MAIOR ALES. AVERESCU

LECTIUNIDE

GEOGRAFIE MILITARAPREDATE,

LA §COALA DE OFICIERI41.046-..-

ANUE I

VcIti

BUCURESCI-TIPOGRAFIA CURTH REGALE, F. GÖBL FII

19, Strada Regalk, 191895

P REFAT A

Hotarindu-mè a da publicitatel Iectiunile de geo-grafie militara, predate in scála de oficerf, nu am avutalta intentiune de cat a inlesni cetirea lor, atat ele-vilor cat i tinerilor oficeri, cari in oree disponibilear don i sa-sf improspkeze cunoscintele asupra geogra-fief Orel.

Nu presint aceste lectiuni ca o lucrare originall, cica o simpla compilatiune. Am colectionat materialul, ceam creclut necesar tinerilor elevi, adunându-1 de pe undel'am putut gasi, i reproduc6nd chiar, unele ON, ped'Intregul.

Sub raportul descrierer regiunilor, se va gasi p6temetodul urmat de mine cam succint, cad de ordinar secrede ca geografia trebue sá fie o colectiune complectade detaliuri de tot felul.

Intentiunea meaa fost de a face studiul acestor lec-tiuni cat se póte maï atrág'étor; i, nu am gásit altacale, de cat acea a eliminárei detaliurilor, car', oil' catde bine invètate, se elimina de la sine, dupl putin timpde intrerupere, rhiar din memoriile cele mal fericite.

De cat a invèta mult si slab, am cre4ut mai pro-fitabil, putin si bine.

225569879199

101021 03103104184112116117125

8ultimul

211

4

2014

76

17181112U967

INDREPTARI

Pag. Hindul In loc de Se va citi

o positiuneCampinaStreinulSlatinaPitesclNenjlovMulte300 m.Doftana si peDrajna si CricovRacenICricov In cea OM,Calea VedeIClimaSud estSucéva primesce

128 12 Cudeul134 15 UzuluI159 22 laturea N.160 91 Des-Salva pe mar-

ginea superidra16 22 Bistrita166 10 Ostorov182 3 Ropozel173 14 Samesul mic190 8 Reget191 (5 dejos) Cele-l'alte milióne196 21 Dunaree199 (2 dejos) Moravie1202 9 al eftrul204 (2 dejos) DunareI206 (9 dejos) Usub215 (8 de jos) Iambali217 10 Tmok220 11-12 de

de jos Filipoli221 (4 de jos) actul

4.-0--

o portiuneComarnicStreiulPiatraCampu-lungNeajlovMunte30 m.Doftana, peDrajna si Virbileti fli pe CricovGherghitaVArbileuValea Ved elClinaSud-VestMO jos de gura Suceve1, Siretul

prim esce

CuejdiulOituzuluiLaturea V.

Des-Sal vaBlstraOstorosRopoezelAlmasulRegatCele-l'alte 2 milidneDunAreaMoraveIa cam!DunareUscubIamboliTimok

Filipopoliactual

INTRODUCERE

IMPORTANTA GEOGRAFIEI IN GENERAL

Geografia este una din sciintele cele maI importante,de óre-ce studiul sét ne procura o serie de cunoscinteindispensabile pentru complectarea culture n6stre ge-nerale, independent de cariera carel ne dedicam.

In adevér, geografia s ocupa cu studiul pämêntului,aprópe sub t6te raporturile, examinandu-1 atat ca forma

constitutiune fisica In sine, cat i ca locuinte a °multi!.Prin studiul geografier ajungern a cun6sce diferitele

forme, sub care se presinta suprafata globuluI, modulcum sunt respandite deosebitele populatiunl pe ea, pre-cum si legaturile ce exist& Intre locuitoril paméntulul siformele terenuldf. Geografia ne arata In ce mod este I'm-partita suprafata paméntulul din punctul de vedere po-litic, Intinderea i limitele diferitelor state; iar pe de altaparte, modul cum s'ail repartisat pop6rele între aceste-state, grupandu-se mal mult satí mar putin pe natiunisi, prin urmare, ne aratä, rap6rtele ce exista intre acestegrupurl.

In fine, geografia sé ocupa cu productiunile suprafeterpaméntulul, fie datorite numar naturel fie si intervenirel

6

modul cum sunt exploatate de om, relatiunile-ce exista intre popelre din punctul de vedete al schim-bulul acestor productiunl i mij16cele disponibile pentruiinlesnirea schimbuluT.

Télte aceste cunoscinte evident sunt indispensabile.orT-careT pers6ne instruite, §i de aceia geografia face-parte din sciintele ce se studiaza de totT, adica face-parte din cultura generalei

Pentru cariera militara ea este Insa de o importantlexceptionala ; i, pentru aceia, studiul geografieT In 'My&tämêntul militar ea un caracter deosebit. Pe ranga cu-noscintele asupra geografieT, capatate In cursul studiilormenite a forma cultura general& a oficeruluï, se maradauga o noua serie de cunoscinte de un caracterexclusiv militar, i care far, parte din cultura profesio-nal& a oficerulul.

In cursul acestor lectiunT, ne vom ocupa cu studiulgeografief din punctul de vedere militar, adica vom stu-dia geografia militara.

Acest studia se baseaza In totul pe eunoscintele do-bändite din geografia generala; i de aceia, nu vom in-tra In aman unte de cat In anumite casuff In generalIrisa ne vom margini a semnala pärtile importante dinfipunctul de vedere militar, aratênd In acelasT timp mo-tivul acestei importante.

Importanta studiilor ge,ografice din punctul de ve-dere militar. Importanta studiilor geografice, din punc-tul de vedere militar, resulta din faptul ca o mare parte,.se pelte qice apr6pe telte chestiunile militare pentrudeslegarea lor rationala, pe langa cunoscinte pur mili--

7

tare, implica i cunoscinte ce nu putem avea de ca' t prinstudil geografice.

In adev6r, In chestiune militara, de o impor-tant& óre-care, fie privitóre la preparatiunea pentru r6s-bohl, fie privitóre la operatfunile propriti gise din resboiù,vom avea de considerat, In ultima analisa, trel elementeesentiale, i anume: personalul (omul, populatiunile),materialul (productiunT de diferite naturl) i terenul.Nu putem obtine resultate bune, aprópe In niel o Intre-prindere militara, de cat apreciand exact valórea acestorelemente i trägênd tot folosul putincios din calitatilelor, ce pot fi utilisate In avantagiul nostru.

Pe de alta parte Insa, aceste trel elemente sunt, casa 4ic a§a, axele principale, Imprejurul caror se Inv6r-tesc tóte studiele geografice; aa In cat, ne va fi tot-d'a-una folositor. indispensabil chiar, sa recurgem la resul-tatele studielor geografice, ori de cate orl vom voi s'ane dam socoteala, In cunoscinta complecta de causa, devalórea celar trer elemente esentiale mal sus aratate.

Operatiunile militare, In general pot fi grupate In dou6mar' categoriI 1-iti cele privitóre la preparatiunea pentrurésboiti, i al 2-lea cele privitóre la facerea sati conduce-rea resboiului.

Fie-care din aceste categoriI, Imbra't*az'a o serie deoperatiunT de diferite naturf, avênd In parte o a,numitä,tinta particulara.

Sa luam cate-va din aceste operatinnr, alegênd Intrecele mal importante, spre a ne da seama In mod malpipait de ce valóre sunt studiile geografice In deslega,rea lor practica.

In categoria preparatiunei pentru r6sboiii, daca ne-

8

am imagina cä ne raportam la un stat lipsit Inca deor-ce preparatiune de asemenea natura, cea d'ant'éitoperatiune va fi organisatiunea puterel sale militare,ceea ce va consta din adunarea elementelor de forta na-turala ale statuluI, In scopul de a le supune la diferiteletransformari, MIA, de care nu pot fi utilisate cu profitIn rsboit.

Pentru adunarea acestor elemente, va trebui sa avemo deplin& cunoscinta de geografia general& a Orel' ; cad,far& acésta, nu ne-ar fi cu putinta ssa ne dam socotélade ce elemente de forte naturale dispune tara.

Dar aci ni se presintä, imediat o a doua chestiuneMae importantä, si care nu pc5te fi de asemenea desle-gat& far& cunoscinte geografice.

In organisarea puterei militare a uner tarsi nu este des-tul sa scim de ce elemente de forta natural& dispune, darmal este necesar sä, ne d '6,m socoteala si de proportiuneaIn care putem lua din aceste forte, ZIA a vatama inte-resele economice ale t'arel, neuitand cà scopul armatelnu este altul, de cat acela de a garanta existenta si si-guranta statulur, In asa mod, ca tara, la adapostulacestel garantir, sa se NU desvolta sub t6te raporturile.

Pentru ca un stat sa se OVA desvolta, In special peterenul economic, este absolut necesar ca sä, producamal mult de cat consuma.

Dac& organisatorul ar transforma t6te fortele natu-rale ale Ore! In forte militare, statul ar pierde putereasa de productiunI si nu ar trebui multa vreme la mijlocpentru ca el sa piara, lipsindu-1 mij16cele de desvoltaresi chiar cele de existenta.

Este absolut necesar decr un just echilibru, Intre for-

9

tele militare si resursele economice ale rel, pentru anu vätäma existenta si prosperitatea el economica

Organisatorul trebue sa'sI dea bine socoteala de acestelucrurI, si el nu va gasi o solutiune rationalä, de cat ba-sat pe niste cercetärl geografice fórte Ingrijite. NumalIn basa resultatelor unor asemenea cercetarI, acute maicu seama, din punctul de vedere economic, va putea sadetermine limita pana la care i este permis a impingefara pericol Inarmarile rel.

Elementele de fortä destinate a forma puterea mili-tara a statulul, sunt organisate militaresce. Incep8n-du-se cu repartisarea lor pe specialitatl, &lie& pe arme.

In acésta repartisare este nevoe a se tine socotealäde natura geografia a teatrelor probabile de operatiunI,precum si de Ore-care consideratiunI de domeniul geo-grafiel economice.

Intr'un teren ses, este de mare importantä cavaleria,si de aceia este fórte nimerit ca ea sä fie numerós'ä.

Intfun teren muntos, cavaleria va fi maI putina, arti-leria mar sporitä, si de este cu putinta o infanterieanume pentru muntr. Otara cu tarmurr maritime in-intinse, va avea nevoe de o flotä, puternicä, etc.

Pe de alta parte, pentru trupele calärf, avem nevoede cal'. carI nu pot fi procuratil de cat In proportie cupopulatia cavalina a tärel si a térilor vecine, precum sicu resursele bänescI de care dispune tara.

Fortele militare o data organisate,. ele sunt distribuitepe teritoriä, In diferitele OW ale tarel.

Acéstä, distribuire nu se face arbitrar, ci In basa unorconsideratiunl, din care mare parte geograflce. Este de

10

mare importanta, ea, declarandu-se resboiul, mobilisarea.si concentrarea armatei sa, se faca' cu mare iuteala.Este necesar, de aceia, a se distribui atat trupele cat si,mar cu seama, materialul potrivit cu cerintele une! re-pecil mobilisari si coneentrarr.

O ast-fel de distribuire ratdonala nu se 'Ate face, de-cat determinandu-se d'inainte teatrele de operatiunl, 5iliniile strategice din aceste teatre; ceia-ce nu se poteface de cat prin studil geografi ce.

In unele t'Oil, unde populatda nu este tocmal omogenä,din punctul de vedere etnografic, trupele sunt distribuitepe teritoritl, tiindu-se de apr6pe socoteala si de acéstästare de lucrurl, a carel' justa apreciere resulta tot de-studiile geografice, In unire Insa cu cele istorice.

Mergênd maI departe qi raportandu-ne la instructiatrupelor, vedem c6, si In acésta cestiune cunoscintelegeografice 'sI ail partea lor. Fie-care tara, avênd o con-figuratiune deosebitä, va avea o tactica proprie. Ori-cine'sl: p6te inchipui ca In stepele RusieI sail In sesurile E-gipetulul trupele nu pot fi Intrebuintate indentic, dupaa celeasl metelde, ca In cultivata vale a 1111 Po, sail Inmuntil Elvetiel.

Verlem decl ca mal In telte chestiunile prineipale, pri-vit6re la organisatiunea armateI si la pregatirea e! pentrurèsboifi, avem nevoe de cunoscinte geografice.

AcelasI lucru putem constata si In operatiunile mili-tare de resortul eonducerel armateI, mergênd de la In-ceperea ostilitatilor pana la terminarea Ion.

In adev6r. la declararea rësboiulul, politica fixeaza

11

scopul operatiunilor militare ; autoritatea militarä hotä-räsce teatrul de operatiunl i objectivul militar, priniatingerea cärul sa se p6tä ajunge la seopul politic sta-bilit.

Prima operatiune pentru urtnärirea acestuY objectiveste concentrarea armatel. Nasce imediat intrebareaunde trebue sä se faca acéstä concentrare?

Strategia ne d urmAtórele principil de avut In ve-dore la prima concentrare a armatei : 1° sà acoperimpartea cea cea mal vulnerabilä, a tkrer ; 20 s'A a minin-tain partea vulnerabilä a inamieuluI; 30 sä putem pro-ceda la operatiunile ulteri6re cu tóta suma fortelor decare dispunem ; 40 sä avem posibilitatea de a lovi peinamic In asa chip, ea victoria nelsträ sä fie decisiva.

Pentru ea sa fim in mësurà, a satisface aceste con-ditiunI este necesar sä, cun6stem intre altele configura-tiunea geograficä a teatrului de operatiuni ; cae' numaiast-fel ne putem da seama de direetiunea probabilä aoperatiunilor, si clec' putem determina, In raport cu,ac6stä, directiune, zona pe care convine sä, ne concen-trám fortele.

Dupä, concentrarea armatel, vin o serie de operatiunicare 6e resum In marsurI si lupte.

Pentru ca sä ne putem mica avem nevoe pe de oparte de drumurI, iar pe de alta de mijlece de existentäsi de aceia este necesar s'A cun6scem bine reteaua dedrumurl a teatrulul de operatiunl si centrele populateprin carl trec ele, ceia-ce Insemneazä cä este necesarcun6seem bine geografia teatruluI de operatiunl, dinpunctul de vedere al cäilor de comunicatif si al resur-selor.

12

Prin acésta ne fixam planul prin care, din operatiuneIn operatiune putem ajunge la obiectivul ce urmarim.

Vine In sfä,r0t isbirea cu inamicul de In résboit-obiectivul principal este armata inamicä.

Isbirea cu inamicul trebue sa aiba loe In ast-fel deconditiunr, In at a putem participa la lupta cu taasuma fortelor de care dispunem.

Prin urmare, trebue sa dam batalia in un teren favo-rabil desfasurärilor marl de trupe, §i sä, luam din timpn-)6surI ea sä. Invingem dificultatile ce ar presenta el.

In °I-Fee cas, cunóscerea exacta a terenulur ne vapermite sä, tragem tot profitul posibil din formele sale,off-care vor fi conditiunile regiuneI In care va avea loeisbirea.

Necesitatea unor studii geografice curat militare.Vedem, prin urmare ca, In cele mat multe din operatiu-nile militare importante, avem nevoe de cunoscinte geo-grafice, pentru ca sä,' putem ajunge la resultate favo-rabile. Aceste cunoscinte le putem gasi In studiile geo-grafice facute pentru diferite scopurI streine rèsboiulul,dupä, cum sunt: geografia politicä, geografia fisica; geo-grafia economica, etc.

Acésta cale presintä, Insä, In general marI dificultatI ;-cad, pe langä o mare perdere de timp, s'ar putea, demulte orI, sa nu gasim aceste date complecte sub ra-portul cerintelor militare, ele fiind adunate pentru altescopurI. S'a simtit, pentru acest cuvênt, necesitatea unorstudii geografice curat militare, In care cercetarile sä, fiefacute din punctul de vedere special al operatiunilor

13

militare, utilisändu-se pentru acésta tete datele culeseprin studiile geografice de alte naturr. Studiile geogra-fice facute din punctul de vedere militar, fac obiectulgeografier militare.

Definitiunea geografiei militare. Geografia militaraa fost definita In diferite modurr ; definitiunea care se'Ate considera ca stabilesce mar bine scopul geografieisi indica In mod mal botara directia, ce trebue data.cercetarilor acestar sciinte, este urmat6rea

Prin geografia militara se Intelege : studiul rationalal elementelor geografice de ort-ce natura' , din punc-tul de vedere al inriurirei ce pot avea ele asupraoperatiunilor militare.

Printr'un asemenea studit, geografia militara ne de-prinde sä apreciem exact si cu usurintä val6rea mili-tara a uner anumite regiunr geografice, cu tot ce se ga-sesee pe ea, servindu-ne pentru acésta atat de hartr,cat si de orl-ce lucrare descriptiva, privitóre la regiuneaco n si derata

lmportantaterenului in operatiunile militare. Ele-mentele geografice sunt de mar multe naturl, In general,ele se reduc, ca i elementele esentiale ale resboiulul, latrel : 1) populatiunea, 2) terenul, 3) productiunile celordoué d'ant6iti.

Catesi trele aceste elemente atii aprópe o egalä im-portanta. Observand Insa raporturile ce exist Intre ele,.modul cum se influenteaza reciproc, iar pe de alta parteraportandu-ne la operatiunile militare, ce se desfasor pe-teatrul de operatiuni; dupa inceperea ostilitatilor, este-

1 4

Mite lesne de vOut ca, terenul are partea cea mal marede important& De aceia, fara a pierde din vedere pe cele-l'alte douë, intru cat cun6scerea lor ne este necesara,atentiunea n6stra se va opri In special asupra terenuluI;adica asupra elementelor geografice de care este aco-peritä suprafata pamêntultif.

Cu privire la importanta terenului un scriitor renumitgerman, Clausewitz, se exprima In modul urmator :

Intre conducerea résboiulul i teren, exist legatuffnecesare, fatale. fiindu-ne peste putinta a ne imagina oactiune a armatelor nelstre alt-fel, de cat pe o determi--flat& intindere de teren. Aceste legatuff ail influenta de-cisiva asupra operatiunelor, de Ore-ce ele pot modifica

chiar schimba cu totul efectele forta"

Elementele geografice, clasificarea lor. Prin ele-mente geografice se Intelege diferitele obstacole ce se.gasesc rèspandite pe suprafata terenulul i prin earl sepot stabili deosebirile dintre diferitele part1 ale terenului.

Intre aceste elemente, unele sunt naturale, altele arti-ficiale ; Vote sunt supuse modificatiunilor. Cele d'antkitse modific fórte nesimtitor §i la marI intervale de timp,,cele din urma, depinOnd cu totul de mana omulul, suntsupuse variatiunilor mal repeql, pot nasce i disparedupa trebuintele omului.

Acésta distinctiune nu este Ins& absoluta, putêndunele elemente naturale sä dispara cu aceia§I Inlesnire,c a i cele artificiale, cum sunt padurile, mlaOinele, etc.

Elementele geografice asupra caror trebuesc indrep-tate studiile n6stre sunt urmatórele :

Elementegeograflce

15

Zonele muntöseZonele sesenaturale I Zonele deluröseTermurile maritimeFrontierele

artificiale Caile de comunicatie1 Fortificatiile

Centrele populate

Valdrea elementelor geografice. Considerat?, dinpunctul de vedere militar, elementele geograflce a douëvalorI deosebite : Una absoluta, care depinde de struc-tura fisica a terenulul, 0 alta relativa, care depinde decea precum si de conditiunile tactice sai stra-tegice, In care voim sä Con siderm elementul geografic.

Valórea absoluta este decl invariabila, pe cat timp nuvariaza formele fisice ale terenulul; cea relativä variazacu conditiunile tactice sail strategice, !titre care se deo-sibesce mal cu searna directda operatiflor.

Ñu putem determina de mal Inainte de cat valóreaabsolutà a elementelor ; valórea relativa o putem deter-mina numal fata cu ipotesele In care ne-am pune, nuIns& pentru Vote eventualitätile posibile.

Sub acest raport, geografia militara nu póte face decat,printfun lung exercititi, a ne deprinde sä apreciama devërata valóre militara a orT-carul element geografic,de Indata ce am cunóste valórea sa absoluta ì ipotesaIn care avem a'l considera.

Punctele de vedere din, care se vor studia elemen-tele geogrifice. Cand se stabilesce un anumit punct devedere, din care urmeaza a se face studiul unel zone deteren, sail al unuI element geografic 6re-care, atuncI

16

cercetarile nóstre sunt Indreptate In asa mod ca con-clusiunile la care vom ajunge sä se raporteze la scopulspecial ce urmarim.

CAM Insa studiul nostru are un caracter generic,(cum se Intamplä intr'un curs de geografie militara)atund cercetarile nóstre trebue A. fie conduse In asamod, ca sa ajungem la nisce conclusiuni tot generice.Adick considerand o zona, 6re-care, s'a putem stabilicare sunt pärtile sale favorabile operatiunelor In gene-ral, In ce conditiuni se vor desvolta aceste operatiunisi 'Dana la 6re-care punct, ce cantitate de trupe póte saparticipe la ele. Intr'un cuvênt, studiul nostru va trebuifacut din punctul de vedere al marsurilor cu stAionareasi al luptelor, cad la aceste forme simple se reduc tóteoperatiunile de pe teatrul de resboiti cari sunt in lega-tura cu terenul.

PARTEA I-CANTOLDL I

STUD1UL ELEMENTELOR GEOGRAFICE

I. M U NV

Influenta muntilor asupra operatiunilor militare si importanta lor..

Natura stancósä a muntilor si Inältimea lor fac, Ingeneral, ca terenul sä fie practicabil numal In anu-mite pärtI, temperatura sä fie mar asprk productiunileförte rare, pantele repeal si putin accesibile.

Din aceste cause, operatiunile militare se isbesc Inmung, mal In general, de dificultätT, cäcl miscarea tru-pelor se face cu greutate ; apr6pe In tot-d'a-una estenevoe a se fractiona unitätile marl si de multe offeste fcírte greil a le tine In legäturk Lipsa de resursedà, nascere la convoiurI numer6se. Siguranta trupeloreste slabk pentru ca nu se p6te avea un mare campde observatie.

De aid decurge necesitatea de a da operatiunilorIn Daunt): un caracter.deosebit, In raport cu greutätilece sunt de Invins.

2

is

Raportandu-ne la importanta lor, putem gice camuntir sunt un obstacol pentru miscarile maselor; con-siderandu-I Insa din punctul de vedere tactic, obsta-colul ce presinta nu este In tot-d'a-una defavorabil ce-luI care ar voi si ar sci sa se folosésca de formelelor. De multe off. chiar, eI pot presenta avantage, malales defensivel; cad pot compensa adesea, inferiorita-tea numerica prin positiunl tarl.

