UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FINANELE INSTITUIILOR PUBLICE

(NOTE DE CURS)

Lect. Univ. Dr. Vasile Mooc

SIBIU

2010

CUPRINS

Cap. 1 Instituiile publice furnizori de servicii i bunuri publice2

Cap. 2 Definirea, funciile i rolul finanelor instituiilor publice12

Cap. 3 Resursele financiare ale instituiilor publice17

Cap. 4 Cheltuielile instituiilor publice27

Cap. 5 Procesul bugetar la nivelul instituiilor publice35

Cap. 6 Analiza lichiditii i solvabilitii instituiilor publice46

Cap. 7 Procesul investiional n instituiile publice49

Cap. 8 Procesul de achiziii publice n instituiile publice52

Bibliografie55

1Capitolul 1

Instituiile publice furnizori de bunuri i servicii publice

1.1. Prezentare general a instituiilor publice

Instituiile publice reprezint ansamblul structurilor organizate, create n societate pentru gestionarea afacerilor publice. Instituiile publice, n sensul birocratic pe care l au n ziua de astzi, reprezint singurul mod de organizare social-economic a statului care poate face fa provocrilor modernitii (numrul mare al populaiei, diversitatea i complexitatea nevoilor umane ce se cer satisfcute). Ceea ce face din instituiile publice instrumente eficiente este caracterul lor raional manifestat n cele patru dimensiuni principale ale acestora: pot manevra un numr mare de sarcini;

pun accent pe cuantificare;

opereaz ntr-un mod previzibil, standardizat;

pun accent pe controlul asupra celor angrenai n sistemul instituiilor.

ntr-un stat democratic ele au urmtoarele funciuni:

pregtirea i adoptarea de acte normative;

punerea n executare a legilor;

supravegherea punerii n executare a hotrrilor luate la nivel politic.

Obiectivul unei instituii publice este servirea interesului public. Sunt situaii n care iniiativa particular nu poate acoperi cerinele societii i de aceea sunt necesare instituii specifice.Instituiile publice au deinut pentru mult vreme un rol important n majoritatea rilor dezvoltate, dar, odat cu privatizarea unor servicii publice, unele instituii au trecut ntr-un plan secundar.n cadrul acestor instituii avem n vedere i politicile sociale, industriale i de investiii. n cazul n care controlul guvernamental este prea rigid, instituiile publice i pierd statutul de entiti independente, astfel c nu mai sunt rentabile pentru public.Sunt situaii n care instituiile publice nu pot fi controlate eficient iar randamentul lor este inferior companiilor private. Este oportun ca atunci s se pun problema privatizrii unor servicii publice. Dac managerii din organizaiile private au n vedere, n primul rnd, profitul, scopul managementului public este satisfacerea interesului general. Succesul instituiilor publice depinde i de modul n care guvernele vor identifica mecanisme de motivare i control adecvatefr s implementeze proceduri rigide la nivelul instituiei publice.

Caracteristicile serviciilor publice sunt :

Satisfac o nevoie social;

Se creeaz / desfiineaz prin decizie administrativ de management;

Regimul lor juridic este reglementat de reguli ale dreptului public;

Se realizeaz prin stabilimente publice; etc.

Sunt considerate servicii publice numai activitile care satisfac nevoi sociale apreciate de puterea politic ca fiind de interes public (furnizate ca servicii n reea). De multe ori, guvernele acord faciliti grupurilor dezavantajate. Aceste servicii impun investiii iniiale mari conducnd la tendine monopoliste. Prin natura lor, aceste servicii pot avea un impact politic. Controlul susinut prin reglementri asigur coordonarea instituiilor publice. Exist riscul, din cauza gestionrii defectuoase a resurselor financiare, ca bugetele s aib de suferit.Companiile publice se afl n competiie direct cu companiile private: bnci, companii de asigurare, aeriene, petroliere. Pentru a stimula competiia i pentru a menine controlul unor ramuri strategice, guvernele controleaz aceste companii. Sunt ri, n care statul deine monopolul asupra companiilor: productoare de maini;

de alcool i tutun.

Apar astfel diferenieri n dezvoltarea sistemelor fiscale de la ar la ar. Exist patru motive care determin existena companiilor publice: minimalizarea erorilor de pe pia;

creterea rentabilitii economice;

facilitarea planificrii centralizate a economiei;

schimbarea naturii economiei.

Sectorul public a avut ntotdeauna i alte scopuri dect cele financiare. Orice guvern are autoritatea de a se implica n toate sectoarele economiei, ceea ce presupune i crearea de companii proprii. Interesul public a fost ntotdeauna o prioritate care presupunea angajarea celor mai competente persoane pentru a forma o elit administrativ care s acioneze n conformitate cu legea i precedentele existente.O alt modalitate de definire a instituiilor publice o prezint Legea privind finanele publice nr 500/2002, conform creia: Instituiile publice, n nelesul prezentei legi, includ Parlamentul, Administraia Prezidenial, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraiei publice, alte autoriti publice, instituiile publice autonome, precum i instituiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanare a acestora.

31.2. Bunuri private i bunuri publice

Nevoile primordiale de trai ale omului au un caracter individual, adic depind de preferinele fiecrui om i difer n funcie de ocupaie, mediu social, zon geografic, vrst, sex, etc. Nevoile individuale pot fi satisfcute pe seama acelor bunuri care sunt capabile s ofere valorile de ntrebuinare necesare oamenilor. Preul acestora se stabilete la pia, n funcie de raportul existent ntre cererea consumatorilor i oferta productorilor. Aceste bunuri denumite private, oferite de productori autonomi, se afl n cantiti limitate din cauza dimensiunii limitate din cauza dimensiunii limitate a factorilor de producie, respectiv a resurselor bneti, i ele limitate.Dar nevoile oamenilor nu se limiteaz numai la nevoile individuale, care pot fi satisfcute pe seama bunurilor private , procurate prin mecanismul pieei. Pe lng acestea, oamenii mai au multiple alte nevoi sociale, cum ar fi: sa fie aprai mpotriva eventualelor agresiuni venite din afara rii, s fie pzii mpotriva indivizilor care ncalc regulile de conduit din societate, s fie sprijinii n lupta lor mpotriva forelor oarbe ale naturii, s fie protejai sub raport social, et c.Asemenea nevoi au un caracter social sau colectiv i ele pot fi satisfcute pe seama unor activiti organizate de autoritile publice, viznd asigurarea aprrii naionale, meninerea ordinei interne i a securitii civile, pstrarea echilibrului ecologic, protecie social, etc. Nevoile colective sau obteti reclam existena unor instituii publice capabile s ofere cetenilor utilitile publice, denumite de unii economiti bunuri publice sau bunuri sociale, de care acetia au nevoie i pe care nu le pot dobndi prin mijlocirea pieei.De foloasele aciunilor publice beneficiaz ntreaga colectivitate, toi membri societii, indiferent dac acetia au participat sau nu la efortul de finanare a acestora.Consumul unitilor publice este invizibil i neconcurenial.

Spre deosebire de bunuri private, care se consum n mod individual i sunt concureniale, utilitile publice se folosesc n comun, adic sunt indivizibile i nu sunt concureniale, de ele putnd s beneficieze mai multe persoane n acelai timp.n comparaie cu bunurile private care pot fi procurate prin intermediul pieei, utilitile publice pot fi asigurate numai cu ajutorul autoritilor publice, singurele n msur s organizeze instituii, servicii sau aciuni de larg interes social. Autoritile publice sunt Chemate s recepioneze semnalele cetenilor, s sesizeze nevoile justificate ale acestora i s se ngrijeasc de satisfacerea lor, oferindu-le serviciile de care acetia au nevoie.n cazul nevoilor colective (de aprare naional, de securitate civil, educaie n cadrul

nvmntului general obligatoriu, acces liber n parcuri i zone verzi etc.), autoritile publice

4furnizeaz utiliti tuturor membrilor societii, fr criterii de eligibilitate i fr vreo contribuie direct din partea acestora la acoperirea cheltuielilor instituiilor publice care presteaz servicii pentru satisfacerea respectivelor nevoi.Din cele de mai sus, rezult c satisfacerea membrilor societii nu se poate realiza ntotdeauna pe seama bunurilor private, prin mecanismul pieei, i de aceea, n numeroase mprejurri , se recurge la prestaiile efectuate de diferite uniti publice specializate, care se cluzesc, n activitatea lor, dup deciziile autoritilor publice. Spre deosebire de deciziile agenilor economici care sunt subordonate maximizrii profitului, creterii rentabilitii economice individuale, deciziile autoritilor publice parlament, guvern, organe locale au n vedere maximizarea utilitilor sociale, economice i de alt natur, cuantificabile i necuantificabile, imediate i de perspectiv, sporirea rentabilitii naionale.Participarea autoritilor la satisfacerea nevoilor sociale (colective) este determinat de imposibilitatea sectorului privat de a oferi anumite bunuri i servicii, deoarece:a) nu este organizat, sub raport tehnic s desfoare astfel de activiti;

b) nu poate stabili cu exactitate beneficiarii acestora pentru a le solicita plata preu lui

datorat;

c) dei este capabil s produc anumite bunuri i servicii, nu-i asum o asemenea

sarcin, din cauza incapacitii beneficiarilor de a suporta costul acestora.

n toate aceste cazuri producerea bunurilor i a serviciilor este ncredinat de autoritile publice sectorului public, care ncaseaz costul acestora de la fondurilor de resurse financiare publice, iar nu de la fiecare beneficiar n parte.n economia de pia, prin intermediul finanelor publice, statul pune la dispoziia membrilor societii o gam larg i variat de utiliti n condiii specifice. Procurarea acestor utiliti presupune nfptuirea unui amplu proces de redistribuire a veniturilor i averii persoanelor fizice i a resurselor financiare ale agenilor economici, dup criterii stabilite de organele de decizie politic.Unitile publice pe care statul le ofer membrilor societii se realizeaz prin aciuni cu caracter social, economic, de meninere a ordinei interne, de aprare naional, de dezvoltare a relaiilor internaionale, etc.

