ghid dobanzi tnr - bnr.ro · instrumentele financiare nenegociabile sunt definite la art.2 lit.i)...

G H I D

privind statistica ratelor dobânzii

practicate de instituţiile de credit

(Norma Băncii Naţionale a României nr. 14/2006)

2

CUPRINS

Pagina

1. Introducere 2. Credite/depozite 3. Corelaţii

4. Tipuri de dobânzi

4.1 Rata anualizată a dobânzii 4.2 Rata dobânzii efective 4.3 Comparaţii între rata anualizată a dobânzii şi rata dobânzii efective

4.4 Dobânda anuală efectivă

5. Modul de tratare a taxelor, subvenţiilor şi a condiţiilor de favoare 6. Baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii

7. Clasificarea instrumentelor financiare în funcţie de durata iniţială,

perioada notificată şi perioada iniţială fixă 7.1 Durata iniţială 7.2 Perioada notificată 7.3 Perioada iniţială fixă a ratei dobânzii

8. Modul de tratare a unor credite/depozite

3 4

13

20

21

22

24

28

31

33

41

41

42

42

45

3

1. Introducere Norma Băncii Naţionale a României nr.14/20.07.2006 privind statistica ratelor dobânzii

practicate de instituţiile de credit reglementează metodologia de determinare şi raportare a ratelor

medii ale dobânzii aferente creditelor şi ale dobânzii aferente depozitelor, a ratelor medii ale dobânzii

aferente creditelor noi şi ale dobânzii aferente depozitelor noi şi a dobânzii anuale efective medii

aferente creditelor noi pentru consum şi creditelor noi pentru locuinţe, practicate de instituţiile de

credit în relaţiile cu următoarele categorii de rezidenţi: societăţi nefinanciare, gospodării ale populaţiei

şi instituţii fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei.

Norma transpune prevederile Regulamentului Băncii Centrale Europene privind statistica

ratelor dobânzii practicate de instituţiile financiare monetare la credite şi depozite în relaţiile cu

gospodăriile populaţiei şi societăţile nefinanciare (Regulation ECB/2001/18). De asemenea,

prevederile normei sunt armonizate cu reglementările Regulamentului ECB/2001/13 privind bilanţul

monetar consolidat al sectorului instituţii financiar-monetare, transpus prin Norma BNR

nr.13/20.07.2006 privind raportarea statistică a datelor pentru elaborarea bilanţului monetar.

În scopul implementării Normei nr.14/2006, Direcţia Statistică din Banca Naţională a

României a realizat acest ghid care explică noţiunile noi introduse de normă, prezintă modul de tratare

a unor situaţii existente în practica bancară românească din perspectiva statisticii ratelor dobânzii şi

oferă soluţii pentru alte situaţii, întâlnite în prezent în ţările din spaţiul Uniunii Europene (pentru

situaţia în care instrumentele financiare respective vor fi preluate în practica bancară românească).

La redactarea ghidului s-a folosit ca model Manualul privind statistica ratelor dobânzii

(Manual on MFI interest Rate Statistics) editat de Banca Centrală Europeană în octombrie 2003 şi

Ghidul Regulamentului ECB/2001/13 privind statistica datelor pentru elaborarea bilanţului monetar

(Guidance Notes to the Regulation ECB/2001/13 on the MFI Balance Sheet Statistics) editat, de

asemenea, de Banca Centrală Europeană în luna noiembrie 2002.

Ghidul urmează să fie completat în cazul apariţiei unor cerinţe noi ale Băncii Centrale

Europene sau în cazul apariţiei unor instrumente financiare noi, din categoria credite şi depozite, a

căror tratare din perspectiva statisticii ratelor dobânzii necesită informaţii suplimentare.

4

2. Credite şi depozite

Activele şi pasivele bilanţiere ale instituţiilor de credit sunt grupate, conform Normei Băncii

Naţionale a României nr.13/20.07.2006 privind raportarea statistică a datelor pentru elaborarea

bilanţului monetar în mai multe categorii, având la bază Sistemul European de Conturi SEC�95 .

Activele instituţiilor de credit se clasifică, conform art.3, în:

- numerar şi alte valori

- credite

- titluri de valoare negociabile (altele decât acţiuni)

- acţiuni/unităţi ale fondurilor de piaţă monetară

- acţiuni şi alte participaţii de capital

- active fixe

- alte active

Pasivele instituţiilor de credit se clasifică, conform art.4, în:

- depozite

- titluri de valoare negociabile emise (altele decât acţiuni)

- capital şi rezerve

- alte pasive.

Prevederile art.1 alin. (1) din Norma Băncii Naţionale a României nr.14/2006 privind statistica ratelor

dobânzii practicate de instituţiile de credit reglementează metodologia de determinare şi raportare a

ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor în lei, în euro şi respectiv în dolari SUA şi ale dobânzii

aferente depozitelor în lei, în euro şi respectiv în dolari SUA practicate de instituţiile de credit în

relaţiile cu următoarele categorii de rezidenţi: gospodării ale populaţiei, instituţii fără scop lucrativ în

serviciul gospodăriilor populaţiei şi societăţi nefinanciare.

2.1 Creditele sunt definite la art.3 lit. b) din Norma Băncii Naţionale a României nr. 13/2006

privind raportarea statistică a datelor pentru elaborarea bilanţului monetar, astfel:

�b) credite - fonduri date cu împrumut clienţilor de către instituţiile de credit, exclusiv titlurile de

valoare negociabile; această categorie include, fără a se limita la acestea, următoarele elemente de

activ:

b1) credite acordate de instituţiile de credit gospodăriilor populaţiei şi instituţiilor fără scop lucrativ

în serviciul gospodăriilor populaţiei sub formă de:

5

b1.1) credite pentru consum: credite acordate de către instituţia de credit gospodăriilor

populaţiei şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei, în scopul

finanţării consumului personal de bunuri (automobile, mobilă, aparatură electrocasnică,

electronică şi alte asemenea) sau servicii (sănătate, educaţie, petrecerea vacanţelor şi alte

asemenea);

b1.2) credite pentru locuinţe: credite acordate de către instituţiile de credit gospodăriilor

populaţiei şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei, în scopul

achiziţionării sau construirii unei locuinţe (apartament, casă de locuit, casă de vacanţa şi alte

asemenea), al achiziţionării unui teren destinat construirii de locuinţe, sau în scopul renovării,

consolidării sau îmbunătăţirii unei locuinţe;

b1.3) credite pentru dezvoltarea afacerilor: credite acordate de către instituţiile de credit

asociaţiilor familiale şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice în mod

independent;

b1.4) credite pentru alte scopuri: credite acordate de către instituţiile de credit gospodăriilor

populaţiei şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei, pentru

refinanţarea altor credite, pentru achiziţionarea de terenuri în alte scopuri decât cele pentru

construire de locuinţe, pentru achiziţionarea de valori mobiliare şi alte asemenea; în această

categorie nu se includ creditele definite la lit.b1.1), b1.2) şi b1.3);

b2) credite acordate de instituţiile de credit societăţilor nefinanciare;

b3) credite acordate de instituţiile de credit altor instituţii financiare monetare (definite la art.5

alin.(1) lit.b)); în această categorie de credite se includ şi depozitele plasate la alte instituţii financiare

monetare;

b4) titluri de valoare nenegociabile - portofoliul de titluri deţinute, altele decât acţiuni şi alte

participaţii de capital, care nu sunt negociabile şi nu pot fi tranzacţionate pe pieţele secundare;

titlurile de valoare nenegociabile deţinute de instituţiile de credit care, ulterior, devin negociabile şi

pot fi tranzacţionate pe piaţa secundară, vor fi reclasificate ca titluri de valoare negociabile;

b5) credite subordonate - creanţe nereprezentate de un titlu, pentru care împrumutătorul acceptă ca în

cazul lichidării debitorului, drepturile sale să fie restituite numai după satisfacerea celorlalţi

creanţieri;

b6) împrumuturi rezultate din operaţiuni reverse-repo: contrapartida numerarului plătit în schimbul

titlurilor achiziţionate temporar de la clienţi;

b7) titluri de creanţă negociabile achiziţionate de la terţi (cambii, bilete la ordin şi alte asemenea);

b8) credite acordate pe descoperit de cont - overdraft (soldurile debitoare autorizate sau neautorizate

ale conturilor curente);

6

b9) leasing financiar acordat terţilor;

b10) credite restante - creanţe comerciale, valori de recuperat, credite acordate inclusiv pe baza

valorilor primite în pensiune, nerambursate la scadenţă, precum şi soldurile debitoare neautorizate

(overdraft) ale conturilor curente, creanţe din dobânzi neîncasate la scadenţă;�.

Din enumerarea tipurilor de credite se exclud, pentru scopurile Normei 14/2006, cele

enumerate la lit.b3) acordate altor instituţii financiare monetare.

Litera b4) prevede includerea titlurilor de valoare nenegociabile în categoria creditelor.

Instrumentele financiare nenegociabile sunt definite la art.2 lit.i) din Norma Băncii Naţionale a

României nr. 13/2006 privind raportarea statistică a datelor pentru elaborarea bilanţului monetar:

�i) instrumente financiare nenegociabile - instrumente financiare care nu pot fi negociate deoarece

există restricţii în privinţa transferului legal al proprietăţii asupra lor sau, deşi din punct de vedere

tehnic pot fi negociabile, nu pot fi tranzacţionate datorită absenţei unei pieţe organizate;�. Astfel,

obligaţiunile şi alte titluri de valoare deţinute în portofoliu de instituţia de credit care nu pot fi

negociate datorită unor restricţii sau datorită absenţei unei pieţe organizate, sunt clasificate în

categoria credite.

Litera b8) include, în categoria creditelor, creditele acordate pe descoperit de cont, definite la

art.2 alin (2) din Norma nr.14/2006 privind statistica ratelor dobânzii practicate de instituţiile de

credit, astfel:

�(2) descoperit de cont (overdraft) � soldul debitor al conturilor curente.

Caracteristicile generale ale creditului acordat pe descoperit de cont sunt: limita maximă a

sumelor trase; perioada maximă de timp pe parcursul căreia titularul contului poate utiliza această

facilitate; posibilitatea tragerii sumelor fără notificarea în prealabil a instituţiei de credit; inexistenţa

unei maturităţi definite. �

În baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii sunt incluse toate categoriile de overdraft,

indiferent dacă sunt în cadrul limitei maxime stabilită de instituţia de credit sau dacă au depăşit

această limită şi sunt supuse unor penalizări suplimentare. Penalizările pot fi sub forma unor taxe

suplimentare, ca procent suplimentar de dobândă sau o combinaţie a acestora. Penalizările sub forma

unor costuri sau taxe suplimentare nu sunt incluse în calculul ratelor medii ale dobânzii însă

penalizările aplicate ca procent suplimentar ratei dobânzii sunt reflectate în statistica ratelor dobânzii.

Creditele acordate pe descoperit de cont sunt incluse în baza de calcul a ratelor medii ale

dobânzii aferente creditelor (anexa nr.2 la normă), însă nu sunt incluse în baza de calcul a ratelor

medii ale dobânzii aferente creditelor noi (anexa nr.4 la normă). De asemenea, ele sunt raportate

separat, în anexa nr.3 la normă.

7

2.2 Depozitele sunt definite la art.4 lit. a) din Norma Băncii Naţionale a României nr. 13/2006

privind raportarea statistică a datelor pentru elaborarea bilanţului monetar, astfel:

�a) depozite - sume datorate de instituţiile de credit creditorilor (altele decât cele aferente titlurilor de

valoare negociabile); categoria depozite include şi împrumuturile primite (inclusiv împrumuturile

subordonate) de către instituţiile de credit, disponibilul din conturile curente, depozitele colaterale şi

depozitele garanţii.

Depozitele sunt clasificate în funcţie de perioada notificată numai dacă nu au durată iniţială.

Titlurile de valoare nenegociabile emise de instituţiile de credit sunt incluse în categoria

depozite. Titlurile de valoare nenegociabile care devin negociabile vor fi reclasificate ca titluri de

valoare negociabile emise.

Depozitele se clasifică astfel:

a1) depozite overnight - depozite convertibile în numerar sau transferabile la cerere prin cec, ordin de

plată, debitare sau prin mijloace similare, fără întârzieri semnificative, restricţii sau penalităţi; în

această categorie nu se includ depozitele netransferabile care pot fi retrase la cerere, dar cu anumite

penalităţi.

Depozitele overnight includ:

a1.1) sume purtătoare sau nu de dobândă, transferabile prin cec, debitare sau ordin de plată,

fără restricţii sau penalizări semnificative;

a1.2) sume purtătoare sau nu de dobândă, care nu sunt transferabile şi care pot fi transformate

în numerar imediat, la cerere sau până la închiderea zilei următoare celei de constituire a

depozitului, fără restricţii sau penalizări semnificative;

a1.3) soldurile deţinute la instituţiile emitente de monedă electronică, purtătoare de dobândă

sau nu, ale sumelor preplătite instituţiilor emitente de monedă electronică şi/sau

intermediarilor acestora, pentru moneda electronică de tip hardware (stocate pe carduri cu

funcţie de monedă electronică) şi/sau software (produse cu funcţie de monedă electronică

altele decât cardurile cu funcţie de monedă electronică) emisă în monedă naţională şi alte

monede;

a1.4) împrumuturi overnight primite ce vor fi rambursate în ziua lucrătoare care o succede pe

cea în care au fost acordate.

În acestă categorie de pasive bilanţiere se includ şi conturile curente (soldurile creditoare ale

conturilor curente), precum şi depozitele la vedere.

a2) depozite la termen - depozite netransferabile, care nu pot fi transformate în numerar înainte de

un termen fix convenit, sau care pot fi transformate doar cu plata unor penalităţi; se includ şi

8

depozitele de economii reglementate prin acte normative, unde criteriul duratei iniţiale nu este

relevant (se încadrează în durata iniţială �peste doi ani�).

Produsele financiare cu clauze ce prevăd posibilitatea reînnoirii lor vor fi încadrate conform

duratei iniţiale.