Se pelte vedea de aicI cat este de necesar de al stu-dia cu dearn'äruntul, spre a le cun6sce proprietatile,si vedea care este modul cel mar nemerit de a operaIn er, potrivit cu natura lor.

Acéstä necesitate se me impune si prin faptul ca,muna adesea nu pot fi evitatI sat ocolitl. Cand suntd'a lungul frontierel, Intre douò state In rèsboit, unadin parti va trebui sal traverseze ; de aid', necesita-tea de aI cun6sce de aprelpe, d'inainte, spre a ne pu-tea decide la timp, tinênd socotéla de fortele rliístre,de foqele inamiculul si de scopul ce urmarim, dacatrebue sal trecem nol sat sa fémanem dinc6ce sailchiar In sInul lor, las'and pe inamic a-I traversa pentruca, profitand de obstacolul si avantagele ce presint e'f,s'a facem ca operatiunile ni5stre s'a se desvolte cat seva putea mal favorabil pentru nol si mal defavorabilpentru inamic.

Cand sunt In interiorul Ore!, de asemenea trebues'a cun6scem inconvenientele si avantagele ce pot oferi,spre a sci la trebuinta cum sä ne folosim de eI.

Studiul muntilon Studiand o zona munt6sa, dinpunctul de vedere militar, primul lucru de consideratva fi, sa ne dam esact séma de dimensiunile muntilor,

19

cae" numar ast-fel vom putea sä apreciem dificulta--tile ce el. presint pentru cel ce ar voi traverseze.

Sunt de considerat : adancimea. zonel munt6se siinaltimea crestelor.

Adáncimea este important a fi cunoscutä, caei dela ea. depinde, In mare parte, durata traversärei zonelmunt6se. Este de observat °A adáncimea cand se m'é-&Sra pe harta., este In proectdune orizontalä, i pen-tru a ne face o ideie aproximativa de timpul necesartraversärif, va trebui sä sporim distanta mésurata inproportiune cu panta general& a zonel ; de ordinar sesporesce cu 1/3 pana la 1/2 din distanta rasurata.

Inältimea crestelor este de asemenea lente impor-tantä. Ea ne inlesnesce s'a ne darn séma a priori devariatiunile temperaturel si, prin urmare, putem sci, cudestulä aproximatie, timpul favorabil operatirmilor. Inal-timea are de asemenea o influenta directä asupra re-surselor locale, pe care le putem aprecia sciind ca :

dincoio de 700 metri incetéza vita (se pote intindeinsä si pana la 1000 metri In partile favorabile);

arborii fructiferI Incetéza la 1000 metri, precum siproductiunile agricole devin f6rte rare;

la 2000 metri nu mal gásim trunchiuri mar%la 2200-2500 metri Incep z'apeclile eterne;In fine, raportul intre adáncimea zoneI muntòse si

Inaltimea crestelor este neapärat a fi luat In s(mä.Pentru o aceeasl baza, cu cat munti" vor fi mar

cu atat pa ntele vor fi mal repe41, terenul malputin practicabil.

Vice-versa, pentru o aceeasl Inältime. cu cat bazava fi mal mare, cu at'at pantele vor fi mal dula, \lilemal spat6ise, terenul In general mal practicabil.

AdAncimea zone muntòse

20

2500±Zapadd

2000IncetézIt trunchii mari

1500Incetéza ample f i satele

1000-1ncetézet arb. feuctifert

Incetézd vifa

500

Dupa dimensiunI, va trebui sa, trecem la studiul na-tureI terenului, mal cu sérnä, din punctul de vedere alpracticabilitateI sale, precum si al resurselor ce putemgasi prin val.

Aceste date sunt de o importanta", fórte mare, av6ndo Inraurire directa asupra operatiunilor. Lipsa practi-cabilitatel si a resurselor Intr'o regiune o face cu de-saVêrsire neaccesibila operatiunilor, si póte fi conside-rata ca un obstacol de netrecut.

Sunt multd factor! de call trebue sa tinem séma Instudiul practicabilitä ter si bogatiel uneI regiunl, cumeste : situatiunea sa geografick In raport cu marileliniI naturale de comunicatdunl ; constitufrunea geolo-gica a solului ; clima si productiunile soluluT; centrelepopulate din vecinatate, etc.

Nu ne putem da socotélä de tóte aceste lucruff,daca am Imbratisa regiunea In OVA Intinderea sa,fara a proceda cu o ordine 6re-care, cacl acésta arputea sa ne duca la confusiI si chiar la conelusiunrgreOte.

Ne inlesnesce fórte mult studiul amaruntit al off--

21

carel zone de teren, o Impartire metodica a el In par-tile elementare din care se compune.

Acéstá Impartire o putem face In zonele muntósecalauzitl de cäile de comunicatil, ce pun In legaturacele done' versante, si care In general urrnéza, douéval principale conrespondente.

In acest chip impartim zona muntósa In maImasivI, separata de liniele de comunicatie ce-I traversézä.

Studiul nostru se reduce atuncI la examinarea, Inparte, a fie-careI din aceste linil de comunicatiï si amasivilor ce le separä'

Procedand la examinarea detaliata a masivilor, estenecesar a se lua lucrurile fórte de aprópe; cad, ju-decati dupa aspectul ce presint, masiviI muntosi para se opune In general miscarilor de trupe ; acéstaInsa nu este axact de cat pentru masele marl ; pentrudetasamente mid se va gasi In tot-d'auna un locde trecere. Ducele de Rohan, vorbind de o recun6scerefacuta In nordul ItalieI, (lice : am gdsit nenumératetrec'étorl, i numal atuncI ne-am convins cà muntilsunt practicabilI ca i campiile ; afar& de drumurilecunoscute, maI sunt si altele pe carl, cu ajutorul lo-.cuitorilor le potI gäsi i pota ajunge prin ele la punctuldorit".

Maresalul de Saxa qice : Or cat de prapastioslpar muntil, cautand cine-va de aprópe gasesce tre-catoriI, locuitoril InsisI adesea nu le cunosc, catavreme nevoia constringe a le cauta; et de. multeori m'am convins de ignoranta si minciunile lor; Indasemenea casurI este necesar a le cauta înine, Cu

29

ajutorul unor 6men1 ce nu se dail inlaturI In fata,greutätilor".

0 importantä, deosibita ati muntil din punctul devedere tactic, pentru ea In er gäsim adesea positiunlfórte avantagióse; este necesar a sci Ins& cum tre-buesc apreciate aceste positiuni In muntl si In ce anumeconditiuni sunt ele In adevär favorabile.

Se numesce positie tactic& o positiune de teren, pecare se opresce o trupä pentru a primi lupta, folo-sindu-se de avantagele ce ()fora terenul. Cand posi-tiile tactice sunt de o intindere mai mic5 sunt nu-mite puncte tactice.

0 portiune Ore-care de teren póte fi utilisatä capositie tactic& numaI atunci, când este accesibilä,atät nou'é cat si inamiculuT, cad' alt-fel nu ar putea,avea loo lupta pe ea.

Pentru ca aceasta po4iune sä ne fie favorabirá,nou'é, trebue s6, presinte óre care adäposturi contraactiunel si vederel inamicului, sa aiba puncte dereazim, basati pe call sä putem neutralisa isbirea ina-miculuI, garantandu-ne flancurile ; si in fine, caconditia indispensabilä, sä permita o eficace intrebu-intare a armelor.

Acestea fiind conditiunile ce trebue sä Indeplinéscäo bun& positie tactick result& cdi voind a studia opo4iune de teren, din punctul de vedere tactic, vatrebui sä examinäm practicabilitatea solulul prin naturalui Insés1; pe urma, sä vedem de ate drumurf estestrabatut, lucru ce depinde, In mare parte, de densi-tatea populaOunel in partile vecine si gradul de ci-vilisatiune al acestel populatiuni; apol' vom examina

23 --

formele terenuluT si diferitele accidente, ce sä, gäsescpe el, spre a ne da socotealä de avantagele reale cepot aduce ele.

Positiile tactice trebuesc cäutate In general In apro-pierea cäilor marT de comunicatiune, cdcl bätälielenu sunt rationale, de cä,t, cand sunt resultatul com-binatiunelor strategice, carI combinatiunI vor aveaIn tot-d'a-una ca pun ct de plecare liniile de operatie.

Se póte stabili deer ca regule generale ca positiiletactice se get sesc pe directiuni strategice, adica pesad in apropierea liniilor probabile de operatiunl.

Independent de aceste conditiunI, In muntil positiiiletactice se pot gäsi : pe crésta principalk in väile prin-cipale si la gura \Tailor.

Fie care din a ceste casurl presintä avantage si in-conveniente propriI, dar carI pot fi agravate sail ate-nuate de conditiunile locale ale terenuluT.

Unul din defectele ce sä Intalnesce de ordinar inmuntl este acela ca positiunile pot fi förte dese oildominate.

Trebue sä se noteze numaT ca, desavantagiul de afi dominatl este cu totul relativ ; o positiune IntinsaRind dominatä, de una strImta, nu perde mult dinval6rea sa, cácI, resultatele luptel tactice depind In

f6rte mare parte si de fortele desfäsurate, indepen-dent de conditiunile In call lupt ele.

In resumat, nu se 'Ate stabili o regulä, fix5, In cauta-rea positiilor tactice, de Ore-ce avantagele si defecteleunul punct, pot varia dupä casurT sail maI bine cpsdupä conditiunile particulare ce individualis6za acelpunct ; trebue dar a se analisa cu multä minutiosi-tate terenul, examinänd Ant6iii créstra, spre a vedea

24

care sunt depresiunile i nodurile orografice favora-bile actiuner, ce spatiuri presinta aceste noduri, lace Inältime sunt, si ce localitatI se gases° pe ele.

Trecem dupa, aceia la väile principale, considerandlärgirile, gäturile, relatiunile de comandament ale ccís-telor intre ele, localitätile ce sunt pe c6ste sati Infundul vael, apoi relatiunile intre aceste va1 si cele-1-alte.

Din cele arätate resulta cä, muntil pot fi conside-rati in general ca un obstacol pentru miscarea ma-selor mar!; acest obstacol este neevitabil, fie ca el se ga-sesc pe frontiera, fie ca trec prin mijlocul tarel; Inprimul cas mai cu séma er se impun, ca,c1 vor fi tra-versati in tet-d'a-una de partea ce va lua ofensiva.

Din punctul de vedere tactic, muntil presinta dincontra avantage, cari pot fi utilizate de partea ofen-siva, alegênd puncte de sprijin, sati cel putin silindpe inamic de a se isbi de o serie de obstacole sericIse.

Muntii deci, prin putina lor practicabilitate si prinavantagele tactice ce presint, dat mijlocul armatelormiel de a gäsi In el destul spor de forte, spre a seopune si unor forte superi6re.

Urmatoarea citatiune va face sa resulte f6rtemurit acest fapt.

Trebue a se lua positir In campie si In locuri des-coperite, cänd nu suntem inferiori In cavalerie ; In lo-curi si grele, cand avem infanterie mal multa;In locurile stramte cand suntem inferior! In numar.

O armata, cu totul inferi6ra In numar, va trebuis'a caute un defileti greil si sal ocupe, Intarindul,Montecuccoli".

25

Pentru ca sä putem insa trage tot folosul posibil dinproprietatile muntilor, sunt indispensabile doè conditiunI:

NI cun6sce.A sci s'a operam In el, potrivit cu natura lor.

Pentru satisfacerea primer condiOunl, este necesar astudia muntii de aprópe dupä metodul expus, pana aci,oprindu-ne atentiunea In mod particular asupra liniilorprincipale de invagiune. Pentru satisfacerea celer de a,.doua, este necesar de a ne familiarisa din timp cu ope-ratiunile de munte I) (ofensive si defensive), organisandchiar trupe anurne pentru acest sfarsit, daca s'ar credeea pot fi de vre-un folos (esemple : Italia si Francia).

II. CAMPIILEimportanO. citmpiilor

Campiile, saü zonele sese, ail o förte mare importantamilitara, de Ore-ce ele permit actiunea maselor maltfiind practicabile, tiaversate In t6te sensurile de cal decomunicatdune si preserate de centre populate.

De aci provine faptul eft, mar In tot-d'a-una desnodä-mantul marilor operativinl are loe In campiI.

generalului Kuhn asupra in munfr. In apirare trebuesc3 liniT: o linie inaintati, compusi din armata de a doua mini, meniti anu lasa pe inamic sA Inainteze prin muntl färA si Intimpine resistenti;a doua linie compusi, din reserve tactice, a§eqatti prin vAI, cu misiune dea e§i inaiute inamiculuT, silindu-1 a se desfisura i a'qT ariSta intentiile;In fine a 3-a linie commis& din reserve strategice, puse in cimpie sail laconfluente de vil, cu scop fie de a'l merge inainte, fie de al primi.

Resulti din cele llse CA, in atac va trebui si ne presintim inamieuluTcu un front, care si ne ascundi fortele §i intentiunile; acoperitl In acest

mod s om putea face mal multe bicercirT (demonstrative) pentrn ca In urmasi dim lovitura decisivA intr'o directie, In care inamicul si nu póti. aye&posibilitatea materiali de a ne covir§i en fortele, fie din lipsa de timp,fie din lipsa de spatiil.

26

Caracterul lor esential este practicabilitatea ; cu tóteacestea c5 mpiile nu sunt practicabile In tóte sensurilesi pe Vote punctele, cad sunt taiate si semanate de ob-stacole, din care unele destul de serióse. Campiile dinacest punct de vedere sunt apròpe vice-versa muntilor ;cad, pe cand in muntr avem spa Our)" nepracticabile, VA-iate de Inguste zone practicabile, In ves, din potriva, a-vem spatiurl practicabile taiate de obstacole Inguste, satsemanate de puncte neacCesibile (mlastine, lazuli) etc.

Conchidem dar ca, campiile sunt importante prin eleInsesl, cad perrnit miscarile si actiunea in masa', darmaf sunt importante si prin presenta diferitelor obsta-cole ce se gasesc semanate pe ele.

Val6rea diferitelor obstacole din anvil.

Cursurile de apd . Cele d'antêi si cele mal impor-tante obstacole, In campie, sunt cursurile de apa. Mufflesunt un element de Intargiere, cad nu pot fi trecute decat In formatie cu front restrins, asa in cat pe timpultraversarel lor, trupele trec printr'un period de crisa. ne-fiind In stare de a lupta.

Cele maI favorabile puncte de trecere sunt curbelemarl esinde, avênd In vêrf un mic unghit intrand. inor-ce cas, locurile unde exist podurr, sail unde ail exis-tat, inlesnesc f6rte malt operatiunile de trecere si maicu séma desvoltarea ulteribra a operatiunilor, cazicatre aceste puncte converg diferitele drumuff de peambele parti ale rIulul.

In orl-ce cas, trecerea until curs de apä, este o opera-tiune greti de executat si de aceia riurile, rnaI In tot-d'a-una cand directiunea lor este favorabila, sant utilisa te

27

ca linil de aparare sag ca punct de plecare pentru ope-ratiunile ofensive i).

1111astine1e si inuftdatiile. Mlastinele sunt un ob-stacol absolut ; se pote intêmpla sa fie cate-o-datatraversate de zone de teren solid, si atuncl obstacolulpáte fi traversat, dar cu mare greutate, cad: diferitelecol6ne reman separate printeun obstacol absolut, se-paratiune de care o aparare activa peke profita cumult folos.

Inundatiile de asemenea ail o mare val6re cand suntpreparate din timp de pace ; ele pot obliga pe ina--

') Pentru a se opri trecerea unuI curs de :IA apar area trebue sa jamèsurT ca asigure superioritatea numerica la punctul de trecere, tieinainte de trevere, fie chiar pe timpul acesteT operatuniT.

Sunt patru sisteme de aparare a riurilor:Fortele sunt distribuite pe trite punctele de trecere, ma in cat sit p6ta

opri pe inamic in orT-care din punctele acestea; acésta admite ca noT safim tarT in tóte partite, lucru ce de sigur nu e.te cu putinti, pentru careacest sistem este cu totul defectuos.

Rini e observat de o prima linie, numitä de observatie, de putinaconsistentA, dar mobili. In urma el se gasesc nisce reserve mal mid, caresa pótA alerga in ce! 'Hai scurt timp pe punctul amenintat, spre a be opunela construirea poduluT. In urma acestor reserve se gasesc fortele principale,reunite sail separate in doua sag treT mase 0 care ati de scop de a e0 inintImpinarea inamiculuT, cautand atace, de este cu putintit, Inainte cael al fi trecut cu t6te for(ele dinc6ce de riti

A nu pAzi de ice nul, dar a studia bine cale de comunicatie spre a,deduce pe unde are sa tréca inarnicul. Fortele reunite sunt amiate peo positiune favorabili, la intretierea drumurilor ce va urma inamicul.

De a avea puncte pe ripa inamica, adica, capete de pod simple satiduble, cu scopul de a ameninta flancul uneT armate ce ar voi sA trécii prinintervale, de a exercita, cu alte cuvinte, o aparare activa.

Primul sistem, dupa. cum am spus, este defectuos, cele-l'alte treI prebinnifie-care avantagele i inconvenientele sale, i alegerea uneia din ele va de-pinde In tot-da-una de conditiunile de teren qi de forta In care ne your0.0, i prin urmare, nu se póte precisa in tesi generala, care este malde pre'erat.

28

mic sa se abata de la directia cea mar favorabilä,sail pot sä-1 facä, sa'si impartä fortele.

Padurile presinta inconveniente, atat atacului, catsi apararel ; atacului pentru cal ridica cohesiunea,apararel pentru cal ridicä, mobilitatea. Ele presintä,insa s't avantage defensiveT, and scie sä se foloséscacu dibäcie de adapostul ce presinta ; de aceea nu suntocolite, ci din contra, se cauta a se remedia prindiferite me'surl dificultatile ce presintä.

Pentru defensiva, se creiazä, comunicatiuni de mailInainte, sail chiar pe timpul ocupare, asa in cat mo-bilitatea trupelor sa nu sufere. Pentru atac, se cautaa deprinde trupele sa lupte independent, Mild o mareinitiativä comandantilor unitAilor mid'. Pentru mis-carile maselor marl, pädurile sunt un obstacol serios.

Inaltimele. Un obstacol iarasi de mare importar0ce gäsim In campie sunt Inältimele. Paqile ridicateaft avantagiul dominarei, fie sub raportul vederei, fiesub acela al tragerel. Este de notat ca Inältimele preamarl at defectul de a face ca tragerea ,sa fie Infiptä,ceea-ce If micsoréza eficacitatea.

Este necesar a se examina partea despre inamic,din punctul de vedere al practicabilitateT, cad fiindneaccesibilä, devin un punct bun pentru apärareapasiva, nu si pentru cea activä.

Lacurile. Lacurile sunt un obstacol absolut; elenu pot Inlesni operatiunile de cat In casul cand sedispune de material plutitor.

In or-ce cas ele sunt favorabile mai mult defensiver.Orasele si satele. Val6rea satelor depinde mai cu

-séma de positia pe care sunt situate.Pentru a mari val6rea tactica a unel positiunl, se-

29

recurge la intarirI si adaposturi; satele si orasele suntprin ele InsésI nisce Intariff, si de aici depinde impor-tanta lor, ca puncte de reazim In positiile defensive.

Partea cea mai importanta, atat a satelor si a ora-selor, eat si a padurelor, este marginea lor.

Terene cultivate. and campul este brasdat intóte pärtile de canale de irigatiune, semanat de pornisi vita, atunci capätä o mare importantä, cad mo-difica tactica, atat a defensivel cat si a ofensivel.

Ill, ZONELE DELUROSE

Zonele deluróse sunt ate o data partile inferi6reale zonelor muntóse, une off Insa, se gasesc lanturisat grupurI isolate de &lull'.

In or-ce cas, aceste zone sunt mai practicabile decat muntiI, fie din causa naturel terenulul, fie dincausa ondulatiunelor care sunt mult maI dulci. Sepóte intampla s'a gasim Insa si In (Muff pante atatde repedI in cat s'a fie neaccesibile.

Zonele delurése sunt In general populate si stra-batute de drumurI, de aceia ele pot fi strabätute cuInlesnire, chiar de trupe numer6se.In muntl positdile tactice sunt de ordinar stramte,

In zonele deluróse din contra, formele terenulul fiindmai dulcl, desfasurarea trupelor nu presinta &Boni-tatI, de cat In casurI esceptionale.

Result& decl ca, délurile nu sunt un obstacol pentruoperatiunr, si ea adesea oil presint conditiuni fórtefavorabile, din punctul de vedere tactic, si de aceiaat o mare importantä militara.

Délurile se deosebesc de munti, fie prin Inältimea

30

br (in media 500'") tie, prin natura terenulul (care nueste stancelsa ca In muntI), fie prin Inclinarea pante-lor (care In general sunt unite si dulci).

Voind a studia délurile. din punctul de vedere mi-litar, trebue sà. ne dam znal intaf socoteala de prac-ticabilitatea lor prin natura terenulul ; cad dupa cumscim Intalnifi de forte numer6se nu pot avea loc, decat pe un teren practicabil.

Resumand:asupra délurilor, putem dice ea, ele per-mit operatiunl cu forte numer6se, si ca presint maladesea positiuni- tactice favorabile ; dar nu este malputin adevarat ca presint Ore-care dificultatl, cacI desigur ca nu se 'Dote manevra In coline cu aceasi iu-téla si Inlesnire ca In yes; si aceste di(Icultät1 vorfi Cu atat mal simtit6re, cu cat fortele vor fi mai nu-mer6se.

IV. TERMURILE MARITIME

Termurile marei sunt un obstacoi pentru operatiu-nile de uscat. Cand se Intampla ca actiunea de us-cat sa se combine sail sa fie susinuta de actiuneamariner, atund còstele capat o Mae mare importan,ele devin punctul de plecare al operatdunelor de peterm. Importanta termurilor depinde de desvoltarealor; ea cat sunt mai Intinse, cu atat sunt mal vul-nerabile, depinde Ins& si de forma lor.

Actiunea marineI asupra termurilor se exercitéza Indouè moduli: 1) atacand direct porturile marl, sail2) transport:And trupe de uscat, si debarcandu-le.

De aici resultä, si modul cum trebue sä studiamcòstele.

Atentiunea n6stra va trebui sa ne opreascä asupra

31

centrelor populate (porturile), ce pot fi atacate direct,-alauzandu-ne de profitul ce ar trage inamicul dad,le-ar ataca, sciind a aceste centre sunt cate o datanodurI de comunicatie, si atund de sigur ati o impor-tanta militara, fórte mare pentru operatiunile de uscat.

Trebue dar studiat unul cate unul aceste puncte,pentru a vedea mësurile ce trebuesc luate pentru aImpiedica atacul.