1.3. Trsturile instituiilor publice

Conform definiiei instituiilor publice, din punctul de vedere al finanelor publice, sunt

instituii publice cele care ndeplinesc urmtoarele trsturi:

5a) sunt instituii ale statului de drept, care desfoar activitate politic sau executiv, reprezentnd puterea i administraia de stat n societate.b) sunt instituii de stat care i desfoar activitatea n strns legtur cu bugetul public, privind resursele financiare constituite n cadrul acestuia, la nivel central, local sau prin fondur i speciale, pentru acoperirea cheltuielilor, pe destinaiile specifice stabilite prin clasificaia bugetar.Pornind de la nelesul pe care-l confer Legea finanelor publice, instituiile publice cuprind:

Senatul Romniei,

Camera Deputailor,

Preedinia Romniei,

Guvernul,

Ministerele i celelalte organe de specialitate ale administraie publice centrale, municipale i judeene, precum i instituiile publice aflate in subordinea sau coordonarea lor, Instituii de stat de subordonare central sau local.

O alt modalitate de a defini instituiile publice este aceea legat de caracteristicile bunurilor produse de ctre acestea i modul de valorificare sau, altfel spus, de modul de distribuire a acestora ctre beneficiari.Din acest punct de vedere, se poate spune c instituiile publice produc bunuri publice care se distribuie de regul, n mod gratuit (preul este zero), urmrind satisfacerea la un nivel maxim posibil al cerinelor consumatorilor, sau la preuri accesibile consumatorilor.Producerea de bunuri publice este, de regul, obiectul de activitate al unei instituii

publice.

Domeniile n care funcioneaz instituiile de stat productoare de bunuri publice, a cror sfer este delimitat de dependena acesteia de bugetul public sunt, aa cum rezult ele din legile bugetare, urmtoarele:Aciunile social culturale, care devin preponderente, prin importana lor dat de semnificaie, prin instituiilor mijlocitoare sau productoare ale acestei aciuni, prin gradul de modernizare a lor, prin eficiena i calitatea aciunilor finanate.Satisfacerea nevoilor cu caracter social reprezint o component important a politicii sociale a statelor i presupune folosirea pe scar larg a resurselor financiare publice n scopul mbuntirii condiiilor de via ale populaiei, a calitii vieii fiecrui individ.Dup cum s-a artat mai sus, alturi de nevoile indivizilor cu caracter individual i care sunt satisfcute pe seama bunurilor private procurate prin mecanismul pieei, exist o serie de

6nevoi sociale a cror satisfacere reclam organizarea de ctre autoritile publice centrale i locale a unor aciuni cu ajutorul anumitor instituii publice. Aceste nevoi sociale vizeaz nvmntul, cultura, sntatea, protecia social, etc. Ele se realizeaz pe perioade mari de timp i reclam importante resurse bneti din partea societii, ndeosebi din partea statului. Aceste aciuni sunt prevzute n programe sociale care stabilesc i urmresc n mod sistematic realizarealor.

Activitile publice pentru aciuni social-culturale sunt ndreptate spre realizarea de servicii n mod gratuit, cu plat redus sau sub form de transferuri bneti (alocaii bugetare, pensii, ajutoare i alte indemnizaii).Activitile pentru aciuni social-culturale ndeplinesc un important rol economic i social, deoarece pe seama resurselor alocate de stat se asigur: educaia i instrucia copiilor i tinerilor, ridicarea calificrii profesionale, asistena medical a indivizilor, se influeneaz evoluie demografic, se asigur un sistem de protecie social, ridicarea nivelului cultural, artistic i de civilizaie al membrilor societii. n acelai timp, rolul economic al acestor cheltuieli se manifest i n aciunea lor asupra consumului , n sensul c influeneaz cererea de bunuri de consum i, pe aceast cale stimuleaz sporirea produciei.Activitile pentru aciunile social culturale se refer la: nvmnt, cultur, culte, aciuni sportive i de tineret, sntate, securitatea social. Din aceast din urm categorie de cheltuieli fac parte: asigurrile sociale, asistena (prevederile) social, ajutorul de omaj, alte categorii de indemnizaii i ajutoare, precum i alte cheltuieli.Principalele categorii de aciuni (i de instituii):

a) Aciuni de nvmnt: precolar, primar i gimnazial, complementar, profesional, liceal postliceal, nvmnt pentru copii cu deficiene, case de copii, universiti i academii, case de cultur, biblioteci universitare i altele.Dezvoltarea nvmntului se realizeaz n concordan cu cerinele diferitelor etape de dezvoltare economico-social i ale egalizrii condiiilor de instruire i educare a tuturor membrilor societii. nvmntul este chemat s contribuie ntr-o msur din ce n ce mai mare al progresul de ansamblu al societii. Dezvoltarea i modernizarea nvmntului au condus la creterea resurselor alocate acestuia, n toate rile, att dezvoltate, ct i n curs de dezvoltare.Bugetul statului reprezint principala surs de finanare a nvmntului, ceea ce reflect

importana deosebit acordat acestui domeniu al vieii sociale.

b) Aciuni n domeniul sntii, prin: dispensare medicale i policlinici, spitale, sanatorii, preventorii i dispensare cu staionare TBC, cree, leagne de copii, centre de recoltare i conservare a sngelui, staii de salvare, alte instituii sanitare.

7Ocrotirea sntii este un serviciu public cu caracteristici deosebite; el nu poate fi supus cerinelor pieei ci, n acelai timp, el trebuie supus unei economii de tip administrativ. Sistemul de sntate trebuie s fie bine organizat i structurat, trebuie s existe o ,,cultur despre sntate, care s conduc la respectarea unei discipline n economia sntii; ntre ,,cererea, i ,,oferta, din sntate trebuie s existe anumite elemente care s le pun n legtur n mod ct mai convenabil i eficient. O astfel de legtur o asigur i mecanismul de finanare a sntii.Sectorul sntii particip la dezvoltarea economic pentru c el dezvolt i un sector industrial important (industria de medicamente i de echipamente medicale) i ofer un numr mare de locuri de munc legate direct sau indirect de sntate.c) Aciuni n domeniul asistenei sociale, prin: cmine de btrni i pensionari, cmine spital pentru invalizi i bolnavi cronici, cmine pentru copii infirmi i cmine atelier, cantine de ajutor social, centre de primire a minorilor, instituii de plasament familial, alte aciuni.n aceast categorie de aciuni se ncadreaz: acordarea de ajutoare, alocaii, pensii, indemnizaii, unor persoane salariate sau nesalariate . Cea mai important component a aciunilor pentru securitatea social o reprezint asigurrile sociale.Acordarea de asisten social, ajutoare i alocaii reprezint o latur important a

politicii sociale a statelor prin care se urmrete sprijinirea anumitor categorii sociale.

Securitatea social cuprinde ansamblul aciunilor ntreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea i nlturarea consecinelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale, evenimente care acioneaz negativ asupra nivelului de trai al indivizilor. Riscurile sociale pot fi riscuri fizice care afecteaz parial sau total capacitatea de munc, riscuri economice care mpiedic o persoan s exercite o activitate productoare de venit omajul, sau riscuri sociale care afecteaz n mod substanial veniturile persoanelor cum sunt sarcini familiale, cheltuieli medicale etc.Necesitatea realizrii asigurrilor sociale este determinat i de grija deosebit pe care statul o manifest fa de cetenii si. Fiind o important problem de stat, drepturile de asigurri sociale ale cetenilor sunt garantate de Constituie, de Codul Muncii i de alte acte normative.Asigurrile sociale constituie unul dintre mijloacele de garantare, de realizare a drepturilor constituionale ale poporului; ele reprezint numai o parte din complexul de msuri luate pentru realizarea unei viei decente i civilizate a poporului romn.Asigurrile necesare sunt o instituie obiectiv necesar a societii chemate s rezolve protecia salariailor, asociailor, agricultorilor, pensionarilor i a familiilor lor n cazuri de incapacitate temporar sau permanent de munc.

8d) Aciuni sportive i de tineret

- acordarea de alocaii, ajutoare pentru copii;

- pensiile, ajutoarele i indemnizaiile acordate de la bugetul de stat;

- pensiile, ajutoarele i indemnizaiile acordate prin sistemul asigurrilor sociale;

- ajutoarele de omaj i alte aciuni legate de problema omajului.

n scopul realizrii unor obiective ale politicii sociale privind serviciile culturale, artistice, sportive i de tineret, autoritile publice ndreapt o parte din resursele financiare publice spre organizarea unor aciuni sau ntreinerea i funcionarea unor instituii specializate n aceste domenii.Instituiile i aciunile ctre care sunt ndreptate aceste resurse sunt: instituiile culturale (bibliotecile, muzeele, casele de cultur, patrimoniul cultural, presa, editurile), instituiile artistice (teatre, instituii muzicale, case de filme), cultele, aciunile sportive i de tineret, aciunile pentru petrecerea timpului liber. Activitatea desfurat de aceste instituii se poate concretiza n anumite bunuri materiale (care au i o valoare spiritual) cum sunt crile, filmele, discurile, picturile, sculpturile sau se prezint sub forma unor servicii culturale, spirituale, artistice, sportive, cum sunt concertele, spectacolele de teatru, oper, campionate sau concursuri sportive, etc. Aceste caracteristici influeneaz sistemul de finanare a aciunilor respective.n cazul producerii de bunuri materiale, se desfoar o activitate cu caracter economic, chiar dac este generat de o munc de creaie literar, artistic; din vnzarea acestor bunuri create se ncaseaz venituri care sunt folosite pentru autofinanarea activitii instituiei.Instituiile i activitile cultural-artistice, cultele, aciunile sportive i de tineret se finaneaz de la bugetul statului fie integral, fie parial, prin acordarea de subvenii n completarea veniturilor proprii. Bugetul de stat reprezint sursa cea mai important de susinere din punct de vedere financiar a acestor instituii i aciuni.Aprarea naional, prin unitile militare, subordonate Ministerului Aprrii Naionale, precum i unitile de nvmnt specializate . Aciunile cuprind i participarea armatei romne la Programul de Parteneriat pentru Pace.Aprarea naional reprezint o component important a strategiei de asigurare a siguranei naionale i, n acelai timp exprim coninutul funciei externe a statului. Pentru aprarea naional se aloc an de an importante resurse financiare. Aceste resurse servesc ntreinerii i funcionrii armatelor naionale, participrii la diferite aliane militare, purtrii de rzboaie sau nlturrii urmrilor acestora, meninerii de baze militare pe teritorii strine, ajutoare militare acordate altor ri, etc.Aciuni privind ordinea public, prin unitile de poliie, pompieri i jandarmi,Serviciul de Informaii.

