, 1993. Kincses Ajtay M., Monea M.: Toxikologia., Litografia UMF Tg. Mureş, 1992. Monea M., Kincses AJTAY M.: Toxicologie, Litografia UMF Tg. Mureş, 1998. Robert H., Dreistack M.D.: Handbook of Poisoning, Appleton-Lange, USA, 1987. Desi I.: Gyakorlati taxikologia, Szocialis es Eu. Miniszterium, Budapest, 1998. Stahr H.M.: Analytical Methods in Toxicology, Wiley Publication, New York, 1994. Lewis R., Goldfrank M.D.: Toxicologic Emergencies, Appleton Century Crafts, New York, 1982. Bozza Marrubini M., Laurenzi R.G.: Intoxicazioni Acute, OEMF s.p.a., Milano, 1989.

D.

Fabian F.: Mergek es ellenszerek. Medicina Konyvkiado, Budapest, 1993. 6. NUMĂRUL DE ORE DE CURS, STAGII, RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE,





Număr credite


I 2 - 3 4 - A.

II 2 - 3 4 Examen




Număr credite


I 2 - 2 3 Colocviu B.

II - - - - -




Număr credite


I 1 - 1 2 Colocviu C.

II - - - - -




Număr credite


I 2 - 2 5 Examen D.

II - - - - -

1. DISCIPLINA: CHIMIE FARMACEUTICĂ A. Chimie farmaceutică (chimioterapie) - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Stereochimia substanţelor medicamentoase - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Chimie farmaceutică (medic. organotrope) - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; D. Medicamente de uz veterinar - anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; E. Chimie farmaceutică - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie; F. Medicamente de uz veterinar - anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Prof.dr. Gyéresi Árpád Conf.dr. Kelemen Hajnal Asist.drd. Hancu Gabriel Prep.drd. Székely Pál


A. Obligatorie B. Opţională C. Obligatorie D. Obligatorie E. Obligatorie F. Opţională




I. Introducere Obiectul chimiei farmaceutice, locul în planul de învăţământ; relaţiile cu celelalte

discipline de bază şi de profil. Noţiunea de substanţă medicamentoasă. Principii la cercetarea şi prospectarea medicamentelor. Clasificarea în sistemul ATC. Regulile IUPAC privind reprezentarea structurilor la substanţe medicamentoase. Nomenclatura DCI la substanţe medicamentoase. Norme de calitate de bază: Farmacopeea Română şi Farmacopeea Europeană. În tratarea materialului sunt abordate pentru fiecare capitol: metode generale de obţinere, proprietăţi fizico-chimice şi biologice, optimizarea proprietăţilor biofarmaceutice, relaţii structură-activitate, modul de prezentare: specialităţi, forme farmaceutice oficinale.

II.Antiseptice şi dezinfectanţi cu conţinut de clor şi iod

III. Compuşi oxinegaţi: peroxidul de hidrogen şi înlocutorii, permanganatul de potasiu

IV. Compuşi anorganici şi organici ai unor metale utilizaţi ca antiseptice – dezinfectante.

V. Etanol, glicerol, propilenglicol.

VI. Rezorcinol, halogeno- şi alchilfenolii

VII. Formaldehida şi derivaţi

VIII. Acizi fenoli, săruri şi esteri ai acestora

IX. Detergenţi: cationici, amfoterici, neionici

X. Derivaţi de fenotiazină, trifenilmetan şi acridină cu acţiune antiseptică

XI. Antiseptice buco-faringiene: ambazonă, clorură de decaliniu; terpenoide; gaiacolul şi derivaţi; alţi compuşi

XII. Antiseptice intestinale: derivaţi halogenaţi ai 8-hidroxichinolinei şi ai nitrofuranului cu absorbţie redusă

XIII. Antiseptice urinare: derivaţi de nitrofuran, acid nalidixic şi derivaţi de chinolonă

XIV. Sulfamide Sulfanilamida; sulfamide N1

-acilate; N1 substituite cu resturi heterociclice

pentaatomice; N4-acilate şi azoderivaţi de tip analog şi prodrug; mafenid. Derivaţi ai 2,4-diaminopirimidinei, inhibitori ai dihidrofolat-reductazei, asocieri cu sulfamide.

XV. Antibiotice Beta-Lactamine: Peniciline. Peniciline de biosinteză, săruri; peniciline de

semisinteză: rezistente la sucul gastric şi rezistente la sucul gastric şi beta-lactamază; peniciline hidrofile cu spectru larg: aminopeniciline, ureidopeniciline, carbenicilină, mecilinam, analogi şi prodruguri cu proprietăţi biofarmaceutice optimizate.

Cefalosporine. Cefalosporine de semisinteză rezistente la beta-lactamază, de uz oral, cefalosporine de noi generaţii. Cefamicine. Derivaţi de oxacefem. Monobactame. Inhibitori ai beta-lactamazei.

Polipeptide: polimixinele B şi E, tirotricina, gramicidina, bacitracina. Oxazolidinone: cicloserina şi derivaţi.

Aminoglicozide (aminociclitoli) cu aglicon streptidinic: streptomicina şi derivaţi şi cu aglicon desoxistreptaminic: neomicina şi paromomicina, kanamicina şi analogi de semisinteză: tobramicina, gentamicina, sisomicina.

Macrolide nepolienice. Eritromicina; esteri şi săruri şi noi derivaţi; oleandomicina, spiramicina. False macrolide: rifamicine.

Cloramfenicol: esteri şi analogi. Tetracicline: Tetracicline de biosinteză (dirijată). Tetracicline de semisinteză cu T/2

prelungit; prodruguri hidrosolubile.

XVI. Antimicobacteriene Tuberculostatice majore şi minore. Antileproase

XVII. Antimalarice Chinina şi derivaţi. Derivaţi de aminochinolină (4-,8-), de 9-aminoacridină, de biguanidină

şi de 2,4-diaminopirimidină.

XVIII. Antitrichomonazice şi antilambliazice Derivaţi de 5-nitroimidazol; metronidazolul, tinidazolul şi analogi de structură .

XIX. Antiamoebiene Antiamoebiene tisulare. Emetina şi derivaţi. Antiamoebiene lumenale: derivaţi ai

fenantrolinei, haloacetamide, derivaţi organici ai arsenului.

XX. Antihelmintice Active asupra nematodelor: piperazina şi derivaţii. Pirviniu, pirantel, befeniu; derivaţi

de benzimidazol, levamisol. Active asupra cestodelor: niclosamida, alţi compuşi. Active asupra trematodelor: derivaţi de tioxantenă, praziquantel, niridazol.

XXI. Antimicotice Antibiotice: griseofulvină, macrolide polienice: nistatină, amfotericină, natamicină.

Antimicotice de sinteză: derivaţi de imidazol, benzimidazol, citozina, tiocarbanilide, buclosamid, acid undecilenic.

XXII. Antivirale Antivirale cu structuri diferite: amantadina, moroxidina ,etc . Nucleozide din prima

generaţie: idoxuridina, arabinonucleozide şi analogi. Agenţi antivirali utilizaţi în SIDA. Nucleozide din a doua generaţie: ribavirina şi analogi.

XXIII. Antitumorale Alchilante, antimetaboliţi, alcaloizi inhibitori ai mitozei, antibiotice, complecşi ai

platinei, hormoni şi alte citostatice. Interferoni.


I. Criteriile de calitate impuse substanţelor medicamentoase. Metodele generale

de analiză prevăzute de farmacopee

II. Soluţii etalon şi utilizarea lor. Controlul calităţii (purităţii) substanţelor medicamentoase

III. Analiza monografică a substanţelor medicamentoase oficinale Identificare, cercetarea purităţii, determinare cantitativă: compuşi anorganici (peroxid de

hidrogen, compuşi metalici, compuşi de bor), compuşi halogenaţi, alcooli, fenoli, acizi carboxilici- acizi fenolici şi săruri, coloranţi; sulfonamide, antibiotice, antituberculoase, antimalarice, antihelmintice.

IV. Prepararea unor substanţe medicamentoase Iodoform, oxid galben de mercur, metenamină, etc.


I. Fundamentarea teoretică a stereochimiei

II. Configuraţie – conformaţie

III. Chiralitatea moleculară

IV. Enantiomerie – diastereomerie

V. Puritatea enantiomeră (puritatea optică)

VI. Metode chiroptice

VII. Metode de obţinere a stereoizomerilor (sinteze asimetrice, conversie)

VIII. Metode de separare a stereoizomerilor: derivatizarea, utilizarea selectorilor

chirali

IX. Chiralitatea substanţelor medicamentoase

X. Recunoaşterea moleculară a chiralităţii (entomeri, distomeri, indice endismic)

XI. Stereospecificitatea receptorilor

XII. Consecinţe farmacodinamice şi farmacocinetice ale stereoizomeriei

XIII. Metabolizare, toxicitate stereoselectivă


I. Anestezice generale Anestezice de inhalaţie. Anestezice generale de uz intravenos. Adjuvante ale

anesteziei (agenţi folosiţi în neuroleptanalgezie). II. Sedative şi hipnotice Bromurile. Aldehide halogenate. Derivaţi acilaţi de uree, derivaţi barbiturici.

Benzodiazepine. Diverse alte structuri.

III. Anticonvulsivante (antiepileptice) Derivaţi barbiturici, hidantoine, derivaţi de piperidin-dionă, succinimidă,

oxazolidindionă. Structuri diverse.

IV. Miorelaxante centrale Eteri ai glicerinei, esteri carbamici, derivaţi ai benzoxazolului. Diverse alte structuri.

V. Psihofarmaconii

Neuroleptice: alcaloizi (reserpină), derivaţii de fenotiazină şi analogi de structură. Derivaţi ai butirofenonei şi structuri înrudite. Diverse alte structuri.

Anxiolitice (tranchilizante): esteri ai acidului carbamic, derivaţi de benzodiazepină, derivaţi ai difenilmetanului . Antagoniştii benzodiazepinelor. Anxiolitice cu structuri diverse.

VI. Antidepresive Tricilice (derivaţi de dihidrodibenzazepină, dibenzoxepină, dibenzocicloheptadienă,

dihidroantracen, etc.). Inhibitori ai M.A.O. Compuşii de litiu.

VII. Antiparkinsoniene Cu acţiune anticolinergică, cu acţiune dopaminergică. Inhibitori ai DOPA-

decarboxilazei şi ai M.A.O. VIII. Analgezice Analgezice narcotice: morfina, codeina şi derivaţi. Compuşi de sinteză: derivaţi de

morfinan, benzomorfan, piperidină, difenilmetan, fenilciclohexanol. Encefaline şi endorfine. Analgezice antipiretice (şi antiinflamatoare-AINS): derivaţi ai acidului salicilic, ai anilinei, ai pirazololului. Derivaţi ai acidului (hetero)aril-acetic, resp.-propionic; acid fenamic; oxicami; derivaţi de chinazolină. Alţi compuşi. Inhibitori specifici ai ciclooxigenazei-2.

IX. Substanţe medicamentoase cu acţiune excitantă asupra S.N.C.

X. Parasimpatomimetice (colinergice) Acetilcolina şi analogi; pilocarpina. Anticolinesterazice: fizostigmina şi analogii de

sinteză, derivaţi organo-fosforici. Reactivatori ai colinesterazei.

XI. Parasimpatolitice (colinolitice, spasmolitice neurotrope) Alcaloizi tropanici (atropina, scopolamina), derivaţi şi alţi compuşi de sinteză.

XII. Simpatomimetice (adrenergice) Derivaţi de fenilalchilamină, derivaţi de imidazol şi alţi compuşi.

XIII . Simpatolitice (adrenolitice) Alfa-adrenolitice naturale (alcaloizi din cornul de secară) şi derivaţi de semisinteză,

compuşi de sinteză. Beta-adrenolitice: derivaţi ai ariloxipropanolaminei. Neurosimpatolitice.

XIV. Blocante neuromusculare (curarizante) Tubocurarina şi analogi de sinteză cu proprietăţi relaxante musculare.

XV. Antialergice Histamina şi antihistaminice H1. Inhibitorii degranulării mastocitelor.

Antiserotoninice.

XVI. Anestezice locale Cocaina. Compuşi de sinteză din categoria esterilor şi amidelor. Alte structuri.

XVII. Substanţe medicamentoase cu acţiune cardiovasculară Tonice cardiace: glicozide cardiotonice. Antiaritmice. Vasodilatatoare: vasodilatatoare

coronariene, vasodilatatoare periferice. Stimulente ale circulaţiei periferice. Diverse alte structuri. Substanţe hipocolesterolemiante şi antiateromatoase. Antihipertensive: blocante ale

canalelor de calciu, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, antagonişti ai receptorilor angiotensinei II. Venotonice: produşi naturali şi de sinteză.

XVIII. Substanţe cu proprietăţi diuretice Sulfamide diuretice şi alţi derivaţi; antagonişti ai aldosteronei.

XIX. Substanţe cu acţiune asupra sângelui Coagulante: vitaminele K, antifibrinoliticele. Anticoagulantele: heparina şi analogi;

anticoagulante de sinteză; fibrinolitice. Antiagregante plachetare. Înlocuitori de plasmă. Agenţi antianemici folosiţi în anemiile feriprive megaloblastice.

XX. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv Stimulente ale secreţiei digestive. Inhibitori şi inactivatori ai secreţiei digestive.

Stimulente ale motilităţii digestive. Inhibitori ai motilităţii digestive. XXI. Medicaţia hipoglicemiantă Insulina. Antidiabetice orale (sulfonamide, derivaţi ai biguanidului şi alţi compuşi). XXII. Substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator Antitusive şi expectorante XXIII. Substanţe de contrast şi substanţe folosite în explorări funcţionale


I. Analize monografice (calitativă şi cantitativă) a substanţelor medicamentoase

oficinale în farmacopee Derivaţi barbiturici, fenotiazine, pirazolone, derivaţi de xantină, alcaloizi, glucide,

aminoacizi, amide, esteri, vitamine, etc. II. Analize recapitulative pe grupe de substanţe, diferenţieri Analiza sistematică a substanţelor medicamentoase necunoscute. Analize

cromatografice, spectrofotometrice, polarimetrice, refractometrice.