In ceeia ce priveste debarcarea, este de consideratforma geometria a termuluT, natura fundulul, comu-nicatiunile ce sunt In apropiere ; tóte aceste ne potservi de alauza spre a spune a un punct are marmulta probabilitate, de a fi ales pentru debarcare, decat altul.

Mal sunt de considerat si porturile sail punctele, cepot servi ca pivot marine! In operatiunile sale de apa-rare activa, contra flote! inamice.

V. FRONTIERELEImportanta frontierelor

Frontiera politic& este o linie conventionala ce pótefi, sail nu, constituita de elemente geografice naturaleea are o Mite mare importanta militara, pentru alimitéza teritorul de sub stapanirea nóstra ; lucrarile n6-stre de aparare si de pregatire pentru resboiil, nu se potintinde dincolo de acésta linie. In schimb Insa noI pu-tern sci din vreme pärtile pe unde probabil vom fi ata-ca!, ad orT-ce atac nu p6te porni la inceput de catde la frontiera.

Frontierele ma! sunt importante si pentru motivulca, mal in general prima concentrare a trupelor se

32

face In apropierea lor si de multe orl, cand presintconditiunI favorabile servesc de basa de operatiI Inprimele fase ale resboiulul.

Voind a studia o frontier& din punctul de vedere mi-oar, avem de considerat : extensiunea, forma si ele-mentele geografice naturale ce se gäsesc pe ea.

Intinderea frontierei are o mare importantä pentruca de la acésta putem sci din (Ate puncte vom fi pro-babil atacatj; cu alte cuvinte intinderea frontiereI ne-

spune cam ce teatru de operatie vom avea.Forma are de asemenea o mare importantä. Daca

este o linie dréptä, avantagele si desavantagele suntechilibrate. In general Insk frontierile nu sunt in liniedréptä, ci se presint sub formä de unghiurI si curbe-mal mult sail maI putin pronuntate. Dad, unghiuleste cu virful spre no' (intrand), avem o positie In-väluit6re fa tä cu inamicul si ca consecinta avem a-vantage, maI cu sérna dacä dispunem de forte nu-mer6se spre a putea opera pe Intréga frontierä. Inacest cas, pentru ca sa evite de a fi Invaluit, sail ata-cat In flanc, inamicul va trebui sa se retrag& cevama,' InapoI parasind unghiul.

and frontiera are forma until unghiti spre inamicesind) conditiunile sunt inverse.

Elementele geografice ce constituesc frontiera ail of6rte mare importantä. cad: 'I märesc val6rea de-fensiva; ele pot fi zone munt6se si cursuri de apä;si, In cas c&nd nu exista nicI un obstacol natural,ele pot fi intärite prin lucran f artificiale. Intäririle ar-tificiale sunt Intrebuintate Inca si pentru a märi val6reaobstacolelor naturale, pe liniile probabile de invagie.

Formele frontiere si elementele geografice din care

33

constail, ne pot spune in mod positiv, in ce parte sevor desvolta primele operaOunI In cas de resboifi.

VI. CALE DE COMUNICATIE

Pe un teatru de resboiti, c'aile de comunivatie sepot compara cu arterele din corpul omenese; atat Inap'arare cat §i In atac, ele sunt un element de mareval6re ; sunt un factor de forta.

Trebue sa luam in sérna ca niel o miscare de trupenumeróse nu se p6te face afarä, din calle de comu-nicatie.

Arhiducele Carol, vorbind de mijlócele de preparatiepentru resboiti, pune si caile de comunicatie intre che-stiunile principale, asupra caror trebue sa se opréscaatentiunea celor insareinati cu apararea Ord.

Clasificarea edger de contunicafie. Tiind socotélä,de natura lor, eaile de cornunicatie pot fi elasificateIn: cal fluviale, cAl ferate i car ordinare.

Câilc fluviale. Caile fluviale sunt constituite dincursurile de apa navigabile sat plutit6re.

Cel dantêiti lucru de considerat la aceste chi, estegradul de navigabilitate al cursului de apä, care de-pinde de volumul ap-A, adieä de largimea si adan-cimea riuluT.

In al doilea Ice, va trebni a se tine socotélä, denum6rul punctelor de abordagift, singurele unde sepelte face imbarearea i debarearea en inlesnire.

Aceste abordage nu sunt permanente, fiind o con-secinta a regimului. Cand apele sunt mari, ele suntnumer6se, ciao& riul nu se revarsä, din albia sa ; intimp de secetä, din conträ.

3

34

Fluviile ca Unit de transport pentru trupe nu atiprea mare importantä, din causa numer6selor vase,de care am avea, trebuintgt, cand ar fi vorba de can-titätI mart de trupe.

In schimb, pentru transportul provisiunilor ele potfi utilisate cu mart avantage.

Caile ferate. Caile ferate sunt Mae importante. daracéstä, importanta nu trebue exageratä, panä la punc-tul de a crede ca, ele pot fi Intrebuintate In t6te ca-surile si ca, Intrebuintarea lor este lipsita de orr-cedificultatI. In practica se Intamplä casurl, cand trans-portul trupelor cu calea feratä cere mat mult timrde cat marsul ordinar.

Acésta provine din causa timpuluI ce se perde cuImbarcarea trupelor, timp ce nu p6te fi compensatde iut,eala mersulur, de cat pentru distante mart.

Mai aste de considerat Insa i nurn'érul sinelor ceare calea, adicä, dad, este simplä, saù dubl'a.

Gallo duble simplific Mite mult problema transpor-tului ; ele sunt mal productive, cacl trenurile plinose pot succeda fi-}ra Intrerupere, iar cele Ole pot sase reint6rcd, la punctul de plecare, far& niel o 'MM.-ziere. Din contra, caile simple presint multe dificultati

transporturile nu se pot face in bune conditiunide cat cand sunt executate dupa nisce studit Ingri-jite si precise.

Alte consideratiunl mat trebuesc avute In vedere.Cand calea este In linie drépta i terenul este ori-sontal, atuncr avem maximum de iuteala. in curbeRind, suntem expusl la deraiart si de aceia iuteala emai mica, proportional cu raza curber. Aceleast con-sideratiunI si pentru pante.

Pentru transportul de material si provisiunl, cäileferate sunt de o mare importantd, i Intrebuintarealor In acest cas presinta mal putine greutatr.

De asemenea pentru transporturile unitätilor midde trupe, sunt de o mare utilitate ; acésta maI cu ose-hire In concentrarea diferitelor unitätl miel, dupa mo-bilisare, pentru a le grupa In unitäti mad; precumpe timpul mobilisarel, pentru transportarea reservelor.

áile ordinare. Aceste car se pot clasifica, la rin-dul lor, In: car intretinute, safi sosele i neIntretinutesaU drumuri naturale. La sosele este de consideratlungimea lor, formele terenului ce sträbat, pantelepericul6se si repedï ce presint, etc.

Drumurile neImpietrite se deosibesc: in drumurY pecar): se pot mica trasurr, potecl pentru cal si poteclpentru Cornea

La drumurile naturale trebue sä, se tie socotéld, depantele, lor, de natura (geologica) terenuluI pe undetree, si punctul pana la care sunt practicabile petimp

La potecI e de considerat terenul prin care trec,precum si la'rgimea i panta lor.

La tae drumurile in general. când se consideraretéua Intréga, o atentiune deosebita trebue data pun-ctelor obligate, care nu sunt alt-ceva de cat punctelece nu pot fi ocolite In niel un chip, si prin ocupareaeärora s'ar Intrerupe comunicatia.

De asemenea, lucrarile de arta ce se gasesc In lun-gul drumurilor, au o mare importanta, cäci adesea-oriprin distrugerea lor, drumurile devin impracticabile,pentru un timp mai mult sau mar putin lung.

36.

VII. CENTRELE POPULATE

Obiectivul pi incipal In rèsboití e armataArmatele aU novae pe tinipul operatiunilor de canti-tätr marl de provisiunr de tot felu, pe call nu le putemtrage de cat din centrele marl de populatir.

De aicl deriva importanta acestor centre. Mt& te-sAtura operatiunilor strategice este determinatk Inmare parte, de modul cum sunt distribuite centrelepopulate pe teatrul de operatiunr.

Mara de acestea. ele mar sunt de considerat qi eacentre politice, centre de cultura, de comerciti, etc.din care punct de vedere sunt tot atat de impor-tante ca i din cel economic.

Pentru operatiunile strategice, importanta principal&provine din faptul ca, mal In tot-d'auna, centrele marlsunt i nodurile comunicatiilor principale.

VIII. FORTIFICATIILE

Fortificatiile, prin natura lor, nu sunt de cat un mij--Ice artificial de a Intäri un punct, aa In cat sà, pat&fi aparat cu forte mult mar putine, de cele ce ar tre-bui cand ar lipsi aceste

Prin urmare, ele nu pot avea de cat efectul de acrea pedicr inamiculur; acest efect Ins& póte Ina marmulte aspecte :

A sili pe inamic sä ocolésc& directia pd care se.gases° fortificatiile ;

Al face s1 Intardie operatiile In CaS cand n'ar fiCu putint& sA ocolésc& punctele fortificate ;

-- 37

3. A face sa pue In joc for numer6se, carora sene putem opune Cu forte mal micI.

Valórea fortificatiilor este evident& si este usor dedemonstrat. Intaririle nu face de cat sa marésd, va-16rea tactica (defensiva) a uner portiunf de teren, side aceea s'a clis ca fortificatia nu este alt-ceva de c'atsciinta ce ne Invata sä corect'am formele terenului, po-trivit cu trebuintele resboiului.

Daca t6te punctele, ce voirn sa fortificam, ar fi cutotul corespun46t6re, prin natura lor, cerintelor nóstre,nu ar mai putea fi vorba de fortificare.

Avantagele fortificatiilor sunt indoite. Calitatea lorne procura avantage tactice, jar asegarea si Intre-buintarea lor ne procura a vantage strategice. Nu tre-bue sa se uite ea' punctele tactice nu ail semnifica-tie cand nu sunt pe directiuni strategice si de aceea,sistemul eel mai bun de fortificatie nu are nici o va-16re, cand punctele intärite .nu sunt bine alese.

Av'ènd proprietatea de a opri pe inamic In loe, for-tificatale ne pot garanta mobilisarea si concentrareaarmatel, ceea ce este de mare importantä, ca,ci nu pu-tem dispune de la inceput de multe forte spre a neapune inamiculur.

Nu permit inarnicului de a se folosi de directiile cesunt pi-ea periculóse pentru noi, cad de sigur ca vomavea grija s'a intarim destul de serios aceste directif,asa In cat el sa gasésca desavantage, In loe de avan-tage pe ele.

Pot proteja centre economice si politice importantea caror cucerire ar putea sa aiba mare influenta a-supra conditillor de pace.

Impedic pe inamic de a pune stapânire pe unele

38

puncte ce ar putea sa'l aducá folcíse cu operatfile saleorw bogate, nodurl de comunicatie, etc., precumpa acele ce ne sunt nou'é folosit6re (deposite, etc.).

Tóte aceste avantage ne Inlesnesc combinatiile stra-tegice, obligand in acela, timp pe inamic sá operezeIn conditiunl defavorabile.

BasatI pe aceste consideratiunf, voind a studia for-tificatiile unel 6r1, va trebui sa examinam :

Ce lucran l de oprire sunt pe frontiere;Ce Intarirl sunt pe direcOile strategice, ce ea-

racter aü, defensiv saú ofensiv ?Apärarea interna cum este organisata ?

punctele Intarite, valórea acestor positii i naturafortificatiilor.

CAPITOLUL

PRINCIPII DE STRATEGIE NECESARE IN STUDIILEGEOGRAFIEI-MILITA RE

TEATRUL DE OPERATIUNI SI SUB-DI VISIUNILESALE

Teatrul de resboitt

Se numesce teatru de resbohl t6ta, regiunea geo-grafica, apartinênd celor doui beligerantI, pe carepot s'a se atace.

A césta definitiune trebue luata in sensul larg alcuvintului, caci se pote intknpla ca, unele din partile-teritoriale, apartinênd unuI beligerant, s'a nu 'Ata fiatacata de catre partea adversa., i cu t6te acestea,sa fie coprinsa In teatrul de resboiii.

39

Prin organisatiiunea actuala a puterel militare, a r--rnatele pe picior de pace at un cadru restrins, sinumai la declararea resboiului ating desvoltarea mac-sima.

Trecerea de pe piciorul de pace pe piciorul de res-boit se numesce mobilisare; prin ea, fie- care unitate

institutie militara se pune pe picior de resboit.'Ma regiunea, apartinênd celor douë state, pe care atloe aceste operatiuni de trecere din stare de prepara-tiune (picior de pace) In stare de activitate, cu scopdefinit (picior de resboit), se numesce teatru de resboit.

.4a dar, teatrul de resboit se mai pote decI defini:totaditatea teritoruluI, apartinênd partilor beligerante,In care trupele i t6te institutiunile militare, tree depe piciorul de pace, pe cel de resboitl.

Teatrul de operatiuni.

Teatru de operaOuni se numesce regiunea geogra-flea, din teatrul de resboit, pe earl at loe opera0u-nile strategice i tactice, pe timpul ostilitaOlor.

Operatiunile ce se execut In resboit., sunt de douòfelurI : 1) Acele executate de trupe i cad at de scopde a nimici pe inamic; 2) Operatiunile ce at de scopalimentarea trupelor, fie In hrana, fie In material, fieIn 6menI.

Operatiunile cu menirea de a face r6t1 inamicululIn mod direct, se numesc operatiunl strategice sat tac-tice i ele at loe pe teatrul de operatiunl, cele-l'alte potavea loe In off-ce parte a teatrului de resboit.

Un teatru de resboit p6te sà presinte mal multe tea-tre de operatiunI.

40

Esicher strategic.

Formele terenuluI exercita o influen0, bine consta-tata asupra operat,iunilor militare. si le face sa va-rieze In raport cu aceste forme. PorOunea de terence are, Intr'un te,atru de operatiune, un caracter uni-form, se nurnesce esicher strategic. loa putem, aveaun esicher muntos, un esicher yes, etc

Zona de operaViunl.

Cand armatele nu sunt numenise, ele procedéza subun acelasl cornandament, concurand la realisarea ace-luiasi scop unic si imediat. Cand Irisa ele sunt prea marl,atuncI se fraetionéza i unele paqi pot urmäri eventualscopurI deosebite, operand Intr'o direcOune deosebita,acésta fie pentru motive geografice, fie pentru motivestrategice.

Terenul pe care ast-fel de armate operéza In mod in-dependent, se numesce zona de opera0e. Prin urmare :

Zona de operatde este fäsia de teren pe care oparte din armata operéza, urmarind un anumit scopstrategic.

SUPRAFETE, LINII I PUNCTE STRATEGICE

Basa de operatiuni

Una din condiOunile cele mal esentiale, ca o armatasä, p6ta opera si atinge diferitele scopurI, precum si sa-tisface trebuinOle ce Intampina In resboitl, este ca ea sa

41.

dispun6, In tot timpul si cu lndestulare, de resursele de.care are nevoe.

Aceste resurse, fiind absolut necesare armateT, trebuesa fie la dispositia el In tot momentul.

Pe de alta parte, din causa marelor efective ale ar-matelor, resursele trebue sä, fie In cantitäti enorme ; deaid necesitatea depositelor cu reserve mar! de provi-siuni, caci ar fi f6rte gret sä ne procuram cele necesare.numai In momentul trebuintei.

Aceste reserve, este necear sa fie c'at se "Ate deaprópe de armata, ea alimentarea sa se facä, In modsigur 5i neIntarziat, iar pe de alta parte sa fie la adj.-postul undi atac, spre a nu cadea in mainile

Pentru a Indeplini aceste dou6 conditiuni, se alegepentru instalarea depositelor o zona de teren Inapoiaundi element geografienatural sari artificialcare sap6tä, opri In loe pe inamic In cas cand am fi nevoiV sane retragem.

Elementul geografic, ce protegeaza zona pe care segäsesc resursele n6stre, Impreunä cu acesta zona, p6rtanumele de basa de oper4iuni.

Dimensiunile qi, formele basei de operatie. In telteoperaOunile militare este de cea mai mare importantaa se determina bine frontul de ocupat. El trebue cal-culat In asa mod ca, In fie-care moment, sa putemsatisface unul din principiile de capetenie ale strategiei si care este acela ca: pe punctul pe care se dao Mahe sä, dispunem de tae sat, cel putin, de ceamai mare parte din forOle n6stre.

Result& de aci necesitatea ca frontul, pe care vorfi respandite trupele n6stre sä, fie ast-fel, In cat In

42

ori-ce punct al s'étl, daca am fi atacatI, sa fim In stare-a resista pana la concentrarea restuluf fortelor.

Putem vedea din cele dise câ o basa, prea Intinsäpresintä desavantajul de a fi prea slab& In tóte par-tile, fortele nóstre pot fi separate In doll& Are avan-tagiul Insa, and avem forte proportionale, cä flan-curile sunt greil de atacat.

Basele micl ail avantagiul de a fi tad, Ins& at de-savantagiul de a putea fi Invèluite, si nu sunt bunede cat cand flancurile sunt resemate pe obstacole si-gure.

Formele cele maI elementare ce putem Intalni sunt :Linia drépta, care presinta la rIndul s'e'a dou'e'

cam.' : 1) Póte fi paralela cu basa inamiculuI, si atunc7conditiunile sunt egale de ambele par!. 2) Póte fioblica, si atuncI are avantagiul ofensiver, cad Inles-nesce atacarea flancurilor, sail chiar spatele inamiculul.

Putem avea base curbe-linir, si In acest cas basa'Dote fi :

Concava spre inamic. Dacä inamicul are o basarectilinie Inauntrul coneavitateI este cu desavêrsire In-väluit, cad' putem opera pe flancurile sati In spa-tele sale.

Daca din potriva, inamicul are si el o basa curbi-linie concentrica cu a nóstra, atuncl avantagele se-schimb In desavantage, cacI inamicul se p6te mica,pe córda, pe cand nol suntem nevoitI a ne mica peare. In acest cas, basa nóstra nu 'Ate fi favorabilade cat numal daca am dispune de o mare superio-ritate numerica.

Convexa. spre inamic. Daca inamicul are basarectilinie, basa convexa nu presintä, niel un avantagiù

43

de cA,t acela ca avem flancurile sigure. Daca inami-cul are o basa de operatie uncentrica cu a nósträ,atuncl cadem in casul precedent in mod invers ; adicäavem avantagiul de a ne mica pe c6rda, pe candinamicul este nevoit de a parcura un drum mal lung,pentru a'§i concentra forOle asupra unuI punct.

c) Basa de operaOun" ma! 'Ate fi In unghiti, siatuncl se presint douë casurI: unghiul este esind sailintrand.

In primul cas basa presintä, avantage defensive',dar i ofensivef. In ofensiva, putem manevra atat peo parte cat §i pe cea-l-alta, silind pe inamic a faceocoluri mar!. In defensiva, ea presintä, avautagiul cape ori-ce parte ar ataca inamicul, avem posibilitateade a ne concentra fortele cu ma" mare iutela de cat e!.

In al doilea cas, basa presintä, mar" avantage ofen-sive. Pentru defensiva se p6te förte bine ca inamicul,manevrand contra unel laturI sä, fie cu desevêrsire ex-pus atacurilor pornite de pe laturea cele1-1-alte, ceiace l'ar sili A, adopte §i el o basa cu douë laturI, pa-ralele cu laturile base" nelstre. Cu acésta mesura urevita amenintärile de flanc, dar In cas de inferioritatenumeric& se expune a fi Inväluit.

Este lesne de inteles Irisa ca, aceste avantage nuail val6re de cat In casul cand apärarea s'ar basa peo combinatie rational& a defensivel cu ofensiva.

In ofensiva putem, plecand de pe o lature; sa neresfr&ngem la nevoe pe cea-l-alta. ceia ce se numescea schimba unja de operatie, manevra grea, dar Mae-bogata In resultate favorabile.

44

Basa administrativä

Resursele de care o armatä, are nevoe In resboiti:se pot resuma In: 1) alimente, 2) material de artilerie

genitá, 3) material sanitar, 4) echipamente, 5) I'm-bracaminte. Aceste resurse trebuesc sä, fie In tot-d'a-una la dispositia armatei, prin urmare, trebue sä, dis-punem de cantität1 marl. Pe de altä, parte, basa deoperatie nefiind o garantie destul de sigurä, contra.atacurilor inatnicului, in cas cand am fi obligati de ane retrage, result& necesitatea de a nu duce t6te pro-visiunile Inant8ia linie, ci numai o parte din ele. Re--sursele se dispun de aceia In deposite esalonate spreinterior.

Basa administrativa Imbrätiséza t6te aceste depo-site si chiar i locurile de unde se alimentézä ele. Ease devide In douë pärtr, o parte care coprinde depo-sitele ce existat mai dinainte si acésta este parteafixa a basel; restul din basä este partea mobil& aei si coprinde stabilimentele de campanie, adicl celeinfiintate de la Inceperea resboiului.

Pentru ca alimentarea sä, functioneze bine, este ne-cesar ca depositele s'a se gäsésca pe o linie ferata Insensul adâncimei.

Mai este necesar ca ele sa fie pe la noduri de co-municatii si legate In sensul transversal, prin comu-

catiuni lesnicióse.Din cele aratate resulta cä, basa administrativä tre-

bue sa fie o regiune bogatä, adica populatä i strä-batuta de multe cal de comunicatiuni.

4 5

Base de operatiunl secondare

Dincolo de capetele liniilor ferate, din spatele ar-matel, transportul catre armata se face dilnic cu con-voiurT. Cu cat ne departam maT mult de aceste ca-pete, cu atat transportul devine mal: greü. Ajunge olimitä cand ar fi peste putinta a maT Inainta. AtuncTse creaza o nou'a basa cu nouT deposite etc. Acést'anona basa se numesce: basa secundara.

Basa de operatiunT eventualit

Avênd a intreprinde o operatiune de scurta durata,armata destinatä pentru acést'a operaOune, constitueo basa de operatiunl a sa proprie, care iea numelede basa eventuala de operatiunr. Este posibil ca ope-ratiunile s'a continue, iar basa sa dispara, acésta prinschimbarea liniilor de operatie, operatiune prin caretrupele detasate se pun in legatura cu basa principalä.

Zona de concentrare

Este zona de teren pe care se concentréza armata,Indata, dup'a terminarea mobilis'a'rel

Mobilisarea se dice ca este terrainatä cand diferiteleunit41 elementare sunt complectate si unitaOla marTIsi aü serviciile organisate.

Pentru a putea Incepe operatiunile este necesarunitatile mobilisate s'a se adune la un loe, pe o anu-mita zona, de teren, caz' numaT ast-fel pot fi Intre--buiqate la th-np si cu folos.