Instituiile publice responsabile s asigure funcionarea n bune condiiuni a administraiei publice, asigur ordinea public intern, securitatea civil, etc. Existena lor reprezint un rspuns la necesitile publice de asigurare a structurilor i aparatului de stat care,prin activitat ea specific, contribuie la dezvoltarea economic, social, la desfurarea activitilor n toate domeniile.Serviciile publice generale satisfac necesiti publice cu caracter indivizibil i costul lor

este suportat de ntreaga societate, n principal pe seama resurselor bugetare

Aciuni desfurate de ctre autoritile publice: Preedinia, Senatul, Camera Deputailor, Guvernul, ministerele i alte organe centrale ale administraiei de stat centrale i la nivel central, consiliile locale, primriile, prefecturile, organe ale administraiei de stat pe pla n local, autoritile judectoreti, Curtea de Conturi, Curtea Constituional, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurenei, Comisia Naional a Valorilor Mobiliare i altele.Aciuni economice desfurate prin instituiile specializate n cercetare tiinific, uniti de cercetare pentru descoperiri de zcminte noi, instituii de protecie a mediului, de gospodrire a apelor.Activitile publice pentru aciuni economice sunt ndreptate ctre ntreprinderile de stat, ctre sectorul public. Sectorul public cuprinde ntreprinderile cu capital majoritar de stat, avnd ca obiect al activitii producia de bunuri sau prestarea de servicii i n care statul dispune de puterea de decizie. Sectorul public s-a creat prin nfiinarea de ctre stat a unor ntreprinderi proprii n anumite ramuri strategice sau n ramuri care necesitau resurse financiare importante, dar oferea o rentabilitate nesigur.ntreprinderile publice au un mecanism de finanare ca i cel al ntreprinderilor private. Dar, faptul c ele sunt proprietatea statului face s fie supuse constrngerii guvernamentale i s aib o anumit specificitate ca uniti ce satisfac unele utiliti publice.ntre ntreprinderile publice i stat exist fluxuri financiare n ambele sensuri: ntreprinderile de stat prelev la buget o serie de impozite, directe i indirecte, taxe sau contribuie cu vrsminte, contribuii la late fonduri financiare centralizate; n plus, ele efectueaz i alte vrsminte nefiscale, dividende, sume din concesionri sau nchirieri. La rndul su, bugetul aloc fonduri ntreprinderilor publice pentru finanarea unor cheltuieli i n principal subvenii.Protecia mediului nconjurtor i mbuntirea calitii lui reclam folosirea de ctre autoritile publice a unor politici ecologice, a unor modaliti i instrumente economice i financiare, folosirea reglementrilor juridice, a standardelor,etc. n cadrul lor, instrumentele financiare dein un rol deosebit pentru c, pe de o parte, ele influeneaz comportamentul de

10protecie a mediului , iar pe de alt parte produc o serie de resurse financiare care permit finanarea aciunilor de protecie a mediului. Dat fiind importana i amploarea aciunilor ce vizeaz producia i mbuntirea calitii mediului nconjurtor, autoritile publice sunt primele chemate s acioneze n acest sens.Autoritatea public stabilete reglementrile juridice privind rspunderile pentru deteriorarea mediului nconjurtor.Se consider c activitatea de cercetare tiinific reprezint un factor important care contribuie la dezvoltarea economico-social; tiina i tehnologia sunt componente de baz ale vieii moderne i ajut direct statele n realizarea obiectivelor economice i sociale, n realizarea dezvoltrii durabile.Finanarea activitii de cercetare-dezvoltare n Romnia se realizeaz pe programe sau n sistem instituional sau din alte surse. Precizm c importana activitii de cercetare, caracteristicile proprii ale acestei activiti ca i dificultile financiare cu care se confrunt agenii economici i institutele de cercetare tiinific n aceast perioad de tranziie, au contribuit la decizia autoritii publice de a finana pe seama fondurilor publice o parte important a activitii de cercetare-dezvoltare.Unele aciuni se realizeaz direct sub forma transferului de sume ca subvenii sau finanarea investiiilor la nivelul ntreprinderilor cu obiect de activitate distinct, de la bugetul statului.Conductorii instituiilor publice sunt ordonatori de credite bugetare avnd atribuii, conform prevederilor legale privind propunerile de bugete pe anii urmtori, administrarea creditelor bugetare aprobate pentru fiecare exerciiu financiar, ntocmirea contului execuiei bugetare i a raportului anual pe care l prezint instituiile coordonatoare, poate fi examinat si aprobat.Capitolul 2

Definirea, funciile i rolul finanelor instituiilor publice

2.1. Definirea finanelor instituiilor publice

Pentru ndeplinirea funciilor i sarcinilor sale, ca i pentru satisfacerea altor nevoi generale ale societii, statul are nevoie de importante fonduri bneti. Aceste fonduri se mobilizeaz la dispoziia statului pe seama produsului intern brut, prin transfer de resurse bneti de la persoane fizice i juridice la dispoziia autoritilor publice centrale i locale.Din fondurile astfel constituite la dispoziia statului se efectueaz transfer de resurse bneti ctre diveri beneficiari, persoane fizice i juridice.Relaiile bneti care se nasc intre stat, pe de o parte, i persoanele fizice i juridice, pe de alt parte, n procesul repartiiei produsului intern brut n vederea constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti necesare satisfacerii nevoilor colective ale societii reprezint relaiile financiare.Delimitarea relaiilor financiare din sfera larg a relaiilor bneti se ntemeiaz pe existena cumulativ a urmtoarelor condiii pe care trebuie s le ndeplineasc o relaie bneasc pentru a fi i relaie financiar:1. s reflecte un transfer de produs intern brut, n form bneasc, de la persoanele fizice i juridice la fondurile ce se constituie la dispoziia statului sau de la aceste fonduri la dispoziia persoanelor fizice si juridice beneficiare; transferul de valoare are caracterul unui transfer de putere de cumprare ;2. transferul s se fac fr echivalent (fr contraprestaie nemijlocit) sau cu titlu de mprumut, pentru a avea drept efect o modificare, la un moment dat, a mrimii resurselor bneti la cei doi subieci ai relaiei i nu o simpl schimbare a formei lor ;3. fondurile bneti constituite s fie destinate ndeplinirii funciilor i sarcinilor statului

sau pentru alte nevoi obteti.

n raport de modalitatea n care se nfptuiete transferul de valoare, respectiv cu titlu rambursabil sau nerambursabil, cu echivalent sau fr echivalent, n sfera larg de cuprindere a finanelor se disting trei categorii de relaii: relaii care exprim un transfer de resurse fr echivalent i cu titlu nerambursabil,

care sunt considerate relaii financiare propriu-zise;

relaii care exprim un transfer temporar de resurse dar cu titlu rambursabil i cucontraprestaie, sub forma dobnzii; aici se includ relaiile de credit n general;

relaii care exprim, dup caz, un transfer obligatoriu sau facultativ de resurse bneti n schimbul unei contraprestaii, care depinde ins de producerea unui fenomen aleatoriu; astfel de relaii apar n procesul constituirii i repartizrii fondurilor de asigurri de stat, de bunuri, persoane i rspundere civil i sunt relaii de asigurri.Exprimnd relaii economice nscute n procesul repartiiei produsului intern brut n vederea constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti n vederea satisfacerii unor nevoi generale, finanele sunt, deci, o categorie economic.n calitate de categorie economic, finanele au propria lor esen i forme concrete de manifestare a acesteia. Ca expresie a esenei formele de manifestare reprezint funciile finanelor, ntruct dac esena cuprinde toate legitile unui anumit proces, constituind natura intrinsec a acestuia, coninutul funciilor reprezint exteriorizarea acestor legiti.Cuvntul finane i are originea n limba latin n care se folosesc expresiile: finantio, financias i financia pecuniaria, n sensul de plat n bani. n limba francez exist expresiile: hommes de finances i financiers, pentru denumirea a rendailor de impozite i a persoanelor care ncasau impozitele regelui. n limba german se ntlnesc expresiile: finanz, care nseamn plat n bani, i finanzer, care desemneaz pe cmtar. n zilele noastre, n vorbirea curent, noiunea de finane se refer la bani, venituri n bani, resurse bneti, creane i obligaii de plat n bani, indiferent de subiectul acestora. n literatura de specialitate nu exist un consens cu privire la noiunea de finane. Astfel, opiniile specialitilor cu privire la finane se refer la:- fonduri bneti la dispoziia statului n vederea ndeplinirii funciilor i

sarcinilor sale;

- bani i bunuri utilizate pentru funcionarea instituiilor publice;

- totalitatea resurselor i a sarcinilor care se refer la activitatea instituiilor

publice;

- gospodaria statului, regulile i principiile care stau la baza administrrii

acestora;

- mijloace de intervenie a statului n economie;

-relaii sociale, de natur economic, care apar n procesul constituirii fondurilor publice de resurse bneti i al repartizrii acestora n vederea satisfacerii nevoilor generale ale societii.n opinia noastr, obiectul finanelor instituiilor publice cuprinde:

- relaiile sociale de natur economic care apar n procesul constituirii i

13utilizrii resurselor financiare ale autoritiilor i instituiilor publice,

- metodele de gestionare folosite n sectorul public,

- modalitile de aezare, percepere i ncasare a veniturilor instituiilor publice,

-metodele de dimensionare i repartizare a cheltuielilor publice pe obiective, aciuni i beneficiari,- elaborarea, aprobarea, execuia i controlul execuiei bugetelor de venituri i

cheltuieli,

- modalitile de echilibrare a bugetelor instituiilor publice,

- metodele de planificare, proiectare i prognoz financiar,

- criteriile i normativele de cheltuieli publice.Cu privire la funciile finanelor, opiniile exprimate n literatura de specialitate nu sunt unanime. Astfel, o parte a specialitilor apreciaz c finanele ar ndeplini urmtoarele apte funcii:

- funcia de atragere a resurselor;

- funcia de alocare a resurselor;

- funcia de redistribuire a produsului intern brut;

- funcia de stabilizator al economiei naionale;

- funcia de coordonare a cererii i de stabilire a prioritilor social-economice;

- funcia de stimulator al economiei naionale;

- funcia de control.