Depozitele la termen se clasifică, în funcţie de durata iniţială, astfel:

a2.1) depozite cu durata iniţială de până la un an inclusiv:

a2.1.1) sume atrase cu durata iniţială de până la un an (exclusiv depozitele cu durata iniţială de

o zi) care nu sunt transferabile şi care nu pot fi transformate în numerar înainte de termen;


o zi) care nu sunt transferabile şi care nu pot fi transformate în numerar înainte de termen fără

o notificare prealabilă;


o zi) care nu sunt transferabile şi care pot fi transformate în numerar înainte de termen cu plata

unor penalităţi;

a2.1.4) garanţii cu obligaţii de plată în cadrul instrumentelor financiare derivate;

a2.1.5) împrumuturi nereprezentate prin titluri cu maturitatea la emitere de până la un an

inclusiv;

a2.1.6) titluri de împrumut nenegociabile, emise de instituţiile de credit raportoare cu

maturitatea la emitere de până la un an inclusiv, emise în formă materializată sau

dematerializată;

a2.1.7) datorie subordonată atrasă de instituţiile de credit raportoare sub formă de depozite sau

împrumuturi cu durata iniţială de până la un an inclusiv.

a2.2) depozite cu durata iniţială cuprinsă între un an şi doi ani inclusiv:

a2.2.1) sume atrase cu durata iniţială cuprinsă între un an şi doi ani, care nu sunt transferabile

şi care nu pot fi transformate în numerar înainte de termen;

a2.2.2) sume atrase cu durata iniţială cuprinsă între un an şi doi ani inclusiv, care nu sunt

transferabile şi care nu pot fi transformate în numerar înainte de termen fără o notificare

prealabilă;

a2.2.3) sume atrase cu durata iniţială cuprinsă între un an şi doi ani inclusiv, care nu sunt

transferabile şi care pot fi transformate în numerar înainte de termen cu plata unor penalizări;

a2.2.4) garanţii cu obligaţii de plată în cadrul instrumentelor financiare derivate;

a2.2.5) împrumuturi nereprezentate prin titluri cu maturitatea la emitere între un an şi doi ani

inclusiv;

9

a2.2.6) titluri de împrumut nenegociabile, emise de instituţia de credit raportoare cu

maturitatea la emitere între un an şi doi ani inclusiv, emise în formă materializată sau

dematerializată;

a2.2.7) datorie subordonată atrasă de instituţia de credit raportoare sub formă de depozite sau

împrumuturi, cu durata iniţială între un an şi doi ani inclusiv.

a2.3) depozite cu durata iniţială mai mare de doi ani:

a2.3.1) sume atrase cu durata iniţială mai mare de doi ani, care nu sunt transferabile şi care nu

pot fi transformate în numerar înainte de termen;

a2.3.2) sume atrase cu durata iniţială mai mare de doi ani, care nu sunt transferabile şi care nu

pot fi transformate în numerar înainte de termen fără o notificare prealabilă;

a2.3.3) sume atrase cu durata iniţială mai mare de doi ani, care nu sunt transferabile şi care pot

fi transformate în numerar înainte de termen cu plata unor penalizări;

a2.3.4 ) garanţii cu obligaţii de plată în cadrul instrumentelor financiare derivate;

a2.3.5) împrumuturi nereprezentate prin titluri cu maturitatea la emitere mai mare de doi ani;

a2.3.6) titluri de împrumut nenegociabile emise de instituţia de credit raportoare cu maturitatea

la emitere mai mare de doi ani, emise în formă materializată sau dematerializată;

a2.3.7) datorie subordonată atrasă de instituţia de credit raportoare sub formă de depozite sau

împrumuturi cu durata iniţială mai mare de doi ani.

a3) depozite rambursabile după notificare - depozite netransferabile, fără un termen de rambursare

stabilit la încheierea contractului, care nu pot fi transformate în numerar decât după expirarea

perioadei notificate, sau care pot fi transformate în numerar înainte de expirarea perioadei notificate

numai cu plata unor penalităţi, ori cu alte costuri suplimentare semnificative din partea clientului.

Această categorie include depozite care, deşi legal pot fi lichidate la cerere, sunt supuse unor

penalizări şi restricţii în concordanţă cu reglementările în materie (se includ în categoria �la cel mult

trei luni inclusiv�). În această categorie sunt cuprinse şi conturile de investiţii fără perioadă notificată

sau durată iniţială convenită, dar care au fixate restricţii la retrageri (clasificate ca depozite

rambursabile după notificare la mai mult de trei luni).

a3.1) depozite rambursabile după notificare la cel mult trei luni inclusiv:

a3.1.1) sume plasate fără durată iniţială convenită care pot fi retrase numai după cel mult trei

luni de la notificare inclusiv;

a3.1.2) depozite de economii la vedere, netransferabile şi alte tipuri de depozite care, deşi pot

fi debitate la cerere, sunt supuse în acest caz unor penalizări;

a3.1.3) sume plasate cu durată iniţială convenită, netransferabile, dar a căror retragere înainte

de termen a făcut obiectul unei notificări prealabile cu cel mult trei luni inclusiv.

10

a3.2) depozite rambursabile după notificare la mai mult de trei luni şi mai puţin de doi ani

inclusiv:

a3.2.1) sume plasate fără durată iniţială convenită care pot fi retrase numai după mai mult de

trei luni, dar nu mai mult de doi ani de la notificare; dacă este permisă încălcarea perioadei

notificate, deponentul va plăti o penalitate;

a3.2.2) conturi de investiţii fără perioadă notificată sau durată iniţială convenită, dar care au

fixate restricţii la retrageri;

a3.2.3) sume plasate cu durata iniţială convenită, netransferabile, dar a căror retragere înainte

de termen a făcut obiectul unei notificări prealabile cu cel puţin trei luni, dar nu mai mult de

doi ani;

a3.3) depozite rambursabile după notificare la mai mult de doi ani:

a3.3.1) sume plasate fără durată iniţială convenită care pot fi retrase numai după doi ani de la

notificare; dacă este permisă încălcarea perioadei notificate, deponentul va plăti o penalitate;

a3.3.2) conturi de investiţii fără perioadă notificată sau durată iniţială convenită, dar care au

fixate restricţii la retrageri;

a3.3.3) sume plasate cu durata iniţială convenită, netransferabile, dar a căror retragere înainte

de termen a făcut obiectul unei notificări prealabile cu cel puţin doi ani;

a4) împrumuturi din operaţiuni repo - contrapartida numerarului primit în schimbul

titlurilor/aurului vândute/vândut de către instituţiile de credit la un anumit preţ, cu angajamentul ferm

de a răscumpăra aceleaşi titluri de valoare(sau similare)/aur la o dată ulterioară prestabilită şi la un

preţ fixat.

Sumele primite de instituţiile financiare monetare în schimbul titlurilor/aurului

transferate/transferat unui terţ (�cumpărătorul temporar�) se includ în această categorie numai dacă

există angajamentul ferm şi nu doar opţiunea de răscumpărare. Aceasta implică păstrarea dreptului de

proprietate asupra titlurilor/aurului de către vânzător pe parcursul operaţiunii, fapt pentru care, în

acest caz, transferul legal de proprietate nu este un element relevant pentru a decide modalitatea de

tratare a operaţiunilor de tip repo. În cazul în care cumpărătorul temporar vinde activele care fac

obiectul contractului repo, această vânzare trebuie înregistrată ca o tranzacţie definitivă cu titluri/aur

şi evidenţiată în bilanţul cumpărătorului temporar ca o poziţie negativă în portofoliul de titluri/aur.

Următoarele categorii ale operaţiunilor de tip repo sunt structurate astfel încât să întrunească

cerinţele necesare pentru tratarea împrumuturilor colateralizate. Sunt considerate împrumuturi din

operaţiuni repo următoarele sume primite de instituţiile de credit în schimbul titlurilor /aurului

temporar transferate unui terţ:

11

a4.1) sume primite în schimbul titlurilor/aurului temporar transferate/transferat unui terţ sub

forma acordurilor de răscumpărare;


forma împrumuturilor de titluri (colateralizate cu numerar);


forma acordurilor de vânzare/răscumpărare.�

Conform prevederilor normei împrumuturile din operaţiuni repo sunt asimilate depozitelor.

În Sistemul European de Conturi SEC 1995 împrumuturile primite de instituţiile de credit nu

sunt recunoscute ca şi categorie distinctă, fiind clasificate în categoria depozitelor, cu excepţia

situaţiei în care ele reprezintă instrumente financiare negociabile.

De asemenea, titlurile de valoare nenegociabile emise de instituţiile de credit, altele decât

acţiuni şi alte participaţii de capital, sunt asimilate depozitelor. Instrumentele financiare

nenegociabile care ulterior emiterii lor devin negociabile şi pot fi tranzacţionate pe o piaţă secundară

vor fi reclasificate ca titluri de valoare negociabile şi excluse din baza de calcul a ratelor medii ale

dobânzii.

Depozitele la termen sunt clasificate în funcţie de durata iniţială, definită la art.2 lit j) din

Norma Băncii Naţionale a României nr.13/20.07.2006 privind raportarea statistică a datelor pentru

elaborarea bilanţului monetar, astfel:

�j) durata iniţială/maturitatea la emitere - perioada fixă de timp în care un instrument financiar nu

poate fi rambursat, sau în care poate fi rambursat numai cu plata de către client a unor penalităţi (sau

a altor costuri suplimentare)�.

Norma Băncii Naţionale a României nr.13/20.07.2006 privind raportarea statistică a datelor

pentru elaborarea bilanţului monetar clasifică depozitele la termen în funcţie de durata iniţială, în:

depozite cu durata iniţială de până la un an inclusiv, depozite cu durata iniţială cuprinsă între un an şi

doi ani inclusiv şi depozite cu durata iniţială mai mare de doi ani. Norma BNR nr.14/2006 privind

statistica ratelor dobânzii practicate de instituţiile de credit clasifică depozitele la termen în funcţie de

durata iniţială, astfel:

≤ 1 lună

> 1 lună şi ≤ 3 luni

> 3 luni şi ≤ 6 luni


> 1 an şi ≤ 2 ani

> 2 ani.

12

Depozitele rambursabile după notificare sunt clasificate în funcţie de perioada notificată,

definită la art.2 lit k) din Norma Băncii Naţionale a României nr.13/20.07.2006 privind raportarea

statistică a datelor pentru elaborarea bilanţului monetar, astfel:

�k) perioada notificată - perioada de timp dintre momentul notificării către instituţia de credit a

intenţiei deţinătorului unui depozit de a transforma în numerar acel depozit şi momentul în care

această operaţiune poate fi efectuată fără plata unor penalităţi (sau a altor costuri suplimentare).�

Norma BNR nr.14/2006 privind statistica ratelor dobânzii practicate de instituţiile de credit

clasifică depozitele rambursabile după notificare în funcţie de perioada notificată, astfel:

- depozite rambursabile după notificare la cel mult 3 luni de la notificare;

- depozite rambursabile după notificare la mai mult de 3 luni de la notificare.

2.3 Credite noi/depozite noi Conform art.1 alin. (2) şi (3), Norma Băncii Naţionale a României nr.14/2006 privind

statistica ratelor dobânzii practicate de instituţiile de credit reglementează:

- metodologia de determinare şi raportare a ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor noi în lei, în

euro şi respectiv în dolari SUA şi ale dobânzii aferente depozitelor noi în lei, în euro şi respectiv în

dolari SUA, practicate de instituţiile de credit în relaţiile cu următoarele categorii de rezidenţi:

gospodării ale populaţiei, instituţii fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei şi societăţi

nefinanciare.

- metodologia de determinare şi raportare a dobânzii anuale efective medii aferente creditelor noi

pentru consum în lei, în euro şi respectiv în dolari SUA şi creditelor noi pentru locuinţe în lei, în euro

şi respectiv în dolari SUA acordate de instituţiile de credit gospodăriilor populaţiei rezidente.

Creditele noi sunt definite la art.2, alin.1, astfel:

�(1) credite noi/depozite noi:

a) sunt asimilate creditelor noi/depozitelor noi:

a1) creditele acordate/depozitele atrase de instituţiile de credit în cursul lunii pentru

care se întocmeşte raportarea;

a2) creditele acordate/depozitele atrase de instituţiile de credit în lunile anterioare ale

căror rate ale dobânzii sau criterii de stabilire a ratei dobânzii sunt renegociate de către instituţia de

credit şi client în cursul lunii pentru care se întocmeşte raportarea;

b) nu sunt asimilate creditelor noi/depozitelor noi:

b1) creditele acordate/depozitele atrase de instituţiile de credit în lunile anterioare ale

căror contracte/convenţii sunt prelungite în mod automat, fără implicarea activă a clientului instituţiei

de credit în renegocierea termenilor şi condiţiilor contractului/convenţiei, inclusiv a ratei dobânzii;

13

b2) creditele acordate/depozitele atrase de instituţiile de credit în lunile anterioare cu

rata dobânzii variabilă, în sensul ajustării automate în funcţie de un index extern;

b3) creditele acordate/depozitele atrase de instituţiile de credit în lunile anterioare, în

cazul cărora are loc o modificare a ratei dobânzii pe parcursul lunii pentru care se întocmeşte

raportarea, sau o modificare a modului de stabilire a acesteia, dacă modificarea şi noul nivel al ratei

dobânzii au fost stabilite de comun acord între instituţia de credit şi client la încheierea

contractului/convenţiei de credit/depozit;

b4) creditele acordate/depozitele atrase de instituţiile de credit în lunile anterioare ale

căror rate ale dobânzii sunt modificate unilateral de către instituţia de credit în cursul lunii pentru care

se întocmeşte raportarea în baza unor clauze prevăzute în contractele/convenţiile de credit/depozit.�

Litera a2) include în categoria creditelor noi/depozitelor noi, creditele acordate/depozitele

atrase de instituţiile de credit în lunile anterioare ale căror rate ale dobânzii sau criterii de stabilire a

ratei dobânzii sunt renegociate de către instituţia de credit şi client în cursul lunii pentru care se

întocmeşte raportarea. Datorită acestui fapt, orice renegociere de dobândă la un credit acordat/depozit

atras în lunile anterioare implică reclasificarea acestuia ca depozit nou/credit nou, ca şi cum

creditul/depozitul respectiv a fost rambursat şi s-a acordat/s-a atras un nou credit/depozit.

3 Corelatii

3.1 Corelaţii între prevederile Normei BNR nr. 13/2006 privind raportarea

statistică a datelor pentru elaborarea bilanţului monetar şi prevederile Normei

BNR nr.14/2006 privind statistica ratelor dobânzii practicate de instituţiile de

credit

Norma BNR nr.14/2006 privind statistica ratelor dobânzii practicate de instituţiile de credit preia şi

utilizează mai multe noţiuni definite în Norma Băncii Naţionale a României nr.13/20.07.2006 privind

raportarea statistică a datelor pentru elaborarea bilanţului monetar.

14

Astfel, noţiunile rezidenţi, gospodăriile populaţiei, instituţii fără scop lucrativ în serviciul

gospodăriilor populaţiei, societăţi nefinanciare, credite, credite pentru consum, credite pentru

locuinţă, credite pentru dezvoltarea afacerilor, credite pentru alte scopuri, depozite, depozite

overnight, depozite la termen, depozite rambursabile după notificare, împrumuturi din operaţiuni

repo, perioada notificată, durata iniţială/maturitatea la emitere au semnificaţia prevăzută în Norma

Băncii Naţionale a României nr.13/20.07.2006 privind raportarea statistică a datelor pentru

elaborarea bilanţului monetar.

