gestiunea institutiilor publice corbuion

ION CORBU

GESTIUNEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

Note de curs

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007

Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice

din Învăţământul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CORBU ION Gestiunea instituţiilor publice. Note de curs/ Ion Corbu. – Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007. Bibliogr.

ISBN 978-973-725-821-2

658.15:336.14(498)(075.8)

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă

şi prin orice mijloace tehnice, este strict interzisă

şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv autorului/autorilor.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

ION CORBU

GESTIUNEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

Note de curs

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE

Bucureşti, 2007

5

CUPRINS

1. INTRODUCERE ………………………………………………………….………. 7

1.1. Noţiuni şi concepte……………………………………………………………. 8

1.2. Statul modern şi instituţiile publice ………………………………………….. 8

1.3. Servicii publice noncomerciale……………………………………………….. 13

1.4. Mijloace de intervenţie ale statului în viaţa socio-economică ……………….. 13

1.5. Elemente de management instituţional şi administrativ……………………… 13

1.6. Teste de autoevaluare …………………………………………………..…….. 14 2. CADRUL JURIDIC ŞI INSTITUŢIONAL ……………………………………….. 15

2.1. Aspecte juridice ………………………………………………………………. 16

2.2. Domenii de activitate ale instituţiilor publice ………………………………... 17

2.3. Sistemul instituţiilor publice …………………………………………….…… 17

2.4. Descentralizare şi autonomie locală ………………………………………….. 18

2.5. Teste de autoevaluare ………………………………………………………… 19 3. BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI AL INSTITUŢIILOR PUBLICE …. 19

3.1. Sursele de constituire a bugetului instituţiilor publice ………………..……… 20

3.2. Cheltuielile instituţiilor publice ……………………………………………… 20

3.3. Bugetul, instrument de planificare a activităţii financiare a instituţiilor publice…………………………………………………………………………

21

3.4. Execuţia bugetară …………………………………………………………….. 22

3.5. Elemente de analiză şi cercetare privind bugetul …………………………….. 22

3.6. Teste de autoevaluare ………………………………………………………… 23 4. PROIECTELE DE INVESTIŢII ALE INSTITUŢIILOR PUBLICE …………….. 23

4.1. Nevoia socială şi satisfactorii acesteia………………………………….…….. 24

4.2. Fundamentarea deciziei de a investi în domeniul public …………………….. 24

4.3. Selectarea şi realizarea investiţiilor publice …………………………………. 25

4.4. Monitorizarea proiectelor publice …………………………………………… 26

4.5. Gestiunea serviciilor publice …………………………………………………. 27

4.6. Teste de autoevaluare ………………………………………………………… 27 5. ACHIZIŢIILE PUBLICE ………………………………….……………………… 28

5.1. Cadrul legislativ ……………………………………………………………… 28

5.2. Licitaţiile, cererile de ofertă, caietele de sarcini, publicitatea………………… 39

5.3. Autorităţi contractante şi ofertanţii …………………………………………... 41

5.4. Derularea procesului de atribuire a contractelor de achiziţii publice…………. 42

5.5. Derularea şi urmărirea contractelor de achiziţii publice……………………… 42

5.6. Teste de autoevaluare ………………………………………………………… 42

6

6. PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT …………………………………………... 44 6.1. Baza legală de constituire şi funcţionare a parteneriatului public-privat…….. 44 6.2. Cetăţeanul şi satisfacerea nevoii sociale în parteneriat public-privat………… 45 6.3. Administraţia publică şi dezvoltarea durabilă………………………………… 46 6.4. Gestiunea activităţilor în cadrul parteneriatului public-privat………………... 46 6.5. Managementul parteneriatelor………………………………………………... 46 6.6. Teste de autoevaluare…………………………………………………………. 47 7. AUDITUL FINANCIAR INTERN ŞI CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV AL INSTITUŢIILOR PUBLICE ….……………………………….

48

7.1. Controlul intern al instituţiilor publice ……………………………………….. 48 7.2. Controlul financiar preventiv în instituţiile publice ………………………….. 50 7.3. Auditul financiar intern……………………………………………………….. 51 7.4. Organizarea şi conducerea auditului financiar………………………………... 52 7.5. Teste de autoevaluare ………………………………………………………… 53 8. ASPECTE PRIVIND FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE ………………. 54 8.1. Principii de bază ……………………………………………………………… 54 8.2. Elemente de organizare financiară …………………………………………… 54 8.3. Circulaţia documentelor şi informatizarea …………………………………… 54 8.4. Raportări periodice …………………………………………………………… 56 8.5. Planul de conturi al instituţiilor publice ……………………………………… 57 8.6. Teste de autoevaluare ………………………………………………………… 57 9. MANAGEMENTUL INSTITUŢIILOR PUBLICE……………………………….. 58 9.1. Evoluţii în managementul instituţiilor publice……………………………….. 58 9.2. Management instituţional şi administrativ……………………………….…… 59 9.3. Funcţia publică şi funcţionarii publici………………………………………... 59 9.4. Leadership şi management…………………………………………..……….. 60 9.5. Etica managerială în instituţiile publice………………………………..……... 60 9.6. Teste de autoevaluare ………………………………………………………… 61 ANEXE Instituţii publice aflate în coordonarea Guvernului……………………………….. 62 Anexa nr. 1.

Clasificarea statistică a activităţilor economice în Comunitatea Europeană………………………………………………………...

67

Anexa nr. 2A. Nomenclatura CPC (versiune provizorie) utilizată pentru a defini domeniul de aplicare a Directivei 92/50/CEE…………………….

74

Anexa nr. 2B. Codificare servicii………………………………………………… 77 Anexa nr. 3. Informaţii care trebuie incluse în anunţuri……………………….. 79 Anexa nr. 3A. Informaţii care trebuie incluse în anunţurile pentru achiziţiile publice… 79 Anexa nr. 3B. Informaţii care trebuie incluse în anunţurile de participare

la concesiunea de lucrări/servicii……………………………….…

85 Anexa nr. 3C. Informaţii care trebuie incluse în anunţurile de participare

ale concesionarilor care nu sunt autorităţi contractante…….…..…

86 Anexa nr. 3D. Informaţii care trebuie incluse în anunţurile pentru concursurile

de soluţii…………………………………………………………...

87 Anexa nr. 4. Consiliul Local Slobozia Bradului, jud. Vrancea.

Documentaţie de atribuire. Contract de servicii……….……….…

89 Caiet de sarcini ……………………………………………………………………. 109

GLOSAR ………………………………………………………………….………. 137

Teste-grilă ………………………………………………………………….……... 140

Bibliografie ……………………………………………………………………….. 167

7

1. INTRODUCERE Cuvinte-cheie

• Stat, concept juridic, concept politic, concept social-economic • Statul de drept • Separarea puterilor în stat • Administraţie publică • Instituţii publice • Servicii publice noncomerciale • Management instituţional şi administrativ

Cursul se adresează studenţilor de la facultăţile cu profil economic şi are ca

obiectiv principal prezentarea problematicii referitoare la activitatea de gestiune a instituţiilor publice moderne. În contextul noilor realităţi politice şi economice, instituţiile publice trebuie să se adapteze nevoii sociale, nevoie înţeleasă ca fiind ansamblul cerinţelor considerate indispensabile în conformitate cu valorile socio-culturale ale unei comunităţi. Pentru satisfacerea acestor cerinţe, instituţiile publice „furnizează” un sistem coerent de satisfactori sub forma unor servicii publice, în condiţii de eficienţă socială, care se bazează pe o problematică de gestiune specifică. Aceasta presupune, printre altele, studierea unor noţiuni şi concepte privind cadrul instituţional şi juridic, elaborarea bugetelor instituţiilor publice, selectarea proiectelor de investiţii, managementul şi monitorizarea acestor proiecte, realizarea achiziţiilor publice, realizarea de parteneriate, efectuarea auditului financiar şi a controlului financiar preventiv, probleme privind finanţele instituţiilor publice şi managementul acestor instituţii. Obiectivele cursului:

• Familiarizarea studenţilor cu problematica gestiunii instituţiilor publice, principii, structuri, baza legală, funcţionare.

• Punerea la dispoziţia studenţilor a informaţiilor cu privire la fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al instituţiilor publice, execuţia bugetară

• Asimilarea de către studenţi a cunoştinţelor necesare achiziţiilor publice şi atribuirea contractelor publice.

• Cunoaşterea principiilor şi procedurilor de realizare a controlului şi auditului în cadrul instituţiilor publice şi a aspectelor financiare privind instituţiile publice.

• Prezentarea evoluţiei domeniului, aspecte privind parteneriatul public privat, managementul şi circulaţia documentelor, problematica informatizării şi apropierea administraţiei de cetăţean.

8

1.1. Noţiuni şi concepte

Statul poate fi abordat din punct de vedere juridic, politic şi social-economic: • Conceptul juridic. În baza acestui concept se pot analiza şi explica relaţiile

care se stabilesc între persoana juridică „Stat” şi „persoanele fizice”, respectiv „persoanele juridice”.

• Conceptul politic. În virtutea acestui concept statul reprezintă puterea publică în ipostaza de forţă conducătoare şi ansamblul acţiunilor de a cuceri şi menţine această putere.

• Conceptul social-economic abordează statul din perspectiva comunităţii unei colectivităţi umane şi a teritoriului pe care aceasta este distribuită, ambele fiind supuse unei autorităţi suverane care dispune de instituţii politice şi administrative prin intermediul cărora îşi impune voinţa.

Separarea puterilor în stat. Montesquieu a formulat principiul separării puterilor în stat, distingând trei tipuri de putere: legislativă, executivă şi judecătorească.

Administraţia publică reprezintă un ansamblu structurat, aflat sub autoritatea guvernului şi destinat să acţioneze, în baza legii, potrivit obiectivelor şi limitelor impuse, în respectul unor garanţii.

Instituţii publice: entităţi prin intermediul cărora statul îşi exercită funcţiile.

1.2. Statul modern şi instituţiile publice

Concepţia actuală cu privire la statul modern statuează „statul de drept”, bazat pe forţa legii, caracterul său democratic, adică puterea statală este exercitată potrivit voinţei liber exprimate a majorităţii cetăţenilor şi statul unitar, în care reglementarea activităţilor este realizată de către o autoritate unică.

Instituţiile publice au ca principală funcţie redistribuirea produsului intern brut (PIB). În perioada contemporană, instituţiile publice au un rol deosebit de important atât datorită resurselor financiare care le sunt alocate şi pe care trebuie să le gestioneze, cât şi modului eficient de utilizare a acestor resurse.

Statul este prezent în toate domeniile de activitate, respectiv economic, social, cultural, sportiv etc.

În sens larg, statul1 reprezintă o colectivitate umană2 cu o istorie comună, care locuieşte pe un teritoriu delimitat de frontiere recunoscute şi care dispune de o putere politică organizată, în baza căreia:

• se aleg periodic reprezentanţi, • se elaborează legi, • se constituie un sistem de guvernare în baza legilor, • se instituie un sistem de monitorizare a aplicării legilor şi corectare a

abaterilor de la lege, • se instituie un sistem de apărare a frontierelor, • se instituie un ansamblu de relaţii economico-sociale şi de solidaritate

naţională, • se stabilesc relaţii internaţionale.

_________________ 1 Adaptare şi completare de către autor, după Fowler, 1960 şi de Gunten, 1988. 2 Naţiune, colectivitate umană relativ omogenă, cu o limbă comună sau cel puţin cu o

rădăcină lingvistică comună şi cu o istorie comună. De Gunten, 1988. În loc de „colecti-vitate umană” se poate utiliza sinonimul „populaţie” (n.a.).

9

Pentru a defini statul în sens restrâns, precizăm în prealabil următoarele concepte:

• Persoană fizică, membru al unei colectivităţi, individ. • Organizaţie, entitate structurată care dispune de resurse şi care desfăşoară

activităţi pentru atingerea unor obiective. • Organ, organizaţie cu atribuţii specifice pentru realizarea unor activităţi. • Organ de stat, organ specializat pentru realizarea unor activităţi specifice

statului. • Persoană juridică, organizaţie constituită conform legii şi recunoscută de

lege. • Administraţie publică, ansamblul sistemelor şi subsistemelor care au ca

activitate specifică executarea legii şi prestarea de servicii publice în limitele legii. În acest caz termenul „lege”3 trebuie înţeles în accepţiunea largă, lato sensu respectiv act normativ cu forţă obligatorie. Mai amintim şi definiţiile: „ansamblul organelor centrale şi locale care realizează aplicarea legilor în condiţiile specifice colectivităţilor de persoane fizice şi juridice”4 şi „ansamblul organelor şi organizaţiilor care organizează aplicarea şi execută aplicarea prevederilor Legii”5 Administraţia publică este, fără să fie singura, o dimensiune a executivului. Conceptul „administraţie”6, înţeles ca activitate executivă, are două componente de bază, respectiv:

o Guvernarea, care presupune trasarea liniilor directoare, stabilirea opţiunilor fundamentale şi luarea deciziilor de bază cu privire la evoluţia unei ţări atât pe plan intern, cât şi pe plan extern în raport cu celelalte state şi cu organismele internaţionale.

o Administrarea, soluţionarea în baza unor acte normative valabile a problemelor curente, a nevoilor cotidiene ale statului.

• autoritate administrativă, organ de stat care emite acte administrative legitime, legale şi valabile.

• serviciu public, reprezintă o activitate omogenă structurată şi organizată sau desfăşurată de una sau mai multe autorităţi ale administraţiei publice cu scopul de a oferi satisfactori pentru nevoi sociale în interes public. De reţinut că nu orice nevoie socială este şi o nevoie de interes public. Statutul de „interes public” se atribuie nevoii sociale în baza valorizării acesteia de către clasa politică, prin transpunerea acestei nevoi într-o normă de drept. Prestarea serviciului de interes public se poate realiza fie de către un organ public, fie de către unul privat.

• ordinea publică „reprezintă un ansamblu de norme juridice care stau la baza funcţionării unui stat de drept. Dispoziţiile cu caracter de ordine publică, ce privesc în special ordinea politică, economică şi socială, au un caracter imperativ şi nu pot fi înlăturate prin convenţii particulare7”.

_________________ 3 Stricto sensu prin lege se înţelege actul juridic al Parlamentului. 4 De Monzie, 1935. 5 Negoiţescu, 1993. 6 Cuvântul „administraţie” derivă din limba latină, pe filiera prepoziţiei „ad” care

înseamnă la, către şi „minister” care înseamnă servitor, supus. Etimologic, cuvântul „admi-nistraţie” face trimitere la o activitate în supuşenie, executată la comandă. Activitatea de „administraţie” a apărut atunci când societatea s-a împărţit în comandanţi şi comandaţi.

7 www.wikipedia.ro

10

• sistem politic: sistem complex de natură socială, structurat şi funcţionând conform unor norme, existent la nivelul unui stat sau grupuri de state, cu funcţii de natură politică şi care, în virtutea unor proceduri, permite unor forţe să preia puterea politică şi să asigure guvernarea. Dintre definiţiile cunoscute ale conceptului de „sistem politic” amintim8:

� „un set complet de instituţii şi organizaţii politice, precum partidele politice şi grupurile de interese (sindicate, grupuri de lobby etc.), căruia i se adaugă relaţiile dintre aceste instituţii şi, nu în ultimul rând, normele ce le guvernează funcţionarea (Constituţia, legea electorală)”.

� „Un sistem politic este compus din membrii unei organizaţii sociale (grup) care sunt la putere.”

� „Un sistem politic este un sistem instituţional care deţine mono-polul asupra utilizării legitime a forţei şi asupra legiferării (aici sistemul politic este identificat cu statul).”

� „Un sistem politic este un sistem, iar în această calitate posedă în mod obligatoriu două proprietăţi: conţine un set de componente inter-dependente şi limite prin raportare la mediul cu care interacţionează.”

� „Un sistem politic este concomitent un subsistem al sistemului social cu un rol determinat: acela de a produce decizii cu caracter obligatoriu pentru întreaga societate.”

Statul, în sens restrâns, reprezintă sistemul organelor, organizaţiilor, actelor normative şi procedurilor care permit exercitarea unei puteri legitime, pe un anumit teritoriu, în conformitate cu valorile acceptate de majoritatea cetăţenilor, în interes general, în acord cu principiile bunei guvernanţe.

Între celebrele ziceri „statul sunt eu9„ şi „statul suntem noi10, considerate ca variante extreme de definire a statului, există o mare varietate de forme prin care se manifestă statul, respectiv puterea statală, adică relativa structurare şi organizare a unui sistem quasi-viu11, prin intermediul căreia se realizează o anumită coerenţă de funcţii şi o anumită stabilitate existenţială şi funcţională. În latină, „status” exprimă gradul de „stabilitate” relativă al unui fenomen, proces, sistem. Intrat în componenţa unor sintagme, termenul „status” din expresiile „status civis”, cu _________________

8 www.wikipedia.ro 9 Expresia „statul sunt eu” reprezintă sintetic, în termeni actuali, concepţia despre

stat lui Ludovic al XIV-lea (1643-1715) şi marchează apogeul absolutismului francez. 10 Expresie cu o serioasă încărcătură populistă, utilizată de către diverse regimuri,

dintre care regimul comunist s-a evidenţiat de departe ca utilizator în exces şi prin care se induce ideea manipulatorie şi ipocrită că puterea statală este deţinută şi exercitată de întregul popor. În fapt, în aceste regimuri, puterea statală este „confiscată” de către lideri, oligarhi sau grupuri oligarhice care o folosesc în principal în interes propriu şi în interesul menţinerii lor la putere cu orice preţ.

11 Prin sistem quasi-viu se înţelege acel sistem constituit din sisteme neînsufleţite (naturale şi artificiale) şi sisteme vii. Sistemul planetar este un sistem natural; televizorul este un sistem tehnic; tabelul lui Mendeleev este un sistem conceptual; Ultimele două sunt sisteme artificiale, respectiv create de către spiritul uman. Fiinţa reprezintă la rândul ei un sistem iar omul, ca fiinţă, este un sistem biofiziologic şi psihosociologic deosebit de complex. Ansamblul de sisteme vii şi nevii structurat la nivel de sistem, ca de exemplu, întreprinderea, organizaţiile etc. reprezintă un sistem quasi-viu.

11

sensul starea administrării cetăţii, „status rei publicae”, înţeleasă ca „stare a lucrurilor publice”, capătă o anumită amprentă a puterii statale. Însă cel care a introdus semnificaţia pe care o dăm în prezent cuvântului „stat” este recunoscut a fi Niccolo Machiavelli, care, în capitolul I al lucrării Principele12 scrie: „Toate statele, toate stăpânirile care au avut şi au putere asupra oamenilor au fost şi sunt fie republici, fie principate. Acestea din urmă sunt sau principate ereditare, anume acelea asupra cărora familia stăpânitorului lor domneşte de mai multă vreme, sau principate noi.”

Machiavelli defineşte „statele” ca „stăpâniri care au avut şi au putere asupra oamenilor”. Aceste stăpâniri, în fapt, sunt structuri organizatorice care poartă diverse denumiri, republici, principate etc., iar termenul general care le poate defini este acela de „stat”.

Astăzi conceptul „stat” poate fi abordat în accepţiune istorico-geografică, politico- juridică, structural-organizaţională, funcţională. De asemenea, statul poate fi abordat din punctul de vedere al legitimităţii şi al eficienţei sociale, respectiv al bunei guvernări.

„Din punct de vedere organizaţional, statul este privit ca o sumă de instituţii de guvernare şi are cinci caracteristici principale, enumerate mai jos13. Aceste caracteristici nu sunt prezente în toate statele, mai ales dacă avem în vedere diver-sele forme statale anterioare statelor moderne”.

1. Statul este un ansamblu de instituţii distinct de restul societăţii, care creează sfere publice şi sfere private.

2. Din punct de vedere al autorităţii, statul este o putere supremă şi suverană, precum şi legislativă într-un anumit teritoriu. Pentru a-şi putea exercita aceste forme de manifestare a puterii, statul are monopolul asupra forţei.

3. Statul îşi exercită puterea printr-un aparat birocratic. 4. Statul ca entitate se distinge de funcţionarii care ocupă anumite funcţii, la

un moment dat, în aparatul său birocratic şi, din acest punct de vedere, statul are suveranitate şi asupra acestora. Prin funcţionari se înţelege orice demnitar inclusiv preşedintele, prim-ministrul, miniştrii etc.

5. Statul are puterea de a impune şi de a colecta taxe de la populaţie.

Din punct de vedere funcţional „statul este o sumă de instituţii care înde-plineşte un anumit scop sau obiectiv. Principala distincţie dintre această definire şi cea anterioară constă în faptul că statul poate fi identificat cu o instituţie sau organizaţie care îndeplineşte una din funcţiile statului. Un alt punct care deosebeşte definirea funcţională de cealaltă este aprecierea statului prin consecinţele acţiunii sale, cea mai comună fiind stabilizarea socială în interiorul teritoriului controlat de acesta13.”

Statul are următoarele privilegii: a) privilegiul de a impozita b) privilegiul de a reglementa c) privilegiul constrângerii Statul desemnează teritoriul asupra căruia se manifestă exercitarea puterii şi

activităţii unui guvern. _________________

12 Niccolò Machiavelli, Principele, Editura Mondero, Bucureşti, 1998. 13 www.wikipedia.ro

12

Fig

. 1. S

tatu

l

13

Gânditori despre stat cu referire la natura juridică a acestuia:

Platon: „Statul bine organizat va fi format din trei clase de cetăţeni: înţelepţi sau filosofi, care au rolul de a conduce statul şi de a elabora legile, strategii, care au în grijă apărarea statului şi agricultorii şi meşteşugarii, care produc bunurile materiale.”

Socrate: Polis-ul era pentru Socrate garantul legităţii tuturor faptelor. El este principiul care obligă pe toţi indivizii; ba chiar principiul care normează şi determină valoarea tuturor indivizilor şi al lor „areţi”.

Kelsen: „Statul este de esenţă juridică”. Savigny: Statul este „reprezentarea materială a poporului”. Mantuitorul ne spune privitor la stat: „Daţi deci Cezarului ( Statului ) cele ce

sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu” (Matei 22, 21). Bluntschi: Statul este „personificarea poporului”. Iain McLean: „Ansamblu de instituţii politice al căror specific este organizarea

dominaţiei, în numele interesului comun, pe un teritoriu delimitat.” (Iain McLean (coord.), Oxford. Dicţionar de politică, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2001, p. 430 ).

Sf. Augustin „vede organizarea de stat ca fiind folositoare şi luptă pentru despărţirea între Stat şi Biserică. În opera sa târzie, „Despre cetatea lui Dumnezeu” (De Civitate Dei) apreciază istoria omenirii ca pe o evoluţie a cetăţii terestre, a oamenilor („civitas terrena”), ce aspiră spre cetatea lui Dumnezeu („Civitas Dei”). Augustin identifică Cetatea lui Dumnezeu cu Biserica. El explică decăderea Imperiului Roman prin aceea că devenise un loc păgân, care a trebuit să facă loc Cetăţii lui Dumnezeu, adică Bisericii.

1.3. Servicii publice noncomerciale

Statul furnizează către colectivitate o serie de servicii publice cu caracter noncomercial fie producându-le el însuşi şi oferindu-le la un preţ inferior costului lor de producţie, fie încredinţând furnizarea lor sectorului privat şi subvenţionându-l. Finanţarea acestor servicii noncomerciale se face prin intermediul prelevărilor obligatorii atât asupra menajelor, cât şi asupra întreprinderilor.

Aceste servicii compensează lacunele pieţei, asigură sistemului economic factorii externi pozitivi necesari (cercetare fundamentală, protecţia mediului, infra-structura etc.) şi permit ca ele să fie accesibile tuturor cetăţenilor, inclusiv celor săraci, fiind oferite fie gratuit, fie la preţuri inferioare costurilor de producţie a lor (siguranţa cetăţeanului, sănătatea, educaţia etc.)

1.4. Mijloace de intervenţie ale statului în viaţa socio-economică

Statul intervine în economie prin intermediul următoarelor mijloace: bugetul de stat, politica monetară, protecţia socială şi reglementarea economico-socială.

1.5. Elemente de management instituţional şi administrativ

Instituţiile publice, ca structuri de organizare şi acţiune statală, oferă servicii publice în conformitate cu obiectivele şi interesul general al colectivităţilor umane, astfel încât nu urmăresc obţinerea de profit în sens economic însă trebuie să gestioneze în mod eficient banul public. De aceea managementul instituţional şi

14

administrativ are anumite particularităţi specifice. Acest tip de management a căpătat deja autonomie conceptuală şi se impune tot mai mult ca un domeniu distinct în cadrul ştiinţelor manageriale. Astfel au apărut discipline ca Managementul institu-ţional, Managementul administrativ, Managementul public etc.

Ca trăsături specifice acestui domeniu menţionăm: • are ca obiect procesele şi relaţiile de management specifice instituţiilor

publice Obiectivul fundamental îl reprezintă satisfacerea la un nivel de eficienţă

ridicat a intereselor politice, economice, şi sociale ale colectivităţilor umane; • are în vedere continua adaptare a instituţiilor publice la nevoile cetăţenilor

şi se preocupă de organizarea, funcţionarea şi perfecţionarea activităţii acestor instituţii;

• participă la cercetarea şi fundamentarea teoretică a principiilor şi legităţilor care guvernează aceste instituţii precum şi raporturile dinte instituţii şi cetăţeni. Validează şi/sau influenţează valorile (umane, sociale, politice, economice, culturale ale societăţii);

• se bazează pe cheltuirea banului public. Aceasta impune anumite proceduri specifice privind achiziţiile, publicitatea, transparenţa şi managementul diverselor proiecte;

• are caracter naţional. Observaţiile dumneavoastră:

1.6. Teste de autoevaluare

1. Care sunt perspectivele de abordare ale conceptului de „stat”? 2. Enumeraţi puterile statului formulate de către Montesquieu. 3. Definiţi instituţia publică. 4. Instituţiile publice au ca principală funcţie redistribuirea valorii muncii.

a) adevărat b) fals

15

5. Finanţarea serviciilor noncomerciale se face prin intermediul prelevărilor obligatorii atât asupra menajelor, cât şi asupra întreprinderilor.


6. Statul intervine în economie prin intermediul următoarelor mijloace: a) bugetul de stat, b) politica monetară, c) protecţia socială d) reglementarea

economico-socială.

2. CADRUL JURIDIC ŞI INSTITUŢIONAL

Obiective

• Definirea conceptului de stat şi a elementelor definitorii. • Cunoaşterea surselor juridice pe care îşi fundamentează activitatea insti-

tuţiile publice. • Prezentarea domeniilor în care activează instituţiile publice şi a sistemului

de instituţii publice. • Familiarizarea studenţilor cu problematica descentralizării şi autonomiei

locale. Cuvinte-cheie

• Stat naţional • Suveranitate • Teritoriu • Instituţii publice • Surse de natură juridică • Descentralizare • Autonomie locală

Statul şi puterile în stat

„În sens restrictiv şi concret statul este ansamblul autorităţilor publice care asigură guvernarea” 14. Elementele definitorii ale statului român sunt precizate în articolele 1-5 din Constituţia15 României:

ARTICOLUL 1 (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. (2) Forma de guvernământ a statului român este republica. (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea

omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, _________________

14 Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida, Constituţia României – comentată şi adnotată, Regia Autonomă „Monitorul Oficial” Bucureşti, 1992.

15 Termenul de „Constituţie” îşi are originea în termenul latinesc „constitutio”, care poate fi tradus prin „aşezare cu temei”. Legile date de împărat în cadrul Imperiului Roman erau cunoscute drept „Constituţii Imperiale”. Constituţia mai este cunoscută şi ca Legea legilor deoarece ea constituie izvorul tuturor reglementărilor de natură politică, economică, socială, culturală, juridică etc. dintr-un stat.

16

dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului pute-rilor legislativă, executivă şi judecătorească în cadrul democraţiei constituţionale.

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

ARTICOLUL 2 (1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin

organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

ARTICOLUL 3 (1) Teritoriul României este inalienabil. (2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea

principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional. (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi

judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii. (4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii

străine. ARTICOLUL 4 (1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetă-

ţenilor săi. (2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără

deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

ARTICOLUL 5 (1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile

prevăzute de legea organică. (2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.

2.1. Aspecte juridice

Instituţiile publice îşi fundamentează activitatea pe două tipuri de surse de natură juridică:

– sursele scrise: Constituţia, legile, regulamentele, ordonanţele, tratatele. – sursele nescrise: cutuma şi doctrina. Legea fundamentală a statului român o reprezintă Constituţia adoptată de

Adunarea Constituantă în anul 1991 modificată şi completată prin Legea de revi-zuire a Constituţiei României nr. 429/2003. Celelalte izvoare scrise sunt:

– decretele preşedintelui – legile organice – legile ordinare – ordonanţele – ordonanţele de urgenţă – hotărârile guvernului – ordinele, dispoziţiile, instrucţiunile organelor administraţiei centrale

17

– ordinele prefectului – hotărârile Comisiei administrative a judeţului – hotărârile Consiliului judeţean – deciziile delegaţiei permanente a Consiliului judeţean – hotărârile Consiliului local – dispoziţiile primarului – deciziile conducătorilor instituţiilor publice.

2.2. Domenii de activitate ale instituţiilor publice

Instituţiile publice activează în toate domeniile de activitate existente într-un stat. Instituţiile publice includ Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele,

organele de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, instituţiile din subordinea acestora, autorităţile unităţilor admi-nistrativ-teritoriale, instituţiile publice şi serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora16. În România instituţiile publice activează în cinci domenii importante: social-cultural, apărare naţională, ordine publică, autoritate publică şi economic.

2.3. Sistemul instituţiilor publice

Instituţiile publice din România, grupate după diverse criterii, sunt: – după nivelul ierarhic la care se manifestă

– instituţii publice la nivel central: Parlamentul Preşedinţia Guvernul Ministerele şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale

– instituţii publice la nivel local: Consiliile judeţene Consiliile locale Primăriile Alte instituţii publice de interes local

– după domeniul în care îşi exercită activitatea – instituţii publice care îşi desfăşoară activitatea în sfera legislativă:

Parlamentul (Senatul şi Camera Deputaţilor) Consiliile judeţene Consiliile locale

– instituţii publice care activează în sfera executivă: Guvernul Banca Naţională a României Prefecturile Primăriile

– instituţii publice care acţionează în sfera judecătorească: Curtea Supremă de justiţie Consiliul Suprem al Magistraturii

_________________ 16 Legea nr. 189/1998, privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial

nr. 404/ 22.10.1998, Partea I.

18

Instanţele judecătoreşti Tribunalele Parchetele

– după obiectul activităţii – instituţii publice administrative:

Ministere Alte organisme centrale Prefecturi Primării

– instituţii publice de specialitate: de învăţământ Medicale Justiţie Procuratură

– după modul de finanţare instituţii publice finanţate integral de la bugetul de stat instituţii publice cu finanţare mixtă (de la buget şi din resurse proprii) instituţii publice care îşi asigură integral veniturile pentru acoperirea cheltuielilor instituţii publice finanţate din fonduri extrabugetare.

2.4. Descentralizare şi autonomie locală

În prezent în administraţia publică se manifestă o tendinţă puternică de descentralizare şi apropiere a deciziei de cetăţeanul beneficiar. Descentralizarea reprezintă deplasarea puterii de la centru către zonele locale. Astfel creşte cu precădere rolul instituţiilor publice care îşi desfăşoară activitatea la nivel local.

Autonomia locală este definită în Carta Europeană a Autonomiei Locale17. Autonomia locală constă în dreptul şi capacitatea reală ale autorităţilor administraţiei publice locale de a identifica, promova, soluţiona şi gestiona o mare parte a trebu-rilor publice, în cadrul legii, în nume propriu şi în interesul colectivităţilor locale.

Observaţiile dumneavoastră

_________________

17 Carta Europeană a Autonomiei Locale adoptată în 15.10.1985 la Strasbourg. A fost ratificată de către parlamentul României prin Legea 199 din 1997.

19


1. Care sunt trăsăturile definitorii ale statului român ? 2. Instituţiile publice îşi fundamentează activitatea pe două tipuri de surse de

natură juridică. a) adevărat b) fals

3. Instituţiile publice activează în anumite domenii de activitate considerate prioritare


4. Instituţii publice grupate după nivelul ierarhic sunt: a) Parlamentul b) Preşedinţia c) Guvernul d) Instituţii publice finanţate din fonduri extrabugetare

Variante de răspuns: 1(a + b + c); 2(a + c + d); 3(b + c + d); 4(a + d)

5. Autonomia locală constă în dreptul şi capacitatea reală ale autorităţilor administraţiei publice centrale de a identifica, promova, soluţiona şi gestiona o mare parte a treburilor publice, în cadrul legii, în nume propriu şi în interesul colec-tivităţilor locale.


3. BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI AL INSTITUŢIILOR PUBLICE

Obiective:

• Prezentarea bugetului şi a surselor de constituire ale acestuia • Cunoaşterea principiilor în baza cărora se fundamentează veniturile insti-

tuţiile publice • Prezentarea clasificaţiei cheltuielilor instituţiilor publice • Prezentarea bugetului ca instrument de planificare a instituţiilor publice, a

principiilor de elaborare şi execuţie bugetară

Cuvinte-cheie

• Buget • Venituri ale instituţiilor publice • Cheltuieli ale instituţiilor publice • Surse de constituire a veniturilor • Clasificaţie • Execuţie bugetară • Ordonator principal de credite • Ordonator secundar de credite • Ordonator terţiar de credite

20

3.1. Sursele de constituire a bugetului instituţiilor publice

Instituţiile publice care activează la nivel central au ca surse de constituire a veniturilor următoarele:

• Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetele fondurilor speciale • Subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat

şi bugetele fondurilor speciale • Veniturile proprii Pentru instituţiile publice care activează pe plan local sursele de venituri sunt: • Integral de la bugetul de stat • Din venituri extrabugetare • Din subvenţii acordate de la bugetul local Donaţiile şi sponsorizările primite de la persoane fizice sau juridice repre-

zintă de asemenea surse de venituri. Închirierea unor spaţii, prestarea unor servicii, organizarea de manifestări culturale şi sportive etc. pot aduce de asemenea venituri extrabugetare instituţiilor publice. Veniturile instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat sau de la bugetele locale reprezintă în mod concret transferuri de fonduri de la aceste bugete. Pentru instituţiile publice finanţate parţial sau inte-gral din fonduri extrabugetare veniturile obţinute în funcţie de specificul activităţilor desfăşurate constituie surse de venituri pentru acestea.

