Formarea participiului in germanaIn limba germana vom intalni:participiul I sau participiul prezent -fragend

participiul II sau participiul perfect sau trecut -gefragt

Participiul I - formare, intrebuintare, traducere

Participiul I se formeaza din infinitivul verbului de conjugat la care se adauga terminatia-d.infinitivul verbului de conjugat + d

Beispiel:
fragen - fragend; regeln - regelnd;
antworten - antwortend; fahren - fahrend;
ordnen - ordnend; geben - gebend.Participiul I, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare care este simultana cu actiunea exprimata prin verbul predicativ. Deci acesta exprima o actiune prezenta in momentul in care si verbul predicativ exprima o actiune prezenta.
Participiul I are de obicei sens activ.
der singende Vogel; der spielende Kind.
Participiul I al verbelor tranzitive este precedat uneori de prepozitiazu. In aceasta situatie, participiul I are sens pasiv, si exprima o necesitate sau o posibilitate intrebuintandu-se numai atributiv. Aceasta forma poarta denumirea de gerundiv (Gerundivum).

Intrebuintare

Participiul I poate fi intrebuintat:
- atributiv, urmand regulile de declinare ale adjectivelor;
- predicativ, fiind invariabil in aceasta situatie, ca oricare adjectiv folosit predicativ.

Participiul I se intrebuinteaza ca adjectiv predicativ cand este adjectivizat.
Cand este substantivizat, urmeaza regulile declinarii adjectivelor atributive.

Traducere

Participiul I poate fi tradus in limba romana:
- printr-o propozitie relativa;
- printr-un adjectiv, adesea terminat in-tor, sau printr-un participiu;
einberzeugendes Beispiel - un exemplu convingator
- printr-un gerunziu;
- printr-un gerunziu substantivizat sau un substantiv, mai ales atunci cand participiul german este substantivizat.
der Reisende - calatorul, die Reisende - calatoarea, die Leidende - suferinda, der Leidende - suferind.Participiul II - formare, intrebuintare, traducere

La formarea participiului II trebuie sa luam in considerare conjugarea din care face parte verbul respectiv. Asfel avem verbe de conjugare slaba (verbe regulate), conjugare tare (verbe neregulate) si conjugare mixta (verbe mixte).

Regula de formare pentru verbele regulate* augment ge+ radacina verbului+ (e)t

Regula de formare pentru verbele neregulate* augment ge+ radacina verbului!+ en

Regula de formare pentru verbele mixte* augment ge+ radacina verbului+ t

*Atentie!*Atentie la schimbarile vocalice din radacina verbului de conjugat.Verbele (regulate sau neregulate) care nu sunt accentuate pe prima silaba formeazaparticipiul IIfara augmentulge. Acestea sunt, de regula, verbele compuse cu particula neseparabila si verbele terminate in-ierensau in-eien. Verbe compuse cu particulele be-, emp-, ent-, er-, ge-, mi-, ver-, zer-.Beispiel:erlernen - erlernt, studieren - studiert, begehen - begangen, korrigieren - korrigiert.

Primesc prefixulgetoate verbele accentuate la infinitiv pe prima silaba (verbele simple, verbele compuse cu particula separabila).Beispiel:suchen - gesucht, arbeiten - gearbeitet, tragen - getragen.

Intrebuintare

Participiul II exprima o actiune terminata in trecut sau o actiune inceputa in trecut care continua si in prezent.Participiul II al verbelor tranzitive are sens pasiv iar cel al verbelor intranzitive are sens activ.

Atunci cand are functie verbala, participiul II este invariabil si serveste la formarea:- timpurilor perfect, mai mult ca perfect si infinitiv perfect la diateza activa;- tuturor timpurilor la diateza pasiva.

Atunci cand este folosit atributiv preceda substantivul la care se refera si urmeaza regulile de declinare ale adjectivelor atributive.

Traducere

Participiul II poate fi tradus in limba romana:- printr-un participiu perfect sau o propozitie relativa;- printr-un adjectiv (daca participiul este adjectivizat);- printr-un substantiv (daca participiul este substantivizat);

Ex.:Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein.= Prietena mea va fi plecat ieri la munte\

Conjugare Indicativ Perfect & Mai Mult ca PerfectTimpul Perfect

Timpul perfect se formeaza in limba germana cu ajutorul verbelor auxiliare la prezent (haben si sein) si cu participiul II al verbului de conjugat.haben/sein la prezent + participiu II verb de conjugat

Exemplu de conjugare perfect: lernen, fragen, kommenlernenfragenkommena veni

ich habe gelerntich habe gefragtich bin gekommeneu am venit

du hast gelerntdu hast gefragtdu bist gekommentu ai venit

er/sie/es hat gelernter/sie/es hat gefragter/sie/es ist gekommenel/ea a venit

wir haben gelerntwir haben gefragtwir sind gekommennoi am venit

ihr habt gelerntihr habt gefragtihr seid gekommenvoi ati venit

sie/Sie haben gelerntsie/Sie haben gefragtsie/Sie sind gekommenei/ele au venit

In limba germana, perfectul este timpul trecutului in limba vorbita. Perfectul exprima o actiune trecuta, terminata in prezent sau cu referire la prezent.
Perfectul din germana se traduce in limba romana prin perfect compus.


Timpul Mai Mult ca Perfectsus

Timpul mai mult ca perfect se formeaza in limba germana cu ajutorul verbelor auxiliare la imperfect (haben si sein) si cu participiul II al verbului de conjugat.haben/sein la imperfect + participiu II verb de conjugat

Exemplu de conjugare mai mult ca perfect: lernen, fragen, kommenlernenfragenkommena veni

ich hatte gelerntich hatte gefragtich war gekommeneu venisem

du hattest gelerntdu hattest gefragtdu warst gekommentu venisesi

er/sie/es hattte gelernter/sie/es hatte gefragter/sie/es war gekommenel/ea venise

wir hatten gelerntwir hatten gefragtwir waren gekommennoi veniseram

ihr hattet gelerntihr hattet gefragtihr wart gekommenvoi veniserati

sie/Sie hatten gelerntsie/Sie hatten gefragtsie/Sie waren gekommenei/ele venisera

In limba germana, mai mult ca perfectul exprima o actiune trecuta incheiata inaintea altei actiuni trecute.
Mai mult ca perfectul din germana se traduce in limba romana prin mai mult ca perfect sau perfect compus.

Observatii

Formeaza perfectul si mai mult ca perfectul impreuna cu haben:toate verbele tranzitive;

toate verbele reflexive;

verbele modale;

verbele impersonale permanente;

verbele intranzitive care nu exprima directia unei miscari sau trecerea de la o stare la alta.

Impreuna cu verbul sein, formeaza perfectul si mai mult ca perfectul:verbele intranzitive care exprima directia unei miscari sau trecerea de la o stare la alta;

verbele sein, werden, bleiben, geschehen, misslingen, loswerden, vorkommen, aufbleiben.

Verbele modale, verbele care exprima perceptii senzoriale si verbul lassen formeaza perfectul si mai mult ca perfectul in doua moduri.

I. In mod regulat cand sunt folosite fara infinitivul altui verb:haben la prezent + participiu II verb de conjugat

II. In mod neregulat, cu infinitiv in loc de participiu II, cand sunt folosite cu infinitivul altui verb:haben la prezent + infinitiv verb predicativ+ infinitiv verb modal/senzorial/lassen