Proiect implementat de consorţiul condus de GFA Consulting Group

Proiect finanțat de Uniunea Europeană

Partner of German BusinessPartner of German Business

gGmbHgGmbHs e q u as e q u a

Programul de Vecinătate al Uniunii Europene pentru Moldova

VESTIMENTAȚIEI ÎN UE

Mai, 2017

GHID DE NAVIGARE ÎN EXPORTUL

Chișinău

Viziunile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat viziunile Uniunii Europene.

VESTIMENTAȚIEI ÎN UE

GHID DE NAVIGARE ÎN EXPORTUL

Ghid de Navigare în Exportul Vestimentației în UE, Mai 2017 Pagina 1 din 50

CONȚINUT

1 INTRODUCERE ................................................................................................................... 2

2 INDUSTRIA VESTIMENTAȚIEI ........................................................................................... 3

2.1 La nivel internațional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

2.2 În Moldova .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

3 PIAȚA UE PENTRU VESTIMENTAȚIE ............................................................................... 8

3.1 C erere ș i Ofertă .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

3.2 T endințe .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

3.3 S egmentarea .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

3.4 C ompetitivitatea .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

3.5 C erințele .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

3.6 C anale de comerț ș i termeni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

4 EXPORTÂND CĂTRE UE.................................................................................................. 48

4.1 P regătirea .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

4.2 P lanificarea... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

4.3 Mai multe informații . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 2 din 50

1 INTRODUCERE Acest Ghid de Navigare în Exportul Vestimentației în UE se concentrează asupra oportunităților, orientărilor ș i cerințelor producătorilor moldoveni care doresc să exporte produsele în UE . Structura acestui document - C apitolul 2 descrie pe scurt industria moldovenească de îmbrăcăminte. - C apitolul 3 se concentrează asupra ofertei ș i cererii, tendințelor, segmentării,

competitivității, cerințelor ș i modalităților ș i termenelor comerciale pe piața UE a vestimentației.

- C apitolul 4 descrie pe scurt modul în care, în calitate de producător moldovenesc, puteți să pregătiți ș i să planificați exportul către UE .

Acest document a fost scris astfel încât capitolele să poată fi citite independent unul de celălalt ș i în orice ordine preferată. Hyperlink-urile Pentru a nu face ca acest document să consume prea mult timp și dificil de citit, el va conține numeroase referințe practice și actualizate la informațiile suplimentare disponibile pe Internet. În loc să enumerăm tot felul de adrese web lungi și complexe - adesea imposibil de citit, să nu mai vorbim de replicare - acele site-uri sunt direct accesibile în textul electronic prin intermediul hiperlinkurilor care pot fi recunoscute de faptul că textul este italic, subliniat și albastru. Dacă faceți clic pe un astfel de șir textual, veți fi direcționat automat către un site web cu mai multe informații despre acel subiect. Deci, dacă citiți acest raport pe hârtie și sunteți interesat de aceste surse de informații suplimentare online, vă recomandăm cu insistență să obțineți versiunea electronică a acestui document, care este disponibil gratuit pe site-ul MIEPO (www.miepo.md). În partea de jos a paginii web veți găsi butonul "Sectoare", cu un meniu pentru a alege direcția. Toate sursele de informații (hiperlink-urile și notele de subsol) din paragrafele de mai jos sunt disponibile pe Internet în limba engleză, fie direct, fie prin intermediul unui buton de limbă engleză de pe site-ul respectiv. Dacă aveți o problemă în acest sens și dacă aveți în vedere exporturile, atunci vă recomandăm să învățați limba engleză sau cel puțin să vă asigurați că cineva din compania dvs. cunoaște limba engleză: engleza este limba de afaceri acceptată pe plan internațional și majoritatea informațiilor de export disponibile pe Internet sunt numai în limba engleză.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 3 din 50

2 INDUSTRIA VESTIMENTAȚIEI

2.1 La nivel internațional Dominanța Asiei Sectorul îmbrăcămintei este dominat în mare măsură de Asia. Fiind mai aproape de Moldova, industria textilă și îmbrăcămintea rămâne o parte importantă a economiei turcești. America Latină și Africa joacă, de asemenea, roluri minore în comerțul internațional de îmbrăcăminte. Și există, de asemenea, un sector UE al confecțiilor, în special în Italia și în alte țări ale UE care au costuri de operare relativ scăzute, cum ar fi țările din sudul și estul UE (Spania, Portugalia și România). În ansamblu, producția de îmbrăcăminte din țările dezvoltate a suferit o perioadă lungă de declin datorită producătorilor asiatici, conduși de China. Pentru consumatorii din UE, dependența din ce în ce mai mare de Asia ca producători ieftini, înseamnă prețuri foarte mici de vânzare cu amănuntul pentru bunuri de o calitate rezonabilă. China se perfecționează de la ieftin la calitate În timp ce China continuă să dețină o industrie de îmbrăcăminte majoră, aceasta se mișcă pe scara industrială prin încurajarea producției care necesită abilități sporite, tehnologii mai bune și mai multe investiții în echipament avansat. Creșterile recente ale costului de afaceri în China, inclusiv creșterea rapidă a costurilor forței de muncă, au pus producătorii chinezi într-o poziție mult mai puțin favorabilă ca luptători pentru prețuri. Concurența în materie de prețuri este feroce în țările cu costuri reduse din Africa, precum și din Vietnam, Indonezia, Sri Lanka, Mauritius, Malaiezia, Cambodgia, Bangladesh, Pakistan și Filipine și o mare parte a producției de îmbrăcăminte sa mutat din China către aceste zone într-un ritm rapid. Atunci când salariile Chinei erau încă extrem de scăzute, China avea un avantaj clar și datorită politicii sale de a strânge fabrici în apropierea porturilor maritime și a centrelor logistice, astfel încât mărfurile să poată fi trimise clienților cu întârziere minimă. Cu toate acestea, în prezent, salariile cresc, în condițiile în care încetinește migrarea forței de muncă ieftine din mediul rural în zonele urbane. Între timp, cererea de lucrători rămâne ridicată și se plătește mai bine decât lucrătorilor din țările mai puțin dezvoltate. De asemenea, muncitorii solicită condiții mai bune de lucru. Producție pe scară largă, combinată cu vânzarea cu amănuntul în Asia Multe firme chineze au o dimensiune masivă, cu unități integrate care asigură design rapid, fabricație și logistică. În China Esquel Group este un exemplu interesant. Esquel este unul dintre cei mai mari producători din lume de cămăși de bumbac, cu un randament de peste 60 de milioane de unități în fiecare an. Operațiunea integrată pe verticală a firmei începe în China, unde supraveghează aproape 1.900 de hectare

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 4 din 50

de ferme producătoare de bumbac, care furnizează instalațiile de filare, vopsire și tricotare ale companiei Esquel, care produc, la rândul său, 80.000 kilometri de țesătură de bumbac de înaltă calitate. Fabrica de îmbrăcăminte Esquel își transformă țesătura în îmbrăcăminte premium pentru bărbați și femei la fabricile din China, Hong Kong, Malaezia, Mauritius, Sri Lanka și Vietnam. Esquel a fabricat îmbrăcăminte în numele mărcilor, inclusiv pentru Banana Republic, Tommy Hilfiger, Hugo Boss, Brooks Brothers, Abercrombie & Fitch, Nike, Nordstrom și Lands’ End, precum și articolele cu etichetă privată pentru comercianții cu amănuntul, cum ar fi Marks & Spencer. Compania își vinde și produsele prin intermediul mărcii sale de proprietate, PYE, care comercializează îmbrăcăminte de bumbac de lux din China, cu un magazin de lux în Beijing. Fabricație la scară mai mică, combinate cu amănuntul în Europa. O evoluție recentă a producției de îmbrăcăminte în Europa este "reshoring", și anume revenirea producției la fabricile de ”acasă”, sau în apropierea țării în care are loc vânzările cu amănuntul. Există mai multe motive pentru această dezvoltare. Unii designeri și comercianți cu amănuntul constată că comenzile lor nu sunt de o dimensiune suficientă pentru a interesa fabricile importante în offshore, sau necesitatea lor de livrare rapidă face dificilă utilizarea producătorilor de peste hotare. De asemenea, necesitatea unei calități extrem de ridicate uneori solicită fabricarea "acasă" a articolelor de îmbrăcăminte și accesoriilor de lux, aproape de echipa de proiectare. Pe măsură ce salariile continuă să crească în țările emergente, iar timpul de transport maritim de peste hotare încetinește livrarea comenzilor de bunuri, producția de îmbrăcăminte va continua să revină ”acasă”. Creșterea productivității în rezultatul îmbunătățirii tehnologiei de fabricație va contribui la această tendință, ceea ce înseamnă că producerea în străinătate nu va duce neapărat la niveluri ridicate de creare a locurilor de muncă. În schimb, un număr modest de lucrători vor fi angajați pentru a rula calculatoare avansate din fabrică, roboți și mașini de cusut. O companie interesantă din UE este cea a Spaniei Inditex. Firma este cunoscută pentru inventarul său dedicat și strategia de modă rapidă. Poate obține un nou articol de îmbrăcăminte de la o echipă de design de 300 de persoane în doar două săptămâni, prin fabricile sale de producție și în sutele de magazine. Compania operează mai multe spații de producție în Spania. Mulți furnizori externi se află în Spania și în alte părți ale Europei. Compania a deschis un număr mare de noi magazine de vânzare cu amănuntul în cadrul mărcilor Zara, Pull & Bear, Massimo Dutti și Oyosho.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 5 din 50

2.2 În Moldova Industria ușoară din Moldova constă în sub-sectoarele de producție ale produselor textile, îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii din piele. În comparație cu încălțămintea și accesoriile de modă din piele, îmbrăcămintea este sub-sectorul mai mare în ceea ce privește numărul de companii, ocuparea forței de muncă și cifra de afaceri. Industria de producere a îmbrăcămintei (cum ar fi întreaga industrie ușoară) a fost în mod tradițional orientată spre export, cu aproximativ 80% din valoarea totală a producției. Aproape tot exportul este orientat către UE, în special Italia și România. Potrivit statisticilor Centrului Internațional de Comerț al ONU, aproximativ 90% din exporturile de îmbrăcăminte sunt reexporturi, ceea ce indică faptul că această proporție este făcută la comandă, prin care clientul furnizează materialele. Această cotă mare de produse la comandă în exporturi, înseamnă că marja netă a exporturilor de articole de îmbrăcăminte din Moldova este mică și nu generează valoare și că, prin urmare, nivelul investițiilor este moderat. În îmbrăcăminte, rolul investițiilor de capital străin nu este atât de semnificativ, la fel ca în cazul produselor textile și companiile mixte sunt mai puțin frecvente. Aceasta este relevant deoarece fondul de proprietate al unei companii are un impact asupra strategiei sale: întreprinderile cu capital integral străin, precum și întreprinderile mixte din care compania-mamă desfășoară activități comerciale, se concentrează, de obicei, pe producție și pe furnizarea de produse companiei-mamă la prețuri scăzute de transfer. Într-un astfel de context de afaceri - cu toate activitățile de design, de aprovizionare și de marketing acoperite de compania-mamă - tendințele sunt de obicei să frâneze avansarea producției Moldovei în lanț valoric. Aproximativ 80% din companiile producătoare de încălțăminte și articole din piele sunt finanțate prin surse financiare locale private. În special, unele firme mai mici operează deja cu mărci proprii pe piața internă. Însă, PIB-ul scăzut pe cap de locuitor din Moldova menține consumul la un nivel moderat și nu este cu adevărat un stimulent pentru întreprinderile de marcă de pe piața internă. Este vorba de companiile mai mari care tind să efectueze exporturi pe bază de producție făcută la comandă, adesea depinzând de doar câțiva clienți străini.1 În concluzie, competitivitatea internațională actuală a Republicii Moldova pentru îmbrăcăminte este vulnerabilă, cu doar câteva companii mai mari dependente de un număr mic de clienți străini care își aduc propriile materiale pentru a-și produce

1 “Recomandări pentru crearea unei foi de parcurs pentru dezvoltarea competitivă a industriei de modă din Moldova”, Heikki Matilla, 2016

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 6 din 50

propriile design-uri și apoi le reexportă. În afară de generarea mai multor afaceri din punct de vedere al volumului și al numărului de clienți, una dintre principalele provocări pentru producătorii moldoveni este de a spori valoarea adăugată pentru producția de îmbrăcăminte. DCFTA În ceea ce privește UE, Moldova face un caz special atunci când discutăm de Generalised System of Preferences (GSP) - Schema Generalizată de Preferințe, care se aplică începând cu 2014. Deși Republica Moldova rămâne în mod oficial eligibilă pentru GSP, ea nu mai primește preferințele și, în acest sens, nu mai este un beneficiar. În schimb, are un aranjament comercial preferențial cu UE. Toate companiile care își desfășoară activitatea în industria confecțiilor beneficiază de avantajele acordate de Acordul de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) cu Uniunea Europeană, care oferă un acces îmbunătățit la piața UE. Trei condiții de bază ar trebui îndeplinite pentru a beneficia de aceste scutiri: 1) Bunurile ar trebui să fie produse în Moldova 2) Bunurile trebuie livrate direct din Moldova în țările Uniunii Europene 3) Bunurile ar trebui să aibă Certificat de Origine EUR 1 (formular specific prevăzut de DCFTA). Dacă se aplică aceste condiții, exportul pe piața UE este scutit de taxe vamale și alte cerințe, cu excepția îmbrăcămintei profesionale de protecție care necesită Marcajul CE (Conformité Européenne) - o indicație că produsul este sigur pentru a fi utilizat în scopul său. O caracteristică esențială pentru DCFTA este faptul că funcționează în ambele sensuri, companiile din Moldova având acces liber la piața UE și viceversa, în sensul că companiile din UE au acces liber la piața moldovenească. La cererea Moldovei, există perioade de tranziție de cinci sau zece ani pentru produsele de îmbrăcăminte, pentru a permite o deschidere mai graduală (mai puțin perturbatoare) a pieței moldovenești.2 Deci, care au fost efectele DCFTA pentru exportul de îmbrăcăminte din Moldova? La această întrebare nu este de găsit un răspuns ușor, deși statisticile sunt clare.