Principiile care stau la baza fundamentării veniturilor instituţiilor publice sunt următoarele:

• Existenţa bazei legale de realizare a veniturilor • Execuţia preliminară pentru anul de bază corectată în funcţie de influenţele

estimate pentru anul de previziune • Analiza comparativă a veniturilor în raport cu cheltuielile realizate, struc-

tural, în dinamică şi pe total.

3.2. Cheltuielile instituţiilor publice

Clasificaţia cheltuielilor efectuate de către instituţiile publice în conformitate cu practica financiară şi statistică internaţională cuprinde următoarele tipuri:

• Clasificaţia administrativă • Clasificaţia economică • Clasificaţia funcţională • Clasificaţia financiară • Clasificaţia în funcţie de rolul cheltuielilor în procesul reproducţiei sociale • Clasificaţia utilizată de către organismele ONU • Clasificaţia mixtă. În virtutea clasificaţiei economice, bugetul instituţiilor publice cuprinde două

tipuri de cheltuieli care corespund celor două direcţii de activitate a acestor instituţii, şi anume activitatea curentă şi activitatea de dezvoltare sau de investiţii. Astfel deosebim cheltuielile curente care asigură activitatea curentă a instituţiei publice şi cheltuielile de capital sau de investiţii. Din categoria cheltuielilor curente fac parte cheltuielile de personal, cheltuielile materiale, cheltuielile cu serviciile, dobânzile aferente creditelor contractate, primele şi subvenţiile.

Nivelul maxim al acestor cheltuieli este reglementat prin acte normative.

21

Cheltuielile de capital se realizează pe baza necesităţilor de dezvoltare, modernizare a instituţiei şi au în vedere atât investiţiile aflate în curs de derulare şi care continuă în anul de previziune cât şi investiţiile previzionate în conformitate cu strategia de dezvoltare a instituţiei publice respective. Pornind de la acestea se stabilesc necesităţile de servicii care trebuie contractate cu terţi, eventualele lucrări care pot fi realizate în regie proprie, listele de echipamente, utilaje şi dotări necesare etc.

3.3. Bugetul, instrument de planificare a activităţii financiare a instituţiilor publice

Limitele previzionate ale veniturilor unei instituţii publice sunt considerate limite minime, iar nivelul previzionat al cheltuielilor este considerat nivel maxim. De multe ori în timpul execuţiei bugetare apar modificări atât la capitolul de venituri, cât şi la capitolul de cheltuieli. De aceea în funcţie de situaţiile concrete apărute se impune ajustarea acestora pentru echilibrare în cadrul unei proceduri care poartă numele de rectificare bugetară.

În urma fundamentării veniturilor şi cheltuielilor se cristalizează proiectul de buget care este supus dezbaterii şi care după aprobare devine lege.

Bugetul se înscrie în cadrul unuia dintre atributele fundamentale ale mana-gementului şi este activitatea de previziune financiară. Bugetul reprezintă un instrument de planificare a activităţii financiare a instituţiilor publice, fiind un document în care sunt prevăzute veniturile şi cheltuielile anuale ale instituţiilor publice şi prezintă trei caracteristici de bază:

– Este un act de previziune deoarece conţine tabloul dinamic al veniturilor care indică sursele de constituire şi, cheltuielilor care reflectă destinaţia acestora. Este un tablou care permite analiza comparativă a veniturilor şi cheltuielilor şi oferă posibilitatea punerii în evidenţă a posibilelor dezechilibre.

– Este un act de autorizare. În baza bugetului, executivul este mandatat de legislativ să perceapă şi să colecteze anumite venituri conform prevederilor legale, pe de o parte, iar, pe de altă parte, este autorizat să facă o serie de cheltuieli în cuantumul şi potrivit destinaţiilor prevăzute în buget la capitolul cheltuieli.

– Are aplicabilitate anuală. Durata de valabilitate a unui buget o reprezintă anul bugetar, ca perioadă de exerciţiu financiar. Se consideră că această durată este cea mai potrivită pentru a efectua programarea şi execuţia veniturilor şi cheltuielilor.

Dintre rolurile pe care bugetul le are în cadrul instituţiilor publice amintim: – Oferă instituţiei publice posibilitatea de a- şi îndeplini misiunea şi de a-şi

atinge obiectivele previzionate. Permite coordonarea tuturor compartimentelor instituţiei în vederea atingerii

acestor obiective. Elaborarea şi execuţia bugetului instituţiilor publice se bazează pe urmă-

toarele principii: • Principiul anualităţii • Principiul universalităţii • Principiul unităţii • Principiul specializării bugetare • Principiul echilibrului bugetar • Principiul realităţii • Principiul publicităţii.

22

3.4. Execuţia bugetară

Ministerul Finanţelor este organul administraţiei centrale care are printre atribuţii şi întreaga execuţie bugetară în ceea ce priveşte veniturile.

Execuţia bugetară, în ceea ce priveşte cheltuielile, se realizează în cadrul sistemului ordonatorilor de credite.

Ordonatorul de credite este o persoană abilitată prin lege cu prerogativa de a repartiza creditele bugetare. La nivel central legea distinge ordonatori principali, ordonatori secundari şi ordonatori terţiari de credite.

Ordonatorii principali sunt miniştrii, pentru cheltuielile care sunt în sarcina ministerelor în limita prevederilor bugetului.

Ordonatorii secundari sunt secretarii de stat sau directorii generali din ministere. În sarcina acestora se află repartizarea creditelor bugetare pe executanţi direcţi.

Ca ordonatori terţiari exemplificăm rectorii, inspectorii generali pentru învăţământul preuniversitar etc.

La nivel local sunt ordonatori primari şi terţiari de credite. Responsabilitatea pentru execuţia bugetară revine fiecărui ordonator cores-

punzător domeniului de competenţă. Execuţia cheltuielilor se realizează după următorul algoritm: angajarea chel-

tuielilor, lichidarea, ordonanţarea şi plata.

3.5. Elemente de analiză şi cercetare privind bugetul

Fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor pentru realizarea proiectului de buget face obiectul unor cercetări minuţioase în baza cărora se adoptă deciziile privind includerea sau neincluderea în buget şi a cuantumului procentual sau valoric a postului bugetar respectiv. Latura de cercetare identifică şi pune la dispo-ziţia decidenţilor elementele necesare, decizia fiind de obicei una de ordin politic şi administrativ.


23


1. Pe ce bază se realizează cheltuielile de capital ? 2. Instituţiile publice care activează la nivel central au ca surse de constituire

a veniturilor: • Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetele fondurilor speciale • Subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat

şi bugetele fondurilor speciale • Veniturile proprii • Subvenţii acordate de la bugetul local


3. Elaborarea şi execuţia bugetului instituţiilor publice se bazează pe următoarele principii:

a) Principiul multianualităţii b) Principiul universalităţii c) Principiul unităţii d) Principiul specializării bugetare e) Principiul echilibrului bugetar f) Principiul realităţii g) Principiul publicităţii

Variante de răspuns: 1(a + b + c); 2(b + c + d + e + f + g); 3(a + c + d + e + f + g); 4(e + f + g)

4. Execuţia bugetară, în ceea ce priveşte cheltuielile se realizează în cadrul sistemului ordonatorilor de credite.


5. La nivel local sunt ordonatori primari şi terţiari de credite. a) adevărat b) fals

4. PROIECTELE DE INVESTIŢII ALE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Obiective

• Definirea şi înţelegerea conceptului de nevoie socială şi a satisfactorilor corespunzători

• Cunoaşterea serviciilor publice şi fundamentarea deciziei de a investi în acest sector

• Cunoaşterea tehnicilor de selectare şi realizare a investiţiilor publice • Familiarizarea studenţilor cu problematica monitorizării şi gestionării

serviciilor publice.

24

Cuvinte-cheie

• Nevoie socială • Satisfactori • Interes general • Valoarea actualizată netă • Proiecte • Tehnici de analiză şi selecţie • Monitorizare proiecte • Gestiune servicii publice

4.1. Nevoia socială şi satisfactorii acesteia

Colectivităţile umane sunt interesate de serviciile instituţiilor publice ca urmare a existenţei nevoii sociale. Într-o accepţiune generală, nevoia socială poate fi definită ca totalitatea necesităţilor, trebuinţelor şi dorinţelor unei colectivităţi, recunoscute a fi indispensabile pentru asigurarea unui anumit standard al nivelului şi stilului de viaţă în conformitate cu valorile social-culturale, respectiv cu statutul istoric al acestor colectivităţi, cu structura şi modul lor de organizare. Nevoia socială este foarte diversificată în raport cu diversele culturi şi colectivităţi umane şi este o creaţie istorică. Aceasta este determinată de o mare diversitate de factori, dintre care amintim nivelul general de dezvoltare al colectivităţii umane, nivelul cultural, nivelul progresului tehnic, impulsurile ştiinţei, posibilităţile reale ale colectivităţii, capacitatea colectivităţii de a impune satisfacerea acestor nevoi etc. Satisfactorii nevoilor sociale reprezintă ansamblul produselor şi serviciilor destinat să asigure satisfacerea acestor nevoi. În principiu, apariţia oricărei nevoi sociale poate genera apariţia de satisfactori, însă şi reciproca este valabilă, în sensul că există satisfactori care pot genera o anumită nevoie socială. De exemplu, internetul este un satisfactor care satisface nevoia de comunicare şi care generează o astfel de nevoie în locuri din ce în ce mai izolate, în zone care altădată nu simţeau o astfel de nevoie. Sfera nevoii sociale în sens larg, cuprinde nevoile individuale pe care fiecare membru al colectivităţii le manifestă direct şi cele generale, manifestate indirect de către membrii colectivităţii ca un ansamblu specific de nevoi individuale. Din prima categorie amintim nevoile primare (hrana, adăpostul, îmbrăcămintea etc. care ţin de fiziologia fiinţei umane) nevoile secundare care ţin de spiritualitate, însă care nu sunt indispensabile vieţii (cultură, educaţie, artă, sport, modă etc.), nevoi sociale în sens restrâns (care ţin de existenţa socială a indivizilor) nevoia de recreare, odihnă, sănătate etc.). Din a două categorie amintim nevoia de apărare, transport, învăţământ etc.

4.2. Fundamentarea deciziei de a investi în domeniul public

Funcţionarea instituţiilor publice are ca scop satisfacerea interesului general. Spre deosebire de entităţile cu caracter comercial, instituţiile publice nu au în vedere obţinerea unui profit material, obiectivele instituţiilor publice fiind satisfacerea intereselor publice. Recunoaşterea unei nevoi ca fiind nevoie socială se face printr-o reglementare legislativă. Astfel, nevoile sociale considerate de interes public fac obiectul actelor normative, prin care se stabilesc instituţiile care urmează a le satisface, cadrul organizatoric şi managerial, resursele de finanţare şi alte aspecte care ţin de funcţionarea acelei instituţii publice.

25

Multă vreme, serviciile publice au constituit monopol de stat. Odată cu extin-derea şi evoluţia sistemelor democratice şi pe măsura dezvoltării descentralizării, a apariţiei autonomiei locale şi a subsidiarităţii se constată un transfer al acestui monopol de la nivel central la nivel local şi, de asemenea, un transfer către sectorul privat care prestează activităţi de interes general, îndeplinind totodată şi obligaţii de natura serviciului public.

În momentul actual, statul păstrează monopolul în domeniul serviciilor cu influenţă directă asupra libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau care presupun apariţia unor categorii de instituţii publice. Amintim astfel de instituţii care sunt înfiinţate şi coordonate centralizat: starea civilă, poliţia, prevenirea şi stingerea incendiilor etc.

Decizia de a înfiinţa servicii publice se ia prin intermediul organismelor de tip deliberativ al colectivităţilor, pe baza fundamentării necesităţii acestor servicii, care presupune obligatoriu stabilirea obiectului de activitate al misiunii şi obiec-tivelor, organizarea şi funcţionarea pe baza unui regulament emis de administraţie, controlul modului în care îşi desfăşoară activitatea şi îşi îndeplineşte sarcinile.

În procesul de adoptare a unui proiect investiţional se impun mai multe criterii de analiză. Acestea sunt: criteriul politic, criteriul juridic, criteriul economic, criteriul social, criteriul comercial, criteriul tehnic, criteriul instituţional, criteriul ecologic.

Etapele proiectelor investiţionale sunt: concepţia, stabilirea necesităţilor, fezabilitatea, aprobarea provizorie, proiectarea, dimensionarea costurilor, planul financiar, aprobarea finală, implementarea, supervizarea, finalizarea şi predarea, contractul final, exploatarea şi întreţinerea.

Din punctul de vedere al criteriului economic, indicatorul cel mai frecvent utilizat în evaluarea performanţelor financiare ale unui proiect de investiţii îl repre-zintă valoarea actualizată netă (VAN). Valoarea actualizată netă se calculează după formula18:

VAN = - I0+ ΣCFDt/(1+k)t+VRn/(1+k)n în care:

VAN – valoarea netă actualizată I0 – investiţia iniţială CFDt – cash flow-ul disponibil, la care se adaugă beneficiile publice generate

de investiţie la momentul t. K – rata de actualizare VR – valoarea reziduală a proiectului de investiţii N – durata de funcţionare a proiectului investiţional

4.3. Selectarea şi realizarea investiţiilor publice

Selectarea proiectelor investiţionale presupune existenţa unor criterii de selecţie şi mai multe variante de proiect care să permită fundamentarea unei opţiuni în funcţie de criteriile avute în vedere.

Următoarele condiţii sunt avute în vedere în luarea deciziei de selecţie a unui proiect:

• Să existe o necesitate obiectivă privind realizarea proiectului. _________________

18 Dragotă, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragotă, M., Management financiar, Editura Economică, Bucureşti, 2002, citat de Vladimir Codrin Ionescu, Gestiunea financiară a instituţiilor publice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

26

• Să genereze valori actualizate nete pozitive. • Să prezinte rate interne ale rentabilităţii RIR mai mari decât rata minimă

impusă. • Termenul de recuperare cât mai mic. Selecţia proiectelor investiţionale se poate realiza utilizând diverse tehnici

sau combinaţii de tehnici, de regulă pe baza unor analize multicriteriale. Dintre aceste tehnici amintim:

• Tehnica optimistă • Tehnica pesimistă • Tehnica minimizării regretelor • Analiza statistică • Analiza comparativă • Interogatoriile experţilor • Interogatoriile sociologice Realizarea proiectelor de investiţii publice este o etapă complexă şi presu-

pune un ansamblu de proceduri şi activităţi specifice care au anumite particularităţi. De aceea analiza acestor proiecte trebuie să vizeze următoarele direcţii:

• analiză comparativă multicriterială care să permită identificarea concu-renţilor şi a domeniilor de rivalitate;

• analiză competitivităţii, respectiv evaluarea punctelor forte şi punctelor slabe; • analiză în termeni de poziţionare, care permite delimitarea caracteristicilor

distinctive ce vor trebui promovate. Tipurile de proiecte investiţionale realizabile ca investiţii publice sunt: • proiecte cu caracter industrial – de regulă proiecte complexe (centrale

electrice şi termoelectrice, staţii de tratare şi distribuţie a apei potabile, instalaţii de tratare şi prelucrare a deşeurilor etc.);

• proiecte de infrastructură în transporturi şi comunicaţii, urbană sau inter-urbană (metrou, străzi, autostrăzi, staţii de sosire – plecare – gări, aerogări, autogări – sisteme de transport urban, magistrale de telecomunicaţii, trans-port energie etc.) amenajări urbane, instalaţii cu caracter edilitar, servicii publice;

• proiecte în domeniul apărării şi siguranţei; • proiecte de investiţii cu caracter cultural, administrativ, de învăţământ,

cult, sănătate, sportiv, petrecerea a timpului liber etc.

4.4. Monitorizarea proiectelor publice

Prin monitorizare şi evaluare sistematică se realizează analiza periodică a modului de derulare a unui proiect. Aceasta permite controlul respectării stadiilor de execuţie, a respectării documentaţiilor, a conformităţii fazelor, a respectării obiectivelor şi termenelor prevăzute. Monitorizarea şi evaluarea proiectelor repre-zintă o activitate care se desfăşoară pe toată perioada de realizare a proiectului. Aceasta permite:

• Compararea rezultatelor obţinute cu rezultatele prevăzute • Analiza stadiului de realizare a proiectului • Analiza încadrării în termenele planificate • Analiza cheltuirii fondurilor şi a eficacităţii utilizării lor.

27

Monitorizarea poate fi definită ca o activitate desfăşurată de persoane compe-tente şi autorizate în scopul urmăririi, observării, supravegherii, cuantificării şi verificării în mod sistematic a derulării unui proiect, precum şi iniţierea şi aplicarea măsurilor de corecţie necesare în vederea menţinerii pe calea definită a proiectului respectiv.

4.5. Gestiunea serviciilor publice

Gestiunea serviciilor publice este de tip direct acolo unde statul se ocupă cu această gestionare şi de tip indirect sau de concesionare în situaţia în care, în domeniile în care se pretează, serviciile publice sunt concesionate operatorilor de drept privat. Alegerea formei de gestiune se face prin decizia autorităţilor com-petente

Autorităţile publice au dreptul de a încredinţa gestiunea serviciilor publice intuitu personae, indiferent de natura operatorului, publică sau privată. Nomina-lizarea unui prestator de servicii se face în conformitate cu prevederile din pro-cedurile legale. O astfel de procedură este licitaţia, care presupune anumiţi paşi reglementaţi prin lege şi transparenţă în desfăşurare



1. Definiţi nevoia socială. 2. Ce se înţelege prin satisfactori? 3. Etapele proiectelor investiţionale sunt: concepţia, stabilirea necesităţilor,

fezabilitatea, aprobarea provizorie, proiectarea, dimensionarea costurilor, planul financiar, aprobarea finală, implementarea, supervizarea, finalizarea şi predarea, contractul final, exploatarea şi întreţinerea.


4. Din punctul de vedere al criteriului economic indicatorul cel mai frecvent utilizat în evaluarea performanţelor financiare ale unui proiect de investiţii îl reprezintă valoarea actualizată netă (VAN).


5. Elementele fundamentale ale unui proiect de investiţii sunt: 1. cheltuielile de investiţii; 2. valoarea actualizată netă; 3. durata de funcţionare; 4. rata internă de rentabilitate.

Variante de răspuns: a. (1+3); b. (2+3); c. (1+2); d. (3+4).

28

5. ACHIZIŢIILE PUBLICE

Obiective

• Definirea conceptului de achiziţie publică • Cunoaşterea cadrului legislativ • Prezentarea directivelor europene în domeniu. • Familiarizarea studenţilor cu problematica licitaţiilor şi a modalităţilor de

atribuire a contractelor publice. • Definirea şi prezentarea conceptelor de autorităţi contractante şi ofertanţi • Cunoaşterea modului de derulare şi urmărire a contractelor publice

Cuvinte-cheie

• achiziţie publică • directive europene • licitaţie • ofertă • caiet de sarcini • autoritate contractantă • ofertant

5.1. Cadrul legislativ

Conceptul de „achiziţii publice” defineşte obţinerea de produse şi servicii de către autorităţi publice naţionale, regionale sau locale în condiţiile legii. Aceste tipuri de achiziţii implică banul public şi de aceea transparenţa trebuie să fie deplină. Până în anul 2006 sistemul de achiziţii publice din România postsocialistă era reglementat printr-un ansamblu19 de acte normative, stufos şi pe alocuri incoerent, generator de interpretări şi confuzie. Aceste acte normative puteau genera, pe de o parte, suspiciuni, iar pe de altă parte „ofereau” posibilitatea cheltuirii ineficiente a banului public şi puteau constitui sursa unor fenomene de corupţie. De aceea o nouă lege care să reglementeze domeniul a fost aşteptată atât de cercurile de afaceri, cât şi de autorităţile publice, lege care s-a materializat în Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie _________________

19 Legea nr. 212/2002, Ordonanţa de Urgenţă nr. 60/2001 şi normele de imple-mentare ale acesteia adoptate prin Hotărârea de Guvern nr. 461/2001; Legea nr. 219/1998 cu privire la sistemul concesiunilor, modificata de Legea nr. 528/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenta nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat; Ordonanţa de Guvern nr. 16/2002 modificata prin Legea nr. 470/2002, Ordonanţa de Urgenta nr. 15/2003, Legea nr. 293/2003 şi Legea nr. 528/2004; Hotărârea de Guvern nr. 1587/2003 cu privire la procedura concilierii pentru rezolvarea disputelor privitoare la acordarea contractelor de achiziţii publice; Hotărârea de Guvern nr. 1186/2001 pentru achiziţii în sectorul apărării naţionale; Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 1012/2001 şi Ordinele Comune ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei nr. 1013/873/2001 şi nr. 1014/874/2001 care reglementează structura, conţinutul şi folosirea Documentaţiei Standard pentru Elaborarea şi Prezentarea Ofertei pentru achiziţiile publice de bunuri, servicii şi altele.

29

publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi contractelor de concesiune de servicii, aprobată prin Legea nr. 337/2006.

Prin Hotărârea Guvernului20 Nr. 901 din 4 august 2005 privind aprobarea Strategiei de reformă a sistemului achiziţiilor publice, precum şi a planului de acţiune pentru implementarea acesteia în perioada 2005-2007, s-a aprobat strategia de reformă în domeniul achiziţiilor publice pornindu-se de la următoarele premise21:

„Realizarea unui sistem al achiziţiilor publice eficient şi credibil reprezintă unul dintre elementele fundamentale ale procesului de integrare în Uniunea Europeană, cu impact asupra tuturor celorlalte arii de interes ale acquis-ului comunitar aferent „Pieţei interne”. În acest context, intensificarea eforturilor pentru elaborarea unei legislaţii complet armonizate cu noua legislaţie europeană şi pentru asigurarea unei capacităţi de implementare corespunzătoare devine extrem de importantă în perioada imediat următoare.

Reforma sistemului achiziţiilor publice implică restructurare instituţională, reformarea mentalităţilor care stau la baza sistemului actual, precum şi eforturi financiare care trebuie asumate. Realizarea procesului de reformă este o prioritate a Guvernului, care se angajează să furnizeze resursele necesare.

Prezenta strategie vizează problemele sistemice în domeniul achiziţiilor publice, aşa cum au fost relevate în mai multe rapoarte de evaluare. Principalele puncte slabe ale sistemului achiziţiilor publice, semnalate în perioada 2001-2004, se pot sintetiza după cum urmează:

– suprapuneri legislative şi distribuţie neclară a competenţelor instituţiilor publice care sunt implicate în gestionarea sistemului achiziţiilor publice, ceea ce a determinat o disoluţie a autorităţii şi, implicit, a responsabilităţilor;

– derogări ad-hoc de la prevederile legislaţiei privind achiziţiile publice, în cazul atribuirii unor contracte de mare anvergură;

– personal insuficient la nivelul structurii instituţionale, cu rol de reglemen-tare şi monitorizare;

– capacitate adesea redusă a autorităţilor contractante de a aplica procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică în mod corect şi eficient;

– sistem neadecvat de control intern ex-ante; – lipsa unei abordări coerente a procesului de instruire a personalului autori-

tăţilor contractante; – mecanism ineficient de colectare a informaţiilor privind modul de funcţionare

a sistemului achiziţiilor publice; – sistem relativ lent şi neperformant de soluţionare a contestaţiilor. Prezenta strategie are în vedere remedierea, în intervalul de timp 2005-2007,

a aspectelor negative constatate, asigurându-se astfel calitatea şi eficienţa modului de funcţionare a sistemului achiziţiilor publice în România, în concordanţă cu cerinţele şi standardele impuse la nivelul Uniunii Europene.”

Principiile22 care au stat la baza acestei strategii au fost: – asigurarea deplinei compatibilităţi legislative şi instituţionale cu acquis-ul

comunitar şi cu sistemele similare europene; _________________

20 Publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 19 august 2005. 21 Conform HG 901/04.08.2005. 22 Conform HG 901/04.08.2005.

30

– adoptarea celor mai bune practici europene legate de funcţionarea siste-mului achiziţiilor publice;

– crearea premiselor de creştere a eficienţei, transparenţei şi competitivităţii achiziţiilor în sectorul public.

Direcţiile de acţiune au vizat pe de o parte perfecţionarea cadrului legislativ; iar pe de alta întărirea capacităţii de implementare a legislaţiei

Prin Hotărârea de Guvern Nr. 89523 din 4 august 2005 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice au fost puse bazele unei instituţii specializate în domeniu „Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice” A.N.R.M.A.P., care se organizează şi funcţionează ca instituţie publică independentă, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului şi în coordonarea directă a primului-ministru.

A.N.R.M.A.P24. are ca rol fundamental formularea la nivel de concepţie, pro-movarea şi implementarea politicii în domeniul achiziţiilor publice şi îndeplineşte următoarele funcţii:

• elaborarea strategiei în domeniul achiziţiilor publice, în conformitate cu cerinţele acquis-ului comunitar;

• reglementarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică; • cadrului legal referitor la aplicarea procedurilor pentru atribuirea contrac-

telor de achiziţie publică; • monitorizarea, analiza, evaluarea şi supravegherea modului de atribuire a

contractelor de achiziţie publică; • reprezentarea României în cadrul comitetelor consultative, grupurilor de

lucru şi reţelelor de comunicare, organizate de către instituţiile europene; • consilierea metodologică a autorităţilor contractante în procesul de atri-

buire a contractelor de achiziţie publică, cu rol de suport în aplicarea corectă a legislaţiei în acest domeniu;

• iniţierea/susţinerea proiectelor sau acţiunilor de instruire a personalului implicat în activităţi specifice achiziţiilor publice, cu rol de suport în dezvoltarea capacităţii de implementare a legislaţiei la nivelul autorităţilor contractante.

În realizarea funcţiilor sale, A.N.R.M.A.P. are, în principal, următoarele atribuţii:

• asigurarea unui cadru legal coerent şi armonizat cu acquis-ul comunitar în domeniul achiziţiilor publice;

• îndeplinirea obligaţiilor corelative derivate din aplicarea prevederilor Directivelor Uniunii Europene în materie de achiziţii publice;

• asigurarea unui canal de comunicare permanent cu structurile din cadrul Comisiei Europene, cu instituţiile publice corespondente din statele membre ale Uniunii Europene şi cu organisme de interes public naţional;

• asigurarea unui cadru corespunzător de aplicare conformă a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice;

• dezvoltarea capacităţii de implementare la nivelul autorităţilor contractante. _________________

23 Publicată în Monitorul Oficial nr. 751 din 18 august 2005. 24 http://www.anrmap.ro/index.php?option=com_frontpage&Itemid=1&lang=ISO-8859-2.

31

În cadrul ANRMAP funcţionează următoarele direcţii: • Direcţia generală de politici şi reglementare; • Direcţia generală de dezvoltare operaţionala şi monitorizare; • Direcţia generală de control; • Direcţia administrativă. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea

contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (Succintă prezentare schematică):

33

Domeniu de aplicare. Excepţii

36

Pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică OUG prevede reguli comune, obligativitatea de a respecta principiile generale în relaţia cu operatorii economici interesaţi şi procedurile posibil a fi urmate în atribuirea contractelor. Obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică revine autorităţii contractante şi este aceea de a utiliza procedurile de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă în procedura clasică sau prin utilizarea mijloacelor electronice.

În cadrul ordonanţei sunt instituite următoarele excepţii în virtutea cărora autoritatea contractantă are dreptul de a aplica celelalte proceduri, de asemenea, în formula clasică ori prin utilizarea mijloacelor electronice:

1. Procedura de dialog competitiv, dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii (art. 98):

a) contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită respectiv acel contract de achiziţie publică pentru care autoritatea contractantă nu este, în mod obiectiv, în măsură:

b) să definească specificaţiile tehnice capabile să îi satisfacă necesităţile şi exigenţele; şi/sau

c) să stabilească montajul financiar şi/sau cadrul juridic de implementare a proiectului.

d) aplicarea procedurii de licitaţie deschisă sau restrânsă nu ar permite atribuirea contractului de achiziţie publică în cauză.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), autoritatea contractantă are dreptul de a aplica celelalte proceduri prevăzute la art. 18 alin. (1), după caz, numai în circumstanţele specifice prevăzute la art. 94, art. 110 alin. (1), art. 122 sau 124.

Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică25

_________________

25 Art. 18 din ordonanţă.

Licitaţia deschisă

Procedura de atribuire a unui contract de achiziţie publică la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune singur sau în asociere o ofertă; Licitaţia restrânsă

Procedura de atribuire a unui contract de achiziţie publică la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, singur sau în asociere, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune oferta; Dialogul competitiv

Procedura de atribuire a unui contract de achiziţie publică la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candi-datura singur sau în asociere şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală.

37

Negocierea,

Procedura de atribuire a unui contract de achiziţie publică prin care autoritatea contractantă derulează con-sultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia. Negocierea poate fi:

– negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare; – negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;

Cererea de oferte,

Procedura simplificată de atribuire a unui contract de achiziţie publică prin care o autoritate contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici.

Concursul de soluţii

Procedură specială prin care autoritatea contractantă achizi-ţionează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice şi peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurenţiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii.

Achiziţionarea directă

Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în lei a 5.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, serviciu sau lucrare. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ care, în acest caz, se consideră a fi contract de achiziţie publică, iar obligaţia respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se limitează numai la prevederile art. 204 alin. (2).

Art. 19

38

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea

şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice

Pentru aplicarea OU 34 a fost elaborată o HOTĂRÂRE pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Prin aceasta, în mod practic, România s-a aliniat la standardele europene în materie.

Legislaţia europeană în domeniul achiziţiilor de bunuri, servicii, lucrări şi utilităţi a fost revizuită şi simplificată de curând. Uniunea Europeana a impus noi reguli care acum se aplică şi României urmare a obligaţiilor bilaterale asumate prin programul de aderare la UE. Comisia Europeană a adoptat în 2004, două noi directive privind achiziţiile publice, respectiv Directiva 18/CE/2004 şi Directiva 17/CE/2004. Aceste două directive au înlocuit directivele 92/50/EEC, 93/36/EEC, 93/37/EEC şi 92/38 EEC privind coordonarea procedurilor de acordare a contrac-telor de servicii publice, a contractelor de furnizări de produse şi a contractelor în sectoarele de apa, energie, transport şi telecomunicaţii. Până la 31 ianuarie 2006 statele membre au trebuit să se conformeze acestor reglementări. Principiile fundamentale ale acestor reguli sunt:

• înlăturarea barierelor; • deschiderea unei noi pieţe – competitive şi nediscriminatoriu; • libertatea de mişcare a bunurilor şi serviciilor în Uniunea Europeană; • garantarea ca procedurile de organizare a achiziţiilor publice respectă

reglementările privind libera concurenţă.

39

Sintetic, principiile care guvernează achiziţiile în conformitate cu tabelul de concordanţă dintre Directiva 18/2004 şi proiectul noii legi sunt prezentate mai jos:

a) libera concurenţă, respectiv asigurarea condiţiilor de manifestare a concu-renţei reale astfel încât orice operator economic, indiferent de naţionalitate, să aibă dreptul de a participa la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică;

b) recunoaşterea mutuală, respectiv acceptarea produselor, serviciilor, lucră-rilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii Europene, recunoaşterea diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autorităţile competente din alte state, precum şi acceptarea specificaţiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel naţional;

c) transparenţa, respectiv aducerea la cunoştinţa tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire a contractului de achi-ziţie publică;

d) proporţionalitatea, respectiv asigurarea echilibrului între necesitatea obiectivă a autorităţii contractante, obiectul contractului de achiziţie publică şi cerinţele formulate în contextul aplicării procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică;

e) tratamentul egal, respectiv stabilirea specificaţiilor tehnice, formularea şi aplicarea criteriilor de selecţie şi a criteriilor de atribuire a contractului de achiziţie publică, în mod nediscriminatoriu, astfel încât orice operator economic să aibă şansa de a deveni, în condiţiile legii, contractant;

f) eficienta utilizării fondurilor, respectiv utilizarea unor criterii de atribuire a contractului de achiziţie publică care să reflecte, în primul rând, avantajele de natura economică ale ofertelor prezentate, luându-se în considerare, după caz, şi efectele preconizate a se obţine în domeniul social sau în cel al protecţiei mediului şi promovării dezvoltării durabile.

g) confidenţialitatea, respectiv garantarea protejării secretului comercial, a proprietăţii intelectuale, precum şi a altor informaţii care, în mod obiectiv, pot prejudicia interesele legitime ale ofertantului.

5.2. Licitaţiile, cererile de ofertă, caietele de sarcini, publicitatea

Autorităţile publice interesate de achiziţiile publice sunt obligate, conform legii, să urmeze anumite proceduri şi să întocmească o serie de documente. Proce-durile la care poate recurge o instituţie publică în vederea atribuirii unui contract de achiziţie publică sunt:

• Licitaţie deschisă • Licitaţie restrânsă • Negociere • Cerere de ofertă • Concurs de soluţii • Achiziţionarea directă Fiecare procedură presupune elaborarea unor documente specifice cu privire

la intenţia de achiziţie, specificaţiile tehnice sau caietele de sarcini, anunţurile publi-citare prin care se aduce la cunoştinţa celor interesaţi intenţia respectivei achiziţii.