46

Determinarea zonei pe care se face concentrare-armatei este o chestiune Mae importanta i presintamulte greutati In deslegarea el practica. Ea implicao perfecta cunoscinta a geografiei teatrului de opera-tiuni, fiind In strInsa legaturä, cu desvoltarea ulteri6raa operatiunilor, i acestea sunt subordinate conditiu-nilor geografice ale regiunel pe cari se vor desfasura.

De ordinar, concentrarea se face Inapoia base' de-operatic; se póte face si Inainte, acésta Ins& nurnalatund cand inamicul nu se pelte concentra In acel-loo Inaintea n6stra.

Front strategic

Armata mobilisata, se concentka la adapost de ata-curile inamiculuT, pe un spatiti mai iestrIns, dar candtrebue sa se desfasure, ocupa o Intindere mal mare.

in general, desfa'surarea se face pe un accident sailpe o linie de accidente geografice naturale saU arti-ficiale, care se numesce front strategic.

Front de operatie

Prima desfasurare are loc pe frontul strategic siacésta trebue a se indica prin o linie pe teren.

Col6nele se pun In miscare, frontul e abandonatIns& armata are un front tot momentul, dat de unjace trece prin capul saU Oda colénetor, dupa CUIT1

inaintam saU ne retragem.Acésta linie se numeEice front de operatic.

47

Linil i puncte de apfirare

In operatiunile ofensive armata are nevoe de o basade operatiuni, pentru ca in cas de Infrangere sä, sep6ta opri In urma undf element geografic i opuneresistenta inamiculul. In defensiva, ea sta de la in--cepub pe loe, cu intentiunea de a resista. Resistentase va exercita In conditiuni cu atat mal bune cu catse va alege un teren, care sa-I dea un spor de fortesi o tarie maI mare ; decl, defensiva are nevoe i maimult ca sa-1 desfasòre fortele inapoia unui elementgeografic. Acésta linie, In urma careia se face desfa-.surarea defensivei si prima sa resistenta, se numesceantêia linie de aparare.

Diferitele puncte ce serv de puncte de reazem Inacéstä, linie, pot fi numite puncte defensive, cand ap6-rarea se executa, chiar pe unja lor, iar cand ap6rarease face manevrand inaintea lor, ele iati numele decentre sail pivote de manevra.

Obiective

Operatiunile trebue st urmärésca un seop bine de-finit.

Din punctul de vedere militar, scopul urmärit Inre:313041 este armata inamicä. Daca parvenim sä dis-trugem forta militara a inamiculdf, putern impune ad-versarului vointa n6stra, si el va fi nevoit sa le ac-.cepte.

In general Insa, acest scop nu p6te fi atins de catprin o serie de operatiunl, tindênd fie-care catre unscop particular.

4 8

Scopul militar ce se urmaresce, In o serie de ope-ratiunT, se numesce obiectiv.

Daca ne-am raporta la factorii de folla uneIarmate, am putea ga'si intre el : 1) Nurnèrul; 2)Calitatea tecnica a armatel ; 3) Avantagele date desituatiunea sa strategica.

Fie-care din acestl factori pote fi obiectivul opera-tiunilor de resboir.i.

Putem avea decl obiective de diferite naturl. Punc-tele teritoriale, prin marea carora privan] pe inarnicde avantagele ce-I pot oferi ele, se numesc obiectiveteritoriale.

Obiectivele teritoriale sunt clasificate In 3 categoriifinale, principale si secundare.

Se numesce obiectiv final, auel punct prin ocupareacaruia se pelte obtine terminare% ostilitatilor (ca exem-plu , capit alel e).

Sunt obiective principale, acele puncte prin once-rirea canora se introduce o schimbire radicará In si-tuatiunea strategid,. Ele nasc din situatdunea strate-gic& i atí influentä tot asupra e7.

Obiectivele secondare ati importanta tot strategicaInsa locala, nu schimba fata operatiunilor, de catin parte.

Linii de operatiunl

Drumul urmat de o armata, de la basa spreobiectiv teritorial, se numesce linie de operatie. Eapote consta din un singar drurn saU maI multe.

Cand sunt mal multe drumurr, pentru ca ele s'A faca'parte din aceasI linie de operatie, este necesar ca dis-

49

tanta ce le separa sa fie ast-fel. ca diferitele col6nes'a. se pete ajuta reciproc In cas de atac.

Directia liniilor de operatiuni

Primul lucru de considerat, la o linie de operatil,este directia sa fata cu basa de operatir. Acésta di-rectie depinde de punctul de unde pornesce, precurn§i de unghiul ce face unja cu basa de operatie.

O linie de operatil pele porni din centrul baseT sadde la o extremitate a el; de asemenea putem avealiniT perpendiculare pe basa' , sad Inclinate. Casul celmaT favorabil este cand unja pornesce din centrulbase! li este perpendicular& pe ea.

La obiectiv unja pote ajunge de frent, pe flanc sadIn spatele obiectivula Casul cel maT avantagios estecand ajunge pe flancul obiectivulul, sad chiar In spa-tele luT, fara Insa a fi expusä.

In resumat deci, cele mar bune linif de operatiesunt cele cari ar cadea pe fiancul obiectivuluT, plecanddin centrul base i fiind normale pe ea.

Linfi multiple

Cand fasiile de drum sunt In ast-fel de conditiunT,In cat diferitele col6ne nu se pot ajuta reciproc, atuncIavem mai multe liniT de operatii. Aceste linii pot fiparalele intre ele, pot fi Irisa §i Inclinate, §i atundavem linii divergente sat convergente, fata cu obiectivulce se are In vedere.

Liniile convergente se numesc §i externe, atundcand inamicul ocupa punctul catre care tind aceste

4

50

liniI ; In acest cas, liniile divergente, pe care ar ma-nevra inamicul, ieati numele de liniI interne.

O armata care ar voi sa manevreze pe done' linifinterne, IV Imparte fortele In doue; parti inegale; parteacea mai mica este destinat'a a se opune uneia dincolónele inamice, iar gfosul trupelor cautä sa sdro-h&c& colóna dupä care apoI trece asupracolóne tinuta In loo de partea cea mica.

Acésta manevra este avantagiósa, dar ea este cutotul periculósa si nu 'Ate reusi de cat In anumitecasurI; trebue un exact calcul de timp i spatiuchiar atuncI, succesul nu este sigur de cat cänd

ne este inferior ca conducere. Liniile externesunt si ele periculóse i presint de asemenea dificul-tatI de conducere. Tiind socotéla Insa de masa arma-telor de adf, se p6te dice ca liniile externe vor fi desIntrebuintate.

Muff de comunicatiuni

Drumurile cari unesc armata cu basa sa de ope-ratiunI si pe care se aprovisionéza, se numesc liniI decomunicaOurif, sat numaI comunicatiunl.

Mesto liniI sunt organisate In asa mod ea trans-porturile i tóte miscarile din spatele armater sä sepóta esecuta cu ordine.

Serviciul prin care se face acésta organisare a co-municatiilor se numesce serviciul etapelor.

Triunghiii strategic

Triunghit strategic este spatdul coprins Intre basa

5 1

de operatie si un obiectiv. cand s'ar uni extremitatilebasei cu acest obiectiv.

Linil de legiturk

LiniI de legatura nu sunt alt-ceva de cat niscetrunchiurI de drumurI, care stabilesc legatura futrediferitele drumurf ale uneI linif de operatie, sat chiarIntre maI multe liniI de operatil. Aceste linil se mainumesc si linif de comunicata. termenul lnsa esteimpropriu.

Linil de schimb

Linii de schimb sail de rocada% se numesce o liniecare este In lungul basel de operatie si care pune Inlegatura diferitele linii de operata sail de comunicatii.

ROMANIAPrivire generalä

Frontiere. Romania este despartita, la Nord, de im-periul Austro-Ungar, prin lantul Carpatilor, care plécade la Orsova si se dirige catre Est, apr6pe paralelcu Dunarea, apoi cotesce catre Nord lute() directieperpendiculara, Spre Est se desparte de Rusia, princursul Prutului si al Dunarel de la gura PrutuluT Injos. La Sud se desparte prin cursul Dunarel ; de laSilistra la gura Timocului de Bulgaria, iar de la guraTimocului la ITèreiorova de Serbia. Frontiera, at'at spreBucovina la Nord, cat si spre Bulgaria la Sud -- InDobrogeanu este determinata de niel o linie geogra-flea naturala continua si de Ore-care insemnatate.

Intindere qi populafie. Suprafata Romaniei estede 131,020 kil. patrate, cu o populatie de 5,400,000,ceia-ce da, o densitate medie de 41 locuitorT pe kil.patrat. Lungimea maxima, dineòce de Milcov, intreTèrciorova si Braila. este de 450 kil. si latim ea ma-xima), pe unja Pitesci-Turnu-Magurele, este de 200 kil.,iar In Moldova lungimea maxima, intre Galati si Mamor-nita, este de 350 kil. si latimea Intro Husr si Palancade 150 kil.

53

Populatiunea este aproape teta romana.; i/8 partanumar este compusa din straini, intre care cea malmare parte ovrel (400,000 ovref, 85,000 slavi, 39,000nemt", 30,000 ungurI, 200,000 tiganI, restul armen",greci, francesl, italieni, englest, etc.).

Clima. Clima Romanier este variabila, i diferentade temperatura intre ano-timpurl este ferte mare Pecand vara caldura ajunge la 40, iarna se scobera une-orl sub 250. De asemenea, yi in timpul dile' se observamarI deosebir" de temperatura. Frigul Intins durezaputin, dar iarna adesea este lunga, terenul este aco-perit cu zapacla mal adesea 5 luni, iar In munti chiaryi 8 luni

Ploile sunt abondente toamna yi primávara, celace ingreunéza ferte mult practicabilitatea prin partileunde lipsesc drumuri Impetri te.

Tara fiind deschisá, despre Est, da intrare vântu-rilor de Nord, carl pe timpul zapec,lilor produc viscole

troeni.Conditiunile higienice sunt putin satisfacatere, din

causa locurilor mlaytinese ce se Intélnesc In partilejese ale tare". Din acesta causa populatiunea din ve-cinatatea acestor pan sufera de friguri, pe timpulcaldurilor.

Conditiunile sanitare ale populatiune" Sunt mediocre,mal cu sérna la yes, din causa locuintelor prost con-ditionate.

Besarse. Bogatia tarel consta mal cu séma dinproductiunile agricole, industria yi comerciul sunt incala inceput yi va trebui mult timp pana se ja destuladesvolta re, spre a respunde la tete cerintele tare", aya

In cat sa nu mat fie nevoe a se recurge la produc-tiunile straine.

Din punctul de vedere agricol, teritoriul presinta,53°/,, teren cultivabil, 16°/0 paduff si 31% sterilnecultivabil (lacurI, rIurI, orase, drumurl, etci. Parteacultivabila este Mite manoasa, parnêntul continêndmulta materie organica (pament negru). Muffle suntacoperite de pamênt galben. Acest teren este favo-rabil viilor.

Productiunile consist in cea maf mare parte din :

porumb (care serva de nutriment populatiuneI rurale),graul (care se exporta In marl cantitatI), orz, ovèz,secara, meit, rapita, canepa, In cartofi, etc. Judeteledin zona dealurilor produc si vinurl In mar! cantitatl. 1)

Padurile In general sunt in zona muntósa si In ceadelurósa. Aprópe 200.000 hectare sunt acoperite cupadurI.

Partile cultivabile sunt zona easa i vaile cele largl,de asemenea i coastele dealurilor, cand nu sunt proarepedi.

Fênul iarasi se gasesce in unele partl In abondenta.Muntil contin substante minerale, dar esploatarea

este Inca forte restransa, afar& de sarea ordinara decare se extrage In fie care an aproximativ 85 de milde tone.

Petrolul de asemenea se ga,sesce In abondenta; se.estrage anual din puturI cam 20 mg de tone.

Animalele nu sunt tocmaI numer6se, mai cu ose-bire call, a caror rasa, este cu totul degenerata. Cele

Suprafata cultivabili este de 4.000.000 hectare si se produce 62 militinehectolitri cereale, din carl 20 mili6ne grin si mal bine de 22oprumb.

mai numercíse si cu care sä face si comert sunt oile(4 mili6ne), apoi vin boll (2 mili6ne) si In fine in unelepar' râmatorli.

Locuintele In general sunt pr6ste in sate si targu-Ore, numal casele proprietarilor (curtile) si In unelelocurl se61e1e, prim5riele i biserieele pot avea oare-care Insemnatate.

Satele constati din case mici, taeute dupa nieI untipsi respandite in mod neregulat. Imprejmuirele suntIn general de nuele, iar peretil de lut, sail de bftrne,acoperisul de trestie de pae si arare off de sitA.

Formele terenulul

România se imparte, din punctul de vedere al for-melor terenului, in trel zone paralele. care dat as-peetul unul mare amfiteatru.

Aceste zone, IncepOnd de la Nord sunt:1) Zona munt6s5,.2) Zona dealurilor.3) Zona seasä.Pentru a inlesni studiul acestor trei zone, le vom

esamina pe rAnd, mal intár In RomAnia de la Vest deMilcov i apoi In Moldova.

Rominia de la Vest de Milcov

Zona muntòsd. Acést5, zon'a ocupà, 1/6 parte dinteritoriti, intinglêndu-se pe o fasie coprinsa intre fron-tiera si o linie ce trece aproximativ prin punctele : Gura-VAeI (Vest de Turnu-Severin). Baia de aramft, Bumbesel(pe Jiti), Bogdänesei (pe Olt), Campulung, CAmpina (pe

56

Prahova), Isv6rele (pe Teléjen), í Patarlagele (pe Buz66),Acésta zona este constituita, de versantul meridional

al Alpilor Transilvanr, care coprinde urmat6rele gru-purr de muntr :

MuntiiI Mehedintr, Intre Dunarea i frul Bistrita(afluent al Jiulur).

Mugir Vulcanl, Intre BistritaMugir Paringulur si culmea Platanescr, Intre

Olt si Jit.Mugir Fägarasulur, intre Olt, Dambovici6d,

Darobovita.Munir Barser lntre Dâmbovita si Teleajen.

6) Mugir Buzèulur, Intre Tel6jen de o parte si Za-bala, (afluent al Putnel) i Milcov, de alta.

Latimea medie a acestor muntl, socotita de la fron-tiera, este de 30 kilometri, In miele partl trece peste 40.

Inaltimea lor trece la centru peste 2000 si numalcatre extremitatr se scobóra pana la 1300 (muntirMehedintului si ar Buzèulur).

In general muntii sunt aspri si bogatia lor sta Inlemnaril, pasune. Terenul este cultivabil numar prinvalle mal largI

Zona dealarilor ocupa 2/6 din suprafata totala,ea este o continuare a zonel munt6se, si se Intindepana, la o linie neregulata, ce ar trece aproximativprin : Cujmir, Belcin (pe Jiti, mal' jos de Craiova), Ma-ruge' (mal jos de Slatina, pe Olt), Pitesel. Targovistea,Ploescl, Buzdri, Ramnic-Sarat.

Spre Est acésta zona este lngusta, i pentru aceia,ramurile se termina cu pante repeg spre Vest

57

Oltenia), din contra ca este ma' lata, si rarnurile seperd In campie cu pante dulci.

Zona dealurilor este cultivata si In mare parte aco-perita de vil.

Inaltimea dealurilor merge pana la 700 m.

Zona . easci ocupa 1/8 din suprafata acestei partla tare, ea este coprinsa ?are Dunare si zona dea. lu-rilor. Acésta zona constitue partea cea mal produc-tiva a t'arel si cea mat' strabatuta de comunicaOunr.

Sunt 'Ms.& cate-va OW apr6pe sterile, din causamal cu deosebire a lipsel de apa, cum este de exem-plu campia BaraganuluI la Sud-Vest de cursul inferioral Ialom4el.

Zona seas& este Ingusta spre Vest si merge din ceIn ce largindu-se spre Est, Inaltimea sa medie deasupra niveluldf mare este cam de 100 in.

Garsuri de apd . ease cursuri de apa strebat d'acur-mezisul cele trei zone enumerate. Inclinandu-se Inpartea 'or inferi6ra spre Est.

Trei din aceste riuri isvoresc In interiorul tarefArgesul, Ialomita si Vedea; cele-l-alte trei: Jiul, Oltuisi Buzëul, isvoresce din Transilvania si tree lantulmuntilor, deschiglênd trecatoff, cari pun In comunica,tiune cele douè versante.

Afluentil acestor rind ail cursul lnclinat si une-oriparalel cu riul caror sunt tributarl ; face escepOe dela ac6sta regula Lotrul, al carul curs este normalpe Olt.

intre afluenta eel ma! Insemnatl putem nota:Ai Jiului :

58

Motru, Gilortu i Arna'radia.Ai OltuluiTäsluiul, Oltetul (Cu afluentul sèù Cerna), LotruTopologul.Ai lui Vedea:Cotmeana i Teleormanul.Ai .Argesului:Neajlov, Valsanul, Dómnel cu tiu TarguluI i Arge-

selul si in fine Sabaru si Dambovita.Ai Ialornifei:Prahova, cu afluentii* Teleajenul si Cricovul.Buzëul, afluent al SiretuluT, nu are afluentI insemnati.

Comunicatiuni.Cal ferate. Reteaua cäilor ferateIn Muntenia este fórte sim pia si Vote liniile sunt cu osingura cale.

Artera principala a reteleT este linia ce traversézaOra in lung. mergênd de la Vêrciorova spre Moldova

trecênd prin Craiova-Slatina-PitescI-Bucuresci-Plo-esci-Buzëü-Ramnic.

Restul retelei este constituit din trunchiurI trans-versale, din care unul singur trece frontiera, cele-l-altese opresc In muntr, sail la Dunäre.

Trunchiurile earl merg spre muntr sunt, Incepêndde la rèsärit :

Ploesci-Predeal (se continua peste frontierä), curamura Campina-Doftana.

Buda-Slänic.Titu-Targovistea.Golesel-Campulung.Piatra-Ramnic.Filial-T.

59

Mal putem adaoga ramura Pitesci-Curtea de ArgesIn constructie.

Catre Dunare se despart, de asemenea sése ramurl,ce merg pan& la malul acestui fluviu :

Piatra-Corabia.Costescl-Turnu-Mägurele.Bucurescr-Giurgiu. (Acésta linie este In legatura

cu linia bulgara Rusciuc-Varna).Bucuresci-Fetescf. (Acést& linie este In legátur&

cu unja Cernavod&-Constanta (din Dobrogea).Ciulnita-Calárasl.Buzé'il-Braila. (Acéstá linie este si ea In legatura.

cu Fetesci, prin trunchiul Faurel-Fetesci).Se maI adoaga i linia Craiova-Calafat, lu constructie.Reteaua are o lungime total& de 1608 kilometri.

Sosele. Reteaua de sosele este dispusa cam in ace-las mod ca si acea a cailor ferate. A.vem o cale na-tionala In lungul tare", trecAnd prin aceleas" punctedin .care se despart diferite trunchiurl laterale. l'Areacestea multe sunt intretinute de judete saU chiarnumal de comune, si de aceia adesea ori se intamplas& fie In pròsta stare soselele nationale iris& In gene-ral sunt bine ingrijite, i t6te lucarile de arta suntsolide; pe cele judetene In unele parta podurile nusunt destul de solide, iar cele comunal° pe alocureanu sunt niel asternute.

Soselele nationale ce se despart din artera princi-pal& sunt urmat6rele :

Spre munti :1) Soseaua Filias', Targu-Jiulul-Lainici neterminaa

60

Inca la trecèt6re. Ea se continua in Transilvania prinPietrosani spre Ilatzeg.

Soseaua Piatra-Ramnicu-VAlcea-Caineni, prin va-lea Oltului, care se continua, spre Sibiu.

Pitesci-Curtea de Arges-Tigveni si de ad i da inprecedenta la Wamnic, trimit8nd prin valea Topolo-gului o ramura la Caineni, tot In valea ()hula

Pitesci-Campu-Lung-Bran-Brasov.Fu n data-Tirgovistea-Petros4a.Ploesci-Predeal-Brasov.Ploesci-Isvelrele (valea Teleajenului)-Brasov, acutn

judeOana, dar positiv va deveni nat,ionala.Spre Dundre:

Craiova-Bechet, la Gura-Jiului.Piatra-Corabia prin Caracal, se prelungesce la

Islaz.Bucuresci-Turnu-Magurele.Bucuresci-Giurgiu.

Pe langä, aceste sosele nationale, mai putem notaurmat6rele judetiene sail comunale, ca mal importante :

1 Intre Craiova si T.-Severin soseaua ce urmeazavalea pariului Obedeanu.

Craiova-Calafat.Slatina-T.-Magurele.Costesci-Turnu-Magurele; acésta osea la Rusi,

de-Vede, se bifurca, trimetênd o ramura prin Ale-xandria, la Giurgiu, care la rindul sifit trimete si ea oalta ramura la Zimnicea.

Pitesci-Giurgiu.Bucuresci-Oltenita.Bucuresci-Calarasi.Bucuresci-Urziceni-Bugit.

-- 61

Ramnicu-Sarat-Braila,Focsani-Braila.

Drumuri ordinare. Drumurile neimpietrite suntf6rte numer6se, dar din causa naturei terenului elenu pot fi utilisabile de cat pe timp frumos i, chiaratuncea, se intampin& greutati, din causa ca mal ade-sea lipsesc podetele saù sunt in próst& stare.

In medie ca drumuri Intretinute (sosele nationale,judetiene i comunale) putem calcula 1 kilometrupentru 40 kilometri de suprafatà.

Centre populate. Intre orasele mal importantegasim :Bucurescii, capitalä politica, militara i intelec-

tuala ; nod principal de comunicatie.Ploescii, nod de comunicatie spre munti.Craiova, centrul comunicatiilor din Oltenia.Slatina i Pitescii, puncte de legätura intre Craiova-

si Bucuresci.Térgovistea, punct de legatura direct intre PloesciPitescl.Filias, de mica importanta politica, ins& are impor-

tant& fiind situat la Intrunirea a douë comunicatilimportante.

In fine mai putem nota :Cdmpu-Lung, Térgu-

Jiulu i Turnu-Severin, situate t6te pe cate untrunchit de comunicatie, ce merge din artera princi-pal& spre frontiera.

In partea sudica avem de notat : Calafat, Turnu-Magurele, Giurgiu, Braila.

62

Moldova

Zona musstòsd. Zona munt6s& in Moldova se g&-sesee pe frontiera apusean5 a rel, si face parte dindina oriental& a muntilor mArginasl al Transilvaniel.EY acopera cam 1/4 din intreaga suprafath a Moldovellinaltimea lor variaz& Intre 1 400m--1600m.

