Download - Germana 1 Viitor
Formarea participiului in germanaIn limba germana vom intalni:participiul I sau participiul prezent -fragend
participiul II sau participiul perfect sau trecut -gefragt
Participiul I - formare, intrebuintare, traducere
Participiul I se formeaza din infinitivul verbului de conjugat la care se adauga terminatia-d.infinitivul verbului de conjugat + d
Beispiel:
fragen - fragend; regeln - regelnd;
antworten - antwortend; fahren - fahrend;
ordnen - ordnend; geben - gebend.Participiul I, denumit si
participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare care este
simultana cu actiunea exprimata prin verbul predicativ. Deci acesta
exprima o actiune prezenta in momentul in care si verbul predicativ
exprima o actiune prezenta.
Participiul I are de obicei sens activ.
der singende Vogel; der spielende Kind.
Participiul I al verbelor tranzitive este precedat uneori de
prepozitiazu. In aceasta situatie, participiul I are sens pasiv, si
exprima o necesitate sau o posibilitate intrebuintandu-se numai
atributiv. Aceasta forma poarta denumirea de gerundiv
(Gerundivum).
Intrebuintare
Participiul I poate fi intrebuintat:
- atributiv, urmand regulile de declinare ale adjectivelor;
- predicativ, fiind invariabil in aceasta situatie, ca oricare
adjectiv folosit predicativ.
Participiul I se intrebuinteaza ca adjectiv predicativ cand este
adjectivizat.
Cand este substantivizat, urmeaza regulile declinarii adjectivelor
atributive.
Traducere
Participiul I poate fi tradus in limba romana:
- printr-o propozitie relativa;
- printr-un adjectiv, adesea terminat in-tor, sau printr-un
participiu;
einberzeugendes Beispiel - un exemplu convingator
- printr-un gerunziu;
- printr-un gerunziu substantivizat sau un substantiv, mai ales
atunci cand participiul german este substantivizat.
der Reisende - calatorul, die Reisende - calatoarea, die Leidende -
suferinda, der Leidende - suferind.Participiul II - formare,
intrebuintare, traducere
La formarea participiului II trebuie sa luam in considerare
conjugarea din care face parte verbul respectiv. Asfel avem verbe
de conjugare slaba (verbe regulate), conjugare tare (verbe
neregulate) si conjugare mixta (verbe mixte).
Regula de formare pentru verbele regulate* augment ge+ radacina
verbului+ (e)t
Regula de formare pentru verbele neregulate* augment ge+ radacina verbului!+ en
Regula de formare pentru verbele mixte* augment ge+ radacina
verbului+ t
*Atentie!*Atentie la schimbarile vocalice din radacina verbului de
conjugat.Verbele (regulate sau neregulate) care nu sunt accentuate
pe prima silaba formeazaparticipiul IIfara augmentulge. Acestea
sunt, de regula, verbele compuse cu particula neseparabila si
verbele terminate in-ierensau in-eien. Verbe compuse cu particulele
be-, emp-, ent-, er-, ge-, mi-, ver-, zer-.Beispiel:erlernen -
erlernt, studieren - studiert, begehen - begangen, korrigieren -
korrigiert.
Primesc prefixulgetoate verbele accentuate la infinitiv pe prima silaba (verbele simple, verbele compuse cu particula separabila).Beispiel:suchen - gesucht, arbeiten - gearbeitet, tragen - getragen.
Intrebuintare
Participiul II exprima o actiune terminata in trecut sau o actiune inceputa in trecut care continua si in prezent.Participiul II al verbelor tranzitive are sens pasiv iar cel al verbelor intranzitive are sens activ.
Atunci cand are functie verbala, participiul II este invariabil si serveste la formarea:- timpurilor perfect, mai mult ca perfect si infinitiv perfect la diateza activa;- tuturor timpurilor la diateza pasiva.
Atunci cand este folosit atributiv preceda substantivul la care se refera si urmeaza regulile de declinare ale adjectivelor atributive.
Traducere
Participiul II poate fi tradus in limba romana:- printr-un
participiu perfect sau o propozitie relativa;- printr-un adjectiv
(daca participiul este adjectivizat);- printr-un substantiv (daca
participiul este substantivizat);
Ex.:Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein.=
Prietena mea va fi plecat ieri la munte\
Conjugare Indicativ Perfect & Mai Mult ca PerfectTimpul Perfect
Timpul perfect se formeaza in limba germana cu ajutorul verbelor
auxiliare la prezent (haben si sein) si cu participiul II al
verbului de conjugat.haben/sein la prezent + participiu II verb de
conjugat
Exemplu de conjugare perfect: lernen, fragen,
kommenlernenfragenkommena veni
ich habe gelerntich habe gefragtich bin gekommeneu am venit
du hast gelerntdu hast gefragtdu bist gekommentu ai venit
er/sie/es hat gelernter/sie/es hat gefragter/sie/es ist gekommenel/ea a venit
wir haben gelerntwir haben gefragtwir sind gekommennoi am venit
ihr habt gelerntihr habt gefragtihr seid gekommenvoi ati venit
sie/Sie haben gelerntsie/Sie haben gefragtsie/Sie sind gekommenei/ele au venit
In limba germana, perfectul este timpul trecutului in limba
vorbita. Perfectul exprima o actiune trecuta, terminata in prezent
sau cu referire la prezent.
Perfectul din germana se traduce in limba romana prin perfect
compus.
Timpul Mai Mult ca Perfectsus
Timpul mai mult ca perfect se formeaza in limba germana cu ajutorul
verbelor auxiliare la imperfect (haben si sein) si cu participiul
II al verbului de conjugat.haben/sein la imperfect + participiu II
verb de conjugat
Exemplu de conjugare mai mult ca perfect: lernen, fragen,
kommenlernenfragenkommena veni
ich hatte gelerntich hatte gefragtich war gekommeneu venisem
du hattest gelerntdu hattest gefragtdu warst gekommentu venisesi
er/sie/es hattte gelernter/sie/es hatte gefragter/sie/es war gekommenel/ea venise
wir hatten gelerntwir hatten gefragtwir waren gekommennoi veniseram
ihr hattet gelerntihr hattet gefragtihr wart gekommenvoi veniserati
sie/Sie hatten gelerntsie/Sie hatten gefragtsie/Sie waren gekommenei/ele venisera
In limba germana, mai mult ca perfectul exprima o actiune trecuta
incheiata inaintea altei actiuni trecute.
Mai mult ca perfectul din germana se traduce in limba romana prin
mai mult ca perfect sau perfect compus.
Observatii
Formeaza perfectul si mai mult ca perfectul impreuna cu haben:toate
verbele tranzitive;
toate verbele reflexive;
verbele modale;
verbele impersonale permanente;
verbele intranzitive care nu exprima directia unei miscari sau trecerea de la o stare la alta.
Impreuna cu verbul sein, formeaza perfectul si mai mult ca perfectul:verbele intranzitive care exprima directia unei miscari sau trecerea de la o stare la alta;
verbele sein, werden, bleiben, geschehen, misslingen, loswerden, vorkommen, aufbleiben.
Verbele modale, verbele care exprima perceptii senzoriale si
verbul lassen formeaza perfectul si mai mult ca perfectul in doua
moduri.
I. In mod regulat cand sunt folosite fara infinitivul altui
verb:haben la prezent + participiu II verb de conjugat
II. In mod neregulat, cu infinitiv in loc de participiu II, cand
sunt folosite cu infinitivul altui verb:haben la prezent +
infinitiv verb predicativ+ infinitiv verb
modal/senzorial/lassen