Licitaţia deschisă este o procedură prin care orice furnizor de produse, exe-cutant de lucrări ori prestator de servicii interesat să-şi poată depune oferta în vederea obţinerii unui contract de achiziţie publică.

40

Licitaţia restrânsă conţine două etape. O primă etapă, în care se depun ofertele, urmând ca în etapa a doua să fie invitaţi furnizorii, executanţii sau prestatorii selectaţi de către instituţia publică, în calitate de autoritate contractantă, pe baza unor criterii de selecţie stabilite şi cunoscute de ofertanţi.

Licitaţia deschisă sau restrânsă reprezintă tipul de procedură pin intermediul căreia se atribuie de regulă contractele de achiziţie publică în România.

O formă de licitaţie modernă şi care câştigă tot mai mult teren este licitaţia electronică, în special pentru produsele standardizate. Sistemul Electronic de Achiziţii Publice SEAP asigură funcţionarea unei pieţe virtuale puternice pentru produsele standardizate. Se oferă prin acest sistem posibilitatea încheierii de con-tracte comerciale rapid şi eficient. Astfel, contractele comerciale reprezintă finali-zarea procedurilor pentru diverse achiziţii publice cu ajutorul tehnologiilor Web.

Sistemul prezintă următoarele avantaje: – reprezintă un proces transparent şi eficient pentru licitaţii publice; – procesul de atribuire a contractelor din cadrul licitaţiilor publice se simplifică; – oferă rapid, în timp real şi la costuri minime, informaţii despre modalitatea

de funcţionare a licitaţiei publice. – oferă şanse egale pentru toţi ofertanţii; – optimizarea preţurilor de achiziţie prin posibilitatea participării mai multor

ofertanţi şi ca atare obţinerea de oferte competitive; – reducerea costurilor de marketing şi distribuţie; – utilizarea strictă şi eficientă a banului public; – posibilitatea lucrului permanent; – acces simplu şi uşor la informaţii; – viteza mare în accesarea şi procesarea informaţiilor; – diminuarea birocraţiei; – diminuarea sau reducerea corupţiei. Negocierea este de două feluri: competitivă şi cu o singură sursă. În cadrul

procedurii de negociere competitivă autoritatea contractantă negociază clauzele contractuale, mai puţin preţul , cu mai mulţi ofertanţi, în urma acestor negocieri şi consultări urmând să fie selectat ofertantul cel mai competitiv. În situaţia negocierii cu o singură sursă, autoritatea contractantă negociază toate clauzele contractuale şi preţul cu un singur ofertant.

O procedură simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulţi ofertanţi în situaţia în care valoarea contractului fără TVA este mai mică decât echivalentul în lei a următoarelor sume:

– 40 000 de euro în situaţia contractelor de furnizare de produse; – 100 000 de euro pentru contractele de execuţie de lucrări; – 400 000 de euro pentru contractele de prestări de servicii. Concursul de soluţii se organizează în special în domeniul amenajării terito-

riului, în domeniul urbanisticii şi peisagisticii, al unor obiective social culturale etc. Ofertanţii îşi depun ofertele elaborate în baza unor teme sau caiete de sarcini, urmând ca un juriu desemnat de către autoritatea contractantă să selecteze proiectul câştigător. Proiectele jurizate pot primi şi premii din partea autorităţii contractante.

41

Autorităţile contractante întocmesc documentaţia necesară elaborării ofertelor de către ofertanţi. În cadrul acestor documentaţii trebuie precizate următoarele tipuri de informaţii:

• informaţii privind autoritatea contractantă; • cerinţele minime solicitate; • documentele ce urmează a fi prezentate de către ofertant; • caietul de sarcini sau specificaţiile tehnico- economice; • instrucţiuni privind datele limită; • formalităţile necesare a fi îndeplinite; • modul de prezentare şi depunere a ofertei; • criteriile folosite în selectarea ofertanţilor şi atribuirea contractelor.

5.3. Autorităţi contractante şi ofertanţii

Potrivit legii26 autorităţile contractante pot fi: • autorităţile publice de orice fel • instituţiile publice din administraţia centrală sau locală, autonome sau

aflate în subordinea unei autorităţi publice • persoane juridice care desfăşoară activităţi nelucrative finanţate din fonduri

publice sau aflate sub autoritatea unei instituţii publice. • persoane juridice care desfăşoară activităţi în sectoare de utilităţi publice

(apă, energie, transporturi şi telecomunicaţii) Pentru derularea procesului de achiziţie publică autoritatea contractantă

constituie o comisie formată dintr-un număr de membri având experienţă relevantă în domeniu. În sarcina comisiei revin evaluarea ofertelor, modul în care ofertanţii răspund criteriilor impuse, analiza comparativă a ofertelor, desemnarea ofertei sau ofertelor câştigătoare.

Criteriul de bază avut în vedere în desemnarea ofertei câştigătoare de regulă este preţul cel mai avantajos ori oferta tehnico-economică cea mai avantajoasă.

Ofertanţii: Orice furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii,

persoană fizică autorizată sau persoană juridică poate depune oferte în concordanţă cu prevederile din anunţul privind achiziţia publică şi cu respectarea cerinţelor din documentaţia pusă la dispoziţie de către autoritatea contractantă.

La licitaţiile deschise numărul ofertanţilor poate fi nelimitat, iar la licitaţia restrânsă în prima fază poate participa orice ofertant, urmând ca în etapa a doua să fie invitaţi ofertanţii care s-au calificat.

Pentru participarea la procedura de achiziţii publice se instituie criterii de eligibilitate, astfel încât următoarele categorii de ofertanţi nu pot participa:

• cei care sunt în stare de faliment, lichidare ori cu activităţile comerciale suspendate;

• dacă afacerile îi sunt administrate de către un judecător sindic; • dacă are conturile blocate; • dacă datorii privind plata impozitelor taxelor şi a altor obligaţii către

diversele instituţii publice; • dacă prezintă documente sau informaţii false.

_________________ 26 Legea nr. 492/2004 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 75/2004 pentru

modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice.

42

5.4. Derularea procesului de atribuire a contractelor de achiziţii publice

Procesul de achiziţie publică şi atribuirea contractului de achiziţie publică trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiţii:

• să fie prevăzută achiziţia publică în programul anual al achiziţiilor publice; • să fie publicat un anunţ de intenţie în situaţia în care valoarea estimată a

contractului de achiziţie publică este egală sau superioară sumei de 75 000 de euro;

• sunt asigurate fondurile necesare pentru derularea contractului de achiziţie publică respectiv;

• este întocmită documentaţia necesară privind elaborarea şi prezentarea ofertelor de către potenţialii ofertanţi;

• prin decizie a autorităţii contractante este constituită comisia de evaluare şi adjudecare a ofertelor primite.

Procesul de atribuire a contractelor este specific fiecărei proceduri, astfel încât acesta trebuie cunoscută de către toţi potenţialii ofertanţi. În funcţie de proce-dura aleasă se anunţă intenţia de achiziţie publică, se primesc ofertele, se evaluează, se comunică rezultatele, se soluţionează eventualele contestaţii, se comunică situaţia finală şi se încheie contractul.

5.5. Derularea şi urmărirea contractelor de achiziţii publice

Autoritatea contractantă are obligaţia ca după încheierea contractului să urmărească derularea lui şi îndeplinirea tuturor obligaţiilor asumate de către ofertant în condiţiile de calitate şi la termenele asumate. În situaţia nerespectării acestor clauze se pot solicita penalizări, iar în situaţia unor abateri grave se poate merge până la rezilierea contractului.

Observaţiile dumneavoastră:


1. Licitaţia deschisă este o procedură prin care orice furnizor de produse, executant de lucrări ori prestator de servicii interesat să- şi poată depune oferta în vederea obţinerii unui contract de achiziţie publică.


43

2. Licitaţia deschisă sau restrânsă reprezintă tipul de procedură prin inter-mediul căreia se atribuie foarte rar contractele de achiziţie publică în România.


3. Atribuirea contractului de achiziţie publică are la bază următoarele principii: 1. principiul unicităţii; 2. principiul publicităţii; 3. principiul liberei concurenţe; 4. principiul tratamentului egal.

Variante de răspuns a. (1+3) b. (2+3) c.(1+2) d. ( 3+4)

4. Cererea de ofertă se aplică în situaţia în care valoarea estimată a con-tractului de achiziţie publică este mai mică decât echivalentul în lei a următoarelor sume:

a. 40000 de euro, pentru contractul de execuţie de lucrări; b. 100000 de euro, pentru contractul de prestări de servicii; c. 50000 de euro, pentru contractul de furnizare de produse; d. 40000 de euro, pentru contractul de prestări de servicii.

5. Atribuirea contractelor de achiziţii publice este guvernată de principiul publicităţii.



44

6. PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT

Obiective

• Definirea conceptului de parteneriat public-privat şi a tipurilor de parte-neriate public-private

• Cunoaşterea etapelor de realizare a parteneriatului public-privat • Prezentarea problematicii dezvoltării durabile şi a implicării administraţiei

în acest domeniu. Cuvinte-cheie

• Parteneriat public-privat • Piaţă imperfectă • Monopol natural • Dezvoltare durabilă • Spirala calităţii

6.1. Baza legală de constituire şi funcţionare a parteneriatului public-privat

Ordonanţa 16/2002 şi apoi Legea 470-2002 privind contractele de parteneriat public-privat pune bazele acestui tip de asociere în România postdecembristă. Pornind de la premisa că activitatea privată în dorinţa ei de profit este superioară din punctul de vedere al eficienţei utilizării resurselor, pe de o parte, iar, pe de altă parte, reprezintă un adevărat motor ce poate conduce la creşterea performanţelor actului public, aceste acte normative instituie posibilitatea unor forme de asociere de tip public-privat, cum ar fi: asocierea cu persoane juridice de tipul societăţilor comerciale, asocierea cu persoane fizice etc. Aceste asocieri au în vedere adminis-trarea şi valorificarea domeniului public şi a domeniului privat. Din acest parteneriat câştigă toată lumea şi, în special, cetăţeanul.

În România, iniţiatorul unui parteneriat public-privat trebuie să fie o auto-ritate publică. Aceasta elaborează, pe costurile sale, un studiu de prefezabilitate şi face publicitate proiectului prin publicarea în Monitorul Oficial a unei astfel de intenţii. Posibilii viitori parteneri trimit, la rândul lor, autorităţii iniţiatoare scrisori de intenţie privind interesul lor într-un asemenea proiect. După selectarea candi-daţilor şi negocierea condiţiilor se încheie contractul.

Potrivit Normei metodologice din iunie 2002, tipurile de parteneriat public-privat sunt:

• Proiectare – construcţie – operare • Construcţie – operare – reînnoire • Construcţie – operare – transfer • Leasing – dezvoltare – operare • Reabilitare – operare – transfer Procedura de selecţionare a partenerilor eligibili urmează principiul competiţiei

libere, iar evaluarea candidaturilor se face potrivit unor criterii precis definite şi cuantificabile, care să permită luarea unei decizii obiective şi să nu dea naştere la suspiciuni.

45

Etapele unui proiect de parteneriat public-privat sunt: • Elaborarea, avizarea şi aprobarea studiului de prefezabilitate de către auto-

ritatea publică iniţiatoare. • Elaborarea anunţului de intenţie şi a documentului ataşat. • Desemnarea comisiei de evaluare a scrisorilor de intenţie care vor fi

primite de la partenerii interesaţi de proiect. • Elaborarea şi aprobarea criteriilor de evaluare şi a procedurilor şi forma-

lităţilor necesare evaluării. • Publicarea anunţului de intenţie însoţit de documentul ataşat. • Primirea şi înregistrarea scrisorilor de intenţie în intervalul de timp definit. • Deschiderea de către comisie a plicurilor conţinând scrisorile de intenţie. • Evaluarea scrisorilor de intenţie şi documentelor însoţitoare. • Întocmirea raportului de evaluare, adjudecare preliminară. • Soluţionarea eventualelor contestaţii. • Adjudecarea finală. • Negocierea şi semnarea contractului. • Derularea contractului.

6.2. Cetăţeanul şi satisfacerea nevoii sociale în parteneriat public-privat

În literatura de specialitate interesul cetăţeanului, respectiv satisfacerea nevoilor cetăţeanului este abordată în sens generic, ea reprezentând de fapt interesul general sau interesul public. Prin interes public unii autori înţeleg interesele oricărui cetăţean, alţii înţeleg interesul majorităţii. Există însă o abordare care este acceptată de majoritatea specialiştilor, potrivit căreia interesul cetăţeanului este privit prin prisma conceptului de echitate, adică accesul în mod egal şi nerestrictiv al tuturor cetăţenilor la bunurile şi serviciile publice. Aceste bunuri şi servicii au un cost şi interesul general presupune ca din aceleaşi resurse să poată fi oferite cât mai multe bunuri şi servicii. Cum este cunoscut dictonul potrivit căruia statul nu este recu-noscut a fi cel mai bun administrator al resurselor, cu alte cuvinte, este necompetitiv, şi cum activitatea privată, se recunoaşte, este un excelent administrator al resurselor, ideea furnizării de bunuri şi servicii publice în parteneriat public-privat care să asigure satisfacerea nevoii sociale a cetăţenilor este o idee de bun simţ. Pe de altă parte „piaţa” bunurilor şi serviciilor publice este o „piaţă imperfectă”, cel puţin datorită următoarelor considerente:

• Necesitatea furnizării unor bunuri şi servicii publice. La acestea orice membru al societăţii trebuie să aibă acces, fără ca aceasta să împiedice un oricare alt cetăţean să aibă acces la acestea.

• Inegalitatea de posibilităţi şi resurse între cetăţeni • Existenţa unor monopoluri naturale • Accesul diferit la informaţii al cetăţenilor din varii motive • Existenţa externalităţilor Din cauza imperfecţiunilor de mai sus, şi nu numai, aceste bunuri şi servicii

nu pot fi lăsate exclusiv la jocul pieţei şi ca atare se impune reglementarea acestora prin intermediul guvernării, respectiv al amprentei statale. Aşadar, prin parte-neriatul public-privat se asigură atât componenta de implicare a autorităţii ca forţă de reglementare, cât şi componenta eficienţă ca atribut al iniţiativei private. În acest mod, principalul câştigător devine cetăţeanul, căruia i se vor satisface în măsură mai mare nevoile de astfel de bunuri şi servicii în condiţii de eficienţă şi calitate crescute raportat la aceeaşi cantitate de resurse.

46

6.3. Administraţia publică şi dezvoltarea durabilă

Subiectul central al oricărei administraţii trebuie să fie omul, cetăţeanul, atât în viziunea de trăitor în prezent în diverse zone ale planetei, cât şi de trăitor în viitor dacă ne gândim la generaţiile viitoare. Pentru evitarea „conflictelor” între aceşti cetăţeni, din diversele spaţii şi timpuri, în vocabularul omenirii a intrat con-ceptul de „dezvoltare sustenabilă” sau „dezvoltare durabilă”27. Termenul a intrat în uzul curent în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea, de la Rio de Janeiro din 1992. Cu această ocazie, s-a ajuns practic la un consens în ceea ce priveşte un set de valori de interes mondial. Dintre aceste valori amintim: protecţia atmosferei şi, în special, a păturii de ozon, conservarea biodiversităţii şi protecţia resurselor terestre, protecţia resurselor de apă, a mărilor şi oceanelor, gestionarea raţională a biotehnologiilor, a deşeurilor, în special a celor toxice, era-dicarea sărăciei, protecţia mediului, creşterea calităţii vieţii, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, viaţă, sănătate.

În acest context revine ca sarcină administraţiilor publice a statelor sarcina de a elabora acele politici şi de a promova acele programe care să se înscrie în conceptul de dezvoltare durabilă De altfel, în principiul al doilea al documentului de la Rio, dreptul suveran al statelor de a-şi administra resursele capătă următoarea formulare care răspunde necesităţilor globale ale umanităţii de dezvoltare durabilă: „Dreptul suveran de a-şi exploata resursele potrivit politicilor proprii în domeniul mediului şi de dezvoltare şi responsabilitatea de a se asigura că activităţile exercitate în limitele jurisdicţiei lor nu provoacă daune mediului în alte state sau în regiuni care sunt în afara limitelor jurisdicţiei naţionale”.

6.4. Gestiunea activităţilor în cadrul parteneriatului public-privat

Administrarea intereselor colectivităţilor presupune abordarea principiilor de management al calităţii totale şi gestiunea activităţilor necesare în conformitate cu aceste principii.

Pentru a avea o activitate acceptabilă în ceea ce priveşte administrarea inte-reselor publice ale colectivităţilor este necesară parcurgerea paşilor aferenţi con-ceptului de „spirala calităţii” care presupune identificarea, conceptualizarea şi definirea nevoii, definirea modalităţii de a produce satisfactorul corespunzător nevoii identificate, realizarea acelui satisfactor, reacţiile colectivităţii la satisfactorul realizat, controlul, implementarea, oferirea satisfactorului şi urmărirea menţinerii conformităţii de-a lungul duratei de viaţă a satisfactorului respectiv.

6.5. Managementul parteneriatelor

În managementul parteneriatelor de tip public-privat se au în vedere princi-piile generale de management dublate de principiile specifice ale managementului instituţional şi de principiile managementului calităţii totale aplicate în administrarea colectivităţilor umane, potrivit celor opt domenii din ISO 9001 referitoare la managementul calităţii totale (TQM). _________________

27 Sustainable development – în limba engleză.

47


1. În România iniţiatorul unui parteneriat public-privat nu este obligatoriu să fie o autoritate publică


2. Prin echitate se înţelege accesul în mod egal şi nerestrictiv al tuturor cetă-ţenilor la bunurile şi serviciile publice.


3. Piaţa bunurilor şi serviciilor publice este o „piaţă imperfectă”, cel puţin datorită următoarelor considerente:

a) Necesitatea furnizării unor bunuri şi servicii publice. La acestea orice membru al societăţii trebuie să aibă acces fără ca aceasta să împiedice un oricare alt cetăţean să aibă acces la acestea.

b) Inegalitatea de posibilităţi şi resurse între cetăţeni c) Existenţa unor monopoluri naturale d) Accesul diferit la informaţii al cetăţenilor din varii motive e) Existenţa externalităţilor.

4. Dintre valorile dezvoltării durabile amintim: a) protecţia atmosferei şi în special a păturii de ozon, b) conservarea biodiversităţii şi protecţia resurselor terestre, c) protecţia resurselor de apă, a mărilor şi oceanelor, d) gestionarea raţională a biotehnologiilor, a deşeurilor, în special a celor

toxice, e) eradicarea sărăciei, f) protecţia mediului, g) creşterea calităţii vieţii, h) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, viaţă, sănătate.

5. Paşii aferenţi conceptului de „spirala calităţii” presupun: identificarea, con-ceptualizarea şi definirea nevoii, definirea modalităţii de a produce satisfactorul corespunzător nevoii identificate, realizarea acelui satisfactor, reacţiile colectivităţii la satisfactorul realizat, controlul, implementarea, oferirea satisfactorului şi urmărirea menţinerii conformităţii de-a lungul duratei de viaţă a satisfactorului respectiv.



48

7. AUDITUL FINANCIAR INTERN ŞI CONTROLUL FINANCIAR

PREVENTIV AL INSTITUŢIILOR PUBLICE

Obiective

• Cunoaşterea rolului şi importanţei auditului şi a controlului financiar preventiv. • Prezentarea obiectivelor generale, a cerinţelor generale şi specifice privind

controlul financiar şi auditul în cadrul instituţiilor publice. • Cunoaşterea problematicii privind desfăşurarea controlului financiar preventiv

şi a auditului în instituţiile publice. Cuvinte-cheie

• Control financiar preventiv • Control intern • Audit Necesitatea şi importanţa auditului şi controlului financiar preventiv

Pentru buna desfăşurare a activităţii instituţiilor publice în condiţii de deplină legalitate, transparenţă şi eficienţă, acestea au la dispoziţie un ansamblu de reglementări materializat sub forma diverselor acte normative. Înscrierea activităţii lor în litera şi spiritul actelor normative respective este atributul managementului acestor instituţii iar pentru o desfăşurare corectă a activităţii s-au instituit proceduri reglementate privind controlul financiar intern şi auditul financiar intern. Acestea sunt necesare pentru ca să nu existe posibilitatea de cheltuire a banului public în afara cadrului legal.

Activităţile de control şi audit financiar în cadrul instituţiilor publice sunt: • Controlul financiar preventiv reprezintă activitatea prin intermediul căreia

se verifică legalitatea şi conformitatea operaţiunilor efectuate pe seama fondurilor publice ori a patrimoniului public, înainte ca aceste operaţiuni să fie aprobate şi realizate.

• Controlul intern constă într-un ansamblu de proceduri, sisteme de control şi evaluare şi măsuri care se iau la nivelul unei instituţii publice în vederea îndeplinirii politicilor adoptate, a respectării legalităţii şi dispoziţiilor con-ducerii şi protejării resurselor de orice fel a respectivei instituţii.

• Auditul intern reprezintă o activitate de verificare, inspecţie şi analiză a sistemului propriu de control şi funcţionare a instituţiei, cu scopul evaluării obiective a nivelului în care acesta asigură îndeplinirea misiunii şi obiec-tivelor cu care a fost abilitată şi a modului de utilizare a resurselor pe care le gestionează respectiv eficienţa utilizării acestor resurse.

7.1. Controlul intern al instituţiilor publice

Controlul intern potrivit legii28 are următoarele obiective generale: „– realizarea, la un nivel corespunzător de calitate, a atribuţiilor instituţiilor

publice, stabilite în concordanţă cu propria lor misiune, în condiţii de regularitate, eficacitate, economicitate şi eficienţă; _________________

28 OG 119/1999.

49

– protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei;

– respectarea legii, a reglementărilor şi deciziilor conducerii; – dezvoltarea şi întreţinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare,

actualizare şi difuzare a datelor şi informaţiilor financiare şi de conducere, precum şi a unor sisteme şi proceduri de informare publică adecvată prin rapoarte periodice”.

Regularitatea se referă la obligativitatea operaţiunilor de a respecta princi-piile şi regulile procedurilor impuse pentru categoria de operaţii din care face parte.

Eficacitatea reflectă gradul de îndeplinire a obiectivelor previzionate în raport cu situaţia de fapt.

Economicitatea: măsura în care se asigură minimizarea costului resurselor alocate unei activităţi, fără a compromite realizarea în bune condiţii a obiectivelor declarate ale acesteia.

Eficienţă: raportul dintre rezultatele obţinute şi costul resurselor utilizate în vederea obţinerii lor.

Legea29 defineşte cerinţele generale şi specifice de control intern care sunt următoarele:

a) cerinţe generale: „– asigurarea îndeplinirii obiectivelor generale prevăzute la art. 3 prin

evaluarea sistematică şi menţinerea la un nivel considerat acceptabil a riscurilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau operaţiunilor;

– asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de conducere şi de exe-cuţie, acesta având obligaţia să răspundă în orice moment solicitărilor conducerii şi să sprijine efectiv controlul intern;

– asigurarea integrităţii şi competenţei personalului de conducere şi de execuţie, a cunoaşterii şi înţelegerii de către acesta a importanţei şi rolului contro-lului intern;

– stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern, astfel încât acestea să fie adecvate, cuprinzătoare, rezonabile şi integrate misiunii instituţiei şi obiectivelor de ansamblu ale acesteia;

– supravegherea continuă de către personalul de conducere a tuturor activi-tăţilor şi îndeplinirea de către personalul de conducere a obligaţiei de a acţiona corectiv, prompt şi responsabil ori de câte ori se constată încălcări ale legalităţii şi regularităţii în efectuarea unor operaţiuni sau în realizarea unor activităţi în mod neeconomic, ineficace sau ineficient;

b) cerinţe specifice: – reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern, a tuturor

operaţiunilor instituţiei şi a tuturor evenimentelor semnificative, precum şi înregis-trarea şi păstrarea în mod adecvat a documentelor, astfel încât acestea să fie dispo-nibile cu promptitudine pentru a fi examinate de către cei în drept;

– înregistrarea de îndată şi în mod corect a tuturor operaţiunilor şi eveni-mentelor semnificative;

– asigurarea aprobării şi efectuării operaţiunilor exclusiv de către persoane special împuternicite în acest sens;

– separarea atribuţiilor privind efectuarea de operaţiuni între persoane, astfel încât atribuţiile de aprobare, control şi înregistrare să fie, într-o măsură adecvată, încredinţate unor persoane diferite; _________________

29 Ibidem.

50

– asigurarea unei conduceri competente la toate nivelurile; – accesarea resurselor şi documentelor numai de către persoane îndreptăţite şi

responsabile în legătură cu utilizarea şi păstrarea lor”.

7.2. Controlul financiar preventiv în instituţiile publice30

Controlul financiar preventiv se referă la verificarea sistematică a proiectelor de operaţiuni care fac obiectul acestuia din punctul de vedere al:

a) legalităţii şi regularităţii; b) încadrării în limitele angajamentelor bugetare stabilite potrivit legii.

Obiectul controlului financiar preventiv

(1) Fac obiectul controlului financiar preventiv proiectele de operaţiuni care vizează, în principal:

a) angajamente legale şi bugetare; b) deschiderea şi repartizarea de credite bugetare; c) modificarea repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni ale clasificaţiei

bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virări de credite; d) efectuarea de plăţi din fonduri publice; e) efectuarea de încasări în numerar; f) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul

privat al statului sau al unităţilor administrativ- teritoriale; g) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau

al unităţilor administrativ-teritoriale; h) alte tipuri de operaţiuni, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor. (2) În funcţie de specificul instituţiei publice, conducătorul acesteia poate

decide exercitarea controlului financiar preventiv şi asupra altor tipuri de proiecte de operaţiuni decât cele prevăzute la alin. (1).

Organizarea controlului financiar preventiv

(1) Controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită în mod unitar, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe şi ale actelor normative emise în aplicarea acesteia de către autorităţile competente.

(2) Controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită în următoarele forme:

a) controlul financiar preventiv propriu; b) controlul financiar preventiv delegat, prin controlori delegaţi ai Ministerului

Finanţelor.

Organizarea controlului financiar preventiv propriu

(1) Instituţiile publice au obligaţia de a organiza controlul financiar preventiv propriu şi evidenţa angajamentelor în cadrul compartimentului contabil.

(2) Conducătorii instituţiilor publice au obligaţia să stabilească proiectele de operaţiuni supuse controlului financiar preventiv potrivit art. 10, documentele justificative şi circuitul acestora, cu respectarea dispoziţiilor legale. _________________

30 OG 119/1991.

51

(3) Evidenţa angajamentelor se organizează, se ţine, se actualizează şi se rapor-tează conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor.

(4) Ministerul Finanţelor organizează controlul financiar preventiv propriu şi pentru operaţiunile privind bugetul trezoreriei statului, operaţiunile privind datoria publică şi alte operaţiuni specifice Ministerului Finanţelor.

(5) Controlul financiar preventiv propriu se exercită de către contabilul-şef prin viză de control financiar preventiv propriu. În funcţie de volumul şi de com-plexitatea activităţii, contabilul-şef poate împuternici, cu aprobarea ordonatorului de credite, şi alte persoane din subordinea sa să exercite controlul financiar preventiv propriu, precizând limitele împuternicirii.

(6) Încadrarea contabilului-şef se face cu respectarea criteriilor şi condiţiilor unitare aprobate prin ordin al ministrului finanţelor. Destituirea, suspendarea sau schimbarea din funcţie a contabilului-şef se face numai cu aprobarea ordonatorului de credite de la nivelul instituţiei publice ierarhic superioare sau a ordonatorului principal de credite, după caz.

7.3. Auditul financiar intern31

Obiectul auditului intern şi atribuţiile compartimentului de audit intern

(1) Auditul intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate de insti-tuţia publică sau care sunt în responsabilitatea acesteia, inclusiv asupra activităţii instituţiilor subordonate şi asupra utilizării de către terţi, indiferent de natura juri-dică a acestora, a fondurilor publice gestionate de aceştia din urmă în baza unei finanţări realizate de către instituţia publică în cauză sau de către o instituţie subor-donată acesteia.

(2) Operaţiunile care fac obiectul auditului intern sunt examinate, de regulă, pe tot parcursul acestora, din momentul iniţierii până în momentul finalizării executării lor efective.

(3) Compartimentul de audit intern trebuie să exercite, fără a se limita la acestea, următoarele atribuţii:

a) certificarea trimestrială şi anuală, însoţită de raport de audit, a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară ale instituţiei publice, prin verificarea legalităţii, realităţii şi exactităţii evidenţelor contabile şi ale actelor financiare şi de gestiune; certificarea se face înaintea aprobării de către conducătorul instituţiei publice în cauză a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară;

b) examinarea legalităţii, regularităţii şi conformităţii operaţiunilor, identificarea erorilor, risipei, gestiunii defectuoase şi fraudelor şi, pe aceste baze, propunerea de măsuri şi soluţii pentru recuperarea pagubelor şi sancţionarea celor vinovaţi, după caz;

c) supravegherea regularităţii sistemelor de fundamentare a deciziei, planificare, programare, organizare, coordonare, urmărire şi control al îndeplinirii deciziilor;

d) evaluarea economicităţii, eficacităţii şi eficienţei cu care sistemele de con-ducere şi de execuţie existente în cadrul instituţiei publice ori la nivelul unui pro-gram/proiect finanţat din fonduri publice utilizează resurse financiare, umane şi materiale pentru îndeplinirea obiectivelor şi obţinerea rezultatelor stabilite;

e) identificarea slăbiciunilor sistemelor de conducere şi de control, precum şi a riscurilor asociate unor astfel de sisteme, unor programe/proiecte sau unor opera-ţiuni şi propunerea de măsuri pentru corectarea acestora şi pentru diminuarea riscurilor, după caz. _________________

31 OG 119/1991.

52

Desfăşurarea auditului intern

(1) Conducătorul instituţiei publice aprobă planul anual de audit intern. (2) Planul de audit se stabileşte pe baza evaluării riscului asociat diferitelor

structuri, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni, precum şi prin consultare cu instituţiile publice ierarhic superioare.

(3) La elaborarea planului de audit se va ţine seama de recomandările unitare elaborate de Ministerul Finanţelor prin consultare cu Curtea de Conturi. Recoman-dările unitare se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor.

(4) Auditorii interni îşi desfăşoară activitatea pe bază de ordin de serviciu scris, aprobat de către conducătorul instituţiei publice şi care prevede în mod expli-cit scopul, obiectivele şi durata auditului.

(5) Auditorii interni au acces la toate datele şi informaţiile pe care le con-sideră relevante pentru scopul şi obiectivele precizate în ordinul de serviciu, iar personalul de conducere şi personalul de execuţie implicat în activitatea auditată au obligaţia să ofere documentele solicitate şi tot sprijinul necesar desfăşurării în bune condiţii a auditului intern.

(6) Constatările auditului intern sunt cuprinse în raportul de audit intern care trebuie să reflecte ordinul de serviciu primit, modul de desfăşurare a auditului, constatările făcute, concluziile şi recomandările auditorilor interni, împreună cu întreaga documentaţie care susţine respectivele constatări, concluzii şi recomandări. De asemenea, o dată cu raportul de audit intern trebuie prezentate obligatoriu şi punctele de vedere ale persoanelor implicate în activităţile auditate, îndeosebi ale acelora în legătură cu care se semnalează deficienţe sau care pot fi afectate de măsurile recomandate în raportul de audit intern.

(7) Ori de câte ori efectuarea auditului potrivit ordinului de serviciu presu-pune utilizarea unor cunoştinţe de specialitate din alte domenii decât cele cerute prin fişa postului auditorilor interni, şeful compartimentului de audit intern poate recurge, cu aprobarea conducătorului instituţiei publice căruia îi raportează, la contractarea externă de servicii de expertiză/consultanţă.

(8) Raportul de audit intern se semnează de către auditori pe fiecare pagină, se înregistrează şi se păstrează în original, în dosare speciale, timp de 10 ani. Reprezentanţii Curţii de Conturi au dreptul să examineze rapoartele de audit intern.

7.4. Organizarea şi conducerea auditului financiar

(1) Auditul intern se organizează în mod independent, în structura fiecărei instituţii publice, sub forma unui compartiment specializat, constituit din una sau mai multe persoane, astfel încât personalul de specialitate angajat în acesta, denumit în continuare auditor intern, să nu fie implicat în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care le auditează.

(2) Auditorul intern trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv, independent, cu profesionalism şi integritate, conform prevederilor prezentei ordonanţe şi potrivit normelor şi procedurilor specifice activităţii de audit. Auditorul intern trebuie să respecte prevederile codului de etică, normele şi instrucţiunile ce se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor.

(3) În realizarea atribuţiilor sale şeful compartimentului de audit intern sau, după caz, persoana care exercită atribuţiile de audit intern se subordonează şi raportează direct conducătorului instituţiei publice.

53


1. Activitatea de control financiar precede activitatea de audit. a) adevărat b) fals

2. Rezultatele activităţii de audit intern se consemnează în raportul de audit intern.


3. Auditul financiar: a. constă în verificarea legalităţii operaţiunilor efectuate pe seama fon-

durilor publice; b. succede activităţii de control financiar intern; c. precede activitatea de control financiar intern; d. rezidă în verificarea sistemului propriu de control intern.

4. Cerinţele generale ale activităţii de control intern sunt: 1. aprobarea şi efectuarea operaţiunilor de către persoane împuternicite; 2. stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern; 3. asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de conducere şi de

execuţie; 4. înregistrarea operaţiunilor economico-financiare în documente scrise.