Dup opinia noastr, unele funcii enumerate mai sus se confund cu rolul finanelor n viaa economico social. De aceea, ne alturm specialitilor care apreciaz c, n general, finanele ndeplinesc dou funcii: funcia de repartiie;

funcia de control .

2.2. Funciile finanelor instituiilor publice

Funcia de repartiie a finanelor const n mobilizarea la dispoziia statului a unei pri din produsul intern brut i n repartizarea acesteia n vederea satisfacerii nevoilor colective ale societii.n legtur cu formarea fondurilor bneti la dispoziia statului i repartizarea acestora, funcia de repartiie cuprinde doua laturi:latura de mobilizare prin care se asigur n mare parte formarea fondurilor bneti la dispoziia statului pe seama procesului de repartiie primar i secundar a produsului intern brut .Rezult, aadar, c finanele contribuie la distribuirea primar i la redistribuirea produsului intern brut. Gradul participrii finanelor la procesele de distribuire primar i de redistribuire a produsului intern brut se ntemeiaz pe concepia legiuitorului i a executivului cu privire la opiunea pentru dezvoltarea economico-social, adic fa de viitor, precum i n legtur cu opiunea pentru satisfacerea nevoilor curente ale societii, adic fa de prezent.latura de repartizare a fondurilor bneti formate prin procesul de mobilizare. Aceast repartiie de fonduri bneti urmeaz n fapt unei inventarieri a nevoilor economico- sociale din perioada de referin i pe baza unor prioriti stabilite n funcie de importana lor.Procesul de repartizare a fondurilor bneti este influenat de capacitatea factorilor de decizie de a percepe corect nevoile sociale la un moment dat, de politica promovat de partidele politice aflate la putere, de nivelul de dezvoltare economic i social a statului, etc. Pentru motivele artate anterior, apreciem c acest proces poate cpta un caracter subiectiv.Necesitatea funciei de control a finanelor decurge din faptul c fondurile de resurse financiare constituite la dispoziia statului aparin ntregii societi. Aceasta este interesat n asigurarea resurselor financiare necesare satisfacerii nevoilor colective, repartizarea resurselor respective n raport de prioritile stabilite de factorii de decizie, utilizarea resurselor financiare ale statului n condiii de eficien economic i social, armonizarea intereselor imediate ale societii cu cele de perspectiv. Din aceast perspectiv trebuie neleas necesitatea exercitrii funciei de control a finanelor.Funcia de control a finanelor este strns legat de funcia de repartiie, dar are o arie mai larg de cuprindere deoarece vizeaz pe lng constituirea i repartizarea fondurilor bneti ale statului i modul de utilizare a resurselor respective .In fapt, funcia de repartiie ofer cmp de manifestare funciei de control, iar n unele cazuri funcia de control genereaz forme de manifestare ale funciei de repartiie.Funcia de control este diferit prin coninutul su faa de funcia de repartiie. Aceast afirmaie se ntemeiaz pe faptul c ndeplinirea funciei de control n activitatea practic se concretizeaz n efectuarea controlului asupra modului de distribuire i redistribuire a produsului intern brut, precum i asupra proceselor de mobilizare i dirijare a resurselor financiare ale economiei, la nivel macro i microeconomic.Astfel, funcia de control se realizeaz prin intermediul categoriilor financiare deimpozite, taxe, contribuii, prelevri, alocaii i cheltuieli bugetare, amortizarea activelor fixe, etc. , care n aciune devin prghii financiare. Aceste prghii sunt folosite de ctre stat i de ctre agenii economici n cuantificarea i normarea valoric a activitii i a rezultatelor acesteia.Prin compararea mrimilor efective cu cele prestabilite privind resursele financiare ce trebuie mobilizate n vederea constituirii de fonduri bneti, precum i a utilizrilor date acestor resurse, se pun n eviden abaterile favorabile i nefavorabile ce s-au nregistrat n perioada analizat n continuare, se stabilesc cauzele ce au condus la nregistrarea abaterilor respective pe baza crora se adopt deciziile i msurile de corecie necesare n vederea readucerii proceselor economice aferente n coordonatele funcionrii normale, prin nlturarea factorilor cu influen negativ i potenarea aciunii factorilor pozitivi. Din acest context rezult faptul c, prin ndeplinirea funciei de control finanele nu au doar menirea < fotografierii > situaiei de fapt, laun moment dat, ci i una de intervenie activ n derularea proceselor economice i financiare.

Aceast menire a finanelor se bazeaz pe conexiunile complexe reciproce ce se manifest intre procesele i fenomenele economice propriu-zise i procesele sau fenomenele financiare.

2.3. Rolul finanelor instituiilor publice

Cu ocazia colectrii resurselor financiare i a finanrii autoritilor i instituiilor publice, are loc un proces de redistribuire a veniturilor i a averilor persoanelor fizice i juridice n societate. n cadrul acestui proces, autoritile i instituiile publice ndeplinesc un rol distributiv cu ajutorul finanelor publice. Pe de alt parte, finanele instituiilor publice ndeplinesc rolul regulator n economie n vederea corectrii disfuncionalitilor i a dezechilibrelor sub diferite forme. Pentru aceste corecii, autoritile i instituiile publice apeleaz la diferite instrumente monetare, valutare, fiscale i bugetare pentru stabilizarea economiei.Capitolul 3

Resursele financiare ale instituiilor publice

3.1. Finanarea instituiilor publice

Potrivit Legii Finanelor Publice (nr. 500/2002 si 273/2006 ), institutiile publice includ Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutii publice autonome, precum si institutiile publice din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare si de organizare a activitatii acestora.Institutiile publice produc bunuri/servicii publice pe care le distribuie in mod gratuit sau contra unei plati care nu totdeauna constituie echivalentul serviciului prestat. De regula consumul de bunuri/servicii publice este neconcurential.Institutiile publice desfasoara actiuni in domenii cum sunt:

servicii publice generale (presedentia, institutia regala, legislatie, justitie, procuratura, ministere, alte institutii de drept public) aparare, ordine publica, securitate

educatie, sanatate, asistenta si protectie sociala, cultura, religie, sport. Dupa modul de finantare, institutiile publice se clasifica astfel: institutii publice finantate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetul fondurilor speciale, bugetele locale, etc. institutii publice finantate din venituri proprii si in completare din subventii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetele locale, etc. institutii publice finantate integral din venituri proprii.

Resursele financiare ale institutiilor publice reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare producerii bunurilor/serviciilor sociale pentru care institutia publica este legal autorizata.Acestea prezinta urmatoarele trasaturi esentiale:

- dupa natura si continut sunt resurse financiare publice,

- se constituie pe seama veniturilor bugetare ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, etc.,- gruparea lor se face conform clasificatiei bugetare care reprezinta ordinea obligatorie si dupa criterii unitare a acestora,- autorizarea si prevederea lor in legea bugetara anuala. Ele se prevad in buget intotalitate si in sume brute,

- veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare, cu exceptia transferurilor, subventiilor, donatiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinatii distincte,- toate veniturile retinute si utilizate in regim extrabugetar (veniturile proprii) sub diverse forme si denumiri se cuprind in buget urmand regulile si principiile bugetare.

3.2. Clasificarea veniturilor institutiilor publice

I. Dupa natura si continutul economic distingem urmatoarele venituri:

a) alocatiile bugetare primite de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetul fondurilor speciale, bugete locale sub forma de credite bugetare. Credit bugetar reprezint suma aprobata prin buget reprezentand limita maxima pana la care se pot efectua plati in cursul unui exercitiu (an) bugetar.b) transferurile reprezinta sumele alocate din bugetul de stat sau din alte bugete publice pentru bugetul unor institutii publice cu destinatie precisa si cu utilizare intr-un exercitiu bugetar, eventualele sume ramase neutilizate la sfarsitul anului se regularizeaza cu bugetul din care s-au alocat sau se reporteaza pentru anul urmator spre a fi utilizate cu aceeasi destinatie.Dupa modul in care se prevad in bugetul de stat se disting urmatoarele categorii de transferuri:Transferuri consolidabile imbraca forma cotelor defalcate din impozitul pe venit si a sumelor defalcate din TVA. In bugetul de stat impozitul pe venit si TVA se prevad in sume absolute iar cotele si sumele defalcate din ele se prevad ca sume negative (care se scad) de unde denumirea de transferuri consolidabile (care se scad).Dupa destinatia lor distingem urmatoarele transferuri consolidabile din impozitul pe

venit:

transferuri din bugetul de stat catre bugetele locale pentru:

investitii finantate partial din imprumuturi externe;

constructii de locuinte;

finantarea elaborarii planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism; pietruirea drumurilor comunale si alimentarea cu apa a satelor;

pentru aeroporturi de interes local;

pentru retehnologizarea centralelor termice si a celor electrice de termoficare; transferuri din bugetul de stat catre bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate,

reprezentand:

contributia datorata de persoanele care satisfac serviciul militar in termen;

contributia datorata de persoanele care executa o pedeapsa privata de libertate sau arest preventiv.Transferuri neconsolidabile sume alocate din bugetul de stat pentru bugetele altor institutii publice cu destinatie precisa , care nu sunt supuse operatiunii de consolidare si care urmeaza principiul rambursarii (restituirii) a sumelor ramase neutilizate la sfarsitul anului sau principiului reportului (utilizarea lor in anul urmator cu aceeasi destinatie).Principalele destinatii ale transferurilor neconsolidabile sunt:

locuinte;

burse;

alocatii si alte ajutoare pentru copii;

pensii si ajutoare IOVR, militari si alte persoane;

ajutoare si servicii sociale;

contributii si cotizatii la organisme internationale;

plati compensatorii;

transferuri pentru cercetare-dezvoltare (granturi);

contributii la UE;

finantarea partidelor politice;

prevenirea si combaterea inundatiilor si ingheturilor;

transferuri pentru finantarea de baza a invatamantului superior;

sustinerea cultelor recunoscute de lege;

stimularea exporturilor;

programe comunitare;

ajutor pentru incalzirea locuintei.

c) Subventiile din bugetul de stat sau din bugetele locale pentru:

- activitati

- transport

- activitati autofinantate

- programe, actiuni, obiective

- investitii

d) Transferuri voluntare sub forma de donatii si sponsorizari;

e) Venituri proprii ale institutiilor publice sub forma de:- venituri curente:

- venituri fiscale sub forma de impozite si taxe

- venituri nefiscale:

venituri din prestari de servicii si alte actiuni;

venituri din valorificarea produselor obtinute din activitatea proprie

venituri din cercetare

venituri din concesiuni si inchirieri

venituri din dobanzi bancare

venituri din despagubiri

- venituri din capital venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiei publice

f) Imprumuturile de pe piata interna sub forma imprumutului bancar si a imprumutului obligatar.Imprumutul bancar este o sursa de finantare obtinuta de la o banca sau de la o institutie financiara si care trebuie rambursata intr-o perioada de timp. In raport de perioada de timp in care trebuie rambursat imprumutul bancar poate fi pe termen scurt, cand rambursarea intervine intr-o perioada de pana la 12 luni de la acordare, sau pe termen lung cand rambursarea opereaza dupa 12 luni de la acordare.Imprumutul bancar pe termen lung este preferabil imprumutului pe termen scurt deoarece asigura celui imprumutat un grad mai mare de siguranta, iar scadenta sa poate fi corelata cu viata economica a proiectului finantat asigurandu-se astfel fluxurile de numerar necesare pentru rambursarea ratelor de imprumut.La angajarea unui imprumut bancar institutia publica trebuie sa aiba in vedere urmatorii

factori:

costurile cu dobanda

garantiile solicitate de banca

modul si termenele de rambursare

Rata dobanzii poate fi fixa pe intreaga perioada de acordare a creditului sau variabila. Daca rata dobanzii este o rata fixa, atunci aceasta va fi stabilita in jurul ratei dobanzii obligatiunilor cu aceeasi scadenta si acelasi risc ca si imprumutul bancar. Daca rata dobanzii este variabila, atunci ea va fi stabilita peste dobanda bancara de referinta. Aceste rate pot fi ajustate anual, trimestrial sau lunar. In privinta modului de calcul, dobanda aferenta creditelor pe termen scurt se calculeaza dupa formula dobanzii simple, iar dobanda aferenta creditelor pe termen lung se calculeaza dupa formula dobanzii compuse.De regula, creditele bancare sunt garantate pentru a oferi creditorului bancar certitudineacu privire la recuperarea imprumutului acordat. Pot fi aduse in garantie bunuri imobile sau mobile, valori mobiliare sau alte masuri asiguratorii solicitate de catre banca.In privinta modului si termenelor de rambursare, creditul trebuie sa fie rambursat pe intreaga perioada de acordare a acestuia prin plata, de obicei, de rate egale care includ rambursarea creditului si achitarea dobanzii.Uneori, banca sau institutia financiara poate acorda imprumutatului o perioada de gratie in care nu trebuiesc rambursate rate de credit ci doar dobanda. Aceasta perioada este destinata sa permita imprumutatului sa mobilizeze suficiente fluxuri de numerar pentru a incepe rambursarea creditului.Rata rambursata anual de catre imprumutat se numeste anuitate. Aceasta cuprinde rata de credit si dobanda aferenta. Calculul anuitatii are la baza valoarea prezenta a anuitatii stabilita in raport de valoarea imprumutului, rata dobanzii imprumutului si numarul de ani in care trebuie rambursat creditul.Imprumutul obligatar este o modalitate de finantare pe termen lung, deosebindu-se de imprumutul bancar prin existenta a numerosi creditori si prin faptul ca obligatiunea este un titlu de creanta negociabil, care poate fi cotat pe o piata secundara, recuperarea fondurilor investite putandu-se realiza inainte de scadenta. Institutia emitenta are obligatia de a inregistra emisiunile de obligatiuni si de a tine evidenta obligatiunilor. In cazul obligatiunilor dematerializate (care sunt inscrisuri in cont), cotate pe o piata romaneasca secundara de capital, evidenta obligatiunilor va fi tinuta de Registrul Bursei sau de registrele independente, ca si in cazul actiunilor.Principalele elemente ale unui imprumut obligatar sunt:-Suma imprumutata si numarul de obligatiuni, in functie de care se determina VN valoarea nominalaVN = I/N

Unde: I este valoarea imprumutului obligatar

N numarul de obligatiuni

- Pretul de emisiune sau pretul de vanzare

PE=VN-pe

Unde pe este prima de emisiune si reprezinta un cost pentru emitent.

- Termenul de rambursare este durata de viata a obligatiunilor.

- Rata nominala a dobanzii (d)este rata de dobanda aplicata asupra valorii nominale.

-Cuponul (dobanda) se calculeaza in mod diferit in functie de modul de plata al acesteia. Daca dobanda se plateste la o anumita periodicitate (anual, semestrial, trimestrial, lunar, etc.), se utilizeaza formula dobanzii simple: D=VN*d sau D=VN*d*t/12In situatia in care dobanda se plateste la scadenta (dupa un an), sub forma cuponului unic, se foloseste formula dobanzii compuse: D=VN(1+d)n - VN-Rambursarea se poate face la valoarea nominala sau la o valoare mai mare numit valoare de rambursare(VR), deci costul rambursarii este prima de rambursare (pr).pr=VR-VN

Prima de emisiune si prima de rambursare sunt posibilitati de ajustare a conditiilor imprumutului in functie de situatia pietei financiare.Modalitatea de rambursare:

la scadenta, plata dobanzilor facandu-se periodic;

la scadenta, rambursarea imprumutului facandu-se odata cu plata cuponului unic, prin unitati constante;Tipuri de obligatiuni:

dupa modalitatea de identificare a creditorului sunt:

- obligatiuni nominative(au inscris numele creditorului);

- obligatiuni la purtator (cel care le detine este obligatar);

dupa forma in care sunt emise:

- obligatiuni materializate (emisie pe suport de hartie) ;

- obligatiuni dematerializate (inscrisuri in cont);

dupa emitent:

- obligatiuni de stat (emise de administratia centrala pentru finantarea deficitului bugetar sau a unor proiecte investitionale majore);- obligatiuni municipale (emise de administratiile locale, dobanzile si imprumuturile achitandu-se fie din impozitele percepute, fie din veniturile aduse de proiectul finantat prin emisiunea de obligatiuni);- obligatiuni corporatiste (emise de societati pe actiuni);

dupa modul de stabilire a dobanzii:

- obligatiuni cu dobanda fixa;

- obligatiuni cu dobanda variabila (dobanda obligatiunilor se calculeaza in functie de rata dobanzii de pe piata interbancara);- obligatiuni cu dobanda zero (in acest caz, emitentul nu plateste invest itorului nici un fel de dobanda; aceste obligatiuni se vand la o valoare mai mica decat valoarea nominala, investitorul inregistrand un castig din diferenta dintre pretul de rambursare si cel de emisiune al obligatiunilor);- obligatiuni cu dobanda indexata (sunt o varianta a obligatiunilor cu dobanda variabila,dar in aceasta situatie, variatia venitului adus de o obligatiune nu e data de variatia ratei dobanzii, ci de variatia pretului unui anumit activ cum ar fi aurul, petrolul sau alte valori mobiliare; pentru aceste obligatiuni emitentul stabileste un nivel minim de dobanda pe care urmeaza sa o plateasca urmand ca evolutia dobanzii sa fie corelata cu cresterea pretului activului etalon); dupa modul de garantare a imprumutului obligatar:

- obligatiuni garantate prin valori mobiliare (gajarea valorilor mobiliare urmand a fi operata in registrul de evidenta al respectivelor valori mobiliare);- obligatiuni ipotecare care sunt garantate cu bunuri imobiliare;

- obligatiuni garantate cu echipamente;

- obligatiuni asigurate (caz in care plata imprumutului si a dobanzii aferente e garantata printr- o polita de asigurare);- obligatiuni negarantate care sunt emise doar pe baza bonitatii si a onoarei.

Evaluarea obligaiunilor

Valoarea unei obligatiuni se apreciaza sub doua aspecte: valoare cunoscuta in diferite momente pe durata de viata a obligatiunii si valoarea estimata in procesul investirii. Valoarea cunoscuta a obligatiunilor, riscul si randamentul acestora se determina prin intermediul urmatoarelor elemente tehnice: valoarea nominala;

pretul de emisiune, mai mic sau egal cu VN, calculat dupa relatia:

Unde:

n

1AiPE ii1 k

Ai - este unitatea din anul i (dobanda plus rata);

k rata de rentabilitate;

n durata de viata a obligatiunilor;

pretul de rambursare, care poate fi egal sau diferit de valoarea nominala;pretul curent al obligatiunii calculat prin actualizarea unitatilor cu rata rentabilitatii solicitata de investitori (k)

nP

Ai k ii 1 1

randamentul cuponului calculat ca raportul dintre venitul anual din dobanda si valoareanominala a obligatiunii:

D cupon VN

randamentul curent tine cont de pretul obligatiunii (P) :

Dcurent P

randamentul real (k) al obligatiunii se determina pe baza valorii actualizate a obligatiunii; aceasta presupune calcularea ratei de rentabilitate, respectiv a ratei de actualizare care egalizeaza suma veniturilor viitoare actualizate (dobanda plus rata) cu suma cheltuielilor curente (pretul lacare se cumpara obligatiunea):

n

1P i 1

Ai k i

Aplicaie

O societate emite 1.000.000 obligatiuni cu o valoare nominala de 1.000 si o rata a dobanzii de

8,5%. Durata imprumutului este de 5 ani, dobanda se plateste anual, iar imprumutul se ramburseaza prin rate anuale constante. Rata dobanzii pe piata monetara este de 10%. Sa se determine prima de emisiune.Rezolvare:

Dobanda se calculeaza dupa formula dobanzii simple la soldul ramas

AnCreditDobandaRataAnuitateRest de plata

11.00085200285800

280068200268600

360051200251400

440034200234200

520017200217-

PE = 285/1,1 + 268/1,12 + 251/1,13 + 234/1,14 + 217/1,15 = 964 u.m.

pe = VN PE = 36 u.m.

g) Resurse financiare externe rambursabile de tipul finantarilor prin intermediul unor programe internationale ori ca urmare a unor acorduri sau protocoale bilaterale incheiate cu institutii similare din alte tari;h) Resurse externe nerambursabile fonduri europene preaderare si postaderare.