III. Prepararea unor substanţe medicamentoase: Salicilat de metil, salicilamidă, benzocaină.



I. Specificul medicamentelor de uz veterinar (formă, doză, cale de administrare) Păstrarea şi evidenţa medicamentelor veterinare cu regim special. Timpul de aşteptare după folosirea medicamentelor de uz veterinar

II. Reglementarea regimului de producere, circulaţie şi comercializare a medicamentelor de uz veterinar. Prevederile Farmacopeei Europene privind monografiile cu produse de uz veterinar

III. Elemente de patologie veterinară. Zoonoze

IV. Principalele boli ale animalelor de rasă, domestice, exotice

V. Farmacoterapie veterinară. Dezinfectante. Substanţe utilizate în combaterea ecto - şi endo paraziţilor la animale (de rasă, domestice)

VI. Chimioterapice antibacteriene (sulfonamide, antibiotice, etc.)

VII. Medicaţia antimicotică

VIII. Medicaţia aparatului digestiv

IX. Medicaţia metabolică. Premixurile. Biostimulatori.

X. Medicaţia căilor respiratorii

XI. Medicaţia aparatului urogenital

XII. Medicaţia sistemului nervos

XIII. Analgezice şi antiinflamatoare

XIV. Medicamente cu acţiune asupra hematopoezei şi asupra sistemului cardiovascular


I. Introducere:

Obiectul chimiei farmaceutice. Noţiunea de substanţă medicamentoasă – norme de calitate după F.R.X. Nomenclatura ( DCI, IUPAC ) şi clasificarea substanţelor medicamentoase în sistemul ATC.

II. Substanţe medicamentoase cu acpiune antiseptică şi dezinfectantă Halogeni şi compuşi halogenaţi: iod ( şi iodoform ), cloramine; oxidanţi: peroxid de

hidrogen, permanganat de potasiu. Compuşi de argint, mercur, aluminiu, zinc oficinali în F.R.X. Compuşi hidroxilici ( alcooli, fenoli ). Aldehide şi acizi fenolici. Coloranţi şi detergenţi. Antiseptice utilizate în infecţiile localizate la nivelul mucoaselor (antiseptice bucofaringiene, urinare, intestinale ).

III. Chimioterapice Sulfonamide bacteriostatice. Antibiotice ( penicilina, cefalosporine, aminoglicozide, macrolide, tetracicline,

cloramfenicol ) IV.Chimioterapice cu specificitate limitată ( antimicobacteriene,

antiprotozoarice, antihelmintice, antivirotice, antimicotice, antineoplazice ) V. Medicamente simptomatice

Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice şi anticolinergice, adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta)

VI. Medicamente simptomatice Substanţe medicamentoase cu acţiune asupra sistemului nervos vegetativ: colinergice

şi anticolinergice, adrenergice şi adrenolitice ( alfa şi beta). VII. Anestezice locale

VIII. Antihistaminice H1 şi H2

IX. Substanţe cu acţiune cardiovasculară:

Cardiotonice şi antiaritmice. Vasodilatatoare şi antihipertensive. Hipolipemiante.

X. Coagulante şi anticoagulante. Antianemice

XI. Diuretice

XII. Substanţe cu acţiune asupra aparatului digestiv XIII. Hipoglicemiante XIV. Antitusive şi expectorante

XV. Substanţe folosite în scop diagnostic


I. Farmacopeea – cod de calitate a substanţelor medicamentoase

II. Normele generale prevăzute de F.R.X. pentru calitatea substanţelor

medicamentoase III. Metodele generale de analiză oficinale în F.R.X. IV. Prepararea reactivilor şi soluţiilor titrate după prevederile F.R.X. Soluţii

etalon. V. Determinarea solubilităţii, a punctului de topire, a punctului de fierbere

(metodele F.R.X.) VI. Analize cromatografice, spectrofotometrice. VII. Analize monografice exemplificate: substanţe medicamentoase anorganice:

compuşi metalici, halogenuri alcaline şi alcalino-pământoase, sulfaţi, fosfaţi etc.

VIII. Substanţe medicamentoase organice: alcooli, fenoli, acizi carboxilici aromatici, sulfonamide, antibiotice, derivaţi barbiturici, derivaţi de xantină, alcaloizi, derivaţi de pirazol, salicilaţi, glucide, anestezice locale etc.



I. Caracteristicile specifice ale farmacoterapiei veterinare (medicamente specifice, doze, formă farmaceutică, căi de administrare).

II. Principalele medicamente (din ţară, din import) utilizate în farmacoterapia veterinară

III. Se fac şi demonstraţii privind formele farmaceutice specifice domeniului

veterinar, respectiv se fac vizite la unităţi veterinare specializate (farmacie, depozit de medicamente de uz veterinar, dispensare veterinare). 5. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:

Á. Gyéresi: Gyógyszerészeti kémia (Chimie farmaceutică) vol. I-II (1981, 1983), IMF Tg.Mureş Á. Gyéresi, T. Dani, H. Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002), UMF Tg.Mureş H. Kelemen, Á. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002), UMF Tg.Mureş H. Kelemen, Á. Gyéresi: Szervetlen gyógyszerészeti kémia (2003) H. Kelemen: Specifikus hatású kemoterápiás szerek (2004), Tg.Mureş H. Kelemen: Kis hatásszélességű kemoterápiás szerek (2004), Tg. Mureş V.Zotta: Chimie farmaceutică (1985), Bucureşti Szász Gy., Takács M., Végh A.: Gyógyszerészi kémia (1990) vol.I-II, Budapest Tőke L., Szeghy L.: Gyógyszerkémia I-II (1992), Budapest C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994), Bucureşti O. Oniga, D. Ghiran, B. Tiperciuc: Antiseptice dezinfectante şi chimioterapice generale (1999), Cluj-Napoca G. Lupuţiu- D. Ghiran: Chimioterapice cu specificitate limitată (1995), Cluj-Napoca Brînduşa Tiperciuc, O.Oniga: Medicaţia antiinfecţioasă (Antimicobacteriene, antimicotice, antivirale) (2004), Cluj-Napoca E. Diaconu, M Nechifor: Antibiotice beta-lactamice (1988), Bucureşti O. Oniga, B. Tiperciuc: Antibiotice antibacteriene (2003), Cluj-Napoca Z. Cojocaru, L. Fülöp, Á. Gyéresi et al.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul III (1973) Á. Gyéresi, H. Kelemen: Culegere de technici cromatografice F.R.X (1996), UMF Tg.Mureş Á. Gyéresi, H. Kelemen, I. Marcu: Culegere de analize monografice F.R.X (1996), UMF Tg.Mureş Á. Gyéresi, H. Kelemen, I. Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase (1996), UMF Tg.Mureş Farmacopea Română ed. A X.-a (1993), Bucureşti Agenda Medicală (2004), Bucureşti

A.

European Pharmacopoeia 5th ed. (2004) Strasbourg

E. Angelescu, F. Cornea: Probleme teoretice de Chimie organică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969 M. Avram: Chimie organică I-II, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1983 F. Badea, F. Kerck: Stereochimie, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1974

B.

Bruckner Gy.: Szerves Kémia I-1 k., Tankönyvkiadó, Budapest, 1973

Furka Á.: Szerves Kémia, Tankönyvkiadó, Budapest, 1991 K.H. Hellwich, C.D. Siebert: Übungen zur Stereochimie, Springer, Berlin-Heidelberg-New York, 2003 J. Knabe, H.D. Höltje: Lehrbuch der pharmazeutischen Chemie, Wissentsch. Verlagsges. mbH, Stuttgart, 1999 I. Moţoc: Structura moleculelor şi activitatea biologică, Ed. Facla, Timişoara, 1980 E. Mutschler, G. Geisslinger, H.K. Kroemer, Monika Schafer-Körtnig: Arzneimittelwirkungen, Wissentsch. Verlagsges. mbH, Stuttgart, 2001 H.J. Roth, Christa E. Müller, G. Folkers: Stereochemie und Arzneistoffe, Wissentsch. Verlagsges. mbH, Stuttgart, 1998 Szász Gy., Takács M., Végh A.: Gyógyszerészi kémia, Medicina K., Budapest, 1990 ***, European Pharmacopoeia 5th ed., Council of Europe, Strasbourg, 2004

Z.Cojocaru: Chimie farmaceutică-curs anul IV/1-3 (1979-1984) Fülöp L.: Gyógyszerészeti kémia-IV vol.3-4 (1981,1984) Á. Gyéresi, T. Dani, H. Kelemen: Substanţe medicamentoase anorganice (2002) H. Kelemen, Á. Gyéresi: Szervetlen gyógyszeres anyagok (2002) V.Zotta: Chimie farmaceutică (1985), Bucureşti Szász Gy., Takács M., Végh A.: Gyógyszerészi kémia (1990) vol. I-II, Budapest C Dăescu: Chimia şi technologia medicamentelor (1994), Bucureşti Tőke L., Szeghy L.: Gyógyszerkémia I-II (1992), Budapest Gh. Dănilă: Chimie farmaceutică vol I (1996), Bucureşti Ana Mureşan, M. Palage: Medicamente utilizate în afecţiuni cardiovasculare (2000) Michaela Pitea, Doina Ghiran, Ana Mureşan: Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (1997) Z. Cojocaru, L. Fülöp, Á. Gyéresi et al.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică – anul IV(1975) Á. Gyéresi, H. Kelemen: Culegere de technici cromatografice F.R.X (1996) Á. Gyéresi, H. Kelemen, I. Marcu: Culegere de analize monografice F.R.X (1996) Á. Gyéresi, H. Kelemen, I. Marcu: Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase (1996), UMF Tg.Mureş Grecu, E. Curea: Identificarea substanţelor medicamentoase (1980), Cluj-Napoca Gh. Morait: Controlul analitic cantitativ al medicamentelor (1977), Tg.Mureş Á. Gyéresi: Vademecum cromatografic (1997), Tg.Mureş Á. Gyéresi, M. Kata: Gyógyszervegyületek vékonyréteg-kromatográfiás minőségvizsgálata (2000), Budapest M. Bojiţă şi colab.: Analiza şi controlul medicamentelor. vol.1 (2002), vol.2 (2003), Deva Farmacopea Română ed. A X.-a (1993), Bucureşti

C.

Agenda Medicală (2004), Bucureşti

L. Ciser, C. Galiano: Indreptar medical veterinar (1996) Gh. Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar (1990) C. Podar, Gh. Radu: Zoonoze. Boli transmisibile de la animale la om, pe înţelesul tuturor. Ed.Tipomur, Tg.Mureş, (1999) X X X Nomenclatorul FarmaVet, 2004 L. Ciser et al.: Indexul produselor de uz veterinar din import (1995) X X X: Catalog al produselor de uz veterinar - MUREŞVET (1998)

D.

X X X The MERCK Veterinary Manual, 1991

X X X European Pharmacopoea 5th Ed., 2004

Gyéresi Á., Dani T., Kelemen H.: Substanţe medicamentoase anorganice (2002), UMF Tg.Mureş Colectivul disciplinei de Chimie farmaceutică: Lucrări practice de Chimie farmaceutică p.I. (anul III-1973); p.II. (anul IV-1975) IMF Tg.Mureş Gyéresi Á. şi colab.: Lucrări practice de Chimie farmaceutică. Culegere de analize monografice (1996) UMF Tg.Mureş V.Zotta: Chimie farmaceutică (1985), Bucureşti C.Dăescu: Chimia şi tehnologia medicamentelor (1994), Bucureşti D.Dobrescu-E.Manolescu: Memomed. Memorator comentat al medicamentelor înregistrate în România (2004), Bucureşti x x x Agenda medicală 2004, Bucureşti

E.

x x x Farmacopeea Română ed. a X-a (1993), Bucureşti

L. Ciser, G. Galiano: Îndreptar Medical veterinar, Ed. Ceres, Bucureşti, 1996. Gh. Suciu: Forme farmaceutice de uz veterinar. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990. G. Neamţu: Substanţe naturale biologic active. Vol. I. Vitamine, Ed. Ceres, Bucureşti, 1996.

F.

Szász Gy., Takács M., Végh A.: Gyógyszerészi kémia, vol. 1-2, Ed. Medicina, Budapest, 1990.






Număr credite


I 2 - 3 5 Examen A.

II 3 - 3 6 Examen




Număr credite


I - - - - - B.

II 1 - - 1 Colocviu




Număr credite


I 3 - 3 6 Examen C.

II 3 - 3 6 Examen




Număr credite


I 1 - - 1 Colocviu D.

II - - - - -




Număr credite


I 2 - 2 5 Examen E.

II 3 - 2 6 Examen




Număr credite


I - - - - - F.

II 1 - - 1 Colocviu

1. DISCIPLINA: TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ A. Propedeutică farmaceutică - anul II, Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Tehnologie farmaceutică - anul III, Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Tehnologie farmaceutică - anul IV, Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; D. Tehnologie farmaceutică - anul V, Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; E. Dermofarmacie şi cosmetologie - anul IV, Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; F. Propedeutică farmaceutică - anul I, Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie; G. Tehnologie farmaceutică - anul II, Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie; H. Dermofarmacie şi cosmetologie - anul III, Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Prof.dr. Popovici Adriana Conf.dr. Ciurba Adriana Conf.dr. Sipos Emese Asist.dr. Todoran Nicoleta Asist.drd. Lobonţ Bianca Prep.drd. Rédai Emőke-Margit


A. Obligatorie B. Obligatorie C. Obligatorie D. Obligatorie E. Opţională F. Obligatorie G. Obligatorie H. Opţională




I. Generalităţi Definiţia şi obiectivul Tehnologiei farmaceutice; aportul celorlalte discipline în studiul

Tehnologiei farmaceutice. Scurt istoric al preparării medicamentelor. Farmacia şi atribuţiile ei. Organizarea spaţiului farmaciei, încăperi de lucru şi de depozitare. Noţiuni generale despre medicamente. Materii prime medicamentoase de origine naturală (minerală, vegetală, animală), sintetice (organice, anorganice) şi semisintetice. Substanţe active şi auxiliare. Medicamente, forme medicamentoase (preparate farmaceutice, forme farmaceutice). Clasificarea formelor farmaceutice după diferite criterii. Modul de administrare al medicamentelor. Reţeta şi părţile ei. Cântărirea şi măsurarea medicamentelor. Prescurtări

în receptură. Noţiunea de doză maximă. Legea stupefiantelor. Activitate. Toxicitate. Posologia medicamentelor. Activitate terapeutică, toxicitate acută, cronică, riscuri teratogene, riscuri mutagene, cancerigene.

II. Noţiuni de biofarmacie Factorii care influenţează efectul terapeutic al medicamentelor (influenţa formulării şi

preparării medicamentelor asupra răspunsului terapeutic, rolul substanţelor medicamentoase, dimensiunea particolelor, starea cristalină, polimorfismul, forma farmaceutică). Conceptul L.A.D.M.E. Evaluarea biodisponibilităţii.