2 UE-Republica Moldova Zona liberă și cuprinzătoare de comerț liber, Comisia Europeană, 2014

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 7 din 50

Valoare în euro (în euro x mii) a exportului îmbrăcămintei din Moldova, top-10 țări (Codurile HS 61 & 62)

vestimentație Valoare export 2012 2013 2014 2015 2016

P e plan mondial 194,105 192,210 204,294 202,463 217,574

Italia 74,812 69,515 78,780 82,424 94,495

R egatul Unit 45,838 45,955 47,284 45,898 39,561

T urcia 16,557 16,985 16,373 16,290 18,254

R omânia 9,937 8,976 9,789 11,114 15,237

G ermania 18,115 15,618 18,188 18,469 15,188

F ederația R us ă 9,552 13,091 13,418 8,680 11,840

P olonia 11,967 12,117 10,325 10,169 10,733

B ulgaria 2,603 3,487 3,875 3,730 6,445

F ranța 340 1,055 911 1,985 1,802

B elgia 2,198 1,933 1,634 1,246 1,134

Sursa: ITC Trade Map

2014 nu a fost doar anul în care a intrat în vigoare DCFTA, ci și anul în care Moldova a fost lovită de o criză financiară majoră, afectând grav încrederea cumpărătorilor străini și a investitorilor în Moldova ca țară pentru afaceri și care a intrat în criză economică. Exporturile moldovenești de îmbrăcăminte au fost remarcabile de-a lungul anilor. 2016 a fost un an când exporturile au crescut în valoare UE cu 7,5%. Această creștere este datorată creșterii exportului către Italia - cea mai mare țară de destinație, - reprezentând 43,4% din exportul de îmbrăcăminte din Moldova. Este remarcabil faptul diversificării pieței. Volumul exporturilor în Italia în anul 2016 a fost de 94,5 milioane de euro, în Marea Britanie 39,5 milioane de euro, iar valoarea exportului pentru toate celelalte cinci țări (Turcia, România, Germania, Federația Rusă și Polonia) este între 10 și 20 Milioane Euro. În concluzie, având în vedere perioada turbulentă pe care a trecut-o Moldova de la criza din 2014, efectul net al DCFTA nu poate fi încă determinat pe baza acestor statistici. Dar faptul că exporturile de îmbrăcăminte au rămas stabile este deja o realizare destul de mare și se poate presupune în mod sigur că DCFTA a contribuit în mod activ la această stabilizare. În anii următori, va deveni mai clar dacă, datorită și efectelor pozitive ale DCFTA, va crește volumul actual al exporturilor de îmbrăcăminte din Moldova și, în special, dacă ponderea UE în exporturile moldovenești va crește.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 8 din 50

3 PIAȚA UE PENTRU VESTIMENTAȚIE

3.1 Cerere și Ofertă Statisticile de import de mai jos sunt derivate din ITC Trade Map, pe baza codurilor HS (coduri de Sistem Armonizat), cu cele mai recente date disponibile: 2016. statisticile privind producția și consumul provin din baza de date a Eurostat ProdCom (Production Communautaire) utilizând codurile produselor Eurostat, cu cele mai recente date disponibile: 2015. Consumul ca atare nu este disponibil în ProdCom, dar a fost calculat prin formula "consum = producție + import - export”. Vestimentația este împărțită în categorii de produse de îmbrăcăminte pentru copii, îmbrăcăminte de corp, accesorii de modă, produse tricotate / țesute, îmbrăcăminte sportivă și îmbrăcăminte din piele. Tabelul de mai jos prezintă aceste categorii de produse și codurile corespunzătoare acestora.

Categoriile de produse de vestimentație și codurile corespunzătoare acestora Categorie

produs Codul HS p/u import

Codul Eurostat Pentru producție și consum

Îmbrăcăminte pentru copii

6111, 6209 14191100, 14192100, 14192150

Îmbrăcăminte de corp

6107, 6108, 6207, 6208, 6212

14141220, 14141230, 14141240, 14141420, 14141430, 14141440, 14141450, 14142220, 14142230, 14142240, 14142430, 14142450, 14142460, 14142480, 14142489, 14142530, 14142550

Accesorii de modă

6115, 6116, 6117, 6213, 6214, 6215, 6216, 6217

14142570, 14191300, 14191930, 14191960, 14192310, 14192333, 14192338, 14192353, 14192358, 14192370, 14192393, 14192395, 14192396, 14311033, 14311035, 14311037, 14311050, 14311090

Produse tricotate / țesute

6101, 6102, 6103, 6104, 6105, 6106, 6109, 6110, 6113, 6201, 6202, 6203, 6204, 6205, 6206, 6210

14121120, 14121130, 14121240, 14121250, 14122120, 14122130, 14122240, 14122250, 14123013, 14123023, 14131110, 14131120, 14131230, 14131260, 14131270, 14131310, 14131320, 14131430, 14131460, 14131470, 14131480, 14131490, 14132110, 14132115, 14132120, 14132130, 14132200, 14132210, 14132220, 14132300, 14132442, 14132444, 14132445, 14132448, 14132449, 14132455, 14132460, 14133110, 14133115, 14133120, 14133130, 14133200, 14133210, 14133220, 14133330, 14133470, 14133480, 14133542, 14133548, 14133549, 14133551, 14133561, 14133563, 14133565, 14133569, 14141100, 14141310, 14142100, 14142300, 14143000, 14191290, 14391031, 14391032, 14391033, 14391053, 14391055, 14391061, 14391062, 14391071, 14391072, 14391090

Îmbrăcăminte de s port

6112, 6114, 6211

14191210, 14191230, 14191240, 14191250, 14192210, 14192220, 14192230, 14192240, 14192250

Îmbrăcăminte din piele

4203 14111000

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 9 din 50

3.1.1 Importul

Importul UE de vestimentație este dominat de China, urmat de Bangladesh, India și Turcia.

Importul extern al UE în 2015, în număr de articole

Sursa: Euratex, pe baza datelor CITH

Poziția dominantă a sectorului chinezesc de îmbrăcăminte decade lent din cauza creșterii costurilor forței de muncă. Un alt factor pentru această poziție de slăbire a Chinei este schimbarea sistemului de preferințe generalizate al Uniunii Europene, care se aplică începând cu 2014 și care specifică noi tarife de import pentru produsele din țările în curs de dezvoltare. În conformitate cu aceste dispoziții, țările care anterior au fost scutite de la plata tarifelor la import (de exemplu, China, Maroc și Tunisia) nu mai beneficiază de această schemă. Acest lucru a întărit, prin urmare, poziția țărilor care continuă să cadă sub incidența schemei SGP (de exemplu, Cambodgia, Bangladesh și Pakistan). Deși se presupune că îmbunătățirea standardelor de muncă să rămână o problemă în anii următori, prețurile și tarifele europene de import vor rămâne principalele motoare ale strategiilor de achiziții și

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 10 din 50

relocare. Acordul de comerț liber aprofundat și cuprinzător (DCFTA) asigură, de fapt, că Moldova va continua să se bucure de condiții comerciale preferențiale. Importul per țară Germania, Franța și Regatul Unit sunt cei mai importanți importatori de vestimentație, urmate de Spania, Olanda și Italia. Importurile externe ale UE au crescut ușor în ultimii ani, deși cu o anumită volatilitate anuală. Importurile de vestimentație din UE au scăzut drastic în 2016.

Valoarea importului de vestimentație de către statele membre UE, în euro x 1,000 (clasificate în funcție de valoarea de piață 2016, în ordine descrescătoare)

Vestimentație

Valoarea importului UE 2012 2013 2014 2015 2016

Valoare total UE 83,464,254 83,910,386 91,840,928 101,934,579 90,980,875 Germania 19,903,139 20,493,947 21,854,526 23,819,693 17,578,136 Franța 12,345,828 12,654,314 13,485,490 15,055,878 15,372,095 Regatul Unit 14,261,241 14,375,824 15,652,184 18,010,738 13,768,996 Spania 7,771,339 8,108,909 9,354,629 11,421,294 10,446,626 Olanda 4,416,302 4,433,552 5,005,158 4,976,524 8,975,261 Italia 6,893,350 6,531,447 7,136,050 7,755,570 7,476,688 Belgia 3,266,995 3,671,748 3,851,853 3,718,502 4,171,560 Polonia 2,246,012 2,240,676 2,924,783 3,518,350 4,016,972 Danemarca 2,368,192 2,277,120 2,574,176 2,708,306 2,713,130 Suedia 1,784,671 1,819,275 1,911,919 2,172,711 2,123,668 Austria 2,069,861 2,126,168 2,398,127 2,676,513 959,147 Irlanda 953,282 827,030 919,666 1,071,423 586,799 Republica Cehă 1,096,620 1,084,324 1,220,275 1,373,569 584,888 Grecia 330,015 295,803 308,946 323,617 360,147 Slovacia 787,342 772,964 857,068 908,754 335,327 Finlanda 943,760 967,780 929,407 896,070 318,630 România 168,987 144,038 161,206 187,768 236,066 Portugalia 677,115 156,307 193,038 203,516 223,435 Croația 328,769 63,344 117,440 123,798 187,157 Bulgaria 71,986 81,401 90,255 91,286 135,376 Slovenia 285,349 274,061 306,175 320,679 108,451 Ungaria 56,925 56,082 63,730 85,188 106,118 Lituania 48,954 60,322 64,445 76,127 74,644 Luxemburg 159,373 163,707 169,955 200,237 36,713 Letonia 43,126 37,034 35,412 36,198 33,559 Estonia 155,922 167,107 225,071 167,784 27,962 Malta 11,525 13,808 16,577 15,116 12,287 Cipru 18,279 12,301 13,368 19,376 11,045 Sursa: ITC Trade Map

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 11 din 50

Germania, Franța și Regatul Unit reprezintă împreună peste jumătate din importurile de îmbrăcăminte din UE, în timp ce pentru 17 din cele 28 de țări, cota de piață a UE este mai mică de 1%.

Cota importului de vestimentație de către statele membre UE, în euro (clasificate în funcție de cota de piață 2016, în ordine descrescătoare)

Vestimentație

Cota de import UE 2012 2013 2014 2015 2016

Cota total UE 100% 100% 100% 100% 100% Germania 23.85% 24.42% 23.80% 23.37% 19.32% Franța 14.79% 15.08% 14.68% 14.77% 16.90% Regatul Unit 17.09% 17.13% 17.04% 17.67% 15.13% Spania 9.31% 9.66% 10.19% 11.20% 11.48% Olanda 5.29% 5.28% 5.45% 4.88% 9.86% Italia 8.26% 7.78% 7.77% 7.61% 8.22% Belgia 3.91% 4.38% 4.19% 3.65% 4.59% Polonia 2.69% 2.67% 3.18% 3.45% 4.42% Danemarca 2.84% 2.71% 2.80% 2.66% 2.98% Suedia 2.14% 2.17% 2.08% 2.13% 2.33% Austria 2.48% 2.53% 2.61% 2.63% 1.05% Irlanda 1.14% 0.99% 1.00% 1.05% 0.64% Republica Cehă 1.31% 1.29% 1.33% 1.35% 0.64% Grecia 0.40% 0.35% 0.34% 0.32% 0.40% Slovacia 0.94% 0.92% 0.93% 0.89% 0.37% Finlanda 1.13% 1.15% 1.01% 0.88% 0.35% România 0.20% 0.17% 0.18% 0.18% 0.26% Portugalia 0.81% 0.19% 0.21% 0.20% 0.25% Croația 0.39% 0.08% 0.13% 0.12% 0.21% Bulgaria 0.09% 0.10% 0.10% 0.09% 0.15% Slovenia 0.34% 0.33% 0.33% 0.31% 0.12% Ungaria 0.07% 0.07% 0.07% 0.08% 0.12% Lituania 0.06% 0.07% 0.07% 0.07% 0.08% Luxemburg 0.19% 0.20% 0.19% 0.20% 0.04% Letonia 0.05% 0.04% 0.04% 0.04% 0.04% Estonia 0.19% 0.20% 0.25% 0.16% 0.03% Malta 0.01% 0.02% 0.02% 0.01% 0.01% Cipru 0.02% 0.01% 0.01% 0.02% 0.01% Sursa: ITC Trade Map Dar aceste cote de piață marginale ar trebui plasate în perspectiva dimensiunii enorme a pieței UE și a dimensiunii modeste a sectorului vestimentar moldovenesc. O țară ca Portugalia, de exemplu, are o cotă de piață de numai 0,25% din importul vestimentar din UE, dar această cotă este echivalentă cu 223 milioane de euro, mai

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 12 din 50

mult decât exportul total de îmbrăcăminte din Moldova. În locul abordărilor marilor piețe de import, pentru companiile moldovenești ar fi de asemenea interesant să se orienteze spre piețele în creștere ale UE. Deoarece există câștigători și perdanți evidenți în perioada 2012-2016, piața importurilor vestimentare UE a fost destul de volatilă (2014-2015: +10,99%, 2015-2016: -10,75%) și chiar mai mult la nivel de țară. Cel mai mare importator, Olanda, de exemplu, a crescut cu până la 80,35% în 2016 față de 2015, în timp ce importurile de confecții din afara UE au scăzut ușor în 2015.

Creșterea importurilor de vestimentație în statele membre ale UE (clasificată în funcție de procentajul de creștere pe 5 ani, în ordine descrescătoare)

Vestimentație

Creșterea importului UE 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2012-2016

Creștere total UE 0.53% 9.45% 10.99% -10.75% 2.18% Olanda 0.39% 12.89% -0.57% 80.35% 19.40% Bulgaria 13.08% 10.88% 1.14% 48.30% 17.10% Ungaria -1.48% 13.64% 33.67% 24.57% 16.85% Polonia -0.24% 30.53% 20.29% 14.17% 15.64% Lituania 23.22% 6.83% 18.13% -1.95% 11.12% România -14.76% 11.92% 16.48% 25.72% 8.72% Spania 4.34% 15.36% 22.09% -8.53% 7.68% Belgia 12.39% 4.91% -3.46% 12.18% 6.30% Franța 2.50% 6.57% 11.65% 2.10% 5.63% Suedia 1.94% 5.09% 13.64% -2.26% 4.44% Danemarca -3.85% 13.05% 5.21% 0.18% 3.46% Grecia -10.37% 4.44% 4.75% 11.29% 2.21% Italia -5.25% 9.26% 8.68% -3.60% 2.05% Malta 19.81% 20.05% -8.81% -18.72% 1.61% Regatul Unit 0.80% 8.88% 15.07% -23.55% -0.87% Germania 2.97% 6.64% 8.99% -26.20% -3.06% Letonia -14.13% -4.38% 2.22% -7.29% -6.08% Irlanda -13.24% 11.20% 16.50% -45.23% -11.42% Cipru -32.70% 8.67% 44.94% -43.00% -11.83% Croația -80.73% 85.40% 5.41% 51.18% -13.14% Republica Cehă -1.12% 12.54% 12.56% -57.42% -14.54% Austria 2.72% 12.79% 11.61% -64.16% -17.49% Slovacia -1.83% 10.88% 6.03% -63.10% -19.22% Slovenia -3.96% 11.72% 4.74% -66.18% -21.48% Finlanda 2.55% -3.97% -3.59% -64.44% -23.77% Portugalia -76.92% 23.50% 5.43% 9.79% -24.21% Luxemburg 2.72% 3.82% 17.82% -81.67% -30.72% Estonia 7.17% 34.69% -25.45% -83.33% -34.92% Sursa: ITC Trade Map

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 13 din 50

Aceasta înseamnă că, pentru o companie moldovenească, creșterea din trecut a importurilor UE de vestimentație nu ar trebui să argumenteze tendința de a stabili contacte pe aceste piețe în creștere cu scopul de a beneficia de creșterea viitoare a importurilor. Importul pe categorie de produse Produsele tricotate / țesute sunt cea mai mare categorie de îmbrăcăminte și în mare parte responsabile de declinul major al importului de vestimentație din UE în 2016. Deși importul tuturor categoriilor de produse vestimentare a scăzut în 2016.

Valoarea importului de vestimentație UE pe categorie de produs, în euro x 1,000 (clasificate în funcție de valoarea de piață 2016, în ordine descrescătoare)

Vestimentație

Valoarea importului UE 2012 2013 2014 2015 2016

Valoare total UE 83,464,255 83,910,387 91,840,930 101,934,581 90,980,875 Produse tricotate / țesute

65,211,047 65,640,591 72,045,356 80,064,232 71,228,758

Îmbrăcăminte de corp

6,112,217 6,170,592 6,758,160 7,412,730 6,725,565

Accesorii de modă 4,595,165 4,678,294 4,981,459 5,371,128 4,885,972 Îmbrăcăminte sport

3,417,320 3,327,602 3,693,238 4,366,158 4,001,963

Îmbrăcăminte copii 2,427,102 2,384,950 2,565,335 2,894,304 2,609,338 Îmbrăcăminte din piele

1,701,404 1,708,358 1,797,382 1,826,029 1,529,279

Sursa: ITC Trade Map Cota de piață a categoriilor de produse în domeniul vestimentar a fost remarcabil de stabilă în ultimii 5 ani în perioada 2012-2016, cotele de piață pentru toate categoriile de produse rămânând mai mult sau mai puțin identice.