Variante de răspuns: a. (1+3) b. (2+3) c. (1+2) d. (3+4) 5. Activitatea de audit financiar intern:

1. nu presupune adoptarea unor măsuri care să conducă la îmbunătăţirea activităţii de control;

2. vizează identificarea punctelor vulnerabile ale sistemului de control intern;

3. se desfăşoară înainte de controlul financiar intern; 4. are ca obiectiv asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice.

Variante de răspuns: a. (1+3) b. (2+3) c. (1+2) d. (2+4)


54

8. ASPECTE PRIVIND FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Obiective

• Definirea conceptului de finanţe publice şi a principalelor activităţi asociate

• Cunoaşterea elementelor de organizare financiară • Prezentarea modalităţilor de circulaţie a documentelor şi informatizarea în

cadrul instituţiilor publice • Prezentarea planului de conturi

Cuvinte-cheie

• Finanţe publice • Documente digitale • Plan de conturi

8.1. Principii de bază

Finanţele publice pot fi definite ca ansamblul activităţilor care se desfăşoară în cadrul administraţiei publice în procesul asigurării veniturilor şi repartizării acestora pe categorii de cheltuieli. Finanţele publice includ următoarele activităţi principale:

• elaborarea şi execuţia bugetului public naţional; • determinarea şi perceperea taxelor, impozitelor şi altor venituri de stat; • folosirea mijloacelor financiare ale instituţiilor puterii legislative, judecă-

toreşti şi executive; • controlul utilizării resurselor regiilor autonome, instituţiilor publice şi al

capitalului social al statului. Instituţiile publice organizate ca entităţi cu personalitate juridică au un patri-

moniu şi dispun de un buget propriu, utilizat în vederea realizării unor obiective de interes general şi, ca atare, în conformitate cu legea contabilităţii sunt obligate să facă înregistrări în contabilitate legate de dinamica acestor elemente de patrimoniu şi de buget.

8.2. Elemente de organizare financiară

Înregistrările în contabilitatea instituţiilor publice se fac potrivit legii conta-bilităţii, conform cu principiile înregistrării sistematice şi în ordine cronologică.

Documentele necesare pentru realizarea înregistrărilor cronologice sunt: documentele centralizatoare, notele de contabilitate şi jurnalul de înregistrare.

Documentele necesare înregistrărilor sistematice sunt: Cartea Mare, balanţa de verificare şi registrul inventar.

8.3. Circulaţia documentelor şi informatizarea

Tehnologiile integrate, ale ultimilor ani au permis o redefinire a documen-tului: „orice pachet de date structurate care poate fi folosit ca informaţie”. Practic, un document poate avea orice format: CD-ROM-uri, hologramă, secvenţe video etc. Orice document în format digital poate fi vizualizat, poate fi citit, auzit simultan pe dispozitive wireless portabile sau pe echipamente de birou.

55

Informatizarea şi trecerea la documentele digitale presupune o serie de etape dintre care amintim:

1. Elaborarea studiului de fezabilitate 2. Planificarea şi etapizarea desfăşurării proiectului 3. Achiziţionarea echipamentelor 4. Implementarea şi punerea în funcţiune 5. Contractele de utilizare a pachetelor de programe 6. Audit-ul costurilor 7. Audit-ul achiziţiei 8. Audit-ul activităţii Managementul documentelor presupune un sistem care permite circulaţia (pentru

solicitare, informare, aprobare, modificare, înregistrare), stocarea şi regăsirea oricărui document aflat în format digital sub orice formă, text, imagine, combinat, şiruri de caractere etc. cu posibilitate de conectare la alte sisteme informatice sau dispozitive electronice.

Un sistem performant de management al documentelor trebuie să asigure: – siguranţa documentelor şi a operaţiilor – identificarea precisă a persoanelor care au acces la acele documente şi a

responsabilităţilor privind modificările pe care le execută – transmisia exactă a informaţiei – să permită accesul persoanelor care au nevoie de acea informaţie în orice

moment – să permită o gestionare permanentă Un sistem performant de management de documente trebuie să conţină

aplicaţii uşor de utilizat, intuitive foarte optimizat structurate şi organizate, care să permită conectarea cu utilizatorii, şi oricare alte instituţii abilitate să aibă acces, efectuarea operaţiilor prevăzute, posibilitatea de acces a persoanelor autorizate etc.

Un astfel de sistem trebuie să permită: • Circulaţia documentelor pe trasee ierarhice bine precizate sau definite

conform procedurilor predefinite. • Standardizarea, crearea standardizată, distribuirea şi circulaţia informaţiilor

şi documentelor interne, precum şi a documentelor provenite din relaţiile cu alte instituţii în condiţii de confidenţialitate şi securitate.

• Urmărirea situaţiei documentelor, în toate stadiile în care se află în sistem, posibilitatea de modificare autorizată a acestora, urmărirea modului de soluţionare.

• Accesul facil şi reglementat al persoanelor autorizate la document în orice moment.

Printre cele mai importante tipuri de documente se află: • Informaţiile trimise din/în sistemul intern spre informare / aprobare • Planuri şi Rapoarte de activitate • Referate, Note, Cereri (de concediu, de transport, de achiziţii) • Generarea şi publicarea de politici de dezvoltare, stabilirea priorităţilor

asigurarea calităţii, a politicilor de resurse umane • Transmiterea spre aprobare a documentelor create de procedurile siste-

mului calităţii, multiple aprobări • Tratarea neconformităţilor

56

În vederea reducerii birocraţiei, creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor publice, instituţiile administraţiei publice locale au prevăzut în planurile lor de acţiune masuri din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicării:

♦ Îmbunătăţirea, modernizarea şi extinderea reţelelor de calculatoare existente ♦ Constituirea de arhive electronice ♦ Achiziţionarea de software specializat ♦ Realizarea/îmbunătăţirea paginilor de web ale instituţiilor publice ♦ Informatizarea serviciilor de registratură şi arhivă, a celui de preluare a

petiţiilor de la cetăţeni şi optimizarea procesului de soluţionare a acestora ♦ Generalizarea sistemului de ghişeu unic

8.4. Raportări periodice

În ultimii ani, structurile administrative din întreaga lume au parcurs un proces de reorganizare, apelând tot mai mult la noile tehnologii informaţionale. Obiectivul acestui proces îl reprezintă realizarea unui sistem administrativ eficient. În cadrul administraţiilor publice se urmăreşte o mai mare transparenţă în relaţiile public-administraţie, precum şi reducerea timpului de răspuns la solicitările comunităţii. În acest context, raportarea rezultatelor administraţiei către cetăţeni şi accesul permanent al cetăţeanului la aceste rezultate s-a impus ca o normă de conduită.

Prezentăm exemplificativ principalele direcţii de interes pentru urmărirea şi raportarea activităţilor instituţiilor publice în relaţia cu cetăţeanul şi care au fost sau sunt posibil de informatizat. Acestea, adaptate la specificul fiecărei instituţii publice se regăsesc în cadrul conceptului CIC.

1. Managementul documentelor Circulaţia documentelor Rapoarte (relative la termene, cantitative, pe domenii, pe probleme, pe

tipuri de documente, pe direcţii/departamente ale instituţiei publice) 2. Organizarea audienţelor Manager al instituţiei publice Fişa de audienţă Programarea pe zile: data, nume, problemă, soluţia, responsabil, termen de

rezolvare Rapoarte (lunar, săptămânal):

– probleme rezolvate (termen, soluţia, serviciul/persoana responsabilă) – probleme nerezolvate (termen, cauza, soluţii propuse, serviciul/persoana

responsabilă) 3. Evidenţă şi raportare Legea 544 – informaţii publice Formulare/tipuri solicitări Registru de evidenţă conform legii cu posibilitate de raportare zilnic,

săptămânal, lunar, anual Raportare pe: probleme, servicii din cadrul instituţiei publice abilitate cu

rezolvarea, alte instituţii publice abilitate cu rezolvarea 4. Evidenţă şi raportare Legea 52 – transparenţa Formulare/tipuri solicitări Registru de evidenţă conform legii cu posibilitate de raportare zilnic, săptă-

mânal, lunar, anual Raportare pe: probleme, servicii din instituţia publică abilitate cu rezolvarea,

alte instituţii publice abilitate cu rezolvarea

57

5. Evidenţă şi raportare OG 27 – petiţii Formulare/tipuri solicitări Registru de evidenţă conform legii cu posibilitate de raportare zilnic, săptă-

mânal, lunar, anual Raportare pe: probleme, servicii din instituţia publică abilitate cu rezolvarea,

alte instituţii publice abilitate cu rezolvarea 6. Administrarea Telefonului Cetăţeanului Număr telefoane/direcţii/servicii/soluţionare: nr. soluţionate şi cum Număr de telefoane/timp de soluţionare (zile) Raport zilnic, săptămânal, zilnic

Statistica: problema lunii, sau a săptămânii

8.5. Planul de conturi al instituţiilor publice

Planul de conturi al instituţiilor publice se bazează pe principii de clasificare şi simbolizare a sistemului zecimal.

Clasele de conturi conţinute în Planul de conturi al instituţiilor publice din România sunt următoarele:

Clasa 0 „Active fixe” Clasa 1 „Mijloace băneşti” Clasa 2 „Decontări” Clasa 3 „Fonduri” Clasa 4 „Cheltuieli” Clasa 5 „Venituri” Clasa 6 „Materiale” Clasa 7 „Finanţări şi credite” Clasa 8 „Investiţii” Clasa 9 „Conturi în afara bilanţului”


1. Finanţele publice pot fi definite ca ansamblul activităţilor care se desfăşoară în cadrul administraţiei publice în procesul asigurării veniturilor şi repartizării acestora pe categorii de cheltuieli.


2. Documentele necesare pentru realizarea înregistrărilor cronologice sunt: a) documentele centralizatoare, b) notele de contabilitate c) jurnalul de înregistrare d) Cartea Mare

3. Între principiile care trebuie respectate în activitatea de contabilitate a unei instituţii publice, se regăsesc:

1. principiul transparenţei; 2. principiul prudenţei; 3. principiul permanenţei metodelor; 4. principiul realităţii.

Variante de răspuns: a. (1+3) b. (2+3) c. (1+2) d. (2+4)

58

4. Documentele specifice înregistrării sistematice în contabilitate sunt: 1. nota de contabilitate; 2. jurnalul de înregistrare; 3. Cartea mare; 4. balanţa de verificare.

Variante de răspuns: a. (1+3) b. (2+3) c. (1+2) d. (3+4) 5. Balanţa de verificare se întocmeşte:

a. trimestrial; b. semestrial; c. lunar şi ori de câte ori este nevoie; d. anual.

9. MANAGEMENTUL INSTITUŢIILOR PUBLICE

Obiective

• Cunoaşterea evoluţiilor managementului instituţiilor publice • Prezentarea problematicii funcţiei publice şi a funcţionarului public. • Familiarizarea studenţilor cu problematica leadership-ului şi cu etica

managerială. Cuvinte-cheie

• Management instituţional • Management administrativ • Eficacitate • Descentralizare • Funcţie publică • Funcţionar public • Leadership • Etică managerială

9.1. Evoluţii în managementul instituţiilor publice

Managementul instituţiilor publice a cunoscut noi dimensiuni date de evoluţia de ansamblu a cercetărilor în domeniu, pe de o parte, iar pe de altă parte, ca urmare a restructurării întregii vieţi economico-sociale din România. Condiţiile tehnolo-gice care reflectă nivelul de cunoştinţe şi de capacităţi ştiinţifice, condiţiile politice care se referă la instituţiile politice, gradul de stabilitate politică, maturizarea acto-rilor politici şi-au pus amprenta asupra managementului public.

Se ştie că instituţiile publice au anumite particularităţi, astfel încât acestea influenţează tipul de management aplicat lor, ceea ce face ca de multe ori managerul public să fie mult mai inventiv decât managerul privat pentru soluţionarea proble-melor cu care se confruntă.

Faţă de funcţiile managementului general: planificare, organizare, conducere, coordonare, control, mobilizare, managementul public are şi funcţii specifice, cum sunt: stabilirea priorităţilor şi obiectivelor pentru organizaţie şi producerea planu-rilor operaţionale pentru realizarea acestor obiective

59

Evoluţii deosebite a cunoscut managementul instituţiilor democratice fun-damentale ale statului, Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul, Ministerele etc.

Dintre achiziţiile recente ale managementului public modern menţionăm: utilizarea şi căutarea eficacităţii, recunoaşterea responsabilităţilor individuale în exercitarea misiunilor publice, descentralizarea responsabilităţilor, introducerea şi dezvoltarea managementului strategic, contractarea unor servicii către sectorul privat, introducerea tehnicilor moderne de management etc.

Sintetic, se poate spune că managementul public reprezintă activitatea de atingere a obiectivelor care ţin de interesul public pe baza economiei resurselor, eficacităţii şi eficienţei utilizării acestora.

9.2. Management instituţional şi administrativ

Principiile generale ale managementului instituţional şi administrativ cristalizate ca urmare a experienţei şi cunoştinţelor acumulate în domeniu sunt32:

• Principiul legalităţii • Principiul conducerii unitare • Principiul conducerii autonome • Principiul flexibilităţii • Principiul restructurării • Principiul perfecţionării continue

9.3. Funcţia publică şi funcţionarii publici

„Funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau instituţia publică în temeiul legii, în scopul realizării competenţelor sale”33.

Funcţia publică se exercită prin intermediul persoanelor care, în principiu, au următoarele atribute:

• Ocupă posturi • Deţin funcţii publice • Sunt numite de către o autoritate competentă • Sunt alese conform legii • Sunt investite legal cu atribuţiile funcţiei sale • Prestează o activitate pentru bunul mers al unui serviciu public • Au statut propriu • Sunt situate pe toate nivelurile ierarhice ale instituţiilor administrative • Desemnarea, numirea sau alegerea funcţionarului se face în conformitate

cu dispoziţiile din actele normative • Exercitarea serviciului se face în mod permanent. Sunt două tipuri de funcţionari publici din punctul de vedere al participării

acestora la luarea deciziilor: • funcţionari de decizie; • funcţionari care participă la pregătirea deciziilor; • funcţionari care participă la executarea deciziilor.

_________________ 32 Leonica Popescu, Management instituţional şi administrativ, Editura Academica,

Bucureşti, 2002. 33 Legea 188/1999.

60

9.4. Leadership şi management

Leadership: abilităţile unei persoane de a mobiliza şi direcţiona resursele memrilor unei organizaţii pentru atingerea unor scopuri asumate.

Capacităţi ale lideranţei: • Persuasiune raţională • Inspiraţie • Consultare • Apropiere • Atribute personale • Schimburi • Tehnici şi tactici de coaliţie • Mijloace de legitimare • Presiune

Roluri ale leadershipului în activităţile manageriale: • reprezentare • leadership • relaţionare • monitorizare • diseminare • purtător de cuvânt • antreprenor • managementul crizelor • alocare de resurse • negociere

9.5. Etica managerială în instituţiile publice

Etica managerială presupune succesul pe baza unor practici care să aibă ca bază:

• Echitatea • Moralitatea • Corectitudinea • Justiţia Managerii cu un comportament etic iau în considerare pe lângă bunăstarea lor

personală şi bunăstarea altora. În cuvinte simple, a face pentru alţii ceea ce ai dori ca ei să facă pentru tine.

Între etică şi competitivitatea firmelor este necesar a se realiza un adevărat parteneriat pe termen lung. Preşedintele IBM, John Akers, afirma: Etica şi competi-tivitatea sunt inseparabile. Noi concurăm ca societate. O societate cu oameni care se atacă pe la spate; cu oameni care fură unii de la alţii, în care fiecare document trebuie autentificat pentru că nu poţi avea încredere în cealaltă persoană; în care orice ceartă mică se sfârşeşte la tribunal; în care guvernul scrie maldăre de reglementări, legând de mâini şi de picioare firma pentru a o face onestă, – o ase-menea societate nu va putea nicăieri să concureze foarte mult sau cu succes.

Obiectivarea comportamentului etic al managerilor se poate realiza în coduri etice, în virtutea cărora se pot defini raporturile pe care managerii urmează a le avea cu diversele categorii de persoane cum ar fi: clienţii, acţionarii, angajaţii, personalul terţilor cu care managerii intră în contact etc.

61


1. Managementul public reprezintă activitatea de atingere a obiectivelor care ţin de interesul public pe baza economiei resurselor, eficacităţii şi eficienţei utilizării acestora.


2. Funcţia publică se exercită prin intermediul persoanelor juridice. a) adevărat b) fals

3. În activitatea managerială a unei instituţii publice se întrepătrund: 1. dimensiunile previzională, comunicaţională şi informatică; 2. dimensiunile socială, comunicaţională şi motivaţională; 3. dimensiunile previzională, informatică şi investiţională; 4. dimensiunile socială, comunicaţională şi participativă.

Variante de răspuns: a. (1+3+4) b. (1+2+3+4) c. (1+3+4) d. (2+4)

4. Leadership reprezintă abilităţile unei persoane de a mobiliza şi direcţiona

resursele membrilor unei organizaţii pentru atingerea unor scopuri asumate. a) adevărat b) fals

5. Etica managerială presupune succesul pe baza unor practici care să aibă ca bază:

a) Echitatea b) Moralitatea c) Corectitudinea d) Justiţia e) Suveranitatea naţională


Notă importantă

Sinteza de mai sus reprezintă expresia condensată a materiei, multe dintre subiecte şi concepte fiind doar enunţate, datorită caracterului sintetic al expunerii şi spaţiului restrâns. Pentru însuşirea materiei în conformitate cu programa analitică, sinteza se va completa cu lucrările: Gestiunea instituţiilor publice, autor Ion Corbu, aflată pe site-ul Universităţii Spiru Haret (www.ush.ro), Ordonanţa de urgenţă 34/2006 (lucrare obligatorie şi indis-pensabilă) şi, facultativ, Vladimir Codrin Ionescu, Gestiunea financiară a instituţiilor publice, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.

62

ANEXE

Instituţii publice aflate în coordonarea Guvernului34

• Administraţia Naţională Apele Române Regie autonomă de interes public naţional ce are drept scop aplicarea stra-tegiei în domeniul gospodăririi şi valorificării apelor, precum şi gestionarea reţelei naţionale de măsurători hidrologice, hidrogeologice şi de calitate a resurselor de apă ce aparţin domeniului public.

http://www.rowater.ro/

• Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Instituţie cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Administraţiei şi Internelor cu rol de înregistrarea a proprietăţilor imobiliare la nivel naţional. Oferă noutăţi, reglementări şi legislaţie din domeniu, proiecte ale agenţiei, documente tip specifice cadastrului ce pot fi descărcate de pe site, link-uri utile.

http://www.ancpi.ro/index.php?page=home

• Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC) Instituţie a statului ce are ca obiectiv îmbunătăţirea mediului de afaceri favorabil dezvoltării IMM-urilor. Oferă un ghid al surselor de asistenţă pentru IMM-uri, model pentru planul de afaceri, ghidul tânărului întreprin-zător, legislaţie românească şi europeană pentru IMM-uri şi cooperaţie, programe de dezvoltare, oportunităţi IMM etc.

http://www.animmc.ro/

• Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor - ANSIT Site-ul oferă servicii de informare şi consultanţă pentru tineret, servicii de studii şi cercetări pentru problematica tineretului, informaţii despre gestio-narea Programului Tineret al Comisiei Europene şi Programul EURODESK de informare europeană. Conţine un catalog de ONG-uri pentru tineret.

http://www.ansitromania.ro/

• e-guvernare - portalul Guvernului Român Prin acest portal, guvernul îşi propune să promoveze transparenţa, să eficientizeze administraţia prin reducerea costurilor şi a birocraţiei, să asigure o accesibilitate largă la informaţiile şi serviciile publice, să prevină şi să combată corupţia prin mijloace electronice. Conţine formulare online, declaraţii vamale, informaţii despre vize online şi alte programe sau servicii de interes public.

http://www.e-guvernare.ro/ _________________

34 Material preluat de pe site-ul Guvernului (www.guv.ro).

63

• Guvernul României Organul de stat care exercită puterea executivă, având obligaţia de a aplica legile şi având la dispoziţia sa aparatul administraţiei de stat. În paginile site-ului disponibil în limbile română, engleză şi franceză se regăsesc informaţii cu privire la componenţa guvernului, cancelaria primului ministru, programul de guvernare, alături de strategii şi politici, comunicate de presă şi legislaţie. Mai pune la dispoziţia utilizatorilor un motor de căutare şi posibilitatea de a se adresa direct Guvernului României.

http://www.guv.ro/

• Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie - INMH Prelevă şi transmite date de meteorologie, hidrologie, hidrogeologie, site-ul conţinând şi informaţii despre activităţile sale ştiinţifice, publicaţii, res-pectiv Statutul Societăţii Meteorologice Române.

http://www.inmh.ro/

• Ministerul Administraţiei şi Internelor Organ de stat ce-şi desfăşoară activitatea pentru respectarea legilor ţării, în conformitate cu prevederile Programului de Guvernare şi planurilor secto-riale, în scopul creşterii autorităţii statului şi a instituţiilor sale. Oferă infor-maţii în limba română şi în limba engleză despre componenţa ministerului, programe şi strategii, activităţile instituţiei pentru sprijinirea integrării României în Uniunea Europeană, legislaţie, informaţii publice şi evenimente.

http://www.mai.gov.ro/

• Ministerul Afacerilor Externe Text în limbile română, engleză şi franceză. Este instituţia administraţiei publice centrale care asigură realizarea politicii externe a statului român, inclusiv participarea la procesul de integrare europeană şi euroatlantică a României, în conformitate cu reglementările legale în vigoare şi cu programul de guvernare. Oferă prezentarea ministerului, politica externă şi misiunile diplomatice, presă şi afaceri publice, vize şi servicii consulare, alături de secţiunea România pe scurt şi link-uri utile.

http://www.mae.ro/

• Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Instituţie publică ce are ca obiective fundamentale redresarea treptată şi asigurarea condiţiilor pentru relansarea agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi implementarea unei dezvoltări rurale durabile, prin asigu-rarea pe termen lung a dezvoltării şi stabilităţii sociale, economice şi culturale a spaţiului rural. Site-ul cuprinde informaţii despre organizarea ministerului, comunicate de presă, legislaţie şi ca secţiuni principale: Agricultura, Păduri, Dezvoltare Rurală, Integrare şi Inspecţii, care tratează modalităţile de îndeplinire a obiectivelor propuse. Mai oferă legături utile către instituţii româneşti şi europene, precum şi acces la publicaţia „Buletin European”, editată de către M.A.P.D.R.

http://www.maap.ro/

64

• Ministerul Apărării Naţionale Reprezintă organul de specialitate al administraţiei publice centrale prin care este condusă activitatea în domeniul apărării naţionale, potrivit prevederilor legii şi strategiei de securitate naţională, pentru garantarea suveranităţii, independenţei şi unităţii statului, integrităţii teritoriale a ţării şi democraţiei constituţionale. Site-ul disponibil în limbile română, engleză şi franceză, cuprinde informaţii despre organizarea ministerului cu link-uri către departamentele aflate în subordine, documente oficiale (strategia militară şi de securitate a României), ştiri, comunicate şi legături către instituţii de învăţământ de profil şi către Forţele Terestre, Aeriene şi Navale ale României.

http://www.mapn.ro/

• Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Instituţie guvernamentală cu personalitate juridică având rolul de a realiza politica guvernului în domeniul comunicaţiilor electronice, serviciilor poştale, tehnologiei informaţiei şi al serviciilor societăţii informaţionale. Cuprinde prezentarea ministerului (organigramă, misiune, strategii şi acti-vităţi), rapoarte, documente oficiale şi cele două secţiuni relevante pentru site: Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii. Mai poate fi consultată arhiva media: 2001-2004 (comunicate de presă, documente audio, galerie foto) şi o bază de date legislativă cu acte normative în vigoare şi proiecte legislative.

http://www.mcti.ro/

• Ministerul culturii şi cultelor Organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care elaborează şi asigură aplicarea strategiei şi politicilor în domeniul culturii, artei, cultelor şi cinematografiei şi a strategiei în domeniul audiovizualului. Site-ul oferă informaţii în limba română şi în limba engleză despre structura minis-terului, despre activităţile prin care asigură respectarea şi promovarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale consacrate de Constituţia României şi de tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte şi despre proiectele culturale. Mai cuprinde calendarul evenimentelor culturale pentru anul 2005, legislaţie în domeniu, ştiri şi link-uri utile.

http://www.cultura.ro/

• Ministerul Economiei şi Comerţului Organ de specialitate al administraţiei publice centrale care realizează politica guvernului în domeniile privind: creşterea economică, industrie, energie, resurse minerale, producţia de apărare, comerţ, integrare euro-peană şi relaţii externe. Site-ul disponibil în limbile română, engleză şi franceză oferă date despre organizarea ministerului şi a instituţiilor subor-donate, documente oficiale, propuneri legislative, buletine oficiale şi o colecţie de acte normative emise în anii 2004-2005. Mai cuprinde o bază de date cu peste 1.000.000 de agenţi economici înscrişi, alături de secţiu-nile: legislaţie europeană armonizată, comerţ exterior şi mediu de afaceri.

http://www.minind.ro/

65

• Ministerul Educaţiei şi Cercetării Organ de specialitate al administraţiei publice centrale care are drept scop aplicarea Strategiei şi Programului de Guvernare în domeniul educaţiei, învăţământului, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării. Oferă informaţii despre sistemul educativ în România, activităţile minis-terului, calendarul evenimentelor şi noutăţile privind ultimele acte norma-tive în domeniu, metodologii, proiecte şi comunicate de presă. Ministerul pune la dispoziţia utilizatorilor şi un portal educaţional (text în limba română şi engleză) ce oferă prin intermediul secţiunilor sale o serie de mijloace de comunicare, informaţii şi ştiri referitoare la sistemul de învăţă-mânt din România, problemele elevilor şi profesorilor, examene naţionale şi olimpiade, instruirea asistată de calculator, conţinut educaţional electronic multimedia, programul SEI de informatizare a învăţământului prin dotarea şcolilor cu platforme informatizate ş.a.

http://www.edu.ro/

• Ministerul Finanţelor Publice Instituţie cu rol de sinteză în desfăşurarea activităţii structurilor econo-mice, financiare şi fiscale din România, acesta constituind şi gestionând resursele financiare publice într-un sistem complex de bugete. Site-ul prezintă activităţile ministerului, informaţii de presă, informaţii publice, informaţii pentru contribuabili, legislaţie, bugetele de stat pentru anul curent şi pentru anii precedenţi şi link-uri utile.

http://www.mfinante.ro/

• Ministerul Integrării Europene Organ de specialitate al administraţiei publice centrale ce asigură fundamentarea şi coordonarea procesului de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană şi conducerea negocierilor de aderare. Site-ul, disponibil în limba română şi în limba engleză, prezintă activitatea guver-namentală în vederea parcurgerii etapelor impuse pentru aderare, progresele făcute şi sarcinile pe care le mai are de îndeplinit România până la 1 ianuarie 2007 şi informaţii utile despre Uniunea Europeană. Mai cuprinde: un dic-ţionar de termeni comunitari, un ghid de călătorie în spaţiul Schengen, ştiri şi comunicate, date despre dezvoltarea regională.

http://www.mie.ro/

• Ministerul Justiţiei Organ de specialitate al administraţiei publice centrale care asigură elabo-rarea, coordonarea şi aplicarea strategiei şi programului de guvernare în vederea bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public şi veghează la stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept. Cuprinde comunicate şi interviuri, informaţii despre organizarea ministerului, elaborare de acte normative, structura instanţelor judecătoreşti din România, lupta împotriva corupţiei, informaţii de interes public şi docu-mente privind cooperarea judiciară internaţională. Oferă variantele în limba engleză pentru documente oficiale privind strategia naţională anticorupţie.

http://www.just.ro/

66

• Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor Organ de specialitate a administraţiei publice centrale ce are drept scop aplicarea strategiei şi programului guvernului în vederea promovării politicilor în domeniile mediului şi gospodăririi apelor. Oferă informaţii despre starea mediului, programe comunitare, integrarea României în Uniunea Europeană, documente oficiale, rapoarte, legislaţie, licitaţii şi autorizări. Mai cuprinde legături către alte instituţii de stat, către Oficiul de Documentare şi Informare pentru Mediu: Infoterra şi către secţiunea Protecţia Naturii. http://www.mmediu.ro/home/home.php

• Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Organ de specialitate al administraţiei publice centrale având rol de sinteză pentru asigurarea şi coordonarea aplicării strategiei şi politicilor guvernului în domeniile: muncii, solidarităţii sociale şi familiei. Oferă informaţii despre instituţie (organizare, declaraţii de avere, activitate), despre proiecte derulate, date statistice şi relaţiile cu mass-media. Pune la dispoziţia utilizatorilor o colecţie de acte normative dedicate problematicii sociale, un ghid al drepturilor sociale, Clasificarea Ocupaţiilor din România şi legături către instituţii de profil. http://www.mmssf.ro/

• Ministerul Sănătăţii Instituţie aflată în subordinea guvernului ce are ca obiective fundamentale: îmbunătăţirea permanentă a stării de sănătate a populaţiei, prevenirea şi combaterea politicilor care dăunează sănătăţii, educarea populaţiei în scopul evitării îmbolnăvirilor, formarea şi specializarea resurselor umane din sectorul sanitar şi realizarea reformei în domeniul sanitar. Conţine documente oficiale, comunicate de presă, organizarea şi funcţionarea ministerului, declaraţii de avere şi multe alte informaţii utile. http://www.ms.ro/

• Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului Text disponibil în limba română şi în limba engleză. Instituţie de stat ce stabileşte politica în domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, la nivel naţional, elaborând strategia şi reglementările specifice de dezvoltare şi de armonizare a activităţilor de transport, construcţii şi turism în România. Conţine informaţii despre structură, organizarea şi activităţile ministerului, documente oficiale (strategii, plan de acţiune, programe şi proiecte de investiţie), statistici, evenimente şi servicii publice (emitere autorizaţii, concesionare bunuri, construcţii şi transporturi). http://www.mt.ro/

• Oficiul Român pentru Drepturile de Autor Organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, cu autoritate unică pe teritoriul României în ceea ce priveşte evidenţa, observarea şi controlul aplicării legislaţiei în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe. http://www.orda.ro/

67

ANEXA nr. 1

35

Clasificarea statistică a activităţilor economice în Comunitatea Europeană

35Ane

xele 1-3

au fo

st pre

luate di

n OU 34 / 2

006 pen

tru uz

ul stu

denţ

ilor

.

68

(continuare Anexa nr. 1)

69


70


71


72


73


74

ANEXA nr. 2A

36

Nomenclatura CPC (versiune provizorie) utilizată pentru a defini

domeniul de aplicare a Directivei 92/50/CEE

75

(continuare Anexa nr. 2A)

76

(continuare Anexa nr. 2A)

77

Codificare servicii

ANEXA nr. 2B

78

(continuare Anexa nr. 2B)

79

ANEXA nr. 3

INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURI

ANEXA nr. 3A

INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE PENTRU ACHIZIŢIILE PUBLICE

ANUNŢ SIMPLIFICAT DE INFORMARE PREALABILĂ CU PRIVIRE LA PUBLICAREA ANUNŢULUI DE INTENŢIE ÎN SEAP

1. Ţara autorităţii contractante

2. Denumirea autorităţii contractante

3. Adresa de Internet unde se publică anunţul de intenţie (URL)

4. Numărul (numerele) de referinţă din Nomenclatura CPV

ANUNŢ DE INTENŢIE 1. Denumirea, adresa, numărul de fax, adresa de e-mail ale autorităţii contractante

şi ale biroului de la care se pot obţine, după caz, informaţii suplimentare. în cazul în care urmează să fie atribuit un contract de servicii sau de lucrări, se precizează instituţiile competente şi punctele de contact (inclusiv adresa de Internet) de la care se pot obţine informaţii suplimentare cu privire la cadrul legislativ general privind impozitarea, protecţia mediului, protecţia muncii şi condiţiile de muncă, aplicabil în locul în care urmează să fie realizată prestaţia.

2. După caz, se precizează dacă este vorba de un contract de achiziţie publică

rezervat atelierelor protejate sau a cărui executare este prevăzută în cadrul unui program de angajare protejată.

3. În cazul achiziţiei de lucrări: natura şi dimensiunea lucrărilor; locul de execuţie;

dacă lucrarea este divizată în mai multe loturi, caracteristicile esenţiale ale respectivelor loturi; dacă este posibil, estimarea costurilor pe care le implică lucrările în cauză; numărul (numerele) de referinţă din nomenclatură.

În cazul achiziţiei de produse: natura şi cantitatea sau valoarea produselor care urmează să fie furnizate; numărul (numerele) de referinţă din nomenclatură.

În cazul achiziţiei de servicii: valoarea totală estimată a achiziţiilor în fiecare din categoriile de servicii prevăzute în anexa 2A; numărul (numerele) de refe-rinţă din nomenclatură.

4. Date provizorii prevăzute pentru iniţierea procedurilor de atribuire a con-

tractului sau a contractelor, în cazul contractelor de servicii specificându-se categoria în care se încadrează fiecare.

5. După caz, se precizează dacă urmează să fie încheiat un acord-cadru.

80

6. După caz, alte informaţii. 7. Data transmiterii spre publicare a anunţului de intenţie sau, după caz, data trans-

miterii spre publicare a anunţului simplificat de informare prealabilă. 8. Se precizează dacă contractul intră sub incidenţa Acordului OMC (numai în

cazul anunţurilor transmise spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene).