III. Literatura farmaceutică Farmacopeea Română ediţia X-a. Istoricul farmacopeeilor din ţara noastră.

Farmacopei străine. Tratate de specialitate indigene şi străine. IV. Principalele procese tehnologice şi operaţiuni generale aplicate în practica

farmaceutică şi industrială Uscarea, mărunţirea şi pulverizarea, cernerea, amestecarea. Distilarea, dizolvarea. Solvenţi

utilizaţi în practica farmaceutică. Sterilizarea. Extracţia. V. Principalele proprietăţi ale formelor farmaceutice Forme farmaceutice lichide de uz intern şi extern. Soluţii apoase, alcoolice,

hidroalcoolice, uleioase, cu vehicul compus, siropuri, soluţii extractive apoase şi alcoolice. Forme farmaceutice administrate pe cele parenterală. Forme farmaceutice per orale solide. Forme farmaceutice destinate aplicării pe cale cutanată. Forme farmaceutice aplicate pe mucoase. Preparate oftalmice, auriculare, aerosoli etc. Forme farmaceutice de uz extern destinate aplicării în cavităţile naturale. Supozitoare, ovule, comprimate vaginale. Forme farmaceutice solide: comprimate, capsule, drajeuri.

VI. Materiale destinate ambalării formelor farmaceutice şi produselor tehnico-

medicale Produse tehnico-medicale. Comprese, pansamente etc. Ambalaje şi materiale pentru

condiţionarea medicamentelor. Ambalaje de hârtie, metal. Recipiente din sticlă şi material plastic. Cutii din material plastic. Sisteme de închidere a recipientelor. Alegerea corespunzătoare a materialelor de condiţionare.


I. Forme farmaceutice ca sisteme disperse omogene Biodisponibilitatea şi parametrii farmacocinetici. Dependenţa efectului terapeutic de

modul de formulare şi preparare a medicamentelor. Principalii parametri farmacocinetici, determinarea biodisponibilităţii absolute şi relative. Bioechivalenţa medicamentelor.

II. Soluţii medicamentoase Soluţii apoase. Soluţiile ca sisteme disperse omogene. Clasificare, materii prime, auxiliare şi

solvenţi. Apa distilată, apa pentru injecţii, apa demineralizată: obţinere, aparatură de laborator şi industrială, condiţii de calitate şi consevare. Dizolvarea şi factorii care influenţează dizolvarea şi viteza de dizolvare. Metode farmacotehnice pentru evaluarea vitezei de dizolvare. Solubilizarea cu agenţi tensioactivi şi alte metode de solubilizare. Dispersii solide. Complecşi de incluziune. Operaţii generale

utilizate la prepararea soluţiilor: agitarea, filtrarea, decantarea, clarificarea, decolorarea. Prepararea soluţiilor: tehnologie, aparatură. Controlul, stabilitatea şi conservarea soluţiilor.

III. Ape aromatice: preparare, control şi exemple

IV. Siropuri Generalităţi, clasificare, tehnologii de preparare în farmacie şi pe scară industrială. Condiţii

de calitate şi conservarea, alterarea siropurilor. Exemple de siropuri prescrise în FR X, IX şi VIII, siropuri industriale, pentru diabetici. Limonade.

V. Aromatizarea şi corectarea gustului preparatelor de uz intern Edulcoranţi, aromatizanţi. Melite şi oximelite. VI. Soluţii alcoolice de uz intern şi extern, tehnologia de obţinere Exemple oficinale, preparate tipizate. VII. Soluţii cu glicerol şi cu vehicule compuse VIII. Soluţii uleioase Materii prime: uleiuri de origine vegetală, animală, minerală, calitatea acestora.

Tehnologia de preparare, condiţii de calitate, conservare. Alterări- procese fizico-chimice, prevenirea auto- oxidării. Exemple.

IX. Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale Spălături, gargarisme, comprese, dentrificii, loţiuni. Condiţii anatomo-fiziologice

specifice, tehnologia de obţinere, conservarea lor. Exemple magistrale şi tipizate.


I. Generalităţi Cântărire, ambalare, expediere. Farmacopeea Română. Reţeta. Sinonime, prescurtări,

calculul dozelor. II. Soluţii medicamentoase Soluţii oficinale simple şi compuse: de clorură de calciu, de cloroform, de apă oxigenată, de

borat fenilmercuric, soluţie conservantă. Soluţii oficinale cu principiul activ rezultat dintr-o reacţie: soluţie de hidroxid de calciu, acetat de amoniu, acetotartrat de aluminiu. Soluţii magistrale cu substanţe toxice şi puternic active. Soluţii titrate. Calcularea dozelor maxime pentru adulţi şi copii. Soluţii magistrale cu substanţe şi produse stupefiante. Eliberarea preparatelor cu substanţe stupefiante. Soluţii magistrale cu substanţe greu solubile. Tehnici de dizolvare şi solubilizare.

III. Limonade Soluţia de citrat de magneziu, soluţie efervescentă. IV. Ape aromatice V. Siropuri

Sirop simplu, sirop pentru diabetici, sirop de lămâie. Clarificare, decolorare. Sirop de codeină, sirop de cloralhidrat, sirop de clorură feroasă. Sirop de coji de portocale, de balsam de Tolu, de tiocol.

VI. Soluţii magistrale cu extracte şi tincturi

VII. Soluţii alcoolice Soluţii alcoolice oficinale. Soluţia alcoolică de iod-iodurat. Soluţie alcoolică de

camfor, soluţie de clorură de amoniu anisată. Soluţii alcoolice magistrale. VIII. Soluţii în glicerină. soluţii cu vehicol compus

IX. Soluţii uleioase



I. Medicamente injectabile Generalităţi, clasificare, avantajele şi dezavantajele medicamentelor injectabile. Blocuri sterile

pentru prepararea medicamentelor injectabile. Materii prime, cerinţe privind puritatea substanţelor active. Solvenţi utilizaţi pentru medicamente sterile. Apa pentru injecţii. Natura substanţelor pirogene. Recipiente pentru condiţionarea lor: fiole şi flacoane, dopuri. Condiţii de calitate şi control conform normelor G.M.P. Prepararea soluţiilor injectabile. Izotonia, izohidria, izoionia, stabilizanţi şi consrevanţi necesari. Streilizarea: metode preconizate de FR X şi alte procedee. Fazele de preparare ale soluţiilor, suspensiilor injectabile. Metode de filtrare specifică. Controlul fizico-chimic şi biologic al preparatelor injectabile. Exemple de soluţii şi suspensii injectabile apoase şi uleioase, medicamente injectabile radioactive oficinale. Preparate injectabile cu acţiune retard.

II. Perfuzii Deosebiri faţă de soluţiile injectabile. Recipiente şi saci din material plastic, condiţii

de calitate. Exemple de soluţii perfuzabile cu electroliţi, soluţii utilizate pentru restabilirea echilibrului hidro-electrololitic şi acido-bazic, soluţii şi emulsii energetice, soluţii folosite în metabolismul reconstituant, înlocuitori de plasmă, soluţii pentru hemodializă şi dializă peritoneală şi soluţii medicamentoase. Condiţii de calitate şi control ale perfuziilor. Exemple.

III. Soluţii oftalmice Generalităţi. Structura anatomică a ochiului. Biodisponibilitatea medicamentelor din

preparate oftalmice. Metode de preparare, asigurarea izotoniei, izohidriei şi streilităţii colirelor. Controlul preparatelor oftalmice şi condiţionarea. Exemple de soluţii apoase şi uleioase, suspensii, preparate oficinale şi industriale. Colire vâscoase, înlocuitori de lacrimi, lamele oculare, băi oculare, soluţii pentru lentile de contact, sisteme terapeutice tip "Ocusert".

IV. Soluţii extractive Soluţii extractive apoase: infuzii, macerate, decocturi. Bazele teoretice ale extracţiei în

mediul apos, factorii care influenţează extracţia dependente de natura drogului şi de solvent. Tehnologia de obţinere a soluţiilor extractive apoase, aparatura utilizată în farmacie şi industrie, exemple, conservare, condiţii de calitate şi control. Soluţii extractive alcoolice: tincturi şi extracte. Factori care influenţează randamentul de extracţie. Tehnologia de obţinere a tincturilor şi extractelor. Metode din FR X şi alte metode moderne. Aparatura industrială şi

de laborator. Controlul calităţii, conservarea şi valabilitatea preparatelor. Tincturi oficinale. Extracte fluide, moi şi uscate.

V. Forme farmaceutice ca sisteme disperse heterogene Sisteme disperse ultramicroeterogene. Coloizi liofobi şi coloizi liofili. Proprietăţi

molecular-cinetice, stabilitatea dispersiilor coloidale. Reologia sistemelor disperse. Coloizi utilizaţi ca mucilagii obţinute din produse naturale, semisintetice şi sintetice. Coloizi liofobi de interes farmaceutic. Caractere, interacţiuni, conservare, stabilitate. Utilitatea lor în tehnologia farmaceutică.

VI. Aerosoli medicamentoşi Clasificare după gradul de dispersie şi locul de acţiune, biodisponibilitatea medicamentelor

din aerosoli, spume, fumuri. Avantaje, dezavantaje ale aplicării. Metode de preparare industrială, condiţionarea, propulsori, stabilitate, condiţii G.M.P. Exemple industriale.

VII. Emulsii Generalităţi, clasificare, factori care influenţează stabilitatea emulsiilor. Mecanismul

de acţiune al emulgatorilor. Valoarea HLB şi importanţa ei practică. Principalii emulgatori folosiţi în practica farmaceutică. Prepararea emulsiilor în farmacie şi industrie. Asigurarea stabilităţii emulsiilor, conservarea şi controlul de calitate. Linimente.

VIII. Suspensii Factorii care influenţează stabilitatea suspensiilor. Prepararea suspensiilor floculate şi

defloculate. Cerinţe GMP. Controlul suspensiilor. Exemple magistrale şi industriale. IX. Unguente Clasificarea, structura pielii, absorbţia percutanată a medicamentelor. Baze de

unguente: hidrocarburi-geluri, lipogeluri, hidrogeluri, polioxietilengeluri, geluri cu silicone, baze emulsii A/U şi baze emulsii U/A. Sisteme terapeutice transdermice. Utilizarea raţională a bazelor de unguente. Tehnologia unguentelor, aparatura de laborator şi industrială, condiţii de calitate şi control fizico-chimic şi biologic. Unguente sterile. Unguente oftalmice, de protecţie şi cosmetice. Paste. Gelatine. Unguente oficinale şi industriale. Norme GMP pentru unguente. Săpunuri şi emplastre. Generalităţi. Preparare şi control. Exemple.

X. Supozitoare Generalităţi. Absorbţia rectală a medicamentelor din supozitoare. Baze liposolubile,

hidrosolubile şi emulsionante pentru supozitoare. Tehnologia de obţinere a supozitoarelor rectale, vaginale şi uretrale în farmacie şi în producţia industrială. Caracteristici ale biodisponibilităţii medicamentelor la nivel vaginal din ovule. Sisteme terapeutice de tip Progestasert. Condiţii de calitate şi controlul fizico-chimic al supozitoarelor. Exemple oficinale şi tipizate.



I. Soluţii magistrale Soluţii magistrale - modificări fizice şi chimice în soluţie: salefiere, precipitare, reacţii

de dublu schimb, hidroliză, oxido-reducere. Interacţiuni farmaceutice în soluţie. II. Medicamente injectabile

Verificarea calităţii recipientelor şi a dopurilor, rezistenţa la sterilizare a recipientelor, cercetarea stabilităţii lor. Controlul fizico-chimic al dopurilor. Izotonizarea soluţiilor injectabile după metoda din F.R.X şi după alte metode. Ajustarea pH-ului soluţiilor injectabile. Soluţii injectabile oficinale (de acid ascorbic 10 %, de sulfat de atropină 0,1 %, de cofeină şi benzoat de sodiu 25 %, glucoză 20, 30 şi 40 %, papaverină 4 %, procaină 1,4 şi 8 %). Soluţii injectabile neoficinale (invertoză 10 %, indigocarmină 0,4 %, inj. neurotonică).

III. Perfuzii Generalităţi. Calcule. Perfuzii cu electroliţi. Perfuzii cu substanţe energetice oficinale şi

neoficinale. Perfuzii pentru restabilirea echilibrului acido-bazic. Perfuzii cu înlocuitori de plasmă şi medicamentoase. Controlul medicamentelor injectabile şi al perfuziilor.

IV. Soluţii oftalmice Asigurarea izotoniei şi izohidriei soluţiilor oftalmice. Soluţii oftalmice oficinale şi

neoficinale (cu azotat de argint 1 %, sulfat de atropină 1 %. cloramfenicol 0,5%, azotat de pilocarpină 2 %, rezorcină 1 %, sulfat de zinc 0,25 %). Soluţii oftalmice neoficinale cu substanţe antiseptice, antibiotice, analgetice. Ape oftalmice. Înlocuitori de lacrimi. Soluţii pentru lentile de contact.

V. Soluţii pentru uz extern cu aplicaţii speciale Colutorii. Gargarisme. Rhinoguttae. Otoguttae.

VI. Soluţii extractive Soluţii extractive apoase: macerate, infuzii, decocturi. Soluţii extractive alcoolice.

Tincturi oficinale şi neoficinale obţinute prin macerare, macerare repetată şi percolare. Tincturi obţinute prin dizolvarea extractelor. Extracte. Metode oficinale în F.R.X de preparare a extractelor. Extracte fluide, moi şi uscate în F.R.X şi neoficinale. Controlul soluţiilor extractive: identificarea principiilor active, determinarea cantitativă a acestora, determinarea reziduurilor prin evaporare a tincturilor şi extractelor fluide, determinarea conţinutului în alcool a tincturilor conform F.R.X.

VII. Soluţii coloidale Mucilagii oficinale în F.R.X. Mucilagii neoficinale (de alginat de sodiu, de bentonită,

de alcool polivinilic). Controlul fizico-chimic al mucilagiilor. Determinarea vâscozităţii, a caracterelor reologice, trasarea curbelor de curgere şi de vâscozitate, determinarea volumului tixotrop al bentonitei.

VIII. Aerosoli Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiseptice cu acţiune asupra aparatului respirator.

Aerosoli cu substanţe medicamentoase antiastmatice. Aerosoli cu aplicaţie pe mucoasa cutanată. IX. Emulsii Emulsii preparate cu emulgatori clasici: prin metoda gumei uscate (Emulsio Oleosa,

Emulsio Oleo Ricini, Emulsio Saloli, Emulsio Bromoformii), prin metoda gumei umede (Emulsio Olei Jecoris, Emulsio Olei Paraffini). Controlul emulsiilor. Determinarea tipului de emulsie. Determinarea omogenităţii emulsiilor.