Există astfel o corelaţie între soldurile la sfârşitul lunii raportate în anexele nr. 2 şi 3 la Norma Băncii

Naţionale a României nr.14/2006 privind statistica ratelor dobânzii practicate de instituţiile de credit

şi cele raportate în anexa nr.1 la Norma Băncii Naţionale a României nr.13/20.07.2006 privind

raportarea statistică a datelor pentru elaborarea bilanţului monetar.

Astfel, soldurile la depozitele overnight, depozitele la termen şi depozitele rambursabile după

notificare în lei, euro şi dolari SUA atrase de la gospodăriile populaţiei, instituţiile fără scop lucrativ

în serviciul gospodăriilor populaţiei şi societăţile nefinanciare sunt aceleaşi în cele două raportări.

Soldurile la creditele pentru consum, pentru locuinţă, pentru dezvoltarea afacerilor şi pentru alte

scopuri acordate gospodăriilor populaţiei şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor

populaţiei şi la creditele acordate societăţilor nefinanciare în lei, euro şi dolari SUA raportate în

anexele nr.2 şi 3 la Norma Băncii Naţionale a României nr.14/2006 privind statistica ratelor dobânzii

practicate de instituţiile de credit sunt cel mult egale cu soldurile raportate în anexa nr.1 la Norma

Băncii Naţionale a României nr.13/20.07.2006 privind raportarea statistică a datelor pentru

elaborarea bilanţului monetar (întrucât din baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii se exclud

creditele provizionate în proporţie de 100% cu provizioane specifice de risc de credit).

Aceste corelaţii sunt prezentate mai jos:

Pentru anexa nr.2 la Norma Băncii Naţionale a României nr.14/2006 privind statistica ratelor

dobânzii practicate de instituţiile de credit:

- pentru sectorul societăţi nefinanciare:

- rd.14, coloana Soldul la sfârşitul lunii ≤ rd.7 Active (coloana F � coloana G) din Raportarea

conform Normei 13/2006, Anexa 1, cod scadenţă 1, cod ISO ţară RO, Cod ISO Monedă RON, EUR,

USD (corespunzător monedei respective);




15




- rd.18 + 19 + 20 + 21, coloana Soldul la sfârşitul lunii = rd.23 Pasive (coloana F � coloana

G) din Raportarea conform Normei 13/2006, Anexa 1, cod scadenţă 1, cod ISO ţară RO, Cod ISO

Monedă RON, EUR, USD (corespunzător monedei respective);

- rd. 22, coloana Soldul la sfârşitul lunii = rd.23 Pasive (coloana F � coloana G) din

Raportarea conform Normei 13/2006, Anexa 1, cod scadenţă 2, cod ISO ţară RO, Cod ISO Monedă

RON, EUR, USD (corespunzător monedei respective);

- rd.23, coloana Soldul la sfârşitul lunii = rd.23 Pasive (coloana F � coloana G) din




Raportarea conform Normei 13/2006, Anexa 1, cod ISO ţară RO, Cod ISO Monedă RON, EUR,


- pentru sectorul gospodării ale populaţiei:



















16







- rd.10, coloana Soldul la sfârşitul lunii ≤ rd.14 Active (coloana F � coloana G) din
























- pentru sectorul instituţii fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei:




17


































18



USD (corespunzător monedei respective).

Pentru anexa nr.3 la Norma Băncii Naţionale a României nr.14/2006 privind statistica ratelor

dobânzii practicate de instituţiile de credit:

- pentru sectorul societăţi nefinanciare:

- rd.1, coloana Soldul la sfârşitul lunii = rd.7 Pasive (coloana F � coloana G) din Raportarea

conform Normei 13/2006, Anexa 1, cod ISO ţară RO, Cod ISO Monedă RON, EUR, USD

(corespunzător monedei respective);





conform Normei 13/2006, Anexa 1, cod scadenţă 2 + cod scadenţă 3, cod ISO ţară RO, Cod ISO

Monedă RON, EUR, USD (corespunzător monedei respective).

- pentru sectorul gospodării ale populaţiei:










- pentru sectorul instituţii fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei:







19




3.2 Corelaţia cu planul de conturi Clasificarea instrumentelor financiare în categoria creditelor/depozitelor are la bază

metodologia Sistemului European de Conturi 1995 care prezintă deosebiri de abordare faţă de planul

de conturi al instituţiilor de credit, emis de Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor

Publice, neexistând o corelaţie directă între acestea. De exemplu, în cazul depozitelor overnight,

definiţia dată în cuprinsul normei implică includerea în această categorie a unor sume evidenţiate în

mai multe conturi: conturi curente (extras cont 2511), depozite la vedere (extras cont 2531), disponibil

din contribuţia financiară a Comunităţii Europene la dispoziţia Fondului Naţional (extras cont 255 +

256 + 258), depozite la termen (extras cont 2532 în cazul în care depozitele au ajuns la scadenţă, nu au

mai fost prelungite şi pot fi retrase în orice moment de către titular), carnete şi librete de economii

(extras cont 2542 când sumele depuse pot fi rambursabile în orice moment), etc.

În cazul depozitelor rambursabile după notificare, nu există în planul de conturi un cont echivalent;

de aceea considerăm că depozitele din această categorie sunt incluse (fără a fi exhaustiv) în conturile

2511 (conturi curente) sau 2531 (depozite la vedere).

În cazul depozitelor la termen, pe lângă conturile de depozite la termen (extras cont 2532),

carnete şi librete de economii (extras cont 2542) şi certificate de depozit (extras cont 2541), în această

categorie sunt incluse (conform definiţiei) şi depozitele condiţionate: depozitele colaterale (extras

cont 2533), depozitele de garanţii (extras cont 3561, extras cont 3562 etc), depozitele marjă precum şi

împrumuturile subordonate primite (extras cont 531, extras cont 532).

În cazul creditelor sunt incluse, conform definiţiei şi titlurile de valoare nenegociabile altele

decât acţiunile. Aceste titluri sunt evidenţiate în contabilitate în contul Titluri de investiţii (extras cont

3041). De asemenea, din această categorie fac parte creditele subordonate acordate (extras cont 401 şi

402) şi Titluri date cu împrumut (extras cont 3025, 3035, 3045, 415).

Ţinând cont de cele de mai sus, clasificarea creditelor şi depozitelor în categoriile prezentate

la articolele 3 şi 4 din Norma BNR nr.13/2006 trebuie să se facă ţinând cont în principal de tipul

instrumentului financiar şi mai puţin de clasa de conturi în care sunt încadrate în contabilitate.

20

4. Tipuri de dobânzi

Norma Băncii Naţionale a României nr.14/20.07.2006 privind statistica ratelor dobânzii

practicate de instituţiile de credit introduce două noţiuni noi privind calculul ratei dobânzii:

rata anualizată a dobânzii şi rata dobânzii efective, definite la art.2 alin. (4) şi (5):

�(4) rata dobânzii efective � rata dobânzii, calculată în termeni anuali şi expimată în procente pe an,

pentru care valoarea prezentă a creditului/depozitului acordat/plasat (în una sau mai multe tranşe) este

egală cu valoarea prezentă a tuturor angajamentelor de rambursare a capitalului şi a dobânzilor

aferente, viitoare sau prezente, stabilite de comun acord între instituţia de credit şi client.

(5) rata anualizată a dobânzii � rata dobânzii convenită între instituţia de credit şi client pentru un

credit sau depozit, calculată în termeni anuali şi exprimată în procente pe an.�

Rata medie a dobânzii aferente creditelor/depozitelor se calculează ca medie aritmetică

ponderată a ratei anualizate a dobânzii sau, după caz, a ratei dobânzii efective, în funcţie de frecvenţa

plăţilor de dobândă pe parcursul unui an în raport cu frecvenţa rambursărilor de capital pentru

creditul sau depozitul respectiv.

Astfel, dacă pentru un credit/depozit plăţile de dobândă se fac în mod regulat, cu o frecvenţă

mai mare decât rambursările de capital, în calculul ratei medii a dobânzii se introduce rata

anualizată a dobânzii. Dacă pentru creditul/depozitul respectiv plăţile de dobândă se fac la intervale

neregulate de timp sau la intervale regulate de timp dar la o frecvenţă mai mică decât frecvenţa

rambursărilor de capital, în calculul ratei medii a dobânzii se introduce rata dobânzii efective.

Există totuşi unele cazuri, prezentate în ultima parte a acestui ghid (cazul disagio, de

exemplu) când, deşi plăţile de dobândă se fac la intervale regulate de timp mai mici decât intervalul

de timp între două rambursări succesive de capital, în calculul ratei medii a dobânzii se introduce rata

dobânzii efective deoarece formula ratei anualizate a dobânzii nu surprinde anumite caracteristici ale

creditului/depozitului (în cazul disagio, plata făcută la acordarea creditului, denumită disagio, este

considerată plată de dobândă).

Doi indicatori specificaţi în anexa nr.3 la normă includ costurile suplimentare plătite de

gospodăriile populaţiei la contractarea creditelor noi pentru consum şi creditelor noi pentru locuinţe.

Acesti indicatori reprezintă dobânda anuală efectivă, care se defineşte şi se calculează conform

prevederilor Legii nr. 289/24.06.2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum

destinate consumatorilor, persoane fizice. Baza de calcul însă, pentru aceşti indicatori este identică cu

baza de calcul a ratei medii a dobânzii aferente creditelor noi pentru consum şi creditelor noi pentru

locuinţe acordate gospodăriilor populaţiei.

21

4.1 Rata anualizată a dobânzii (Annualised Agreed Rate)

Conform art.2 alin. (5) din Norma BNR nr.14/2006, rata anualizată a dobânzii reprezintă rata

dobânzii convenită între instituţia de credit şi client pentru un credit sau depozit, calculată în termeni

anuali şi exprimată în procente pe an.

Acest indicator se calculează în cazul creditelor/depozitelor la care plata/capitalizarea

dobânzii se realizează regulat, la intervale de timp mai mici sau egale cu intervalul de timp între două

rambursări succesive de capital. Rata anualizată a dobânzii se calculează şi în situaţiile în care

capitalul este rambursat integral la sfârşitul contractului (separat sau împreună cu dobânda).

Formula de calcul pentru rata anualizată a dobânzii este:

−

+= 11/

nag

DCan nr

r (1)

unde:

DCanr / = rata anualizată a dobânzii aferentă unui credit/depozit;

agr = rata dobânzii, stabilită de comun acord de instituţia de credit şi client pentru un credit/depozit; n = numărul de perioade de plată/capitalizare a dobânzii în cadrul unui an pentru acel credit/depozit:

1 pentru plată/capitalizare anuală, 2 semianuală, 4 trimestrială, 12 lunară etc.

De exemplu, pentru un credit pe cinci ani cu rata dobânzii de 10%/an, rambursat în totalitate

la maturitate şi cu dobânda plătită trimestrial, rata anualizată a dobânzii este de 10,3813%/an

calculată astfel:

Dacă plăţile de dobândă se fac lunar, rata anualizată a dobânzii va avea valoarea 10,4713%/an

şi se calculează astfel:

10381289,0141,01

4

=

−

+=Canr

10471307,0112

1,0112

=

−

+=Canr

22

Pentru plăţi zilnice de dobândă (caz foarte rar) n va lua valoarea de 365, ţinând cont de

prevederile art.3 alin. (7) din Norma BNR nr.14/2006, conform căruia instituţiile de credit consideră

anul de 365 de zile.

Formula este utilizată şi pentru plăţi de dobândă la intervale mai mari de un an. Astfel, în

cazul unui depozit pe doi ani cu plata dobânzii la scadenţă şi cu o rată a dobânzii de 10% /an, rata

anualizată a dobânzii este:

ceea ce reprezintă 9,5445%/an

4.2 Rata dobânzii efective (Narrowly Defined Effective Rate)

Conform art.2 alin. (4) din Norma BNR nr.14/2006, rata dobânzii efective reprezintă rata

dobânzii, calculată în termeni anuali şi expimată în procente pe an, pentru care valoarea prezentă a

creditului/depozitului acordat/plasat (în una sau mai multe tranşe) este egală cu valoarea prezentă a

tuturor angajamentelor de rambursare a capitalului şi a dobânzilor aferente, viitoare sau prezente,

stabilite de comun acord între instituţia de credit şi client.

Conform prevederilor normei, acest indicator se calculează în cazul creditelor/depozitelor la

care plata/capitalizarea dobânzii se realizează la intervale neregulate de timp sau la intervale de timp

mai mari decât intervalul de timp între două rambursări succesive de capital.

Formula de calcul pentru rata dobânzii efective este:

∑∑== +

=

+

'

1' 365'

/

'

1 365/

'

)1(

'

)1(

N

nD

DCef

nN

nD

DCef

nnn

r

F

r

F (2)

unde:

DCefr / = rata dobânzii efective aferentă unui credit/depozit;

∑= +

N

nD

DCef

nn

r

F1 365

/ )1(= valoarea prezentă a creditului/depozitului acordat/ plasat în una sau mai multe

tranşe;

095445,01

211,01

21

=

−

+=Danr

23

∑= +

'

1' 365'

/

''

)1(

'N

nD

DCef

nn

r

F= valoarea prezentă a tuturor angajamentelor de rambursare a capitalului şi a

dobânzilor aferente creditului/depozitului, viitoare sau prezente, stabilite de

instituţia de credit şi client.

nF = valoarea tranşei nr. n pentru un credit/depozit acordat/plasat în tranşe;

nD = intervalul de timp exprimat în zile, dintre prima tranzacţie (în general data acordării primei

tranşe a creditului sau plasării depozitului) şi data tranşei nr. n din acel credit/ depozit;

N = numărul de tranşe ale creditului/depozitului;

''nF = valoarea ratei de capital sau dobândă nr. 'n rambursate/de rambursat instituţiei de credit în

cazul unui credit, sau clientului în cazul unui depozit;

''nD = intervalul de timp, exprimat în zile, dintre prima tranzacţie (în general data acordării primei

tranşe a creditului sau plasării depozitului) şi data ratei nr. 'n (rambursare de capital sau plată de

dobândă) a acelui credit /depozit; 'N = numărul de plăţi de capital şi dobândă asociat creditului/depozitului

În general, depozitele/creditele sunt plasate la/acordate de instituţiile de credit într-o singură

tranşă. În acest caz, termenul din stânga al formulei (2) este înlocuit cu valoarea depozitului

plasat/creditului acordat:

∑∑==

+

=

+

='

1' 365'

/

'

'

1' 365'

/

'/ ''

)1(

1*')1(

' N

nD

DefC

n

N

nD

DefC

nDC nn

rF

r

FV

Termenul ''nF este de fapt fluxul de fonduri (cash flow) pe care urmează să îl primească pe

perioada de viaţă a creditului/depozitului instituţia de credit de la debitor (pentru credite), respectiv

clientul de la instituţia de credit (pentru depozite), iar termenul 365

' '

)1(

1nD

r+ (factorul de discount) este

utilizat pentru a calcula valoarea prezentă a acestor fonduri (la momentul acordării creditului/plasării

depozitului).