ANUNŢUL DE PARTICIPARE PENTRU CONTRACTELE DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ

Licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, dialog competitiv, negociere:

1. Denumirea, adresa, numărul de telefon şi de fax, adresa de e-mail, ale autorităţii

contractante. 2. După caz, se precizează dacă este vorba de un contract de achiziţie publică

rezervat atelierelor protejate sau a cărui executare este prevăzută în cadrul unui program de angajare protejată.

3. (a) Procedura de atribuire aleasă.

(b) După caz, motivul recurgerii la procedura accelerată (în cazul licitaţiei restrânse şi negocierii).

(c) După caz, se precizează dacă urmează să fie încheiat de un acord-cadru.

(d) După caz, se precizează dacă urmează să fie utilizat un sistem dinamic de

achiziţie.

(e) După caz, se precizează dacă urmează să fie aplicată o licitaţie electronică [conform prevederilor de la art. 161 lit. a)].

4. Forma contractului. 5. După caz, locul execuţiei lucrărilor, locul de livrare a produselor sau locul

prestării serviciilor. 6. (a) Pentru achiziţia de lucrări:

– natura şi dimensiunea lucrărilor, caracteristicile generale ale lucrării; se pre-cizează, dacă este cazul, opţiunea de achiziţionare a unor lucrări noi similare şi, dacă se cunoaşte, calendarul provizoriu pentru recurgerea la aceste opţiuni, precum şi numărul de reînnoiri posibile; în cazul în care contractul este divizat în mai multe loturi, dimensiunea respectivelor loturi; numărul (numerele) de referinţă din nomenclatură;

– informaţii privind obiectivul lucrării sau contractului, în cazul în care acesta

implică şi proiectare;

– în cazul unui acord-cadru, se precizează durata prevăzută a acordului-cadru, valoarea totală estimată a lucrărilor care urmează a se execută pe durata acor-dului-cadru, precum şi, în măsura în care este posibil, valoarea individuală şi frecvenţa contractelor care urmează să fie atribuite.

81

(b) Pentru achiziţia de produse:

– natura produselor care urmează să fie furnizate precizând totodată dacă achi-ziţionarea se va realiza prin cumpărare, cumpărare în rate, închiriere leasing sau orice combinaţie a acestora; cantitatea de produse care trebuie furnizată; se precizează, dacă este cazul, opţiunea de achiziţionare a unor cantităţi supli-mentare şi, dacă se cunoaşte, calendarul provizoriu pentru recurgerea la aceste opţiuni, precum şi numărul de reînnoiri posibile; numărul (numerele) de referinţă din nomenclatură;

– în cazul contractelor cu caracter de regularitate sau care pot fi reînnoite în

decursul unei anumite perioade, se precizează, dacă se cunoaşte, calendarul atribuirii contractelor ulterioare;

– în cazul unui acord-cadru, se precizează durata prevăzută a acordului-cadru,

valoarea totală estimată a produselor care urmează a se livra pe durata acor-dului-cadru, precum şi, în măsura în care este posibil, valoarea individuală şi frecvenţa contractelor care urmează să fie atribuite.

(c) Pentru achiziţia de servicii:

– categoria şi descrierea serviciului; numărul (numerele) de referinţă din

nomenclatură; cantitatea serviciilor care trebuie prestate; se precizează, dacă este cazul, opţiunea de achiziţionare a unor servicii noi similare şi, dacă se cunoaşte, calendarul provizoriu pentru recurgerea la aceste opţiuni, precum şi numărul de reînnoiri posibile;

– în cazul contractelor cu caracter de regularitate sau care pot fi reînnoite în

decursul unei anumite perioade, se precizează, dacă se cunoaşte, calendarul atribuirii contractelor ulterioare;

– în cazul unui acord-cadru, se precizează durata prevăzută a acordului-cadru,

valoarea totală estimată a prestărilor pe durata acordului-cadru, precum şi, în măsura în care este posibil, valoarea individuală şi frecvenţa contractelor care urmează să fie atribuite;

– se precizează dacă prestarea serviciului este rezervată, în temeiul unor acte

normative, unei profesii specifice (se indică actele normative respective);

– se precizează dacă persoanele juridice trebuie să indice numele şi calificările profesionale ale personalului responsabil cu prestarea serviciului.

7. În cazul în care contractele sunt divizate în loturi, se precizează posibilitatea

operatorilor economici de a depune oferte pentru unul, mai multe sau toate loturile.

8. Termenul de finalizare sau durata contractului de lucrări/furnizare/servicii. În

cazul în care este posibil, termenul la care încep lucrările, la care sunt livrate produsele sau, după caz, la care sunt prestate serviciile.

9. Admiterea sau interzicerea ofertelor alternative.

82

10. Dacă este cazul, condiţii speciale de care depinde îndeplinirea contractului. 11. În cazul licitaţiei deschise:

(a) denumirea, adresa, numărul de telefon şi de fax şi adresa de e-mail a biroului de la care se poate solicita documentaţia de atribuire (caietul de sarcini şi orice alte documentele suplimentare);

(b) după caz, termenul de transmitere a respectivei solicitări;

(c) după caz, costul şi condiţiile de plată în vederea obţinerii respectivei docu-

mentaţii; 12. (a) Termenul de primire a ofertelor sau a ofertelor orientative, în cazul în care

este utilizat un sistem de achiziţie dinamic (licitaţie deschisă);

(b) În cazul licitaţiei restrânse sau negocierii, data limită de primire a cererilor de participare;

(c) Adresa la care trebuie transmise;

(d) Limba sau limbile în care trebuie redactate.

13. În cazul licitaţiei deschise:

(a) persoanele autorizate să asiste la deschiderea ofertelor;

(b) data, ora şi locul deschiderii ofertelor. 14. Dacă este cazul, garanţiile solicitate. 15. Modalităţi principale de finanţare şi de plată şi/sau referiri la prevederile care le

reglementează. 16. După caz, forma juridică pe care trebuie să o ia asocierea grupului de operatori

economici cărora li s-a atribuit contractul. 17. Criterii de calificare/selecţie privind situaţia personală a operatorilor economici

care pot atrage după sine excluderea acestora din urmă, precum şi infor-maţiile/documentele prin care aceştia dovedesc faptul că nu se încadrează în cazurile ce justifică excluderea. Criterii de calificare/selecţie privind situaţia economică şi financiară, precum şi capacitatea tehnică şi profesională, a opera-torului economic; informaţii/documente pe care trebuie să le prezinte operatorul economic pentru evaluarea capacităţilor minime cu caracter economic şi tehnic, dacă acestea au fost impuse. Nivelul (nivelurile) specific(e) minim(e) al capaci-tăţilor impuse.

18. Pentru acordul-cadru: numărul său, după caz, numărul maxim de operatori

economici cu care se va încheia acordul-cadru, durata acordului-cadru, precizând, dacă este cazul, motivele care justifică o durată a acordului-cadru mai lungă de patru ani.

19. Pentru dialogul competitiv şi negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de

participare, se precizează, dacă este cazul, derularea în mai multe etape suc-cesive, pentru a reduce în mod progresiv numărul de soluţii care urmează să fie discutate sau de oferte care urmează să fie negociate.

83

20. Pentru licitaţia restrânsă, dialogul competitiv şi negocierea cu publicarea prealabila a unui anunţ de participare, în cazul în care se recurge la opţiunea de reducere a numărului de candidaţi care vor fi invitaţi să prezinte o ofertă, să participe la consultări sau să negocieze: numărul minim şi, după caz, numărul maxim propus de candidaţi şi criteriile obiective care urmează să se aplice pentru a selecta respectivul număr de candidaţi.

21. Perioada de timp în care ofertantul trebuie să îşi menţină oferta valabilă. 22. După caz, denumirea şi adresa operatorilor economici deja selectaţi de autori-

tatea contractantă (negociere). 23. Criteriul de atribuire a contractului: „preţul cel mai scăzut” sau „oferta cea mai

avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic”. Factorii de evaluare în cazul utilizării criteriului „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere teh-nico-economic”, precum şi ponderea lor, se precizează doar în cazul în care nu figurează în documentaţia de atribuire sau, în cazul aplicării dialogului competitiv sau negocierii, în documentaţia descriptivă.

24. Denumirea şi adresa organismului competent de rezolvare a contestaţiilor.

Informaţii exacte privind termenele de depunere a contestaţiei şi, după caz, denumirea, adresa, numărul de telefon, numărul de fax şi adresa de e-mail a biroului de la care se pot obţine aceste informaţii.

25. Data publicării anunţului de intenţie sau, după caz, precizarea că nu a fost

publicat un astfel de anunţ. 26. Data transmiterii spre publicare a anunţului de participare. 27. Se precizează dacă contractul intră sub incidenţa Acordului OMC (numai în

cazul anunţurilor transmise spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene).

ANUNŢUL SIMPLIFICAT DE PARTICIPARE LA UN CONTRACT DE ACHIZIŢII PUBLICE ÎN CADRUL UNUI SISTEM DE ACHIZIŢIE DINAMIC

1. Ţara autorităţii contractante. 2. Denumirea şi adresa de e-mail a autorităţii contractante. 3. Referinţe privind publicarea anunţului de participare la sistemul dinamic de achiziţii. 4. Adresa de e-mail la care este disponibilă documentaţia de atribuire (caietul de

sarcini şi documentele suplimentare) referitoare la sistemul dinamic de achiziţii. 5. Obiectul contractului: descrierea prin numărul (numerele) de referinţă din nomen-

clatura „CPV” şi cantităţile care se vor achiziţiona sau dimensiunea contractului care urmează să fie atribuit.

6. Termenul de depunere a ofertelor orientative.

84

ANUNŢUL DE ATRIBUIRE 1. Denumirea şi adresa autorităţii contractante. 2. Procedura de atribuire aplicată. În cazul aplicării procedurii de negociere fără

publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, se prezintă motivele justi-ficative.

3. Contractul de lucrări: natura şi dimensiunea prestaţiilor, caracteristicile generale

ale lucrării.

Contractul de furnizare: natura şi cantitatea produselor furnizate, după caz, pe furnizor; numărul de referinţă din nomenclatură.

Contracte de servicii: categoria şi descrierea serviciului; numărul de referinţă din nomenclatură; cantitatea de servicii achiziţionate.

4. Data atribuirii contractului de achiziţie publică. 5. Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică. 6. Numărul de oferte primite. 7. Denumirea şi adresa ofertantului/ofertanţilor câştigător/câştigători. 8. Preţul sau gama preţurilor plătite. 9. Valoarea ofertei celei mai ridicate şi a ofertei celei mai scăzute luate în consi-

derare în vederea atribuirii contractului de achiziţii publice. 10. Dacă este cazul, valoarea şi partea din contract care urmează să fie subcon-

tractată. 11. Data publicării anunţului de participare. 12. Data transmiterii spre publicare a anunţului de atribuire. 13. Denumirea şi adresa organismului competent de rezolvare a contestaţiilor.

Informaţii exacte privind termenele de depunere a contestaţiei şi, după caz, denumirea, adresa, numărul de telefon, numărul de fax şi adresa de e-mail a biroului de la care se pot obţine aceste informaţii.

85

ANEXA 3B

INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE DE PARTICIPARE LA CONCESIUNEA DE LUCRĂRI/SERVICII

1. Denumirea, adresa, numărul de fax, adresa de e-mail a autorităţii contractate. 2. (a) Locul execuţiei lucrărilor/prestării serviciilor.

(b) Obiectul concesionării; natura şi dimensiunea lucrărilor/prestărilor. 3. (a) Termenul de depunere a candidaturilor.

(b) Adresa la care trebuie transmise. (c) Limba sau limbile în care trebuie redactate.

4. Condiţiile personale, tehnice şi financiare pe care trebuie să le îndeplinească

candidaţii. 5. Criterii utilizate la atribuirea contractului. 6. După caz, procentajul minim din lucrări acordat părţilor terţe. 7. Data trimiterii spre publicare a anunţului de participare. 8. Denumirea şi adresa organismului competent de rezolvare a contestaţiilor şi,

după caz, de mediere. Informaţii exacte privind termenele de depunere a contestaţiei şi, după caz, denumirea, adresa, numărul de telefon, numărul de fax şi adresa de e-mail a biroului de la care se pot obţine aceste informaţii.

86

ANEXA 3C

INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE DE PARTICIPARE ALE CONCESIONARILOR CARE NU SUNT

AUTORITĂŢI CONTRACTANTE 1. (a) Locul execuţiei lucrărilor.

(b) Natura şi dimensiunea prestărilor; caracteristicile generale ale lucrării.

2. Termenul de execuţie eventual impus.

3. Denumirea şi adresa organismului de la care se pot solicita caietele de sarcini şi documentele suplimentare

4. (a) Termenul de primire a cererilor de participare şi de primire a ofertelor.

(b) Adresa la care trebuie transmise.

(c) Limba sau limbile în care trebuie redactate.

5. Dacă este cazul, garanţiile solicitate.

6. Condiţiile cu caracter economic şi tehnic pe care trebuie să le îndeplinească exe-cutantul de lucrări.

7. Criterii utilizate pentru atribuirea contractului.

8. Data transmiterii spre publicare a anunţului de participare.

87

ANEXA 3D

INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE PENTRU CONCURSURILE DE SOLUŢII

ANUNŢUL DE PARTICIPARE LA CONCURS

1. Denumirea, adresa, numărul de fax, adresa de e-mail a autorităţii contractate şi ale biroului de la care se pot obţine documentele suplimentare.

2. Descrierea proiectului.

3. Tipul de concurs: deschis sau restrâns.

4. În cazul unui concurs deschis: termenul de depunere a proiectelor.

5. În cazul unui concurs restrâns:

(a) numărul de participanţi care vor fi selectaţi;

(b) după caz, numele participanţilor deja selectaţi;

(c) criterii de selecţie a participanţilor;

(d) termenul

(e) de depunere a cererilor de participare.

6. După caz, se precizează dacă participarea este rezervată unei profesii specifice.

7. Criteriile care urmează să fie aplicate la evaluarea proiectelor.

8. Numele membrilor juriului.

9. Se precizează dacă decizia juriului are caracter obligatoriu pentru autoritatea contractantă.

10. După caz, numărul şi valoarea premiilor.

11. Dacă este cazul, se precizează plăţile care urmează să fie efectuate tuturor parti-cipanţilor.

12. Se precizează dacă, în urma concursului, contractul/contractele va/vor fi sau nu atribuite câştigătorului sau câştigătorilor concursului.

13. Data transmiterii spre publicare a anunţului de participare.

ANUNŢUL PRIVIND REZULTATUL CONCURSULUI

1. Numele, adresa, numărul de fax, adresa de e-mail a autorităţii contractante.

2. Descrierea proiectului.

88

3. Numărul total de participanţi.

4. Numărul de participanţi străini.

5. Câştigătorul (câştigătorii) concursului.

6. După caz, premiul (premiile) acordate.

7. Referinţe privind publicarea anunţului de participare la concurs.

8. Data transmiterii spre publicare a anunţului privind rezultatul concursului.

89

ANEXA 4

CONSILIUL LOCAL SLOBOZIA BRACONSILIUL LOCAL SLOBOZIA BRACONSILIUL LOCAL SLOBOZIA BRACONSILIUL LOCAL SLOBOZIA BRADULUIDULUIDULUIDULUI37 JUDEŢUL VRANCEA

DOCUMENTAŢIE DE ATRIBUIRE CONTRACT DE SERVICII TITLUL CONTRACTULUI:

„Alimentare cu apă, comuna Slobozia Bradului, judeţul Vrancea, faza proiect tehnic”

NOIEMBRIE 2006

PRIMĂRIA SLOBOZIA BRADULUI APROBAT

90

Nr……….. /15.11.2006 PRIMAR

Valerică Zamfirescu

REFERAT de necesitate privind elaborarea documentaţiei pentru realizarea obiectivului de investiţii „Alimentare cu apă, comuna Slobozia Bradului, jud. Vrancea”

1. Ca urmare a aprobării studiului de fezabilitate proiect simbol 7-SA

contract 07/07.04.2006 în cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii în spaţiul rural, program instituit prin Ordonanţa Guvernului nr. 7 din 19 ianuarie 2006.

2. În conformitate cu prevederile HG 1.521. — Hotărâre privind repartizarea pe proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural şi Ordonanţei 7/ 2006.

3. Pe baza filei de buget,

3. Ţinând seama de Lista obiectivelor de investiţii pe anul 2006 cu finanţare parţială sau integrală de la buget aprobată prin HCL nr ………….. precum şi de Lista poziţiei Alte cheltuieli de investiţii, defalcată pe categorii de bunuri,

Rezultă necesitatea elaborării documentaţiei la faza proiect tehnic pentru obiectivul de investiţii „Alimentare cu apă comuna Obrejiţa, jud. Vrancea”

În conformitate cu OUG 34/2006 este necesară achiziţionarea de servicii de proiectare a acestui obiectiv faza PT.

Fondurile necesare provin din alocare bugetară conform HG 1521.

Faţă de cele de mai sus este necesară demararea procedurilor pentru achiziţia serviciilor de proiectar pentru obiectivul menţionat mai sus.

15.11.2006 ………………………….. Filip Marian, viceprimar, responsabil tehnic proiect

91

PRIMĂRIA SLOBOZIA BRADULUI APROBAT Nr. ………/ 15.11.2006 PRIMAR


REFERAT de necesitate privind estimarea valorii contractului pentru elaborarea documentaţiei pentru realizarea obiectivului de investiţii „Alimentare

cu apă, comuna Slobozia Bradului, jud Vrancea”

1. Ca urmare a aprobării studiului de fezabilitate proiect simbol 7-SA contract 07/07.04.2006 în cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii în spaţiul rural, program instituit prin Ordonanţa Guvernului nr. 7 din 19 ianuarie 2006,

2. În conformitate cu prevederile HG 1.521. – Hotărâre privind repartizarea

pe proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural şi Ordonanţei 7/ 2006.

3. Pe baza filei de buget, 3. Ţinând seama de Lista obiectivelor de investiţii pe anul 2006 cu finanţare

parţială sau integrală de la buget aprobată prin HCL…………… precum şi de Lista poziţiei Alte cheltuieli de investiţii, defalcată pe categorii de bunuri,

Rezultă necesitatea elaborării documentaţiei la faza proiect tehnic pentru

obiectivul de investiţii „Alimentare cu apă comuna Slobozia Bradului, jud. Vrancea”. În conformitate cu OUG 34/2006 este necesară achiziţionarea de servicii de

proiectare a acestui obiectiv faza PT. Fondurile necesare provin din alocare bugetară conform HG 1521. Faţă de cele de mai valoarea estimată a contractului se încadrează în suma de

138.000 RON sumă care se situează sub 40.000 euro. 15.11.2006 Filip Marian, viceprimar, responsabil tehnic proiect

92

PRIMĂRIA SLOBOZIA BRADULUI APROBAT Nr. ……………….. PRIMAR


NOTĂ JUSTIFICATIVĂ Pentru stabilirea cerinţelor minime de calificare referitoare la situaţia economică

şi financiară sau la capacitatea tehnică şi sau profesională a furnizorului de servicii pentru realizarea proiectului tehnic pentru obiectivul de investiţii „Alimentare cu apă, comuna Slobozia Bradului, jud. Vrancea”

Furnizorul trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute în OUG 34/2006. Furnizorul trebuie să aibă experienţă similară în domeniu probată cu cel puţin

două contracte finalizate. Furnizorul trebuie să aibă specialişti capabili să realizeze proiectul solicitat. Furnizorul trebuie să aibă o cifră de afaceri medie pe ultimii trei ani de min.

100 000 EURO. Considerăm că impunerea unor condiţii restrictive, în această perioadă în care

sunt foarte multe cereri de astfel de servicii ca urmare a aprobării de fonduri şi pentru alte localităţi ne-ar diminua şansele de realizare a proiectului în cursul acestui an şi pierderea sumelor alocate.

16.11.2006 …………………………………………. Filip Marian, viceprimar, responsabil tehnic proiect

93

PRIMĂRIA SLOBOZIA BRADULUI APROBAT Nr. ……………….. PRIMAR


NOTĂ JUSTIFICATIVĂ Pentru stabilirea criteriului de atribuire a contractului pentru realizarea

proiectului tehnic pentru obiectivul de investiţii „Alimentare cu apă, comuna Slobozia Bradului, jud. Vrancea”

În conformitate cu posibilităţile oferite de OUG 34/2006 şi cu termenul scurt

de derulare a procedurilor de Cerere de Oferă, criteriul de atribuire a contractului de furnizare de servicii de proiectare pentru obiectivul de mai sus se stabileşte a fi:

„preţul cel mai mic” oferta situată pe locul I fiind declarată câştigătoare. 16.11.2006 Filip Marian, viceprimar, responsabil tehnic proiect

94

PRIMĂRIA SLOBOZIA BRADULUI Văzut PRIMAR


Lista cu ofertanţii

Nr. crt.

Denumire ofertant Nr. de înregistrare

ofertă Data şi ora înregistrării

1. Sirius Proiecte Studii SRL 11628 28.11.2006 ora 10.00

2. Setko Impex SRL 11646 29.11.2006 ora 11

3.

Filip Marian, viceprimar, responsabil tehnic proiect

95

PRIMĂRIA SLOBOZIA BRADULUI

PROCES-VERBAL DE DESCHIDERE A OFERTELOR Nr. …….. din 01.12.2006

Astăzi 01.12.2006 ora 10 Comisia pentru selectarea ofertelor în vederea

atribuirii contractului de achiziţie publică pentru realizarea proiectului tehnic al investiţiei „Alimentare cu apă comuna Slobozia Bradului, jud. Vrancea”, comisie desemnată prin DISPOZIŢIA nr. 315 din 21.11.2006, a procedat la deschiderea ofertelor prezentate în conformitate cu Documentaţia de atribuire.

Au fost prezentate două oferte şi anume: Oferta SC Sirius Proiecte Studii SRL Bucureşti. Oferta SC Setko Impex SRL.

Au fost prezenţi membrii comisiei care au semnat mai jos şi reprezentanţii celor doi ofertanţi.

Ofertele au fost înmânate membrilor Comisiei care urmează să facă evaluarea ofertelor şi să întocmească Raportul de evaluare. Membrii Comisiei Reprezentanţii ofertanţilor

96

PRIMĂRIA SLOBOZIA BRADULUI Nr. …….. 01.01.2006

RAPORT DE EVALUARE

Comisia pentru selectarea ofertelor în vederea atribuirii contractului de achi-ziţie publică pentru realizarea proiectului tehnic al investiţiei „Alimentare cu apă comuna Slobozia Bradului, jud. Vrancea”, comisie desemnată prin DISPOZIŢIA nr. 315 din 21.11.2006, a procedat la evaluarea ofertelor prezentate în conformitate cu Documentaţia de atribuire.

Analizând ofertele prezentate, Comisia a constatat următoarele:

S-au prezentat două oferte după cum urmează: Oferta SC Setko Impex SRL Bucureşti Oferta SC Sirius Proiectare Studii SRL Bucureşti.

Examinând documentaţia de calificare Comisia constată că ambii ofertanţi s-au calificat.

Examinând ofertele tehnice Comisia constată că acestea corespund prevederilor din caietele de sarcini şi sunt echivalente.

Analizând Oferta financiară Comisia constată următoarele valori

Nr. crt. Denumire ofertant Valoare

ofertă TVA Total

1. SC SETKO IMPEX SRL 130 000 24 700 154 700 2. SC Sirius Proiectare

Studii SRL 134 700 25 460 160 160

Din compararea valorilor de mai sus rezultă că oferta SC Setko Impex SRL este mai mică.

În conformitate cu prerogativele instituite prin Dispoziţia de desemnare şi în conformitate cu criteriul de atribuire a contractului Comisia stabileşte următoarea ierarhizare a ofertelor.

Locul I SC Setko Impex SRL

Locul II SC Sirius Proiectare SRL

Şi desemnează ca fiind câştigătoare SC SETKO IMPEX SRL. În condiţiile prevăzute în documentaţia de atribuire se atribuie SC Setko Impex SRL Contractul de furnizare de servicii de proiectare fără Proiect tehnic pentru obiectivul de investiţii „Alimentare cu apă comuna Obrejiţa, jud Vrancea” urmând ca în termenul legal să se semneze contractul.

1. Zamfirescu Valerică …………………….. Preşedintele Comisiei, primar 2. Dinică Valerian …………………………. Membru, referent 3. Ionescu Ion ……………………………… Membru, referent 4. Bodoc Maria …………………………….. Membru, referent

97

PRIMĂRIA SLOBOZIA BRADULUI Com. Slobozia Bradului jud Vrancea

COMUNICARE

Către:

SC. Setko Impex SRL SC Sirius Proiectare Studii SRL Bucureşti

Prin prezenta vă comunicăm că oferta declarată câştigătoare în cadrul

procedurii „Cerere de oferte” pentru contractul de proiectare „Alimentare cu apă comuna Obrejiţa, jud. Vrancea” a fost oferta SC Setko Impex SRL care s-a clasat pe locul I şi căreia i-a fost atribut contractul.

Primar,


98

Formular nr. 9

FIŞA DE DATE A ACHIZIŢIEI

I. a. AUTORITATEA CONTRACTANTĂ

Denumire: Consiliul Local Slobozia Bradului Adresă: Localitate: Slobozia Bradului

Cod poştal: Ţara: România

Persoana de contact: Valerică Zamfirescu În atenţia .......

Telefon: 0237 259003

E-mail: [email protected]

Fax: 259001 259003

I.b. Principala activitate sau activităţi ale autorităţii contractante

□ ministere ori alte autorităţi publice centrale inclusiv cele subordonate la nivel regional sau local □ agenţii naţionale □ autorităţi locale □ alte instituţii guvernate de legea publică □ instituţie europeană/organizaţie internaţională □ altele (specificaţi)

□ servicii publice centrale □ apărare □ ordine publică/siguranţă naţională □ mediu □ economico-financiare □ sănătate □ construcţii şi amenajarea teritoriului □ protecţie socială □ cultură, religie şi activ. recreative □ educaţie □ activităţi relevante

□ energie □ apă □ poştă □ transport

□ altele (specificaţi) ___________

Autoritatea contractantă achiziţionează în numele altei autorităţi contractante

DA □ NU X□ Alte informaţii şi/sau clarificări pot fi obţinute: X□ la adresa mai sus menţionată

□ altele: (specificaţi / adresa/fax/interval orar)

99

Date limită de primire a solicitărilor de clarificări Data: 27 nov. 2006 Ora limită: 13 Adresa: Consiliul Local Slobozia Bradului

Data limită de transmitere a răspunsului la clarificări: 28 nov. 2006 ora 12. Instituţia responsabilă pentru soluţionare contestaţie Denumire: Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor Adresă: B-dul Dinicu Golescu nr. 38, sect. 1 Localitate: Bucureşti Cod poştal: Ţara: România E-mail: Telefon: Adresă internet: Fax:

I.c.Sursa de finanţare:

Se specifică sursele de finanţare ale contractului ce urmează a fi atribuit:

BugetuI de stat conform HG 1.521. – Hotărâre privind repartizarea pe proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural şi Ordonanţei 7/ 2006.

După caz, proiect/program finanţat din fonduri comunitare

DA □ NU □

Dacă DA, faceţi referire la proiect/program ...............................................................

II: OBIECTUL CONTRACTULUI II.1) Descriere II.1.1) Denumire contract: „Alimentare cu apă comuna Slobozia Bradului, judeţul Vrancea, faza proiect tehnic” II. 1.2) Denumire contract şi locaţia lucrării, locul de livrare sau prestare „Alimentare cu apă comuna Slobozia Bradului, judeţul Vrancea faza proiect tehnic” conform Ordin nr. 1013/873 din 12 iunie 2001 privind apro-barea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 340 din 27 iunie 2001 Locul de livrare: la sediul autorităţii contractante Locul de prestare a serviciului de proiectare: sediul furnizorului de servicii. (a) Lucrări □ (b) Produse □ (c) Servicii X□

Execuţie □ Proiectare şi execuţie □

Cumpărare □ Leasing □

Categoria serviciului 2A X□ CPC 867 2B □

100

Realizare prin orice mij-loace corespunzătoare ce-rinţelor specificate de auto-ritate contractantă □

Închiriere □ Cumpărare în rate □

Principala locaţie a lucrării __________________ __________________ Cod CPV □□□□□□□□

Principalul loc de livrare __________________ __________________ Cod CPV □□□□□□□□

Principalul loc de prestare ____________________ Sediul prestatorului ____________________ Cod CPV 7420.31 □□□□□□□□

II.1.3) Procedura se finalizează prin: Contract de achiziţie publică: X□ Încheierea unui acord cadru: □ II.1.4. Durata contractului de achiziţie publică ani □□ luni 1 una zile □□ (de la atribuirea contractului) sau începând cu □□ / □□ / □□□□ (zz/ll/aaaa/) data atribuirii II.1.5.Informaţii privind acordul cadru (dacă este cazul) Nu este cazul Acordul cadru cu mai mulţi operatori □ Nr. □□□ sau, dacă este cazul nr. □□□ maxim al participanţilor al acordului cadru vizat

Acordul cadru cu un singur operator □

Durata acordului cadru: Durata în ani □□ sau luni □□□

Posibilitatea de a relua competiţia cu semnatarii acordului cadru DA X□ NU □

II.1.7) Divizare pe loturi da □ nu X□ Ofertele se depun pe: Un singur lot □ Unul sau mai multe □ Toate loturile □ Alte informaţii referitoare la loturi: ...............................................................................................................................................

II.1.8) Ofertele alternative sunt acceptate DA □ NU X□

101

II.2) Scopul contractului îl constituie elaborarea proiectului tehnic pentru obiectivul Alimentare cu apă comuna Slobozia Bradului, judeţul Vrancea. II.2.1) Total prestaţii servicii: Documentaţia legală completă

II.2.2) Opţiuni (dacă există) da □ nu X□ Dacă există, descrierea acestor opţiuni:

III. Condiţii specifice contractului III.1 Alte condiţii particulare referitoare la contract (după caz) III.1.1. Contract rezervat (dacă DA scurtă descriere ) III.1.2. Altele (dacă DA, descrieţi)

DA □ NU □ DA □ NU □

III: PROCEDURA

III.1) Procedura selectată Licitaţie deschisă □ Licitaţie restrânsă □ Licitaţie restrânsă accelerată □ Dialog competitiv □

Negociere cu anunţ de participare □ Negociere fără anunţ de participare □ Cerere de oferte X □ Concurs de soluţii □

III.2) Etapa finală de licitaţie electronică DA □ NU X□

III.2.) Legislaţia aplicată

1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea con-tractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

2. Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34!2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. 3. HOTĂRÂRE Nr. 895 din 4 august 2005 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice

Dacă DA, informaţii adiţionale despre licitaţia electronică ________________________________________________________________ ________________________________________________________________

102

4. Ordinul comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1013/873/2001, modificat cu ordinul comun nr. 762/913/2005 al ministrului finanţelor publice şi al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.

5. HOTĂRÂRE pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii

6. HOTĂRÂRE Nr. 782 din 14 iunie 2006 pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

IV. CRITERII DE CALIFICARE ŞI/SAU SELECTIE

IV.1) Situaţia personală a candidatului /ofertantului Declaraţii privind eligibilitatea

Cerinţă obligatorie: prezentare formulare A sau Cazier judiciar /certificat echivalent

Declaraţie privind neîncadrarea în prevederile art. 181 Solicitat X □ Nesolicitat □

Cerinţă obligatorie: completare formular B

IV.2) Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (înregistrare) Persoane juridice/fizice române Cerinţă obligatorie: Certificat constatator emis

de oficiul registrului comerţului Autorizaţie de funcţionare / altele echivalente, Certificat înregistrare la ORC cel puţin un document.

Persoane juridice /fizice străine Cerinţă obligatorie: Documente care dove-desc o formă de înregistrare / atestare ori apar-tenenţa din punct de vedere profesional

IV. 3.) Situaţia economico-financiară Informaţii privind situaţia economico-financiară Solicitat X□ Nesolicitat □

Se va anexa în copie semnată şi ştampilată cu menţiunea „conform cu originalul” bilanţul depus la administraţia financiară prin care se atestă:

– rezultatul exerciţiilor financiare pe ultimii 3 ani

IV.4.) Capacitatea tehnică şi/sau profesională Informaţii privind capacitatea tehnică Solicitat X□ Nesolicitat □

Se solicită, Lista principalelor prestaţii în ultimii 3 ani

Solicitat X□ Nesolicitat □ Se precizează necesitatea completării

formularului C2 Resurse tehnice – asigurarea acelor echipa-mente tehnice, resurse de studiu şi cercetare care sunt disponibile pentru îndeplinirea contractului de servicii

103

Resurse umane asigurarea personalului de spe-cialitate care este disponibil pentru îndeplinirea contractului de servicii, studii, pregătire profe-sională şi calificarea personalului de conducere precum şi persoanele responsabile pentru înde-plinirea contractului de servicii. Se vor ataşa CV-urile personalului de conducere precum şi ale persoanelor care vor participa la îndeplinirea contractului de servicii.

Informaţii privind subcontractanţii

Se solicită completarea formularului D cu subcontractanţii şi specializarea acestora în cazul că ofertantul va avea subcontractanţi

IV.7. Dacă este aplicabil, modul de selectare/preselectare NU

– se va preciza clar modul de selectare/pre-selectare – se vor detalia criteriile de selectare/pre-selectare ................................… .................................... .................................... .................................... .................................... ....................................

Observaţie: bifaţi căsuţele din tabel, adaptând criteriile de calificare şi/ sau selecţie în

corelaţie cu specificul/complexitatea/riscurile implicite ce decurg din obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, precum şi în funcţie de procedura selectată. V. PREZENTAREA OFERTEI

V.1) Limba de redactare a ofertei limba română V.2) Perioada de valabilitate a ofertei

Min 2 luni.