X. Linimente Linimente. Reţete magistrale cu linimente.

XI. Suspensii

Suspensii de uz extern şi de uz intern. Controlul de calitate al suspensiilor.

XII. Unguente Baze de unguente lipogeluri, baze emulsii A/U, baze emulsii U/A, baze de unguent

hidrogeluri. Unguente medicamentoase. Unguente sterile (de uz pediatric cu antibiotice). Controlul de calitate al unguentelor.

XIII. Emplastre. săpunuri. cerate Emplastre oficinale şi neoficinale. Săpunuri oficinale şi neoficinale. Cerate cu diferite

substanţe active.

XIV. Supozitoare Prepararea supozitoarelor prin diferite metode. Supozitoare rectale (cu efect local şi cu

efect general). Supozitoare vaginale şi uretrale. Controlul supozitoarelor.


I. Pulberi Caracteristici fizico-chimice şi reologice. Biodisponibilitatea medicamentelor din

pulberi. Casificare. Operaţiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea, bazele teoretice ale uscării, principalele metode de uscare, aparatura industrială şi de laborator. Uscarea în pat fluidizat şi prin liofilizare. Mărunţirea, pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie. Operaţia de divizare. Pulberi simple şi compuse, contolul de calitete după FR X. Pudre farmaceutice.

II. Pilule

III. Capsule medicamentoase. Microcapsule Tipuri de capsule, metodologia de obţinere pe cale industrială. Calitate şi control.

Exemple oficinale şi tipizate. Tehnologia microîncapsulării. Obţinerea nanocapsulelor. IV. Granule Clasificare. Obţinerea granulatelor, excipienţi, aparatură. Condiţii de calitate şi control

ale granulatelor. Exemple tipizate şi oficinale de granulate. V. Ciocolate. tablete triturate

VI. Comprimate Generalităţi. Clasificare. Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici. Tehnologia

comprimării. Maşini de comprimat de diferite tipuri. Comprimate de uz special şi condiţii particulare de preparare a acestora. Controlul fizico-chimic al comprimatelor. Exemple în FR X. Teste farmacotehnice asupra dezagregării din FR X.

VII. Comprimate acoperite(drajeuri) Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere, comprimare şi peliculizare.

Acoperirea enterică, aparatură, condiţii de calitate şi control. Exemple de comprimate acoperite oficinale.

VIII. Forme farmaceutice solide perorale cu acţiune prelungită Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor.

Factori biocinetici. Structura comprimatelor de acţiune prelungită. Tehnologii de obţinere a comprimatelor retard. Controlul calităţii prin teste specifice. Exemple industriale.

IX. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată Sisteme terapeutice, bioadezive, flotante, dispozitive de perfuzare cu program cu

senzori. Cinetica de cedare. Exemple. X. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă Microsfere, lipozomi, niosomi, eritrocite, fibroblaste, nanoparticule, precursori

medicamentoşi, lectine. Structură, obţinere, biodisponibilitate. Exemple. XI. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice Incompatibilităţi fizice şi chimice. Incompatibilităţi de siringă. Incompatibilităţi

terapeutice. XII. Stabilitatea formelor farmaceutice Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor. Conservanţi. Antioxidanţi.

Stabilizanţi. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. Supradozarea. Posibilităţi de stabilizare. Norme GMP. Prevederi ale FR X.


I. Pulberi Uscarea sărurilor eflorescente. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. Pulberi

magistrale nedivizate simple şi compuse. Pulberi compuse divizate oficinale în F.R.X : pulbere laxativă efervescentă, pulbere alcalină. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice puternic active, cu extracte moi şi uscate. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte vegetale, substanţe colorate oxidante, higroscopice, delicvescente, cu amestecuri eutectice. Pudre cu substanţe grase, ihtiol, cu substanţe moi volatile, antibiotice, sulfamide, cu substanţe higroscopice şi amestecuri eutectice. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor.

II. Capsule medicamentoase Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. Umplerea şi închiderea capsulelor.

Capsule gelatinoase enterosolvente, cu vitamine, antibiotice. Microcapsule preparate prin coacervare - prepararea acestora. Controlul de calitate al capsulelor.

III. Pilule Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea drojdiei de bere, mucilag de tragacantha 10 %,

miere purificată, unguent de glicerină, caramel spissum, mucilagii de metilceluloză şi carboximetilceluloză sodică, alcool polivinilic, gel de bentonită 15 %. Fluidum ad pilulas. Pilule cu substanţe toxice şi puternic active, cu substanţe higroscopice, reducătoare şi oxidante. Pilule cu tincturi şi extracte, cu substanţe hidrofobe, rezine, glicozide. Pilule preparate prin picurare şi turnare. Pilule cu antibiotice. Acoperirea pilulelor cu pelicule continue: pelicule gastrosolubile: drajefiere cu zahăr, acoperire cu balsam de Tolu, gelatină, unt de cacao, polietilenglicoli; pelicule enterosolubile: acoperirea cu gelatină formolizată cu Shellak, salol, keratină, acetoftalat de celuloză. Controlul de calitate al pilulelor după F.R.IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit.

IV. Micropilule. Boluri. Zaharuri granulate (granule). Tablete triturate Granula Discorides. Granule de sulfat de stricnină. Boluri cu acid arsenicos,

acetanilidă, salicilat de sodiu, bromuri. Granule cu glicerofosfat de calciu, cu cola, granule efervescente. Tablete triturate cu tetraborat de sodiu, cu ulei volatil de mentă. Controlul condiţiilor de calitate al granulelor după F.R.X.

V. Comprimate Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefiaţi. Mucilagii pentru granulare: mucilag de

amidon 5-10 %, soluţie de gelatină 2 %, soluţie de stearină 5 %, soluţie alcoolică de polietilenglicol 5 %, mucilag de etilceluloză 5 %. Comprimate preparate prin comprimare directă: urotropină, aspirină. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea granulatului simplu, comprimate cu: aspirină, fenobarbital, acid ascorbic cu acţiune analgezică, antitermică, antigripală. Comprimate efervescente. Controlul calităţii comprimatelor după F.R.X. Comprimate cu acţiune prelungită. Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită.

VI. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente

Controlul drajeurilor după F.R.X.

VII. Incompatibilităţi farmaceutice Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor. Înlocuirea unor substanţe

insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe. Dizolvarea unei substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei alte substanţe. Înlocuirea totală sau parţialî a dizolvantului sau excipientului. Schimbarea volumului dizolvantului. Aducerea soluţiei la un anumit pH. Dispersarea unor substanţe insolubile sub formă de emulsie sau suspensie. Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă farmaceutică sau eliberarea separată a unor componente.


I. Scurt istoric şi tendinţe noi în cosmetologie. Diagnosticul cosmetic al pielii

II. Tratamente cosmetice: măşti, periaj, comprese, băi de aburi. Masajul facial

cosmetic

III. Cosmetica decorativă: machiajul. Produse de machiaj

IV. Preparate cosmetice destinate îngrijirii feţei

V. Creme demachiante, nutritive, emoliente, hidratante

VI. Îngrijirea dinţilor şi a gurii

VII. Preparate pentru îngrijirea părului. Şampoane. Regeneratoare

VIII. Întreţinerea mâinilor, corpului, picioarelor. Produse de igienă

IX. Deodorante şi antiperspirante

X. Cosmetica masculină. Produse de parfumerie

XI. Produse de igienă pentru copii şi nou-născuţi

XII. Dermopreparate cu acţiune antiinflamatoare, antimicotică şi bactericidă

XIII. Medicaţia dermatologică antipruriginoasă, reductoare, keratolitică, epitelizantă şi antiparazitară

XIV. Dermopreparate cu efect antiacneic şi antiseboreic


I. Loţiuni Loţiuni cosmetice pentru faţă cu acţiune astringentă, loţiuni acide, alcaline, cu

extracte vegetale, cu acţiune hidratantă, antiseboreică, tonică, pentru albirea tenului.

II. Măşti cosmetice faciale Măşti pentru ten gras: mască absorbantă, astringentă, calmantă, emolientă, antiseboreică. Măşti pentru pielea normală şi uscată: cu acţiune calmantă, emolientă, nutritivă, gresantă.

III. Emulsii cosmetice

Emulsii de demachiere şi curăţire. Emulsii de întreţinere a pielii: hidratante, emoliente astringente, nutritive.

IV. Unguente şi creme cosmetice Coldcreme: pe bază de ceară, trietenolamină, colesterol, excipienţi sintetici. Unguente cu stearaţi: cu săruri de sodiu, potasiu, trietanolamină. Creme acide: cu acid lactic, cu sucuri de fructe, din acizi organici, sucuri de legume. Creme demachiante: fluide, emulsii A/U şi U/A, vaselină hidrofilizată. Creme nutritive şi revitalizante: cu vitamine, produse apicole, grăsimi animale, biostimulatori. Creme hidratante: cu ceară Lanette N, cu emulgatori ionogeni şi neionogeni.

V. Preparate contra pistruilor şi petelor

VI. Farduri de toaletă Pudre: lichide, compacte, de zi şi de seară. Farduri pentru obraz, fonduri de ten.

Rujuri pentru buze. Farduri pentru gene, sprâncene şi pentru pleoape.

VII. Preparate pentru igiena bucală Paste de dinţi. Ape de gură.

VIII. Preparate pentru îngrijirea părului Şampoane: lichide şi solide. Preparate contra căderii părului, tonice, contra mătreţii.

IX. Preparate pentru îngrijirea mîinilor Preparate lichide, aplicaţii emoliente, paste pentru albirea mâinilor, preparate

antiperspirante. Preparate pentru întreţinerea unghiilor.

X. Dezodorizante şi antisudorifice

Preparate antisudorale pentru corp şi picioare. Îngrijirea călcâielor.

XI. Preparate pentru igiena masculină Loţiuni după bărbierit. Preparate cu acţiune astringentă, descongestionantă, sicativă.

XII. Dermopreparate pentru copii Loţiuni pentru întreţinere şi uleiuri. Pudre pentru copii. Creme specifice pentru uz infantil.



I. Obiectul disciplinei de Tehnologie farmaceutică. Istoricul preparatelor farmaceutice. Literatură farmaceutică

II. Clasificarea medicamentelor şi formelor farmaceutice. Reglementarea prescrierii, liberării şi administrării medicamentelor. Doze terapeutice şi maxime

III. Operaţii generale utilizate în tehnologia farmaceutică Cântărirea şi măsurarea. Decantarea. Centrifugarea. Filtrarea. Evaporarea. Distilarea.

Uscarea, metode, aparatură. Pulverizarea. Măcinarea. Cernerea. Amestecarea. Sterilizarea. Divizarea pulberilor, supozitoarelor, capsulelor.

IV. Ambalaje pentru medicamente: din sticlă, material plastic, metale, capsule

V. Noţiuni generale asupra biofarmaciei

VI. Soluţii, solvenţi

VII. Siropuri. Ape aromatice

VIII. Soluţii alcoolice. Soluţii pentru uz extern hidroalcoolice, glicerinate şi

uleioase

IX. Medicamente sterile Preparate injectabile. Preparate perfuzabile. Picături pentru ochi. X. Preparate rinologice şi otice

XI. Soluţii extractive apoase

XII. Soluţii extractive alcoolice


A L U C R Ă R I L O R P R A C T I C E I. Cunoaşterea ustensilelor, aparaturii şi laboratoarelor pentru prepararea

medicamentelor

II. Cântărirea şi măsurarea în farmacie a substanţelor solide, lichide şi moi

III. Reţeta, părţile ei. Doze pentru copii, adulţi şi bătrâni. Calculul dozelor

minime

IV. Principalele operaţii generale aplicate la prepararea medicamentelor : uscarea, mărunţirea, pulverizarea, dizolvarea, solubilizarea, clarificarea, decolorarea, filtrarea, divizarea medicamentelor solide

V. Soluţii. Solvenţi. Controlul calităţii apei distilate. Dizolvarea la temperatura camerei, prin încălzire, per descensum, prin intermediu. Dizolvarea soluţiilor

VI. Soluţii apoase oficinale şi neoficinale de uz intern şi extern

VII. Ape aromatice

VIII. Siropuri medicamentoase şi edulcorante

IX. Limonade. Soluţii alcoolice oficinale şi neoficinale. Dizolvarea alcoolului concentrat

X. Soluţii glicerinate cu vehicul compus. Soluţii uleioase. Preparare, exemple. Soluţii cu aplicaţii speciale

XI. Preparate injectabile Operaţii preliminare la prepararea soluţiilor injectabile. Controlul fiolelor. Prepararea

soluţiilor injectabile oficinale. Înfiolare. Sterilizarea. Soluţii injectabile neoficinale. Controlul de calitate.

XII. Soluţii perfuzabile: cu electroliţi, cu substanţe energetice, pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, perfuzii medicamentoase. Preparare. Control

XIII. Preparate lichide oftalmice: soluţii şi suspensii. Izotonizarea, tehnologia, filtrarea. Soluţii vâscoase, uleioase, pentru lentile de contact

XIV. Tehnologia maceratelor, infuziilor, decocţiilor

XV. Soluţii extractive. Tincturi preparate prin macerare şi percolare

XVI. Extracte. Concentrarea lor. Controlul

G. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A C U R S U R I L O R

I. Soluţii coloidale. Solubilizarea micelară

II. Emulsii farmaceutice şi cosmetice Factori care influenţează stabilitaea.Formularea emulsiilor. Emulgatori. Prepararea

emulsiilor. Alterare şi conservarea.

III. Linimente. Modul de prescriere, preparare, eliberare

IV. Suspensii. Formulare. Preparare. Control. Exemple

V. Aerosoli, clasificare, formulare, aparatură. Produse industriale

VI. Unguente, clasificare, baze de unguente, aparatură, control. Exemple industriale şi oficinale.

VII. Supozitoare rectale, vaginale şi uretale, preparare, excipienţi, condiţii de calitate şi control. Exemple

VIII. Pulberi Caracteristici fizico-chimice şi reologice. Biodisponibilitatea medicamentelor din

pulberi. Casificare. Operatiuni generale la prepararea pulberilor: uscarea, bazele teoretice ale uscării,

principalele metode de uscare, aparatura industrială si de laborator. Uscarea în pat fluidizat şi prin liofilizare. Mărunţirea, pulverizarea şi cernerea în farmacie şi industrie. Operaţia de divizare. Pulberi simple şi compuse, contolul de calitate după FR X. Pudre farmaceutice.