Zona este formath din maT multe grupurT de muntY,cae se despart, spre Est, din lantul a caruI crést& seghsesce In Transilvania, la o depärtare medie de 10kilomefril de frontiera.

Aceste grupuri, IncepAnd de la Nord, sunt :MuntAT Dornel, intre Négra-Sarulul, Bistrita

Negris6ra.Muntil Grintiesulul, intre Negris6ra, Bistrita

Bistricióra.Acesti munti sunt formal* din ramurile orientale

ale masivului Chliman.La orient, si in sens normal pe aceste ramurT, se

Intind muntil BistriteI intre Moldova si Bistrita.Munir Ciahlhu, Intre Bicaz, Bistrita i Bistricidra.MuntiI TarchuluT. Intre Bistrita, TaslAti i Trotus.Muntil Oituz, Intre Uz i Oituz.Muntil Zhbrautil, filtre Oituz i Susita.Muntil Vrancel, Intre Susita, Putna, Milcov, Za-

bala si obarsia Bascer.Acest1 rnuntT sunt in general phdurosT si putin cul-

tivatT. Directia celor mal multe vál este spre Sud-Est.

Zona delur6scl. De la marginea zoneT munt6se, ra-murile muntilor se Intind p&nh, In Siret sub forma decoline, In general acoperite de padurl.

63

Aceste ramurl nu sunt de c&t prelungirea masivi-lor muntosi, call constituesc marginea apusan& a Mol-doveI si a Bucovina Ast-fel avem: Intre Siret si Mol-dova dealurile ce sunt o prelungire a muntilor LerseIdin Bucovina.

Intre Moldova si Bistrita, zona dealurilor este con-stituita din prelungirea muntilor Bistritel.

Intre Bistrita si Taslaa se Intind ultímele ramurfale muntilor Tarcaulut

De partea stanga a Siretulul, terenul este de ase-menea delnros. Acésta zona pare a fi de sine stata-tóre ; In realitate Insa dealurilct din care se compunesunt o prelungire a muntilor Prahovel din Bucovina.

Acest lant de dealurI la capul vael Rèrladului, sebifurca, trimetênd o ramura intre Siret si BArlad panala confluenta lor si una Intre B6rlad si Prut, ale carelondulatiunI se perd ceva maI sus de GalatT. Inaintede acésta bifurcatie, culmea principal& ma1 trimitedouè ramurl spre Sud-Est. Una Intre Jijiea si Siretsi alta intre Bahluia si Jijiea.

Din acésta dispunere a dealurilor din Moldova, re-sult& c& t6te vaile dintre Siret si Prut ail directia dela Nord la Sud, saa ceva inclinat spre Sud-Est.

Dealurile ocup& mal bine de 1/2 din Intinderea Mol-doveI; ele sunt cultivate unde nu sunt acoperite depadurI, terenul este fórte fertil. Comunicatiile Ins& sefac maI mult prin va!, si trecerea din vale In valepresint& mal In tóte partile dificult&V, din causa pan-telor care sunt In general repecp.

Zona feasei . La sudul Moldovel este o portiune a-proximativ cam de 1/2 din Intregul teritor ses, care

'-'' 64 ---"'

lncepe pe linia FocsanI-GalatI si se urca cam panala Inaltimea orasuluI Tecuciti. De aci se ridica, treIsuvite de ses In spre Nord, si anume :

Sesul SiretuluI, largimea 5-10 kilometri ; popu-lat si bogat.

Sestil BêrladuluI, ceva mar Ingust, maI cu ose-bire de la Bêrlad in sus, unde devine o vale larga,dar al carel fund nu [Oto primi nurnele de adevarat ses.

Sesul Prutuliii, pana la Falda t'Orto Intins, deaci Incepe sä aiba o largime de la 3-5 kilometri sise stramtéza spre Nord de StefanescI, unde valea sedeschide din noil, dar terenul este mal mult undulatde cat unit, si pentru aceia valea nu presinta aspec-tul unul ses proprit gis.

Idrografia. Cursurile principale de apa ale Moldoversunt Prutul si Siretul.

Prutul, isvoresce din muntil Hoyada, are o lar-gime la Cernauti de 200" ì de aci merge strimtén-du-se (ajunge la 160m), adancimea din contra la In-ceput de- 1m devine In unele locurr chiar de 41" Nupélte fi trecut de 6,1 pe podurr.

Prutul este plutitor mal peste tot, iar navigabil dela Falciu sati chiar de la Drancenl (Branza) In jos.El are putinf afluentI si de mica, valore; mar de notateste Jijia, a carel' vale aprépe paralela cu a PrutuluI,deschide o comunicatie importanta, In lungul frontiereIde Est, Intre las! si Dorohoit.

Siretut. Siretul isvoresce din muntele Lungul, dinBucovina, intra In Moldova la MihailenI si desparte taraIn douti par!. Pana la Adjud sa gasesc vadurl, Ingeneral Irisa ele nu pot fi trecute de cal In timp de

65

-8eceta. Lätimea variazä, de la 100 la 200 m., iar adan-cimea 1-3 m., este plutitor de la Roman si navigabilde la Adjud In jos.

Intre afluentii, sei se notéza, In stanga :Rèrladul, care Imparte zona dintre Prut si Siret In

dot* i deschide comunicatie Intre Iasi si Galati. Dela Vasluiu, comunicatia sa face pe valea VasluetuluT,iar pe valea B8rladului drumul duce la Roman.

Rèrladul iea nascere In dealurile din dreptul Ro-manului.

Mai numerosi sunt afluentil din dreapta Siretului,intre care gäsim :

Suceava. Confluenta la Rascan", deschide comu-nicatie cu Bucovina. Valea este largä pana la 15 kilo-metri In Bucovina, la ItcanI sä stramtéza la 1 kilo-metru, spre a se largi din nofi.

Moldova. Confluenta la Roman. Largimea väei inBucovina este de 1 kilometru, iar In tara merge pan&la 4 kilometri. Deschide comunicatia Intre Moldovasi Bucovina, iar cursul s'éll superior deschide comu-nicatiunea Intre Bucovina si Transilvania prin pasu-rile Putna si Tihuta (Borgo). Este de o mare impor-tanta, de Ore-ce prin ea trece drumul din Rusia In. Tran-silvania (UnghenI-Gura Humorer-Campulung-BorgO).

Bistrita, isvoresce cu o ramura din muntele Kohorn(Piatra Inaului); curge prin o vale stramta si se varsä,In Siret la Bacail ; inträ In tar& la Dorna-Vatra, des-chide aid comunicatie. Afluentii sel deschid pasurile:Prisecanl (Bistricióra) si Bicaz (Bicazul).

Largimea medie 70 m. adandimea pana la 3 m.;cursul torential i förte repede.

Valea superiora este stramta i aspra, cea mijlocie5

66

este populata, dar esurf insemnate nu sunt, de laPiatra In jos lnsa Valea este deschisa.

Trotusul. Pana la Onesci valea in general estesträmta, de la Onescl In jos ea se largeste la 3 kilo-metri. Deschide comunicatie prin pasul Palanca spresesul CiculuI In Transilvania.

Afluentir sel mal deschid pasurile urmat6re: Uz (Uzul)Oituz (Oituzul), acest din urma este cel mal Insem-

nat din muntir Moldovei.Trotusul are ca afluent pe stanga Tasläul.Mal putem nota ca afluentl. aI SiretuluT: Susita

Putna, ambil de o mal mica val6re.

Ccri de contunicatie. Moldova se 'Ate gice ca estemai bogatä In cal ferate sat, cel putin, reteaua este mala vantajos dispusä.

Douè liniI o traverséza in lung de la o extremitatela alta :

'), i itcani-PascanT-FocsanrAceste linil sunt legate prin urmat6rele trunchiud:

Dorohoiu-Leorda-Veresci.Iasi-Pascanl, care vine de la Unghenl, unde se

leaga, cu linia Rusa, Kiseneu.TecucI-MaräsescI, prin care se face cornunicati-

unea directa intre Bucuresci i Iasl.Trel ramurY se despart din valea Siretului spre muntlanume :

Dolhasca-Falticenl.T3acau-Piatra pe valea Bistritei.Adjud-T.-Ocna (MoinescI) pe \ralea Trotusului.

Portiunea Dorohoi-1a§1 nu este Inei construid,. Acéstä linie se va pre-lungi pita, la frontiera, spre Nona Sillita (in I3asarabia).

Sose/e. Soselele In Moldova sunt putin numer6se ; di-rectriunea lor este determinat& de orientares, diferitelorvAT ce brazdeaza regiunea.

Artera principal& este continuarea celei din Muntenia,care de la FocsanT, se Indrépt& catre valea de mijloca Siretului si o sue pan& la Roman. Aid ea se bifurca ;o ramur& merge pe valea Moldovel la Fälticenl, iaralta, prin zona deluroasa, la lArgu-Frumos, si de aidla Botosani-Milattileni, precum si prin valea Bahluiulnila lasi.

A doua comunicatie, In lungul tare', este soseauanaturalä, care pornesce de la Galati spre Iasi, trecêndprin valle Siret, Bêrlad si Vasluiu. Ea este secondatade o comunieatie apr6pe paralela. cumpusa din trun-chiuri judetiene, care urmeaza valea Prutului.

De la Iai soseaua se prelungesce prin Sculeni insusul Prutului papa dincolo de Stefanesci. Intre Sculeni

Stefánescl comunicatia constä, din trunchlurI jude-tiene i comunale.

Cele douè sosele nationale (din valea Siretului si aBërladului) sunt legate prin doifé trunchiuri de calnationale; Ia$I-rargu-Frumos $i de aici cale judetianä,la Pascani, i TecucI-Marasescl prin Cosmesci; precum siprin soselele judetiene i comunale: Botosani-Stefa-nescl, BotosanI-IasI, Roman-Vasluiu, Roman-BérladFocsanI-Galati.

Sunt trei ramuri de sosele ce merg spre frontieraAustriel si anume:

Bacau-Piatra, sesul S-t Miclaus (prin pasul Pri-secanil, trimetand o ramura spr,e Dorna-Vatra.

Adjud-Ocna, seal' Ciculdf (prin pasul Palanca).Onesti-sesul Haromszek (prin pasul Oituz).

68 --

Soselele nationale sunt In general In bunä stare,cele judetiene sí mal ci seama cele comunale, In mare:parte In constructie, sunt adesea lipsite de podurf, asaIn cät In multe pärtI sunt nepracticabile.

Drumuri naturale. Moldova este acoperitl de obogatA retea de drumuff naturale dar ele nu sunt.practicabile t6te, din lipa de podete, iar pe timp rtiu.sunt cu totul anevoi6se, din causa terenuluI moalemai cu osebire din causa pantelor, cäc't drumurile urQdealurile urmänd, mal In general, unja de cea mal marepant&.

Centre Populate. Sunt de notat: Iasif, importantapoliticA. Galatil, comercial& i militar&, iar puncte °uimportant& pur militare sunt : Fälticenr, Roman, BacauPiatra, Adjud si mal cu seam& Focsani In valea Si-retulul, Vasluf si Mrlad In a aérladulul.

OLTENIA

Se da numirea de Oltenia sati de Romania micapartel din teritoriul tèrel, cuprins Intre Olt, DunareCarpatl.

Interiorul ski este acoperit sañ bräsdat de diferiteelemente geografice care se buena, fie-care, dupa si-tuatiunea i val6rea sa, de o important& militar& malmult saü mal putin mare.

Aceste obstacole interi6re nu sunt In realitate deGOA o continuare sat ramificare a celar de la periferiesi de aceea se gädesc In cea mai strans& leg&tura cu ele.

Ast-fel, muntii Olteniel nu sunt alt de cat ramurile

69

meridionale ale partil Carpatilor, ce se gases° pe fron-tiera de Nord vi Nord-Est a Olteniei, iar cursurile deasp& sunt afluentil Dunärei i Oltuluï, cari Inchid 01-tenia la Sud vi Est-.

Orografia

Muntii Olteniei sunt constituiti din trel grupuri vianume : muntil muntil Vulcan vi muntijParingu.

Muntii Mehedintdi i muntil Vulcan apartin, cu pri-virea la divisiunea naturala' a terentilui, unui acelavimasiv muntos, coprins Intro Dunare i Jiü, iar muntiiParingului apartin masivuluT dintre Jiü i Olt

Resulta deci ca, studiul orografiei Olteniel se reducela pxaminarea pe rind a acestor doul masivi, adicäa masivului dintre Dunare i Jiûvi a masivulur dintreJiì:ivi Olt.

filasivul dintre Dunfire si Jiù

Masivul dintre Dunare i Jill face parte din grupuamuntos coprins intre: Dunare, Cerna, Mehadia, Teme,Bistra, Rini mare, Streinul vi Jiul. Partea din Romania,separata de restul grupului prin cursul Cernel vi alJiului roman, dupa denumirile date de locuitori, secompune din doué vire deosebite de munti, ce pornescde la muntele Oslea, situat cam in centrul masivu-luï, In &RIP' directiuni opuse i anume : muntii Me-hedintului In directia Sud-Vest-Sud, vi muntil Vulcan indirectia Nord-Est-Est. Intregul masiv se légä, prin ram),tele Sturub ou muntil Cernel, ce at o ramura para-lelä muntilor Mehedintl, i cu grupul Hatzeg, a canal

70

mast& are un mers apr6pe paralel cu acea a mun-tilor Vulcan.

Muni MehedinL Inaltimea acestor munti nu In-trece 1300m, iar lungimea crestel este de vre-o 60 ki-lometri. Spre interiorul Orel ramurile lor ati aspectrnuntos, pe o Intindere de 15 kil., ele se transform&apor In (Mud, sub care forma, se prelungesc spreSud-Est, pe o lntindere de mat bine de 60 kilometri.In vaile formate de aceste rainurt, curg mal multerim' si parae, parte afluenti al Jiulut, intre care putemnota : Bistrita, Tismana, Motra cu Cosustea, parte atDullard, intre cart sunt de notat : Bahna i Topolnita.Culmea Godénul.ul desparte apele Jiulut de ale Dundrel.

Spre Banat, din contra, el se termin in pante re-pay pe Cerna, al carul curs, paralel cu direqia cresta!,este numal la cal-va kilometri de ea.

In general acestI murk' sunt aspri, acoperiti de pa-duff si pe alocurea pasune; putinele sate ce se ga-sesc In el, sunt situate prin diferitele vat ce se deschidIntre ramurile lor.

Nu sunt traversatf de niel un drum, afara de vre-otrel potecI. In lungul lor, pe unja unde incepe zonadealurilor, exista o osea comunala, ce duce de laTurnu-Severin i Vêrciorova la Baia de Arama.

Zona dealurilor din contra este mat bogata, mal po-pulata si mal strabatutä, de drurnurt.

De la FiliasI pornesc dou6 sosele comunale spremuntil, una pe valea Motrulut la Baia de Aram6., sipe valea Jiulut (malul drept) la T.-JiuluI.

Paralel cu crésta muntilor, tot In zona dealuiilor,

71

avem o osea judetianä ce taie diferitele culmI, mer-gand de la T.-Severin prin Brosceni la T.-Jit.

Muntii Vulcan. Acestl muntl se lilting tare vIrfulOslea si cursul Jiulul, a carul vale superi6ra este pa-ralela cu crésta lor p&na la punctul unde, intorcên-du-se brusc spre Sud, o taie, si'si deschide drumulspre tark prin defileul Lainici.

Muntii Vulcan at o Inaltirne medie de 1500 m.,unele din Orfurile sale tree peste 1800 m. Lungimeacrestel este de vr'o 40 kilometri.

Natura acestor muntI este aspra ; el sunt acoperitlde paduri, valle sunt adancl si de aceea c6stele suntrepecll In spre interiorul Orel si se Intind In ramuriscurte ; ele at' aspect muntos p&n& la linia ce treceprin Tismana-llobrita-BumbescI, adic& pe o intindereIn medie 15 kilometri, apoi ramurile se transform Indealurl, convergênd spre unghiul format de confluentaJiulur cu Bistrita.

in vane formate de ramurile muntilor Vulcan, curgo parte din afiuentil Jiuldf, call sunt mai mult niste'Arm.

Spre Transilvania muntil nu trimit ramue, ci cadIn pante repay. pe Jit.

Un singar drum traverséza muntil Vulcan, cel cetrece In Transilvania prin trecat6rea Buliga, (pasulVulcan) la vest de trecAtórea Lainia numit In ve-chime drumul NeamtuluI, cl&nd In valea superi6r&a Jiu1u1; drumul de la Buliga Incolo sa transform& Inpotecä.

In depresiunea ce separa zona muntilor de a dealu-rilor esist& o comunicatie, compus& din trunchiuff de

7 2

sosele comunale pe alonurea Intrerupte care leaga Baiade ararna cu Targul-Jiulul, In prelungirea soselel dela Turnu-Severin.

Masivnl dintre Jift i bit

Masivul dintre Jiu si Olt face parte din grupul demuntr coprins °lam : Olt, Sibiu, Secas, Mures, StreiuL

Jiul Partea nordica a grupului se compune dinmuntil Sibiuluf si Sebesulul, separatl intre el prinrhil Sebe. Partea sudica, pe care trece frontier&romana, este cunoscuta sub numele de muntil Pa-ringuluI. Culmea principal& a acesteI 041 la 18 kil.aproximativ, la est de Jiu se bifurca, ramura meri-dionala pastréza denumirea de muntil Paringulurse Intinde In directiunea est pan& In Olt, iar cea sep-tentrionala se Indreapta spre Nord pentru vr'o 13kilometri i apoI cotesce la Est, mergand iarasI pan5In Olt, paralele cu muntil Paringulul sub denumireaculrnea Platanes&

Aceste douè cuing sunt separate printr'o depresiunede o largime de 20 30 kil. si care constituesenul Lotrulul, afluent al Oltulul.

Lungimea masivului Intreg, m'esurata Intre Jiu siOlt, este de 70 kil.; inaltimea medie 2000 metri, unelevarfurl merg pana la 2,200, 2,400 i chiar 2,500.(Varfu Mandru 2,520)

Versantul meridional al crestel Paringului se Intinde,spre Sud-Vest, and nascere la diferite val, cu directiaspre Jiu, si parte spre Sud-Est, Intro carI curg dife-ritiI afluentl din drépta ai OltuluI. Culmea Zanoaga, ce

73

pornesee din muntele Paptwa, normal pe mersul crester,desparte apele Jiului de ale Oltului

Intre diferitele Ami ce iat naseere din clina meri-dional& a acestor muntr.putem nota:

,Afluentil din stánga al JiuluI. Gilortul, confluentaaproape de' Filia0. AmAradia, confluente, mai sus deOraiova.

Afluentir din drépta Oltului. Bistrita, confluentaIn apropriere de Babea Luneavetul, confluenta maijos de Slavitesel. Oltetul (cu afluentul s'U] principalCerna), confluente. la Marunter.

Ramurile conserv aspectul muntos pan& la liniaBumbeseT-Rámnic, -pe o Intindere de 18 kilometre, siapoi se lntind In forma de dealuri, spre Sud, trecandcu ultimile undulatil dineolo de soseaua Craiova-Sla-tina.

Masivul nu este stráMtut, de a eurmezisul, de catde vr'o dou'e poteci ara importanta. Pe valea Lotru-Mi exista o sosea comunala, care se desparte din so-seaua nationala la Gura-Lotrului si merge p*án& laVoineasa, de unde se prelungesee In formá de drumsi mal pe urm& de poteca, pan& peste frontier&, laRiul satului.

Prin depresiunea ce se Intinde la marginea zonetmuntilor, -Linde Incep dealurile, trece soseaua judetian&Rimnieu-Valcea-nrgu-JiuluI; de la Horez, o ramur&de sosea comunal& Merge la Bumbesci pe Jiti.

Mal multe comunicatil pun In legatura soseaua nantional& Slatina-Craiova, cu zona muntilor, prin diferitele vál din zona dealurilor.

Intre aceste vom nota : 1) FiliasI-Sedorta-nrgu-Jiul,

74

prin valea Gilortului, sosea judetiana. 2) Sosea judo-tianl Craiova-C&rbunescr, prin valea Am&radier, com-pus& din trunchiurl de sosea judetiank si c,ornunala ;la CArbunescI da In soseaua precedentä, ducênd prinurmare la T.-Jiil ; 3) Craiova-Ciupercenl, prin valea 01-tetulul, In care da la Otetelis soseaua comunal& cevine de la Bals ; 4) In fine, se mal pot nota si trun-chiurile : Otetelis-Sl&vitescr, prin valea Cerner, soseajudetian&; si Mena', monastirea Bistrita, prin valeaBistritel. sosea comunal&.

Hicirografia

Hidrografia Oltenii consta din:Dunärea 1);Afluentir miel al DunArel ;Cursul Jiulur si afluentil s'el;Cursul Oltului ,i afiuentir s'él din drépta.

Afluentl miel al Duniirel

Cerna, valea Cerner este marginita de culmea cen-tral& a muntilor Mehedintl si de culmea Piatra-Go-deanulur, iar la capul er de vérfurile Sturul si Oslea,Intre carI '11 are isvórele Cerna de o parte, Jiul rom&nde alta.

Partea superiesr& a vael. apartine Romániel, par-tea inferi6r& Austriel, iar cursul de mijloc al riululformeaz& frontiera.

Valea Cerner este str6b&tut& de o sosea si cale fe-

1) Cursnl DunIrel se va stndia in intregime, mal departe.

75

rat& pan& la confluenta ca Mehadia, de unde apuc&prin valea acestur rîü, pentrn a duce, prin pasul Do-mana i valea Temesuldf, spre Karansebes-Segedin.Cerna se vars& In DunAre la Est de Orsova.

Bahna, rîü de mica Insemn6tate. se vars& In Du-nare la Vêrciorova. Valea sa este lirnitat& de cud-mea Motaretulul spre Est, si culmea principal& a mun-Olor Mehedintr, la Vest.

Prin valea Bahnel exista o sosea comunal& In con-ditiunl mediocre, care trece culmea Mot5retuluI, Indrep-t&ndu-se spre Baia de Aramä.

Topolnita, curge Intre culrnea MotaretuluI si Go-deanuluI si se varsä In Dundre la apus de T.-Severin.Ca volum al apeT este de mica important& ; numaiIn timpul crescerilor, adancimea sa trece peste jum6-tate de metru.

Prin valea Topolnitel exist& o sosea comunala, careduce de la T.-Severin la Baia de Aran* si In caredtl, cea de la Bahna.

Isv6rele, const& mai mult dintr'un canal de sour-gere ai apelor ce se aduna In depresiunea din cotulDunaref. Se varsa In Dunäre la Isv6re.

Drincea, are cam acelas caracter ca Isv6rele; constä,din Intrunirea mal multor paraiase si se vars& InI/mare la apus de Cetate.