V.3) Garanţie de participare Solicitat □ Nesolicitat X□

Nu este cazul

V.6) Modul de prezentare a propunerii tehnice

Documentele ofertei: – propunere tehnică – propunere financiară

Propunerea tehnică şi financiară vor fi fă-cute separat. Propunerea tehnică: Ofertanţii au obligaţia de a face dovada conformităţii serviciilor oferite cu cerinţele prevăzute în Caietul de sarcini. În acest scop ofertanţii trebuie să prezinte următoarele:

a) o descriere a metodologiei şi a planu-lui de lucru concepute pentru prestarea serviciilor.

104

b) Activităţile şi sarcinile concrete care vor fi încredinţate personalului im-plicat în îndeplinirea contractului, precum şi graficul de timp prevăzut pentru îndeplinirea activităţilor şi sar-cinilor respective.

Conţinutul cadru al Proiectului tehnic va fi în conformitate cu capitolul corespunzător din Ordinul nr. 1013/873 din 12 iunie 2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei stan-dard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 340 din 27 iunie 2001 Documentele care însoţesc oferta: – scrisoare de înaintare – documente de calificare

V.7) Modul de prezentare a propunerii financiare

Propunerea financiară va fi făcută pe un formular conform modelului anexat. Propunerea financiară va fi făcută pe un singur formular şi va conţine valoarea de proiectare, eşalonarea plăţilor, termenul de execuţie şi graficul de elaborare a docu-mentaţiei. Criteriul de atribuire va fi „preţul cel mai mic”.

V.9) Modul de prezentare a ofertei

Ofertele vor fi depuse la adresa: Consiliul Local Slobozia Bradului, + judeţul Vrancea la REGISTRATURĂ. Termenul limită de depunere a ofertelor: 30.11.2006 ora 9.00. Data şi ora deschiderii ofertelor: Numărul de exemplare: un original şi două copii. Ofertele vor fi depuse în plic sigilat după cum urmează: – ofertantul va introduce oferta original şi ofertele copie, fiecare în câte un plic pe care se va scrie „original” respectiv „copie” – plicurile care conţin originalul şi copia ofertei se vor sigila şi se vor introduce într-un

105

nou plic închis corespunzător şi netrans-parent, care va purta scris pe el numele şi adresa autorităţii contractante şi, „A NU SE DESCHIDE ÎNAINTE DE DATA DE ….DECEMBRIE 2006” – Propunerea tehnică şi propunerea finan-ciară se vor introduce în plicuri distincte marcate corespunzător. – Ofertanţii au obligaţia de a numerota şi semna fiecare pagină a ofertei precum şi de a anexa un opis al documentelor prezentate; de asemenea ofertantul îşi va însuşi modelul de contract anexat. – Scrisoarea de înaintare a ofertei şi dovada constituirii garanţiei de participare la proce-dura de achiziţii nu vor fi introduse în plicurile cu celelalte documente ale ofertei ci se vor depune odată cu acestea la Regis-tratura autorităţii contractante (ataşate)

V.10) Posibilitatea retragerii sau modificării ofertei

Ofertanţii nu pot să-şi retragă sau să modifice ofertele depuse după expirarea datei limită stabilită pentru depunerea ofer-telor, sub sancţiunea excluderii de la proce-dura pentru atribuirea contractului de achiziţie publică...

V.11) Deschiderea ofertelor Ofertele se vor deschide în data de 01.12.2006 ora 10. Orice ofertant are dreptul de a fi prezent la deschidere, prin reprezentanţii săi. Participanţii vor avea împuternicire semnată şi ştampilată de către managerul contrac-tantului şi documentul de identitate. Un contractant poate desemna maxim două persoane. Comisia de evaluare va întocmi un proces verbal de deschidere care urmează să fie semnat atât de membrii comisiei, cât şi de reprezentanţii ofertanţilor prezenţi la des-chidere, având dreptul la o copie a proce-sului-verbal conţinând următoarele date: – denumirea ofertanţilor – modificările şi retragerile de oferte – elementele principale ale propunerilor financiare inclusiv preţul

106

– oricare alte detalii pe care comisia le con-sideră necesare. După verificarea criteriilor de calificare , a propunerilor tehnice şi financiare, comisia va respinge ofertele neconforme şi inadmi-sibile şi va evalua şi ierarhiza ofertele admisibile în baza criteriului de atribuire „preţul cel mai mic” oferta situată pe locul I fiind declarată câştigătoare. Autoritatea contractantă va comunica tuturor ofertanţilor rezultatul aplicării pro-cedurii în cel mult două zile lucrătoare de la data la care comisia de evaluare a stabilit oferta câştigătoare. Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost declarată câştigătoare de către comisia de evaluare, în perioada de valabilitate a ofertei. Dacă ceilalţi ofertanţi declară că nu vor face contestaţie contractul va putea fi semnat imediat.

VI. CRITERII DE ATRIBUIRE

VI.1) Preţul cel mai scăzut X □

VI.2) Cea mai avantajoasă ofertă economică □

Factor de evaluare 1........................... 2........................... 3........................... 4.......................... 5...........................

Pondere ............................ ............................ ............................ ............................ ............................

Factor de evaluare 6............................ 7............................ 8............................ 9........................... 10..........................

Pondere ............................... ............................... ............................... .............................. ..............................

Detalii privind aplicarea algoritmului de calcul ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

107

VII. ATRIBUIREA CONTRACTULUI/ ÎNCHEIEREA ACORDULUI-CADRU

VII.1 Ajustarea preţului contractului DA □ NU □

Dacă DA, se va preciza modul de ajustare a preţului contractului

VII.2. Garanţia de bună execuţie a contractului DA □ NU □

– cuantumul garanţiei de bună execuţie va fi de 5% din valoarea contractului. – garanţia de bună execuţie se va constitui de către contractantul căruia i s-a atribuit contractul în oricare dintre modalităţile prevăzute la art. 90 din HOTĂRÂRE pentru aprobarea normelor de aplicare a preve-derilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 În situaţia constituirii garanţiei de bună execuţie prin reţineri succesive din sume datorate pentru facturi parţiale contractantul va deschide un cont la o bancă agreată de comun acord de ambele părţi, iar contrac-tantul are obligaţia să depună în acest cont o sumă iniţială de 0,5% din valoarea con-tractului. Pe parcursul îndeplinirii contractului, auto-ritatea contractantă urmează să alimenteze acest cont prin reţineri succesive din sumele datorate şi cuvenite contractantului până la concurenţa sumei stabilită drept garanţie de bună execuţie în documentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă va dispune ca banca să înştiinţeze contractantul de vărsământul efectuat, precum şi de destinaţia lui. Contul astfel deschis este purtător de dobândă în favoarea contractantului. Garanţia va fi eliberată integral contractantului după semnarea procesului verbal de recepţie a proiectului tehnic.

109

CAIET DE SARCINI

1. Date generale

1.1. Denumirea investiţiei: „Alimentare cu apă comuna Slobozia Bradului, judeţul Vrancea” Proiect tehnic

1.2. Ordonatorul principal de credite: Consiliul Local Slobozia Bradului, judeţul Vrancea

1.3. Autoritatea contractantă: Consiliul Local Slobozia Bradului, judeţul Vrancea

1.4. Amplasamentul: localitatea Slobozia Bradului, judeţul Vrancea în con-formitate cu planurile anexate. Sursa de apa este amplasată pe un teren aparţinând Consiliului Local şi care face parte din domeniul public. Reţelele de distribuţie sunt proiectate a fi executate prin realizarea unor şanţuri de- a lungul drumurilor publice comunale. Rezervoarele de apă sunt amplasate de asemenea pe terenuri aparţinând Consiliului Local.

2. Situaţia existentă şi date de bază

Comuna Slobozia Bradului este situată în partea de Sud a judeţului Vrancea, aproape de judeţul Buzău..

În comuna Slobozia Bradului populaţia foloseşte apa din puţurile ţărăneşti sau din foraje proprii (puţine la număr). Apele de suprafaţă, atât cele freatice, cât şi cele de adâncime sunt poluate de apele menajere uzate de la fosele (haznalele) existente precum şi de la puţurile absorbante din zonă.

Din punct de vedere hidrografic, zona face parte din bazinul râului Putna, iar lucrările propuse au gradul de importanţă „C” normală.

Alimentarea cu apă a localităţii Slobozia Bradului, jud. Vrancea, care face obiectul prezentului proiect, are ca scop satisfacerea necesarului de apa a locui-torilor acestei comuni, care se compune din următoarele sate:

� Slobozia Bradului are proiect separat � Coroteni � Cornetu � Lieşti � Valea Beciului � Olăreni Se propune astfel realizarea unui sistem de alimentare cu apă centralizat,

controlat şi care să corespundă normelor europene privind alimentarea cu apă pota-bilă. Se asigură astfel infrastructura minimală care să permită ridicarea gradului de confort şi civilizaţie a localităţii, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a standardelor de muncă, susţinerea activităţilor economice incipiente din zonă şi stabilizarea populaţiei rurale.

Comuna Slobozia Bradului este considerată a fi situată într-o zonă dezvoltată a judeţului Vrancea, accesul către municipiul Focşani şi celelalte oraşe ale judeţului realizându-se facil atât pe DN 2, cât şi pe calea ferată. Comuna este amplasată în zona colinară a Subcarpaţilor Orientali, cu un relief accidentat în partea de vest a teritoriului. În zona de sud terenurile sunt predominant de câmpie.

110

Populaţia actuală comunei este de 5400 locuitori, în cea mai mare parte de etnie rromă. Sporul natural al populaţiei este pozitiv şi se cifrează la cca 9‰ pe an.

Prognoza creşterii populaţiei indică pentru următorii 10- 15 ani o cifra de cca. 6344 locuitori, respectiv o creştere de cca 17,45%. Pentru această valoare s- au făcut calculele pentru dimensionarea sistemului.

Suprafaţa totală a localităţii este de 2271 Ha, din care intravilan 235 Ha. Comuna Slobozia Bradului face parte din bazinul hidrografic general Siret.

Putna. Principalele cursuri de apă din zonă sunt pâraiele Dulcea, Vărzaru şi la cca

300 m Slimnicul. Zona subcolinară a comunei Slobozia Bradului, din punct de vedere hidrogeologic, are caracteristicile stratelor de „Cândeşti”. În subteran este prezentă apa însă straturile acvifere sunt puţine. Zona este o zonă săracă de apă. Fântânile existente au debite de 0,1 până la 0,3 l/s, iar adâncimea diferă de la sat la sat sau chiar în interiorul aceluiaşi sat de la 12 m până la 30 şi 50 m.

Surse mai importante de alimentare cu apă se întâlnesc în zonele cunoscute ca „Gara Sihlea”, situată la cca 8 km de localitate şi „Popasul Tîmboieşti” .

Ca urmare a finalizării forajului preliminar din zona Ferma Zamfirescu şi a obţinerii rezultatelor pozitive în ceea ce priveşte sursa de apă respectiv debit 1,2 l-s) 4,3 mc/h pentru o denivelare de 1 m, foraj tubat cu o coloană PVC Dn 160 filtru realizat manual cu fante transversale, având suprafaţa activă de 6% ce interceptează freaticul în intervalul 67-72m.

Faţă de soluţia din SF-urile iniţiale se modifică amplasamentul surselor de alimentare cu apă pentru satele comunei Slobozia Bradului, după cum urmează:

– pentru satul Slobozia Bradului, 2 foraje cu adâncimea de 120 m, amplasate unul în cadrul gospodăriei de apă pe terenul de sport al localităţii, iar celălalt la 200m vest faţă de primul.

– pentru celelalte localităţi se vor realiza patru foraje în zona fermei Zamfirescu, pe un teren având suprafaţa de 2,5 ha teren arabil, care urmează a fi achiziţionat de către Consiliul Local slobozia Bradului până cel mai târziu 10 dec 2006.

Soluţia adoptată evită subtraversarea DN 2 E85 reţele de alimentare cu energie electrică cca 2km, post de transformare nou şi diminuează lungimea conductei de aducţiune.

Prin modificarea gospodăriilor de apă indicatorii tehnico economici se îmbu-nătăţesc cu încadrarea în bugetul iniţial şi fără modificarea soluţiei tehnice.

Primul foraj realizat va avea caracter de explorare exploatare. Numărul de foraje necesare şi distanţa dintre ele vor fi stabilite pe baza testelor hidrodinamice ale acestui prim foraj.

3. Descrierea funcţională şi tehnologică

Soluţia propusă pentru comuna Slobozia Bradului, este dictată de diferenţele mari de nivel existente în cadrul satelor comunei (diferenţa maxima este de cc. 200 m). În consecinţă nu a fost posibilă o soluţie care să înglobeze toate satele comunei într-un singur sistem de alimentare cu apă. Alimentarea cu apă a comunei se va realiza prin două sisteme, unul aferent satelor Cornetu, Lieşti şi Valea Beciului, celalalt aferent satelor Coroteni şi Olăreni. (Satul Slobozia Bradului are proiect elaborat de SC CERT PRODEX SRL Focşani)

111

• Sistemele de captare, înmagazinare, pompare şi distribuţia apei vor asigura nevoile gospodăreşti şi pentru animale prin cişmele stradale, cişmele în curţi şi instalaţii interioare de alimentare cu apă.

• S-a ţinut seama ca dintre satele comunei Slobozia Bradului, satul Slobozia Bradului are proiect de fezabilitate pentru instalaţia de alimentare cu apă, iar satul Coroteni are o reţea de distribuţie parţial refăcută. În consecinţa prezentul studiu de fezabilitate completează reţeaua existentă în satul Coroteni şi prevede reţele noi pentru satele Cornetu, Lieşti, Valea Beciului şi Olareni.

• Sursa de apă rezultată în urma studiilor de teren hidrogeologie este subterană, în consecinţă pentru captare sunt prevăzute foraje de mare adâncime. Se preco-nizează o singura captare comuna cu cea prevăzută în studiul de fezabilitate pentru satul Slobozia Bradului. S-a prevăzut posibilitatea că sistemul de alimentare cu apă pentru satele Lieşti, Cornetu şi Valea Beciului să poată fi conectat cu sistemul de alimentare cu apă al satului Slobozia Bradului care nu face obiectul prezentului studiu.

• Pentru satele Lieşti, Cornetu şi Valea Beciului sunt prevăzute pentru acumulare două gospodarii de rezervoare, una în estul satului Cornetu şi alta în estul satului Lieşti.

• Pentru satul Cornetu se prevede o singura gospodărie de rezervoare de acu-mulare situată în partea estică a satului. Din aceasta se va asigura, printr-o staţie de repompare şi alimentarea cu apă a satului Olăreni.

• Tratarea apei constă numai în dezinfectarea apei, utilizând staţii de clorinare. • Pentru cele doua sisteme (unul aferent satelor Lieşti, Cornetu şi Valea Beciului

şi altul aferent satelor Cornetu şi Olăreni) sunt prevăzute staţii de pompare diferite.

• Distribuţia apei se realizează printr-o reţea de conducte sub presiune, de tip ramificat. Pomparea apei de la captare la rezervoarele de înmagazinare se va realiza prin intermediul conductelor principale ale reţelei de distribuţie.

• Disponibilul de presiune în reţea este asigurat de sistemul staţii de pompare – rezervoare de acumulare. în perioadele când consumul este mare acesta este asigurat atât de rezervoare cât şi de staţiile de pompare. În perioadele când consumul este mic staţiile de pompare asigură atât consumul cât şi acumularea în rezervoare. Această soluţie implică condiţia că atât captarea cât şi staţia de pompare să fie dimensionată la acelaşi debit. Chiar dacă proiectarea unui astfel de sistem implică dificultăţi (utilizarea unui program de calcul va asigura o proiectare corectă) soluţia preconizată realizează optimizarea tehnico-economică a sistemului de alimentare.

• Întrucât nu există tronsoane de reţea pe care să circule debite mai mari de 5 l/s, nu s-au prevăzut hidrant de incendiu. Întrucât rezervoarele de acumulare sunt situate la extremitatea opusă a sistemului faţă de gospodăria de captare şi pompare, lângă staţiile de pompare se vor prevedea suplimentar rezervoare pentru o rezervă de incendiu de cca. 50 mc. Lângă rezervoarele de acumulare şi staţiile de pompare de lângă captări se vor amenaja cămine prevăzute cu vane pentru alimentarea maşinilor de intervenţie pentru stingerea incendiilor.

• Alimentarea cu apă a satului Olăreni, sat izolat de restul comunei, situat la cele mai înalte cote geodezice aferente comunei şi cu număr de locuitori redus implică costuri foarte mari (în principal staţie proprie de repompare care măreşte costurile). Rămâne ca autorităţile locale sa reanalizeze oportunitatea alimentarii cu apă a acestui sat.

112

4. Necesarul de apă

4.1. Structura necesarului de apă

Necesarul de apă cuprinde apă pentru: – nevoi gospodăreşti ale populaţiei: (băut, prepararea hranei, spălatul corpului,

spălatul vaselor şi al rufelor, curăţenia locuinţelor); – debit de apă pentru creşterea animalelor din gospodarii; – debit pentru unităţi economice şi social-culturale; – debit de apă pentru intervenţia la incendii; – debit de apă pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apă; – debit de apă pentru acoperirea pierderilor de apă tehnic admisibile în sistem. Lucrările de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural se încadrează,

după STAS 4273, în categoria 4 şi clasa de importanţă IV, lucrări de importanţă „normală”, conform HGR 766/1997.

În prezent alimentarea gospodăriilor populaţiei se realizează prin intermediul puţurilor ţărăneşti, de diametru mare, sau celor de tip „american” amplasate pe străzi, sau în gospodăriile populaţiei.

Conform datelor furnizate de către Consiliul Local al comunei Slobozia Bradului, pentru stabilirea necesarului de apă se pleacă de la situaţia actuală:

Denumire sat Locuitori Vaci Cai Porci

Coroteni 922 92 105 268

Cornetu 2103 4 29 63

Lieşti 619 6 12 29

Valea Beciului 270 4 16 22

Olăreni 101 9 13 38

Total comună 4015 115 175 420

Se estimează numărul de persoane aferente unităţilor social-culturale 5% din

numărul de locuitori. Evacuarea apelor uzate menajere se realizează în prezent prin infiltrarea

acestora în pământ, grupurile sanitare fiind de tip hasna. Evacuarea apelor uzate meteorice se realizează parţial prin rigole stradale ce

se descărca în ravenele din zonă şi parţial prin infiltraţii în pământ. Necesarul specific de apa, qs, conform P66/2001 este următorul: 50 l/om zi pentru 70% din locuitorii comunei (alimentare cu apă prin cişmele

stradale) 80 l/om zi pentru 30% din locuitorii comunei (alimentare cu apă prin cişmele

în curţi) 20 l/om zi pentru 5% din locuitorii comunei (unităţi social-culturale) 60 l/cap zi pentru vaci 50 l/cap zi pentru cai 30 l/cap zi pentru porci

113

3.2. Determinarea necesarului de apă

Pentru satul Cornetu rezultă următorul necesar de apă:

– Necesarul de apă pentru locuitori:

2103 * 70/100 locuitori * 50 l/om zi = 1472 * 50 = 73 600 l/zi = 73.60 mc/zi 2103 * 30/100 locuitori * 80 l/om zi = 631 * 80 = 50 480 l/zi = 50.48 mc/zi TOTAL 124 080 l/zi = 124.08 mc/zi

– Necesarul de apă pentru animale:

bovine: 4 capete * 60 l/zi = 240 l/zi = 0.24 mc/zi cabaline: 29 capete * 50 l/zi = 1 450 l/zi = 1.45 mc/zi porcine: 63 capete * 30 l/zi = 1 890 l/zi = 1.89 mc/zi TOTAL 3 670 l/zi = 3.67 mc/zi

– Necesarul de apă pentru nevoi publice se consideră 10 mc/zi. – Necesarul de apă pentru combaterea incendiilor se realizează printr-o rezervă

de apă de 54 mc (pentru localităţi având de la 500 ... 5000 loc).

Rezultă următorul necesar de apă

N = (124.08 + 3.67 + 10) = 137.75 mc/zi

Pentru satul Lieşti rezultă următorul necesar de apă:

– Necesarul de apă pentru locuitori

618 * 70/100 locuitori * 50 l/om.zi = 477 * 50 = 23 850 l/zi = 23.85 mc/zi 618 * 30/100 locuitori * 80 l/om.zi = 141 * 80 = 11 280 l/zi = 11.28 mc/zi TOTAL 35 130 l/zi = 35.13 mc/zi

– Necesarul de apă pentru animale:

bovine: 6 capete * 60 l/zi = 360 l/zi = 0.36 mc/zi cabaline: 12 capete * 50 l/zi = 600 l/zi = 0.60 mc/zi porcine: 29 capete * 30 l/zi = 870 l/zi = 0.87 mc/zi TOTAL 1830 l/zi = 1.83 mc/zi



Rezultă următorul necesar de apă

N = (35.13 + 1.83 + 10) = 46.96 mc/zi

Pentru satul Valea Beciului rezulta următorul necesar de apă.

– Necesarul de apă pentru locuitori:

270 * 70/100 locuitori * 50 l/om.zi = 189 * 50 = 9 450 l/zi = 9.45 mc/zi 270 * 30/100 locuitori * 80 l/om.zi = 81 * 80 = 6 480 l/zi = 6.48 mc/zi TOTAL 15 930 l/zi = 15.93 mc/zi

114

– Necesarul de apă pentru animale: bovine: 4 capete * 60 l/zi = 240 l/zi = 0.24 mc/zi cabaline: 16 capete * 50 l/zi = 800 l/zi = 0.80 mc/zi porcine: 22 capete * 30 l/zi = 660 l/zi = 0.66 mc/zi TOTAL 1 700 l/zi = 1.70 mc/zi



Rezultă următorul necesar de apă:

N = (15.93 + 1.70 + 10) = 27.63 mc/zi

Pentru satul Coroteni rezultă următorul necesar de apă:

– Necesarul de apă pentru locuitori: 922 * 70/100 locuitori * 50 l/om zi = 645 * 50 = 32 250 l/zi = 32.25 mc/zi 922 * 30/100 locuitori * 80 l/om zi = 277 * 80 = 22 160 l/zi = 22.16 mc/zi TOTAL 54 410 l/zi = 54.41 mc/zi

– Necesarul de apă pentru animale: bovine: 92 capete * 60 l/zi = 5 520 l/zi = 5.52 mc/zi cabaline: 105 capete * 50 l/zi = 5 250 l/zi = 5.25 mc/zi porcine: 268 capete * 30 l/zi = 8 040 l/zi = 8.04 mc/zi TOTAL 18 810 l/zi = 18.81 mc/zi

– Necesarul de apă pentru nevoi publice se consideră 10 mc/zi. – Necesarul de apă pentru combaterea incendiilor se realizează printr-o

rezervă de apă de 54 mc (pentru localităţi având de la 500 ... 5000 loc).

Rezultă următorul necesar de apă:

N = (54.41 + 18.81 + 10) = 83.22 mc/zi

Pentru satul Olăreni rezultă următorul necesar de apă.

– Necesarul de apă pentru locuitori: 101 * 70/100 locuitori * 50 l/om.zi = 71 * 50 = 3 550 l/zi = 3.55 mc/zi 101 * 30/100 locuitori * 80 l/om.zi = 30 * 80 = 2 400 l/zi = 2.40 mc/zi TOTAL 5 950 l/zi = 5.95 mc/zi

– Necesarul de apă pentru animale: bovine: 9 capete * 60 l/zi = 540 l/zi = 0.54 mc/zi cabaline: 13 capete * 50 l/zi = 650 l/zi = 0.65 mc/zi porcine: 38 capete * 30 l/zi = 1 140 l/zi =1.14 mc/zi TOTAL 2 330 l/zi = 2.33 mc/zi



Rezultă următorul necesar de apă: N = (5.95 + 2.33 + 10) = 18.28 mc/zi

115

4.3. Cerinţa de apă

Pentru cele două sisteme de alimentare cu apă aferente comunei Slobozia Bradului rezultă următoarele cerinţe de apă, C, şi următoarele consumuri medii anuale, Ca.

N [mc/zi] C [mc/zi] Ca [mc/an]

Cornetu 137.75 147.53 53848.5 Lieşti 46.96 50.29 18357.4 Valea Beciului 27.63 29.59 10801.0

Total 227.42 83006.9

N [mc/zi] C [mc/zi] Ca [mc/an]

Coroteni 83.22 89.13 32531.9 Olareni 18.28 19.58 7145.9

Total 108.71 39677.9

4.4. Debitele caracteristice de calcul

Pentru comuna Slobozia Bradului rezultă următoarele debite:

Qzi med [mc/zi] Qzi max [mc/zi] Qor max [mc/h]

Cornetu 127.75 165.77 14.85 Lieşti 36.96 49.71 6.63 Valea Beciului 17.63 22.84 3.92

Total 238.32 25.4

Qzi med [mc/zi] Qzi max [mc/zi] Qor max [mc/h]

Coroteni 73.22 94.09 9.80 Olareni 8.28 10.63 2.66

Total 104.73 12.5

5. Sursa de apă

Pentru comuna Slobozia Bradului rezultă:

QIC[mc/zi] QIC[mc/h] QIC[l/s]

Cornetu Lieşti Valea Beciului

313.08

13.04

3.62

Coroteni Olăreni

169.99 7.08 1.97

S-a considerat timpul de refacere 24 ore pentru rezerva de apă pentru incendiu de 54mc.

116

Conform situaţiei din Slobozia Bradului se propun patru foraje Φ = 225 mm, la o adâncime de 180m capabile să furnizeze fiecare un debit de min 1.5 l/s. Echiparea forajelor se va face cu pompe având caracteristicile Q = 2,5 l/s, H = 50m şi P = 1.5 kW.

6. Rezervoare de acumulare

Volumul rezervorului, V, pentru înmagazinarea apei asigură rezerva de apă pentru compensarea variaţiei orare a consumului de apă, Vc, şi maximul dintre rezerva de avarie Va, şi rezerva de apă pentru combaterea incendiului ,Vi.

Rezerva de apă pentru compensarea variaţiei orare se consideră 50% din con-sumul maxim zilnic.

Rezerva de apă pentru combaterea incendiilor este de 54 mc (pentru localităţi având de la 500 ... 5000 loc).

Rezerva pentru avarie se consideră 30% din consumul maxim zilnic.

Pentru comuna Slobozia Bradului rezultă:

Vc [mc] Va [mc] Vi [mc] V [mc]

Cornetu Lieşti Valea Beciului

119.16

71.50

54.00

190.66

Coroteni Olăreni

52.36 31.42 54.00 106.36

Pentru acumularea aferentă satelor Cornetu, Lieşti şi Valea Beciului se vor prevedea patru rezervoare de 50 mc fiecare, două în estul satului Cornetu şi două în estul satului Lieşti.

Pentru acumularea aferentă satelor Coroteni şi Olăreni se vor prevedea două rezervoare de 75 mc fiecare, în estul satului Coroteni şi unul de 50 mc pentru satul Olăreni. Unul dintre aceste rezervoare constituie rezervor de aspiraţie al staţiei de repompare pentru satul Olăreni.

Suplimentar se vor prevedea câte un rezervor de 50 mc pentru rezerva de incendiu pentru fiecare gospodărie de captare pompare în parte.

7. Staţiile de pompare

Staţia de pompare se dimensionează la debitul de captare (aşa cum s-a arătat staţia de pompare funcţionează înseriată cu forajele de captare).

Pentru asigurarea debitului de 5 l/s necesar stingerii incendiilor se utilizează rezerva intangibilă din rezervoarele de acumulare şi din rezervoarele speciale pentru rezerva de stins incendiu situată lângă staţia de pompare.

Pentru staţia de pompare aferentă satelor Lieşti, Cornetu şi Valea Beciului se aleg două pompe identice având caracteristicile Q = 4.0 l/s, H = 65 m şi P = 4.5 kW. în caz de incendiu vor funcţiona ambele pompe în paralel.

Pentru staţia de pompare aferentă satelor Coroteni şi Olăreni se aleg două pompe identice (una activă şi una de rezervă) având caracteristicile Q = 2.0 l/s, H = 140 m şi P = 1.75 kW. în caz de incendiu vor funcţiona ambele pompe în paralel.

Satul Olăreni va fi alimentat printr-o staţie de repompare având carac-teristicile Q = 1.0 l/s, H = 80 m şi P = 1.5 kW.

117

8. Reţeaua de distribuţie a apei

Toate elementele componente ale sistemului de alimentare cu apă, din aval de staţia de pompare se dimensionează la debitul max. orar, debit ce va fi asigurat atât de rezervorul de acumulare, cât şi de staţia de pompare.

9. Suprafaţa şi valoarea juridică ale terenului care urmează să fie ocupat definitiv de lucrare

Terenul se află în intravilanul localităţii şi face parte din domeniul public al comunei în conformitate cu anexa 54 publicată în M.Of. al României nr. 663 bis din 6 sept. 2002.

10. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul studiat aparţine Subcarpaţilor

de curbură şi este caracterizat de un relief relativ liniştit, cu înclinare de la V la E altitudinile variind de la 200 la 130 m. Aspectul terenului şi forajele relevă un piemont în care apele Slimnicului, Ramnei şi ale Râmnicului Sărat au tăiat văi adânci. Se deosebesc trei zone: una plată de cca 2-3 km lăţime, cu altitudini 60-80 m, a doua zonă în pantă de 20% de cca 5 km şi ultima zonă colinară ale cărei înălţimi cresc destul de repede de la 200 m la 495 m.

Din punct de vedere geologic, zona se încadrează în extremitatea nord-estică a Platformei Valahe, situându-se în zona de tranziţie a avanfosei, unde cutele Subcarpaţilor sunt mascate de depozite aluvio-pluviale şi lacustre.

Formaţiunile geologice aparţin cuaternarului însă este prezent şi Romanianul în facies argilos-marnos, între 170-345 m, în forajul executat la Urecheşti.

Coloana litologică prezumtivă şi construcţia sondei au fost întocmite pe baza corelării sondajelor existente şi este prezentată în cadrul Studiului hidrogeologic.

0,00 - 0,30 – sol vegetal sau structuri caracteristice drumurilor 0,30 - 2,0 (4,0) pământ vegetal 2,0(4,0) - 6,0 (7,0) alternanţa de pietrişuri, nisipuri cu fâşii de argilă. Nivelul mediu al apelor freatice 35- 45 m. Din punct de vedere seismic, localitatea aparţine zonei „A” de seismicitate,

cu Tc =1,5 s, iar presiunea convenţional de calcul este de 1,5 daN/cmp.

11. Caracteristici principale ale construcţiilor

12. Clădirile aferente prezentului proiect sunt: cabina puţului de foraj, casa pompelor şi rezervorul de înmagazinare. Aceste clădiri sunt construcţii ce necesită un volum de lucrări redus.

13. Reţeaua de distribuţie prevăzută, are o lungime totală de 13 510 m, repartizată pe diametre conform tabelului următor:

Cornetu, Lieşti, Valea Beciului

Coroteni, Olăreni

Diametru [mm] L [m] Diametru [mm] L [m] PEHD 90 0 PEHD 90 2350 PEHD 50 1750 PEHD 50 450 PEHD 63 1600 PEHD 63 750 PEHD 40 1550 PEHD 40 110 PEHD 32 2250 PEHD 32 2700

118

Materialul conductelor reţelei de distribuţie va fi din PEHD (polietilena expandată de înaltă densitate) agrementată tehnic pentru a fi utilizată în ţara noastră pentru apă potabilă şi garantată tehnic pentru o perioadă de 50 ani. Adâncimea de pozare va respecta condiţia de protejare la îngheţ, fiind cel puţin egală cu adâncimea de îngheţ a zonei respective. Condiţiile de pozare vor fi cele corespunzătoare tipului de conductă PEHD.

13. Structura constructivă: Clădirile prevăzute în proiect se realizează pe baza unor proiecte tipizate şi produse prefabricate curente, care nu necesită prezentarea lor în detaliu şi care vor fi precizate în fazele ulterioare de proiectare.

14. Principale utilaje de dotare a construcţiilor Forajele vor fi dotate cu o pompă submersibile având caracteristicile: 4 pompe,

Q = 1.5 l/s, H = 50 m şi P = 1.5 kW, Staţiile de pompare vor fi dotate cu pompe, având caracteristicile: 2 pompe,

Q = 4.0 l/s, H = 65 m şi P = 5 kW; 2 pompe Q = 2.0 l/s, H = 140 m şi P = 5 kW; 1 pompă Q = 1.0 l/s, H = 80 m şi P = 1.5 kW

15. Instalaţiile aferente construcţiilor constau în instalaţiile electrice şi de automatizare aferente gospodăriei de apă. Se va asigura alimentarea cu forţă a pompelor aferente gospodăriei de apă prin racordarea acestora la reţeaua de joasă tensiune 0,4 kV. Se vor asigura la staţiile de pompare şi gospodăriile de apă iluminat interior/exterior şi priza pentru utilizarea uneltelor electrice. Instalaţiile de automatizare vor include: automatizarea pompelor din forajele de captare şi din staţia de pompare în funcţie de nivelul apei din rezervorul de înmagazinare şi de presiunea minimă a apei din reţeaua de distribuţie. Pentru monitorizarea funcţio-nării sistemului se vor prevedea contorizarea locală a debitului prelevat din sursa de apă, precum şi măsurarea presiunii de pompare.

16. Utilităţi. Pentru gospodăriile de rezervoare, staţii de pompare şi foraje de captare se va asigura alimentarea cu energie electrică. Puterea electrică instalată va fi de 39,5 kW repartizată astfel: 6 kW pentru captare; 12 kW pentru pompare aferentă satelor Lieşti, Cornetu şi Valea Beciului; 12 kW pentru pompare aferentă satelor Coroteni şi Olăreni; 2x2 kW pentru fiecare din gospodăriile de rezervoare din Lieşti, Cornetu şi Valea Beciului; 3,5 kW pentru rezervoarele şi repomparea aferentă satelor Cornetu şi Olăreni şi 2 kW aferente rezervorului din satul Olăreni.