II. Din punct de vedere al bugetului general consolidat distingem urmatoarele categorii de resurse financiare:resurse financiare din bugetul de stat sub forma de alocatii bugetare, transferuri, subventii, etc.resurse financiare din bugetul asigurarilor sociale sub forma de alocatii bugetare, transferuri, etc. resurse financiare din bugetul fondurilor speciale sub forma de alocatii bugetare,

resurse financiare din bugetul trezoreriei generale a statului sub forma de alocatii bugetare.

III. Dupa provenienta distingem:

resurse interne sub forma de alocatii bugetare, transferuri, subventii, venituri proprii, etc.

resurse externe sub forma de imprumuturi, fonduri nermbursabile,etc.

3.3. Indicatori privind nivelul, structura i dinamica resurselor financiare ale instituiilor publice

a) Indicatori privind nivelul resurselor financiare ale institutiilor publice:

volumul resurselor financiare ale institutiilor publice exprimat in:

expresie nominala- reprezinta volumul resurselor financiare ale institutiei publice exprimat in preturi curente;expresie reala- reprezinta volumul resurselor financiare ale institutiei publice exprimat in preturi constante, obtinut prin raportarea volumului resurselor financiare in expresie nominala la indicele preturilor de consum:Vn

pVr I

ponderea resurselor financiare ale institutiei publice in produsul intern brut se calculeaza prin raportarea volumului resurselor financiare ale institutiei publice exprimat in expresienominala sau in expresie reala la nivelul produsului intern brut:

% Vn PIB

resursele financiare ale institutiei publice medii pe salariat se calculeaza prin raportareavolumului resurselor financiare ale institutiei publice exprimat in expresie nominala sau

in expresie reala la numarul de salariati ai acesteia:

V Vn

26sal N

salb) Indicatori privind structura resurselor financiare ale institutiilor publice exprima ponderea (greutatea specifica) a fiecarei resurse financiare in totalul resurselor financiare ale institutiei publice:

% Vi *100i V

c) Indicatori privind dinamica resurselor financiare ale institutiei publice:

- modificarea absoluta a resurselor financiare ale institutiei publice

- in expresie nominala:

1 / 0

Vn1 Vn 0

- in expresie reala:

1 / 0

Vr1 Vr 0

- modificarea relativa a resurselor financiare ale institutiei publice

- in expresie nominala:

%1 / 0

Vn1 Vn 0 *100Vn 0

- in expresie reala:

%1 / 0

Vr1 Vr 0 *100Vr 0

- modificarea ponderii resurselor financiare ale institutiei publice in produsul intern brut:

% V1 *100 V0 *1001 / 0

PIB1

PIB0

- modificarea resurselor financiare ale institutiei publice medii pe salariat:

1 / 0

V1 V0 N sal1

N sal 0

- modificarea structurii resurselor financiare ale institutiei publice:% Vi1 *100 Vi 0 *100i1 / 0

VV1 0

- elasticitatea resurselor financiare ale institutiei publice in raport de produsul intern brut:

V1 V0 *100e V0 PIB1 PIB0 *100PIB0

Capitolul 4

Cheltuielile instituiilor publice

4.1. Coninutul cheltuielilor instituiilor publice

Cheltuielile institutiilor publice exprima relatii economico-sociale in forma baneasca, care se manifesta intre stat, pe de o parte si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului in scopul indeplinirii functiilor acestora.Cheltuielile se materializeaza in plati efectuate de institutiile publice pentru achizitii de bunuri sau prestari de servicii necesare realizarii misiunii acestora.Dupa sfera de cuprindere distingem:

- cheltuieli efectuate de institutiile publice din cadrul administratiei publice centrale de stat din fonduri bugetare si extrabugetare;- cheltuieli efectuate de institutiile publice din cadrul unitatilor administrativ- teritoriale;

- cheltuieli efectuate de institutiile publice autonome;

- cheltuieli efectuate de institutiile publice din resurse financiare externe rambursabile sau nerambursabile.In continuare este prezentata distinctia dintre cheltuielile publice si cheltuielile bugetare:

Cheltuieli publiceCheltuieli bugetare

cuprind toate cheltuielile care se efectueaza

prin intermediul institutiilor publicecuprind cheltuieli inscrise in bugetele din cadrul

sistemului public de bugete

sunt acoperite atat de la bugetul central sau

local cat si din fonduri extrabugetare sau din bugetele proprii ale institutiilor autofinantatesunt acoperite doar de la bugetul central, bugetul

local, bugetul asigurarilor sociale

dimensionarea si utilizarea acestora rezulta

direct din necesitatea satisfacerii nevoilor publicedimensionarea si utilizarea acestora rezulta in

urma aprobarii bugetelor de catre Parlament sau

Consiliile Locale

Cheltuielile publice cuprind:

cheltuieli bugetare acestea sunt acoperite din resursele financiare constituite in bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetele locale si bugetele institutiilor publice autonome. cheltuieli acoperite din fonduri cu destinatii speciale.

cheltuieli acoperite din fonduri extrabugetare

cheltuieli acoperite din bugetul trezoreriei statului

cheltuieli finantate din credite externe, fonduri externe nerambursabile.

Delimitarea cheltuielilor bugetare in cadrul celor publice se bazeaza pe urmatoarele principii:

efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea nivelului acestora de catre parlament, consiliile locale, conform legilor in vigoare. nerambursabilitatea sumelor alocate si cheltuite conform destinatiilor pentru care s-au aprobat aceste sume. efectuarea cheltuielilor bugetare este determinata de indeplinirea conditiilor legale si nu de existenta resurselor banesti finantarea se efectueaza in functie de gradul de subordonare/coordonare a institutiilor publice din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetele locale.

4.2. Clasificarea cheltuielilor institutiilor publice

-permite ilustrarea modului in care sunt orientate resursele banesti ale statului spre anumite obiective sociale, economice, culturale.-criteriile de clasificare stau la baza elaborarii clasificatiei bugetare pe baza careia se elaboreaza si se executa bugetul.- criterii de clasificare a cheltuielilor institutiilor publice: Clasificarea administrativa

-are la baza criteriul institutiilor publice prin care se efectueaza cheltuielile publice: ministere, departamente, agentii guvernamentale, institutii publice autonome, unitati administrativ-teritoriale, etc.-permite repartizarea cheltuielilor publice pe ordonatori de credite bugetare care in raport de atributiile si responsabilitatile lor se clasifica astfel: ordonatori principali de credite sunt ministrii, conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducatorii institutiilor publice autonome, conducatorii unitatilor administrativ-teritoriale.1. pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest sens.2. repartizeaza alocatiile bugetare pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice subordonate ai caror conducatori sunt ordonatori secundari de credite. Repartizarea alocatiilor bugetare se face dupa retinerea a 10% din prevederile bugetare aprobate pentru asigurarea unei executii bugetare prudente, cu exceptia cheltuielilor de personal si a celor care decurg din obligatiile internationale care vor fi repartizate integral. Restituirea sumelor retinute se face in semestrul al-II-lea in functie de rezultatele executiei bugetare pe primul semestru. ordonatori secundari de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea/coordonarea ordonatorilor principali de credite.3. repartizeaza alocatiile bugetare pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice subordonate ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite. ordonatori tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare care le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale. Clasificarea economica in cadrul careia distingem doua categorii de cheltuieli:

-cheltuieli curente care asigura intretinerea si functionarea institutiilor publice, finantarea unor actiuni/servicii publice, transferarea unor sume de bani anumitor categorii de de persoane fizice si juridice, onorarea unor angajamente ale statului.-cheltuieli de capital (de investitii) care se concretizeaza in achizitia de active fixe si active financiare. Conform acestei clasificatii, cheltuielile sunt grupate pe titluri, articole si aliniate de cheltuieli dupa cum urmeaza:Cheltuielile totale sunt formate din cheltuieli curente, cheltuieli de capital, imprumuturi si rambursari de crediteA 01. Cheltuieli curente( 01=10+20+30+40+50+51+55+57+59 )

10. Titlul I cheltuieli de personal

10.01 cheltuieli salariale in bani

10.02 cheltuieli salariale in natura

10.03 contributii sociale

20. Titlul II Bunuri si servicii

20.01 bunuri si servicii

20.02 reparatii curente

20.03 hrana

20.04 medicamente si materiale sanitare

20.05 bunuri de natura obiectelor de inventar

20.06 deplasari, detasari, transferuri

20.09 materialede laborator

20.10 cercetare-dezvoltare

20.11 carti, publicitate si materiale documentare

20.12 consultanta si expertiza

20.13 pregatire profesionala

20.14 protectia muncii

20.15 munitie, furnituri si armament pentru armata

20.16 studii si cercetari

20.25 cheltuieli judiciare si extrajudiciare

20.30 alte cheltuieli

30. Titlul III Dobanzi

40. Titlul IV Subventii

50. Titlul V Fonduri de rezerva

51. Titlul VI Transferuri intre unitati ale administratiei publice

55. Titlul VII Alte transferuri

57. Titlul VIII Asistenta sociala

59. Titlul IX Alte cheltuieli

B 70. Cheltuieli de capital (70=71+72)

71. Titlul X Active nefinanciare

72. Titlul XI Active financiareC 79. Operatiuni financiare (79=80+81)

80. Titlul XII Imprumuturi

81. Titlul XIII Rambursari de credite

D 90 Titlul XIV Rezerve, excedent/deficit

91.01 Rezerve

92.01 Excedent

93.01 Deficit

Clasificaia funcionala foloseste drept criteriu domeniile, ramurile si sectoarele de activitate spre care sunt repartizate resursele financiare publice. Ea reflecta obiectivele politicii bugetare a statului. In tara noastra, potrivit acestei clasificatii, cheltuielile institutiilor publice se grupeaza pe parti, capitole, subcapitole si paragrafe de cheltuieli, dupa cum urmeaza:

Total cheltuieli

50.00 Partea I-a Servicii publice generale

51.00 Autoritati publice si actiuni externe

53.00 Cercetare fundamentala si cercetare-dezvoltare

54.00 Alte servicii publice generale

55.00 Tranzactii privind datoria publica si imprumuturi

56.00 Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale administratiei

59.00 Partea a II-a Aparare, ordine publica si siguranta nationala

60.00 Aparare

61.00 Ordine publica si siguranta nationala

64.00 Partea a III-a Cheltuieli social-culturale

65.00 Invatamant

66.00 Sanatate

67.00 Cultura, recreere si religie

68.00 Asigurari si asistenta sociala

69.00 Asigurari si asistenta sociala pentru accidente de munca si boli profesionale

70.00 Partea a IV-a Servicii si dezvoltarea publica , locuinte, mediu si ape

70.00 Locuinte, servicii si dezvoltare publica

74.00 Protectia mediului

79.00 Partea a V-a Actiuni economice80.00 Actiuni generale economice, comert si de munca

81.00 Combustibili si energie

82.00 Industria extractiva, prelucrare si constructii

83.00 Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare

84.00 Transporturi

85.00 Comunicatii

86.00 Cercetare si dezvoltare in domeniul economic

87.00 Alte actiuni economice

96.00 Partea a VII-a Rezerve, excedent/deficit

97.00 Rezerve

98.00 Excedent

99.00 Deficit

4.3. Nivelul, structura i dinamica cheltuielilor instituiilor publice

Nivelul cheltuielilor institutiilor publice - exprima marimea, cuantumul cheltuielilor totale si al diferitelor categorii de cheltuieli ale unei institutii publice atat static (la un mome nt dat) cat si in dinamica, pe baza urmatorilor indicatori:- volumul cheltuielilor institutiilor publice in expresie nominala si reala,

- volumul cheltuielilor institutiilor publice ce revin in medie pe un salariat,

Structura cheltuielilor institutiilor publice - exprima ponderea, greutatea specifica a diferitelor categorii de cheltuieli potrivit unui anumit criteriu de clasificare. Cele mai importante grupari sunt clasificatia economica si clasificatia functionala.Dinamica cheltuielilor institutiilor publice - exprima modificarile care intervin in cuantumul si structura acestora in decursul unei perioade de timp. Se analizeaza cu ajutorul urmatoarilor indicatori:- cresterea nominala rezulta din comparatia cheltuielilor exprimate in preturi curente;

- cresterea reala rezulta din comparatia cheltuielilor exprimate in preturi reale;

-modificarea nivelului mediu al cheltuielilor institutiilor publice ce revin pe un salariat;- modificarea structurii cheltuielilor institutiilor publice

Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor institutiilor publice:

factori demografici care se refera la cresterea populatiei si la modificarea structuriiacesteia pe varste si categorii socio-profesionale duce la cresterea cheltuielilor institutiilor de invatamant, sanatate, securitate sociala, ordine publica;factori economici referitori la dezvoltarea si modernizarea economiei pe baza cercetarii stintifice influenteaza cresterea cheltuielilor institutiilor publice;factori sociali concretizati in cresterea venitului mediu pe locuitor antreneaza o crestere a cheltuielilor institutiilor publice din invatamant, sanatate, cultura, etc.factorii militari care prin pregatirea sau participarea la conflicte armate determina cresterea cheltuielilor institutiilor publice din aparare, ordine publica, siguranta nationala;factorii politici care se refera la cresterea considerabila a complexitatii sarcinilor statului contemporan determina cresterea cheltuielilor autoritatilor si institutiilor publice din administratia centrala si locala.

4.4. Eficiena cheltuielilor instituiilor publice

Existenta unei societati care dispune de resurse financiare limitate presupune utilizarea acestora pe baza unor criterii de rationalitate, care trebuie sa reflecte eficienta economica.In literatura de specialitate si in practica financiara pentru evaluarea cheltuielilor institutiilor publice se folosesc urmatoarele concepte:-eficienta exprima o dimensiune optima a raportului dintre efectele obtinute si eforturile financiare depuse :e efecte eforturi-eficacitatea este redata de raportul intre ceea ce s-a realizat si ceea ce s-a propus, prognozat sau previzionat a se realiza :

33

Ef c

obiective realizate obiective propuse

Spre exemplu, in cazul analizat, putem compara nivelul cheltuielilor institutiilor publice la sfarsitul anului si ceea ce s-a prevazut in bugetul initial. Chiar daca acest raport este supraunitar, in multe cazuri, trebuie analizat in functie de ceilalti factori de influenta ai dinamicii cheltuielilor institutiilor publice;-economicitatea reflecta masura in care se asigura minimizarea costului resurselor alocate unei institutii publice fara a compromite realizarea in buneconditii a obiectivelor prevazute .

In epoca contemporana eficienta cheltuielilor institutiilor publice se exprima si prin urmatorii indicatori: eficienta utilizarii resurselor de mediu prin determinarea raportului dintre

rezultatele obtinute in urma realizarii unui anumit obiectiv economic si costurile afectarii resurselor de mediu;etica utilizarii resurselor financiare publice presupune analiza modului in care afectarea resurselor publice pentru o anumita destinatie raspunde intereselor unui grup mai mare sau mai restrans de persoane. Etic este ca din resursele publice sa se realizeze obiective care sa satisfaca necesitatile unui grup cat mai mare de contribuabili.In concluzie, cu ajutorul categoriilor de eficacitate, eficienta si economicitate este evaluata calitatea gestiunii economico-financiare a unei institutii publice a carei performanta se verifica exclusiv pe piata si nu poate face obiectul unor interventii administrative din afara.Conditiile realizarii eficientei cheltuielilor institutiilor publice constau in:

1) posibilitatea alegerii alternativei celei mai putin costisitoare in raport cu rezultatul final al serviciului public;2) maximizarea utilitatii consumatorilor prin imbunatatirea calitatii mediului de furnizare a serviciului public.Eficienta cheltuielilor institutiilor publice este privita sub doua aspecte:

eficienta alocativa a resurselor financiare ( optimul Pareto ) daca nicio alta alocare nu poate fi facuta mai bine fara sa influenteze negativ bunastarea ultimei persoane conservatoare;eficienta resurselor - evaluata pe baza raportului dintre efecte si efort.Orientari moderne privind eficienta cheltuielilor institutiilor publice, constau in:

- serviciile publice nu trebuie s fie furnizate ntotdeauna n mod gratuit;

- oriunde este posibil, furnizarea public de servicii publice trebuie s fie nlocuit

cu furnizarea privat.Capitolul 5

Procesul bugetar la nivelul instituiilor publice

Reprezint ansamblul aciunilor i msurilor intreprinse de institutiile publice pentru elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, executarea bugetului, controlul si raportarea executarii bugetare.

5.1 Elaborarea proiectului de buget

Presupune fundamentarea veniturilor si cheltuielilor fiecarei institutii publice potrivit atributiilor si competentelor acestora, precum si formularea de criterii concrete de performanta pentru evaluarea eficientei eficacitatii si economicitatii cheltuielilor acestora;Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget pe baza clasificatiei bugetare;

Veniturile sunt structurate pe capitole, subcapitole si paragrafe, iar cheltuielile pe parti , capitole, subcapitole, titluri, articole si aliniate, dupa caz, iar cheltuielile prevazute in capitole si articole au destinatie precisa si limitata;Cheltuielile de capital cuprind:

cheltuielile pentru obiectivele de investitii grupate pe:

- obiectivele de investitii noi

- obiectivele de investitii in continuare

alte cheltuieli de investitii care cuprind urmatoarele categorii de investitii

- achizitii de imobile

- dotari independente

- cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate si a altor studii aferente obiectivelor de investitii- cheltuieli pentru reabilitarea, consolidarea si modernizarea unor imobile

- cheltuieli cu reparatiile capitale

Elaborarea proiectului de buget al unei institutii publice presupune analize cost-beneficiu, fundamentari, programe de dezvoltare elaborate de catre compartimentele de specialitate din cadrul institutiei publice.5.2 Aprobarea bugetului

Proiectul de buget de venituri si cheltuieli se analizeaza si se avizeaza de catre organul de conducere al institutiei publice si se aproba de catre organul ierarhic superior in subordinea sau coordonarea caruia se afla institutia publica.In cazul institutiilor publice finantate integral din credite bugetare, daca bugetul din care sunt finantate nu este aprobat pana la sfarsitul anului, atunci ele vor beneficia pana la aprobarea bugetului respectiv de credite bugetare in limita a 1/12 din prevederile bugetului anului anterior.Competenta de aprobare a proiectelor de investitii publice se stabileste in raport de valoarea acestora, dupa cum urmeaza:- Guvernul aproba proiectele de investitii cu valori mai mari de 13 milioane de lei;

- Ordonatorii principali de credite bugetare aproba proiectele cu valori cuprinse intre 1,8 milioane lei si 13 milioane de lei;- Conducatorul institutiei publice aproba proiectele cu valori de pana la 1,8 milioane de lei.

5.3 Execuia bugetului

Executia bugetului consta in:

5.3.1 Executia veniturilor bugetului

Presupune toate operatiile care conduc la calcularea si incasarea veniturilor institutiei publice in cadrul exercitiului bugetar si anume:- asezarea veniturilor identificarea materiei impozabile si determinarea marimii acesteia;- lichidarea urmareste stabilirea cuantumului venitului pe baza cotelor si a altor elemente prevazute de lege si a materiei impozabile;- incasarea efectiva a venitului in contul de venituri deschis la Trezoreria Statului.