Deisnei utul. Cursul acestur rìù descrie o curb& pa-ralela ca cursul inferior al Jiului si se vars& In lacul

'76

Balta Nedea. Largimea mijlocie a DasnautuluI este do20 m., jar adancimea de 111120.

Dasnautul are importanta din causa obstacolululce presinta, atat prin volumul apelor sale, cat i prinnatura funduluI, care este malos.

Cursul Jiulul

Jiul isvoresce din Transilvania, din doué ramurl :una apusana Jiul romanesc, a carui vale este para-lela Cu muntil VulcanI; si alta r6sariteana, Jiul transil-van (numit si unguresc) Cu o directiune generala deTa Nord la Sud-Vest. Aceste douè ramurr se Intrunescmal' jos de Barbätenl, de uncid cursul se Indreaptacatre Sud. facènd o taetura In tóta adancimea zonelmunt6se, Intre muntil VulcanI i Paringu, cunoscutd,sub numele de defileul Lainici.

La esirea din regiunea munOlor, Jiul se apleaca spreSud-Vest pana la confluenta cu Tismana, unde printr'unmare cot iea o directiune aprópe normala pe cea d'antél,Indreptandu-se catre Sud-Est pana, la Craiova. De aidJiul se Indreapta direct catre Dunare, In care se varsaTa Bechet, trimetand lusa o parte din apa i In laculMide&

Basinul Jiulul este marginit la apus de culmeaGodeanulul, prelungita prin varfurile Oslea i Sturu, laNord de culmea centrara a munOlor Hatzeg (Reteza-tul) si Sebes, ear la r6sarit de culmele CabanulZan6ga. Acest basin este impartit In doué sectiuni, déo bariera transversala, constituita de creasta princi-pal& a CarpaOlor, (munOI Vulcanl í Paringu) si pe

77

care 4111 o te spre, a trece dintr'o sectiune a basi-nuluf sëii, in cea alta.

Valea Jiulul are diferite aspecto. De la Barbaten1 laBurnbesd strimta si prapastiósa; adevèrat defile% Dela BumbescI se largeste la 2 kil., ear la T.-JiuluI setransforma Inteun ses Intins i fertil. ,De la Targu-JiuluI la Craiova, latimea 4-6 kilometri, ear In josde Craiova merge si pana la 8 kilometrii.

Malurile riulul In zona muntilor se confunda cuperetil stIncosl ai taeture prin care curge el ; In dea-lurl ele sunt drepte si se ridica pe alocurea pana la4 metri de asupra aper.

Volumul apelor este variabil; ast-fel, In timpl ordi-nail, In difelefi, este In medie de 25 m., la Craiova de50 m., ear apr6pe de Dunare atinge 100 m. In tim-pul apelor marI, largimea cresce la Craiova pana la200 m., ear spre Dunare pana la 300.

Adancimea in medie este de 1.50, numal la ape detot scagute este sub 1 m., la ape marl cresce la 3 m.

Iuteala curentuluI este fórte mare In muntl, partemijlocie i inferióra a cursuluI este In medie de 1 m.pe secunda.

Pe valea Jialul gasim o sosea nationala In tot lun-gul el, care duce de la Dunare In Transilvania prinCraiova i T.-Jiulur, si o sosea comunal& pe maluldrept, de la FiliasI la T.-Jiu.

De la Craiova la FiliasI valea este strabatuta si decalea ferata BucurescI-Verciorova.

Punctele de trecere mai lnsemnate, In care se ga-sesc podurI In bune conditiunI, sunt: Thrgu-Jiu,Craicva. In unele par sunt podur1 umblat6re perma-nente (In cursul inferior) : Zaval, Ghindiova, Tarnava

78

etc sag instalate eventual pe timpul crescerilor (cur-sul superior).

Afluentil mal Insemnatl al Jiului sunt :Motrul, isvoresce din culmea central& a mun-

tilor MehedintI, din parae carl se unesc la Closanlse varsa In Jiu apr6pe de FiliasT, dup& ce primescemal ILAN' pe Cosustea si pe Usnita, prin a carel valeapuca soseaua national& si calea ferata.

Larginiea Motrultif In medie este de 50 metri s'tadancimea In timpi ordinarl este mica.

Gilortul, isvoresce din muntif Paringu (V. Man-dru) si se vars& In Jiu la Tantarenl, la Nord deF ili asl.

Prin valea Gilortului trece calea Ferata FiliasI-Targu-Jiulul si o sosea judeOana, care la Scórta da In so-seaua R.-Valcea-T.-Jiula Atat soseaua cat si caleaferata lasa valea Gilortulut la CarbunescI, si se Indréptaspre apus, trecênd prin pasul Copacioasa, dupa caretae In curmezis valea Amaradia Pietrósa, si daii apoIla T.-Jiu.

Atat valea GilortuluI cat si a Motrulul sunt popu-late si spre partea mijlocie si de jos ati o latimepana la 3 kil.

Ametradia, isvoresce din culmea meridionala amuntilor Paringu, si are cursul superior intru cât-vaparalel cu acela al GilortuluI; se Inclina apoI usor catreEst. Ma sus de Craiova, printeun cot brusc spre apus,d& In Jiu.

Prin valea sa esista o sosea judetiana, care mergede la Craiova spre Carbunesel, In valea Gilortulul.

-- 79

Cursta Oltultti

Oltul isvoresce din munOi rèsaritenl aI Transilvaniel(muntele Mägusa). Are o directie de la lnceput Nord-Sud, se Indréptä, apoI spre Vest, deschidêndu-Sf dru-mul printfo täeturä (defileul Racos) In muntil interior!asi Transilvanier; si, dupa ce curge paralel cu creastamuntilor Fagäras, este silit, de masivul muntilor Si-biu a coti la spre Sud ; In acéstä, directie 'si des-chide drumul spre Dunäre, täind In curmezis AlpiItransilväneni, intre muntil Paringu si Fägäras. Acéstä,täeturä &lama si lungä, 5.0 kil. de la Boita (RotherTurn) la CalimänescI, este cunoscutä sub numele dedefileul Cd inen i.

Cele dou6 defileuri ce sträbate Oltul (CainenIsi Racos)Imparte basinul WI In 3 sectiunI ; cel superior si celde mijloc sunt In Transilvania, cel inferior apartineRomänieI.

Acesta este limitat la Vest de Culmea Zän6ga, laNord de culmea central& a Alpilor TransilvanI (culmeaPlatanescl si muntil Fägäras) si la Est de culmea Lovis-tea, care-I separä, de basenul ArgesuluI.

Valea Intre Boita si CalimanescI presintä, aspectulunlit defilet continuu si strimt, gall, de miel pärtIunde gäsim 6re-carr largituff. Sunt de remarcat por-tiunile dintre Boita si CainenT si cea de la GolotrenIla Cälimänescl.

In prima, Oltul desparte culmea Platänestilor, carelimitéza partea de Nord a väer LotruluI, de muntiIFägärasuluI. In acéstä, sectiune, de 18 kilometri, valeaeste cu desävarsire strämtä; nu ail loe de cat rill'si soseaua ; pantele nu sunt aspre Insä, de cat pe

80 --

alocurea, li prin unele parta. sunt §i miel luminivel.De la Caineni la Golotrenl, valea relativ este larga,

trece in unele partI de 500 m.De la GolotrenI la CalimaneOl (14 kil.) Oltul fac

In munte o taeturä, ingusta O adancavalea este ou;totul stramta. Soseaua este taiata In stanca li ur-measa cotiturile brusce ale dula Acésta este partea,cea maI aspra a vael. Cbstele muntilor cad In pardo.repecli, In unele p'ä,41 verticale pe fia ; Inaltimea loreste considerabila.

De la CalimanescI valea se deschide din ce In cepentru a atinge In jos de Ramnic, In unele partl,10 kil.

Latimea apel variaza intre 70-100 m; In timpulapelor marI, acolo unde malurile nu sunt lnalte liapiopiate, ea merge pana, la 2 §1 3 sute metri.

Adancimea In zona muntilor este de 2-3 metril,de la Rarnnic In jos este numal de 1.5; la ape marlea cresce pana la 4m, In unele puncte chiar mal mult.

Curentul In munte este f6rte repede, peste 3" pesecunda; de la Rarnnic In jos este de la 1,5-2"1.

Punctele de trecere sunt la Ramnic, S'atina, Sla-tik5ra §i T.-Magurele, unde sunt podurI statat6re.

In maI multe puncte sunt podurl umblat6re, (Cai-rienl, Racovita, CalimanescI, Ostrovenr, Bujoranr etc.).

Valea OltuluI este strabatuta de soseaua nationala :Corabia-Caracal-Ramnic-Riti-VaduluI; ea este Insotitapana la Ramnic de cale feratá, care se Intretae cuunja principala BucurescI-Varciorova, la Piatra. Pemalul stang exista o sosea judetiana T.-Magurele-Sla-tina-Jiblea, (In fata Calimane§tilor).

81

Afluentil din drépta a! Oltulul sunt :Lotrul, a caruI vale se deschide Intre culmea

PlatanescI si muntif Paringului si este Inchisa la Est demarginea apusanä, a muntilor Fagaras. Cursul säilsuperior este In parte pe frontierä, lar cel inferior estenormal pe al OltuluI, si confluenta are loe la Golo-trenl, -ande Incepe partea cea maI asprä, a deffieuluI.

Latimea Lotrulul este de la 20-30 m., iar adân-cimea merge pan& la 2 metri.

Valea este strä'hatutl, de o sosea comunala, caremerge pan& la Voineasa.

Olteful, isvoresce din munir ParinguluI (V. Pa-pupa) si are un curs paralel cu al ()hula Ora laOtetelis, unde primesce pe afluentul s'éti Cerna; deaid. se Inclinä, spre Est si se varsä in Olt In fataMärunteilor, la marginea zoneI dealurilor.

Lärgimea Oltetuldi variazä, Intre 20-40 m., iaradäncimea In medie este de 1 m.

Luncav'étul 0 Bistrita cu confluenta la Slavi-testI si BäbenI ; pârae de munte de mica important:aea volum al apelor ;. prin valea de jos a primului trecesoseaua judetiana, care de la Otetelis da din valea Cer-nel In a Oltetului ; prin valea celuI de al doilea existao sosea comunalä, care merge de la BabenI la monas-tirea Bistrita si da, prin urmare, In soseaua de lega-tura Ramnicu-T.-Jiulur.

CM de comunicatie

RetAua cäilor de comunicatie din Oltenia, se com-pune din treI linil principale si din diferite trunchiurlcare le secundeaza In aceiasI directie, sail stabilesclegatura intre ele. 6

82

Liniile principale sunt :Soseaua Slatina-Craiova-T.-Severin, pe care o

vom numi calea Vèrciorova, sati calea Portile de- fer.Soseaua Bechet-Craiova-T.-Jiulul-LainicI, pe care

o vom numi caleaSoseaua Corabia-R.-Talcea-RIul-VaduluI, pe care

o vom numi calea Turnu-Roqiu.

Calea V'érciorova. Calea Wrciorova este constituid,din capatul apusan al artereI principale de comuni-cata a térel n6stre. De la Craiova ea urméza, Inso-tita, de calea feratä, fundul vael. Jiulul, pana la Filia*I;de aci apuca pe valea MotruluI ; de la Strehaia pevalea UsneteT, §i, la Poroina (Palota), trece peste cul-mea Poroina, dând apol la T.-Severin ; soseaua de aicIse apropie de Dunare i dincolo de Severin j'Ara Inzona muntilor, din care ese la Bazia§ In Ungaria.

La Orvva ea se bifurca; a doua ramura lasä valeaDunäre i apucä, prin valea Cernel i a Mehadiel,trece In valea Temeplul, prin pasul Doma§na, i mergela Caransebe i Temwrar. Calea ferata Insotesceacésta a doua ramurä.

In interiorul tèrel, soseaua are un punct dificil ladealul Poroina; pana la acest punct In general eatravers&ä, o zona u§(5ra §i este secondatä, de malmulte drumurl, Intre care se p6te nota cel de la Craiovala G-helmegioia, prin valea Obedeanului, compus dintrunchiurl comunale , soseaua Strehaia-BroFenr-Severin.

Puncte tactice, pe acésta directiune, ce pot presentaavantaj aparareI sunt : Térciorova, Gura \rae.): i maIcu seamä. Palota pe dealul Poroina.

Calea Lainici. De la Filiasi se desparte o ramuradin calea nationalä, care urcänd valea Jiulul, mergeprin Targu-Jiulul la Petrosani si dä apoT, peste pasulMerisor, In valea Streiulul, prin care se scob6ra Invalea Muresuluï, aproape de Deva.

Soseaua este in bun& stare, cu deosebire ca de laBumbescl spre frontiera In parte este Inca In constructie.

Ea este Insotita de la Filial de o alta sosea (partejudetiana si parte comunala), care urméza tot valeaJiuluI (rIpa opusa) 'Ana la T.-Jiu.

In fine, tot din FiliaA se mal desparte prin valeaGilortuluï o sosea judetiana si calea ferata, Filial T

In resumat, de la Filias1 pan& la T.-Jiu, avem trelcal bune si o cale ferata.

De la T.-Jiulul avem numaT o sosea In parte Inconstrutie si un drum ce duce la vama Buligasi carese reduce spre frontier& la o simpla potecä.

Putem distinge, prin urmare, urmat6rele trel sectiunkDe la Filias! la Targu-Jiulur. Conditil cu totul

favorabile, din punctul de vedere al viabilitateI; avemo cale ferat& si treI sosele, din care douä pe aceaslvale. Valea este bogat& i larga, se presint& ca o snvitade yes, a caret lärginie nu este nicaierl mal mica de3 kil., iar la confluenta cu Tismana i Bistrita,sesul se largesce f6rte mult.

De la T.-Jiu la BumbescI. O singura cale prinvz,.lea Jiulur; un drum In pniste conditiunf o Insotesceurmand culmea vecina. In orI-ce cas, si In acést&sectiune, conditiunile sunt anca favorabile, valea fiindspati6s& si terenul nu tocmaT asprii.

De la BumbescI la frontiera.

84

In acést& portiune conditiunile devin mar mediocre;avem o singura sosea, In parte in constructie. Valeaeste stramta; un adevèrat defileil, a carel lärgime nutrece de cat rar peste 400 m; este coa& si acciden-tat&; soseaua este t'Adata In unele pärtI In stanc&,trecênd de mar multe orI de pe un mal pe altul pepoduri. Comunicatia este decr f6rte succeptibila de afi Intreruptä cu Inlesnire, de asemenea si valea potefi baricadat& cu usurinta, fiind o stramt6re lung& devre-o 30 kilometri.

Ca posituinI tactice In valea Jiulul gäsim positi-unea de la Lainici si cea de la Bumbescl.

Calea Turnu-Ro. La Vest de Slatina, pe maluldrept al OltuluI, atat din cala feratä, cat si din so-seaua national& sä desparte cate o ramur& In susulväel acestuI riu. Calea feratä se opresce la R.-Valcea,iar soseaua se continusa pan& peste frontiera, urmandvalea pan& la confluenta cu Sibiul si de aid urmandvalea acestul rIu, merge la orasul Sibiu.

Soseaua este In bun& stare. Valea fiind stramta,In multe pärtI drumul este taiat In stanca si susti-nut prin lucraff de arta, fapt ce-1 face a fi f6rte expusdistructiilor. Ca drumurI secundare exista soseaua T.-Mägurele, Slatina-Jiblea, precum si soseaua Ramnic-TigvenI-CainenT, care are o fcírte mare importantä, per-mitênd a se Int6rce defileul MinenI-Calimanescl.

Tiind sémä, de comunicatiunile existente si de naturasi aspectul terenuluI, calea ainenI pote fi Impartit&si ea In trel sectiunI :

1) De la Slatina la CälimänescI (la Nord de R.-Valcea).

-- 85

De la CalimanescI la CainenI (40 kil).De la Cainen1 la Boita In Transilvania (18 kil).

In prima sectiune soseaua este In perfect& stare,valea are o lärgime medie, pan& la Ramnic, de 7 kil.

presinta, aspectul une fasil de ses populat i bogat;de la Ramnic ea se stramtéza, nu devine Insa malmica, de 1 kil. i '/2.

Pe malul stang al Oltulul maI exist& o sosea, partejudetiana parte comunala, care merge pana la JibleaIn fata Calimanestilor, In conditiunI destul de bune.

In a doua sectiune, soseaua inträ Intr'un adeväratdefileú; valea devine förte stramta, in unele locurl so-seaua nu mal pote urma fundul vael, urca la jumètatecásta, si este taiata In stancl ; podurI peste diferiteparae expuse f6rte upr destructiunilor.

Orr-cum fie !ma, soseaua presinta conditiunl bune ;ea este secondata de soseaua Ramnic-TigvenI-Cainenl,cu care se léga i prin trunchiul CalimanescI-Jiblea-Suicr. Se mal pote nota ramura din valea Lotrulul,care de la Voineasa In sus se transforma, Ins'a Indrum si apol In poteca, duc8nd In Transilvania prinriul Satului la Talmacia (valea Sibiulul).

In orl-ce cas Insa, conditiunI mai avantaj6se pre-sinta soseaua Tigvenl, de cat cea din valea Oltulur,si de aceia ea capäta o important& f6rte mare.

In fine, In a treia sectiune, soseaua este In bun&stare, Ins& defileul continua, si ea nu este secondatg,de nicl o altä cale, ceia-ce face ca ori-ce miscarenu se p6ta executa de cat pe dênsa.

Resumand cele glise asupra acestei cal, putem con-chide ca, conditiunile In care se gasesce sunt me-diocre, fata cu miscall de trupe numer6se. Valea fijad

86

In muntI cu totul stamtk este nefavorabil& pentrustationare pe tot lungul defileuluI de la Boita la Ca-limanescI.

Afar& de aceste trel car principale, i secondarelelor descrise pana aid, maI putem nota si urmat6relesosele :

Craiova-Caracal, sosea judetiana.Craiova-Calafat, i Craiova-Cetate, sosele judetiene.Severin-Calafat, urm&nd malul DunareI, sosea

judetiana.Calafat-Corabia-Islaz comunicatde In conditiunI

mediocre, consistand In total din trunchiurI de soselecomun ale.

Bechet-Caracal, sosea comunalä.

Consideratiuni asupra frontierei despre Austria

Lantul de munti din Oltenia este compus din douImasivl, masivul dintre Dunke j Ma, care coprindemuniì Mehedintl si Vulcan, cu o Mtindere total& sprefrontier& de vre-o silt& kilometri, i masivul dintreJiüsi Olt.

Primut este dublat In Transilvania de un lant pa-ralel : Piatra GodeanuluI i muntil Hateguldf. Depre-siunea dintre aceste dou6 lanturI, constituit& de vaneopuse ale CerneI i Jiulul rom&nesc, nu convine nielo cale de comunicatie.

Masivul dintre Jiüsi Olt este asemenea format din-tr'un dublu lant separat de valea Lotrulul. LungimeacresteI este de vr'o 70 kilometri.

Pe la extremitatile acestor dolli masivI trece ate

87 --

o cale de comunicatie, ce traverseaza frontiera. Douëdin aceste treI cär se unesc la cea d'a treiaeste o ramura, ce se desparte din artera principal&la Slatina. Punctele Filia§1 i Slatina sunt decI punctede jonctiuni ale comunicatiilor de peste mun14 cu ca-lea principal din interiorul Ore; ele pot fi conside-rate ca puncte obligate §i prin urmare, de o impor-tant&vditä. Craiova, Intre ele, care pc5te fi conside-rat& ca centrul tutulor comunicatiunilor din Oltenia,la iaras1 mare importanta. Este de notat Ins& ca, fie-care din aceste trer ling, In zona muntòsk sunt Inpr6ste conditiunI, plus ca se gasesc la distanta de4-6 dile de mar intre ele i far& comunicatil delegaturä. Result& c& pe de o parte trebuesc conside-rate ca treI liniI independente, iar pe de alta, coló-nele ce vor opera separat pe ele, nu pot fi conside-rabile.

Acestea fiind conditiunile reteleI de comunicatil, pareca acést& regiune nu are probabilitate sa fie teatrulunor operatiunl Intreprinse cu forte numer6se.

In adevèx, din punctul de vedere al ofensivel dinTransilvania, operatiunile ar trebui sa plece din trerpuncte : Caransebeq, Hateg i Sibiti, legate printr'o sin-gura sosea, ce traverseaz& pasul Portile-de-fer Tran-silvane 1), qi fe-care linie de invadie (compuse dincate o singura cale), are Inaintea sa unul sat dou'édefileuri. Legatur& nu exista Intre cal; conditdile dedebu§are defavorabile, cad apararea dispune de matmulte drumuff prin care plite sa concentreze fortesuperielre la Turnu-Severin, Têrgul-Jiulul i RamnicuV

') Vejl Transilvania, latura de Est.

88

Valcea. Aceste puncte sunt apol legate printr'o bung,linie transversala, ale carel centre de manevre sunt

pentru portiunea apusana i Craiova pentruIntréga sectiune, ceia ce face conditiunile apararel simal bune.

Vedem dar ca se pae conchide din cele cliseIn casul cand Oltenia ar fi aparata cu destule forte,ofensiva ar avea putinI sort' de reusita succesulWI nu ar putea fi asigurat de cat In casul cand arputea saI procure superioritatea numerica la punc-tele de debusare, ceia ce defileurile nu'l permit.

ROMINIA MARE

Romania mare este partea tkrel dintre Olt de oparte, Hilcovul, Putna i cursul inferior al SiretuluIde cea-l-alta; ea se Intinde din crestele Carpatilorpan& In Dunare, de la gura Oltulul la a Siretului.

Din punctul de vedere al formelor terenului; céstaregiune nu se deosebesce apr6pe intru nimic de Oltenia.Gasim i aid treI zone : una rnunt6sa, constituita deversantul meridional al Carpatilor, una delur6sä, carenu este de cat prelungirea muntilor spre campieIn fine zona seas& ce se Intinde intre p6lele

r i cursul DunareI.Zona munt6sa este partea cea mal Malta a mun-

tilor noSriI, In unele puncte atinge limita zapedilorvecinice. Ea este iata de mai multe rIurl , din caredotué sunt de o important& militara mal mare sianume Prahova i Buz6ulur.

Luand ca linil de demarcatiune aceste rlurI, Intreaga

89

zona pene fi Impartita, pentru Inlesnirea studiulul sëtidin punctul de vedere militar, In trei masivi :

i) Masivul dintre Olt si Prahova, compus din muntiiFagarasului si o parte din muntiI Barser.

Masivul dintre Prahova si Buzèti, compus dinrestul muntilor Barsel si o parte din muntif Buzenlul.

Masivul de la Est de Buz" compus din restulmuntilor Buzè'uluI.