119

Formular A OPERATOR ECONOMIC _____________________ (denumirea/numele)

DECLARAŢIE PRIVIND ELIGIBILITATEA

Subsemnatul, reprezentant împuternicit al ___________________________,

(denumirea/numele şi sediul/adresa operatorului economic)

declar pe propria răspundere, sub sancţiunea excluderii din procedură şi a sanc-ţiunilor aplicate faptei de fals în acte publice, că nu ne aflăm în situaţia prevăzută la art. 180 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, respectiv în ultimii 5 ani nu am fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei instanţe judecătoreşti pentru participarea la activităţi ale unei organizaţii criminale, pentru corupţie, fraudă şi/ sau spălare de bani.

De asemenea, declar că la prezenta procedură nu particip în două sau mai multe asocieri de operatori economici, nu depun candidatură/ofertă individuală şi o alta candidatură/ofertă comună, nu depun ofertă individuală, fiind nominalizat ca subcontractant în cadrul unei alte oferte.

Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor orice documente doveditoare de care dispunem.

Prezenta declaraţie este valabilă până la data de ______________________ . (se precizează data expirării perioadei de valabilitate a ofertei)

Data completării ......................

Operator economic, _________________ (semnătura autorizată)

120

Formular B OPERATOR ECONOMIC _____________________ (denumirea/numele)

DECLARAŢIE

privind neîncadrarea în situaţiile prevăzute la art. 181

Subsemnatul(a)................................................………… [se inserează numele

operatorului economic-persoana juridică], în calitate de ofertant/candidat/concurent la procedura de ......................... [se menţionează procedura] pentru achiziţia de ........................................................................... [se inserează, după caz, denumirea produsului, serviciului sau lucrării şi codul CPV], la data de .............. [se inserează data], organizată de ................................................ [se inserează numele autorităţii contractante],

declar pe proprie răspundere că: a) nu sunt în stare de faliment ori lichidare, afacerile mele nu sunt conduse de

un administrator judiciar sau activităţile mele comerciale nu sunt suspendate şi nu fac obiectul unui aranjament cu creditorii. De asemenea, nu sunt într-o situaţie similară cu cele anterioare, reglementată prin lege;

b) nu fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea mea în una din situaţiile prevăzute la lit. a);

c) mi-am îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în ţara în care este stabilit până la data solicitată.................;

d) nu am fost condamnat, în ultimii trei ani, prin hotărârea definitivă a unei instanţe judecătoreşti, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în materie profesională.

Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor orice documente doveditoare de care dispunem.

Înţeleg că în cazul în care această declaraţie nu este conformă cu realitatea sunt pasibil de încălcarea prevederilor legislaţiei penale privind falsul în declaraţii. Operator economic, …………………………

(semnătura autorizată)

121

Formular C2 OPERATOR ECONOMIC _____________________ (denumirea/numele)

DECLARAŢIE PRIVIND LISTA PRINCIPALELOR PRESTĂRI DE SERVICII ÎN ULTIMII 3 ANI

Subsemnatul, reprezentant împuternicit al ........................................................ (denumirea/numele şi sediul/adresa operatorului economic)

declar pe propria răspundere, sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, că datele prezentate în tabelul anexat sunt reale.

Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor, situaţiilor şi documentelor care înso-ţesc oferta, orice informaţii suplimentare în scopul verificării datelor din prezenta declaraţie.

Subsemnatul autorizez prin prezentă orice instituţie, societate comercială, bancă, alte persoane juridice să furnizeze informaţii reprezentanţilor autorizaţi ai ...........................................................................

(denumirea şi adresa autorităţii contractante) cu privire la orice aspect tehnic şi financiar în legătură cu activitatea noastră.

Prezenta declaraţie este valabilă până la data de ……………………………. (se precizează data expirării perioadei de valabilitate a ofertei)

Operator economic, ………… ……………….


123

Formular D OPERATOR ECONOMIC ______________________ (denumirea/numele)

DECLARAŢIE PRIVIND PARTEA/PĂRŢILE DIN CONTRACT CARE SUNT ÎNDEPLINITE DE SUBCONTRACTANŢI

ŞI SPECIALIZAREA ACESTORA

Subsemnatul, reprezentant împuternicit al....................................................., (denumirea/numele şi sediul/adresa candidatului/ofertantului)

declar pe propria răspundere, sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, că datele prezentate în tabelul anexat sunt reale.

Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor, situaţiilor şi documentelor care însoţesc oferta, orice informaţii suplimentare în scopul verificării datelor din prezenta declaraţie.

Subsemnatul autorizez prin prezenta orice instituţie, societate comercială, bancă, alte persoane juridice să furnizeze informaţii reprezentanţilor autorizaţi ai ..........................................................................

(denumirea şi adresa autoritaţii contractante) cu privire la orice aspect tehnic şi financiar în legătură cu activitatea noastră.

Prezenta declaraţie este valabilă până la data de …………………………… (se precizează data expirării perioadei de valabilitate a ofertei)

Operator, ………… ………………


124

Nr. crt.

Denumire subcontractant Partea/părţile din

contract ce urmează a fi subcontractante

Acord subcontractor cu specimen de

semnătură

Operator economic,

....................………..


125

Formular E

OPERATOR ECONOMIC _____________________ (denumirea/numele)

DECLARAŢIE PRIVIND UTILAJELE, INSTALAŢIILE, ECHIPAMENTELE TEHNICE DE CARE DISPUNE OPERATORUL ECONOMIC PENTRU ÎNDEPLINIREA CORESPUNZĂTOARE

A CONTRACTULUI DE LUCRĂRI

Subsemnatul, reprezentant împuternicit al ...................................................… declar pe propria răspundere, sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, că datele prezentate în tabelul anexat sunt reale.

De asemenea, declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în

fiecare detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării şi confirmării declaraţiilor, situaţiilor şi documentelor care însoţesc oferta, orice informaţii suplimentare în scopul verificării datelor din prezenta declaraţie.

Subsemnatul autorizez prin prezenta orice instituţie, societate comercială,

bancă, alte persoane juridice să furnizeze informaţii reprezentanţilor autorizaţi ai ................................................................ cu privire la orice aspect tehnic şi financiar (denumirea şi adresa autorităţii contractante) în legătură cu activitatea noastră.

Prezenta declaraţie este valabilă până la data de ..........................................…. (se precizează data expirării perioadei de valabilitate a ofertei)

Operator economic,

....................………..


126

LISTA

cuprinzând cantităţile de utilaje, instalaţii şi echipamente tehnice

127

Formular F OPERATOR ECONOMIC ……………………………

DECLARAŢIE PRIVIND EFECTIVELE MEDII ANUALE ALE PERSONALULUI ANGAJAT ŞI AL CADRELOR DE CONDUCERE

Subsemnatul, reprezentant împuternicit al....................................................., declar pe propria răspundere, sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, că datele prezentate în tabelul de mai jos sunt reale.

Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete şi corecte în fiecare detaliu şi înţeleg că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul veri-ficării şi confirmării declaraţiilor, situaţiilor şi documentelor care însoţesc oferta, orice informaţii suplimentare în scopul verificării datelor din prezenta declaraţie.

Subsemnatul autorizez prin prezenta orice instituţie, societate comercială, bancă, alte persoane juridice să furnizeze informaţii reprezentanţilor autorizaţi ai .......................................................................... cu privire la orice aspect tehnic şi (denumirea şi adresa autorităţii contractante) financiar în legătură cu activitatea noastră.

Prezenta declaraţie este valabilă până la data de …………………………….. (se precizează data expirării perioadei de valabilitate a ofertei)

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Personal angajat Din care personal de conducere

(În cazul solicitării) Anexez la declaraţie CV-urile personalului de conducere, precum şi a persona-lului responsabil pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică.

Data completării ...................... Operator economic, ………… ……………….


128

Contract de servicii

nr.______________data_______________

1. Preambul

În temeiul OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de conce-siune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, s-a încheiat prezentul contract de furnizare de produse, între ........................................................................................... (denumire autoritate contractantă) adresa sediu ..................................................................... telefon/fax .............................................. număr de înmatriculare ................................................ cod fiscal ............................... cont trezorerie ............................................................. reprezentată prin ....................................................................................................... (denumirea conducătorului), funcţia............................................... în calitate de achizitor, pe de o parte şi ……... ................ ........................... ……………. (denumire operatorul economic) ............................................... adresă sediu …………………………………………. ........................................................................ telefon/fax .......................................... număr de înmatriculare ..................................... cod fiscal ................................……. cont (trezorerie, banca) ............................................................................................... reprezentat prin ................................................................................................ (denumirea conducătorului) funcţia............................................... în calitate de prestator, pe de altă parte.

2. Definiţii

2.1 – În prezentul contract următorii termeni vor fi interpretaţi astfel: a. contract – reprezintă prezentul contract şi toate Anexele sale; b. achizitor şi prestator – părţile contractante, aşa cum sunt acestea numite în

prezentul contract; c. preţul contractului – preţul plătibil prestatorului de către achizitor, în baza

contractului, pentru îndeplinirea integrală şi corespunzătoare a tuturor obligaţiilor asumate prin contract;

d. servicii – activităţi a căror prestare fac obiect al contractului; e. produse – echipamentele, maşinile, utilajele, piesele de schimb şi orice alte

bunuri cuprinse în anexa/anexele la prezentul contract şi pe care prestatorul are obligaţia de a le furniza aferent serviciilor prestate conform contractului;

f. forţa majoră – un eveniment mai presus de controlul parţilor, care nu se datorează greşelii sau vinei acestora, care nu putea fi prevăzut la momentul

129

încheierii contractului şi care face imposibilă executarea şi, respectiv, îndeplinirea contractului; sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluţii, incendii, inundaţii sau orice alte catastrofe naturale, restricţii apărute ca urmare a unei carantine, embargou, enumerarea nefiind exhaustivă ci enunciativă. Nu este considerat forţă majoră un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligaţiilor uneia din părţi;

j. zi – zi calendaristică; an – 365 de zile. (se adaugă orice alţi termeni pe care părţile înţeleg să îi definească pentru

contract)

3. Interpretare

3.1. În prezentul contract, cu excepţia unei prevederi contrare, cuvintele la forma singular vor include forma de plural şi viceversa, acolo unde acest lucru este permis de context.

3.2. Termenul „zi” sau „zile” sau orice referire la zile reprezintă zile calen-daristice, dacă nu se specifică în mod diferit.

Clauze obligatorii

4. Obiectul principal al contractului

4.1. – Prestatorul se obligă să execute ......…………....................................... denumirea serviciilor, în perioada/perioadele convenite şi în conformitate cu obligaţiile asumate prin prezentul contract.

4.2. – Achizitorul se obligă să plătească preţul convenit în prezentul contract pentru serviciile prestate.

5. Preţul contractului

5.1 Preţul convenit pentru îndeplinirea contractului, plătibil prestatorului de către achizitor, conform graficului de plăţi, este de ...................... lei, sau după caz …….. euro, la care se adaugă ……… TVA.

6. Durata contractului

6.1 – Durata prezentului contract este de …... luni, începând de la data de …………….

(se înscrie perioada şi data) 6.2. Prezentul contract încetează să producă efecte la data de ..…….. (se înscrie data la care încetează contractul)

7. Executarea contractului

7.1. – Executarea contractului începe după constituirea garanţiei de bună execuţie, la data de ....……………..

(se precizează data la care intră în efectivitate contractul)

130

8. Documentele contractului

8.1. – Documentele contractului sunt: (Se enumeră documentele pe care părţile le înţeleg ca fiind ale contractului)

9. Obligaţiile principale ale prestatorului

9.1. – Prestatorul se obligă să presteze serviciile la standardele şi/sau perfor-manţele prezentate în propunerea tehnică, anexă la contract.

9.2. – Prestatorul se obligă să presteze serviciile în conformitate cu graficul de prestare prezentat în propunerea tehnică.

9.3. – Prestatorul se obligă să despăgubească achizitorul împotriva oricăror: i) reclamaţii şi acţiuni în justiţie, ce rezultă din încălcarea unor drepturi

de proprietate intelectuală (brevete, nume, mărci înregistrate etc.), legate de echipamentele, materialele, instalaţiile sau utilajele folosite pentru sau în legătură cu produsele achiziţionate, şi

ii) daune-interese, costuri, taxe şi cheltuieli de orice natură, aferente, cu excepţia situaţiei în care o astfel de încălcare rezultă din respectarea caietului de sarcini întocmit de către achizitor.

10. Obligaţiile principale ale achizitorului

10.1. – Achizitorul se obligă să recepţioneze, potrivit clauzei 13, serviciile prestate în termenul convenit.

10.2. – Achizitorul se obligă să plătească preţul către prestator în termenul convenit de la emiterea facturii de către acesta. Plăţile în valută se vor efectua prin respectarea prevederilor legale.

(se precizează termenul de plată de la emiterea facturii şi, după caz, graficul de plată)

10.3. – Dacă achizitorul nu onorează facturile în termen de 14 zile de la expirarea perioadei prevăzute convenite, furnizorului are dreptul de a sista prestarea serviciilor şi de a beneficia de reactualizarea sumei de plată la nivelul corespun-zător zilei de efectuare a plaţii. Imediat ce achizitorul onorează factura, prestatorul va relua prestarea serviciilor în cel mai scurt timp posibil.

11. Sancţiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor

11.1. – În cazul în care, din vina sa exclusivă, prestatorul nu reuşeşte să-şi execute obligaţiile asumate prin contract, atunci achizitorul are dreptul de a deduce din preţul contractului, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală din preţul contractului.

(se precizează cota procentuală pentru fiecare zi/săptămână de întârziere, până la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor)

11.2. – În cazul în care achizitorul nu onorează facturile în termen de 28 de zile de la expirarea perioadei convenite, atunci acesta are obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală din plata neefectuată.

(se precizează aceeaşi cotă procentuală, prevăzută pentru clauza 11.1. pentru fiecare zi/săptămână de întârziere, până la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor)

131

11.3. – Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre părţi, în mod culpabil şi repetat, dă dreptul părţii lezate de a considera contractul de drept reziliat şi de a pretinde plata de daune-interese.

11.4. – Achizitorul îşi rezervă dreptul de a renunţa oricând la contract, printr-o notificare scrisă adresată furnizorului, fără nici o compensaţie, dacă acesta din urmă dă faliment, cu condiţia ca această anulare să nu prejudicieze sau să afecteze dreptul la acţiune sau despăgubire pentru furnizor. În acest caz, furnizorul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru partea din contract îndeplinită până la data denunţării unilaterale a contractului.

Clauze specifice

12. Garanţia de bună execuţie a contractului

12.1. – (1) Prestatorul se obligă să constituie garanţia de bună execuţie a contractului în cuantum de ……. , pentru perioada de …… şi, oricum, până la intrarea în efectivitate a contractului.

( se precizează modul de constituire, cuantumul şi perioada de constituire a garanţiei de bună execuţie)

12.2. – Achizitorul se obligă să elibereze garanţia pentru participare şi să emită ordinul de începere a contractului numai după ce prestatorul a făcut dovada constituirii garanţiei de bună execuţie.

12.3. – Achizitorul are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, în limita prejudiciului creat, dacă prestatorul nu îşi execută, execută cu întârziere sau execută necorespunzător obligaţiile asumate prin prezentul contract. Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, achizitorul are obligaţia de a notifica acest lucru prestatorului, precizând totodată obligaţiile care nu au fost respectate.

12.4. – Achizitorul se obligă să restituie garanţia de bună execuţie în termen de ….. de la îndeplinirea obligaţiilor asumate.

( se precizează modul de restituire şi termenul) 12.5. – Garanţia tehnică este distinctă de garanţia de bună execuţie a contractului

13. Alte responsabilităţi ale prestatorului

13.1. – (1) Prestatorul are obligaţia de a executa serviciile prevăzute în contract cu profesionalismul şi promptitudinea cuvenite angajamentului asumat şi în confor-mitate cu propunerea sa tehnică.

(2) Prestatorul se obligă să supravegheze prestarea serviciilor, să asigure resursele umane, materialele, instalaţiile, echipamentele şi orice altele asemenea, fie de natură provizorie, fie definitivă cerute de şi pentru contract, în măsura în care necesitatea asigurării acestora este prevăzută în contract sau se poate deduce în mod rezonabil din contract.

13.2. – Prestatorul este pe deplin responsabil pentru execuţia serviciilor în conformitate cu graficul de prestare convenit. Totodată, este răspunzător atât de siguranţa tuturor operaţiunilor şi metodelor de prestare utilizate, cât şi de califi-carea personalului folosit pe toată durata contractului (se precizează anexa ce conţine graficul de prestare).

132

14. Alte responsabilităţi ale achizitorului

14.1 – Achizitorul se obligă să pună la dispoziţia prestatorului orice facilităţi şi/sau informaţii pe care acesta le- a cerut în propunerea tehnică şi pe care le consideră necesare îndeplinirii contractului.

15. Recepţie şi verificări

15.1. – Achizitorul are dreptul de a verifica modul de prestare a serviciilor pentru a stabili conformitatea lor cu prevederile din propunerea tehnică şi din caietul de sarcini.

15.2. – Verificările vor fi efectuate în conformitate cu prevederile din prezentul contract. Achizitorul are obligaţia de a notifica, în scris, prestatorului, identitatea reprezentanţilor săi împuterniciţi pentru acest scop.

(Se precizează anexa care conţine modul de verificare şi recepţie a serviciilor)

16. Începere, finalizare, întârzieri, sistare

16.1. – (1) Prestatorul are obligaţia de a începe prestarea serviciilor în timpul cel mai scurt posibil de la primirea ordinului de începere a contractului.

(Se precizează data maximă de emitere a ordinului de începere a contractului) (2) În cazul în care prestatorul suferă întârzieri şi/sau suportă costuri supli-

mentare, datorate în exclusivitate achizitorului, părţile vor stabili de comun acord: a) prelungirea perioadei de prestare a serviciului, şi b) totalul cheltuielilor aferente, dacă este cazul, care se vor adăuga la preţul

contractului. 16.2. – (1) Serviciile prestate în baza contractului sau, dacă este cazul, oricare

fază a acestora prevăzută a fi terminată într-o perioadă stabilită în graficul de prestare, trebuie finalizate în termenul convenit de părţi, termen care se calculează de la data începerii prestării serviciilor.

(2) În cazul în care: i) orice motive de întârziere, ce nu se datorează prestatorului, sau ii) alte circumstanţe neobişnuite, susceptibile de a surveni altfel decât

prin încălcarea contractului de către prestator, îndreptăţesc presta-torul de a solicita prelungirea perioadei de prestare a serviciilor sau a oricărei faze a acestora, atunci părţile vor revizui, de comun acord, perioada de prestare şi vor semna un act adiţional.

16.3. – Dacă pe parcursul îndeplinirii contractului, prestatorul nu respectă graficul de prestare, acesta are obligaţia de a notifica acest lucru, în timp util, achizitorului. Modificarea datei/perioadelor de prestare asumate în graficul de prestare se face cu acordul părţilor, prin act adiţional.

16.4. – În afara cazului în care achizitorul este de acord cu o prelungire a termenului de execuţie, orice întârziere în îndeplinirea contractului dă dreptul achizitorului de a solicita penalităţi prestatorului.

17. Ajustarea preţului contractului

17.1. – Pentru serviciile prestate, plăţile datorate de achizitor prestatorului sunt tarifele declarate în propunerea financiară, anexă la contract.

17.2. – Preţul contractului se actualizează utilizând formula de ajustare convenită. (Se precizează formula de ajustare)

133

18. Amendamente

18.1. – Părţile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii contractului, de a conveni modificarea clauzelor contractului, prin act adiţional, numai în cazul apa-riţiei unor circumstanţe care lezează interesele comerciale legitime ale acestora şi care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului.

19. Subcontractanţi

19.1. – Prestatorul are obligaţia, în cazul în care parţi din contract le subcon-tractează, de a încheia contracte cu subcontractanţii desemnaţi, în aceleaşi condiţii în care el a semnat contractul cu achizitorul.

19.2. – (1) Prestatorul are obligaţia de a prezenta la încheierea contractului toate contractele încheiate cu subcontractanţii desemnaţi.

(2) Lista subcontractanţilor, cu datele de recunoaştere ale acestora, precum şi contractele încheiate cu aceştia se constituie în anexe la contract.

19.3. – (1) Prestatorul este pe deplin răspunzător faţă de achizitor de modul în care îndeplineşte contractul.

(2) Subcontractantul este pe deplin răspunzător faţă de prestator de modul în care îşi îndeplineşte partea sa din contract.

(3) Prestatorul are dreptul de a pretinde daune-interese subcontractanţilor dacă aceştia nu îşi îndeplinesc partea lor din contract.

19.4. – Prestatorul poate schimba oricare subcontractant numai dacă acesta nu şi-a îndeplinit partea sa din contract. Schimbarea subcontractantului nu va schimba preţul contractului şi va fi notificată achizitorului.

20. Cesiunea

20.1. – Prestatorul are obligaţia de a nu transfera total sau parţial obligaţiile sale asumate prin contract, fără să obţină, în prealabil, acordul scris al achizitorului.

20.2. – Cesiunea nu va exonera prestatorul de nici o responsabilitate privind garanţia sau orice alte obligaţii asumate prin contract.

21. Forţa majoră

21.1. – Forţa majoră este constatată de o autoritate competentă. 21.2. – Forţa majoră exonerează părţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor

asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează. 21.3. – Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a

forţei majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părţilor până la apariţia acesteia.

21.4. – Partea contractantă care invocă forţa majoră are obligaţia de a notifica celeilalte părţi, imediat şi în mod complet, producerea acesteia şi să ia orice măsuri care îi stau la dispoziţie în vederea limitării consecinţelor.

21.5. – Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare de 6 luni, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părţi încetarea de plin drept a prezentului contract, fără ca vreuna din parţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.

134

22. Soluţionarea litigiilor

22.1. – Achizitorul şi prestatorul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi între ei în cadrul sau în legătură cu îndeplinirea contractului.

22.2. – Dacă, după 15 de zile de la începerea acestor tratative neoficiale, achizitorul şi prestatorul nu reuşesc să rezolve în mod amiabil o divergenţă con-tractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluţioneze fie prin arbitraj la Camera de Comerţ şi Industrie a României, fie de către instanţele judecătoreşti din România.

(Se precizează modalitatea de soluţionare a litigiilor)

23. Limba care guvernează contractul

23.1. – Limba care guvernează contractul este limba română.

24. Comunicări

24.1. – (1) Orice comunicare între părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract, trebuie să fie transmisă în scris.

(2) Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii, cât şi în momentul primirii.

24.2. – Comunicările între părţi se pot face şi prin telefon, telegramă, telex, fax sau e-mail cu condiţia confirmării în scris a primirii comunicării.

25. Legea aplicabilă contractului

25.1. – Contractul va fi interpretat conform legilor din România.

Părţile au înţeles să încheie azi ....…….......... prezentul contract în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte. (Se precizează data semnării de către părţi)

Achizitor Prestator ............................. .............................. (semnătura autorizată) (semnătura autorizată) LS LS

135

Formular 10B

OPERATOR ECONOMIC ______________________ (denumirea/numele)

FORMULAR DE OFERTĂ

Către ....................................................................................................

(denumirea autorităţii contractante şi adresa completă)

Domnilor, Examinând documentaţia de atribuire, subsemnaţii, reprezentanţi ai

ofertantului ________________________________________________, ne oferim (denumirea/numele ofertantului)

ca, în conformitate cu prevederile şi cerinţele cuprinse în documentaţia mai sus menţionată, să prestăm _____________________________________ pentru suma (denumirea serviciului)

de/la un tarif/la un tarif mediu de (se elimină opţiunile neaplicabile) ____________________________________________________ (moneda ofertei) (suma în litere şi în cifre) la care se adăugă taxa pe valoarea adăugată în valoare de ___________________. (suma în litere şi în cifre)

Ne angajăm ca, în cazul în care oferta noastră este stabilită câştigătoare, să prestăm serviciile în graficul de timp anexat.

Ne angajăm să menţinem această ofertă valabilă pentru o durată de ________ ________________________ zile, respectiv până la data de _______________ , şi (durata în litere şi cifre) (ziua/luna/anul)

ea va rămâne obligatorie pentru noi şi poate fi acceptată oricând înainte de expirarea perioadei de valabilitate.

Până la încheierea şi semnarea contractului de achiziţie publică această ofertă,

împreună cu comunicarea transmisă de dumneavoastră, prin care oferta noastră este stabilită câştigătoare, vor constitui un contract angajant între noi.

Precizăm că: _

|_| depunem ofertă alternativă, ale cărei detalii sunt prezentate într-un formular de ofertă separat, marcat în mod clar „alternativă”; _

|_| nu depunem ofertă alternativă. (se bifează opţiunea corespunzătoare)

136

Am înţeles şi consimţim că, în cazul în care oferta noastră este stabilită ca fiind câştigătoare, să constituim garanţia de bună execuţie în conformitate cu prevederile din documentaţia de atribuire.

Înţelegem ca nu sunteţi obligaţi să acceptaţi oferta cu cel mai scăzut preţ sau orice altă ofertă pe care o puteţi primi.

Data _____/_____/_____

_____________, în calitate de ________________, legal autorizat să semnez (semnătura) oferta pentru şi în numele ____________________________________.

(denumire/nume operator economic)

137

GLOSAR38

contract de achiziţie publică – contract care include şi categoria contrac-

tului sectorial astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă.

contract de concesiune de lucrări publice – reprezintă contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concendent, dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor, sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani;

contract de concesiune de servicii – reprezintă contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de servicii, cu deosebirea că în contrapartida servi-ciilor prestate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea autorităţii contractante, în calitate de concendent, dreptul de a exploata serviciile, sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani;

procedura de atribuire – etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contrac-tantă şi de către candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind angajarea în contractul public să fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluţii;

acord-cadru – înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere;

sistem de achiziţie dinamic – proces în întregime electronic, limitat în timp şi deschis pe întreaga sa durată oricărui operator economic care îndeplineşte cri-teriile de calificare şi selecţie şi care a prezentat o ofertă iniţială conformă cu cerinţele caietului de sarcini;

licitaţie electronică – proces repetitiv realizat după o primă evaluare completă a ofertelor, în care ofertanţii au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce preţurile prezentate şi/sau de a îmbunătăţi alte elemente ale ofertei; evaluarea finală trebuie să se realizeze în mod automat prin mijloacele electronice utilizate;

138

documentaţia de atribuire – documentaţie ce cuprinde toate informaţiile legate de obiectul contractului de achiziţie publică şi de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini sau, după caz, documentaţia descriptivă;

operator economic – oricare furnizor de produse, prestator de servicii sau executant de lucrări – persoană fizică/juridică, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane care oferă în mod licit pe piaţă produse, servicii şi/sau exe-cuţie de lucrări;

candidat – oricare operator economic care a depus candidatura în cazul unei proceduri de licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv;

candidatura – documentele prin care un candidat îşi demonstrează situaţia personală, capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, situaţia economică şi financiară, capacitatea tehnică şi profesională, în vederea obţinerii invitaţiei de participare pentru depunerea ulterioară a ofertei, în cazul aplicării unei proceduri de licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv.

ofertant – oricare operator economic care a depus ofertă; concurent – oricare operator economic care a prezentat un proiect în cadrul

unui concurs de soluţii; oferta – act juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se

angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică; oferta cuprinde propunerea financiară şi propunerea tehnică;

propunere tehnică – parte a ofertei elaborată pe baza cerinţelor din caietul de sarcini sau, după caz, din documentaţia descriptivă;

propunere financiară – parte a ofertei ce cuprinde informaţiile cu privire la preţ, tarif, alte condiţii financiare şi comerciale corespunzătoare satisfacerii cerinţelor solicitate prin documentaţia de atribuire;

acceptarea ofertei câştigătoare – act juridic prin care autoritatea contractantă îşi manifestă acordul de a se angaja juridic în contractul de achiziţie publică care va fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost desemnată câştigătoare;

contractant – ofertantul care a devenit, în condiţiile legii, parte într-un contract de achiziţie publică;

întreprindere publică – persoana care desfăşoară activităţi economice şi asupra căreia se exercită direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participaţiilor financiare sau a regulilor specifice prevăzute în actul de înfiinţare a întreprinderii respective, influenţa dominantă a unei autorităţi contractante, astfel cum este definită aceasta la art. 8 lit. a), b) sau c); prezumţia de exercitare a influ-enţei dominante se aplică în orice situaţie în care, în raport cu o astfel de persoană, una sau mai multe autorităţi contractante definite conform art. 8 lit. a), b) sau c) se află, direct sau indirect, în cel puţin unul din următoarele cazuri:

– deţin majoritatea capitalului subscris; – deţin controlul majorităţii voturilor în organul de conducere, cum ar fi adu-

narea generală; – pot numi în componenţa consiliului de administraţie, a organului de con-

ducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia;

139

drept special sau exclusiv – dreptul care rezultă din orice formă de auto-rizare acordată, conform prevederilor legale sau ca urmare a emiterii unor acte administrative, de o autoritate competentă şi care are ca efect rezervarea desfă-şurării de activităţi în domeniul anumitor servicii publice numai de către una sau de către un număr limitat de persoane, afectând în mod substanţial posibilitatea altor persoane de a desfăşura o astfel de activitate;

mijloace electronice – utilizarea echipamentelor electronice pentru procesarea şi stocarea de date, care sunt difuzate, transmise şi recepţionate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice;

sistemul electronic de achiziţii publice – SEAP – desemnează sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la o adresă dedicată, utilizat în scopul aplicării, prin mijloace electronice, a procedurilor de atribuire;

operatorul sistemului electronic de achiziţii publice – persoana juridică ce asigură autorităţilor contractante suportul tehnic destinat aplicării, prin mijloace electronice, a procedurilor de atribuire;

„scris” sau „în scris” – orice ansamblu de cuvinte şi cifre care pot fi citite, reproduse şi apoi comunicate. Acest ansamblu poate include şi informaţii transmise şi stocate prin mijloace electronice;

„Vocabularul comun al achiziţiilor publice” – CPV – desemnează nomen-clatorul de referinţă aplicabil contractelor de achiziţie publică, adoptat prin Regulamentul nr. 2195/2002/CE al Parlamentului European şi al Consiliului privind vocabularul comun al achiziţiilor publice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L340 din 16/12/2002, asigurând corespondenţa cu alte nomen-clatoare existente;

zile – zile calendaristice, în afara cazului în care se menţionează că sunt zile lucrătoare;

Tratatul – Tratatul pentru înfiinţarea Comunităţii Europene, încheiat la 25 martie 1957, cu modificările şi completările ulterioare.

140

TESTE-GRILĂ

1. Consiliile locale şi consiliile judeţene sunt instituţii publice care activează

în domeniul executiv. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

2. Banca Naţională a României răspunde numai în faţa Parlamentului. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 3. Rolul Ministerului Finanţelor Publice rezidă în constituirea şi gestionarea

resurselor financiare publice. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 4. Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în sfera privată a activităţii

statale. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 5. Prefectul este reprezentantul legislativului în administraţia publică locală.


Răspuns corect:

6. Autonomia locală constituie expresia fenomenului de descentralizare a administraţiei publice.


Răspuns corect: 7. Primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene sunt ordonatori secundari de

credite. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

141

8. Ministerele sunt instituţii publice de specialitate. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 9. Guvernul elaborează proiectul bugetului de stat.


Răspuns corect: 10. Consiliul Concurenţei activează în domeniul autorităţii publice.


Răspuns corect: 11. Între Guvern şi Banca Naţională a României există relaţii de colaborare.


Răspuns corect: 12. Prefectul este ordonator principal de credite.


Răspuns corect: 13. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare care au

fost aprobate prin bugetul de stat. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 14. Bugetul instituţiilor publice reprezintă un act de previziune.


Răspuns corect: 15. Principiul universalităţii este primul principiu aplicat în practica bugetară.


Răspuns corect: 16. Veniturile instituţiilor publice sunt asigurate integral din bugetul de stat.


Răspuns corect:

142

17. Cheltuielile curente ale instituţiilor publice nu includ dobânzile aferente împrumuturilor contractate.


Răspuns corect: 18. Cheltuielile de personal se fundamentează pe baza organigramei instituţiei

publice. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 19. Nu se pot efectua virări de fonduri între capitole diferite ale clasificaţiei

bugetare. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 20. Teza deficitului bugetar sistematic a fost înlocuită cu teza deficitului

bugetar riguros. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 21. Instituţiile publice nu pot utiliza bunuri materiale şi fonduri băneşti

primite sub formă de donaţii sau sponsorizări. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 22. Cheltuielile de personal au o pondere importantă în economia chel-

tuielilor de funcţionare ale unei instituţii publice. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 23. Organigrama constituie punctul de plecare în fundamentarea cheltuielilor

de personal ale unei instituţii publice. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 24. Prima etapă a unui proiect investiţional constă în examinarea acestuia din

perspectiva fezabilităţii. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

143

25. Etapa de supervizare a unui proiect de investiţii succede celei de imple-mentare.


Răspuns corect: 26. Valoarea reziduală este egală cu valoarea actualizată netă.