Orice venit neincasat pana la sfarsitul anului se va incasa in contul bugetului anului urmator.Nici un venit al unei institutii publice nu poate fi inscris in buget si incasat daca nu a fost stabilit prin lege. Este interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire de venituri in afara celor stabilite de lege.5.3.2. Executia cheltuielilor institutiilor publice

La baza executiei cheltuielilor institutiilor publice stau urmatoarele reguli:

-in executia cheltuielilor institutiilor publice actioneaza principiul respectarii destinatiei, cuantumului si legalitatii acestora;-cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate si nu pot fi utilizate la alte articole de cheltuieli;-creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite;-creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finantarea altui capitol de cheltuieli;-incepand cu trimestrul al-III-lea, ordonatorul principal de credite poate aproba pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor subordonate virari (suplimentari sau diminuari) de credite bugetare intre subdiviziunile clasificatiei bugetare care nu contravin restrictiilor de mai sus;-orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonantata in cadrul prevederilor bugetare si neplatita pana la sfarsitul anului se va plati din bugetul anului urmator;-creditele bugetare neutilizate pana la sfarsitul anului sunt anulate de drept in cazul institutiilor publice finantate integral din bugetele publice;-excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetele publice se regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetul din care se acorda subventii in limita sumelor primite de la acest buget;-excedentele anuale rezultate din executia bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutiilor publice finantate integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator;-in situatia nerealizarii veniturilor prevazute in bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii cheltuielile vor fi efectuate in limita veniturilor incasate;-ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare dupa retinerea a 10% din prevederile aprobate pentru asigurarea unei executii prudente, cu exceptia cheltuielilor de personal si a celor care decurg din conventiile internationale care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor retinute in proportie de 10% se face in semestrul II in functie de executia bugetara pe semestrul intai;-execitia bugetara se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil.;-plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar-contabil in limita fondurilor disponibile. Instrumentele de plata trebuie sa fie insotite de documente justificabile;-se pot efectua plati in avans de pana la 30% pentru anumite actiuni si categorii de cheltuieli stabilite prin lege. Aceste plati in avans trebuie justificate pana la sfarsitul anului prin bunuri livrate, lucrari executate si servicii prestate.Executia bugetara a cheltuielilor institutiilor publice cuprinde patru faze: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor bugetare.Executia bugetara a cheltuielilor institutiilor publice se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil.Ordonatorii de credite pot delega aceste atributii inlocuitorilor de drept sau altor persoane imputernicite pe baza unui act de delegare in care trebuie sa se specifice limitele si conditiile delegarii si termenul de valabilitate a imputernicirii (delegatiei.Operatiunile specifice fazelor de angajare, lichidare si ordonantare sunt in competenta ordonatorilor de credite, iar plata cheltuielilor se efectueaza de catre persoanele care au calitatea de contabil. Angajarea cheltuielilor faza in procesul executiei bugetare reprezentand orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie de plata in sarcina institutiei publice;Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja creditele bugetare numai in limita prevederilor si potrivit destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitateinstitutiei publice si cu respectarea dispozitiilor legale;Angajarea oricarei cheltuieli imbraca doua forme de angajamente:

- angajamentul legal = actul juridic incheiat in forma scrisa din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pecuniara in sarcina institutiei publice. El imbraca forma unui contract de achizitie publica, comanda, conventie, contract de munca, acte de control, acord de imprumut, etc. Incheierea angajamentelor legale trebuie sa se bazeze pe respectarea principiilor unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sanatos, ale economiei si eficientei cheltuielilor publice;Angajarea cheltuielilor se efectueaza in tot cursul exercitiului bugetar astfel incat sa existe certitudinea ca bunurile, lucrarile si serviciile care fac obiectul angajamentului vor fi livrate, executate, prestate si platite in cursul exercitiului bugetar. Prin exceptie, in situatia in care, din motive obiective, angajamentele legale de cheltuieli nu pot fi platite pana la fineleanului, acestea se vor plati din creditele bugetare ale exercitiului bugetar urmator.

Proiectele de angajamente legale trebuie sa fie vizate de control financiar preventi. Valoarea angajamentelor legale trebuie sa se incadreze in prevederile bugetului institutieipublice.

- angajamentul bugetar actul prin care sunt rezervate creditele bugetare unei anumite distinctii in vederea asigurarii resurselor financiare necesare onorarii angajamentelor legale incheiate.Valoarea angajamentelor legale nu poate depasi valoarea angajamentelor bugetare care trebuie sa se incadreze in creditele bugetare aprobate. In scopul garantarii acestei reguli, angajamentele legale sunt precedate de angajamentele bugetare respectiv de rezervarea alocatiilor bugetare necesare platii angajamentelor legale;Angajamentele bugetare pot fi:

angajamente bugetare individuale specifice unei anumite operatiuni care nu se repeta pe parcursul exercitiului bugetar;angajamente bugetare globale specifice cheltuielilor curente de natura administrativa, ce se efectueaza in mod repetat pe parcursul aceluiasi exercitiu bugetar, cum ar fi : cheltuieli de deplasare, cheltuieli de intretinere si gospodarie, cheltuieli cu chiriile, abonamente, etc. Lichidarea cheltuielilor faza in procesul executiei bugetare in care se verifica existenta angajamentelor, realitatea si exactitatea sumei datorate, certificarea livrarii si receptionarii bunurilor, serviciilor si lucrarilor contractate.Verificarea existentei obligatiei de plata se realizeaza prin verificarea documentelor justificative din care sa rezulte pretentia furnizorului, precum si faptul ca bunurile au fost livrate si receptionate, serviciile si lucrarile au fost executate si receptionate (Factura fiscala NIR, PV de receptie, state de plata a salariilor). In urma acestor operatiuni, persoana imputernicita acorda pe documentele justificative viza de BUN DE PLATA.Documentele care atesta parcurgerea fazei de lichidare stau la baza inregistrarii in contabilitate a operatiunii si a obligatiei de plata fata de terti. Ordonantarea cheltuielilor faza in procesul executiei bugetare prin care persoana imputernicita de ordonatorul de credite confirma ca exista o obligatie de plata certa, lichida si exigibila si ca plata poate fi efectuata. Pe baza acestei confirmari, ordonatorul de credite emite ordonantarea de plata.Ordonantarea de plata este un document intern prin care ordonatorul de credite da dispozitie conducatorului compartimentului financiar-contabil sa intocmeasca instrumentele de

39plata a cheltuielii.

Ordonantarea de plata trebuie supusa controlului financiar preventiv si trebuie sa contina date cu privire la :- subdiviziunea bugetara la care se inregistreaza plata;

- suma de plata

- beneficiarul platii

- modalitatea de plata

Plata cheltuielilor faza finala a executiei bugetare prin care institutia publica stinge obligatia fata de furnizor prin plata.Plata cheltuielilor se efectueaza de persoanele autorizate care poarta denumirea generica de contabil, in limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate, prin unitatile de trezorerie si contabilitate publica la care institutia are conturile deschise, cu exceptia platilor in valuta, care se efectueaza prin banci.Plata cheltuielilor este dispusa de seful compartimentului financiar contabil sau de alta persoana desemnnata de ordonatorul de credite.Instrumentele de plata utilizate de institutiile publice : cecul de numerar si ordinul de plata pentru trezoreria statului (OPHT) se semneaza de doua persoane autorizate (sef compartiment financiar contabil si persoana cu atribut ii in efectuarea platii).In vederea efectuarii de plati, institutiile publice au obligatia de a depune la unitatile de trezorerie si contabilitate publica la care au conturile deschise bugetul de venituri si cheltuieli aprobat, lista obiectivelor de investitii si lista cu dotarile independente aprobate de catre ordonatorul de credite superior.Pe baza de cecuri de numerar, institutiile publice pot ridica numerar din conturile deschise pentru efectuarea de plati marunte ( avansuri de deplasare, salarii, drepturi cu caracter social, etc.).

5.4 Raportarea execuiei bugetare

Institutiile publice au obligatia sa raporteze executia bugetara prin intermediul situatiilor financiare care se intocmesc trimestrial si anual. Situatiile financiare se compun din:- bilant

- contul de rezultat patrimonial

- conturi de executie bugetara

- situatia fluxurilor de trezorerie- anexe la situatiile financiare care includ politici contabile si note explicative.

Ele trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a performantei financiare si a rezultatului patrimonial;Situatiile financiare intocmite de ordonatorii de credite secundari si tertiari se depun la ordonatorul ierarhic superior, dupa ce situatia privind fluxurile de trezorerie a fost vizata de unitatea de trezorerie la care institutia publica are deschise conturile bancare, care confirma exactitatea platilor de casa si soldurile conturilor de disponibilitati banesti.Bilantul - documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elemente de activ, datoriile si capitalul propriu ale institutiei publice la sfarsitul perioadei de raportare si in alte situatii prevazute de lege.Activele sunt prezentate in functie de lichiditatea lor in mod crescator, iar pasivele in ordinea crescatoare a exigibilitatii.Structura bilantului

A. ACTIVE

Active necurente

- active fixe necorporale;

-instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii, mobilier, aparate birotica, alte active corporale;- terenuri si cladiri;

- alte active nefinanciare;

- active financiare;

-creante (peste un an); Total active necurente Active curente- stocuri;

- creante (sub un an);

- investitii pe termen scurt;

- conturi la trezorerie si bancii;

- casa

-cheltuieli in avans Total active curente Total activeB. Datorii

Datorii necurente- datorii (peste un an);

- imprumuturi pe termen lung;

- provizioane Total dotari necurente Datorii curente- datorii (sub un an);

- imprumuturi pe termen scurt;

- imprumuturi pe termen lung ce ce trebuie platite in exercitiu curent;

- venituri in avans;

- provizioane Total datorii curente Total datoriiActive nete / capitaluri proprii = Total active Total datorii

C. Capitaluri proprii

- Rezerve si fonduri;

- Rezultatul patrimonial;

- Rezultatul reportat

Contul de rezultat patrimonial

Prezinta situatia veniturilor, finantarilor si cheltuielilor din cursul exercitiului bugetar. Veniturile si finantarile sunt prezentate pe feluri de venituri dupa natura si sursa lor,indiferent daca au fost incasate sau nu.

Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli dupa natura sau destinatia lor, indiferent daca au fost platite sau nu.Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprima performanta financiara a institutiei, respectiv excedent sau deficit patrimonial.Acest rezultat se determina pe fiecare sursa de finantare in parte precum si pe total.

Contul de executie bugetara

Este documentul care cuprinde informatii privind veniturile previzionate, incasarile realizate si veniturile ramase de incasat la parte de venituri, iar la partea de cheltuieli cuprinde informatii cu privire la prevederile de cheltuieli, platile efectuate si cheltuielile efectuate.Se intocmeste pe fiecare sursa de finantare precum si pe total

Structura contului de executie bugetara:- venituri

- prevederi bugetare initiale

- venituri bugetare definitive

- incasari realizate

- drepturi constatate de incasat

- cheltuieli

- cheltuieli bugetare initiale

- cheltuieli bugetare definitive

- angajamente bugetare

- angajamente legale

- plati efectuate

- angajamente legale de platit

- cheltuieli efective

- rezultatul executiei bugetare

- exedent bugetar

- deficit bugetar

Situatia fluxurilor de trezorerie

Este documentul care prezinta existenta si miscarile de numerar sub forma de incasari si plati realizate din:- activitatea curenta (operationala)

- activitatea de investitii

- activitatea de finantare

Trezoreria statului

Este o structura organizatorica in cadrul Ministerului Finantelor Publice care asigura efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind fondurile publice ale institutiilor publice si a altor operatiuni ale statului.Este organizata la nivel central in cadrul Ministerului Finantelor Publice sub forma Trezoreriei gen