IX. Pilule

X. Capsule medicamentoase. Microcapsule Tipuri de capsule, metodologia de obtinere pe cale industrialã. Calitate si control.

Exemple oficinale si tipizate. Tehnologia microîncapsulãrii. Obtinerea nanocapsulelor. XI. Granule Clasificare. Obţinerea granulatelor, excipienţi, aparatură. Condiţii de calitate şi control

ale granulatelor. Exemple tipizate şi oficinale de granulate.

XII. Comprimate Generalităţi. Clasificare. Materii prime: substanţe active şi excipienţi specifici. Tehnologia comprimării. Maşini de comprimat de diferite tipuri. Comprimate de uz

special şi condiţii particulare de preparare a acestora. Controlul fizico-chimic al comprimatelor. Exemple în FR X. Teste farmacotehnice

asupra dezagregării din FR X. XIII. Comprimate acoperite (drajeuri) Tehnologia de obţinere a drajeurilor prin drajefiere, comprimare si peliculizare.

Acoperirea enterică, aparatură, condiţii de calitate şi control. Exemple de comprimate acoperite oficinale.

XIV. Forme farmaceutice solide perorale cu actiune prelungitã Consideraţii generale privind posibilităţile de prelungire a acţiunii medicamentelor.

Factori biocinetici. Structura comprimatelor cu acţiune prelungită. Tehnologii de obţinere a comprimatelor retard. Controlul calităţii prin teste specifice. Exemple industriale.

XV. Forme farmaceutice cu viteză de cedare modificată

Sisteme terapeutice, bioadezive, flotante, dispozitive de perfuzare cu program cu senzori. Cinetica de cedare. Exemple.

XVI. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă Microsfere, lipozomi, niosomi, eritrocite, fibroblaste, nanoparticule, precursori

medicamentoţi, lectine. Structură, obţinere, biodisponibilitate. Exemple. XVII. Incompatibilităţi farmaceutice şi terapeutice Incompatibilităţi fizice şi chimice. Incompatibilităţi de siringă. Incompatibilităţi

terapeutice. XVIII. Stabilitatea formelor farmaceutice Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor. Conservanţi. Antioxidanţi.

Stabilizanţi. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor. supradozarea. Posibilităţi de stabilizare. Norme GMP. Prevederi ale FR X.



I. Soluţii coloidale cu agenţi macromoleculari, gume şi produse de origine minerală

II. Tehnologia emulsiilor Emulsia uleioasă, emulsiile naturale, emulsiile cu uleiuri vegetale şi minerale, cu

substanţe medicamentoase. Emulsii de tip A/U şi U/A cu emulgatori sintetici. Emulsii multiple, emulsii cosmetice. Controlul stabilităţii emulsiilor. Linimente

III. Suspensii pentru uz intern şi extern

IV. Unguente Prepararea diferitelor baze de unguente. Prepararea unguentelor oficinale şi

neoficinale de tip soluţie, emulsie şi suspensie. Unguente oftalmice şi cu antibiotice. Unguente de protecţie şi cosmetice. Controlul unguentelor. Reologia sistemelor disperse

V. Săpunuri. Emplastre VI. Supozitoare rectale, vaginale, uretale Supozitoare cu baze grase. Supozitoare cu baze hidrosolubile. Controlul

supozitoarelor. VII. Pulberi Uscarea sărurilor eflorescente. Pulberi oficinale nedivizate: pulbere Dover. Pulberi

magistrale nedivizate simple şi compuse. Pulberi compuse divizate oficinale în F.R.X : pulbere laxativă efervescentă, pulbere alcalină. Pulberi divizate magistrale cu substanţe toxice puternic active, cu extracte moi şi uscate. Pulberi compuse divizate magistrale cu extracte vegetale, substanţe colorate, oxidante, higroscopice, delicvescente, cu amestecuri eutectice. Pudre cu substanţe grase, ihtiol, cu substanţe moi volatile, antibiotice, sulfamide, cu substanţe higroscopice şi amestecuri eutectice. Controlul de calitate al pulberilor şi pudrelor.

VIII. Capsule medicamentoase

Prepararea în farmacie a capsulelor gelatinoase. Umplerea si închidere capsulelor. Capsule gelatinoase enterosolvente, cu vitamine, antibiotice. Microcapsule preparate

prin coacervare - prepararea acestora. Controlul de calitate al capsulelor IX. Pilule Prepararea excipienţilor pilulari: prepararea excipienţilor pilulari cu drojdie de bere,

mucilag de tragacantha 10 %, miere purificată, unguent de glicerină, caramel spissum, mucilagii de metilceluloză si carboximetilceluloză sodică, alcool polivinilic, gel de bentonită 15 %. Fluidum ad pilulas. Pilule cu substanţe toxice şi puternic active, cu substanţe higroscopice, reducătoare şi oxidante. Pilule cu tincturi şi extracte, cu substanţe hidrofobe, rezine, glicozide. Pilule preparate prin picurare şi turnare. Pilule cu antibiotice. Acoperirea pilulelor cu pelicule continue. Pelicule gastrosolubile: drajefiere cu zahăr, acoperire cu balsam de Tolu, gelatină, unt de cacao, polietilenglicoli; Pelicule enterosolubile: acoperirea cu gelatină formolizată cu Shellak, salol, keratină, acetoftalat de celuloză. Controlul de calitate al pilulelor după F.R.IX şi controlul comparativ al dezagregării în funcţie de liantul folosit.

X. Micropilule. Boluri. Zaharuri granulate (Granule). Tablete triturate Granula Dioscorides. Granule de sulfat de stricnină. Boluri cu acid arsenicos,

acetanilidă, salicilat de sodiu, bromuri. Granule cu glicerofosfat de calciu, cu cola, granule efervescente. Tablete triturate cu tetraborat de sodiu, cu ulei volatil de mentă. Controlul condiţiilor de calitate al granulelor dupã F.R.X.

XI. Comprimate Prepararea excipienţilor aglutinanţi şi lubrefianţi. Mucilagii pentru granulare: mucilag

de amidon 5-10 %, soluţie de gelatină 2 %, soluţie de stearină 5 %, soluţie alcoolică de polietilenglicol 5 %, mucilag de etilceluloză 5 %. Comprimate preparate prin comprimare directă: urotropină, aspirină. Comprimate preparate prin granulare umedă: prepararea granulatului simplu, comprimate cu: aspirină, fenobarbital, acid ascorbic cu acţiune analgezică, antitermică, antigripală. Comprimate efervescente. Controlul calităţii comprimatelor dupã F.R.X.

Comprimate cu acţiune prelungită. Controlul comprimatelor cu acţiune prelungită. XII. Drajeuri gastrosolvente şi enterosolvente Controlul drajeurilor după F.R.X. XIII. Incompatibilităţi farmaceutice Respectarea ordinii de dizolvare sau amestecare a componentelor. Înlocuirea unor

substanţe insolubile sau greu solubile cu derivaţi solubili sau cu săruri ale aceleiaşi substanţe. Dizolvarea unei substanţe insolubile sau evitarea unei reacţii nedorite prin intermediul unei alte substanţe. Înlocuirea totală sau parţială a dizolvantului sau excipientului. Schimbarea volumului dizolvantului. Aducerea soluţiei la un anumit pH. Dispersarea unor substanţe insolubile sub formă de emulsie sau suspensie. Prin prelucrarea substanţelor sub o altă formă farmaceutică sau eliberarea separată a unor componente.

H. P R O G R A M A A N A L I T I C Ă A C U R S U R I L O R

I. Scurt istoric al cosmetologiei, încadrarea dermatopreparatelor, obiectivul,

tendinţe noi şi diferenţe faţă de preparate cosmetice. Diagnosticul cosmetic al pielii

II. Medicamente pentru uz extern cu acţiune antiinflamatoare, antimicotică şi antimicrobiană. Medicamente tipizate

III. Dermopreparate cu acţiune antipruriginoasă reducătoare şi antiparazitară,

medicamente industrializate IV. Cheratolitice, epitelizante, antineoplazice de uz extern V. Dermopreparate cu acţiune antiacneică şi antiseboreică VI. Preparate dermice pentru profilaxia şi tratamentul dermatozelor

profesionale VII. Tulburări pigmentare: discromii şi hipocromii

VIII. Fitopreparate, apipreparate pentru terapia externă

IX. Tratamente cosmetice. Masajul cosmetic facial X. Cosmetica decorativă. Produse de machiaj şi utilizarea lor raţională

XI. Structura şi acţiunea preparatelor pentru igiena dinţilor şi a gurii

XII. Structura şi biochimia părului. Şampoane. Preparate regeneratoare XIII. Preparate pentru întreţinerea mâinilor şi picioarelor. Produse

antiperspirante şi deodorante. Structură şi mecanism de acţiune. Diferenţe XIV. Produse pentru cosmetica masculină. Produse de parfumerie XV. Preparate pentru igiena noilor-născuţi şi a altor grupe de vârstă XVI. Preparate fotoprotectoare. Controlul calităţii produselor de uz topic în

cosmetologie şi dermatologie


I. Operaţiuni principale pentru întreţinerea igieno-cosmetică şi aparatura

specifică utilizată

II. Băi de abur şi loţiuni pentru faţ III. Măşti cosmetice. Preparate contra pistruilor şi petelor IV. Emulsii demachiante şi nutritive V. Unguente cosmetice. Creme demachiante VI. Creme cosmetice hidratante, nutritive, revitalizante. Farmacocosmetice

VII. Creme colorante (fond de ten, rimeluri)

VIII. Pudre. Farduri. Ape de gură

IX. Loţiuni pentru păr: tonice, contra căderii părului, contra mătreţii, pentru

regenerare. Şampoane, briantine, fixative şi coloranţi pentru păr X. Preparate pentru îngrijirea mâinilor şi unghiilor

XI. Preparate pentru igiena picioarelor

XII. Preparate dezodorizante şi antisudorifice XIII. Dermopreparate fotoprotectoare XIV. Dermopreparate pentru copii


Stănescu V.: Tehnica farmaceutică, Ed.Medicală, Buc.1983 Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică, Lit.Tg.Mureş, Vol.I., 1993 Fica Cornelia: Prepararea medicamentelor în farmacie, Ed.Medicală, Buc. 1986

A.

Grecu I., Enescu L.: Ghidul farmacistului practician, Ed.Medicală, Buc. 1967

Stănescu V. : Tehnica farmaceutică, Editura Medicală, Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică, Litografia UMF Tg. Mureş, Vol. 1, 1993Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică, Litografia UMF Tg. Mureş, Vol. 2, 1995 Leucuţa S. : Tehnologia formelor farmaceutice, Editura Dacia, 1995, Cluj-Napoca Leucuţa S. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă, Editura Medicală, Bucureşti, 1989 Ionescu Stoian P., Savopol E. : Extracte farmaceutice vegetale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1977 Adam L., Popovici A. : Curs de tehnologie farmaceutică, Litografia UMF Tg. Mureş, Vol. 3, 1989 Popovici A., Tokes B., Papp I., Suciu G. : Reologia formelor farmaceutice, Ed. Medicală, Bucureşti, 1985 Popovici Adriana, Ban I. : Supozitoare, Ed. Medicală, Bucureşti, 1988 Voigt R. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie, Veb Verlag Volk und Gesundheit, Berlin, 1975 Ádám L., Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. köt, Litografia UMF Tg. Mureş,1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1962 Pandula Egon, Takács Géza : Ipari gyógyszerészet, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1981 Rácz István, Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I, II, III, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1991 Gyarmati László, Csontos András, Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1979 Csegedi Júlia Jolán, Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. kötet, OGYE, Marosvásárhely, 1980

B.

Ádám Lajos, Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. kötet, OGYE, Marosvásárhely, 1983

Papp József, Ádám Lajos, Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. kötet, OGYE, Marosvásárhely, 1984

Stănescu V. : Tehnica farmaceutică, Editura Medicală, Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică, Litografia UMF Tg. Mureş, Vol. 1, 1993Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică, Litografia UMF Tg. Mureş, Vol. 2, 1995 Leucuţa S. : Tehnologia formelor farmaceutice, Editura Dacia, 1995, Cluj-Napoca Leucuţa S. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă, Editura Medicală, Bucureşti, 1989 Ionescu Stoian P., Savopol E. : Extracte farmaceutice vegetale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1977 Adam L., Popovici A. : Curs de tehnologie farmaceutică, Litografia UMF Tg. Mureş, Vol. 3, 1989 Popovici A., Tokes B., Papp I., Suciu G. : Reologia formelor farmaceutice, Ed. Medicală, Bucureşti, 1985 Popovici Adriana, Ban I. : Supozitoare, Ed. Medicală, Bucureşti, 1988 Voigt R. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie, Veb Verlag Volk und Gesundheit, Berlin, 1975 Ádám L., Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. köt, Litografia UMF Tg. Mureş,1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1962 Pandula Egon, Takács Géza : Ipari gyógyszerészet, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1964 Kedvessy György : Gyógyszertechnológia, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1981 Rácz István, Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I, II, III, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1991 Gyarmati László, Csontos András, Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1979 Csegedi Júlia Jolán, Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. kötet, OGYE, Marosvásárhely, 1980 Ádám Lajos, Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. kötet, OGYE, Marosvásárhely, 1983

C.

Papp József, Ádám Lajos, Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. kötet, OGYE, Marosvásárhely, 1984

Stănescu V. : Tehnica farmaceutică, Editura Medicală, Bucureşti 1983 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică, Litografia UMF Tg. Mureş, Vol. 1, 1993Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică, Litografia UMF Tg. Mureş, Vol. 2, 1995 Leucuţa S. : Tehnologia formelor farmaceutice, Editura Dacia, 1995, Cluj-Napoca Leucuţa S. : Farmacocinetica în terapia medicamentoasă, Editura Medicală, Bucureşti, 1989 Ionescu Stoian P., Savopol E. : Extracte farmaceutice vegetale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1977 Adam L., Popovici A. : Curs de tehnologie farmaceutică, Litografia UMF Tg. Mureş, Vol. 3, 1989 Popovici A., Tokes B., Papp I., Suciu G. : Reologia formelor farmaceutice, Ed. Medicală, Bucureşti, 1985 Popovici Adriana, Ban I. : Supozitoare, Ed. Medicală, Bucureşti, 1988 Voigt R. : Lehrbuch der pharmazeutischen Technologie, Veb Verlag Volk und Gesundheit, Berlin, 1975 Ádám L., Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia II. köt, Litografia UMF Tg. Mureş,1982 Pandula Egon : Gyógyszerészet, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1962 Pandula Egon, Takács Géza : Ipari gyógyszerészet, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1964

D.