Răspuns corect: 27. Valoarea reziduală reprezintă diferenţa dintre încasările şi plăţile generate

de un proiect investiţional. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 28. Indicatorul cel mai frecvent utilizat în evaluarea performanţelor financiare

ale unui proiect investiţional este valoarea actualizată netă. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 29. Două proiecte de investiţii sunt comparabile numai în situaţia în care au

durate de viaţă egale. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 30. Criteriul valorii actualizate nete este prevalent în adoptarea unui proiect

de investiţii. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 31. Tehnica optimistă este frecvent utilizată de instituţiile publice în selecţia

proiectelor de investiţii. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 32. În România, contractele de achiziţie publică se atribuie, de regulă, prin

negociere şi cerere de ofertă. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

144

33. Prima etapă a licitaţiei deschise constă în selecţia ofertanţilor. a) adevărat b) fals

Răspuns corect: 34. Negocierea competitivă se finalizează prin evaluarea ofertelor.


Răspuns corect:

35. Documentaţia privind elaborarea şi prezentarea ofertei trebuie să cuprindă şi caietul de sarcini.


Răspuns corect:

36. Atribuirea contractelor de achiziţii publice este guvernată de principiul publicităţii.


Răspuns corect:

37. Concursul de soluţii se organizează îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului şi al proiectării urbanistice.


Răspuns corect:

38. Un furnizor de produse aflat în stare de faliment nu poate să participe la procedura de atribuire a unui contract de achiziţie publică.


Răspuns corect:

39. Activitatea de control financiar precede activitatea de audit. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

40. Controlul financiar preventiv delegat este efectuat de contabilul-şef. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

41. Auditul financiar succede activităţii de control financiar intern. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

145

42. Şeful compartimentului de audit intern este subordonat în mod direct conducătorului instituţiei publice.


Răspuns corect:

43. Înregistrarea operaţiunilor economico- financiare în documente scrise reprezintă o cerinţă generală a activităţii de control financiar intern.


Răspuns corect:

44. Auditul financiar intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul instituţiei publice.


Răspuns corect:

45. O cerinţă specifică a controlului intern o constituie integritatea şi compe-tenţa personalului de conducere şi de execuţie.


Răspuns corect:

46. Rezultatele activităţii de audit intern se consemnează în raportul de audit intern.


Răspuns corect:

47. Jurnalul de înregistrare se elaborează pe baza notelor contabile. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

48. Cartea mare este utilizată la întocmirea dărilor de seamă contabile. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

49. La data ieşirii din patrimoniu, bunurile se evaluează la valoarea lor de intrare.


Răspuns corect:

146

50. Balanţa de verificare constituie un document specific înregistrării crono-logice în contabilitate.


Răspuns corect:

51. Notele de contabilitate sunt semnate numai de contabilii care le întocmesc. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

52. Valoarea de intrare a unui element patrimonial nu este sinonimă cu valoarea

contabilă. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

53. Valoarea de inventar se stabileşte în funcţie de valoarea de utilitate şi de preţul pieţei.


Răspuns corect:

54. Principiul gestiunii economice are în vedere utilizarea raţională a factorilor de producţie.


Răspuns corect:

55. Strategia instituţiei publice se elaborează pe baza studiilor prospective şi a prognozelor.


Răspuns corect:

56. Integrarea evidenţiază dimensiunea subiectivă a participării. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

57. Motivarea complexă a resurselor umane constituie o premisă a obţinerii excelenţei operaţionale.


Răspuns corect:

147

58. Barierele comunicaţionale generale sunt determinate de procesul direct de comunicare.


Răspuns corect:

59. Implicarea exprimă capacitatea resurselor umane de a influenţa deciziile manageriale.


Răspuns corect:

60. Acordarea recompenselor în sistem progresiv menţine un climat de com-petiţie în instituţiile publice.


Răspuns corect: 61. Conţinutul Gestiunii financiare a instituţiilor publice are în vedere:

1. elaborarea unor bugete pe 10 ani; 2. organizarea şi ţinerea evidenţei contabile a bunurilor materiale; 3. fundamentarea unor bugete lunare; 4. efectuarea inventarierii patrimoniului şi a controlului financiar intern de gestiune.

a. (1+2) b. (1+2+3) c. (3+4) d. (2+4) Răspuns corect:

62. Instituţiile publice care activează în sfera executivă sunt:

1. Banca Naţională a României; 2. Guvernul; 3. Parlamentul; 4. Consiliile judeţene.

a. (1+3) b. (2+3) c. (1+2) d. (3+4) Răspuns corect:

63. Dintre instituţiile publice administrative, amintim:

1. prefecturile; 2. instituţiile de învăţământ; 3. primăriile; 4. instituţiile publice de sănătate.


148

64. Banca Naţională a României: 1. nu poate participa, în numele statului, la tratative şi negocieri externe; 2. activează în perimetrul puterii executive; 3. răspunde numai în faţa Guvernului; 4. este o instituţie publică independentă.


65. Ordonatorii secundari de credite:

1. repartizează creditele bugetare care au fost aprobate prin bugetul de stat;

2. sunt subordonaţi ordonatorilor terţiari de credite; 3. aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii; 4. sunt miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei

publice centrale.


66. Parlamentul are o serie de atribuţii, între care amintim:

1. elaborarea proiectului bugetului de stat; 2. desemnarea şi revocarea unor autorităţi publice; 3. realizarea unor programe care vizează soluţionarea problemelor sociale; 4. adoptarea de legi, moţiuni şi hotărâri.


67. Printre atribuţiile Guvernului se numără:

1. coordonarea politicii externe; 2. promulgarea legilor; 3. controlul activităţii ministerelor; 4. conceperea sistemului de taxe şi impozite cuvenite bugetului de stat.

a. (1+3+4) b. (2+3+4) c. (1+2+3) d. (3+4) Răspuns corect:

68. Banca Naţională a României:

1. stabileşte regimul valutar şi supraveghează respectarea acestuia; 2. nu răspunde în faţa Parlamentului; 3. este o instituţie publică autonomă; 4. nu poate participa, în numele statului, la tratative şi negocieri externe.


149

69. Potrivit principiului specializării bugetare: a. veniturile şi cheltuielile instituţiilor publice sunt înscrise într-un singur

document; b. cheltuielile trebuie acoperite integral din veniturile ordinare ale fiecărui

an bugetar; c. veniturile trebuie înscrise în buget pe surse de provenienţă, iar chel-

tuielile pe categorii de destinaţie; d. veniturile şi cheltuielile se înscriu în buget în sume brute.

Răspuns corect:

70. Principiul de aur al gestiunii bugetare este rezultatul aplicării principiilor: a. unităţii şi echilibrului bugetar; b. universalităţii şi specializării bugetare; c. realităţii şi publicităţii; d. anualităţii şi echilibrului bugetar.

Răspuns corect:

71. Veniturile instituţiilor publice: 1. nu cuprind fondurile băneşti primite de la persoanele juridice sub

formă de donaţii; 2. provin şi din organizarea unor manifestări culturale şi sportive; 3. pot fi asigurate integral din bugetul de stat; 4. pot proveni şi din surse proprii.

a. (1+3+4) b. (2+3+4) c. (1+2+4) d. (3+4) Răspuns corect:

72. Cheltuielile curente ale instituţiilor publice:

a. cuprind cheltuielile de personal; b. nu includ dobânzile aferente împrumuturilor contractate; c. cuprind cheltuielile de capital; d. nu sunt sinonime cu cheltuielile de funcţionare.

Răspuns corect:

73. Veniturile instituţiilor publice: 1. cuprind fondurile băneşti primite de la persoanele juridice sub formă

de donaţii; 2. provin şi din organizarea unor manifestări culturale şi sportive; 3. nu pot fi asigurate integral din bugetul de stat; 4. nu pot proveni din surse proprii


74. Cheltuielile de personal:

1. au în componenţă primele; 2. cuprind contribuţiile pentru asigurările sociale de stat şi pentru fondul

de şomaj;

150

3. se fundamentează pe baza organigramei instituţiei publice; 4. prezintă o pondere mică în economia cheltuielilor de funcţionare ale

instituţiei publice.

a. (1+2+3) b. (2+3+4) c. (1+2) d. (3+4) Răspuns corect:

75. Cheltuielile de personal:

1. cuprind contribuţiile pentru asigurările sociale de stat şi pentru fondul de şomaj;

2. deţin o pondere semnificativă în economia cheltuielilor de funcţionare ale instituţiei publice;

3. nu au în componenţă primele; 4. se fundamentează pe baza organigramei instituţiei publice.

a. (1+3+4) b. (2+3) c. (1+2+4) d. (3+4) Răspuns corect:

76. Valoarea reziduală:

a. este un element fundamental al unui proiect investiţional; b. constituie diferenţa dintre încasările şi plăţile generate de proiectul de

investiţii; c. reprezintă valoarea de piaţă la care s-ar vinde obiectivul investiţional în

ultimul an de previziune; d. este egală cu valoarea actualizată netă.

Răspuns corect:

77. O instituţie publică adoptă proiecte de investiţii care au: 1. rate interne ale rentabilităţii mai mici decât rata minimă acceptabilă; 2. valori actualizate nete pozitive; 3. rate interne ale rentabilităţii mai mari decât rata minimă acceptabilă;. 4. termene de recuperare medii.


78. Care dintre variantele enumerate surprinde succesiunea logică a etapelor

unui proiect de investiţii: a. stabilirea necesităţilor, concepţia, fezabilitatea, aprobarea provizorie; b. concepţia, fezabilitatea, stabilirea necesităţilor, aprobarea provizorie; c. concepţia, stabilirea necesităţilor, fezabilitatea, aprobarea provizorie; d. concepţia, stabilirea necesităţilor, aprobarea provizorie, fezabilitatea.

Răspuns corect:

79. Elementele fundamentale ale unui proiect de investiţii sunt: 1. cheltuielile de investiţii; 2. valoarea actualizată netă; 3. durata de funcţionare; 4. rata internă de rentabilitate.


151

80. Etapa finală a unui proiect de investiţii este: a. aprobarea finală; b. finalizarea şi predarea; c. exploatarea şi întreţinerea; d. implementarea.

Răspuns corect:

81. Atribuirea contractului de achiziţie publică are la bază următoarele principii: 1. principiul unicităţii; 2. principiul publicităţii; 3. principiul liberei concurenţe; 4. principiul tratamentului egal.

a. (1+3) b. (2+3) c.(1+2) d. (3+4) Răspuns corect:

82. În România, contractele de achiziţie publică se atribuie, de regulă, prin

a. negociere competitivă; b. licitaţie publică; c. cerere de ofertă; d. concurs de soluţii.

Răspuns corect:

83. Negocierea competitivă: 1. începe cu etapa de consultare şi negociere; 2. este frecvent utilizată de instituţiile publice din România; 3. se finalizează prin evaluarea ofertelor; 4. are ca primă etapă selecţia ofertanţilor.


84. Cererea de ofertă se aplică în situaţia în care valoarea estimată a

contractului de achiziţie publică este mai mică decât echivalentul în lei a următoarelor sume: a. 40000 de euro, pentru contractul de execuţie de lucrări; b. 100000 de euro, pentru contractul de prestări de servicii; c. 50000 de euro, pentru contractul de furnizare de produse; d. 40000 de euro, pentru contractul de prestări de servicii.

Răspuns corect:

85. Potrivit principiului liberei concurenţe: a. ofertanţii au şanse egale de a obţine un anumit contract de achiziţie

publică; b. se protejează garantarea secretului comercial al ofertanţilor; c. fiecare ofertant poate să devină, în condiţiile prevăzute de lege, con-

tractant; d. în atribuirea contractului de achiziţie publică se au în vedere criterii

economice. Răspuns corect:

152

86. Auditul financiar: a. constă în verificarea legalităţii operaţiunilor efectuate pe seama fon-

durilor publice; b. succede activităţii de control financiar intern; c. precede activitatea de control financiar intern; d. rezidă în verificarea sistemului propriu de control intern.

Răspuns corect:

87. Controlul financiar preventiv delegat: a. este exercitat de controlori delegaţi de conducătorul instituţiei publice; b. constituie o formă a controlului intern; c. se realizează de către persoane desemnate de Ministerul Finanţelor

Publice; d. poate fi efectuat de contabilul-şef al instituţiei publice.

Răspuns corect:

88. Cerinţele generale ale activităţii de control intern sunt: 1. aprobarea şi efectuarea operaţiunilor de către persoane împuternicite; 2. stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern; 3. asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de conducere şi de

execuţie; 4. înregistrarea operaţiunilor economico- financiare în documente scrise.


89. Între cerinţele specifice ale controlului intern se regăsesc:

a. supravegherea activităţii de control intern de către personalul de conducere;

b. promovarea unui management eficient la toate nivelurile ierarhice; c. stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern; d. asigurarea integrităţii şi competenţei personalului de conducere şi de

execuţie. Răspuns corect:

90. Activitatea de audit financiar intern:

1. nu presupune adoptarea unor măsuri care să conducă la îmbunătă-ţirea activităţii de control;

2. vizează identificarea punctelor vulnerabile ale sistemului de control intern;

3. se desfăşoară înainte de controlul financiar intern; 4. are ca obiectiv asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice.


153

91. Între principiile care trebuie respectate în activitatea de contabilitate a unei instituţii publice, se regăsesc: 1. principiul transparenţei; 2. principiul prudenţei; 3. principiul permanenţei metodelor; 4. principiul realităţii.


92. Documentele specifice înregistrării sistematice în contabilitate sunt:

1. nota de contabilitate; 2. jurnalul de înregistrare; 3. Cartea mare; 4. balanţa de verificare.


93. Înregistrarea cronologică în contabilitate se realizează cu ajutorul:

1. registrului inventar; 2. documentelor centralizatoare; 3. jurnalului de înregistrare; 4. notelor de contabilitate.

a. (1+3) b. (2+3+4) c. (1+2+3) d. (2+4) Răspuns corect:

94. Balanţa de verificare se întocmeşte:

a. trimestrial; b. semestrial; c. lunar şi ori de câte ori este nevoie; d. anual.

Răspuns corect:

95. Jurnalul de înregistrare: 1. serveşte la stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor conturilor sintetice; 2. se elaborează pe baza notelor contabile; 3. cuprinde rezultatele inventarierii patrimoniului; 4. surprinde, în ordine cronologică, toate operaţiunile efectuate în cursul unui exerciţiu bugetar.


96. Activitatea de management dintr-o instituţie publică se desfăşoară pe

baza unor principii, între care amintim: 1. principiul transparenţei; 2. principiul unităţii conducerii şi răspunderii;;

154

3. principiul confidenţialităţii; 4. principiul flexibilităţii.


97. În activitatea managerială a unei instituţii publice se întrepătrund:

1. dimensiunile previzională, comunicaţională şi informatică; 2. dimensiunile socială, comunicaţională şi motivaţională; 3. dimensiunile previzională, informatică şi investiţională; 4. dimensiunile socială, comunicaţională şi participativă.

a. (1+3+4) b. (1+2+3+4) c. (1+3+4) d. (2+4) Răspuns corect:

98. Implicarea:

a. evidenţiază dimensiunea obiectivă a participării; b. este o rezultantă a motivării salariaţilor; c. surprinde latura subiectivă a participării; d. exprimă capacitatea resurselor umane de a influenţa deciziile mana-

geriale. Răspuns corect:

99. Strategia instituţiei publice:

1. are drept suport politica instituţiei publice; 2. se elaborează pe baza studiilor prospective şi a prognozelor; 3. constituie fundamentul politicii instituţiei publice ; 4. vizează numai anumite segmente de activitate ale instituţiei publice.


100. Barierele comunicaţionale sunt generate de o serie de cauze obiective,

cum ar fi: a. lipsa selectivităţii informaţiilor; b. circulaţia paralelă a informaţiilor; c. multitudinea cerinţelor specifice perioadei contemporane; d. gradul redus de prelucrare a informaţiilor.

Răspuns corect:

101. În baza conceptului juridic se pot analiza şi explica relaţiile care se stabilesc între persoana juridică „Stat” şi: a) „persoanele fizice” şi „persoanele juridice”. b) „persoanele fizice” c) „persoanele juridice” d) „persoanele fizice”, „persoanele juridice” şi „persoanele fizice şi

juridice legale” Răspuns corect:

155

102. În virtutea conceptului politic statul reprezintă: a. puterea publică în ipostaza de forţă conducătoare şi ansamblul

acţiunilor de a cuceri şi menţine această putere. b. Puterea economică c. Puterea juridică d. Puterea legislativă

Răspuns corect: 103. În virtutea conceptului social-economic statul poate fi abordat:

a. din perspectiva comunităţii unei colectivităţi umane şi a teritoriului pe care aceasta este distribuită, ambele fiind supuse unei autorităţi suverane care dispune de instituţii politice şi administrative prin intermediul cărora îşi impune voinţa;

b. din perspectiva comunităţii unei colectivităţi umane şi a teritoriului pe care aceasta este distribuită, ambele fiind supuse unei autorităţi suverane care dispune de instituţii politice şi administrative prin intermediul cărora se garantează drepturile omului;

c. din perspectiva comunităţii unei colectivităţi umane şi a teritoriului pe care aceasta este distribuită, ambele fiind supuse unei autorităţi suverane care dispune de instituţii politice şi administrative prin intermediul cărora se garantează accesul liber la justiţie;

d. din perspectiva comunităţii unei colectivităţi umane şi a teritoriului pe care aceasta este distribuită, ambele fiind supuse unei autorităţi suverane care dispune de instituţii politice şi administrative prin intermediul cărora au loc alegeri libere şi democratice.

Răspuns corect:

104. Conform principiului separaţiei puterilor, puterile într-un stat modern sunt: a. legislativă, executivă şi judecătorească b. legislativă, executivă, judecătorească şi economică c. legislativă, executivă, judecătorească şi politică d. legislativă, executivă şi judecătorească şi militară.

Răspuns corect:

105. Ansamblul structurat, aflat sub autoritatea guvernului şi destinat să acţioneze, în baza legii, potrivit obiectivelor şi limitelor impuse, în respectul unor garanţii reprezintă: a. puterea politică b. sistemul politic c. administraţia publică d. administraţia judecătorească.

Răspuns corect:

106. Instituţiile publice sunt: a. persoane juridice ale puterii judecătoreşti; b. entităţi prin intermediul cărora statul îşi exercită funcţiile;

156

c. entităţi prin intermediul cărora statul îşi exercită puterea politică; d. Persoanele fizice şi juridice.

Răspuns corect:

107. Statul modern de drept este bazat pe: a. legea forţei de impunere a voinţei majorităţii; b. Forţa legii de prin care se impune voinţa majorităţii; c. Forţa politică şi militară; d. Forţa judecătorească.

Răspuns corect:

108. Statul modern de drept este caracterizat prin: a. forţa legii, caracterul democratic, reglementarea activităţii de către

o autoritate unică; b. forţa legii, caracterul democratic, reglementarea activităţii de către

instituţii publice şi private; c. forţa legii, caracterul democratic, reglementarea activităţii de către

o autoritate unică care este puterea judecătorească; d. forţa legii, caracterul democratic, reglementarea activităţii de către

cetăţeni în baza votului liber exprimat. Răspuns corect:

109. Instituţiile publice au ca principală funcţie redistribuirea produsului intern brut (PIB).


Răspuns corect:

110. Statul este prezent în: a) toate domeniile de activitate; b) domeniul economic; c) domeniul social; d) domeniul cultural, sportiv.

Răspuns corect:

111. În sens larg, statul reprezintă o colectivitate umană cu o istorie comună. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

112. În sens larg, statul reprezintă o colectivitate care locuieşte pe un teritoriu. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

113. În sens larg, statul reprezintă o colectivitate umană cu o istorie comună care locuieşte pe un teritoriu delimitat de frontiere recunoscute şi care dispune de o putere politică organizată.


Răspuns corect:

157

114. Într-un stat de drept: 1. se aleg periodic reprezentanţi; 2. se elaborează legi; 3. puterile sunt subordonate una alteia supraveghindu-se reciproc. În

acest mod pericolul ajungerii la dictatură este eliminat; 4. se constituie un sistem de guvernare în baza legilor; 5. se instituie un sistem de monitorizare a aplicării legilor şi corectare

a abaterilor de la lege; 6. se instituie un sistem de apărare a frontierelor; 7. puterea legislativă apără frontierele legal recunoscute; 8. se instituie un ansamblu de relaţii economico-sociale şi de solida-

ritate naţională; 9. se stabilesc relaţii internaţionale.

a) (1+2+3+4+5+6+7+8+9) b) (1+2+3+4+5+6+7+8) c) (1+2+4+5+6+8+9) d) (1+2+4+5+6+7+8+9)

Răspuns corect:

115. Persoana fizică este: 1. un membru 2. aparţine unei colectivităţi 3. este autorizată 4. un individ

a) (1+2+3+4) b) (1+3+4) c) (2+3+4) d) (1+2+4)

Răspuns corect:

116. Organizaţia este 1. entitate structurată 2. dispune de resurse 3. desfăşoară activităţi pentru atingerea unor obiective. 4. are amprenta puterii statului

a) (1+2+3+4) b) (1+2+4) c) (1+2+3) d) (2+3+4)

Răspuns corect:

117. Organ este o organizaţie cu atribuţii specifice pentru realizarea unor activităţi.


Răspuns corect:

158

118. Organ de stat, organ specializat pentru realizarea unor activităţi speci-fice statului.


Răspuns corect:

119. Persoană juridică este a) organizaţie b) constituită conform legii c) individ d) recunoscută de lege

a. (1+2+3) b. (1+3+4) c. (2+3+4) d. (1+2+4)

Răspuns corect:

120. Administraţia publică este caracterizată prin aceea că: 1) este un ansamblu de sisteme şi subsisteme; 2) are ca activitate specifică executarea legii; 3) asigură prestarea de servicii publice în limitele legii; 4) Aparţine puterii juridice dintr-un stat.

a) (1+3+4) b) (2+3+4) c) (1+2+3) d) (2+3+4)

Răspuns corect:

121. Termenul „lege” înţeles în accepţiunea largă, „lato sensu”, are sensul de: 1. act normativ cu forţă obligatorie 2. act normativ fără forţă obligatorie 3. ansamblu de recomandări într-un domeniu

a) 1 b) 2 c) 3 d) (1+3)

Răspuns corect:

122. Administraţia publică se poate defini ca „ansamblul organelor centrale şi locale care realizează aplicarea legilor în condiţiile specifice colec-tivităţilor de persoane fizice şi juridice”


Răspuns corect:

159

123. Administraţia publică se poate defini ca „ansamblul organelor şi orga-nizaţiilor care legiferează, organizează aplicarea şi execută aplicarea prevederilor Legii”


Răspuns corect:

124. Administraţia publică este, fără să fie singura, o dimensiune a: a) Legislativului b) Executivului c) Puterii judecătoreşti d) Executivului şi legislativului

Răspuns corect:

125. Conceptul „ administraţie” înţeles ca activitate executivă are două componente de bază, respectiv : 1. guvernarea 2. legiferarea 3. administrarea

a) (1+2) b) (1+3) c) (2+3) d) (1+2+3)

Răspuns corect:

126. Guvernarea, presupune: 1) trasarea liniilor directoare, 2) stabilirea opţiunilor fundamentale 3) luarea deciziilor de bază cu privire la evoluţia unei ţări pe plan intern 4) luarea deciziilor de bază cu privire la evoluţia unei ţări pe plan

extern în raport cu celelalte state şi cu organismele internaţionale.

a) (1+2) b) (2+3+4) c) (1+2+3+4) d) (1+3+4)

Răspuns corect: 127. Administrarea reprezintă soluţionarea în baza unor acte normative

valabile a problemelor curente, a nevoilor cotidiene ale statului. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

128. Autoritate administrativă este organ de stat care emite legi şi acte admi-nistrative legitime, legale şi valabile.


Răspuns corect:

160

129. Serviciul public reprezintă o activitate omogenă structurată şi organizată sau desfăşurată de una sau mai multe autorităţi ale admi-nistraţiei publice cu scopul de a oferi satisfactori pentru nevoi sociale în interes public.


Răspuns corect:

130. Orice nevoie socială este şi o nevoie de interes public. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

131. Statutul de „interes public” se atribuie nevoii sociale în baza valorizării acesteia de către clasa politică prin transpunerea acestei nevoi într-o normă de drept.


Răspuns corect:

132. Prestarea serviciului de interes public se poate realiza fie de către un organ public, fie de către unul privat.


Răspuns corect:

133. Ordinea publică „reprezintă un ansamblu de norme juridice care stau la baza funcţionării unui stat de drept”.


Răspuns corect:

134. Dispoziţiile cu caracter de ordine publică, ce privesc în special ordinea politică, economică şi socială nu au un caracter imperativ şi pot fi înlăturate prin convenţii particulare


Răspuns corect:

135. Sistemul politic este: un sistem complex de natură socială, structurat şi funcţionând conform unor norme, existent la nivelul unui stat sau grupuri de state, cu funcţii de natură politică şi care, în virtutea unor proceduri, permite unor forţe să preia puterea politică şi să asigure guvernarea.


Răspuns corect:

161

136. Stat, în sens restrâns, reprezintă sistemul organelor, organizaţiilor, actelor normative şi procedurilor care permit exercitarea unei puterii legitime, pe un anumit teritoriu, în conformitate cu valorile acceptate de majoritatea cetăţenilor, în interes general, în acord cu principiile bunei guvernanţe.


Răspuns corect:

137. Statul are următoarele privilegii: 1. privilegiul de a impozita 2. privilegiul de a reglementa 3. privilegiul constrângerii 4. privilegiul abuzului

a) (1+2+4) b) (2+3+4) c) (1+2+3) d) 4

Răspuns corect: 138. Statul furnizează către colectivitate o serie de servicii publice cu caracter

noncomercial 1) producându-le el însuşi; 2) oferindu-le la un preţ inferior costului lor de producţie; 3) încredinţând furnizarea lor sectorului privat şi subvenţionându-l; 4) oferindu-le la un preţ ferm şi neajustabil.

a (1+4) b (2+4) c (1+2+3) d (2+3+4)

Răspuns corect:

139. Finanţarea acestor servicii noncomerciale se face prin intermediul pre-levărilor obligatorii atât asupra menajelor, cât şi asupra întreprinderilor.


Răspuns corect:

140. Statul intervine în economie prin intermediul următoarelor mijloace: 1) bugetul de stat, 2) politica monetară, 3) protecţia socială, 4) reglementarea economico-socială.

a) (1+2) b) (2+3) c) (1+2+3) d) (1+2+3+4)

Răspuns corect:

162

141. Instituţiile publice, ca structuri de organizare şi acţiune statală, oferă servicii publice în conformitate cu obiectivele şi interesul general al colectivităţilor umane, astfel încât, ele urmăresc obţinerea de profit în sens economic.


Răspuns corect:

142. Managementul instituţional şi administrativ nu are particularităţi spe-cifice faţă de celelalte tipuri de management.


Răspuns corect:

143. „Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achi-ziţiilor Publice” ANMRAP se organizează şi funcţionează ca instituţie privată independentă, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului şi în coor-donarea directă a primului-ministru.


Răspuns corect:

144. Contracte de achiziţie publică conform OUG nr. 34 din 19 aprilie 2006 sunt: 1) Contractul de comodat 2) Contractul de lucrări 3) Contractul de furnizare 4) Contractul de servicii

a) (1+2+3+4) b) (1+2+3) c) (1+3+4) d) (2+3+4)

Răspuns corect:

145. Contractul de lucrări este acel contract de achiziţie publică care are ca obiect: a) fie, execuţia de lucrări legate de una dintre activităţile cuprinse în

anexa nr. 1 sau execuţia unei construcţii; b) fie, atât proiectarea cât şi execuţia de lucrări legate de una dintre

activităţile cuprinse în anexa nr. 1 sau atât proiectarea cât şi execuţia unei construcţii;

c) fie, realizarea prin orice mijloace, a unei construcţii care corespunde cerinţelor precizate de autoritatea contractantă.

163

(2) În sensul prevederilor de la alin. (1) prin construcţie se înţelege rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcţii de clădiri sau lucrări de geniu civil, destinat să îndeplinească prin el însuşi o funcţie tehnică sau economică.


Răspuns corect:

146. Contractul de furnizare este acel contract de achiziţie publică, altul decât contractul de lucrări, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare. Contractul de achiziţie publică, având ca obiect principal furnizarea de produse şi, cu titlu accesoriu, operaţiuni/lucrări de instalare şi punere în funcţiune, este considerat contract de furnizare.


Răspuns corect:

147. Contractul de servicii este acel contract de achiziţie publică, respectiv contractul de lucrări sau de furnizare, care au ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, aşa cum sunt acestea cuprinse în anexele nr. 2A şi 2B din ordonanţa de urgenţă 34/2006.


Răspuns corect:

148. Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor de la Cap. II, Secţiunea a 2-a, nu depăşeşte echi-valentul în lei: a) 5000 de euro, pentru fiecare produs, serviciu sau lucrare în parte; b) 10.000 de euro, pentru fiecare produs, serviciu sau lucrare în parte; c) 40.000 de euro, pentru fiecare produs, serviciu sau lucrare în parte; d) 100.000 de euro, pentru fiecare produs, serviciu sau lucrare în parte;

Răspuns corect:

149. Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică sunt: a) licitaţia deschisă, b) licitaţia restrânsă, c) dialogul competitiv, d) negocierea, e) cererea de oferte.


Răspuns corect:

164

150. Licitaţia deschisă este procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta.


Răspuns corect:

151. Licitaţia restrânsă este procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selec-taţi să aibă dreptul de a depune oferta.


Răspuns corect:

152. Dialogul competitiv este procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor identificate, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală.


Răspuns corect:

153. Negocierea este procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu toţi candidaţii care se înscriu şi negociază clauzele con-tractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia.


Răspuns corect.

154. Cererea de oferte este procedura simplificată prin care autoritatea con-tractantă solicită oferte de la: a) un singur operator economic, b) mai mulţi operatori economici, c) numai de la companii de stat, d) de la organizaţii neguvernamentale.

Răspuns corect:

155. Negocierea poate fi: 1. negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare; 2. negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare; 3. direct; 4. indirectă.

a) (1+2+3+4) b) (1+2) c) (3+4) d) (2+3)

Răspuns corect:

165

156. Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contrac-tului de achiziţie publică este mai mică decât echivalentul în lei, au următoarelor praguri: 1. pentru contractul de furnizare: 40.000 euro 2. pentru contractul de servicii: 40.000 euro 3. pentru contractul de lucrări: 250.000 euro 4. pentru contractul de furnizare de 400.000 euro

a) 1+2+3 b) 2+3+4 c) 1+3+4 d) 1+2+3+4

Răspuns corect:

157. Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică sunt: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; c) recunoaşterea reciprocă; d) transparenţa; e) proporţionalitatea; f) eficienţa utilizării fondurilor; g) asumarea răspunderii.


Răspuns corect:

158. Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică sunt: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; c) recunoaşterea reciprocă; d) secretul procedurilor; e) proporţionalitatea; f) eficienţa utilizării fondurilor; g) asumarea răspunderii.


Răspuns corect:

159. Sistemul electronic de achiziţii publice – SEAP: desemnează sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la o adresă dedicată, utilizat în scopul aplicării, prin mijloace electronice, a procedurilor de atribuire


Răspuns corect:

166

160. Oferta: act juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică; oferta cuprinde propunerea financiară şi propunerea tehnică.


Răspuns corect:

161. „Vocabularul comun al achiziţiilor publice” – CPV: desemnează nomenclatorul de referinţă aplicabil contractelor de achiziţie publică, adoptat prin Regulamentul nr. 2195/2002/CE al Parlamentului European şi al Consiliului privind vocabularul comun al achiziţiilor publice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L340 din 16/12/2002, asigurând corespondenţa cu alte nomenclatoare existente.


Răspuns corect:

162. Ofertant: oricare operator economic care a depus ofertă. a) adevărat b) fals

Răspuns corect:

163. Concurent: oricare operator economic care a prezentat un proiect în cadrul unui concurs de soluţii.


Răspuns corect:

167

BIBLIOGRAFIE

1. Constituţia României. 2. Ion Corbu, Gestiunea instituţiilor publice note de curs. www.ush.ro 3. Vladimir Codrin Ionescu, Gestiunea financiară a instituţiilor publice. Note de curs,

Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005. 4. Ion Plumb, coordonator, Managementul serviciilor publice, Editura ASE, Bucureşti, 2000. 5. Marin Dumitru, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2005.

Acte normative referitoare la achiziţiile publice, în vigoare la 17.03.2007

1. Ordin nr. 26/29.01.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de achiziţie publică.

2. Hotărârea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevede-rilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice şi a con-tractelor de concesiune de servicii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.

3. Ordinul nr. 183/2006 privind aplicarea dispoziţiilor referitoare la contractul de publi-citate media

4. Hotărâre nr. 1660 din 22 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.

5. Ordinul nr. 155/2006 privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică.

6. Hotărâre nr. 1337/27.09.2006 privind completarea HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/2006.

7. Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a preve-derilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/2006.

8. Hotărârea Guvernului nr. 782 din 14- 06- 2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare de funcţionare al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

9. Ordonanţa de Urgenţă nr. 30 din 12 aprilie 2006 privind funcţia de verificare a aspec-telor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică.

10. Ordonanţa de urgenţă 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii aprobată prin Legea nr. 337/2006.

11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74 / 2005 privind înfiinţarea ANRMAP. 12. Hotărârea de Guvern 895 / 2005 privind Organizarea şi funcţionarea ANRMAP. 13. Hotărârea de Guvern 901 din 4 august 2005.

168

Redactor: Octavian CHEŢAN

Tehnoredactor: Brînduşa BĂRBAT Coperta: Marilena BĂLAN

Bun de tipar: 08.05.2007; Coli de tipar: 10,5

Format: 16/70x100

Editura Fundaţiei România de Mâine Bulevardul Timişoara nr. 58, Bucureşti, sector 6 Tel / Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro e-mail: [email protected]

gestiunea institutiilor publice corbuion

Documents