Cota importului de vestimentație UE pe categorie de produs (clasificate în funcție de cota de piață 2016, în ordine descrescătoare)

Vestimentație

Cota importului UE 2012 2013 2014 2015 2016

Cota total UE 100% 100% 100% 100% 100% Produse tricotate / țesute

78.13%

78.23%

78.45%

78.54%

78.29%

Îmbrăcăminte de corp 7.32% 7.35% 7.36% 7.27% 7.39% Accesorii de modă 5.51% 5.58% 5.42% 5.27% 5.37% Îmbrăcăminte sport 4.09% 3.97% 4.02% 4.28% 4.40% Îmbrăcăminte copii 2.91% 2.84% 2.79% 2.84% 2.87% Îmbrăcăminte din piele 2.04% 2.04% 1.96% 1.79% 1.68% Sursa: ITC Trade Map

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 14 din 50

Numai creșterea îmbrăcămintei sportive a fost peste medie, deși este încă modestă. Mica nișă de îmbrăcăminte din piele este singura categorie de produse cu o creștere negativă de 5 ani.

Creșterea importurilor UE pe categorie de produs (clasificate în funcție de procentul de creștere pe 5 ani, în ordine descrescătoare)

Vestimentație

Creșterea importurilor anuale UE % 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2012-2016

Creștere total UE 0.53% 9.45% 10.99% -10.75% 2.18% Îmbrăcăminte sport -2.63% 10.99% 18.22% -8.34% 4.03% Îmbrăcăminte de corp 0.96% 9.52% 9.69% -9.27% 2.42% Produse tricotate / țesute 0.66% 9.76% 11.13% -11.04% 2.23% Îmbrăcăminte copii -1.74% 7.56% 12.82% -9.85% 1.83% Accesorii de modă 1.81% 6.48% 7.82% -9.03% 1.55% Îmbrăcăminte din piele 0.41% 5.21% 1.59% -16.25% -2.63% Sursa: ITC Trade Map

3.1.2 Producția Volumul exact al producției vestimentare din UE nu este cunoscut, deoarece nu sunt disponibile statistici pentru toate țările UE. Cu toate acestea, aceste șapte țări lipsă (Olanda, Irlanda, Belgia, Luxemburg, Suedia, Malta și Cipru) sunt cunoscute a fi doar producători minori de îmbrăcăminte, astfel încât absența lor în statisticile de mai jos nu afectează în mod semnificativ imaginea de ansamblu. Producția pe țară Vestimentația este un sector important al industriei europene, cu o forță de muncă de aproape un milion de oameni. Sectorul european al textilelor și vestimentației se bazează în principal pe întreprinderile mici și mijlocii. Cu companiile sale mici, specializate, industria textilă și vestimentația europeană se află într-o fază crucială, având în vedere creșterea nivelului concurenței și creșterea costurilor de producție. Volumul producției de articole vestimentare din UE este de 24,9 milioane de euro în 2015 și este substanțial mai mic decât valoarea importată de aproximativ 102 milioane de euro în acel an. Italia este cel mai mare producător de vestimentație, urmată de Spania, România și Portugalia.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 15 din 50

Valoarea producției de vestimentație de către statele membre UE, în euro x 1,000 (clasificate în funcție de valoarea de piață 2016, în ordine descrescătoare)

Vestimentație

Valoarea producției UE 2011 2012 2013 2014 2015

Valoare total UE 27,027,552 28,372,821 28,152,176 27,684,034 24,920,589 Italia 11,931,710 13,070,308 12,179,948 10,670,029 8,196,207 Spania 3,447,650 3,200,914 2,989,816 3,151,893 3,132,764 România 2,735,081 2,699,194 2,804,088 3,013,915 3,076,627 Portugalia 1,707,060 2,108,294 2,221,624 2,459,600 2,331,751 Regatul Unit 1,451,847 1,669,020 1,704,882 1,837,673 1,961,549 Germania 1,223,178 1,187,680 1,174,917 1,226,081 1,195,952 Franța 878,272 917,956 1,214,648 1,274,882 1,068,608 Polonia 905,431 887,006 896,947 953,656 954,600 Bulgaria 461,854 509,593 594,216 645,541 645,665 Austria 555,064 526,995 411,849 489,416 467,801 Lituania 90,631 96,742 297,315 320,694 319,432 Danemarca 295,797 296,734 294,654 296,039 288,907 Croația 285,997 262,092 248,413 280,460 282,215 Grecia 205,094 179,498 293,148 288,648 269,632 Ungaria 228,690 221,886 224,851 217,818 201,474 Republica Cehă 136,392 132,521 129,162 119,159 135,396 Estonia 115,462 93,321 123,331 116,471 106,207 Letonia 107,639 126,819 121,541 113,477 105,575 Slovacia 62,139 78,225 82,251 89,792 100,752 Finlanda 82,802 78,203 62,893 71,732 48,014 Slovenia 119,761 29,820 81,681 47,059 31,460 Sursa: Eurostat / Prodcom Producția nominală de vestimentație a Italiei a scăzut din 2012, de asemenea și cota sa de piață, de la 44,10% în 2011 la 32,85% în 2015. 5 țări de top producătoare au rămas la fel ca în 2011 - în ordine descrescătoare: Italia, Spania, România, Portugalia, Regatul Unit.

Cota producerii de vestimentație de către statele membre UE, în euro (clasificate în funcție de cota de piață 2016, în ordine descrescătoare)

Vestimentație

Cota producției UE 2011 2012 2013 2014 2015

Cota total UE 100% 100% 100% 100% 100% Italia 44.10% 46.02% 43.21% 38.50% 32.85% Spania 12.74% 11.27% 10.61% 11.37% 12.55% România 10.11% 9.50% 9.95% 10.87% 12.33% Portugalia 6.31% 7.42% 7.88% 8.87% 9.34% Regatul Unit 5.37% 5.88% 6.05% 6.63% 7.86% Germania 4.52% 4.18% 4.17% 4.42% 4.79%

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 16 din 50

Franța 3.25% 3.23% 4.31% 4.60% 4.28% Polonia 3.35% 3.12% 3.18% 3.44% 3.83% Bulgaria 1.71% 1.79% 2.11% 2.33% 2.59% Austria 2.05% 1.86% 1.46% 1.77% 1.87% Lituania 0.33% 0.34% 1.05% 1.16% 1.28% Danemarca 1.09% 1.04% 1.05% 1.07% 1.16% Croația 1.06% 0.92% 0.88% 1.01% 1.13% Grecia 0.76% 0.63% 1.04% 1.04% 1.08% Ungaria 0.85% 0.78% 0.80% 0.79% 0.81% Republica Cehă 0.50% 0.47% 0.46% 0.43% 0.54% Estonia 0.43% 0.33% 0.44% 0.42% 0.43% Letonia 0.40% 0.45% 0.43% 0.41% 0.42% Slovacia 0.23% 0.28% 0.29% 0.32% 0.40% Finlanda 0.31% 0.28% 0.22% 0.26% 0.19% Slovenia 0.44% 0.10% 0.29% 0.17% 0.13% Sursa: Eurostat / Prodcom Spre deosebire de importul vestimentar din UE, care a crescut cu 11% în 2015, producția UE a scăzut cu 10% în 2015. Producția vestimentară este în scădere în unele dintre principalele țări producătoare din UE (Italia, Spania), în timp ce unele țări estice ale UE sunt în creștere (Lituania, Slovacia, Bulgaria), oferind timpi scurți de livrare, o forță de muncă calificată, o infrastructură dezvoltată și standarde relativ înalte CSR. Creșterea costurilor în țările din estul UE ar putea crea o oportunitate pentru Moldova ca producător de vestimentație nearshore (în vecinătate) pentru piața UE.

Creșterea producției de vestimentație în statele membre ale UE (clasificată în funcție de procentajul de creștere pe 5 ani, în ordine descrescătoare)

Vestimentație

Creșterea anuală a producției în UE % 2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2011-2015

Creștere total UE 4.98% -0.76% -1.66% -9.97% -2.00% Lituania 6.74% 207.33% 7.86% -0.39% 37.02% Slovacia 25.89% 5.15% 9.17% 12.21% 12.84% Bulgaria 10.34% 16.61% 8.64% 0.02% 8.74% Portugalia 23.50% 5.38% 10.71% -5.20% 8.11% Regatul Unit 14.96% 2.15% 7.79% 6.74% 7.81% Grecia -12.48% 63.32% -1.54% -6.59% 7.08% Franța 4.52% 32.32% 4.96% -16.18% 5.03% România -1.31% 3.89% 7.48% 2.08% 2.99% Polonia -2.03% 1.12% 6.32% 0.10% 1.33% Republica Cehă -2.84% -2.53% -7.74% 13.63% -0.18% Croația -8.36% -5.22% 12.90% 0.63% -0.33% Letonia 17.82% -4.16% -6.64% -6.96% -0.48% Germania -2.90% -1.07% 4.35% -2.46% -0.56%

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 17 din 50

Danemarca 0.32% -0.70% 0.47% -2.41% -0.59% Estonia -19.18% 32.16% -5.56% -8.81% -2.07% Spania -7.16% -6.59% 5.42% -0.61% -2.37% Ungaria -2.98% 1.34% -3.13% -7.50% -3.12% Austria -5.06% -21.85% 18.83% -4.42% -4.19% Italia 9.54% -6.81% -12.40% -23.18% -8.96% Finlanda -5.55% -19.58% 14.05% -33.06% -12.74% Slovenia -75.10% 173.91% -42.39% -33.15% -28.41% Sursa: Eurostat / Prodcom Producția pe categorie de produse Ca și în cazul importului de îmbrăcăminte în UE, produsele tricotate / țesute sunt cea mai mare categorie de produse fabricate în UE. La fel ca și în cazul importurilor, piețele de nișă a îmbrăcămintei sportive, îmbrăcămintei din piele și încălțămintei pentru copii sunt cele mai mici din punct de vedere al producției. Declinul producției vestimentare din UE în 2015 se aplică tuturor categoriilor de produse vestimentare.

Valoarea producției vestimentare în UE pe categorii de produse, în euro x 1,000 (clasificate în funcție de valoarea pieței în 2016, în ordine descrescătoare)

Vestimentație

Valoarea producției UE 2011 2012 2013 2014 2015

Valoare total UE 27,027,552 28,372,821 28,152,176 27,684,034 24,920,589 Produse tricotate / țesute

19,319,417

20,640,194

20,731,118

20,137,356

18,462,453

Accesorii de modă 3,977,590

3,976,219

3,819,923

3,772,351

3,195,118

Îmbrăcăminte de corp 1,713,911 1,617,520 1,552,529 1,388,224 1,269,680 Îmbrăcăminte sport 819,798 807,015 789,081 920,414 774,002 Îmbrăcăminte din piele 805,493 889,311 807,721 960,368 744,649 Îmbrăcăminte copii 391,344 442,562 451,804 505,321 474,687 Sursa: Eurostat / Prodcom În ceea ce privește cota de piață pe categorie de produs, producția vestimentară din UE este relativ stabilă.

Cota de producție vestimentară din UE pe categorie de produs (clasificate în funcție de cota de piață în 2016, în ordine descrescătoare)

Vestimentație

Cota producție UE 2011 2012 2013 2014 2015

Cota total UE 100% 100% 100% 100% 100% Produse tricotate / țesute

71.48% 72.75% 73.64% 72.74% 74.09%

Accesorii de modă

14.72% 14.01% 13.57% 13.63% 12.82%

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 18 din 50

Îmbrăcăminte de corp

6.34% 5.70% 5.51% 5.01% 5.09%

Îmbrăcăminte sport

3.03% 2.84% 2.80% 3.32% 3.11%

Îmbrăcăminte din piele

2.98% 3.13% 2.87% 3.47% 2.99%

Îmbrăcăminte copii

1.45% 1.56% 1.60% 1.83% 1.90%

Sursa: Eurostat / Prodcom

Producția europeană de accesorii de modă și îmbrăcăminte de corp a scăzut treptat în fiecare an, începând cu 2011 până în 2015. Corelația negativă dintre scăderea producției vestimentare de 10% față de creșterea de 11% a importului vestimentar lipsește la nivelul unei categorii de produse. Cu alte cuvinte: scăderea producției în UE într-o anumită categorie de produse nu reprezintă un factor fiabil de prezicere a unei creșteri a importului pentru această categorie de produse.

Creșterea producției vestimentare în statele membre ale UE (clasificate în funcție de procentul de creștere pe 5 ani, în ordine descrescătoare)

Vestimentație

Creșterea anuală a producției în UE % 2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2011-2015

Creștere total UE 4.98% -0.78% -1.66% -9.98% -2.01% Îmbrăcăminte copii 13.09% 2.09% 11.85% -6.06% 4.95% Produse tricotate / țesute 6.84% 0.44% -2.86% -8.32% -1.13% Îmbrăcăminte sport -1.56% -2.22% 16.64% -15.91% -1.43% Îmbrăcăminte din piele 10.41% -9.17% 18.90% -22.46% -1.94% Accesorii de modă -0.03% -3.93% -1.25% -15.30% -5.33% Îmbrăcăminte de corp -5.62% -4.02% -10.58% -8.54% -7.23% Sursa: Eurostat / Prodcom

3.1.3 Consumul

Volumul exact al consumului de îmbrăcăminte din UE nu este cunoscut, deoarece nu sunt disponibile statistici pentru producția vestimentară în toate țările UE. Consumul a fost calculat astfel prin formula: consum = producție + import - export. Cu toate acestea, aceste șapte țări lipsă (Olanda, Irlanda, Belgia, Luxemburg, Suedia, Malta și Cipru) reprezintă împreună aproximativ 10% din totalul populației UE, astfel încât absența lor în statisticile de mai jos nu afectează semnificativ tabloul.

Consumul pe țară Consumul UE de îmbrăcăminte a crescut constant în ultimii ani începând cu 2011 (valoare de 55,7 miliarde EUR), iar în 2015 - o valoare de 60,6 miliarde EUR. Cu toate acestea această cifră este mult mai scăzută decât valoarea producției (24,9 EUR) adăugată la valoarea importului (101,9 EUR) în 2015 - ceea ce înseamnă că o parte substanțială a exportului de articole vestimentare în UE este re-exportată.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 19 din 50

Regatul Unit este cea mai mare piață de consum vestimentar în UE, urmată de Franța și Germania.

Valoarea consumului vestimentar de către statele membre ale UE, în euro x 1,000 (clasificate în funcție de valoarea de piață 2016, în ordine descrescătoare)

Vestimentație

Valoarea consumului UE 2011 2012 2013 2014 2015

Valoare total UE 55,725,026 55,702,641 55,779,756 59,126,772 60,644,657 Regatul Unit 11,151,690 11,998,000 11,332,368 11,917,056 12,543,281 Franța 6,510,003 6,023,777 9,669,485 11,335,956 11,186,090 Germania 8,816,513 9,761,579 9,187,523 9,361,140 10,954,485 Spania 7,857,748 6,909,832 5,793,190 6,793,748 7,016,962 Italia 10,649,536 10,535,899 9,126,313 7,642,865 6,319,453 Austria 2,412,669 2,403,866 2,444,556 2,617,432 2,599,919 Polonia 1,256,585 1,109,407 971,832 1,343,904 1,553,597 România 1,083,156 1,159,322 1,212,117 1,339,889 1,511,603 Portugalia 1,099,931 1,244,730 1,333,090 1,566,976 1,459,105 Grecia 1,002,627 843,603 928,898 931,008 1,019,866 Finlanda 1,201,469 1,109,137 1,092,132 1,040,363 977,743 Republica Cehă 622,560 483,456 474,052 639,382 724,139 Danemarca 567,110 709,197 633,312 739,855 720,112 Ungaria 334,571 330,395 375,404 441,426 533,549 Croația 386,177 374,113 365,289 487,505 505,714 Slovacia 151,271 150,857 162,792 201,489 252,761 Estonia 155,442 131,770 153,242 196,371 171,997 Lituania 57,799 63,741 93,438 110,921 157,178 Bulgaria 83,758 121,357 129,926 136,039 154,122 Letonia 89,526 119,480 125,023 143,020 144,635 Slovenia 234,887 119,123 175,774 140,427 138,348 Sursa: Eurostat / Prodcom Având în vedere evoluția stabilă a pieței de consum la nivelul UE în cei cinci ani din 2011 până în 2015, nu avem o explicație reală pentru creșterile semnificative și durabile ale cotei pe piețele mari și mature precum Franța (de la 11,68% în 2011 la 18,45% în 2015) și Italia (de la 19,11% în 2011 la 10,42% în 2015).