24

4.3 Comparaţii între rata anualizată a dobânzii şi rata dobânzii efective

Frecvenţa plăţilor de dobândă şi frecvenţa rambursărilor de capital pentru un credit/depozit

pot fi vizualizate prin intermediul unei matrice:

Frecvenţa plăţilor de dobândă

Lunar (L) Trimestrial (T) Anual (A)

Lunar (L) L-L L-T L-A

Trimestrial (T) T-L T-T T-A

Anual (A) A-L A-T A-A

Frecvenţa

rambursărilor

de capital La sfârşitul

contractului (E) E-L E-T E-A

Valorile obţinute prin aplicarea formulei de calculul a ratei anualizate a dobânzii sunt

identice cu cele obţinute aplicând formula de calcul pentru determinarea ratei dobânzii efective în

cazul plăţilor de dobândă/capitalizării dobânzii la intervale regulate de timp mai mici sau egale cu

intervalul de timp între două rambursări succesive de capital (cazul celulelor necolorate din tabel). În

celelalte cazuri (celulele gri) cele două rate diferă.

Pentru exemplificare, considerăm cazul unui credit pe cinci ani acordat cu o rată a dobânzii de

10%/an şi calculăm cei doi indicatori (rata anualizată a dobânzii RAD şi rata dobânzii efective RDE)

pentru fiecare din situaţiile prezentate în matrice:

Frecvenţa plăţilor de dobândă

Lunar (L) Trimestrial (T) Anual (A)

RAD RDE RAD RDE RAD RDE

Lunar (L) 10.4713 10.3813 10.3795 10.0000 9.0022

Trimestrial (T) 10.4713 10.3813 10.0000 9.0331

Anual (A) 10.4713 10.3813 10.0000

Frecvenţa

rambursărilor

de capital La sfârşitul

contractului (E) 10.4713 10.3813 10.0000

Se observă că valorile celor doi indicatori pentru cazurile prezentate în matrice diferă numai

în cazul celulelor gri. În aceste cazuri, în calculul ratei medii a dobânzii se utilizează rata dobânzii

efective.

25

O situaţie deosebită o reprezintă rambursările anticipate de capital. Care dintre cele două

rate vor intra în formula de calcul a ratei medii a dobânzii? Rambursările de capital, regulate sau

neregulate, influenţează nivelul ratei dobânzii numai în cazul în care sunt mai frecvente decât plăţile

de dobândă (caz foarte rar). În general plăţile de dobândă sunt mai frecvente decât rambursările

anticipate de capital şi de aceea posibilitatea rambursării excepţionale de capital poate fi ignorată la

calculul ratei medii a dobânzii. Dacă totuşi rambursările anticipate de capital sunt mai frecvente decât

plăţile de dobândă, rata anualizată a dobânzii diferă de rata dobânzii efective (care reprezintă valoarea

corectă) iar formula de calcul care se aplică este cea aferentă ratei dobânzii efective.

Un alt caz este cel al creditelor acordate pe descoperit de cont, caracterizate prin trageri la

diferite perioade de timp, rambursări neregulate şi calcul al dobânzii bazat pe solduri zilnice. Cum se

calculează rata anualizată a dobânzii?

În cazul creditelor acordate pe descoperit de cont, dobânda se calculează într-adevăr pe baza

soldurilor zilnice, însă plăţile de dobândă se realizează cel mai adesea lunar. De aceea valoarea n din

formula de calcul a ratei anualizate a dobânzii ia valoarea 12 sau 4 (plăţi lunare sau trimestriale de

dobândă) şi doar foarte rar 365 (numai în cazul plăţilor zilnice de dobândă).

La calculul ratei dobânzii efective trebuie să se respecte regula că anul are 365 de zile, adică

365/12 zile pe lună. Astfel, în cazul unui credit pe cinci ani cu rata dobânzii de 10%/an şi cu plăţi

trimestriale de dobândă, intervalul de timp '' nD ia următoarele valori:

26

Data ''nD Valoarea

datorată

Rata

dobânzii

(%/an)

Plăţi de

dobândă

Ramb

de

capital

Cash

flow

Factorul

de

discount

365' '

)1(nD

r−

+

Valoarea

prezentă

a cash

flow-

ului

Rata

dobânzii

efective

15/11/2000 1.00 10000 -10000

14/02/2001 91.25 10000 10 % 250 0 250 0.98 243.90 0.103813

16/05/2001 182.50 10000 10 % 250 0 250 0.95 237.95 0.103813

15/08/2001 273.75 10000 10 % 250 0 250 0.93 232.15 0.103813

15/11/2001 365.00 10000 10 % 250 0 250 0.91 226.49 0.103813

14/02/2002 456.25 10000 10 % 250 0 250 0.88 220.96 0.103813

16/05/2002 547.50 10000 10 % 250 0 250 0.86 215.57 0.103813

15/08/2002 638.75 10000 10 % 250 0 250 0.84 210.32 0.103813

15/11/2002 730.00 10000 10 % 250 0 250 0.82 205.19 0.103813

14/02/2003 821.25 10000 10 % 250 0 250 0.80 200.18 0.103813

16/05/2003 912.50 10000 10 % 250 0 250 0.78 195.30 0.103813

15/08/2003 1003.75 10000 10 % 250 0 250 0.76 190.54 0.103813

15/11/2003 1095.00 10000 10 % 250 0 250 0.74 185.89 0.103813

14/02/2004 1186.25 10000 10 % 250 0 250 0.73 181.36 0.103813

15/05/2004 1277.50 10000 10 % 250 0 250 0.71 176.93 0.103813

14/08/2004 1368.75 10000 10 % 250 0 250 0.69 172.62 0.103813

14/11/2004 1460.00 10000 10 % 250 0 250 0.67 168.41 0.103813

13/02/2005 1551.25 10000 10 % 250 0 250 0.66 164.30 0.103813

15/05/2005 1642.50 10000 10 % 250 0 250 0.64 160.29 0.103813

14/08/2005 1733.75 10000 10 % 250 0 250 0.63 156.38 0.103813

14/11/2005 1825.00 10000 10 % 250 10000 10250 0.61 6255.28 0.103813

5000 10000 5000 10000

Rata anualizată a dobânzii. Rata dobânzii efective

- exemple de calcul -

Exemplul nr.1 O institutie de credit acordă un credit unui client pe data de 1 octombrie 2004.

Suma acordată este de 1.000.000 lei, rata dobânzii 20%/an, durata creditului 1 an iar rambursarea se

27

realizează astfel: prima rată de dobândă se plăteşte o dată cu prima rată de capital la 1 aprilie 2005 iar

a doua rată de dobândă se plăteşte împreună cu a doua rată de capital la 1 octombrie 2005.

Mod de calcul: Datorită faptului că rata de dobândă se plăteşte în acelaşi timp cu rata de

capital şi la intervale regulate de timp (6 luni), în calculul ratei medii a dobânzii intră rata anualizată a

dobânzii.

A) Calculul ratei anualizate a dobânzii:

(1)

sau r = 21%/an.

Aceeaşi valoare se obţine aplicând şi formula ratei dobânzii efective.

B) Calculul ratei dobânzii efective: ∑= +

='

1' 365'

''

)1(

'N

nD

nn

r

FV (2)

365365

3655.182

)1(

000.50000.500

)1(

000.100000.500000.000.1rr +

++

+

+=

121 )1(

000.550

)1(

000.600000.000.1r

r+

++

=

Prin calcul matematic rezultă: r = 21%/an.

Exemplul nr.2 O instituţie de credit acordă unui client un credit în sumă de 1 000 euro la 1

ianuarie 2004, rambursabilă în 2 rate de câte 600 euro la 1 an şi, respectiv după 1.5 ani.

Mod de calcul: Deoarece dobânda se rambursează în perioade neregulate de timp (după un an

şi respectiv 1,5 ani), în calculul ratei medii a dobânzii intră rata dobânzii efective.

3655.547

365365

)1(

600

)1(

600000.1rr +

++

=

23

)1(

600)1(

600000.1r

r+

++

=

Ecuaţia este rezolvată algebric şi rezultă r = 0,1306623, ceea ce reprezintă 13,06623% /an.

21.0122.01

2

/=

−

+=anr

DC

−

+= 11

/

nag

DC nr

anr

28

4.4 Dobânda anuală efectivă (Annual percentage rate of charge)

Prevederile art.1 alin. (3) din Norma Băncii Naţionale a României nr.14/2006 privind

statistica ratelor dobânzii practicate de instituţiile de credit, reglementează metodologia de

determinare şi raportare a dobânzii anuale efective medii aferente creditelor noi pentru consum în lei,

în euro şi respectiv în dolari SUA şi creditelor noi pentru locuinţă în lei, în euro şi respectiv în dolari

SUA acordate de instituţiile de credit gospodăriilor populaţiei rezidente.

Conform art.2 alin. (6) din Norma BNR nr.14/2006 dobânda anuală efectivă are

semnificaţia prevăzută în Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru

consum destinate consumatorilor, persoane fizice.

Conform art.2 lit.e) din Legea nr. 289/2004, dobânda anuală efectivă, denumită în

continuare DAE, reprezintă �costul total al creditului la consumator, exprimat în procent anual din

valoarea creditului total acordat şi calculat in conformitate cu art. 4.� Acest cost total conţine o

componentă a ratei dobânzii şi o componentă a celorlalte costuri aferente creditului acordat, cum ar fi

costuri de administrare, de pregătire a documentelor de credit, de asigurare a creditului etc.

Art.4 din Legea nr. 289/2004 menţionează:

�(1) DAE, care face echivalenţa, la nivelul unui an, între valoarea curentă a tuturor angajamentelor

sub forma unor împrumuturi, rambursări si cheltuieli existente sau viitoare, acceptate de către creditor

şi de beneficiarul creditului, se calculează în conformitate cu formula stabilită în Anexa nr.2.

(2) Pentru calculul DAE se determină costul total al creditului la consumator aşa cum este definit la

art. 2, cu exceptia următoarelor costuri:

a) cheltuielile plătibile de împrumutat pentru nerespectarea unuia dintre angajamentele sale stipulate

în contractul de credit;

b) costurile, altele decât preţul de cumpărare, în cazul cumpărării de bunuri sau servicii, pe care

consumatorul este obligat să le plătească, indiferent daca plata se face în numerar sau pe credit;

c) costurile necesare pentru transferul fondurilor si costurile de menţinere a unui cont în care se

înregistrează plăţile efectuate cu titlu de rambursare a creditului, plata dobânzilor şi a altor costuri, cu

excepţia cazului în care consumatorul nu dispune de libertate de alegere în materie şi dacă aceste

costuri sunt disproportionat de mari; această prevedere nu se aplică la costurile pentru încasarea

acestor rambursări sau plăţi, indiferent daca plata se face în numerar sau în alt mod;

d) costurile referitoare la cotizaţiile datorate cu titlu de înscriere ca membru în asociaţii sau grupări şi

care rezultă din acorduri distincte de contractul de credit, chiar dacă aceste subscrieri influenţează

condiţiile de credit ;

29

e) costurile legate de asigurări sau garanţii; sunt însă incluse costurile destinate a asigura creditorului,

în cazul decesului, invalidităţii, îmbolnăvirii sau intrării în şomaj a consumatorului, rambursarea unei

sume egale sau inferioare valorii totale a creditului, inclusiv dobânzile care se aplică şi alte costuri, şi

care sunt impuse de creditor ca o condiţie pentru acordarea creditului.

(3) DAE se calculează în momentul încheierii contractului de credit, cu respectarea dispozitiilor art.5.

(4) Calculul DAE se efectuează avându-se în vedere următoarele prezumţii:

a) respectivul contract de credit va rămâne valabil pentru perioada prevăzută în contractul de

credit, convenită de către părţi;

b) părţile contractului îşi vor îndeplini obligaţiile contractuale la termenele şi datele stipulate în

contract.

(5) În cazul contractelor de credit care conţin clauze ce permit modificarea ratei dobânzii şi a valorii

sau nivelului altor costuri conţinute în DAE, dar care nu pot fi cuantificate la data calcularii, DAE se

calculează prezumându-se că aceste valori vor ramâne fixe şi se vor aplica până la finalul contractului

de credit.

(6) Pentru calcularea DAE pot fi luate în considerare următoarele ipoteze de calcul, după caz:

a. în cazul în care contractul nu stipulează o limită de credit, valoarea creditului acordat se

consideră egală cu echivalentul în lei al sumei de 2000 euro;

b. în cazul în care nu este stabilit un calendar de rambursare şi dacă acesta nu reiese din clauzele

contractului şi din mijloacele de rambursare a creditului acordat, durata creditului va fi

considerată ca fiind de un an;

c. dacă nu se specifică altfel, în cazul în care contractul prevede mai mult decât o singură dată de

rambursare, creditul va fi acordat, iar rambursările se vor face la cea mai apropiată dată

prevăzută în contract.�

Anexa nr.2 din Legea nr. 289/2004 prezintă ecuaţia de bază prin care se exprimă echivalenţa

dintre împrumuturi, pe de o parte, rambursări şi cheltuieli, pe de altă parte:

( ) ( )∑∑=

=

=

= +=

+

''

1'

'

1'1

'1

mk

kt

kmk

kt

kkk i

Ai

A

unde:

K = numărul de ordine al unui împrumut

K� = numărul de ordine al unei rambursări sau al unei plăţi a cheltuielilor

30

A k = valoarea împrumutului pentru numărul de ordine k

A�k� = valoarea unei rambursări sau a unei plăţi a cheltuielilor pentru numărul de ordine k�

Σ = semnul care indică o însumare

m = numărul de ordine al ultimului împrumut

m� = numărul de ordine al ultimei rate de rambursat sau al ultimei plăţi a cheltuielilor

tk = intervalul, exprimat în ani şi fracţiuni de ani, între data împrumutului nr. 1 şi data împrumuturilor

ulterioare de la nr. 2 la m

tk� = intervalul, exprimat în ani şi fracţiuni de ani, între data împrumutului nr. 1 şi data ratelor de

rambursare sau a plăţilor cheltuielilor de la nr. 1 la m�

i = dobânda anuală efectivă care poate fi calculată (fie algebric, fie prin aproximări succesive, fie

printr-un program pe calculator) atunci când ceilalţi termeni ai ecuaţiei sunt cunoscuţi prin contract

sau în alt mod.