I sin acestl masivI iaü nascere mal multe cursuiiapa, care se adunl. In douë basinurl principale: Ar-gesul si Ialomita si un basin secundar : Buzäul, afluental Siretuluï. Unele din aceste riuri at o important&cu totul secondara, notandu-se numal prin faptul cadeschid comunicatiunl In zona dealurilor si a mun-tilor, i leaga ast-fel aceste zone cu partea seas& atòrei, care este cea maI bogata i maI populata. AlteleIrisa, ati ére-care importantä, fie prin volumul apelor,fie mal cu searnä, prin directiunea ce aïl In curme-zisul zonel sese, constituind ast-fel o serie de linil deapärare, care In anumite casurl, ar putea fi utilisatecu Ore-care succes.

Oro grafiaMasivul dintre Olt si Prahova

Dupa Impartirea facuta, munt,iI dintre valle Olt si Pra-hoya apartin, din punctul de vedere militar, unul acela$fmasiv, care presinta apr6pe aceleasl caractere In 00',Intinderea sa. Dupa numirile date Insa de locuitorl, ma-sivul se descompune In cloud partr: muntil Fagära-sului, de la Olt si pana la Dambovita-Dambovicióra,

-500 partea occidental& a muntilor BarseI, restul de laDambovita pan& In Prahova.

Muntii Fdgeirciqului. Ace§t1 muntl represinta par-tea cea mar impunat6re a Alpilor Transilvanr. Inal-timea lor variaza Intre 2000 i 2500m, atingend prinurmare, cu unele vIrfurT, limita zapeclilor vecInice.Lungimea crester este de vre-o 80 kilometri. Extre-rnitatea lor estica se leag& In Transilvania cu muntilPersanr i Geister, care se Intind spre Nord-Est pan&la Olt, silindu'l sa curg& prin defileul Rakc*

Spre Nord, ramurile acestor muntl stint scurte §icad In pante repe41; spre Sud, din contra, sunt lungr,In medie 35 kil.; de la crest& ; acestea at o directiunenormala pe cresta pan'ä, la unja Bogdanescr, Stanescl,Campu-Lung, Laicai, unde se termina zona munt6s&.

De aci ramurile de la Vest de culmea Comarnic(care desparte apole Oltulur de ale Argeplul) at odirectiune curba, cu convexitatea spre Sud-Est.

lntre aceste ramurr curg afluentil din stanga 01-tulur, din care cel maI important este Topologul, con-fluenta la Slavitescr.

Ramurile de la Est de culmea Commie conservdirecOa lor normala pe crésta. Prin valle formate deele curg afluentir din stanga Argeplur

Intre ace§tI afluentI distingem, Incepênd de la Vest :Valsanul, confluenta la Meri§anl; Rini-1)6mnd care pri-me0e riul TerguluI cu Sora 0 Arge§elul, confluenta laPitescl ; In fine Dambovita cu Dambovici6ra, confluentaIn zona easà,, la Budescr.

Diferitele sval nu deschid nicl o comunicatiune pestefrontiera; exist Ins& cate-va sosele care pun In le-

-- 91

gatura soseaua principal Pitescl-BucurescI cu loca-agile din susul vailor enumerate.

Aceste trunchiurI sunt :Prin valea Arge§u1u1 §i a Topologuldf, soseaua na-

tional& PitescI-Curtea-de-Arge*-TigvenI-Cainenr, comu-nicatie importanta, prin care se pae trece din valeaOltulur In a Argeplul. La TigvenI soseaua se bifurcatrimetênd o ramura la Ramnicu-Valcel.

Prin valea Argeplul, soseaua comunala Arefu-Cur-tea-de-Arge.

Prin valea Valsan, soseaua comunal& de la Meri-qanI la Bradetu.

Prin valea Dómna, soseaua judetianacanI-StAnescI-NucOra, trimetênd o ramura de soseacomunala prin valea riuluI Sora, la BerevoescI.

Prin valea D6mner i riul Têrgulur, soseaua naio-nal& PitescT-Campu-Lung, care se prelungete prin va-lea Dambovitel spre pasul Bran, In muntil Barsel.

Prin valea DamboviteI, soseaua judetiana Targo-vitea-DragomirescI-PitescI, trimetand o ramurA de so-sea comunal& pe vale In sus, la Dragoslavele.

Din &Ste aceste trunchiurI sunt importante cailePitescI-CainenT i Pitescl-Podul-Dambovitel, care ducla frontiera.

Comunicatil transversa le sunt fcírte putine §i nucontinuitate, spre a forma o bun& linie de legatura.P6te servi ca ast-fel de linie drumul Ramnicu-Valcea-Campu-Lung, pe la marginea zonel munt6se, careconsta din 3 trunchiuri

1) Ramnicu-Valcea-Curtea-de-Arge, cale nationaM,2) Curtea-de-Arge-Stane01, trunchiurl comunale Inpr6st& stare, 3) Stänesci-Campu-Lung, sosea judetiana.

92

Munir sunt aspril §i puOn populatI, lucru ce sededuce din faptul putinelor c&I de comunicatie ce segasesc In er, cäcr zona muntésä nu este strabatutade cät de potecI.

Intre ele pot fi notate cea care duce din valea Topo-loguluI In a Oltu11.17, trecênd frontiera la pasul SariOra.

Muntii Bcirsei. Aceqtr muntr se intind de la Bärsapan& in Tatrang, ap, In cat numar o parte din er suntcoprin§r In masivul considerat.

El ail acelaql caracter qi aceea0 structur& ca qi muntirFagära§r; rarnurile lor cad spre Sud In directia normal&pe creasta. Ramura Leota, desparte apele Argeplur deale IalomiVf. Muffle Incep de la unja Laical, Cozienr-Cam pina.

Muntif Barsel In acésta portiune sunt str8lAtuV, afar&de importanta cale din valea Prahover, care duce pe laestremitatea estic& a masivulur, de o singur& cale decomunicatie qi. anume : soseaua din valea Ialorniter, carese termina, la MoroenI.

Mar gasim Ins& potecele :Miclo§anr-Törtzburg, peste culmea Leota.Moroenr-Törtzburg prin vama Strunga. Acéstä din

urmä potec& se Mg& prin una lateral& cu cea precedent&precum qi cu calea din valea Prahover.

Muntil Bärser sunt tot atat de aspri ca qi ar Fägära-quluf, cu t6te acestea, er sunt mar popular din causä eape aid trece drumul cel mar important ce Mg& RomäniaCu Transilvania, drum care este Insotit la mic& distant&de alte mar secondare.

93

Masivul dintre Prahova si Buzki.

Acest masiv este si el Impartit in douë, de valea Te-leajenulur, si se compune din o parte din muntiT Barser(partea de la Est de Prahova) pana* la Teleajen si dinpartea Vestica a muntilor Buz6uluT.

Munfii Bei rsei. In acésta, parte n'unta Barser suntmar putin aspri.

Inaltimea lor se scob6r5, sub 2000 metri, iar adan-cimea cresce la 50 km., ceea ce face ca panta generalasa fie mult mar dulce.

ET sunt strabatutI de drumul ordinar din valea Dof-taner, ce vine din Transilvania prin pasul Predelusla Tesila, trecênd de aci peste cuhne In valea Prahovel,la Comarni c.

Prin valea Doftane1 se continua. In jos un drum Inconditiunr mediocre, printr'un deffleti numit Secazia, simerge la Brebu si ampina

Pe marginea oriental& a muntilor Barsel, unde In-cep ar Buzëulu1, trece calea Bratocea, care urca va-lea TeleajenuluT si da In valea Tatrang ; iar pe ceaoccidentalä, trece calea Predeal, cea mar importantadin tac) comunicatiunile din Alpir Transilvanr.

Muntii Buzëtflui. Acestr muntr sunt coprins1 IntreTeleajen si 11111 Buzëtí ; eT devin din ce In ce marmiel, de la Vest spre Est ; lâng'a valea BuzIl Inál-timea lor maximä, este de 1400 m., cu t6te acesteaformele lor fiind Incurcate si aspre, putinele comuni-catil ce-1 strálat presint marr greutatl.

Mara, de cele dou6 caí ce trec pe la extremit&tile

94

lor, prin valea TeleajenuluI §i a Buzaulul, el sunt tra-versati de un singur drutn In f6rte pi-6sta stare.

Acesta este drumul din valea Drajnel, care duce dela Valenl la pasul Tat,aru. De la ValenT pana undese ramifica din calea Bratocea , la Drajna de sus,este sosea, de la Drajna la Don drum ordinar, (partesosea proectata,) iar restul poteca, care d'a In valeasuperiòra a Buzaulul.

Muntif Buzèului mal sunt traversatr de o poteca,care de la Cislat duce prin valea Basca-Chiosdululla Crasna peste frontiera.

Ca comunicatil de legatura, p6te fi consideratä, so-seaua Cislat-Ogretin-Valenl, care leagá calea Buzailcu calea Bratocea.

,Masivul de la Est de Buzéft

Acest masiv se compune din restul muntilor Bu-zatiluI, carl se Intind pana la Milcov §i Zabala, afluentIal' Putnei.

Inaltimea lor se cob6ra la 1300 m., prin urmareaci avern partea cea mal j6sa a muntilor no§tril depe frontiera nordica. Adancimea zonel muntóse estede 50 kilometrit, repartisandu-se apr6pe egal pe cele2 versante. Nicl o comunicatie nu'l traverseaza.

HidrografieHidrografia Munteniel consta din :

Dunarea 1).Afluentif din stanga af Oltuldf.Vedea O afluentir s'él : Teleorman i Cotmeana.

! ') Vecll nota de la pag. 74.

95

Argesul si afluentil sèl : Valsan, D6mna, Dâm-bovita si Neajlovu.

Ialomita si afluentul sèfi Prahova.Afluentil Siretulul.

Afluentil din stinga al Oltultii

Oltul primesce In stanga sa numai afluentl de va-1(5re neinsemnatä ; pot fi notatl Topologul si Oltul mic.

Primul iea nascere din culmea central& a muntilorFagarasi (V. Negoi) .si curge In directiune Nord-Sudp&na la Tigveni, de aid se Incov6ie spre Vest dand InOlt In fata gurei Luncavätului, in dreptul Slavitestilor.

Ca volum al apei, Topologul nu are niel o Insem-nAtate; In stare ordinara el p6te fi trecut cu piciorulori si unde; avênd Ins& mai tot cursul WI in munte,patul este acoperit cu bolovani.

Valea sa, care In unele 041 de la Suici In joseste spatiésä, are importanta prin faptul ca este po-pulatA si strabAtutà de o sosea, care permite ocolireaparteI celei mal grele din deflleul Caineni.

Acésta sosea duce de la Tigveni la Cainenr. lasandvalea Topologuldi la Salatruc si dand In a Oltuluipeste culmea Spinu. Ea se desparte la Tigvenl dinsoseaua national& Pitescl-Curtea de Arges-Ramnicu-Valcea, si se mal leag& cu valea Oltului prin soseauacomunal6 Suici-Jiblea, care Ins& din causa panteloreste o comunicatie grea.

0/tu/ mic este un WM de yes, de o important&cu totul mArginitä.

Provine din ape de stansura si infiltratiune : va-

96

lea sa incepe a se observa In dreptul Caraalulur, sicurge paralel cu Oltul de jos, In care se vars.& la Islaz.

Din punctul de vedere militar se p6te observa afiind paralel cu Oltul, !Ate In anumite imprejurarlsari märeasa val6rea.

Vedea

Apr6pe In tot cursul WI, Vedea apartine regiunelese; el isvoresce dintre ultimele ramificatiunf ale cul-

meI Comarnic. Are o directiune generala spre Sud-Estsi se varsa In Dunare, dupa ce trece pe la Rust'. deVede si Alexandria, prin dou6 bratet unul spre apusnumit al ZimniceI si altul spre r6sarit numit Garlele.Volumul apelor este förte variabil, rful este supus um-flärilor si secetel ; In medie, lärgimea variaa de la30-60 m., iar adancimea nurnal exceptional esteatät de mare in at sa nu permitä trecerea prin vad.In cas and apele Dunarel cresc, se produce un felde reflux, care se pote observa pana apr6pe de Bra-gadir.

Patul fiului, in partea de sus, este acoperit de pie-tris, In cea de jos este mälos.

Valea In general este spati6sa 4-5 kilometri, eaeste practicabila; In partea de jos pe alocurea estemlastin6s5.

Trecerile sunt numer6se, pot fi notate cele de laAlexandria. Rusil-de-Vede, Potc6va, Märginenl, pe undetree soselele si caile ferate, cart duc din valea Arge-sulul In a Oltului.

Vedea primesce afluentil Vedita, Cotmeana si Te-leormanul, care presint identic acelas caracter, cu deo-

9 7 ---

sebire ca volumul apelor este mult mal mic si suntmal supusl secetei complecte.

Intre Olt si Vedea este de notat rlul Calmsatur, careare cam aceiasI origin& ca Oltul mic. Cursul s'éti esteparalel cu Vedea, si se vars.& In lacul Suha, la Nord-Vest de Zimnicea.

Ar gequl

Basinul ArgesuluI ocup& mal tal partea central&a MuntenieI ; are o important& insemnatä, prin faptulcä, In el se lntretae We comunicatiunile principale,convergênd catre cel mal important nod de comu-nicatiune din tail., Capitala BucurescI, situat& cam Incentrul acestuI basin.

El este m'arginit la miaz6.-n6pte de culmea central&a muntilor Flgaras, la Nord-Est de partea apusean&a culmelf muntilor FarseI, la apus de culmea Comar-nic, prin care se desparte de apele Multil si din p6-lele care Incepe basinul Vede!, iar la r6sarit de cul-mea Leota, care desparte apele Argesulul de aceleaale Ialomitel.

Directiunea cursuldf este maI antêiti de la Nordspre Sud ; la Curtea-de-Arges rlul se Inclina spre Sud-Est, care directiune se accentueazä, din ce In ce maImult, pan& la confluenta cu Neajlovul, unde se Indrépt&catre Est pan& la BudescI ; aid Dambovita 'I Indréptacursul din noti catre Sud-Est. Argesul atinge Dun&reala Oltenita, In fata orasuluI Bulgar Turtucaia.

Valea Argesulul p6te fi deosebita In treI sectiuntDe la origin& (sub vêrful Negoi) pan& la Aref, de la

7

- 98Arel la Pitescr, de la Pitescr la confluenta cu Dunarea.

In prima sectiune valea este o stramtóre sälbaticsa,In tótä puterea cuvêntulnr. Nu exista ca comunica-tiunr de cdt nisce trunchiurl de poteci fórte grele,treand adesea prin Insusr patul rlulur. Cóstele vaersunt stanc6se si abrupte, cu desavarsire ne accesibile.

In a doua sectiune riul curge In regiunea dealurilor;valea se lärgesce, este populatä i practicabilä, cóstelesunt mar putin aspre i accesibile. Comunicatia estelesniciósa.

De la Pitescr In jos, fundul vaer iea aspectul unuryes, lärgimea sa creste progresiv de la 4-8 kil., estepopulat, productiv, i practicabil In t6te sensurile.

Dealurile Inceteaza la Pitescr numar pe.rnalul drept alrlulur ; pe malul stang ele se continua pana la Gäescr,unde rlul inträ cu desa,varsire In regiunea easa.

In acéstä regiune directiunea Sud-Est este datarlulur de o terasa, care se prelungesce pana la confluentacu Neajlovul, de unde Incepe a se departa de malul

Acésta terasa are Insemnätate din punctul devedere militar.

Albia riulur este neregulatä ; lärgimea sa variazäfiltre 150-300 m., malurile sunt escarpate ; funduleste acoperit cu pietris In regiunea dealurilor, In ceaseasä este mälos.

Argesul are regim torential; volumuI apelor sale va-riazä cu anotimpul. Largimea pana la Pitescr nu trecede ordinar de 60 m., iar in jos atinge pe alocurr200 in. Adancinaea pana la Curtea-de-Arges este mica,se póte trece prin vad, In jos ea creste ; la Pitescrtrece de 1 metru si merla pana la 2 si 21/2.

Punctele de trecere ají Insemnätate mar cu seama

9 9

de la Curtea-de-Arge§ In jos, de unde rIul nu mai'Ate fi trecut prin vad In off-ce vreme. Aceste punctesunt :

Curtea-de-ArgesSoseaua Pitesci-TigvenI ;Meri§aniSoseaua Pitesci-Curtea-de-Arge§;PitesclSoseaua Pitesci-Campu-Lung ;Pitesci-GolescICalea ferat& Bucuresci-Vêrciorova ;IonescrSoseaua Gäescl-Giurgiu ;PriskenISoseaua Bucurescsi-Turnu-Magurele ;CopäcenT i DäresciSoseaua Bucurescr-GiurgiuGradisteaCalea feratä, Bucurescl-Giurgiu.

Argesul prime§te mai multi afluenti, tare earl suntde notat :

Pe drépta: Nenjlovul, cu afluentul säú Glavacioc. Pestanga: Välsan, confluenta In apropiere de Merisani ;Rlul Doamna, confluenta la Pitesci; Sabarul i In fineDambovita, confluenta la Budesci.

Acesti dol din urm& sunt eel mai importanti.Riul Doamna isvoresce dintre culmea Gheserea

culmea central& a muntilor Fägäras; cursul sal esteapr6pe paralel cu al Argesului, i primesce la Colibaspe Rlul Targuluï, care udä, Campu-lung si In care sevarsa, In apropiere de PiscanT, Argeselul In stanga, Soracu Bughea, In drépta.

Ddmbovita are important& prin lungimea cutsuluisal si prin faptul c& ud& Capitala.

Nasce In fata vael Doamnei, dintre culmea Gh6serea§i culmea central& a muntilor Fagäras.

In partea superb:5ra a cursulur sêû, Dambovita de-serie un mare are de cerc, determinat de mersul cre-

100 --

stef centrale a Carpatilor ; de la cohfluenta cu Dam-bovici6ra, cursul se Indrépta apr6pe direct catre Sud;la esirea din zona munt6sa, la LäicIA, se inclina catreEst si de la Dragomirese, Dambovita curge paralel cuArgesul, pan& la Budesd, unde se varsä In el.

Valea, pana la Podul Dambovitel, este o strimt6rede muLte, impracticabila; de la podul D'amboviter, In-cepe a se mal' Járgi putin, de si este incä, putin spa-tdósa, ne-trec'ènd peste 500m, iar In unele parV se re-stringe chiar, transformandu-se In defileil, cum estela Cetatenr. La GereenI valea só lärgesce treptat panala 3-4 kil., iar la Dragemirescl riul ese din regiuneaMuffler.

Lärgimea rluluI este 20 - 40 rnetri, regimul séti estetorential; cu t6te acestea, sectionea care strabate o-rasul Bucurescl este canalisata çi regimul regularisat,asa In cat variatdunile In partea inferióra a cursululnu sunt at'at de simOte. A.dancimea rIului In rare le-curl trece de 1. metru.

Puncte de trecere sunt numer6se; riul se 'Ate trecefará greutate prin vad, iar podurT In munt,I sisunt la: Podul DamboviteT, Rucar, Dragoslavele; Inregiunea sesä, sunt maI multe, Intre care sunt de re-marcat : podul caeI ferate Titu-Targovistea si cele dela Bucurescl In num6r de 11, din care 3 de fier, 7 depiatra si 1 de lemn.

Dambovita primesce In regiunea munOlor pe Dam-bovici6ra, a card vale corespunde In Transilvania vaefBarsa, i prin care trece sosdua Campu-Lung-Brasov.In regiunea sesa primesce pe Colentina.

- 101

IalomitaIalomita isvoresce din clina meridionala a muntilor

Barsel, §i anume de sub c6stele apusene ale BucegiuluI.Cursul s'ét are directiunea Nord-Sud pana In apro-piere de Targovi§te, de unde se inclina catre r6sarit.

De la BilciurescI, Ialomita ia directiunea generalaspre rësärit, descriind numer6se sinuositatr pana, InDunäre, In care se varsa la Gura IalorniteL Se credeca mal de mult, rlul pastra directiunea Sud-Est dela BilciurescI In jos pana la gura sa, langa ora§ul C5,-laraql, directia ce este semanata astä-4i de lacuri qiml atine.

Basinul Ialomitel este marginit la Nord de culmeacentralà a muntilor Barsel, la apus de culmea Leota,care-1 desparte de basinul Arge§ulul §i la r6sárit deculmea Tatarul, din munir Buzeulul, care-1 despartede basinul Siretulut

In partea superi6ra a cursului IalomiteI, valea estestrImta i s'élbatica; c6stele sunt stanc6se §i ne ac-cesibile; o sinnpla poteca duce la frontierä.,, trecênd prinpasul Strunga In Transilvania, la Törzburg. La Mo-roeni valea incepe a se lä'rgi, maï cu séma de la Tito,In jos, de unde rlul curge In zona délurilor, pana laTaxgovi§te. In acest punct, fundul vaei este un §es deapr6pe 7 kilom. lärgime. De la Targovi§te In jos, riulcurge In regiunea §esa, §i uda partea cea mal unitaa t'arel. Intre cursul sëil inferior li al Dunarei, se In-

tinde câmpia numita Baraganul, cu desävär§ire uni-forma §i lipsita de apa.

Albia riulul In Muní este stInc6sa; de la MoroenIin jos este acoperitä cu pietri§ ; In regiunea easa

102

cu nisip sat mal. Pan& la Targoviste nu atinge 10Crm. largime, In jos Insä merge pe alocurea pana la-300 metri.

Volumul apelar in partea superior& este mic, crest&catre cursul inferior. Pan& la Thrgoviste In timpI

largimea este de 300 m., adancimea sub 1 m.De la Targoviste In jos largimea merge pana la 50-60,metri, si adancimea In timpul cresterilor ajungela 3 m. In ceea ce privesce punctele de trecere, instare normala, p6te fi trecut prin vad, apr6petot lungul cursuluI s65, acolo unde fundul este resistent.

Podurile sunt numer6se de si nu t6te In bun& stare.Sunt de remarcat cele de la Targoviste, cel de la Ca-tunu, BaRani si Tiganestf, prin carI tree comunicatifle-ce leaga Ploestil cu BucurestiI; si In fine cel de la Co-sarenI, prin care trece soseaua Urzicenilor.

Ialomita nu primesce de cat un afluent important :Prahova; tot' ceI-l'altY afluenti directI al si sunt nisceparae de munte saü garlete de yes, fa'rä niel o Insem-natate. P6te fi notata Ialomici6ra apusanä, confluentama jos de Tia; pana aid Ialomita este numita la..lomici6ra r6sariteana.

Prghova. Va lea Prahovei Imparte In dou6 masivulmuntilor BärseI. Importanta sa este mare, pentruprin ea trece comunicatia care leaga maï direct ca-pitala Bucurescl cu Transilvania,. Valea sa corespundeIn Transilvania \del Timesulul (Tiinatis).