Cota de consum în industria vestimentară din statele membre ale UE (clasificate în funcție de cota de piață în 2016, în ordine descrescătoare)

Vestiomentație

Cota de consum UE 2011 2012 2013 2014 2015

Cota total UE 100% 100% 100% 100% 100% Regatul Unit 20.01% 21.54% 20.32% 20.16% 20.68% Franța 11.68% 10.81% 17.34% 19.17% 18.45%

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 20 din 50

Germania 15.82% 17.52% 16.47% 15.83% 18.06% Spania 14.10% 12.40% 10.39% 11.49% 11.57% Italia 19.11% 18.91% 16.36% 12.93% 10.42% Austria 4.33% 4.32% 4.38% 4.43% 4.29% Polonia 2.25% 1.99% 1.74% 2.27% 2.56% România 1.94% 2.08% 2.17% 2.27% 2.49% Portugalia 1.97% 2.23% 2.39% 2.65% 2.41% Grecia 1.80% 1.51% 1.67% 1.57% 1.68% Finlanda 2.16% 1.99% 1.96% 1.76% 1.61% Republica Cehă 1.12% 0.87% 0.85% 1.08% 1.19% Danemarca 1.02% 1.27% 1.14% 1.25% 1.19% Ungaria 0.60% 0.59% 0.67% 0.75% 0.88% Croația 0.69% 0.67% 0.65% 0.82% 0.83% Slovacia 0.27% 0.27% 0.29% 0.34% 0.42% Estonia 0.28% 0.24% 0.27% 0.33% 0.28% Lituania 0.10% 0.11% 0.17% 0.19% 0.26% Bulgaria 0.15% 0.22% 0.23% 0.23% 0.25% Letonia 0.16% 0.21% 0.22% 0.24% 0.24% Slovenia 0.42% 0.21% 0.32% 0.24% 0.23% Sursa: Eurostat / Prodcom La nivel național, există și diferențe mari între consumul de îmbrăcăminte pe cap de locuitor al statelor membre UE, care poate fi vizibil prin compararea ponderii lor în populația UE cu cota consumului de îmbrăcăminte în UE. Așadar, modelul general este clar: cu procentul egal de pondere a populației și consumul aferent ca medie, consumatorii din statele membre mai bogate din UE cheltuiesc mai mult decât valoarea medie pentru îmbrăcăminte și viceversa: cu cât țara este mai puțin bogată, cu atât mai puțin populația cheltuiește pe îmbrăcăminte. Aceasta înseamnă că piețele în creștere pentru articolele de vestimentație se găsesc în statele membre ale UE cu cel mai mare potențial de creștere economică. Conform Prognozelor Comisiei Europene aceste piețe sunt România, Croația, Slovenia, Ungaria, Polonia și Irlanda.

Ponderea populației UE și a consumului vestimentar din statele membre ale UE (clasificate în funcție de ponderea populației UE în 2017, în ordine descrescătoare)

Țara Populația UE % Consumul % Germania 15,97% 18.06% Franța 13,06% 18.45% Regatul Unit 12,76% 20.68% Italia 11,96% 10.42% Spania 9,14% 11.57% Polonia 7,47% 2.56% România 3,91% 2.49%

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 21 din 50

Grecia 2,14% 1.68% Republica Cehă 2,07% 1.19% Portugalia 2,04% 2.41% Ungaria 1,94% 0.88% Austria 1,69% 4.29% Bulgaria 1,42% 0.25% Danemarca 1,11% 1.19% Finlanda 1,08% 1.61% Slovacia 1,07% 0.42% Croația 0,83% 0.83% Lituania 0,57% 0.26% Slovenia 0,41% 0.23% Letonia 0,39% 0.24% Estonia 0,26% 0.28%

Sursa: Worldometers ș i Eurostat Printre piețele cele mai mari ale UE, Franța a înregistrat rezultate bune în ultimii ani (+ 14,69%). În aceeași perioadă (2011-2015), sa înregistrat o creștere a consumului de îmbrăcăminte în Lituania, Bulgaria, Slovacia, Letonia și Ungaria. Aceste piețe sunt mai puțin saturate decât piața franceză (care este mai bogată și mai saturată) și ar putea menține creșterea lor în următorii ani.

Creșterea consumului vestimentar în statele membre ale UE (clasificate în funcție de procentul de creștere pe 5 ani, în ordine descrescătoare)

Vestimentație

Creșterea consumului anual UE % 2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2011-2015

Creștere total UE -0.04% 0.14% 6.00% 2.57% 2.14% Lituania 10.28% 46.59% 18.71% 41.70% 28.42% Bulgaria 44.89% 7.06% 4.71% 13.29% 16.47% Franța -7.47% 60.52% 17.23% -1.32% 14.49% Slovacia -0.27% 7.91% 23.77% 25.45% 13.69% Letonia 33.46% 4.64% 14.39% 1.13% 12.74% Ungaria -1.25% 13.62% 17.59% 20.87% 12.38% România 7.03% 4.55% 10.54% 12.82% 8.69% Portugalia 13.16% 7.10% 17.54% -6.88% 7.32% Croația -3.12% -2.36% 33.46% 3.74% 6.97% Danemarca 25.05% -10.70% 16.82% -2.67% 6.15% Germania 10.72% -5.88% 1.89% 17.02% 5.58% Polonia -11.71% -12.40% 38.29% 15.60% 5.45% Republica Cehă -22.34% -1.95% 34.88% 13.26% 3.85% Regatul Unit 7.59% -5.55% 5.16% 5.25% 2.98% Estonia -15.23% 16.30% 28.14% -12.41% 2.56% Austria -0.36% 1.69% 7.07% -0.67% 1.89%

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 22 din 50

Grecia -15.86% 10.11% 0.23% 9.54% 0.43% Spania -12.06% -16.16% 17.27% 3.29% -2.79% Finlanda -7.68% -1.53% -4.74% -6.02% -5.02% Italia -1.07% -13.38% -16.25% -17.32% -12.23% Slovenia -49.28% 47.56% -20.11% -1.48% -12.40% Sursa: Eurostat / Prodcom

3.1.4 Observații și concluzii Potențialul Moldovei este de a asigura o bună calitate la costuri reduse, în combinație cu vecinătatea de piața UE. În ceea ce privește concurența prețurilor și volumelor, Moldova nu se potrivește cu producătorii asiatici "offshore". Moldova este mai bine poziționată pentru a concura cu alți producători "nearshore" precum Turcia, dar și cu țări din UE precum România, Slovacia și Polonia. Vestimentația din aceste țări ale UE va înregistra o creștere ulterioară în următorii ani, datorită creșterii pieței interne și facilitării accesului la UE. În ultimii ani sa înregistrat o creștere semnificativă a consumului de îmbrăcăminte în țările din estul UE, din Lituania, Bulgaria, Slovacia și Letonia. În general, cu cât țara este mai bogată cu atât locuitorii ei cheltuiesc mai mult pe îmbrăcăminte, astfel piețele viitoare de creștere se așteaptă a fi găsite în statele membre ale UE cu cel mai mare potențial de creștere economică. În următorii ani, aceste piețe în creștere sunt România, Croația, Slovenia, Ungaria, Polonia și, de asemenea, Irlanda. Rețineți că țara dvs. de destinație pentru export în UE nu este neapărat piața finală a produsului dvs.: - Mărcile italiene și franceze rămân foarte atractive atât pentru țările tradiționale,

cât și pentru cele noi. Colaborarea cu cumpărătorii din aceste țări oferă, prin urmare, o oportunitate.

- Germania, Spania și Regatul Unit sunt exportatori importanți. Pe lângă faptul că sunt piețe importante pentru produsele exportatorilor din țările în curs de dezvoltare, acestea sunt capabile să acopere mai multe piețe din interiorul și exteriorul Europei cu produsele lor de marcă.

- Țările din Europa de Est și de Sud-Est nu sunt doar concurenți. Ele sunt și destinații atractive pentru produsele exportatorilor moldoveni. De exemplu, produsele pot fi exportate în aceste țări (de ex. Polonia, Slovacia, România) în mod special pentru prelucrarea ulterioară (de exemplu vopsirea și finisarea) și re-exportul ulterior al produselor către alte țări din UE.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 23 din 50

3.2 Tendințe

3.2.1 Tendințe în comerț cu amănuntul Ieftine sau speciale Comercializarea cu amănuntul a vestimentației a fost întotdeauna o afacere dură, extrem de competitivă, și multe lanțuri cresc dramatic și apoi nu reușesc. Comerțul cu produse de modă cu amănuntul este o provocare (vedeți recentele probleme ale gigantului retail Gap precum și probleme la Abercrombie & Fitch). Inventarierea ad-hoc, condusă de sistemele computerizate de management al lanțului de aprovizionare, este acum un avantaj real pentru marii retaileri (comercianți cu amănuntul). Cu toate acestea, presiunea prețurilor de la majoritatea discounterilor (magazine de reduceri) cum ar fi Wal-Mart și Target păstrează marje neînsemnate de profit pentru magazinele web care vând vestimentație la prețuri moderate. Unele dintre cele mai mari lanțuri de magazine cu amănuntul sunt cele care se concentrează pe piețele de nișă cu gusturi și necesități speciale, cum ar fi Chico’s FAS, care se adresează femeilor de 35-60 ani care doresc haine măgulitoare și potrivite corpului. Așa-numitele magazine de ”modă rapidă” care vând ultimele modele la prețuri scăzute au avut succes în ultima vreme. Aceste magazine includ mărci cum ar fi Zara și H&M, ambele cu sediul în Europa, și Uniqlo din Japonia. Nicio afacere fără e-business Consumatorii europeni nu mai cumpără toate hainele în magazinele fizice. Din ce în ce mai mulți consumatori cumpără vestimentație online (conform datelor Ecommerce News Europe). Aproape fiecare brand de modă are un magazin web sau utilizează canale de vânzare online. Comerțul electronic reprezintă cea mai rapidă creștere a pieței cu amănuntul din UE. Vânzările online în Regatul Unit, Germania, Franța, Olanda, Suedia, Italia, Polonia și Spania au crescut cu 18,6% în 2015. În 2016, vânzările online în Olanda prin intermediul AliExpress și Light-in-the-Box au crescut uimitor cu 60%. În iulie 2016, chiar și marca exclusivistă de modă Prada a anunțat că va începe vânzările online. La fel ca multe alte mărci, Prada va vinde prin intermediul unor magazine europene existente, cum ar fi Net-A-Porter și Mytheresa.com. Firme ca Bluefly.com vând vestimentație numai prin Internet, adesea la prețuri zilnic reduse. Magazinele cu amănuntul continuă să funcționeze destul de bine, mai ales dacă operează site-uri bine concepute pentru a-și completa cataloagele tipărite. Internetul a permis și o altă tendință recentă: unele companii de îmbrăcăminte pretind că își vând hainele de la aceiași producători (cum procedează și companiile de modă recunoscute) și apoi vând prin intermediul propriilor lor site-uri numai articole de îmbrăcăminte de înaltă calitate direct la consumatori la prețuri modeste. Una dintre companiile mai cunoscute cu acest model de afaceri este

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 24 din 50

Everlane, care pretinde că "petrece luni să găsească cele mai bune fabrici din întreaga lume – fiind aceleași care produc etichetele dvs. preferate de designer". Inclusiv și cu eticheta de modă privată Amazon lansată în 2016, se așteaptă concurență și mai violentă. Magazinele sunt sub presiune, dar sunt prezente și vor rămâne Vânzătorii și mărcile de modă fără prezență online, vor avea dificultăți în supraviețuire pe piața UE. Mai ales că tinerii tot mai mult cumpără hainele online. Cumpărăturile din centrul orașului ca activitate de agrement nu vor dispărea, totuși vânzarea articolelor de vestimentație prin intermediul magazinelor sau prin Internet nu este neapărat o chestiune de ”da sau ba”. Mai ales pentru brandurile mari prezente online (de ex. Desigual) este încă vital să fie prezente și în magazine. Specialiștii din domeniul comerțului cu amănuntul susțin că cel mai bine este ca vânzătorii de modă să combine vânzările offline (în magazine) cu vânzările online (pe internet), pentru că se susțin reciproc. Relativ, nou-veniți în vânzările de modă, cum ar fi Zalando și Amazon dovedesc totuși că este posibilă obținerea unei poziții dominante pe piață doar cu vânzările online, deși vând branduri de modă care sunt disponibile și în alte magazine. Dar într-o altă mișcare, Amazon în 2016 a introdus mai multe etichete private pentru modă, cum ar fi Society New York, care va fi disponibilă numai online. Va fi interesant să vedem dacă în timp Amazon va deschide unele magazine de modă pentru etichetele sale private sau dacă aceste etichete private vor rămâne disponibile numai online și numai prin Amazon. Media Socială devine tot mai importantă Rețineți că comerțul electronic nu înseamnă doar vânzarea de modă prin intermediul site-urilor Web pe computere. Pentru generația tânără, totul se referă la mediile sociale de pe telefoanele mobile. Ca și comerțul electronic, creșterea media socială reduce piața. Multe branduri de îmbrăcăminte și-au intensificat activitățile pe media socială. Facebook este cea mai importantă platformă media socială de modă, dar SnapChat avansează cel mai rapid. Este deosebit de popular printre tinerii, cu vârsta cuprinsă între 13 și 34 de ani, care înregistrează zilnic peste 8 miliarde de vizionări video. De asemenea, vedeți Brandurile de modă folosesc tot mai mult SnapChat. Brandul de modă Burberry a fost unul dintre cei mai vechi adoptivi ai SnapChat și recent Burberry și-a extins prezența digitală la Pinterest. Pe media socială cu creștere rapidă, utilizatorii Pinterest pot crea panouri cu imagini ale produselor care le plac. Unii comercianți cu amănuntul se ocupă de comerțul electronic prin diferite modalități noi, de exemplu prin prezentarea unui nou produs de modă adepților, un fenomen numit social media marketing. Alții însă se luptă să țină pasul cu comerțul electronic, iar magazinele lor fizice pierd traficul. Mai ales magazinele tradiționale care au fost dominante în Europa de Nord-Vest suferă în urma tendinței de cumpărare online.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 25 din 50

Atunci când se utilizează diferite canale de Internet și de social media, precum și canale de vânzare offline, companiile vestimentare trebuie să se asigure că oferă clienților o experiență de brand consecventă. De asemenea, trebuie să dispună de sisteme sofisticate pentru procesarea comenzilor prin toate aceste canale. Acest lucru poate avea un impact asupra furnizării și ambalării produsului dvs. ca producător din Moldova (de exemplu, comenzi mai mici, dar mai frecvente, timpi de livrare mai scurți etc.). Deci, încercați să înțelegeți această tendință și să aflați dacă cumpărătorul dvs. are nevoie de diferite tipuri de soluții de ambalare și logistică pentru comerțul electronic. Dacă nu vă simțiți încrezători în social media, asigurați-vă că implicați tineri talentați în compania dvs.. B2B Comerțul electronic nu se referă doar la cumpărăturile online ale consumatorilor. El poate contribui și la relații business-to-business (B2B). Dacă doriți să intrați în acest domeniu, atunci ar trebui să vă faceți compania proprie mai vizibilă pentru cumpărătorii online din UE. Asigurați-vă că aveți un website profesional, atractiv și actualizat. În comerțul electronic B2B, nu aveți nevoie de un website complet cu coș de cumpărături și proceduri de plată online, cum ar fi cu consumatorii. Dar ar trebui să utilizați cu siguranță site-ul dvs. pentru a sprijini comunicarea cu potențialii cumpărători prin furnizarea de fotografii, videoclipuri și informații despre produse. Nu ezitați să întrebați oameni din sectorul dvs., în special în țările vizate de UE, sugestii despre cum să îmbunătățiți aspectul și conținutul site-ului dvs., și anume cu informații de piață foarte valoroase venind direct de pe piață. Gusturile și stilurile preferate diferă de la o țară la alta și de la un segment la altul - și acest lucru se aplică și pentru site-uri web. Asigurați-vă că experții dvs. IT fac ca site-ul să fie inclus în rezultatele de căutare Google. S-ar putea lua în considerare, de asemenea și opțiunea de plată Google pentru a obține un rang înalt de acces.