Kedvessy György : Gyógyszertechnológia, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1981

Rácz István, Selmeczi Béla : Gyógyszertechnológia I, II, III, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1991 Gyarmati László, Csontos András, Stampf György : Aeroszolok gyógyszertechnológiája, Medicina Könyvkiadó, Budapest, 1979 Csegedi Júlia Jolán, Csath-Stîncel Zamfira : Gyógyszertechnológia I. kötet, OGYE, Marosvásárhely, 1980 Ádám Lajos, Szánthó Éva : Gyógyszertechnológia III. kötet, OGYE, Marosvásárhely, 1983 Papp József, Ádám Lajos, Popovici Adriana : Gyógyszertechnológia IV. kötet, OGYE, Marosvásárhely, 1984

Popovici Adriana: Dermatofarmacie şi cosmetologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1982 Popovici Adriana Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie, Litografia UMF Tg-Mureş, 1977 Harry G.R.: Modern Cosmetology, vol. 1 şi 2, Leonard Hill, London, 1963 Nowak G.A.: Die kosmetischen Praparate, Verlag fur Chem. Industrie, H. Ziolkowsky, Ausburg, 1979 Thiers H.: Les Cosmetiques, Ed. Masson, Paris, 1980 Poelman M.C. : Iniation a la Cosmetologie dermatologiques, Ed. Masson, Paris, 1990 Hajdú I. Kozmetikai kézikönyv, Műszaki Könyvkiadó, Budapest, 1993

E.

Bodor F. A bőr és a szépség, Metrum Könyvkiadó, Budapest, 1992.

Adam L, Popovici Adriana, Szantho E. : Curs de Tehnică farmaceutică, Litografia UMF, Tg-Mureş, 1978, vol. II fasc. 1, 2. Ban Petra, Savopol E. :Soluţii sterile, Ed. Medicală, Bucureşti, 1978. Adriana Ciurba, Sipos Emese, Curs de tehnologie farmaceutică, litografia UMF Tg-Mures. Leucuţa S.: Tehnologia formelor farmaceutice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca 1995. Leucuţa S. : Introducere în biofarmacie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1975. Kedvessy Gy.: Gyógyszertechnológia, Medicina Konyvkiadó, Budapest 1981. Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceutică, Litografia UMF Tg-Mureş,1993, vol. I. Popovici Adriana: Curs de Tehnologie farmaceutică, Litografia UMF, Tg-Mureş, 1995,vol. II. Popovici Iuliana, Lupuleasa D. : Tehnologie farmaceutică, Editura Polirom Iaşi, 1997 Stănescu V.: Tehnica farmaceutică, Ed. Medicală, Bucureşti, 1983 Rácz I, Selmeczi B.: Gyógyszertechnológia I,II,III, Medicina, Budapest 1991

F.

Farmacopeea Română ed. X: Editura Medicală, Bucureşti, 1993

Adam L., Popovici A. : Curs de tehnologie farmaceuticã, Litografia UMF Tg. Mures, Vol. 3, 1989 Adriana Ciurba, Sipos Emese, Curs de Tehnologie farmaceuticã - Solutii medicamentoase, vol.I , Litografia UMF Tg-Mures , 2003 Cornelia Fica- Tehnicã Farmaceuticã pentru asistenti de farmacie, editura Medicalã , Bucuresti 1977 Dumitru Lupuleasa , Iuliana Popovici - Tehnologie Farmaceuticã ,vol. I, Editura Polirom ,Iasi,1977 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã, Litografia UMF Tg. Mures, Vol. 1, 1993 Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã, Litografia UMF Tg. Mures, Vol. 2, 1995

G.

Popovici Adriana : Curs de Tehnologie farmaceuticã, Litografia UMF Tg. Mures, Vol. 4, fasc. 1 si 2 1998

Stãnescu V. : Tehnica farmaceuticã, Editura Medicalã, Bucuresti 1983 XXX Farmacopeea Românã ed. X-a ,editura medicalã , Bucuresti, 1993

Popovici Adriana: Dermofarmacia şi cosmetologia, Ed.Medicală, Bucureşti 1982 Popovici Adriana: Curs de Dermofarmacie şi Cosmetologie, Litografia I.M.F. Tg.Mureş 1977 Popovici Adriana, Ciurba Adriana: Formular cosmetic, Ed. Tipomur, Tg-Mureş, 1998 Cosmovici Ludmila: Îndreptar cosmetic, Ed.Medicală, Bucureşti 1970

H.

Hajdu Imre: Kozmetikai kezikonyv, Muszaki Konyv kiado, Budapest 1993 6. NUMĂRUL DE ORE DE CURS, STAGII, RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE,





Număr credite


I - - - - - A.

II 1 - - 1 Colocviu




Număr credite


I 2 - 3 5 Examen B.

II 2 - 3 5 Examen




Număr credite


I 2 - 3 5 Examen C.

II 2 - 4 5 Examen




Număr credite


I 2 - 3 5 Examen D.

II - - - - -




Număr credite


I 1 - 1 2 Colocviu E.

II - - - - -




Număr credite


I 2 - 2 5 - F.

II 2 - 2 5 Examen




Număr credite


I 2 - 3 6 Examen G.

II 2 - 3 7 Examen




Număr credite


I 1 - 1 2 Colocviu H.

II - - - - -

1. DISCIPLINA: FARMACOLOGIE - FARMACOTERAPIE A. Farmacologie anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; B. Patologie şi terminologie medicală anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; C. Farmacologie anul IV Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; D. Farmacoterapie anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie; E. Farmacologie anul II Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Prof.dr. Dogaru Maria Şef lucr.dr. Vari Camil Asist.drd. Máthé Lehel Asist.drd. Kolcsár Melinda


A. Obligatorie B. Obligatorie C. Obligatorie D. Obligatorie E. Obligatorie




I. Curs introductiv Farmacologia generală. Definiţie şi ramuri. Interacţiunea medicament-organism. Faze şi etape. II. Farmacocinetica generală Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice. Absorbţia

medicamentelor. Căi de administrare, factori care influenţează, mecanisme avantaje. III. Distribuţia medicamentelor în organism Factorii care o influenţează. Difuziunea şi stocarea în ţesuturi. Biotransformarea

medicamentelor. Locul, faze, mecanisme, factori, inducţie enzimatică. Eliminarea medicamentelor, căi de eliminare, mecanisme, factori, clearance.

IV. Parametrii farmacocinetici. Principalele modele farmacocinetice

compartimentale

V. Acţiunile medicamentelor Relaţii doză-efect. Tipuri de acţiune, parametrii definitorii, exprimarea cantitativă a

acţiunii farmacodinamice. Relaţii doză-efect. VI. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor

Mecanisme nespecifice.Mecanisme specifice (farmacoreceptori, canale ionice, enzime, mesageri secunzi Ca, AMPc, sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici, neuromediatori etc.). Relaţii structură-activitate.

VII. Factori care influenţează răspunsul organismului la medicamente. Efecte

nedorite ale medicamentelor

VIII. Interacţiunile medicamentelor. Cercetarea preclinică şi clinică a medicamentelor


I. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Farmacologia experimentală. Norme de protecţie a muncii. Bioetica privind

experimentul pe animalul de laborator. II. Instrumentarul şi aparatura de bază. Imobilizarea şi anestezia animalelor de

experienţă III. Studiul unor aspecte farmacocinetice Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor. Distribuţia şi biotransformarea

(metabolizarea) medicamentelor. Eliminarea medicamentelor. IV. Determinarea toxicităţii acute Estimarea DL50 prin metoda Kärber, metoda grafică Miller-Tainter, metoda Litchfield-

Wilcoxon; prezentarea metodologiei oficializate de F.R.X; metoda dozelor fixe, test alternativ la determinarea DL50).

V. Stabilirea toxicităţii cronice şi urmărirea efectelor adverse ale

medicamentelor Studii de farmacovigilenţă. Fişa de reacţii adverse.

VI. Studiul unor aspecte de farmacometrie şi interacţiuni medicamentoase

VII. Verificarea cunoştinţelor- Prin experienţe pe animale de laborator.



I. Elemente de semiologie medicală Simptome, semne şi date de laborator. II. Patologia aparatului respirator Traheo-bronşită acută, bronşită cronică, bronhopneumopatia cronică obstructivă,

astmul, pneumonii, pleurezii, supuraţii bronho-pulmonare, cancerul bronho-pulmonar, tuberculoza pulmonară, embolia pulmonară.

III. Patologia aparatului reno-urinar

Sindroame nefrologice, caracteristici generale ale bolilor glomerulare, glomerulonefrită acută difuză poststreptococică, infecţia urinară, nefropatiile tubulo-interstiţiale infecţioase.

IV. Patologia aparatului cardio-vascular Reumatismul articular acut, cardiopatiile valvulare, endocardita, pericardita,

miocardita, tulburări de ritm cardiac, hipertensiunea arterială esenţială, ateroscleroza, cardiopatia ischemică, insuficienţă cardiacă, boli ale arterelor şi venelor.

V. Patologia aparatului digestiv Bolile esofagului, stomacului şi duodenului, bolile intestinului, afecţiunile vezicii

biliare şi a căilor biliare, bolile ficatului şi pancreasului. VI. Boli de nutriţie, metabolism şi endocrine Diabetul zaharat, hiperlipidemiile, hiperuricemiile, obezitatea, bolile tiroidiene

(hipertiroidii, hipotiroidia, guşa), nanismul hipofizar, b. Addison, sd. Cushing, osteoporoza, acromegalia.

VII. Boli sistemice şi reumatice

Poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, lupusul eritematos sistemic, scleroza sistemică, polimiozita şi dermatomiozita, vasculite sistemice, boala artrozică.

VIII. Boli hematologice Anemii, poliglobulii, diateze hemoragice, leucoze-leucemii-limfoame.

IX. Patologia neurologică Noţiuni de semiologie neurologică, boli vasculare cerebrale, boala Parkinson,

epilepsia.

X. Patologia psihiatrică Terminologie, clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice.


I. Elemente de semiologie medicală Simptome şi semne generale. Date de laborator. Anamneza. Examenul obiectiv pe

aparate- inspecţia. Măsurarea tensiunii arteriale şi a pulsului. Termometrizare. II. Patologia aparatului respirator Simptome cardinale şi diagnosticul lor diferenţial. Tabloul clinic în traheo-bronşită acută,

bronşită cronică, bronhopneumopatia cronică obstructivă, astmul, pneumonii, pleurezii, supuraţii bronho-pulmonare, cancerul bronho-pulmonar, tuberculoza pulmonară şi embolia pulmonară.

III. Patologia aparatului reno-urinar Simptome şi date obiective cardinale. Sindroame nefrologice (sindr. nefritic şi

nefrotic), caracteristici generale ale bolilor glomerulare, glomerulonefrită acută difuză poststreptococică, infecţia urinară (uretrita, prostatita, cistita, cistopielita), nefropatiile tubulo-interstiţiale infecţioase (pielonefrita acută şi cronică).

IV. Patologia aparatului cardio-vascular

Simptome cardinale, semnele obiective şi metode de diagnostic şi tratament în reumatismul articular acut, cardiopatiile valvulare, endocardita, pericardita, miocardita, tulburări de ritm cardiac, hipertensiunea arterială esenţială, ateroscleroza, cardiopatia ischemică, insuficienţă cardiacă, boli ale arterelor şi venelor.

V. Patologia aparatului digestiv Tabloul clinic al bolilor esofagului (acalazia, boala de reflux, hernia transhiatală, tumori ale

esofagului), stomacului şi duodenului (gastrite, ulcerul gastric şi duodenal, neoplasmul), bolile intestinului, afecţiunile vezicii biliare şi a căilor biliare (colecistita acută şi cronică), bolile ficatului şi pancreasului (hepatita cronică, ciroza hepatică, carcinomul hepatic, pancreatita acută şi cronică).

VI. Boli de nutriţie, metabolism şi endocrine Tabloul clinic în diabetul zaharat, hiperlipidemii, hiperuricemii, obezitate, în bolile

tiroidiene (hipertiroidii, hipotiroidii, guşă), nanismul hipofizar, b. Addison, sd. Cushing, osteoporoza şi acromegalia.

VII. Boli sistemice şi reumatice Manifestări principale şi diagnosticul lor diferenţial. Semne subiective şi obiective în

poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, lupusul eritematos sistemic, scleroza sistemică, polimiozita şi dermatomiozita, vasculite sistemice şi boala artrozică.

VIII. Boli hematologice Simptome cardinale, semne obiective, metode de diagnostic şi tratament în anemii,

poliglobulii, diateze hemoragice, leucoze-leucemii-limfoame.

IX. Patologia neurologică Noţiuni de semiologie neurologică, boli vasculare cerebrale, boala Parkinson şi epilepsia. X. Patologia psihiatrică Terminologie, clasificare şi principii de tratament în tulburările psihice.


FARMACOLOGIA NEUROTRANSMISIEI PERIFERICE

I. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice Medicaţia agonistă a neurotransmisiei colinergice: parasimpatomimetice cu acţiune

directă şi indirectă (inhibitorii colinesterazei). II. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatoliticele) Farmacodinamia sinapselor ganglionare vegetative: substanţe nicotinice şi

ganglioplegice. III. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare Curarizantele. Medicaţia agonistă a neurotransmisiei adrenergice. Simpatomimetice alfa,

beta, alfa-şi beta- stimulatoare, stimulatoare indirecte. IV. Medicaţia simpatolitică

Adrenalitice alfa-blocante, adrenalitice beta-blocante, proprietăţi farmacodinamice şi terapeutice.

V. Neurosimpatolitice cu acţiune centrală şi /sau periferică Anestezice locale.

FARMACOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

I. Medicaţia stimulatoare a sistemului nervos central Amfetamină şi derivaţii, metilxantinele, analeptice bulbare, substanţe nootrope. II. Anestezicele generale

Mecanisme neurofiziologice şi celulare ale narcozei. Narcoticele inhalatorii şi injectabil.