Tot în anexa nr.2 la Legea nr. 289/2004 sunt date informaţii în plus privind modul de calcul al

DAE:

�Explicitări:

a) sumele vărsate de ambele părţi la diferite termene în mod necesar egale nu trebuie plătite la

intervale egale;

b) data iniţială trebuie să fie cea a acordării primului împrumut;

c) intervalele dintre datele utilizate la calcul trebuie să fie exprimate în ani sau în fractiuni de ani. Un

an este presupus a avea 365 zile sau 365.25 zile ori pentru un an bisect 366 zile sau 52 saptamani sau

12 luni egale. O lună egală este presupusă a avea 30,41666 zile (adica 365/12);

d) rezultatul calculului trebuie să se exprime cu o precizie de cel putin o zecimală. În cazul

rotunjirilor la o zecimală anume se aplică următoarea regulă: dacă cifra de la zecimală care urmează

este mai mare sau egală cu 5, cifra zecimalei care se rotunjeşte se măreste cu unu;

e) metodele de rezolvare aplicabile trebuie să aibă unul dintre rezultatele prevăzute în anexa nr.3.�

Baza de calcul pentru dobânda anuală efectivă medie o reprezintă creditele noi pentru consum

şi creditele noi pentru locuinţe acordate de către instituţia de credit gospodăriilor populaţiei rezidente,

cu excepţia creditelor noi acordate pe descoperit de cont şi a celor provizionate în proporţie de 100%

cu provizioane specifice de risc de credit de către instituţia de credit.

După cum rezultă din definiţie, sumele luate în considerare la calculul DAE reprezintă toate

plăţile realizate în legătură cu un credit de consum, mai puţin cele enumerate în art.4 alin.2 din Legea

nr.289/2004. În funcţie de tipul plăţilor, DAE conţine o componentă de dobândă şi o componentă

cuprinzând alte costuri. Componenta de dobândă a DAE reprezintă tocmai rata dobânzii efective.

31

De aceea, ratele medii ale dobânzii aferente creditelor noi acordate gospodăriilor populaţiei pentru

consum şi pentru locuinţe trebuie să fie mai mici (sau cel mult egale) cu DAE medie pentru creditele

noi acordate gospodăriilor populaţiei pentru consum şi respectiv pentru locuinţe, iar diferenţa dintre

ele este chiar componenta altor costuri din DAE.

5. Modul de tratare a taxelor, subvenţiilor şi a condiţiilor de favoare

Articolul 3 alin. (6) din Norma Băncii Naţionale a României nr.14/2006 privind statistica

ratelor dobânzii practicate de instituţiile de credit prevede modul de tratare a subvenţiilor primite de

clienţi în relaţiile cu instituţiile de credit, a taxelor pe care aceştia trebuie să le plătească statului

(impozitul pe veniturile din dobânzi) şi a condiţiilor de favoare pe care le primesc anumiţi clienţi din

partea instituţiilor de credit:

�(6) În cazul creditelor/depozitelor la care suma plătită drept dobândă de către o parte a

contractului/convenţiei de credit/depozit este diferită de suma primită de cealaltă parte, pentru calculul

ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor/depozitelor se utilizează ratele dobânzii pe care instituţia

de credit le plăteşte pentru depozite/încasează pentru credite, indiferent de dobânda primită de client

pentru depozite/plătită de client pentru credite.

Conform acestui principiu, în cazul depozitelor constituite de gospodăriile populaţiei dobânzile

sunt înregistrate înainte de plata impozitului pe venit. Dobânzile mai mari acordate de instituţia de

credit la depozitele constituite de salariaţii proprii, respectiv dobânzile mai mici plătite de salariaţii

proprii la creditele primite de la angajator sunt reflectate în ratele medii ale dobânzii. De asemenea,

subvenţiile acordate de către o terţă parte (în general statul) gospodăriilor populaţiei, instituţiilor fără

scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei sau societăţilor nefinanciare nu influenţează ratele

medii ale dobânzii întrucât aceste subvenţii nu sunt destinate instituţiei de credit, ci pot fi doar

transferate prin intermediul acesteia.�

Dobânzile mai mari acordate de instituţia de credit la depozitele constituite de salariaţii proprii,

respectiv dobânzile mai mici plătite de salariaţii proprii la creditele primite de la angajator sunt incluse

în baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii.

În cazul unui depozit, în calculul ratelor medii ale dobânzii intră valoarea ratei dobânzii pe

care instituţia de credit o acordă clientului, neţinând cont de valoarea ratei dobânzii pe care clientul o

obţine pentru acel depozit. De exemplu, considerăm că un client obţine 10%/an pentru un depozit

plasat la o instituţie de credit, din care 7% sunt acordaţi de instituţia de credit care acceptă depozitul

iar 3% reprezintă subvenţia pe care clientul o primeşte de la o terţă parte (în general statul), care este

32

transferată prin intermediul instituţiei de credit. Valoarea ratei dobânzii care intră în calculul ratelor

medii ale dobânzii va fi 7%/an, cât oferă instituţia de credit.

De asemenea, în cazul depozitelor plasate în condiţii de favoare la o instituţie de credit de către

salariaţii proprii cu o rată a dobânzii de 10%/an, deşi instituţia de credit oferă celorlalţi clienţi pentru

depozite plasate în aceleaşi condiţii numai 7%, în calculul ratelor medii ale dobânzii intră valoarea de

10%/an.

În schema nr.1, ratele dobânzii pentru cele patru situaţii care intră în calculul ratelor medii ale

dobânzii aferente depozitelor sunt scrise pe fond gri.

Similar, în cazul creditelor acordate de o instituţie de credit, în calculul ratelor medii ale

dobânzii intră valoarea ratei dobânzii pe care instituţia de credit o încasează, indiferent de valoarea

dobânzii pe care clientul o plăteşte. Astfel, considerăm că o instituţie de credit acordă un credit cu o

dobândă de 15%/an unui client iar acel client primeşte, prin intermediul instituţiei de credit, o

subvenţie de 5% de la stat. Valoarea ratei dobânzii care intră în calculul ratelor medii ale dobânzii va

fi 15%/an, cât încasează instituţia de credit.

În cazul creditelor acordate salariaţilor proprii în condiţii de favoare de către o instituţie de

credit, cu o rată a dobânzii de 10%/an deşi pentru restul clienţilor rata dobânzii este de 15%/an, în

calculul ratelor medii ale dobânzii intră valoarea de 10%/an.

În schema nr.2, ratele dobânzii pentru cele patru situaţii care intră în calculul ratelor medii ale

dobânzii aferente creditelor sunt scrise pe fond gri.

Schema nr.1 Subvenţii şi condiţii de favoare pentru depozite:

I N S

T I

T U

T I

A

D E

C

R E

D I

T

AD

MIN

IST

RA

TIA

PU

BL

ICA

Clientul 3

Clientul 2

Clientul 1

Salariat

Subventia de 3%

Plateste 10%

Plateste 7%

Plateste 7%

Subventia de 3% pentru clientul 3

Plateste 7%Transfera subventia de 3%

33

Schema nr.2 Subvenţii şi condiţii de favoare pentru credite:

6. Baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii

Ratele medii ale dobânzii se calculează pentru următoarele instrumente financiare :

a) - credite acordate de instituţiile de credit gospodăriilor populaţiei, instituţiilor fără scop lucrativ în

serviciul gospodăriilor populaţiei şi societăţilor nefinanciare rezidente;

b) - depozite atrase de instituţiile de credit de la gospodăriile populaţiei, instituţiile fără scop lucrativ

în serviciul gospodăriilor populaţiei şi societăţile nefinanciare rezidente;

c) - credite noi acordate de instituţiile de credit gospodăriilor populaţiei, instituţiilor fără scop lucrativ

în serviciul gospodăriilor populaţiei şi societăţilor nefinanciare rezidente;

d) - depozite noi atrase de instituţiile de credit de la gospodăriile populaţiei, instituţiile fără scop

lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei şi societăţile nefinanciare rezidente;

e) � credite noi pentru locuinţe şi credite noi pentru consum acordate gospodăriilor populaţiei

rezidente (în acest caz se calculează dobânda anuală efectivă medie).

I N S

T I

T U

T I

A

D E

C

R E

D I

T

AD

MIN

IST

RA

TIA

PU

BL

ICA

Clientul 3

Clientul 2

Clientul 1

Salariat

Subventia de 5%

Incaseaza 10%

Incaseaza 15%

Incaseaza 15%

Subventia de 5% pentru clientul 3

Incaseaza 15%Transfera subventia de 5%

34

6.1 Baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor

Conform art..3 alin. (1) din Norma nr.14/2006 privind statistica ratelor dobânzii practicate de

instituţiile de credit,

�(1) În baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor se cuprind toate creditele

existente în sold la sfârşitul lunii pentru care se întocmeşte raportarea, acordate de instituţiile de

credit gospodăriilor populaţiei, instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei şi

societăţilor nefinanciare, cu excepţia creditelor provizionate în proporţie de 100% cu provizioane

specifice de risc de credit de către instituţia de credit.�

Creditele provizionate în proporţie de 100% cu provizioane specifice de risc de credit sunt

excluse din baza de calcul datorită faptului că, în cele mai multe cazuri, instituţiile de credit aplică

dobânzi penalizatoare clienţilor răi-platnici. În acest fel, rata dobânzii nu mai reflectă condiţiile

pieţei, iar media acesteia pe instituţia de credit şi pe sistem bancar este distorsionată.

În cazul creditelor la care s-au constituit provizioane specifice de risc de credit în proporţie de

100%, instituţia de credit are şanse reduse de a mai recupera sumele datorate de client, altfel nu ar

mai fi imobilizat sume importante din venituri pentru a acoperi eventualele pierderi generate de

creditul neperformant acordat. De asemenea, în general, clienţilor care şi-au restructurat datoria de

comun acord cu creditorii li se oferă o rată a dobânzii mai mică, pentru ca planul lor de restructurare

să aibă succes şi creditorii să poată recupera cea mai mare parte a creanţelor.

Baza de calcul include creditele acordate pe descoperit de cont (overdraft), care sunt

clasificate în funcţie de sectorul instituţional (gospodăriile populaţiei, instituţiile fără scop lucrativ în

serviciul gospodăriilor populaţiei, societăţile nefinanciare) şi de destinaţia lor finală (credite pentru

consum, pentru locuinţe, pentru dezvoltarea afacerilor şi pentru alte scopuri acordate gospodăriilor

populaţiei şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei rezidente şi credite

acordate societăţilor nefinanciare rezidente).

Creditele acordate pe descoperit de cont se cuprind în datele a căror structură este prezentată

în anexa nr.2, prin inlcuderea lor în categoria creditelor. De asemenea, creditele acordate pe

descoperit de cont se raportează separat şi prin anexa nr.3.

Clasificarea creditelor acordate pe descoperit de cont gospodăriilor populaţiei (în general prin

intermediul cardurilor de debit) în credite pentru locuinţe, credite pentru consum, credite pentru

dezvoltarea afacerilor şi credite pentru alte scopuri este foarte greu de realizat, deoarece instituţia de

credit nu poate urmări destinaţia finală a acestora. Creditul acordat pe descoperit de cont este în mod

normal un credit pe termen foarte scurt menit să acopere o lipsă temporară de lichidităţi a debitorului.

De aceea aceste credite se clasifică, în anexa nr.2, pe banda de scadenţă ≤ 1 an (conform art.3

35

alin. (4) din Norma Băncii Naţionale a României nr.14/2006 privind statistica ratelor dobânzii

practicate de instituţiile de credit.

În principiu overdraft-ul nu este acordat pentru un scop anume şi poate fi utilizat pentru orice

tip de cheltuieli. De aceea, în cele mai multe cazuri este dificil de stabilit ce destinaţie are. O abordare

a acestei probleme este mai uşoară însă dacă se cunoaşte profilul de consum al debitorului.

În situaţia în care nu se poate stabili destinaţia overdraft-ului, clasificarea sa în cele patru

categorii (credite pentru consum, pentru locuinţe, pentru dezvoltarea afacerilor şi pentru alte scopuri)

se realizează ţinând cont de comportamentul de consum al fiecărui subsector în parte. Astfel, sectorul

gospodării ale populaţiei, aşa cum a fost prezentat în capitolul 2 al acestui Ghid, cuprinde practic două

subsectoare:

- persoane fizice, consumatori de bunuri şi servicii,

- întreprinzători persoane fizice.

Subsectorul persoane fizice (consumatori) este alcătuit din persoane fizice sau grupuri de

persoane fizice a căror funcţie principală este de a consuma şi persoane fizice instituţionalizate care

nu au (sau au foarte puţină) autonomie de decizie sau acţiune în probleme economice (de ex.

persoanele care locuiesc în mănăstiri, azile, pacienţii din spitale care sunt internaţi pentru perioade

îndelungate de timp, persoane închise pe perioade îndelungate de timp, etc).

Se presupune că subsectorul persoane fizice (consumatori) utilizează creditul acordat pe

descoperit de cont pentru satisfacerea necesităţilor de consum. Prin urmare creditele acordate pe

descoperit de cont entităţilor acestui subsector se clasifică, în cazul în care nu se cunoaşte destinaţia

acestuia, �credite pentru consum�.

Subsectorul întreprinzători persoane fizice este alcătuit din persoane fizice care desfăşoară

activităţi economice în mod independent, asociaţii familiale, asociaţii de persoane fără personalitate

juridică (altele decât cvasi-societăţile) etc care sunt producători de bunuri şi servicii pentru piaţă,

instituţii fără scop lucrativ şi fără personalitate juridică aflate în serviciul gospodăriilor populaţiei.

De asemenea, se presupune că subsectorul întreprinzători persoane fizice , alcătuit din entităţi

orientate spre afaceri, nu foloseşte creditul acordat pe descoperit de cont pentru consum, ci mai

degrabă pentru finanţarea micilor afaceri pe care le dezvoltă, pentru specializări în diferite domenii

etc. De aceea, creditele acordate pe descoperit de cont entităţilor din acest subsector sunt clasificate,

în cazul în care nu se cunoaşte destinaţia acestuia, �credite pentru dezvoltarea afacerilor�.

Creditele acordate pe descoperit de cont instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul

gospodăriilor populaţiei (IFSLSGP) înzestrate, conform definiţiei, cu personalitate juridică, nu sunt

nici ele folosite pentru consum. Se presupune că aceste credite sunt folosite pentru scopurile pentru

care au fost constituite aceste instituţii. Drept urmare, creditele pe descoperit de cont acordate acestor

36

entităţi, în cazul în care nu se cunoaşte destinaţia acestora, se clasifică �credite pentru alte scopuri�.