3.2.2 Tendințe în tehnologii Pe piață, producția devine din ce în ce mai intensă Tehnologia schimbă industria de vestimentație cu noi tehnici de producție și posibilități de scanare a dimensiunilor corpului în magazine și transferarea acestor date direct în mașina computerizată de tăiat a producătorului de îmbrăcăminte. În special, în moda rapidă, producția intensivă a forței de muncă este înlocuită cu producția robotizată intensivă. Noile concepte și tehnologii se află încă în faza îcepătoare și sunt disponibile numai pentru segmente de piață mai mari, dar se așteaptă ca acestea să devină mai ieftine și mai răspândite în timp. Cu cât costurile forței de muncă devin mai puțin importante datorită tehnologiilor noi, cu atât este mai importantă apropierea producătorului de piață, datorită scurtării timpilor de livrare, cumpărătorii europeni vor vedea "apropierea aprovizionării" (aprovizionarea în vecinătate sau aproape de UE) ca oportunități de economisire a timpului și

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 26 din 50

eforturilor. Aceasta este o tendință pentru a fi considerată de producătorii vestimentari din Moldova. Cu toate acestea, în mod lent, intensitatea forței de muncă rămâne un factor important: în acest segment, majoritatea cumpărătorilor europeni vor prefera "aprovizionarea la mare distanță" (în principal din Asia). Tehnologia permite o perioadă mai scurtă de acces la piețe Provocarea pentru companiile moldovenești este de a combina cele două segmente ale pieței (moda rapidă cu intensitate ridicată a forței de muncă și forța de muncă intensivă) și "orientarea spre mijloc": să fie mai ieftin decât producătorii din UE și să ofere timpi de livrare mai scurți decât producătorii asiatici. Acest lucru vă poate solicita la un moment dat să investiți în instrumentul Planificarea Resurselor Întreprinderii (ERP), pentru optimizarea cantității și calendarului de alocare a resurselor necesare. Acest lucru vă va ajuta să optimizați procesul de fabricație, eventual integrat cu furnizorii și cumpărătorii dvs.. Nu sunt doar modificările tehnologice din producție, care afectează preferințele cumpărătorilor. Cu aceste schimbări tehnologice s-au produs și schimbări în lanțul de aprovizionare și noi tipuri de servicii au apărut în lanțul de aprovizionare. Ca urmare a posibilităților oferite de proiectarea virtuală și tehnologiile 3D, așa-numitele săli de prezentare digitale și prezentări sunt din ce în ce mai utilizate pentru a fi vizualizate produsele în toate varietățile lor de către cumpărători (angrosiști), fără a necesita efectuarea probelor și, prin urmare – cheltuieli de timp. Un exemplu bun este Showroom-ul digital al lui Tommy Hilfiger. În calitate de producător din Republica Moldova, aceste evoluții tehnologice pot părea solicitante în prezent, chiar și pentru cele mai înalte standarde ale pieței. Dar este doar o chestiune de timp înainte ca acestea să treacă până la segmentul mijlociu al pieței. Așadar, asigurați-vă că sunteți cel puțin conștienți de aceste evoluții și de nivelul de servicii al lanțului de aprovizionare care se va asocia acestor evoluții. Gândiți-vă la consecințele pe care aceste schimbări le vor avea asupra companiei dvs. De exemplu, cumpărătorii din UE vor dori tot mai mult să furnizați date digitale și materiale de prezentare împreună cu produsele dvs.. Vestimentația devine mai inteligentă Procentul persoanelor de vârsta de 65 de ani și peste va crește de la 17% în 2010 la 30% în 2060 și în aceeași perioadă numărul de persoane de 80 ani și peste va crește de la 5% la 12% în UE. Între timp, persoanele în vârstă devin din ce în ce mai active. Mai pe scurt, persoanele în vârstă devin din ce în ce mai importante ca grup de consumatori. Până în anul 2025, "baby boomers" (născuți între 1946 și 1964) sunt de așteptat să domine consumul de îmbrăcăminte. După aceasta, așa-numitele Millennials (născuți între 1980 și 2000) vor deveni un important grup de consumatori. Acest grup va adopta probabil mai ușor o îmbrăcăminte "artificial inteligentă", fabricate prin tehnologie ”ușor de purtat”.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 27 din 50

3.2.3 Tendinţele de durabilitate Mai conștienți din punct de vedere ecologic și social Datorită schimbărilor structurale, cum ar fi încălzirea globală și cunoașterea faptului că comportamentul uman are o influență asupra acesteia, consumatorii devin tot mai conștienți de povara producției de modă asupra mediului. Consumatorii solicită o modă mai ecologică și legislație privind mediul mai strictă. Datorită mai multor incidente și scandaluri din ultimii ani, cumpărătorii au devenit mai conștienți de faptul că "ieftinul are și el un preț". Știrile despre condițiile sărace de muncă și munca copiilor în fabricile de îmbrăcăminte au condus, în mai multe cazuri, la o condamnare puternică a acestor practici, iar cumpărătorii nu mai doresc să aibă textile, piele și îmbrăcăminte provenind de la astfel de fabrici. Durabilitatea, transparența și deșeurile oferă noi oportunități de afaceri Industria modei are Înregistrări nefaste asupra mediului. Industria a fost cunoscută pentru utilizarea coloranților toxici, a râurilor și a terenurilor agricole poluate și a provocat daune oamenilor. Milioane de tone de țesături neutilizate se duc la deșeuri. Industria confecțiilor este al doilea poluator din lume, după industria petrolieră. Condițiile de muncă în țările cu costuri reduse sunt adesea deplorabile, cu salarii scăzute, ore de lucru prelungite și cu drepturi inechitabile de muncă, nu numai în Asia, ci și în Europa de Est. Rapoartele ONG-urilor și campaniile media fac consumatorii și cumpărătorii din Europa conștienți de necesitatea unei afaceri sustenabile din punct de vedere ecologic și responsabil social. Majoritatea consumatorilor și cumpărătorilor din Europa știu acum că cei trei P englezi integrați în Responsabilitatea Socială a Întreprinderilor (CSR) – populația, planeta, profitul – trebuie să fie în armonie. În calitate de furnizor de vestimentație, tot mai mult se va cere să jucați un rol în acest domeniu. Ați putea fi chiar cerut de către cumpărătorii europeni să fiți certificați ca dovadă a standardelor de mediu ale companiei dvs. (ex. ISO14000) și standardelor sociale (ex. SA8000), Dar și să utilizați materiale și procese de producție mai ecologice și că reduceți substanțial deșeurile provenite din fabricarea îmbrăcămintei. În același timp, este important să constatăm că majoritatea consumatorilor și cumpărătorilor sunt reticente să plătească prețuri mai mari pentru oricare dintre aceste îmbunătățiri. Iar din cauza numeroaselor standarde CSR, este dificil pentru un furnizor să afle de unde să înceapă. Principalul lucru este să știți ce este necesar în piața țintă a UE și să ascultați cu atenție dorințele potențialilor cumpărători din UE. De asemenea, trebuie să fiți conștienți de faptul că nu este vorba doar de compania dvs. care face lucrurile potrivite, dar că în cele din urmă este vorba despre modul în care a fost fabricat întregul produs de îmbrăcăminte, inclusiv textilul, butoanele și fermoarele din care acesta este alcătuit. Prin urmare, asigurați-vă că solicitați de la

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 28 din 50

furnizorii dvs. ceea ce solicită cumpărătorii dvs. de la dvs.. În plus, trebuie să țineți cont de faptul că ambalajul este adesea considerat a fi parte a produsului. La început, poate fi o povară pentru compania dvs. să respecte toate aceste standarde sociale și de mediu, dar odată ce faceți, acestea vă vor oferi un avantaj față de concurenții dvs. care nu fac acest lucru. Îmbunătățirea durabilității vine cu o mai mare transparență Comercianții mari cu amănuntul, organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) și guvernele presează întreprinderile europene nu numai să opereze într-o manieră mai durabilă, ci și să fie mai transparente. Acest lucru se aplică atât întreprinderilor individuale, cât și lanțurilor de aprovizionare întregi. Un bun exemplu al impulsionării pentru transparență îl reprezintă Fashion Transparency Index. Indexul cuprinde 40 de mărci de modă cu vizibilitate ridicată, bazate pe transparența lanțului de aprovizionare și pe practicile de guvernare, cu un rating de top pentru doar trei companii: H&M, Inditex și Levis Strauss & Co. Aceste companii de înaltă performanță pun la dispoziția publicului politicile privind lanțul de aprovizionare și au implementat politici de audit și raportare. Majoritatea companiilor cu performanțe scăzute, pe de altă parte, au doar un cod de conduită disponibil pe site-urile lor. Pentru furnizori, sporirea transparenței este inevitabilă: dacă aceștia nu pot oferi transparența cerută de cumpărători, atunci acei cumpărători vor găsi alți furnizori. Acest lucru este valabil și pentru furnizorii dvs., desigur. Dacă nu vă pot oferi acea formă de transparență pe care cumpărătorii dvs. o doresc de la dvs., atunci veți încerca să găsiți alți furnizori. Asigurați astfel transparență atât în cadrul propriei organizații, cât și în lanțul de aprovizionare din care face parte. Cumpărătorii dvs. vor dori din ce în ce mai mult să inspecteze companiile furnizorilor dvs., precum și pe cele ale dvs. Fiți la fel de deschiși cu privire la procesul dvs. de producție, condițiile de muncă, aprovizionarea și așa mai departe, dacă acest lucru este important pentru cumpărător. Utilizați site-ul dvs. web și materiale promoționale pentru a împărtăși în mod deschis povestea din spatele afacerii dvs. Și dacă nu puteți să respectați standardele CSR în anumite zone, atunci nu pretindeți că puteți.

3.2.4 Tendințele consumatorilor Creșterea greutății și dimensiunilor Obezitatea consumatorilor pune noi provocări asupra comercianților de modă, deoarece persoanele supraponderale de toate vârstele, gusturile și parantezele de venit necesită haine în dimensiuni mai mari. Designerii și comercianții se confruntă cu sarcina de a dezvolta și de a prezenta haine mai mari într-o lumină plină de farmec. "Dimensiunea vanității" este o tendință în care producătorii au redefinit dimensiunile pentru a face consumatorii să se simtă mai subțiri. Hainele care au fost descrise odată ca dimensiune de 12 pentru femei, sunt acum descrise ca dimensiuni 10 sau 8.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 29 din 50

Mai sportiv În timp ce oamenii din țările din întreaga lume (inclusiv China) au pus pe greutate, au dezvoltat și un interes în îmbrăcămintea de sport și echipamente de antrenament pentru sala de sport și în timpul altor activități recreative. În același timp, consumatorii poartă echipament sportiv, cum ar fi pantaloni de yoga, pentru activități non-atletice, într-un trend denumit "athleisure" (”odihnă atletică”). Aceasta este una dintre categoriile de produse cu cea mai rapidă creștere în sectorul articolelor de îmbrăcăminte. Mai veche și mai diversificată din punct de vedere etnic Schimbările demografice oferă oportunități pentru comercianții de modă. Multe milioane de Baby Boomers (născuți între 1946 și 1964) în UE se încadrează în categoria de vârstă de peste 65 de ani. Pe măsură ce mai mulți dintre ei devin bogați, gusturile și nevoile lor se transformă într-o nișă semnificativă pe piață. Între timp, creșterea rapidă a grupurilor etnice de consumatori din UE afectează, de asemenea, gusturile și preferințele consumatorilor.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 30 din 50

3.3 Segmentarea Piața UE pentru îmbrăcăminte poate fi împărțită în cinci segmente, fiecare segment având propriile caracteristici. În funcție de profilul companiei și de strategia dvs. de export, puteți decide prin ce segment doriți să pătrundeți pe piața UE și apoi să porniți de acolo. Segmentul inferior de piață În acest segment inferior al pieței există haine de calitate de bază oferite la prețuri foarte mici și în cantități mari. Aceste produse sunt comercializate la hipermarketuri, puncte de vânzare, reduceri și piețe stradale. Competiția prețurilor este extrem de acerbă. Dar, dacă reușești să dați o cantitate mare la prețuri scăzute, atunci segmentul inferior poate fi unul bun pentru a începe activitatea pe piața UE. Odată cu obținerea experienței de export, puteți începe să căutați modalități de adăugare a valorii și de tranzacționare spre la alte segmente cu marje mai mari și concurență mai mică. Dacă sunteți un jucător nou pe piață, încercați să câștigați experiență în ceea ce privește lanțurile de magazine la prețuri scăzute înainte de a vă orienta la segmente de mijloc și de nișă.

Inferior - Mărfuri pentru piața de masă, calitate de bază, cantități mari - Gama de prețuri cu amănuntul 2 - 20 EUR - Etichetă privată, fără branding - Puncte de vânzare ale fabricilor, hipermarketuri și piețe de stradă - Lanțuri cu ramificații: 150 + de magazine - Volumul comenzilor +/- 10.000 - 100.000 de bucăți

Segmentul de mijloc inferior Comercianții din segmentul de mijloc inferior - lanțuri de vestimentație, magazine universale, firme de comenzi prin poștă și comercianți independenți - oferă produse de calitate medie la preț mediu și mic, în cantități medii și mari, de obicei în volume mai mari decât este cazul segmentului de mijloc al pieței. În segmentul de mijloc inferior, cerințele privind volumul sunt mai mari decât în segmentul mijlociu. Trecerea de la segmentul inferior la segmentul de mijloc inferior al pieței UE este o modalitate bună de a încerca și de a face comerț.

Mijloc inferior - Calitate medie, cantități medii și mari - Gama de prețuri cu amănuntul 20 - 120 EUR - Etichetă în mare parte privată, unele mărci - Magazine independente, lanțuri de îmbrăcăminte, magazine universale și

magazine web generice - Lanțuri cu ramificații: 100 de magazine - Volumul comenzii: +/- 5.000 - 30.000 bucăți

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 31 din 50

Segmentul de mijloc al pieții Segmentul mijlociu oferă calitate medie și bună în volume medii și mari, de obicei la volume mai mici decât în segmentul inferior-mijloc. Cele două segmente au aproape aceleași canale de vânzare cu amănuntul, cu excepția faptului că magazinele de specialitate independente sunt rare în segmentul de mijloc inferior. În segmentul mijlociu, cerințele de calitate sunt mai mari, iar prețurile sunt, de asemenea, puțin mai mari. Trecerea de la segmentul de mijloc inferior până la cel mijlociu al pieței UE este o modalitate bună de a încerca și de a face comerț.

Mijloc - Calitate bună, cantități medii - Gama de prețuri cu amănuntul este de 60 - 200 EUR - Moda cu un singur brand, branding-ul este important - Magazine independente, lanțuri de îmbrăcăminte, magazine universale și

magazine web generice - Lanturi cu ramuri: 50+ magazine - Volumul comenzii +/- 2000 - 10.000 de bucăți

Segmentul de mijloc superior al pieței În segmentul mijloc superior, magazinele de specialitate independente, magazinele de lux și magazinele specializate web oferă vestimentație de bună calitate. Produsele unice sunt produse în cantități mici și mijlocii, și nu se bazează în mod special pe sezon. Dacă puteți să satisfaceți cerințele de calitate și de design ale segmentului de mijloc superior, acesta este un segment bun pentru și dorit de atins. Ciclurile de modă aici sunt mai lejere decât în segmentele superioare, oferindu-vă mai mult timp pentru a oferi o calitate superioară. Deoarece presiunea prețurilor este mai scăzută decât în segmentele inferioare, veți avea concurență din partea producătorilor europeni.