III. Hipnotice, sedative, anxiolitice Benzodiazepine, barbiturice, compuşi cu structuri diferite etc. IV. Medicaţia antiepileptică- anticonvulsivantă, miorelaxante, antiparkinsoniene V. Psihofarmaconii Neuroleptice, antidepresive şi litiul. VI. Medicaţia analgezică Analgezicele opioide naturale, compuşi semisintetici, sintetici cu caracter agonist (puternic

sau slab), agonist- antagonist, antagonist pur. Analgezice antipiretice. VII. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice Substanţe tisular active şi antagonişti. Antiinflamatoare nesteroidiene. VIII. Antireumatice de fond Antigutoase. Histamina. Antihistaminice H1-blocante. IX. Serotononina (5-hidroxi-triptamina) Agonişti şi antagonişti ai serotoninei de interes terapeutic. Alte antialergice. X. Medicaţia corticosteroidă şi ACTH

MEDICAŢIA ANTIINFECŢIOASĂ

I. Antiseptice-dezinfectante II. Chimioterapia antiinfecţioasă

III. Medicaţia antituberculoasă, antivirotice, antitricomonazice, antimalarice,

antihelmitice, antimicotice MEDICAŢIA ORGANOTROPĂ

I. Medicaţia aparatului digestiv

Stimulatoare şi substituenţi ai secreţiei gastrice. Antiacide, antiulceroase, inhibitoare ale secreţiei gastrice. Vomitive, antivomitive, laxative, purgative. Antidiareice.

II. Medicaţia hepato-biliară Coleretice, colicistochinetice, medicaţia hepatoprotectoare.

III. Medicaţia aparatului respirator Antitusive, stimulante ale centrului respirator, expectorante. Medicaţia antiasmatică. IV. Medicaţia aparatului cardio-vascular.Tonicardiacele Medicamente stimulatoare ale contractibilităţii,conductibilităţii şi ritmului activităţii

cardiace. V. Antiaritmice cardiace (cls.I-IV). Medicaţia antianginoasă Medicaţia antihipertensivă: neurotropă, vasodilatatoare directă, antiangiotensinică,

saluretică. VI. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale (vasodilatatoare

antiischemice) Medicaţia vasoconstrictoare şi antihipotensivă. Medicaţia venelor şi capilarelor. VII. Medicaţia hipolipidemiantă, antiaterogenă Diuretice, antidiuretice. VIII. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui

Substituenţi de plasmă sanguină. Medicaţia hemostatică.

IX. Medicaţia anticoagulantă Antiagregante plachetare. Fibrinolitice. Medicaţia antianemică. X. Medicaţia aparatului genital: estrogeni, inductoare ale ovulaţiei, progestative Medicaţia contracţiei uterine: ocitocice, tocolitice, spasmolitice uterine. Androgenii şi

steroizii anabolizanţi. XI. Medicaţia tiroidiană. Antitiroidiene

XII. Medicaţia antidiabetică

XIII. Medicaţia metabolismului fosfo-calcic. Vitamine

XIV. Medicaţia anticanceroasă, imunosupresoare şi imunomodulatoare


I. Cercetarea în farmacologie I II. Cercetarea în farmacologie II III. Studiul acţiunii medicaţiei colinergice şi anticolinergice

IV. Farmacodinamia substanţelor curarizante şi anticurarizante V. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului

nervos vegetativ

VI. Studiul anestezicelor locale

VII. Studiul anestezicelor generale

VIII. Studiul substanţelor sedato-hipnotice, anxiolitice, convulsivante şi anticonvulsivante.

Antagonizarea acţiunii substanţelor excitante centrale şi deprimante centrale (SNC) IX. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC X. Studiul acţiunii neurolepticelor,substanţelor antidepresive şi stimulante

psihomotorii

XI. Studiul acţiunii analgezicelor XII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune analgezică,

neuroleptică, antidepresivă

XIII. Studiul acţiunii subst.cu acţiune antiinflamatoare şi antialergică

XIV. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune antiinflamatoare XV. Verificarea cunoştinţelor - testarea experimentală a unei acţiuni

farmacologice

XVI. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antialergică

XVII. Antibiotice.Chimioterapice. Principiul determinării acţiunii antimicrobiene a unor preparate

XVIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi antimicrobiene.(lucrare de control)

XIX. Studiul acţiunii subst. medicamentoase asupra aparatului digestiv

XX. Analiza farmacodinamică a unor preparate cu acţiune asupra aparatului digestiv

XXI. Studiul acţiunii unor substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator

XXII. Studiul acţiunii subst. medicamentoase asupra tensiunii arteriale

XXIII. Studiul acţiunii substanţelor medicamentoase asupra activităţii cardiace (cordului izolat sau in situ)

XIV. Studiul acţiunii substanţelor vasodilatatoare şi vasoconstrictoare (pe broască)

XXV. Analiza unor preparate cu acţiune asupra aparatului cardio-vascular (lucrare de control)

XXVI. Studiul acţiunii subst. diuretice, antidiuretice, ocitocice, tocolitice

XXVII. Analiza unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului urinar, digestiv, hepato-biliar

XXVIII. Substanţe cu acţiune hormonală

XXIX. Analiza farmacodinamică a unor medicamente citostatice şi imunosupresoare

XXX. Referat produse tipizate, testarea experimentală a unei acţiuni farmacodinamice


I. Farmacocinetica medicamentelor. Aplicaţii practice. Implicaţii clinice

II. Reacţii adverse medicamentoase – tipuri, cauze, posibilităţi de monitorizare

III. Interacţiuni medicamentoase de ordin farmacocinetic şi farmacodinamic.

Exemple de interacţiuni medicamentoase cu relevanţă clinică

IV. Medicaţia SNC. Neurotransmisiile la nivel central şi posibilităţile de influenţare medicamentoasă (dopaminergică, colinergică, serotoninergică, adrenergică, prin peptide opioide, canabinoide endogene, tahikinine)

V. Medicaţia aparatului digestiv – ulcerul gastro-duodenal

VI. Medicaţia aparatului digestiv - colita ulceroasă (boala Crohn), pancreatitele, constipaţia, diareea

VII. Medicaţia hepato-biliară – hepatitele (etiologie, tratament, evoluţie, pronostic).

Medicamente cu tropism farmacotoxicologic hepatic

VIII. Medicaţia sistemului cardiovascular – hipertensiunea arterială, angina pectorală

IX. Medicaţia sistemului cardiovascular – aritmiile cardiace, insuficienţa cardiacă

X. Medicaţia trombolitică, antiagregantă plachetară. Dislipidemiile

XI. Medicaţia aparatului respirator – astmul bronşic, bronhopneumopatia

obstructivă cronică

XII. Medicaţia antiinfecţioasă

XIII. Medicaţia femeii gravide

XIV. Medicaţia în timpul perioadei de alăptare (lăuzie)


I. Calculul parametrilor farmacocinetici Monitorizarea farmacoterapiei unor medicamente cu indice terapeutic mic (teofilină,

digoxină, gentamicină, litiu, antiepileptice, ciclosporină). Ajustarea posologiei în funcţie de valorile concentraţiei plasmatice.

II. Întocmirea unei fişe de reacţii adverse conform normelor ANM Tratamentul toxicomaniilor. Medicamente cu potenţial toxicomanogen III. Cazuri clinice relevante privind interacţiunile medicamentoase Interacţiuni medicamentoase utile. Interacţiuni medicamentoase care trebuie evitate. IV. Cazuri clinice relevante privind medicaţia SNC. Intoxicaţia acută cu

deprimante SNC

V. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv

VI. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului digestiv

VII. Cazuri clinice relevante privind medicaţia hepato-biliară. Ajustarea posologiei în insuficienţa hepatică

VIII. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular. Scheme terapeutice

IX. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului cardiovascular. Asocieri medicamentoase la bolnavii cu polipatologie (diabet zaharat, gută, insuficienţă renală etc.)

X. Profilaxia secundară a infarctului miocardic şi a AVC. Studii clinice relevante

XI. Cazuri clinice relevante privind medicaţia aparatului respirator

XII. Asocierea raţională a antibioticelor şi chimioterapicelor. Asocieri dezavantajoase

XIII. Medicamente contraindicate în sarcină, alternative terapeutice

XIV. Medicamente care trec în secreţia lactată. Medicamente care influenţează cantitatea secreţiei lactate


I. Curs introductive. Farmacocinetica generală Farmacologia generală. Trecerea substanţelor medicamentoase prin membranele biologice.

Absorbţia medicamentelor. Căi de administrare, factori. Distribuţia medicamentelor în organism. Biotransformarea. Eliminarea medicamentelor, căi de eliminare, mecanisme, factori, clearance.

II. Parametrii farmacocinetici. III. Acţiunile medicamentelor. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor Mecanisme

nespecifice.Mecanisme specifice (farmacoreceptori, canale ionice, enzime, mesageri secunzi Ca, AMPc, sistemul fosfatidil-inozitidic acizi nucleici, neuromediatori etc.).

IV. Noţiuni generale de farmacotoxicologie.

V. Farmacodinamia neurotransmisiei colinergice. Parasimpatomimetice

VI. Antagoniştii M-colinergici (parasimpatolitice) VII. Farmacodinamia transmisiei neuromusculare. Simpatomimetice

VIII. Medicaţia simpatolitică şi neurosimpatolitică

IX. Anestezice locale

X. Anestezice generale. Excitante centrale

XI. Medicaţia antiepileptică- anticonvulsivantă, miorelaxante, antiparkinsoniene

XII. Sedative, hipnotice, anxiolitice

XIII. Neuroleptice

XIV. Antidepresivele şi litiul

XV. Medicaţia analgezică XVI. Farmacodinamia procesului inflamator şi a reacţiilor imuno-alergice

Antiinflamatoare nesteroidiene. Corticosteroizi. XVII. Antihistaminice. Antiserotoninice XVIII. Antiseptice. Dezinfectante. Chimioterapice antibacteriene.

XIX. Antibiotice antibacteriene

XX. Medicaţia antituberculoasă, antivirotice, antitricomonazice, antimalarice,

antihelmitice, antimicotice

XXI. Medicaţia aparatului digestiv XXII. Medicaţia hepato-biliară

Coleretice, colicistochinetice, medicaţia hepatoprotectoare

XXIII. Medicaţia aparatului respirator XXIV. Medicaţia aparatului cardiovascular.Tonicardiacele

XXV. Antiaritmice cardiace (cls.I-IV). Medicaţia antianginoasă

XXVI. Medicaţia antihipertensivă. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale

(vasodilatatoare antiischemice) XXVII. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui

XXVIII. Diuretice, antidiuretice


A L U C R Ă R I L O R P R A C T I C E I. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Farmacologia experimentală. Norme de protecţie a muncii. Bioetica privind

experimentul pe animalul de laborator. II. Instrumentarul şi aparatura de bază. Imobilizarea şi anestezia animalelor de

experienţă III. Studiul unor aspecte farmacocinetice

Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor. Distribuţia şi biotransformarea (metabolizarea) medicamentelor. Eliminarea medicamentelor.

IV. Determinarea toxicităţii acute

V. Studiul acţiunii substantelor colinergice

VI. Studiul acţiunii substantelor anticolinergice VII. Studiul acţiunii curarizantelor şi anticurarizantelor

VIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra sistemului

nervos vegetativ IX. Studiul anestezicelor locale X. Studiul anestezicelor generale XI. Studiul substanţelor sedato-hipnotice, anxiolitice, convulsivante şi

anticonvulsivante.

XII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (I) XIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra SNC (II) XIV. Verificarea cunoştinţelor

XV. Studiul acţiunii medicamentelor analgezice

XVI. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune analgezică

XVII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antihistaminică

XVIII. Analiza farmacodinamică a unor chimioterapice antibacteriene

XIX. Analiza farmacodinamică a unor antibiotice

XX. Analiza farmacodinamică a unor antihelmintice, antituberculoase,

antimicotice, antiprotosoarice XXI. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra aparatului

digestiv XXII. Medicaţia hepato-biliară

XXIII. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra

antiastmatică, antitusivă şi expectorantaă XXIV. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra

aparatului cardiovascular (I) XXV. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra aparatului

cardiovascular (II) XXVI. Analiza farmacodinamică a unor specialităţii cu acţiune asupra

aparatului cardiovascular (III)

XXVII. Studiul acţiunii substanţelor diuretice XXVIII. Verificarea cunoştinţelor


Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998 Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie - Note de curs, Editura Medicală, Bucureşti, 1999 D. Dobrescu - Farmacoterapie practică, vol. I - II, Editura Medicală, Bucureşti, 1989 Maria Dogaru, G. Feszt, C.E. Vari, M. Măruşteri - Farmacologie experimentală, Litografia U.M.F. 1998 Leonard Domnişoru - Compendiu de Medicină internă, Editura Medicală, 1995

A.

G. Feszt şi colab. - Compendiu de lucrări practice, Litografia U.M.F.Tg-Mureş, 1988

Feszt şi colab.: Curs litografiat în limba maghiară, Farmacologia,vol. I-II, Litografia U.M.F. Târgu-Mureş, 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan, Ed. Medicina, Budapest 1997 P. Groza - Fiziologie, Editura Medicală, Bucureşti, 1991 J. Knoll - Gyógysertan I-II, Ed. Medicina, Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet- Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia, Litografia U.M.F.Tg-Mureş, 1984 V. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editura Medicală, Bucureşti, 1999 V. Stroescu - Farmacologie (pentru uzul studenţilor), Editura All, Bucureşti, 1998

Curs de patologie medicală – Pentru Studenţii Facultăţii De Stomatologie–G. Dogaru, E. Caraşca, UMF Târgu-Mureş, 2000

B.

Semiologie clinică medicală - Tiberiu Moldovan, Ed Medicală Bucureşti, 1993

Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998 Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie - Note de curs, Editura Medicală, Bucureşti, 1999 D. Dobrescu - Farmacoterapie practică, vol. I - II, Editura Medicală, Bucureşti, 1989 Maria Dogaru, G. Feszt, C.E. Vari, M. Măruşteri - Farmacologie experimentală, Litografia U.M.F. 1998 Leonard Domnişoru - Compendiu de Medicină internă, Editura Medicală, 1995 G. Feszt şi colab. - Compendiu de lucrări practice, Litografia U.M.F.Tg-Mureş, 1988 Feszt şi colab.: Curs litografiat în limba maghiară, Farmacologia,vol. I-II, Litografia U.M.F. Târgu-Mureş, 1983 Fürszt Zsuzsanna -Gyógysertan, Ed. Medicina, Budapest 1997 P. Groza - Fiziologie, Editura Medicală, Bucureşti, 1991 J. Knoll - Gyógysertan I-II, Ed. Medicina, Budapest 1991 Racz Kotilla Erszebet- Curs litografiat în limba maghiară -Farmacodinamia, Litografia U.M.F.Tg-Mureş, 1984 V. Stroescu-Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editura Medicală, Bucureşti, 1999

C.