(creditele acordate IFSLSGP se clasifică, conform Normei BNR nr.13/2006, în credite pentru consum,

credite pentru locuinţă şi credite pentru alte scopuri). Există însă şi excepţii, în măsura în care din

acest sector se pot identifica asociaţiile de proprietari şi alte asociaţii de acest fel, care apelează la

aceste credite pentru consolidarea şi îmbunătăţirea confortului locuinţelor. În acest caz, creditele

acordate pe descoperit de cont sunt clasificate �credite pentru locuinţe�.

Tabelul următor prezintă cele trei tipuri de credite, inclusiv modul de tratare a creditelor

acordate pe descoperit de cont prezentat mai sus:

Gospodării ale populaţiei Destinaţia

creditului Persoane fizice

consumatori

Intreprinzători

persoane fizice

IFSLSGP

Credite pentru

locuinţe

- credite pentru achiziţia unei

proprietăţi rezidenţiale deja

existente;

- credite pentru achiziţia de

teren destinat construirii de

locuinţe;

- credite pentru construcţia unei

proprietăţi rezidenţiale;

- credite pentru renovarea,

consolidarea sau îmbunătăţirea

locuinţei.

Overdraft-ul nu este inclus, în

mod normal, în această

categorie.

În mod normal nu se

acordă credite pentru

locuinţe întreprinzătorilor

persoane fizice (aceştia

achiziţionează proprietăţi

comerciale, nu

rezidenţiale).

Overdraft-ul nu este

inclus, în mod normal, în

această categorie.

- credite pentru

locuinţe acordate

asociaţiilor de

proprietari şi alte

asemenea, în măsura

în care aceste asociaţii

pot fi identificate.

Credite pentru

consum

- credite acordate pentru

achiziţia de automobile;


achiziţia de mobilă;


achiziţia de aparatură

electrocasnică, electronică etc;

- credite pentru servicii de

sănătate, educaţie, petrecerea


acordă întreprinzătorilor

persoane fizice.


acordă instituţiilor fără

scop lucrativ în

serviciul gospodăriilor

populaţiei.

37

vacanţelor şi alte asemenea.

Overdraftul este inclus in

această categorie.



această categorie.


inclus, în mod normal,

în această categorie.

Credite pentru

dezvoltarea

afacerilor



categorie.

- credite pentru

dezvoltarea sau

consolidarea afacerilor;

- credite pentru achiziţia

de echipamente de birou;

- credite pentru achziţia

de utilaje, scule etc;

- alte credite necesare

desfăşurării activităţii.

Overdraftul este inclus in

această categorie

Credite pentru

alte scopuri

- credite pentru achiziţionarea

de valori mobiliare;

- credite pentru refinanţarea

altor credite;

- alte credite.



categorie.

- credite pentru

achiziţionarea de valori

mobiliare;

- credite pentru

refinanţarea altor credite;

- alte credite.



această categorie.

- în general, toate

creditele acordate

instituţiilor fără scop

lucrativ în serviciul

gospodăriilor

populaţiei (în măsura

în care nu sunt incluse

în prima categorie)

Overdraftul este inclus

in această categorie

Creditele pentru nevoi personale acordate gospodăriilor populaţiei şi instituţiilor fără scop

lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei se tratează în acelaşi mod ca şi creditele acordate pe

descoperit de cont, în situaţia în care nu se poate determina de către instituţia de credit destinaţia lor.

6.2 Baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente depozitelor

Conform art.3 alin. (2) din Norma BNR nr.14/2006 privind statistica ratelor dobânzii

practicate de instituţiile de credit,

�(2) În baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente depozitelor se cuprind toate depozitele

existente în sold la sfârşitul lunii pentru care se întocmeşte raportarea, plasate la instituţiile de credit

38

de către gospodăriile populaţiei, instituţiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei şi

societăţile nefinanciare.�

Toate depozitele existente în sold (atrase de-a lungul timpului şi care nu au ajuns la scadenţă)

la sfârşitul lunii pentru care se întocmeşte raportarea sunt incluse în baza de calcul. Instrumentele

financiare clasificate �depozite� au fost prezentate în capitolul 3 al acestui ghid.

Ratele medii ale dobânzii aferente depozitelor la termen şi împrumuturilor din operaţiuni repo

sunt raportate de instituţiile de credit prin anexa nr.2. Ratele medii ale dobânzii aferente depozitelor

overnight şi depozitelor rambursabile după notificare sunt raportate prin anexa nr.3 la Norma BNR

nr.14/2006.

6.3 Baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor noi



�(1) În baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor noi se cuprind toate creditele noi

(definite conform art.2 alin. (1) lit. a) acordate de către instituţiile de credit gospodăriilor populaţiei,

instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei şi societăţilor nefinanciare, cu

excepţia creditelor acordate pe descoperit de cont şi a creditelor provizionate în proporţie de 100% cu

provizioane specifice de risc de credit de către instituţia de credit.�

Creditele noi provizionate în proporţie de 100% cu provizioane specifice de risc de credit sunt

excluse din baza de calcul datorită faptului că, în cele mai multe cazuri, instituţiile de credit aplică

dobânzi penalizatoare clienţilor răi-platnici. In acest fel, rata dobânzii nu mai reflectă condiţiile pieţei

iar media acesteia pe instituţia de credit şi pe sistem bancar este distorsionată.

De asemenea, creditele noi acordate pe descoperit de cont sunt excluse din baza de calcul.

Includerea în baza de calcul a valorii creditelor acordate pe parcursul lunii de referinţă

presupune ca evidenţa acestora să se ţină extrabilanţier. Sunt situaţii când creditele acordate într-o

lună nu sunt trase pe parcursul acelei luni, astfel încât soldul acestora la sfârşitul lunii de referinţă

este zero. De asemenea sunt situaţii (în special în cazul liniilor de credit sau al depozitelor de

economii) când sumele înscrise în contract nu sunt trase/plasate niciodată. De aceea, este posibil ca

un credit să apară în baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor noi, dar să nu apară

în baza de calcul a ratelor medii ale doânzii aferente creditelor. De asemenea, este posibil să apară în

baza de calcul a ratelor medii ale doânzii aferente creditelor, dar să nu apară în baza de calcul a

ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor noi.

Ratele medii ale dobânzii aferente creditelor noi sunt raportate prin anexa nr.4 la Norma BNR

nr.14/2006.

39

6.4 Baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente depozitelor noi

Conform art..4 alin. (2) din Norma BNR nr.14/2006 privind statistica ratelor dobânzii

practicate de instituţiile de credit,

�(2) În baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente depozitelor noi se cuprind toate depozitele

noi (definite conform art.2 alin. (1) lit. a) plasate la instituţiile de credit de către gospodăriile

populaţiei, instituţiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei şi societăţile nefinanciare,

cu excepţia depozitelor overnight şi a depozitelor rambursabile după notificare.�

Ca şi în cazul creditelor noi, evidenţa depozitelor noi se ţine extrabilanţier.

Ratele medii ale dobânzii aferente depozitelor noi la termen şi împrumuturilor noi din

operaţiuni repo sunt raportate prin anexa nr.4 la Norma BNR nr.14/2006.

6.5 Baza de calcul a dobânzii anuale efective medii



�(1) În baza de calcul a dobânzii anuale efective medii se cuprind creditele noi pentru consum şi

creditele noi pentru locuinţe acordate în lei, în euro şi respectiv în dolari SUA de către instituţiile de

credit gospodăriilor populaţiei, cu excepţia creditelor acordate pe descoperit de cont şi a celor

provizionate în proporţie de 100% cu provizioane specifice de risc de credit de către instituţia de

credit.�

Dobânda anuală efectivă medie aferentă creditelor noi pentru locuinţe şi creditelor noi pentru

consum acordate gospodăriilor populaţiei rezidente are aceeaşi bază de calcul ca şi ratele medii ale

dobânzii aferente creditelor noi pentru locuinţe şi creditelor noi pentru consum acordate gospodăriilor

populaţiei rezidente. De aceea, datele raportate de instituţiile de credit trebuie să respecte următoarele

corelaţii:

Anexa 3, tabelul 2, rd.1 col. Dobânda anuală efectivă medie ≥ Anexa4

∑

∑

=

=

×

24

16

24

16

.,.

.,..,.

i

i

irdHcol

irdHcolirdGcol

Anexa 3, tabelul 2, rd.2 col. Dobânda anuală efectivă medie ≥ Anexa 4

∑

∑

=

=

×

15

2

15

2

.,.

.,..,.

i

i

irdHcol

irdHcolirdGcol

40

6.6 Tratamentul aplicat depozitelor overnight, depozitelor rambursabile după notificare şi

creditelor acordate pe descoperit de cont

Depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare şi creditele acordate pe

descoperit de cont, raportate de instituţiile de credit prin anexa nr.3, formează un grup separat,

deoarece pe parcursul lunii de referinţă au loc foarte multe operaţiuni de retragere (transfer) sau

depuneri. Creşterea, respectiv descreşterea soldului acestor conturi depinde de încasările şi plăţile

referitoare la activitatea economică a clientului şi, de aceea, se referă mai degrabă la tranzacţii decât

la deciziile autonome de investiţii. De asemenea, în cazul conturilor curente soldul se poate schimba

foarte mult din creditor în debitor şi invers, pe parcursul lunii de referinţă. De aceea, soldul la

sfârşitul lunii de referinţă poate fi considerat un indicator şi pentru depozite noi/credite noi:

- pentru depozite overnight şi depozite rambursabile după notificare soldul la sfârşitul lunii de

referinţă reflectă sumele pe care clienţii au decis să le lase în acest tip de depozit în loc să le plaseze

în altă parte;

- pentru creditele acordate pe descoperit de cont (overdraft) soldul la sfârşitul lunii de referinţă

reflectă sumele pe care clienţii au decis să le împrumute dintr-un cont curent cu facilitate de overdraft

în loc să le împrumute din altă parte.

Prin decizia de a lăsa sumele respective în conturile de depozite la vedere sau rambursabile

după notificare, respectiv de a retrage sumele pe descoperit de cont, clienţii şi-au dat acordul implicit

referitor la termenii şi condiţiile acestor instrumente financiare, ceea ce este o precondiţie de a le

clasifica în categoria depozitelor noi/creditelor noi. De asemenea, clienţii au luat aceste decizii în

cadrul general al gestionării portofoliului lor.

Soldul la sfârşitul lunii de raportare reprezintă de fapt soldul aferent depozitelor/creditelor,

ceea ce înseamnă că a fost extins conceptul de credite/depozite pentru aceste trei instrumente

financiare la cel de credite noi/depozite noi.

Soluţia utilizării datelor transmise pentru credite/depozite şi ca date privind creditele

noi/depozitele noi în cazul depozitelor overnight, depozitelor rambursabile după notificare şi

creditelor acordate pe descoperit de cont are şi explicaţii practice. În primul rând, sarcina de raportare

pentru instituţiile de credit ar fi fost foarte mare, datorită numărului foarte mare de intrări şi ieşiri din

conturile aferente pe parcursul întregii luni de raportare. De asemenea, fluxul de ieşiri/intrări pentru

aceste conturi ar fi condus la supraestimarea valorii totale a creditelor noi/depozitelor noi

acordate/atrase pe parcursul lunii de referinţă.

41

7. Clasificarea creditelor/depozitelor în funcţie de durata iniţială, perioada

notificată şi perioada iniţială fixă a ratei dobânzii Aceste trei noţiuni sunt utilizate pentru a clasifica instrumentele financiare pe intervale sau

benzi de timp.

7.1 Durata iniţială (maturitatea la emitere)


pentru elaborarea bilanţului monetar defineşte la art.2 lit.j) durata iniţială/maturitatea la emitere:

�j) durata iniţială/maturitatea la emitere - perioada fixă de timp în care un instrument financiar nu

poate fi rambursat, sau în care poate fi rambursat numai cu plata de către client a unor penalităţi (sau

a altor costuri suplimentare);�.

Creditele, respectiv depozitele la termen se repartizează pe scadenţe în funcţie de durata

iniţială a contractului/convenţiei al cărui/cărei obiect îl constituie, conform anexei nr. 2 la Norma

BNR nr.14/2006.

Creditele se repartizează în funcţie de durata iniţială pe următoarele scadenţe:

≤ 1 an


> 5 ani.

Depozitele la termen se repartizează în funcţie de durata iniţială pe următoarele scadenţe:

≤ 1 lună





> 2 ani.

Creditele noi, respectiv depozitele noi la termen se repartizează pe scadenţe în funcţie de

durata iniţială a contractului/convenţiei al cărui/cărei obiect îl constituie, conform anexei nr. 4 la

Norma BNR nr.14/2006.

Creditele noi, cu excepţia creditelor noi pentru locuinţe, se repartizează în funcţie de durata

iniţială pe următoarele scadenţe:

≤ 1 an


> 5 ani.

42

Creditele noi pentru locuinţe, se repartizează în funcţie de durata iniţială pe următoarele

scadenţe:

≤ 1 an


> 5 ani şi ≤ 10 ani

> 10 ani.

Depozitele noi la termen se repartizează, în funcţie de durata iniţială, pe următoarele scadenţe:

≤ 1 lună





> 2 ani.

7.2 Perioada notificată


pentru elaborarea bilanţului monetar defineşte la art.2 lit.k), perioada notificată:

�k) perioada notificată - perioada de timp dintre momentul notificării către instituţia de credit a

intenţiei deţinătorului unui depozit de a transforma în numerar acel depozit şi momentul în care

această operaţiune poate fi efectuată fără plata unor penalităţi (sau a altor costuri suplimentare).�

Depozitele rambursabile după notificare se repartizează în funcţie de perioada notificată,

conform anexei nr. 3, în două categorii:

- depozite rambursabile după notificare la cel mult 3 luni de la notificare;

- depozite rambursabile după notificare la mai mult de 3 luni de la notificare.

7.3 Perioada iniţială fixă a ratei dobânzii

Norma Băncii Naţionale a României nr.14/2006 privind statistica ratelor dobânzii practicate

de instituţiile de credit defineşte la art.2 alin. (3), perioada iniţială fixă a ratei dobânzii:

�(3) perioada iniţială fixă a ratei dobânzii � perioada de timp, determinată la începutul

contractului, pe parcursul căreia rata dobânzii nu se modifică. Contractele de credit cu rata dobânzii

variabilă (de exemplu, ajustată în mod automat în funcţie de un index extern) nu au perioadă iniţială

fixă a ratei dobânzii.�

Creditele noi se repartizează pe scadenţe în funcţie de perioada iniţială fixă a ratei dobânzii

conform anexei nr.4 la Norma BNR nr.14/2006.