Mijloc superior - Calitate bună, cantități mici și mijlocii - Gama de prețuri cu amănuntul este de 100 - 500 EUR - Designerii mai puțin cunoscuți, branding-ul este important - Magazine independente, magazine exclusive, magazine web specializate - Lanțuri cu ramuri: 25 - 35 de magazine - Volumul comenzilor +/- 1000 - 4000

Segmentul de vârf al pieței de vestimentație În segmentul de vârf al pieței de vestimentație, designerii prêt-à-porter și haute couture vând în principal articole de îmbrăcăminte exclusive și unice de calitate superioară, prin magazine și canale proprii. Acest segment al UE este foarte dificil de accesat ca furnizor din Moldova. Cerințele sunt foarte stricte în ceea ce privește materialele folosite, calitatea producției, serviciul de livrare și designul. Dacă

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 32 din 50

compania dvs. are abilități tehnice cu adevărat avansate, este posibil să primiți comenzi mici.

De vârf - Calitate superioară, cantități mici - Gama de prețuri cu amănuntul: 1000 EUR și mai mult - Designeri și branduri internaționale exclusive - Lanțuri exclusive mai mici, cu puține ramuri (prêt-à-porter) și magazine de

designer - Volumul comenzii: +/- 500 - 1500 bucăți (prêt-à-porter) și până la 300 (haute

couture) Concluzii Pentru un exportator de dimensiuni mici sau mijlocii din Moldova, cele mai bune oportunități sunt probabil în segmentele de mijloc și de mijloc superior ale pieței. În aceste segmente, articolele de îmbrăcăminte de bună calitate și la prețuri avantajoase sunt oferite de magazine independente de specialitate, comercianți cu amănuntul de modă, mărci și magazine de lux. Un avantaj al colaborării cu magazine independente este acela că nu implică procese extinse ale lanțurilor de aprovizionare. De asemenea, cantitățile necesare sunt mici până la cele medii, iar timpul de livrare este adesea rezonabil.

3.4 Competitivitatea Piața europeană a îmbrăcămintei este dificil de accesat. Piața UE are cerințe legale stricte, iar întreprinderile europene se confruntă cu cerințele clienților pe care trebuie să le îndepliniți și dvs. ca exportator moldovenesc pe această piață. De exemplu, cerințele privind logistica și gestionarea lanțului de aprovizionare în Europa devin din ce în ce mai stricte, deoarece perioada de timp și transparența au devenit mai importante în ultimii ani. În calitate de furnizor, nu aveți altă posibilitate decât să respectați aceste cerințe, deoarece veți deveni parte a lanțului de aprovizionare. În plus, piața europeană a vestimentației este o piață cu un nivel scăzut de creștere și există tot felul de furnizori care concurează în cadrul acesteia. În special în segmentul inferior al pieței, marjele sunt minime, iar concurența este feroce. Piața europeană devine mai ușor de accesat. După mai mulți ani de recesiune economică, se așteaptă ca piața europeană a vestimentației să se îmbunătățească în următorii ani. Creșterea metodelor de distribuție online - magazine web, platforme comerciale și concepte shop-in-shop - creează, de asemenea, noi oportunități pentru cumpărători să încerce noi furnizori. Și creșterea costurilor forței de muncă în China creează oportunități pentru țările cu costuri reduse ale forței de muncă relativ apropiate de Europa, cum ar fi Moldova.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 33 din 50

În calitate de întreprindere mică sau mijlocie din Moldova, este posibil să nu puteți concura cu marii jucători din segmentul inferior al pieței, din cauza prețurilor scăzute și a volumelor mari. Pentru producătorii moldoveni segmentele mijlocii și superioare ale pieței UE oferă mai mult spațiu pentru diferențierea produselor și adăugarea de valori. Consumatorii de îmbrăcăminte din UE în segmentele mijlocii și superioare ale pieței se concentrează mai puțin pe preț și mai mult pe aspecte precum calitatea, designul și durabilitatea. Acest lucru va necesita totuși flexibilitate, viteză și cunoștințe de specialitate din partea dvs..

Unii producători din UE au (re)construit competențele competitive necesare pentru segmentele de mijloc și cele mai înalte în ultimii ani, incluzând flexibilitate mai mare, timpi de execuție mai scurți, o mai bună calitate și design, o productivitate și o inovare mai ridicată. În consecință, producția de îmbrăcăminte de ultimă generație (cu timpi scurți de livrare) continuă să rămână onshoring în UE și revine încet la reshoring - de exemplu în Portugalia, Spania Și Italia, deși tendința de scădere a producției, în special în această țară, continuă. Tendința cumpărătorilor din UE de a prefera ca producția să fie mai aproape de piața lor creează oportunități pentru Moldova – mulți cumpărători din UE doresc să-și înlocuiască furnizorii offshore. Cumpărătorii cei mai puternici din lanțul de aprovizionare pentru îmbrăcăminte din Europa sunt corporații mari, cum ar fi Inditex, H&M și Primark. În calitate de exportator din Moldova, nu veți putea aborda o putere semnificativă de cumpărare a marilor comercianți cu amănuntul sau magazine. Negocierea va fi mai ușoară dacă vă concentrați asupra unor magazine de specialitate mai mici, independente, care servesc în principal segmentului de venituri medii superioare. Un avantaj al acestor cumpărători este că dimensiunile comenzilor lor sunt mici și mijlocii, cu o presiune mai mică asupra timpilor de livrare. De asemenea, în acest segment, cumpărătorii tind să fie mai puțin sensibili la prețuri: deseori scopul lor principal este de a găsi articole de îmbrăcăminte speciale cu modele bune, realizate din țesături de calitate. Pentru mulți furnizori, potențial din Moldova, aceasta înseamnă trecerea de la segmentele inferioare la segmentele mijlocii și superioare ale pieței mijlocii.

Există diferite modalități de comerț pe segmente mai înalte pe piață sau pentru a dezvolta mai multă putere de vânzare ca furnizor. O modalitate este aceea de a lucra cu materiale mai puțin obișnuite, cum ar fi materialele ieftine, cum ar fi bumbacul organic, bambusul, inul și cânepa sau materialele pe bază de bio. În plus, un cumpărător va examina, de asemenea, competitivitatea companiei dvs.. El poate fi interesat în special de caracteristicile critice ale furnizorului: viteza de livrare, prețul unitar, flexibilitatea în ceea ce privește volumul și designul, cantitatea minimă de comandă, gradul de specializare și capacitatea de a oferi diferite niveluri de calitate și de a produce mai multe categorii de produse. Reducerea timpului-de-livrare-pe piață pentru cumpărător vă oferă un avantaj față de furnizorii mai ieftini offshore din Asia.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 34 din 50

În calitate de producător vestimentar din Moldova, nu doriți doar să intrați pe piața UE - o dată se vă aflați pe piață doriți să rămâneți acolo. Dacă produsul dvs. este ușor de înlocuit, este posibil să trebuiască să căutați modalități de adăugare de valoare. Concurenții vor avea dificultăți în înlocuirea produselor cu valoare adăugată. Piețele de nișă sau segmentele superioare de piață oferă marje mai bune și concurență mai redusă decât piața inferioară. Durabilitatea, de exemplu, este o modalitate bună de a adăuga valoare pentru a evita înlocuirea. Dacă utilizați articole de îmbrăcăminte din fibră de sticlă durabilă sau sau fibre și țesături inovatoare, fibre și țesături sintetice, vă veți bucura de un avantaj față de competitorii din industria "ieftină (low-cost)". Din același motiv, rămâneți la curent cu noile tehnici (de exemplu procesele de vopsire). Și împreună cu transparența, care devine tot mai importantă în lanțul de aprovizionare, ar trebui să cunoașteți originea materiilor prime și condițiile în care sunt produse. Evidențiați lanțul dvs. de aprovizionare, identificați și atenuați riscurile și investiți numai în furnizori cu ambiții care se potrivesc cu dvs.. Contrar opiniei populare, un cumpărător din UE NU este axat în primul rând pe un preț scăzut ca atare. Dar, nu vă exagerați prețurile – cel mai probabil este că veți pierde competitivitatea din partea furnizorilor asiatici. Un cumpărător tipic european este interesat, în primul rând, de o calitate bună și stabilă a produselor, de livrări sigure și de o bună comunicare - și toate acestea la un preț bun, bineînțeles.

3.5 Cerințele Atunci când vă exportați îmbrăcămintea din Moldova în UE, va trebui să îndepliniți toate tipurile de cerințe. Diferite tipuri de cerințe pot fi distinse, legate de:

1. Cerințe legale - aceste cerințe sunt obligatorii și se aplică întotdeauna 2. Responsabilitatea socială corporativă (CSR) - acestea sunt cerințe suplimentare

pe care cumpărătorii le pot avea pentru ca produsul sau fabricarea să îndeplinească standarde specifice (de exemplu în ceea ce privește condițiile de muncă)

3. Sustenabilitatea - cerințe care sunt și voluntare și care se aplică anumitor piețe de nișă (de exemplu, în ceea ce privește îmbrăcămintea ecologică și comerțul echitabil)

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 35 din 50

3.5.1 Cerințele legale Atunci când vă exportați îmbrăcămintea din Moldova pe piața UE, va trebui să respectați cerințele legale privind siguranța produselor, substanțele chimice, etichetarea, proprietatea intelectuală și cerințele referitoare la produsele fabricate din plante și animale sălbatice. Siguranța produselor Directiva privind Siguranța Generală a Produselor este un cadru legislativ care stipulează că toate produsele comercializate în Europa trebuie să fie sigure în utilizare. În acest cadru există toate tipurile de legislație specifică pentru anumite produse și aspecte de utilizare. Dacă nu au fost stabilite cerințe legale specifice pentru produsul și utilizările acestuia (deci dacă nu este necesar Marcajul CE de exemplu, care este necesar numai pentru anumite tipuri de îmbrăcăminte profesională), atunci se aplică doar Directiva privind Siguranța Generală a Produselor. Și dacă se aplică cerințe specifice, se aplică și Directiva privind siguranța generală a produselor la aceste cerințe: ea acoperă și alte aspecte de siguranță care nu au fost descrise în mod specific. Deci, dacă produsul dvs. respectă toate standardele de siguranță specifice, dar din anumite motive nu este încă considerat sigur, atunci pe baza Directivei DSGP produsul nu este permis pe piața UE. În plus, există un specific Standard privind siguranța pentru îmbrăcămintea destinată copiilor până la vârsta de 14 ani. Când hainele sunt respinse de autoritățile vamale, acestea se datorează adesea riscului de sufocare, de strangulare și de rănire. Acest lucru este valabil în special pentru hainele pentru copiii de până la 7 ani. Sunt stricte Regulamente Europene cu privire la ceea ce este permis și la ceea ce nu este permis în acest sens. Puteți face propriile cercetări prin compararea articolului dvs. cu articole similare deja existente pe piața UE și / sau prin testarea produsului dvs. (de exemplu, Testarea cu un cilindru) pentru a verifica dacă un accesoriu al unui articol de îmbrăcăminte este atât de mic încât poate provoca pericolul sufocării copiilor. Pentru orice îmbrăcăminte pe care urmează să o exportați din Republica Moldova pe piața UE, studiați cerințele legale. Dar, de asemenea, utilizați bunul-simț pentru a vă asigura că produsul nu se rupe, nu se prăbușește și nu provoacă nici un alt pericol în utilizarea sa normală. Acest lucru nu poate fi subliniat în legislația specifică, dar este acoperit de Directiva privind siguranța generală a produselor. În caz de îndoială, consultați cumpărătorul. Cumpărătorii europeni furnizează adesea manuale pentru furnizori în care sunt descrise toate cerințele cumpărătorului (legale și nelegale). Pentru îmbrăcămintea recent respinsă sau retrasă de pe piața UE din motive de periculozitate, verificați "îmbrăcămintea, textilele și articolele de modă" din RAPEX, - Sistemul UE de Alertă Rapidă pentru produse periculoase nealimentare.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 36 din 50

Chimicalele Uniunea Europeană a pus Restricții privind produsele chimice din produsele textile și din piele. Majoritatea acestor restricții sunt enumerate în Regulamentul UE privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH). De exemplu, utilizarea substanțelor ignifuge TRIS, TEPA și PBB în articolele textile destinate contactului cu pielea este interzisă în temeiul Regulamentului REACH. Legislația privind POP-urile (Poluanți organici persistenți) vă poate afecta dacă utilizați materiale ignifuge sau materiale impermeabile. POP-urile sunt substanțe chimice care persistă în mediu, se bio-acumulează în lanțul alimentar și prezintă riscul de a provoca efecte adverse asupra sănătății umane și asupra mediului. Ele constau în pesticide, substanțe chimice industriale și subproduse neintenționate ale proceselor industriale. Utilizarea compușilor organostanici DOT și DBT (de exemplu, în PVC) nu este permisă, deoarece aceste substanțe pot afecta sistemul imunitar. De asemenea, nu este permisă utilizarea Perfluorooctan sulfonatul (PFOS), poluanților organici persistenți care sunt adesea utilizați în industria pielăriei. Utilizarea PFOS, un poluant organic persistent, utilizat pentru a face din textile și piele rezistente la apă și murdărie, este limitată la un microgram pe metru pătrat. Și piesele metalice și accesoriile (de exemplu, fermoare, butoane) care intră în contact direct și prelungit cu pielea nu ar trebui să elibereze mai mult de jumătate decât un microgram de nichel per centimetru pătrat pe săptămână. Îmbrăcămintea care conține oricare sau prea multă substanță de mai sus nu este permisă pe piața UE.

Verificați întotdeauna (de exemplu, cu potențialul dvs. cumpărător) reglementările naționale specifice în țările vizate, deoarece unele țări din UE au restricții naționale suplimentare sau mai stricte cu privire la substanțele chimice utilizate în îmbrăcăminte. Mulți cumpărători din UE oferă furnizorilor lor o "Listă de substanțe restricționate" (RSL). Pentru a obține o idee despre cum poate arăta un RSL, căutați în google "RSL" plus numele unui brand major, de exemplu “rsl Nike”. Etichetarea Produsele textile trebuie să fie etichetate cu compoziția fibrelor și utilizând denumirile fibrelor în conformitate cu normele UE. Scopul acestui set comun de reguli de etichetare, stabilit într-un Regulament separat privind etichetarea, este menit să asigure că consumatorul știe ce achiziționează. De asemenea, Comisia Europeană lucrează la etichetarea obligatorie privind originea ("made-in") pentru toate produsele nealimentare, inclusiv textilele, și poate include o etichetă "fabricată în UE", deși țările cu un profil de înaltă calitate vor dori să continue să menționeze țara în care a fost produs produsul (de exemplu, "confecționat în Germania"). În prezent, etichetarea "made in" este voluntară.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 37 din 50

Nu există o legislație la nivelul UE privind utilizarea simbolurilor pentru instrucțiunile de spălare și alte aspecte de îngrijire a produselor textile, în timp ce consumatorii consideră că informațiile de îngrijire referitoare la îmbrăcămintea lor pe etichete sunt foarte importante. Până când apare o astfel de legislație, ați putea să vă referiți la Standardul ISO privind spălarea / uscarea / călcarea. Drepturi de proprietate intelectuală și mărci comerciale Atunci când vindeți colecția dvs. către cumpărătorii din UE, nu trebuie să încălcați drepturile de proprietate intelectuală (IP). Aceste drepturi se pot aplica atât designului produsului, cât și mărcilor sau fotografiilor folosite. Subiectul este uneori complicat din punct de vedere juridic și există atât înregistrări naționale cât și europene, astfel încât, în caz de îndoială, puteți dori să intrați în legătură cu Oficiul pentru Proprietatea Intelectuală din UE. Dea asemenea puteți să Înregistrați marca dvs. comercială și designul acolo. Rețineți că, în cazul în care clientul furnizează un desen sau model, acesta va fi întotdeauna responsabil dacă se dovedește că proiectul nu este unic sau că a fost înregistrat de un terț. Produse din plante și animale sălbatice Dacă utilizați materiale (parțial) fabricate din plante sau animale sălbatice - de exemplu, articole de încălțăminte sau accesorii din piele cu aplicații din piele de crocodil - trebuie să vă asigurați că respectați cerințele CITES - Convenția privind comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție, pe care UE o aplică prin intermediul unui regulament.