V. Stroescu - Farmacologie (pentru uzul studenţilor), Editura All, Bucureşti, 1998


D.

V. Stroescu - Farmacologie (pentru uzul studenţilor), Editura All, Bucureşti, 1998


E.

V. Stroescu - Farmacologie (pentru uzul studenţilor), Editura All, Bucureşti, 1998 6. NUMĂRUL DE ORE DE CURS, STAGII, RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE,





Număr credite


I - - - - - A.

II 1 - 1 2 Colocviu




Număr credite


I 2 - 2 4 Examen B.

II 1 - 1 2 Examen




Număr credite


I 3 - 3 6 Examen C.

II 3 - 3 6 Examen




Număr credite


I - - - - - D.

II 2 - 2 7 Colocviu




Număr credite


I 2 - 3 7 Examen E.

II 3 - 3 8 Examen

1. DISCIPLINA: INDUSTRIA ŞI BIOTEHNOLOGIA MEDICAMENTULUI A. Industria şi biotehnologia medicamentului - anul V Facultatea de Farmacie, specializarea Farmacie. B. Industria medicamentului - anul III Facultatea de Farmacie, specializarea Asistenţă de Farmacie. 2. STAFF-UL DISCIPLINEI:

Prof.dr. Dudutz Győngyongyi Asist.drd. Molnár Judith






I. Introducere. Dezvoltarea proceselor tehnologice. Operaţii unitare în industria chimică

II. Regimuri de funcţionare. Circulaţia materialelor. Bilanţul de materiale. Bilanţul termic. Conversia

III. Materiale de construcţie. Materiale metalice feroase. Material metalice neferoase. Materiale de etanşare. Materiale plastice. Emailuri

IV. Operaţii mecanice şi utilaj specific Transportul şi dozarea materialelor granulare. Transportoare cu bandă. Elevatoare cu

cupe. Transportoare elicoidale. Transportoare pneumatice. Dozatoare (alimentatoare). Mărunţirea materialelor. Concasoare cu fălci. Concasoare giratorii. Concasoare cu cilindri. Concasoare cu ciocane. Colerganguri. Mori cu bile. Dezintegratoare. Microatomizoare. Mori vibratoare. Mori coloidale. Fracţionarea granulometrică a amestecurilor polidisperse solide. Cernerea. Separarea pneumatică.

V. Operaţii hidrodinamice şi utilaj specific Curgerea şi transportul fluidelor. Conducte şi armături. Pompe pentru lichide. Pompe

pentru gaze. Pompe de vid. Amestecarea. Tipuri de amestecătoare. Sedimentarea. Decantoare simple cu funcţionare discontinuă. Decantoare dreptunghiulare cu funcţionare continuă. Decantoare verticale. Decantoare circulare cu braţe. Filtrarea. Factorii care influenţează filtrarea. Mijloace pentru îmbunătăţirea filtrării. Filtre şi instalaţii de filtrare. Centrifugarea. Centrigfuge filtrante discontinue, cu descărcare manuală. Centrifuge filtrante discontinue, cu descărcare prin gravitaţie. Ultracentrifuge. Hidrocicloane.

VI. Operaţii termice

Transferul termic. Măsurarea temperaturii. Termocuple. Termorezistenţe. Încălzirea aparatelor din industria chimică. Încălzirea cu purtători de căldură în stare gazoasă. Încălzirea cu purtători de căldură în stare lichidă. Încălzirea cu purtători de căldură solizi. Încălzirea electrică. Schimbătoare de căldură. Schimbătoare de căldură cu ţevi coaxiale. Schimbătoare de căldură tubulare. Răcirea şi condensarea. Răcirea. Condensarea. Vaporizarea. Vaporizatoare cu ţevi încălzitoare orizontale. Vaporizatoare verticale, cu tub interior de circulaţie. Cristalizarea. Vaporizatoare-cristalizatoare. Cristalizatoare cu răcire şi agitare. Uscarea. Uscătoare cu cameră. Uscătoare cu bandă. Uscătoare prin pulverizare (atomizoare). Uscarea cu radiaţii infraroşii. Uscarea prin curenţi de înaltă frecvenţă.

VII. Operaţii de difuziune Difuziunea sau transferul de masă. Absorbţia. Absorbere prin barbotare. Absorbere

prin pulverizare. Absorbere cu umplutură. Distilarea şi rectificarea. Distilarea simplă. Rectificarea continuă. Antrenarea cu vapori. Sublimarea. Adsorbţia. Adsorbanţi. Adsorber cu cărbune activ. Extracţia lichid-lichid.

VIII. Reactoare chimice Generalităţi. Materiale de construcţie. Tipuri de agitatoare. Aparate de măsură şi

control.Elemente de automatizare. IX. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză Nitrare. Sulfonare. Clorsulfonare. Halogenare. Reacţii Friedel-Crafts. Acilare.

Esterificare. Hidroliză, hidratare, dehidratare. Sinteza aminelor. Diazotare. Oxidare. Reducere.

X. Exemple de procese tehnologice de obţinere a medicamentelor de sinteză

XI. Biotehnologie. Noţiuni de microbiologie Tipurile microorganismelor. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor.

Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor. Noţiuni de bază de tehnologie ADN-ului recombinat.Cinetica sistemelor biologice.

XII. Fermentaţie în industria farmaceutică. Operaţii de bioinginerie: operaţii generale

Sterilizare. Inhibiţie chimică. Aerisirea şi filtrarea aerului. Operaţii de separare: separarea pe schimbători de ioni; separarea după mărirea moleculelor; separări biospecifice.

XIII. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale Oxidare. Reducere. Transglicozilare. Condensare. Izomerizare. Resolvare. Hidroliză.

Fosforilare. Obţinerea antibioticelor şi a altor substanţe de uz farmaceutic. Inginerie genetică în industria farmaceutică: hormoni, limfokine, vaccine, enzime. Procese de obţinere a medicamentelor de biosinteză.



I. Măsuri de protecţia muncii şi paza contra incendiilor în laborator

II. Sinteza substanţelor medicamentoase

Acid acetilsalicilic, salicilat de metil, salicilamidă, acetanilidă, sulfanilamidă, tolbutamidă, urotropină, metiltiouracil, izoniazidă.

III. Verificarea cunoştinţelor


I. Introducere: Obiectivul şi problemele disciplinei. Noţiuni generale de tehnologie

Introducere. Procese tehnologice: periodice, continue, semicontinue. Operaţii unitare (mecanice şi fizice) şi procese chimice fundamentale. Noţiuni şi definiţii tehnologice. Bilanţ de materiale. Bilanţ de energie. Randament de producţie. Indice de consum. Capacitate de producţie. Producţia specifică. Caracteristicile industriei de medicamente. Fazele sintezei de medicamente

II. Materii prime.Materiile prime de natură vegetală, animală şi minerală. Materiale metalice. Metale feroase şi aliaje. Metale neferoase şi aliaje: cupru, plumb,

aluminiu, nichel, staniu, metale nobile. Materiale nemetalice anorganice: grafit, compuşi naturali ai siliciului, produşi pe bază de silicaţi. Materiale organice: lemn, elastomeri, materiale plastice.

III. Reactoare folosite în industria medicamentelor de sinteză IV. Operaţii unitare. Operaţii mecanice. Divizarea şi clasarea materialelor solide V. Operaţii hidrodinamice. Amestecarea materialelor. Separarea sistemelor eterogene. Purificarea gazelor şi

lichidelor. Decantarea şi sedimentarea. Filtrarea. Centrifugarea VI. Procese chimice fundamentale în industria medicamentelor de sinteză. Halogenare. Sulfonare şi clorosulfonare. Hidroxilare, metoxilare, etoxilare. Nitrare.

Oxidare. Hidrogenare, reducere. Aminare. Nitrozare. Diazotare şi cuplare. Esterificare. Hidroliză. Acilare.Alchilare. Condensare. Transpoziţii

VII. Biotehnologie. Noţiuni de microbiologie Tipurile microorganismelor. Factorii care înfluenţează dezvoltarea microorganismelor.

Selecţia şi îmbunătăţirea tulpinelor.Fazele cultivării industriale ale microorganismelor.

VIII. Noţiuni de bază de tehnologie ADN-ului recombinat. Izolarea moleculei ADN. PCR. Enzime, care au rol în inginerie genetică. Vectori. Introducea vectorilor în celulă gazdă. Separarea celulelor transformate. Clonare

IX. Operaţii de bioinginerie: operaţii generale Sterilizare. Inhibiţie chimică. Aerisirea şi filtrarea aerului. Operaţii de separare:

separarea pe schimbători de ioni; separarea după mărirea moleculelor; separări biospecifice. X. Procese microbiologice şi enzimatice fundamentale. Oxidare. Reducere. Transglicozilare. Condensare. Izomerizare. Resolvare. Hidroliză.

Fosforilare.

XI. Procese de obţinere a medicamentelor de biosinteză.


I. Norme de tehnica securităţii şi protecţiei muncii; aparatura industrială;

II. Procese de fabricare ale medicamentelor: fenacetină; salicilaţi; metamizol sodiu;

derivaţi de 8-oxi-chinolină; vitamine; izoniazidă; alcool etilic III. Regulile de bună practică de fabricaţie pentru produse medicamentoase IV. Elemente de optimizare a proceselor tehnologice. Cinetica proceselor de

fermentaţie V. Vizită într-o fabrică de medicamente VI. Lucrare recapitulativă


Benedek, P., László, A.: A vegyészmérnöki tudomány alapjai. Műszaki könyvkiadó, Budapest, 1964 Bratu, E.A.: Operaţii unitare în ingineria chimică. Vol I, II, III. Editura tehnică, Bucureşti, 1984 Cionga E., Avram L.: Medicamente chimioterapice, Editura Dacia, Cluj, 1979 Deák Gy.: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve, Műszaki könyvkiadó, Budapest, 1978 Hougen, O.A., Watson, K.M.: Chemical Process Principles. John Wiley & Sons, New York, 1954 Lazăr, I., Anghel, C.: Recipiente sub presiune. Îndrumător de proiectare. Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, 1983 Mihail, R., Muntean, O.: Reactoare chimice. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983 Mihail, R.: Modelarea reactoarelor chimice. Editura tehnică, Bucureşti, 1976. Mihail, R.: Simularea proceselor chimice. Institutul Politehnic, Bucureşti, 1978 Mihăilescu, Fr., A., Tudor, P.: Maşini şi utilaje din industria chimică, rafinării şi petrochimie. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1985 Oniscu C.: Chimia şi tehnologia medicamentelor, Editura tehnică, Bucureşti, 1988. Titze, H.: Vegyipari készülékek szerkezeti elemei, Műszaki könyvkiadó, Budapest, 1966 Walker, W.H., Lewis, W.K., McAdams, W.H.: Principles of Chemical Engineering. McGraw-Hill, New York, 1923 Butlock J., Kristiansen B.: Basic Biotechnology, Academic Press, 1987 Coman Mioara, Bota Cristina: Farmacobiotehnologie, Editura Srima, Cluj-Napoca, 2000, 191-230 Dudits D., Heszky L.: Növénybiotechnológia, Mezőgazdasági könyvkiadó, Budapest, 1990 Dudutz Gyöngyi, Csép Katalin: Gyógyszeripari biotechnológia és génterápia az ezredfordulón, Procardia, Marosvásárhely, 1999 Ferenczi Andrea: Genetika – génetika, Harmath Kiadó, Budapest,1999

A.

Lasic D.D.: Novel applications of liposomes, Trends in Biotechnology, 1998, 16: 307-321

Marchuk D., Drumm M., Saulino A., Collins F.S.: TA Subcloning of PCR Products, Nuc. Acids. Res. (1991) 19:1154. Moore P.: Recombinant DNA technology, Biochemistry Across the School Curriculum Guidance Notes for Advanced Biology No. 7, The Biochemical Society, 1994, 1-41 Nyeste L.: Biomérnöki alapműveletek és alapfolyamatok, tankönyvkiadó, Budapest, 1992 Raicu P.: Biotechnologii moderne, Ed.tehnică, Bucureşti, 1990 Raicu P.: Genetica generală şi umană, Ed.Humanitas, Bucureşti, 1997 Sain B., Erdei Sára: Génsebészet, Gondolat, Budapest, 1985 Sasson A.: Biotehnologii şi dezvoltare, Ed. Tehnică, 1993 Sevella B.: Biomérnöki műveletek II., Tankönyvkiadó, Budapest, 1991 Stefanovitsné dr Bányai Éva, dr Dudutz Gyöngyi, dr Fehér Illés: Biokémia, Ed.II.,Revizuit, Budapest, 1999 Tőkés Béla, Dudutz Gyöngyi, Nagy Gabriella: A kémia alapjai, I-III kötet, Studium Kiadó, Marosvásárhely, 2005 xxxxxxxx Molecular Biology Protocols http://www.research.umbc.edu/~jwolf/method1.html

Benedek, P., László, A.: A vegyészmérnöki tudomány alapjai. Műszaki könyvkiadó, Budapest, 1964. Bratu, E.A.: Operaţii unitare în ingineria chimică. Vol I, II, III. Editura tehnică, Bucureşti, 1984. Cionga E., Avram L.: Medicamente chimioterapice, Editura Dacia, Cluj, 1979. Deák Gy.: Szerves vegyipari alapfolyamatok kézikönyve, Műszaki könyvkiadó, Budapest, 1978. Hougen, O.A., Watson, K.M.: Chemical Process Principles. John Wiley & Sons, New York, 1954. Lazăr, I., Anghel, C.: Recipiente sub presiune. Îndrumător de proiectare. Universitatea ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, 1983. Mihail, R., Muntean, O.: Reactoare chimice. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983. Mihail, R.: Modelarea reactoarelor chimice. Editura tehnică, Bucureşti, 1976. Mihail, R.: Simularea proceselor chimice. Institutul Politehnic, Bucureşti, 1978. Mihăilescu, Fr., A., Tudor, P.: Maşini şi utilaje din industria chimică, rafinării şi petrochimie. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1985.

B.

Oniscu C.: Chimia şi tehnologia medicamentelor, Editura tehnică, Bucureşti, 1988. 6. NUMĂRUL DE ORE DE CURS, STAGII, RESPECTIV LUCRĂRI PRACTICE,





Număr credite


I 3 - 4 7 Examen A.

II - - - - -




Număr credite


I 2 - 3 6 Examen B.

II - - - - -