43

Creditele noi nu au perioadă iniţială fixă dacă rata nominală a dobânzii este variabilă (de ex.

ajustată în mod automat la un index extern). Dacă la începutul contractului instituţia de credit şi

clientul stabilesc o procedură pentru calculul ratei nominale a dobânzii, aceasta nu este considerată o

rată fixă. De exemplu, o rată nominală a dobânzii calculată ca rata dobânzii EURIBOR la un an plus

2 puncte procentuale este o rată a dobânzii variabilă, deoarece se modifică pe parcursul celor trei ani

odată cu rata EURIBOR la un an.

Perioada iniţială fixă este mai mică sau cel mult egală cu durata iniţială a creditului.

Creditele noi pentru consum, creditele noi pentru dezvoltarea afacerilor şi creditele noi pentru

alte scopuri acordate gospodăriilor populaţiei şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul

gospodăriilor populaţiei şi creditele noi acordate societăţilor nefinanciare se clasifică în funcţie de

perioada iniţială fixă a ratei dobânzii în patru intervale:

- credite noi cu rata dobânzii variabilă

- credite noi cu perioada iniţială fixă ≤ 1 an;

- credite noi cu perioada iniţială fixă > 1 şi ≤ 5 ani;

- credite noi cu perioada iniţială fixă > 5 ani.

Creditele noi pentru locuinţe acordate gospodăriilor populaţiei şi instituţiilor fără scop lucrativ

în serviciul gospodăriilor populaţiei se clasifică în funcţie de perioada iniţială fixă a ratei dobânzii în

cinci intervale:

- credite noi cu rata dobânzii variabilă

- credite noi cu perioada iniţială fixă ≤ 1 an;



- credite noi cu perioada iniţială fixă > 10 ani.

Perioada iniţială fixă a ratei dobânzii poate fi mai scurtă în raport cu durata iniţială a creditului

nou. În acest caz, rata dobânzii, stabilită de comun acord între instituţia de credit şi client la încheierea

contractului, care rămâne fixă numai pe perioada iniţială fixă, nu este reprezentativă pentru întrega

maturitate a creditului. Dacă după această perioadă rata dobânzii se modifică automat într-o altă rată,

cu un nivel diferit faţă de nivelul stabilit la începutul contractului, acest nou nivel nu intră în calculul

ratei medii a dobânzii aferente creditelor noi ci numai în calculul ratei medii a dobânzii aferente

creditelor. Dacă însă, rata dobânzii aferente creditului respectiv se modifică în urma unei renegocieri

între instituţia de credit şi client, atunci creditul este clasificat credit nou iar noul nivel negociat al ratei

dobânzii intră atât în calculul ratei medii a dobânzii aferente creditelor noi cât şi în calculul ratei medii

a dobânzii aferente creditelor. Orice renegociere a unui credit/depozit se consideră rambursare a

creditului/depozitului renegociat şi acordare/atragere a unui nou credit/depozit.

44

Durata iniţială şi perioada iniţială fixă a ratei dobânzii pentru un credit acordat în tranşe

O instituţie de credit încheie un contract de creditare cu un client la momentul 0t iar clientul

trage întreaga sumă numai peste două luni, la momentul 1t . Rata dobânzii este fixă, de 10%/an.

Cum se calculează perioada iniţială fixă a ratei dobânzii şi durata iniţială a creditului nou

acordat?

Indiferent de schema de tragere a sumelor împrumutate, perioada iniţială fixă a ratei dobânzii

şi durata iniţială trebuie să se calculeze din momentul acordării creditului/atragerii depozitului, în

cazul nostru de la 0t . Ţinând cont că sumele apar în bilanţ din momentul tragerii lor, la momentul 0t

creditul intră numai în baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor noi iar începând

cu momentul 1t doar în baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor.

45

8. Tratamentul aplicat unor tipuri de credite/depozite

Exemplul nr. 1) Depozite de economisire

O instituţie de credit are un produs de economisire în care clientul urmează să depună lunar o anumită

sumă de bani în contul său de depozit, pe o anumită perioadă de timp şi până la o anumită sumă. De

exemplu, în contractul de depozit se stabileşte să se depună lunar o sumă de 2.000 lei timp de doi

ani. Prima depunere are loc la câteva săptămâni de la data încheierii contractului.

Acest produs de economisire presupune o creştere progresivă a valorii depozitului la termen,

creştere reflectată lună de lună în calculul ratei medii a dobânzii aferente depozitelor. În cazul

depozitelor noi însă, rata medie a dobânzii aferente depozitelor noi înregistrează acest depozit o

singură dată, la data încheierii contractului. Valoarea depozitului nou va fi 2.000 lei (depunerea

iniţială) sau 48.000 lei, suma maximă a depozitului. Depunerile eşalonate pe parcursul celor doi ani

nu vor intra în baza de calcul a ratei medii a dobânzii aferente depozitelor noi.

Tratamentul acestui plan de economisire în cazul calcului ratei medii a dobânzii aferente

depozitelor noi nu poate fi definit exact pentru toate situaţiile; el depinde de termenii contractului

încheiat între instituţia de credit şi client:

a) în cazul în care contractul prevede depunerea lunară a sumei de 2.000 lei în contul de

depozit astfel încât la maturitate se vor acumula cu certitudine 48.000 lei, în baza de

calcul a ratei medii a dobânzii aferente depozitelor noi pentru luna în care s-a încheiat

contractul se va lua întreaga sumă de 48.000 lei;

b) în cazul în care instituţia de credit dispune de un plan de economisire flexibil, în care

se specifică faptul că ar trebui să se depună lunar o sumă medie de 2.000 lei până la

maturitate, valoarea finală a depozitului nefiind cunoscută la momentul încheierii

contractului, în baza de calcul a ratei medii a dobânzii aferente depozitelor noi va intra

numai suma de 2.000 lei, depunerea iniţială, deoarece valoarea acumulată la maturitate

va fi cu certitudine cunoscută doar la finalul contractului.

Exemplul nr. 2) Credit acordat pe o perioadă de zece ani.

La momentul 0t se încheie contractul între instituţia de credit şi client, în care se stabileşte că

rata dobânzii este de 10% (fixă) pentru primii patru ani iar pentru perioada rămasă, se va renegocia.

Rata dobânzii pentru următorii şase ani nu este cunoscută la momentul 0t .

Presupunem că, după patru ani, s-a renegociat o rată a dobânzii de 8% pe an pentru ultimii

şase ani ai creditului.

46

Întreaga sumă contractată este trasă în momentul încheierii contractului, iar rambursarea ei se

realizează integral la finalul contractului.

0

10,000

t0 t1 t2 t3 t4 t5 t6 t7 t8 t9

valo

are

cred

it (le

i)

6%

8%

10%

rata

dob

anzi

i

Tabelul 8.1

0t 1t 2t 3t 4t 5t 6t 7t 8t 9t

Valoare

credit 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000

Rata

dobânzii 10% 10% 10% 10% 8% 8% 8% 8% 8% 8%

În cazul ratei medii a dobânzii aferente creditelor, valoarea creditului de 10.000 lei intră în

baza de calcul în toate lunile aferente celor 10 ani de viaţă, cu o rată a dobânzii de 10% pe an pentru

primii patru ani şi de 8% pe an pentru următorii şase ani. Durata iniţială a creditului, zece ani, este

aceeaşi după renegociere deoarece nu s-a modificat termenul de rambursare, deci creditul nu este

reclasificat în altă bandă de scadenţă.

În cazul ratei medii a dobânzii aferente creditelor noi, în baza de calcul va intra valoarea de

10.000 lei la momentul 0t (momentul acordării creditului), cu o rată a dobânzii de 10% pe an şi la

momentul 4t (momentul renegocierii ratei dobânzii), cu o rată a dobânzii de 8% pe an. Perioada

iniţială fixă a ratei dobânzii este la momentul acordării creditului de patru ani, iar la momentul

renegocierii de şase ani.

anul

47

Exemplul nr. 3) Credit acordat în tranşe.

La momentul 0t se încheie un contract de credit între instituţia de credit şi client, în care se

stabileşte că valoarea creditului este de 10.000 euro, rata dobânzii este variabilă (EURIBOR la 6 luni

plus cinci puncte procentuale), scadenţa este de zece ani iar creditul se va trage în tranşe lunare de

câte 1.000 euro începând cu luna următoare (momentul 1t ).

Tabelul 8.2

0t 1t 2t 3t 4t 5t 6t 7t 8t 9t 10t 11t

Valoare

credit 0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000 7.000 8.000 9.000 10.000 10.000

Rata

dobânzii 7.5% 7.6% 7.6% 7.7% 7.8% 8% 7.9% 7.8% 7.9% 7.9% 7.7% 7.6%

0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

t0 t1 t2 t3 t4 t5 t6 t7 t8 t9 t10 t11

valo

are

cred

it

7.1%

7.3%

7.5%

7.6%

7.8%

8.0%

8.1%

rata

dob

anzi

i

În cazul ratei medii a dobânzii aferente creditelor, acest credit va intra în baza de calcul lunar,

începând de la momentul 1t până la rambursarea finală, cu valoarea creditului rămas în sold din luna

pentru care se calculează şi la rata dobânzii din acea lună. Astfel, la momentul 0t , soldul creditului

este de 0 euro; la momentul 1t , soldul creditului este de 1.000 euro cu rata dobânzii de 7.6% pe an; la

momentul 10t , soldul creditului este de 10.000 euro cu rata dobânzii de 7.7% pe an. Începând cu

momentul 11t (luna11) soldul creditului va fi constant până la final, cu rata dobânzii (variabilă)

aferentă lunii respective (tabelul 8.2).

În cazul ratei medii a dobânzii aferente creditelor noi, creditul va intra în baza de calcul o

singură dată, la momentul 0t (momentul încheierii contractului), cu valoarea de 10.000 euro şi cu rata

dobânzii de 7.5% pe an (aferentă lunii în care s-a încheiat contractul).

luna

48

Exemplul nr. 4) Credite acordate prin intermediul cardurilor

a) Credite acordate prin intermediul cardurilor de debit cu descoperit de cont (overdraft)

Instituţia de credit stabileşte limita maximă a creditului acordat pe descoperit de cont şi

perioada de timp în care se poate folosi această facilitate. În situaţia în care contul curent aferent

cardului nu este aprovizionat sau suma aflată în cont este mai mică decât suma pe care clientul

intenţionează să o retragă iar instituţia de credit autorizează retragerea banilor, contul curent devine

debitor iar la suma debitată se percepe (sau nu) dobândă.

În statistica ratelor dobânzii, acordarea facilităţii de descoperit de cont şi implicit, a limitei

maxime care poate fi retrasă prin intermediul cardului nu constituie un credit nou. Cât timp contul

curent aferent cardului nu devine debitor, nu vor fi înregistrate valori în baza de calcul a ratelor medii

ale dobânzii aferente creditelor. În cazul utilizării sumelor de bani acordate pe descoperit de cont,

statistica ratelor dobânzii înregistrează aceste sume la valoarea lor reală (trasă), neţinând cont de

valoarea totală a limitei acordate. Creditul acordat prin această facilitate poate fi rambursat în câteva

luni, clientul plătind o sumă fixă lunar. Plata acestor sume este reflectată în baza de calcul a ratelor

medii ale dobânzii lunar, prin scăderea soldului debitor al contului curent aferent acelui credit.

Creditele acordate pe descoperit de cont nu intră în baza de calcul a ratelor medii ale

dobânzii aferente creditelor noi.

Există situaţii când posesorul unui card de debit cu descoperit de cont utilizează această

facilitate pentru achiziţionarea de bunuri de la diverse magazine. Chitanţele aferente acestor achiziţii

sosesc succesiv la instituţia de credit care a emis acest card. Contractul încheiat între posesorul de card

şi instituţia de credit prevede însă că orice chitanţă care soseşte în timpul unei luni va fi debitată în

contul curent al deţinătorului de card în a cincea zi a lunii următoare, fără perceperea vreunei dobânzi

pentru această întârziere. Cum vor fi tratate aceste tranzacţii?

Pe parcursul lunii de referinţă, din a şasea zi până în a cincea zi a lunii următoare instituţia de

credit acţionează ca o căsuţă poştală pentru chitanţele care sosesc în contul deţinătorului de card.

Clientului nu i s-a acordat un credit ci mai degrabă o amânare la plată. De aceea este mai potrivit ca

sumele cărora nu li se percepe dobândă în această perioadă să fie considerate înştiinţări de plată mai

degrabă decât împrumuturi şi să nu fie înregistrate în statistica ratelor dobânzii. Totuşi dacă ele vor fi

înregistrate în contabilitate la data primirii, sumele vor fi incluse în baza de calcul a ratelor medii ale

dobânzii aferente creditelor, cu rata dobânzii zero.

b) Credite acordate prin intermediul cardurilor de credit

Instituţia de credit emitentă a unui card de credit leagă acest instrument de plată la un cont de

credit. Deţinătorii de astfel de carduri pot face plăţi sau retrage numerar iar toate operaţiunile efectuate

49

sunt înregistrate în contul de credit. Ca şi în cazul a), acordarea unei limite maxime care poate fi

utilizată prin intermediul unui card nu constituie credit nou.

Când are loc o retragere de numerar, aceasta este înregistrată în contul de credit iar suma trasă

intră atât în baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor cât şi în baza de calcul a

ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor noi.

Creditul astfel acordat poate fi rambursat în câteva luni, clientul plătind o sumă fixă lunar.

Plata acestor sume este reflectată în baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor

lunar, prin scăderea soldului aferent acelui credit.

c) Credite acordate prin intermediul unui card care nu este legat la nici un cont

Există produse bancare din categoria cardurilor la care deţinătorul cardului nu trebuie să aibă

nici un cont la instituţia de credit emitentă. Instituţia de credit stabileşte limita creditului acordat prin

intermediul cardului (suma maximă care poate fi retrasă sau plătită cu cardul). La sfârşitul fiecărei luni

instituţia de credit trimite o factură deţinătorului de card cu valoarea tuturor plăţilor şi retragerilor

efectuate pe parcursul lunii respective, acordându-i o perioadă de 56 de zile fără dobândă pentru plata

facturii. În această perioadă clientul trebuie să plătească minim 3% din valoarea facturii. În caz

contrar, fie instituţia de credit va rezilia contractul cu clientul, fie va adăuga la dobânda curentă noi

taxe.

Cum se reflectă aceste situaţii în statistica ratelor dobânzii?

Sumele trase cărora nu li se percepe dobândă (în perioada celor 56 de zile) vor intra în baza de

calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor, considerându-se împrumuturi.

Creditele acordate prin intermediul acestui tip de card au caracteristicile creditelor acordate pe

descoperit de cont (nu au maturitate la emitere, sunt trase fără o înştiinţare prealabilă, au o limită

maximă a sumelor care pot fi trase şi nu sunt garantate; de asemenea dobânzile percepute sunt similare

celor acordate la creditele pe descoperit de cont).