3.5.2 Cerințele cumpărătorului În plus la cerințele obligatorii din punct de vedere juridic, trebuie, de asemenea, să respectați cerințele ne-legislative pentru a putea satisface cumpărătorii. Cumpărătorii diferiți au cerințe diferite, dar, de obicei, cumpărătorii din UE se interesează din ce în ce mai mult de responsabilitatea socială a întreprinderilor și de impactul social și de mediu. Acest lucru vă afectează și ca furnizor. Responsabilitatea socială a întreprinderilor Unele dintre aspectele sociale - cum ar fi drepturile fundamentale ale muncitorilor - sunt aspecte majore în industria confecțiilor și cumpărătorii din UE și-au sporit atenția asupra cerințelor privind condițiile de muncă și sănătatea și siguranța la locul de muncă. Salariile sunt, de asemenea, o problemă. Au fost lansate mai multe inițiative care se concentrează asupra salariilor echitabile pentru angajații din industria confecțiilor. Rețineți că ei nu vizează salariul minim legal, ci salariile echitabile. Salariile echitabile sunt adesea determinate pe baza a ceea ce un muncitor trebuie să cheltuiască pentru a se bucura de un nivel decent de trai. Un număr tot mai mare de cumpărători din UE se alătură acestui efort. Ei doresc să fie

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 38 din 50

în măsură să garanteze clienților că persoanele implicate în procesul de producție au câștigat un salariu care să corespundă nevoilor lor de bază de cheltuieli. Aceste cerințe ale cumpărătorilor includ adesea semnarea unui cod de conduită al furnizorilor, în care declarați că vă desfășurați operațiunile într-o manieră responsabilă (de exemplu, dvs. și furnizorii dvs. respectați legile locale de mediu și de muncă și evitați corupția). Aceste cerințe ale cumpărătorilor câteodată întrec măsura necesarului legal din Moldova, dar întreprinderile europene ar putea să vă solicite să le acceptați oricum. Fiți conștienți de faptul că o cerere de certificare / cod de conduită vă poate costa bani - nu numai pentru aplicare și audit, ci și pentru reînnoirea anuală. Totul depinde de ceea ce cere cumpărătorul, unii cer o astfel de verificare externă, iar alții nu. Dacă intenționați să aveți mai mulți clienți străini, puteți să propuneți fiecărui cumpărător să accepte o certificare / cod de conduită standard, în loc să accepte unul nou pentru fiecare client. Fiți conștienți, însă, că acceptarea unui Cod de Conduită înseamnă că veți fi adepți - iar unele Coduri de Conduită sunt destul de exigente. Două exemple foarte diferite sunt scurtele Codul de conduită al Confederației Industriei Textile și Modă din Germania și extinsul Cod de Conduită al Asociației Nordice de Modă (Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Danemarca). Durabilitatea În timp ce durabilitatea câștigă teren pe piața UE, piața articolelor de îmbrăcăminte vândute ca fiind "echitabile" sau "durabile" poate fi considerată încă o nișă. Rețineți că mărcile de îmbrăcăminte care își comercializează produsele ca fiind "echitabile" au propriile criterii pentru conformare, ceea ce ar putea include certificarea. Există, de asemenea, mai multe eco-etichete utilizate pentru îmbrăcăminte, inclusiv etichetele ecologice pentru piele, și întrucât acesta este un mijloc de a demonstra durabilitatea, există un interes din partea cumpărătorilor. Standardele voluntare de durabilitate (deoarece sunt neguvernamentale și deci nu obligatorii din punct de vedere juridic) legate de îmbrăcăminte, care sunt bine cunoscute în rândul cumpărătorilor și producătorilor din UE, includ: - EU Eco Label - Fair trade - Better Cotton Initiative - Global Organic Textile Standards - OEKO-TEX Standard 100 - Bluesign - Leather Working Group - Naturtextil - Naturleder - The Greenpeace Detox campaign

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 39 din 50

Fiți conștienți de faptul că multe dintre problemele de mediu și de sustenabilitate socială încep integrarea în lanțul de aprovizionare: la fabricile de materii prime, la colector sau la fermă). Deci, de asemenea, gândiți-vă la modalități de a asigura o afacere responsabilă la sediul furnizorilor dvs.. Coaliția pentru Vestimentație Durabilă este o inițiativă a companiilor din sectorul încălțămintei, vestimentației și textilului. Ei au dezvoltat așa-numitul Higg-index - un standard de autoevaluare utilizat în industria de vestimentație și încălțăminte pentru a evalua viabilitatea socială și de mediu pe tot parcursul lanțului de aprovizionare și care vă permite să verificați cât de durabilă este compania dvs. și cum să o faceți mai viabilă.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 40 din 50

3.6 Canale de comerț și termeni

3.6.1 Canale de comerț

3.6.1.1 Actorii de piață Există diferite modalități de a livra pe piața europeană articole de îmbrăcăminte ca furnizor din Moldova: printr-un agent sau broker din țara sau regiunea dvs., un producător vestimentar din UE, un comerciant cu ridicata sau distribuitor european, un comerciant cu amănuntul sau prin direcționarea directă către consumatorul final.

Agentul Un canal comun pentru exportul produselor din Moldova către UE este prin intermediul unui comerciant, broker sau agent. În acest caz, vindeți vestimentația, de exemplu, unui agent moldovean sau european, care la rândul său vinde mărfurile unui comerciant cu ridicata sau unui comerciant cu amănuntul, care apoi vinde consumatorului. De obicei, unui astfel de comerciant i se oferă o taxă fixă pentru implicarea sa și / sau s-ar putea să agreați plata unui provizion pentru comenzile pe care le achiziționează (fie o taxă fixă de comandă, fie un procent din dimensiunea comenzii). Un astfel de agent este doar un broker, care vă unește cu un cumpărător din UE. El nu se află pe piață în sine, în sensul că nu îi trimiteți bunurile și nu primiți plata de la el.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 41 din 50

Producătorul de vestimentație Cumpărătorul dvs. ar putea fi, de asemenea, un producător de îmbrăcăminte din UE. Mărcile de îmbrăcăminte cu propriile companii producătoare de îmbrăcăminte din UE pot decide să externalizeze o parte din producția lor - pentru fabricarea unei sub-mărci sau pentru îmbrăcămintea semifinisată, care va fi apoi finalizată în fabrica din UE. Aceasta înseamnă că veți furniza produsul respectiv numai clientului respectiv. De asemenea, în cazul unor comenzi ulterioare de la un astfel de client, puteți dezvolta mai mult decât o relație furnizor-client. Ați putea deveni un partener de producție sau poate chiar un furnizor complet dedicat. În ultimul caz, acest client devine adesea un coproprietar al fabricii dvs. pentru a asigura controlul calității și, de asemenea, de a furniza capitalul necesar pentru investiții noi pentru a vă îmbunătăți procesul de producție. Importator / Angrosist / Distribuitor În acest caz, vindeți vestimentația și o expediați unui importator / angrosist din UE, care apoi vinde unui comerciant cu amănuntul din UE. Diferența față de un agent este că importatorii / angrosiștii iau dreptul de proprietate și responsabilitatea asupra produselor pe care le cumpără de la dvs.. Accentul lor este pus pe transformarea tendințelor în colecții, dezvoltarea colecțiilor și pe prezentarea întregului proces de producție, import și livrare. Vânzător cu amănuntul Aceasta este organizația UE care va vinde efectiv vestimentația dvs. către consumatorul final din UE. Din ce în ce mai multe magazine, magazine mari și lanțuri de modă fac acest lucru, nu numai pentru a economisi costurile prin excluderea intermediarului, ci și pentru a se integra pe verticală, încercând să obțină mai mult control asupra procesului de producție, mai multă flexibilitate în specificațiile produsului și mai multă influență asupra timpilor și volumelor de livrare. În funcție de portofoliul de produse și capacitățile de producție, puteți lua în considerare abordarea directă a comercianților cu amănuntul din Europa. Gândiți-vă, de exemplu, la magazine și la marile lanțuri de modă. Dacă faceți acest lucru, asigurați-vă că prezentarea (inclusiv în limba engleză), propunerea și organizarea sunt în ordine și plasate ideal. Dacă nu, va fi dificil și chiar imposibil, să obțineți a doua șansă. Consumator on-line Comerțul electronic va continua să avanseze, iar cota sa de piață va continua să crească în anii următori. Acum câțiva ani, o mulțime de oameni din domeniul vestimentației credeau că e-commerce era ceva pentru cărți, dar nu pentru modă. Ideea a fost că femeile preferă în mod deosebit cumpărăturile ca activitate de agrement și că ar dori să simtă și să probeze / măsoare hainele într-un magazin înainte de a le cumpăra. Unii dintre cei nou-veniți pe piețele de comerț electronic au modificat drastic regulile comerțului electronic, oferind clienților transportarea gratuită

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 42 din 50

a produselor cumpărate, livrând mâine ceea ce se comandă astăzi și oferind o politică de returnare gratuită. Acest lucru a dus la un comportament nou în cumpărăturile pe web: dacă credeți că aveți nevoie de dimensiunea L pentru un articol de îmbrăcăminte, de asemenea, comandați mărimile M și XL, și după primirea mărfurilor la domiciliu, aflați care este mărimea potrivită și apoi trimiteți cele două articole care nu aveau dimensiunea potrivită. Și cum se dovedește: oamenii încep să se bucure cu adevărat de cumpărăturile pe internet, de a naviga pe Internet pentru articolul potrivit și de a primi un "cadou" de la poștaș a doua zi. De asemenea, procedurile îmbunătățite de plată (inclusiv pentru telefoanele mobile) au facilitat foarte mult tendința de cumpărături online. Importanța și impactul viitor al comerțului electronic nu pot fi sub-considerate. Dacă nu reușiți să vă integrați afacerea în procesele logistice în timp real ale cumpărătorilor online europeni în următorii câțiva ani, este posibil să pierdeți afacerea. Printre altele, aceasta înseamnă o producție și o livrare mai rapidă, comenzi mai mici, dar mai frecvente și o concentrare mai mare asupra articolelor individuale, decât asupra colecțiilor întregi. Și cumpărătorii dvs. pot avea, de asemenea, nevoie de diferite tipuri de ambalaje, logistică și soluții software. Teoretic, există și posibilitatea de vânzare directă consumatorilor finali, care au devenit mai familiarizați cu cumpărarea de haine online. Problema este că acei consumatori din UE nu vă pot găsi niciodată. Aceasta este o problemă, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, pe o piață globală. Și chiar dacă consumatorii din UE vă pot găsi, ar putea să nu simtă că pot face o achiziție în siguranță, deoarece nu știu nimic despre dvs. Poveștile despre magazinele web false care colectează bani, dar care nu le livrează niciodată sunt prea cunoscute. Din punct de vedere logistic, este, de altfel, o provocare pentru dvs. - nu numai pentru a livra comenzile către clienți, ci și pentru a procesa toate returnările. Un mod mai fezabil pentru producătorul moldovenesc de a vinde direct consumatorilor finali este prin intermediul unui website colectiv de cumpărare. De exemplu Groupon oferă platforme online unde producătorii își pot prezenta bunurile consumatorilor care doresc să cumpere același element în grup. Astfel plătesc mai puțin. Un avantaj pentru dvs. ca furnizor este o marjă mai mare. Dar, din nou, distribuirea directă consumatorilor din Europa pe întregul drum din Moldova poate fi dificilă, deoarece returnarea poate duce la costuri suplimentare și probleme logistice. Cele mai multe achiziții online, direct de la producător, se întâmplă pe platforme web de mari dimensiuni, cum ar fi Alibaba și AliExpress, dar pentru o mulțime de consumatori din UE, aceste platforme reprezintă un ”sinonim” pentru cumpărătura din China, astfel ei nu consideră că îmbrăcămintea vândută de pe aceste platforme este serioasă de modă și, prin urmare, se așteaptă la prețuri scăzute.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 43 din 50

Pe scurt, provocările logistice aferente vânzărilor directe prin intermediul comerțului electronic în UE, în calitate de companie moldovenească, sunt uriașe și devin din ce în ce mai mari, deoarece logistica este cel aspect prin care concurează platformele mari de e-commerce cu buzunare profunde. Toți au o politică "de a asigura o returnare gratuită", iar în UE politica este "comanzi azi, primești mâine". De aceea, Amazon a intrat și pe piața online a articolelor de îmbrăcăminte, și experiența sa principală este logistica. Prin urmare, ar putea fi o opțiune mai bună pentru producătorul de îmbrăcăminte din Moldova să încerce să livreze produsele sale mărcilor recunoscute care sunt vândute pe aceste platforme de comerț electronic.

3.6.1.2 Factori de piață Intrarea pe piață Deci, cum să intrați pe piața UE? Dacă doriți să începeți într-un nou spațiu de piață european sau o nișă, ar fi o idee bună să începeți cu un reprezentant de vânzări (agent sau broker). Această persoană cunoaște piața și cumpărătorii, deci nu trebuie să investești foarte mult. Tot ce faceți este să plătiți un comision pentru orice comenzi plasate. Dezavantajul este că reprezentantul va dori un procent de 3-5%, ceea ce vă va face mai scump ca furnizor (sau: va afecta marja de profit dacă doriți să păstrați prețul la fel pentru client) . Un alt dezavantaj este că, printr-un astfel de reprezentant, nu vă veți construi propria rețea de contacte. Aceasta nu este în interesul unui astfel de reprezentant, deci va trebui să găsiți alte modalități pentru comerț - fără agent sau broker. Spre exemplu există și o altă strategie, cu siguranță mai dificilă, dar cu potențial mai atractiv. Sunt oportunități tot mai mari de a exporta direct la cumpărători din Europa, pentru a ajunge mai aproape de consumatorul final. Aceasta înseamnă excluderea agenților intermediari ("des-intermediere"): eventual distribuitori și / sau angrosiști. Din ce în ce mai multe magazine, alți comercianți cu amănuntul mari și lanțuri de magazine achiziționează îmbrăcăminte direct de la producători.

Integrarea verticală a lanțului valoric și a "modei rapide", care necesită timpi de execuție mai scurți și mai flexibili, conduc astfel comerțul direct. Des-intermedierea

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 44 din 50

nu duce doar la un lanț de aprovizionare mai rapid, mai flexibil, ci și la reducerea costurilor, implicarea cumpărătorilor în producție. Această "integrare verticală" înseamnă marje potențial mai mari pentru dvs. și prețuri mai mici pentru cumpărător. De asemenea, vă poate oferi mai multe informații despre piața de primă mână, ajutându-vă să țineți pasul cu evoluțiile europene. Realizați totuși că cumpărătorul dvs. de vânzare cu amănuntul înseamnă să facă afaceri cu un producător din Moldova și nu cu un distribuitor local. În consecință, cumpărătorul dvs. va căuta reasigurare dacă și încredere ca această afacere va funcționa bine. Deci, asigurați-vă că propunerea dvs., prezentarea și comunicarea sunt de cea mai bună calitate. Dar afacerile directe în continuare în josul lanțului valoric are și dezavantajele sale. Nu este vorba de intermediari: fără un intermediar este posibil să cheltuiți mai mulți bani pe activități de distribuție, promovare și vânzări. Într-adevăr, dacă utilizați un canal de comerț indirect (importator / distribuitor UE), veți obține marje mai mici, dar veți avea, de asemenea, costuri reduse de marketing și distribuție, volum mai mare de vânzări pe comandă și cheltuieli reduse de comunicare cu cumpărătorii.

Timpul pentru cumpărături Mulți cumpărători europeni caută livrări mai rapide din țările cu costuri mai mici decât ale lor. Mai ales în segmentele inferioare viteza este importantă. În prezent, este o tendință de finalizare a producției în Europa. În special, companiile din Asia adoptă un model de afaceri în care produsul semifabricat este livrat din Asia și apoi terminat în Europa - în funcție de dorințele cumpărătorului. Această abordare oferă mai multă flexibilitate și crește viteza de livrare și răspunsul la tendințele pieței. Pentru un producător din Moldova, care este în vecinătate cu UE, există în general două opțiuni: fie să importe produse vestimentare semifabricate din Asia, să le finalizeze în Moldova și apoi să le exporte ca produse finite către UE; Sau să producă produse semifinite și să le exporte într-o țară din UE pentru a fi finalizate acolo.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 45 din 50

Comercianți vs. Brand-urile Magazinele de vânzare cu amănuntul specializate în îmbrăcăminte din UE reprezintă aproximativ 50% din distribuția articolelor de îmbrăcăminte. Magazinul virtual, cum ar fi vânzările online, este cel de-al doilea canal cel mai mare, reprezentând în jur de 30% în majoritatea țărilor. Hipermarketurile și supermarketurile, împreună cu comercianții cu amănuntul specializați în bunuri de agrement și personale, reprezintă aproximativ 10%. Dar rețineți că acestea sunt medii brute ale UE și că piața UE nu există. UE este un amestec de diferite țări cu propriile culturi, preferințe de modă și structuri de piață, cu variate tipuri și categorii de cumpărători. De exemplu, hipermarketurile sunt predominante în Franța, în timp ce magazinele de specialitate sunt mai puternice în țările sud-europene comparativ cu cele din nord. Și magazinele universale au fost întotdeauna importante în Germania și Olanda, deși poziția lor este sub presiune datorită lanțurilor de îmbrăcăminte cum ar fi H&M și Zara și creșterea vânzărilor de modă online de către comercianții cu amănuntul, cum ar fi internetul Zalando. Fiecare segment din fiecare țară are propriile căi de comunicare și, prin urmare, marketingul dvs. poate necesita o abordare diferită în diferite țări. Cumpărătorii pot fi împărțiți în mai multe categorii de vânzare cu amănuntul. Comercianții cu amănuntul mici, cum ar fi buticurile, au un singur punct de vânzare sau doar o pereche. Comercianții cu amănuntul mari, cum ar fi lanțurile de îmbrăcăminte, au multe puncte de vânzare. În întreaga lume, comercianții cu amănuntul mari controlează din ce în ce mai mult lanțul de aprovizionare, cu o mare de putere de cumpărare care le permite să dicteze condițiile de afaceri. Cumpărătorii independenți, mai mici din UE sunt, prin urmare, o țintă interesantă pentru dvs. ca exportator de dimensiuni mici sau mijlocii din Moldova. Probabil o să necesitați ceva experiență pe piața europeană pentru a furniza acestui segment. Deci, dacă sunteți un jucător nou pe piață, puteți încerca să câștigați mai întâi experiența de livrare pentru lanțurile mari de comerț cu amănuntul. Marjele sunt mai mici, dar veți învăța multe, veți cunoaște piața și veți face noi contacte. În acest fel, veți fi bine pregătiți dacă veți decide să vă îndreptați atenția către piețele de nișă. Brand-urile (Mărcile) pot fi considerate ca o altă categorie de cumpărători. Acestea există în diferite segmente de la mijlocul până la cele de vârf ale pieței. În comparație cu comercianții cu amănuntul, marca funcționează diferit. Pentru comercianții cu amănuntul, o mostră este adesea suficient pentru a plasa o comandă, dar o marcă va dori o serie de mostre. Sunteți obligat să faceți (pentru o taxă) aceste mostre pentru colecția viitoare înainte ca marca să plaseze comenzile reale. Cu aceste mostre, vânzătorii mărcii merg și vizitează clienții (comercianții cu amănuntul) și colectează comenzile care vor fi apoi plasate împreună cu dvs. ca furnizor. Acest mod de lucru are avantajele sale. Una este că aveți aprobarea de la cumpărător înainte de a produce mostrele: mostra este, în principiu, parte din viitoarea colecție a

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 46 din 50

mărcii dvs. de cumpărare. Alta este că, odată ce a fost plasata comanda, puteți începe imediat producția. În general, vă veți bucura de marje de profit mai mari, în comparație cu furnizarea către comercianții cu amănuntul mari.

3.6.2 Condiții de comerț O parte esențială a exportului de produse fizice, cum ar fi îmbrăcămintea, este transportul, împreună cu documentația necesară. Așa numitul Incoterms (Termenii comerciali internaționali) sunt termeni comerciali recunoscuți pe plan internațional utilizați în contractele de vânzare. Acestea sunt folosite pentru a vă asigura că vânzătorul și cumpărătorul cunosc: - Cine acoperă costul transportului bunurilor, inclusiv asigurarea, impozitele și

taxele - De unde mărfurile ar trebui să fie preluate și către cine transportate - Cine este responsabil pentru bunuri la fiecare pas în timpul transportării Cele trei condiții de transport mai importante pe care trebuie să le țineți minte în calitate de producător moldovenesc: - Free On Board (FOB) - Liber la bord

Acesta este cel mai frecvent utilizat formular de livrare. Înseamnă că furnizați marfa expeditorului, împreună cu toată documentația necesară. Cumpărătorul aranjează apoi toate problemele de transport, de asigurare și de vămuire.

- Cost and Freight (CFR) - Cost și transport de marfă În modelul CFR, aranjați și plătiți pentru ca comanda să fie expediată transportatorului, precum și pentru asigurare și transportare în portul din țara de destinație, în conformitate cu specificațiile cumpărătorului. Cumpărătorul este apoi responsabil pentru vămuire la portul de sosire și pentru transportarea bunurilor în depozitul său.

- Cost Insurance and Freight (CIF) - Cost, Asigurare si Transport În termenii CIF, vă aranjați și plătiți pentru ca comanda să fie expediată expeditorului și pentru transportare către portul din țara de destinație, în conformitate cu specificațiile cumpărătorului dvs.. Cumpărătorul se ocupă de vămuire în portul de sosire și de transportare în depozitul său. Diferența față de CFR este că nu trebuie să acoperiți costurile de asigurare - cumpărătorul este responsabil pentru asta..

Condiții de plată Întrucât băncile din Europa și-au redus facilitățile de creditare în ultimii ani, cumpărătorii din UE preferă adesea ca furnizorii să agreeze termeni mai îndelungați de plată. Termenii de plată au devenit, cu alte cuvinte, o formă de creditare, oferind cumpărătorilor un anumit capital de lucru - finanțat de furnizorii lor. În prezent, veți fi plătit adesea numai atunci când comanda de bunuri a fost produsă și este gata să fie

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 47 din 50

expediată sau chiar și după ce cumpărătorul a primit bunurile. Aceasta înseamnă că, pentru a produce comanda, va trebui să beneficiați de capitalul de lucru propriu și de capacitatea de a lua un împrumut de la o bancă. Adesea, acest împrumut nu este acoperit de comandă în funcție de garanție, deși mai curând, cumpărătorii ar fi trimis o Scrisoare de Credit (LC), garantând achitarea dvs. odată cu recepționarea comenzii, dar acest lucru nu mai este popular în zilele de astăzi. Retragerea acestei privilegii pentru dvs. ca furnizor, înseamnă că va trebui să suportați toate costurile în avans și că riscurile dvs. au crescut: nu sunteți plătit până când nu ați achitat livrarea comenzii din fabrica dvs., deci până când nu ați pierdut dreptul de proprietate asupra bunurilor (a se vedea Incoterms pentru transferul de proprietate). Indiferent de contractul de vânzare pe care îl semnați, asigurați-vă că sunteți conștient de toate prevederile termenilor de plată și riscurile aferente.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 48 din 50

4 EXPORTÂND CĂTRE UE

4.1 Pregătirea P entru a putea exporta cu succes în UE , aveți nevoie de un produs care este în căutare. În cadrul companiei dvs ., însă, aveți nevoie de angajamentul, resursele, abilitățile ș i informațiile necesare pentru a sprijini activitățile de export pe un termen lung. C um percepeți dacă compania dvs . este gata să exporte în UE ? F iecare companie este unică, iar exportul presupune o mulțime de opțiuni - alegeri care vor fi diferite pentru fiecare companie. F iecare companie are propriile sale s trategii, piețe, produse ș i servicii. Nu există o rețetă standard pentru succesul exportului. C u toate acestea, exportatorii de succes au, în general, următoarele caracteristici comune: 3 1. Timp semnificativ și angajament de gestionare. Dezvoltarea unei afaceri

internaționale nu este diferită față de dezvoltarea afacerii dvs. interne; De fapt, vă puteți aștepta ca internaționalizarea să consume mai mult timp de gestionare decât afacerea la domiciliu. Exportarea necesită un angajament substanțial din partea conducerii în cadrul afacerii, nu numai la nivel de Biroul superior de Conducere sau manager de vânzări.

2. Forța pe piața internă. În cele mai multe cazuri, vânzările interne solide reprezintă baza unei afaceri de export. O afacere internă reușită oferă încredere cumpărătorilor din întreaga lume și vă va asigura că procesele de afaceri sunt în vigoare și bine testate. Foarte important este că puterea pe piața internă vă va oferi și fluxul de numerar și capitalul de lucru de care aveți nevoie pentru a investi în dezvoltarea piețelor de export.

3. Resursele pentru a reuși. Exportatorii consideră că au nevoie de resurse financiare mari pentru a se extinde în străinătate și pentru a acoperi costurile de modificare a produselor, de călătorie și de marketing internațional - doar câteva dintre costurile suplimentare. De asemenea, trebuie să aveți personalul potrivit pentru a derula partea de export a afacerii dvs. și acest lucru poate solicita personal suplimentar.

4. Cunoștințele și abilitățile de export. Pentru a exporta cu succes, va trebui de însușit o gamă largă de aspecte cum ar fi modul în care funcționează piețele externe, documentația de export și gestionarea valutei străine.

5. Planificarea afacerii și planificarea exportului. Multe companii mai mici nu ajung la o planificare de afaceri formală, dar odată cu începerea exportului, afacerea crește la un alt nivel, deci este bine de aplicat aceste planuri în practică.

3 Sursa: www.austrade.gov.au

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 49 din 50

Pentru a evalua capacitatea afacerii de a începe exportul în UE, există un număr de instrumente ș i chestionare disponibile online pe Internet care va ajuta să vă evaluați P regătirea pentru E xport. T recând prin aceste chestionare, vă dați seama la ce unelte trebuie să vă gândiți când analizați serios exporturile. Unele dintre aceste unelte cuprind un nivel impres ionant de detalii, dar în cele din urmă totul se reduce la cele cinci puncte de mai sus . În etapa de pregătire, informarea ș i comunicarea sunt esențiale ș i ar putea include navigarea pe internet pentru a obține o imagine a potențialilor concurenți în exporturi, după un curs de bază privind exportul ș i discutarea preocupărilor dvs . cu cons ilierii, negocierea cu banca ș i discuțiile cu contabilul dvs . despre cerințele financiare ș i repercus iunile aferente, ș i s tabilirea legăturii cu un agent sau un consultant cu cunoștințe despre exportul către UE .

P e G oogle, "controlul de pregătire pentru export", "lis tă de verificare a disponibilității exportului" sau "evaluare a disponibilității exportului" veți naviga cu ușurință prin instrumente. Alegeți pe cel mai relevant.

4.2 Planificarea Dacă după această orientare ș i pregătire inițială încă credeți că sunteți gata să exportați în UE ș i sunteți în continuare motivat să continuați, este timpul să conturați mai atent lucrurile pe hârtie ș i să dezvoltați un plan de export. G ândiți-vă la cuprinsul unui plan de export ca fiind doar o lis tă detaliată ș i elaborată pentru export, care conține toate aspectele exporturilor pe care trebuie să le gândiți atunci când exportați în UE . P rin elaborarea a ceea ce doriți să exportați, unde ș i cum, veți obține o perspectivă asupra cerințelor ș i a resurselor pentru realizarea ambițiilor dvs . de export. E fectuați planul de export cât mai concret posibil – acesta NU este un exercițiu academic. Mai ales un prim proiect nu trebuie să fie lung, doar câteva pagini. Veți găs i că inițial nu știți încă toate întrebările la toate răspunsurile ș i veți găs i, de asemenea, că unele răspunsuri generează noi întrebări. P lanul dvs . de export se va schimba ș i va crește în timp. Dar nu evitați problemele pe care le puteți adresa acum. Orice probleme dificile pe care le veți rezolva acum vor reveni mai târziu, într-un moment mai puțin convenabil. Amintiți-vă că un plan de export nu este doar o idee largă, ci un plan concret ș i precis ș i ar trebui, prin urmare, să includă obiective specifice, să stabilească calendarul de realizare ș i să indice etapele - astfel încât gradul de succes al exportului să poată fi măsurat.

G hid de Navigare în E xportul V es timentației în UE , Mai 2017 P agina 50 din 50

Nu există un conținut optim pentru un plan de export. Structura și conținutul depind de linia de afacere, dimensiunea companiei dvs . ș i ambițiile dvs . de export. Dar planul de export ar trebui să răspundă cel puțin la următoarele 10 întrebări: 4

1. C e produse / servicii sunt selectate pentru dezvoltarea exportului? C e modificări, dacă este cazul, trebuie făcute pentru a le adapta la cerințele piețelor din străinătate?

2. C are sunt țările vizate pentru dezvoltarea vânzărilor? 3. În fiecare țară, care este profilul clientului de bază? C e canale de marketing ș i

dis tribuție ar trebui utilizate pentru a ajunge la clienți? 4. C are sunt provocările speciale ale fiecărei piețe (concurența, diferențele

culturale, s tandardele de calitate, controalele de import etc.) ș i ce strategie va fi utilizată pentru a le aborda?

5. C um va fi determinat prețul de vânzare al produsului la export? 6. C e măsuri specifice trebuie luate ș i când? 7. C are va fi intervalul de timp pentru punerea în aplicare a fiecărui element al

planului? 8. C e resurse de personal ș i de companie vor fi dedicate exportului? 9. C are va fi costul în timp ș i bani pentru fiecare element? 10. Modul în care vor fi evaluate ș i utilizate rezultatele pentru a modifica planul?

P e G oogle căutați "P lanul de export", "P lanificarea exportului" sau "S trategia de export" ș i veți găs i câteva documente excelente ș i șabloane pe această temă. Aruncați o privire rapidă asupra acestora ș i apoi alegeți documentul ș i șablonul care se potrivește cel mai bine afacerii dvs .

4.3 Mai multe informații

S uplimentar la numeroasele hyperlink-uri din (vers iunea electronică) al acestui document, există ș i alte surse de informații despre exportul către UE care ar putea fi relevante pentru dvs . în pregătirea ș i planificarea exporturilor: - P rincipala sursă de informații pentru exportul către UE - ș i o sursă majoră pentru

această publicație - este CBI. Pe site-ul CBI, faceți clic pe secțiunea "Informații despre piață", iar pe sector veți găsi o mulțime de informații, toate disponibile în mod liber.

- Knittingindustry.com - este un site despre fabricarea îmbrăcămintei cu știri despre produsele de tricotat, piețele și tehnologiile

- Puteți vizita EU Export Helpdesk online, pentru a verifica cerințele aplicabile produsului dvs. specific

- Pentru informații suplimentare privind exportul produsului dvs. în UE, ar putea fi de folos informațiile din Open Tradegate din Suedia.

4 Sursa: www.unzco.com/basicguide