După trecerea celor 56 de zile, dacă deţinătorul cardului nu plăteşte cel puţin 3% din valoarea

creditului acordat, pe lângă dobânda curentă va primi şi o penalizare. Dacă această penalizare este sub

forma unor taxe sau amenzi, ea nu este reflectată în statistica ratelor dobânzii. Dacă însă, penalizarea

se reflectă în creşterea ratei dobânzii aplicate sumelor aflate în sold, această creştere este evidenţiată

în statistica ratelor dobânzii.

Plăţile aferente sumelor trase sunt reflectate în statistica ratelor dobânzii prin valoarea

soldului aferent acestor credite.

50

Dacă deţinătorul cardului plăteşte la ghişeu sau prin transfer bancar întreaga sumă datorată înainte de

scadenţa celor 56 de zile, în statistica ratelor dobânzii va fi reflectată numai perioada în care sumele

trase nu înregistrează dobânzi iar sumele vor fi înregistrate ca şi credite acordate cu 0% dobândă pe

descoperit de cont.

Exemplul nr. 5). Credite/depozite cu rata dobânzii crescătoare/descrescătoare

(step-up/step-down)

Există credite/depozite acordate/plasate pe o perioadă fixă de timp la care rata dobânzii

aplicată creşte/descreşte din an în an (sau altă perioadă de timp) cu un număr de puncte procentuale

stabilit la începutul contractului. Sunt instrumente financiare cu dobândă fixă, valorile de

creştere/descreştere nefiind legate de un index extern.

De exemplu, un depozit step-up este plasat la o instituţie de credit având durata iniţială de 5

ani, cu o rată a dobânzii de 5% /an pentru primul an, 7%/an pentru al doilea an, 9%/an pentru al

treilea an şi 11%/an pentru ultimii doi ani.

Datorită faptului că ratele dobânzii şi toţi termenii contractuali au fost stabiliţi la începutul

contractului, depozitul este inclus în baza de calcul a ratei medii a dobânzii aferente depozitelor noi o

singură dată, în luna încheierii contractului.

Depozitul este inclus lunar în baza de calcul a ratei medii a dobânzii aferentă depozitelor de la

momentul plasării până la scadenţă iar în calculul ratei medii a dobânzii aferente depozitelor intră

rata anualizată a dobânzii, calculată cu rata dobânzii existentă în momentul respectiv (5% /an

pentru primul an, 7%/an pentru al doilea an, 9%/an pentru al treilea an şi 11%/an pentru ultimii doi

ani).

În cazul creditelor cu rata dobânzii crescătoare/descrescătoare (step-up/step-down), perioada

iniţială fixă a ratei dobânzii (necesară pentru clasificarea creditele noi) este egală cu perioada de viaţă

a creditelor întrucât modul de daterminare a ratei dobânzii este stabilit pentru întreaga maturitate la

momentul încheierii contractului (momentul 0t ).

Exemplul nr. 6) Conturi de economii cu o dobândă de bază plus o primă de

fidelitate/creştere

La momentul plasării depozitului, acesta este remunerat cu o anumită dobândă. În funcţie de

atitudinea clientului privind economisirea, rata dobânzii va putea creşte în viitor, însă creşterea

depinde de ritmul şi mărimea sumelor economisite.

51

Prin convenţie, primele de creştere sau fidelitate, a căror probabilitate de aplicare nu se

cunoaşte cu certitudine la începutul contractului, nu vor fi incluse în calculul ratei anualizate a

dobânzii aferente depozitelor noi. De asemenea, apariţia lor nu va presupune includerea din nou a

depozitului în baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente depozitelor noi.

Primele de fidelitate/creştere sunt însă incluse în calculul ratei medii a dobânzii aferente depozitelor,

în luna apariţiei lor.

Exemplul nr. 7) Linii de credit acordate prin intermediul mai multor conturi

În general, liniile de credit sunt acordate pe descoperit de cont. Pot exista însă cazuri când

linia de credit are la bază un �contract umbrelă�, permiţând clientului să tragă sume din mai multe

tipuri de conturi de credit până la limita maximă stabilită pentru toate conturile luate împreună. La

momentul încheierii contractului de creditare, nu se cunoaşte forma pe care o va lua creditul, data la

care se vor face tragerile şi/sau rata dobânzii, existând mai multe posibilităţi.

Asemenea contracte umbrelă nu sunt incluse în statistica ratelor dobânzii în mod unitar.

În momentul tragerii unei sume, aceasta va intra în mod individual în baza de calcul a ratelor

medii ale dobânzii aferente creditelor şi, în funcţie de contul în care se înregistrează suma trasă, şi în

baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor acordate pe descoperit de cont.

Includerea sumei trase în baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente creditelor noi va

depinde, de asemenea, de tipul contului ales de client la tragerea sumei respective.

Exemplul nr. 8) Credite a căror rată a dobânzii este asociată cu un instrument financiar

derivat (de ex. swap pe rata dobânzii sau pe cursul de schimb). Presupunem că aceste credite au o

dobândă care cuprinde două componente: o parte fixă de 10%/an şi o parte variabilă legată de un

instrument financiar derivat.

Prin convenţie, aceste credite sunt tratate similar cazului 6). Surplusul/deficitul de dobândă

indus de contractele cu instrumente financiare derivate nu este inclus în calculul ratei medii a

dobânzii aferentă creditelor noi, deoarece nu se cunoaşte cu certitudine la momentul acordării

creditului. De asemenea, modificarea ratei dobânzii datorită modificării valorii contractului derivat nu

presupune includerea din nou a creditului în baza de calcul a ratelor medii ale dobânzii aferente

creditelor noi. Modificările de dobândă sunt însă reflectate în calculul ratei medii a dobânzii aferentă

creditelor.

52

Exemplul nr. 9) Depozite legate la un plan de pensii

Cea mai mare parte a sumelor economisite conform planului de pensii sunt plasate în valori

mobiliare tranzacţionate pe diverse pieţe iar restul sumelor sunt păstrate în conturi curente sau de

depozit a căror rată a dobânzii este cunoscută. La momentul plasării depozitului, nu există o rată a

dobânzii stabilită de comun acord între instituţia de credit şi client pentru partea investită în valori

mobiliare. De aceea, numai partea plasată în conturi curente sau de depozit din planul de pensii este

inclusă în statistica ratelor dobânzii.

Exemplul nr. 10) Contul de economii pentru finanţarea achiziţionării unei locuinţe

Planul de economisire în sistem colectiv pentru achiziţionarea de locuinţe presupune

acordarea dreptului titularului depozitului de a transforma depozitul după o anumită perioadă de timp

într-un credit destinat achiziţionării de locuinţe, la o rată a dobânzii sub dobânda pieţei.

Aceste conturi de economisire sunt clasificate depozite la termen cu durata iniţială peste doi

ani. Suma economisită la încheierea contractului intră în baza de calcul a ratei medii a dobânzii

aferente depozitelor noi şi în baza de calcul a ratei medii a dobânzii aferente depozitelor, iar sumele

economisite lunar intră, la momentul economisirii, numai în baza de calcul a ratei medii a dobânzii

aferente depozitelor. Dacă însă se cunoaşte încă de la încheierea contractului suma finală economisită

ca depozit la termen, în calculul ratei medii a dobânzii aferente depozitelor noi intră întreaga valoare

contractată a depozitului (vezi exemplul nr.1). În momentul transformării în credite, ele sunt

reclasificate credite pentru locuinţe acordate gospodăriilor populaţiei şi incluse în baza de calcul a

ratei medii a dobânzii aferente creditelor noi şi în baza de calcul a ratei medii a dobânzii aferente

creditelor, la rata dobânzii stabilită între instituţia de credit şi client (sub dobânda pieţei) şi la valoarea

totală a creditului acordat. Subvenţia primită de către client de la stat la depozitul plasat sau creditul

primit, sub forma unei dobânzi, chiar dacă este acordată prin intermediul instituţiei de credit, nu este

inclusă în statistica ratelor dobânzii.

În cazul în care depozitul nu se transformă în credit însă se acordă un alt credit de n ori mai

mare decât suma economisită, depozitul şi creditul aferent se clasifică distinct, ca două instrumente

financiare distincte.

Exemplul nr. 11) Credite cu disagio

DISAGIO, definit ca diferenţă între valoarea nominală a creditului şi valoarea sumei primite

efectiv de client, este considerat plată de dobândă la începutul contractului şi este reflectat în calculul

ratei medii a dobânzii, prin includerea în formula de calcul (medie ponderată), a ratei dobânzii

efective pentru acel credit, indiferent de periodicitatea de plată a ratelor de dobândă.

53

Exemplul nr. 12) Credite cu agio

Agio, definit ca �inversul� disagio (preţul plătit este mai mare decât valoarea nominală a

creditului - titlului de creanţă negociabil) este considerat ca reducere de dobândă la încheierea

contractului.

De exemplu, cazul unei creanţe negociabile, emisă pe 25 martie 2001 a cărei valoare

nominală este de 5.112.918,81 lei, rata dobânzii 7.6%/an iar scadenţa la 25 martie 2004 . Această

creanţă este achiziţionată de o instituţie de credit pe 10 martie 2003 la preţul de 5.403.332,60 lei. În

acest caz, agio (inclus în preţul de achiziţie) este:

5.403.332,60-5.112.918,81 = 290.413,79 lei.

Achiziţionarea (pentru a doua oară) a titlului pe 10 martie 2003 nu este considerată operaţiune

de acordare a unui credit nou deoarece nu au fost acordate fonduri noi împrumutatului şi nu au fost

renegociaţi termenii şi condiţiile stabilite în contractul iniţial. Această a doua achiziţionare este doar o

simplă schimbare a proprietăţii asupra instrumentului financiar. Includerea în baza de calcul a ratei

medii a dobânzii aferentă creditelor noi se realizează numai în cazul emiterii titlului de către instituţia

de credit deoarece numai atunci împrumutatul primeşte fonduri. În schimb această operaţiune este

înregistrată în statistica ratelor dobânzii prin includerea titlului în baza de calcul a ratelor medii ale

dobânzii aferente creditelor.

Agio este înregistrat în statistica ratelor dobânzii prin reducerea ratei iniţiale a dobânzii.

Astfel, întrucât rata dobânzii la emitere este de 7.6%/an aplicată la valoarea nominală de

5.112.918.81 lei, dobânda acumulată anual este 388.581.83 lei, care, aplicată la valoarea de achiziţie

de 5.403.332.60 lei rezultă o rată a dobânzii de 7.1915%/an. Această nouă rată a dobânzii trebuie

înregistrată în statistica ratelor dobânzii, începând cu data de 10 martie 2003.

Exemplul nr. 13) Depozite la termen cu durata iniţială de un an

O instituţie de credit acceptă depozite cu durata iniţială de un an şi cu o rată a dobânzii de

10%/an. În cazul în care clientul solicită rambursarea depozitului înainte de scadenţă, rata dobânzii

acordată pentru perioada de timp în care depozitul a fost plasat la instituţia de credit se va reduce la

1%/an. După ce depozitul ajunge la maturitate, poate rămâne în continuare plasat la instituţia de

credit la o rată a dobânzii de 10%/an putând fi rambursat în orice moment, la cererea clientului.

În momentul plasării, depozitul este inclus în baza de calcul a ratei medii a dobânzii aferente

depozitelor noi şi în baza de calcul a ratei medii a dobânzii aferente depozitelor şi este clasificat ca

depozit la termen cu durata iniţială mai mică sau egală cu un an. Rambursarea la cerere înainte de

scadenţă, penalizată cu scăderea ratei dobânzii de la 10%/an la 1%/an nu conduce la reclasificarea

54

acestuia şi nici la reincluderea lui în baza de calcul a ratei medii a dobânzii aferente depozitelor noi

pentru luna în care a fost rambursat anticipat.

La maturitate, datorită faptului că poate fi transformat în numerar în orice moment fără

penalizări sau costuri semnificative, depozitul la termen este reclasificat depozit overnight, indiferent

de valoarea ratei dobânzii din acel moment.

Exemplul nr. 14) Credite top-up

Un client care are un credit acordat de o instituţie de credit în valoare de 10.000 de lei cu o

dobândă de 10%/an intenţionează să mai împrumute de la aceeaşi instituţie de credit încă 5.000 lei.

Cum este tratat acest credit nou în statistica ratelor dobânzii?

Dacă contractul dintre instituţia de credit şi client prevede majorarea valorii creditului acordat

anterior, atunci întreaga valoare a creditului (10.000 + 5.000 de lei) este considerată credit nou,

deoarece au fost renegociaţi termenii şi condiţiile vechiului contract.

Dacă însă contractul stipulează acordarea celor 5.000 de lei ca un credit nou, prin mărirea

expunerii instituţiei de credit faţă de client fără a mai renegocia contractul vechi de credit, atunci

numai valoarea nou acordată este considerată credit nou. Rata dobânzii la creditul nou poate fi

10%/an ca în cazul vechiului credit sau poate fi altă rată, mai mică sau mai mare.

Exemplul nr. 15) Cazul conturilor curente

Considerăm un cont curent în lei cu o rată a dobânzii de 4%/an pentru sumele ce depăşesc

2.500 de lei respectiv 2%/an pentru sumele mai mici de 2.500 lei (aceiaşi situaţie poate apare în cazul

creditelor pe descoperit de cont sau al depozitelor de economii la vedere).

În tabelul alăturat sunt date soldurile acestor conturi după 10 luni:

55

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

Sold 0 1,500 2,500 3,000 3,500 1,000 1,000 0 2,000 4,000

Valoare prag 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500 2500

t0 t1 t2 t3 t4 t5 t6 t7 t8 t9

Rata dobânzii acestui cont, care intră în calculul ratei medii a dobânzii, este calculată ca

medie a celor două rate de dobândă, ponderate cu sumele asupra cărora se aplică: de exemplu, în

cazul 4t rata dobânzii este agr = (0.02*2.500 + 0.04*1.000)/3.500

Tabelul 8.3

0t 1t 2t 3t 4t 5t 6t 7t 8t 9t

Rata dobândă

2% se aplică la: - 1.500 2.500 2.500 2.500 1.000 1.000 - 2.000 2.500

Rata dobândă

4% se aplică la: - 0 0 500 1.000 0 0 - 0 1.500

Rata dobânzii

agr - 2.0% 2.0% 2.33% 2.57% 2.0% 2.0% - 2.0% 2.75%

Considerând că dobânda la acest cont se plăteşte lunar, rata anualizată a dobânzii este:

10011 ×

−

+=

nag

nr

r = an/%6005,21001120257.01

12

=×

−

+

Rata anualizată a dobânzii intră mai departe, ponderată cu soldul contului, în calculul ratei

medii a dobânzii aferente depozitelor overnight.

ghid dobanzi tnr - bnr.ro · instrumentele financiare nenegociabile sunt definite la art.2 lit.i)...

Documents