Volumul apelor In general este mic. Riul pote fi tre-cut, In timpi ordinarl, aprópe peste tot cu piciorul.

Valea In general este populata ea Ina 13,U estelarga, In unele pärtI axe chiar pärtl fOrte restrinse

103

De la Frontiera la BustenI largimea variaza Intre 50si 200 m. ; céstele sunt repecil si In multe puncte as-pre. De la Busteni la Floria valea In medie are lar-gimea 300 m., atingênd In unele partI 500 m. IntreFloria si Comarnic c6stele se apropie, devin drepte sistancòse; riul strabate un defileti, numit al Oratiilor,stramt In cat soseaua si calea feratá, sunt nevoite alasa fundul vael. De la Comarnic In jos valea In finese largeste.

La Cámpina riul inträ, In regiunea seas& si dupace trece de unja PloescI-Tergoviste, descrie un marearo, spre a se Indrepta catre Est, pan& ce da In Ia-lomita In apropiere de Moldovenl.

Prahova este traversat& de mal multe orl de calaferatá si soseana BucurescI-Brasov. De la Campina laPredeal sunt 8 poduff de drum de fer si 5 de sosele.

Prahova priniesce In stanga sa pe Doftana si peTeleajin, care la randul séti este marit de Drajna siCricov.

Doftana. Volumul apelor acestul rlii este de ordi-nar mic, vadurile sunt numer6se, prin faptul ca pestetot, fundul patulul este resistent.

Doftana isvorasce din culmea central& a muntilorBarseI, si curge de la Nord la Sud pana la Slobozia-Campina, unde se varsá, In Prahova.

Valea In general este deschisa In partea sa supe-ri6ra ; partea de jos, de la Tesila la Brebu, este malaspra, c6stele se restrIng spre a forma un defileti nu-mit Secaria. Din acésta causa comunicatia este difi-cil& si de aceea drumul, ce vine de la frontiera, cotesce

104 --

de la Tesila peste muntele Secaria spre Comarnic invales, Prahovel.

Teleajinul. Acest afiuent al PrahoveI deschide, prinpasul Bratocea, o cornunicatie important& Intre Plo-escI si Brasov. Valea sa corespunde In Transilvaniavael Tatrang.

Valea TeleajinuluI are in muntl o directdune sime-tric& cu a vaei Prahova, In raport cu axa Brasov-Plo-escl. Dupa esirea din zona délurilor, Teleajinul descrieun mare cot, la Nord de PloescI, si merge a se varsa InPrahova langa Receanu, dupa ce a primit ma' antAtipe Drajna, In regiunea muntésa, si pe Cricov, In ceaseasa.

In general valea este deschisa, atingênd pe alocureachiar 2'12 kil. largime; In dou '6 partr Insa ea se re-strange si forrnéza defileuff: de la frontier& la Cheia,unde c6stele sunt apropiate si stanalse, pe o intinderede vre-o 7 kilom., asa In cat drumul este nevoit sa lasevalea, si de la manastirea Suzana la Valea Larga, undeiarasI còstele, aspre si verticale, se apropie de a nuda loe, In unele puncte, de cat trecereI rluluI.

Apele Teleajinului In general sunt mid, in timpl or-dinarl 'Jae fi trecut cu piciorul prin tot locul ; fun-dul este pietros.

Afluentii Siretului

Buzeul. Valea Buz6uluI are importanta prin faptul caea contine ultima comunicatiune spre fésarit, care tra-verséza Alpil Transilvani. Acésta comunicatiune este InsaIn conditiunI mediocre, din causa asprimeI terenula

105

Buzëul isvorasce din Transilvania, din munteleinconj6ra masivul acestul munte, tae fron-

tiera la pasul Buzal §i curge spre Sud-Est pana laCisMil; aid, printeun cot brusc, 8e Indrépta intr'o di-rectiune apr6pe norm ala pe cea d'antêit. La gura Sä-ratelului reia directiunea Sud-Est 'Ana la Cilibia, deunde se indrépta spre Nord-Est, pana la Siret, In carese varsa maT jos de Maxinenr.

Valea Buzè'ulul nu este uniforma, de i In general se'Ate glice ca este asprA, In tòtä regiunea muntilor.

De la frontiera i pana la Nehoiu, riul curge Intr'unadevërat defileü aspru i stancos. In jos terenul in-cepe a deveni maI putin aspru, dar valea nu se lar-ge§te de cat de la 11ajet In jos; De aci lätimea fun-dului cre0e progresiv, 0 de la Cislät atinge 2-3kilom. La gura NiscovuluT rIul intra in zona seas-a.

Buz6u1 are un regim cu totul torer4ial. In timp deseceta adesea un fir de apa, se scurge prin matca sa,iar In alte epocI se umfia ast-fel, in cat umple cu to-tul matea, a carel lärgime trece §i de 300 m. In casde ape rnarT, Buzëul se revarsa chiar din matca.

Bann, icut. Ratnnicul ese din muntir Giurgiulur ;curge la inceput spre Sud-Est pana la ora§ul R.-Sa-rat, 0 de aici se int6rce, 13 a 0 Buzëul, spre Nord-Est,varsandu-se in Siret, a pr6pe de Namol6sa. Ramniculnu deschide comunicatie spre muntl, 0 apele sale suntIn general miel, nu maT putin aü importanta prin fap-tul ca tae, ca i Buzëul, soséua Foqani-PloescI; pede alta parte, cursul sëti inferior imparte In douè in-tervalul dintre Focani. j Na'mol6sa, precum acela alBuz6ulul Imparte intervalul dintre Namol6sa i Galati.

106

Puntele CiorastI pe Ramnic si Domnita pe Buz6i1at' fost propuse a se Intari, pentru complectarea sis-temulur de aparare de pa Siretul inferior.

CAI de comunicatiune

In lungul Romaniel marI trece, de la FocsanY laSlatina, prin Ramnio, Buzet, Ploesd, Bucuresd, Pi-tesd, calea cea, mal important& de comunicatiune ataref, catre care converg satí de la care pornesc t6tecele-l'alte drumurI. Ea este constituitä, din calea na-tionalä, si unja mare de drum de fer, care strabate In-tréga tarä, de la un capat la cel-l'alt (ItcanI-V'èrciorova).

Paralel cu acésta linie nu exista apr6pe nicl o cale,care sà, se continue de la Olt la Siret, ci numaI trun-chiurl de importanta locala, menite a lega Intre elediferite puncte

Miscarea generala, In sensul paralel cu muna, seface prin urmare numaI pe acésta linie, Intre punc-tele situate la distante marl.

Existä Insä, diferite trunchiuri de comunicatie, f6rteimportante, ce at o directiune perpendicularä pe ceaprincipall, duc'ènd catre Nord spre muntI, sail catreSud spre Dunare.

Din cä,ile car! due spre muntI, cind se continuä,pan'a la, frontiera, legandu-se cu reteaua de comuni-catiunI din Transilvania.

Acestea sunt :Soseaua national& Pitgscl-ainera, care trece fron-

tier% la Elul Va,duluI, (land In caiea, Turnu-1o.Soseaua pitesa-Brapv prin pasul Bran.

107 --

Soseaua si calea ferata PloescI-Brasov, prin pasulPredeal.

Soseaua Ploesci-Brasov, prin pasul Bratocea.Soseaua Buz6ti-Crasna prin pasul Buzëri.Aceste comunicatiunl sunt cunoscute sub denumirile

de: calea Cinenl, Bran, Predeal, Bratocea si BuAil.

Calea Caineni. De la Pitesc1 se desparte din ar-tera principal o ramurä de sosea nationalä ce mergela Curtea de Arges, urcand valea Argesulul; ea trecepeste culmea Comarnic la Tigvera In valea Topolo-gulul, unde se bifurcä; o ramurä merge la R-Välcea,iar alta, urcand valea Topologului, pe care o lasä, laSälätruc, duce la Caineni. De aid, pentru a urmadrumul In Transilvania, este nevoe a se trece Oltul, pepod umblätor, si a se da In calea Turnu-Rosu.

CondiOunile acestel cäl, din punctul de vedere mi-litar, de si nu sunt excelente, totusi ele sunt destulde bune, fiind multe localität1 In tot lungul drumuluisi netrecêndu-se nici un punct de mare greutate, dacä,se face exceptie de punctul unde soseaua tae d6lulSpinu, pentru a trece din valea TopologuluI In a ()hula

Aici, panta este lunga si repede, ceea ce face ca tran-situl a nu fe tocmal lesnicios.

Calea Caineni este In legaturä cu cea diu valea 01-tului priu soseaua uat,ionalä, TigvenI-Rämnicu-Val-cea, si soseaua comunal& Suici-Jiblea (In fa0, Caliml-nescilor).

Ea este secondatä de o a doua sosea naOonalä, Inconditiunl ma' mediocre, care clgce cle la Pitesci di-rect la R.-Whea.

108

Ca puncte tactice In lungul acesteI cal, putem nota:Cainenii, Surdoiu, TigveniI si Curtea de Arges.

Calea Bran. Acésta cale se compune din soseauace merge de la Pitescl la Brasov, prin Campu-Lung.

Pana la acest din urma punct, ea este Insotitä decale ferata, care se desparte din linia principalä lastatiunea Golesci.

De la Brasov pana la frontierä, calea urca valeaBarseL De la frontier& pana la podul Dambovitel sco-136ra valea Dambovici6rel si de aicl pe a Dâmbovitelpana In dreptul Dragoslavelor. Trece apol peste cul-mea Tefelòga la Namaescl, In valea Argeselalul, si pesteculmea Dobriasl la Campu-Lung, In valea Riu-T6rguluI.

Soseaua In general este In bunä stare.De la Campu-Lung spre interior calea se bifurca.

Ramura principala, sosea nationala, merge la Pitescl,iar cea secondarä, sosea judetiana, duce la Gemenl, Invalea Damboviter, trecênd din not culmele Tefel6gasi Dobrias.

intre Dragoslavele si GemenI exista, In valea Dam-bovitel, o comunicatie, dar ea este In cond4iunl me-diocre, mal ales intre Stoenesci si Miclosanl, din causadefileuluI ce strabate rIul In acésta parte a yac' sale.

De la Miclosanl In jos Insä, comunicatiunea estebunä, sosea judetiana, care duce la Tlrgovistea, prinDragomiresci.

Acésta ramificare a soseleI spre interior da o im-portanta deosebita orasulul Campu-Lung, prin faptulea Inlesnesce f6rte mult concentrarea fortelor apkarelasupra acestul punct, In cas cand s'ar simte nevoia.

Puncte importante pentru aparare pe ac6sta cale

109 - -

avem : Podu Dambovitei, Dragoslavele si Cam pu-Lung.Capäta, importanta si Stoenescii, mai ales dad, sevor ameliora conditiunile comunicatiei ce scob6ra valeaDambovitei.

Calea Predeal. De la Ploesci se desparte o ramurade sosea, care urcand valea Prabovel, pune In lega-tura, Romania cu Transilvania. Soseaua In sine e Inperfect& stare, are Ins& multe lucran i de arta, carese pot distruge si Intrerupe, prin urmare, comunicatiapentru cat-va timp.

De la Campina pana la frontier'a valea este in ge-neral putin spati6sa, la Busteni, Sinaia si Isv6rele, semai largesce, atinend 500 metri. Mal sus de Comarnicse gasesce defileul Oratiilor, larg numai de cate-vacleci de metri.

Cu tóte acestea, se póte gice ca, valea presinta con-ditiuni bune, din causa, d este populata si nu se res-trange de tot, de cat In putine locurT..

Ca puncte tactice sunt mai cu osebire: Bustenr,Oratiile (defileul) Campina.

In Transilvania soseaua e de asemenea In perfectastare, ducênd prin valea Timesuluf la Brasov ; pre-sinta Ins& un punct dificil, imediat dincolo de fron-tiera, unde pa,nta fiind repede, e nevoita a scoborlIn zig-zag.

Calea de comunicatie din valea Prahovel e secon-data de drumul ce unesce Brasovul cu Campina prinpasul Predelus, si care p6te fi numit calea Predelus.

Intro calea Bran si calea Prahovel exist& o potecâpe culmea Leota, care vine de la Törzburg din Tran-silvania si scobóra, in valea Dambovitier la satul Laicai ;

110 --

ea permite a. se Intörce punctele din susul Dambo-vifeT. 0 alt& potec& vine tot de la Törzburg, treceprin pasul Strunga In valea lalomiteT, si de la MoroenTse transform& In sosea, conducênd la TIrgoviscea.

Aceste douë potecT sunt In legatur& cu o poted,transversala., care pornesce de la CozienT spre potecaLaical

Calea Predeluff. Pasul Predelusi este legat cu Bra-sovul printeo sosea In bun& stare.

Spre interiorul téreT comunicafia se face printr'undrum ordinar On& la Tesila, unde din causa defi-leuluT numit Secarie, drumul apuc& spre valea Pra-hoveT la Comarnic, transformându-se In sosea.

In josul \del nu se continua, de cat un drum InconditiunT préste de tot, dar care de la Brebu devineiarasT sosea.

Valea In sine nu e larga, ea variazä lntre 200-300m., terenul Ins& nu este aspru, asa ca, pentru col6nemid, conditiunile de mars sunt bune.

Ca puncte favorabile apatäreT avem Zon6ga si Tesila.Intre Prahova si Doftana exist& maï multe potecr:

una care leag& pasul PredelusT cu Predeal, o alta careleaga Tesila cu Bustenif si Sinaia putin, si o alta careurrnand crésta se ramifica, spre cele dou6 v&T.

Calea Bratocea. De la Ploesci la Brasov existä, prinvalea TeleajinuluT, o comunicatie simetric& cu cea dinvalea PrahoveT ; ea trece frontiera prin pasul Brato-Oea. De la frontier& pan& la atul Cheia, comunicatiatrece prin muntele Bratocea ; de la Cheia III jos So-seaua titn6z6 valea ca're incepe a se argi (la 1. ki-

''"' 111 ---

lom.) pana la Susana, unde se stramtéz&, reducandu-seIn unele puncte, numat la catI-va metri.

De la Valea Largä., valea devine mat spatiels& ; có-stele In general nu sunt aspre, mat cu sém& cea dindrépta rlulul.

Comunicatia consista dinteo osea judetianä.Ca puncte defensive pe acést& cale putem nota:

Valea Larga i Isvórele.Intre Doftana i Teleajin avem o potecä, care unesce

Sl&nicul cu valea Tatrang, urm&nd culmea St. Ilie.

Calea Buz611. Acésta cale pune In comunicatie va-lea Buzëulut cu a Oltulul. Ea este In conditiunr pr6stedin causa nature' terenulut.

Valea BuzOulul In general e stramt& In OM regi-unea munt6s5).

Soseaua de la BuzOil 0 pana la Cislati este In bun&stare, In sus Ins& este Impetritä numal pe unele lo-curt ; spre frontier& se transform& In potec&.

Pe acésta' cale ar putea sa se misce numat col6neuOre; pentru träsurt drumul este nepracticabil In susde fata Obel.

Calea BuzOulul se lég& cu a Bratocer prin soseauace pléc& de la Cisrail 0 dä prin Ogretin In valea Te-leajinulul.

Ea nu se prelungesce spre calea Predeal, ceia ceface ea leg&tura Intre calea Bratocea 0 Predeal s& nupat& avea loe de cat prin PloescI,

Ca puncte favorabile ap6r&ret, In valea BuzOulul, suntde notat: Fata Cheil, NehoI 0 Cislatt. Calea Buz6a estede mica importanta, fie pentru ca conditiunile sale

-- 112 ---

sunt mediocre, fie peutru ca se gäsesce cam escen-trica, fata cu cele-l'alte cal carl duc In Transil-vania

Trunehiurile de comunicatiune spre Dunäre.

Cáile de comunicatiune mar importante, ce pornescsp.re Dunáre, sunt urmät6rele :

Slatina-Turnu-Mägurele, In valea de jos a Oltulul.Sosea judetian'a In cea mal mare parte.

PitescI-Turnu-Mägurele, Insotitá de calea feratáPitescl-Costestr-Rusi de Vede Turnu-Magurele.

Acéstä, sosea, trimite de la R* de Vede, o ramuracatre Alexandria prin calea Vede!, care se prelungescepana la Zimnicea, trimetênd la rkidul s'èü o ramurala Giurgiu.

Pitescl-Giurgiu, urmand In parte valea ArgepluI(rIpa dréptá).

BucurescI-Alexandria-Turnu-M'águrele, sosea natio-nala.

Bucurescr-Giurgiu, sosea nationalá Insotita de ca-lea feratá'.

Bucurescr-Oltenita la gura Argepluf.Bucurescl-UrzicenI-Slobozia-CalarasI.

Acéstä sosea trimite spre artera principal& ramuraUrzicenl-Buzäil.

Ramnic-Bräila.Focw,nr-Braila.Braila-Slobozia-Calára0, sosea judetiana In multe

pa'rtr Intreruptá anca.

113

Consideratiuni asupra frontierei despre Transilvania

Zona munt6sti, din Nordul României mail, de la Oltla Milcov, compus6, din muntii: Fagaras, Barsa §iBuz6i1, constitue partea cea mai importantsa a mun-tilor noOri.

inAltimea sa In medie este de 2000 m., In muntilFagaraplui 0 aT Barsel unele vêrfuri merg pan& la2500 tu., in spre Est InAltimea descresce; muntii Bu-zëulul scad la 1300 m.

Adâncimea zonei munt6se proprifi cjisg, variaz& intre40 0 50 kil. Spre Nord ramurile sunt scurte 0 cadIn pante repecri, pe valea de mijloc a Oltulur; spremiaclärgi, din contra, ele sunt mai lung! (30-35 kil.)0 se prelungesc spre sesul Dunarei, transformându-seIn dealue. Zona dealurilor scade in adâncime de la Vestspre Est, langb, Olt ea se racordéza cu cea din 01-tenia 0 apoi marginea sa se apropie, din ce In cemai mult, de zona muntilor.

La Sudul acestel zone se afla campia DunAril, carese Intinde !titre p6lele dealurilor qi fluviil, avênd olärgime mid, spre apus 0 apoi devenind treptat malspatiòsa cätre fés-arit.

La Nord zona munt6s5, este mArginitä de dou6 zone§ese, ale Oltului de mijloc, separate printeo barierà,munt6sa, constituita de munir Persani §i Geister, carepune In legaturà latura de Sud a Transilvaniel cu ceade Nord, 0 pe care o tae Oltul, deschiclêndu-0' dru-mul prin defileul Raco§.

Aceste douò qesuri conrespund: unul muntilor F6,-garaplul, 0 este numit qesul sail tara Fdgära§, iar

8

114

cel alt conrespunde in mare parte muntilor Barsdse numesce sesul saü tara Barsei

Zona munt6sa este traversatä de 6 cal de comu-nicatiune, din earl una singura duce In tara Fagara-suldf, calea Cainerif; cele alte 5 duc in sesul Barsei".Acestea pornesc din tara din treT puncte deosebite :Pitescf, PloescT i Buzai i converg spre Brasov, täindfrontiera pe un front aproximativ de 70 kil. Prinfaptul ca, din Ploescl pornesc doué cal i maï departese ramilica o a treia, resulta un fel de grupa re a cäi-lor de conaunicatie atre centru ; adica un manunchiùcentral, constituit de cane Predeal si Bratocea, cu se-cundara Predelus si clouts' cai laterale : Bran siManunchiul central este insotit de o cale ferata.

Acestea fiind conditiunile de teren si viabilitate pefrontiera despre Transilvania, iata consideratiunile cese pot face :

Un atac din Transilvania pòte porni spre Romaniamare pe 5 drumuri, din carI dou6 sunt divergente :calea Bran si calea Buz6f1; aceastä, din urma este siIn conditiunf mediocre de viabilitate. Grupul de lacentru are ca prim obiectiv orasul Ploescl, catre careconverg; cele laterale ail ca obiective punctele : Pitesci

BuzëffApararea este lipsitä de o linie de legatura, In zona

muntdlor intre diferitele vaf prin cari tree aceste dru-muff, totusf ea póte sä, se exercite in conditiunf fa-vorabile pe t6te directiunile sus arëtate.

La Dragoslave, Isv6re i Cisläú apa'rarea dispunede drumuri convergente din spre interior; la Comarnicdin contra, converg dou6 drumuff de la frontiera spre

115

interior, dar conditiunM de teren sunt cu desavarsirefavorabile a'pararel.

In casul until atac pornit din Romania spre Tran-silvania, ofensiva ar dispune de asemenea de 5 dru-muri, converg6nd ins& t6te asupra aceluiasI obiectiv,Brasovul, i debuseaza pe un front de putini kilo-metri. De la frontier& la obiectiv este numal omica de mar. Apararea nu póte gasi alt sprijin decat In formele locale ale terenulul i In lucrarile deaparare ce ar face.

Din aceste consideratiuni si din faptul ea par-tea central& a acestel zone muntóse este t6iata deunja drépt6, ce unesce Bucurescii cu tara BarseI,find traversat& In acelasi timp de drumul cel maiimportant si mai in buna stare din Alpii Transilvanr,acésta parte pare a avea mal multa probabilitate, deeat orl-care alta, de a fi sträbatut de fortele principa!e,fie ca am considera casul until atac din Transilvaniaspre Romania, fie vice-versa.

MOLDOVA

Pórta numele de Moldova partea t6rel ce seintinde in-tre limita r6sariteana a Romaniel mari (Milcov, PutnaSiretul de jos), CarpaV orientali, Prutul si o linie con-ventionala, care o desparte la miaza-nópte de Bucovina.

Cursul Siretului strabate aoésta regiune In lungulel si o imparte In dou6 OW, earl difer intre ele, dinpunctul de vedere al formelor terenulur.

Portiunea de la Vest de Siret este in cea mal mareparte muntós& ; ramurile muntilor, de la unja Falti-

116

cenf-Thrgul-Neamtulul-Piatra-Onescl, se transform Inddealuri si se Intind Inclinandu-se simtitor catre Sud-Est, pana In valea SiretuluI.

Portiunea dintre Siret si Prut esta deluresa, con-stituita din prelungirea culmeY Rahova din Bucovina.

La partea de Sud a regiunel, cam de la inaltimealTecuciuluI, se Intinde o zona seasar cunoscuta sub nu-mele de sesul Focsanuluï.

Zona munt6sI este constituita de clima räsariteana.a Carpatilor oriental!. Acest1 muntT ail cr6sta lor In,Transilvania, In medie la 10 kil, de frontiera Mol-doveI, si trimet catre Est, In ramurr puternice, diferitif;masivl muntosI al MoldoveY.

In ceea ce privesce idrografia MoldoveI ea consta'din cursurile SiretuluI si Prutulul, din afluentif de am-bele partí a! celul d'antélil si din afluentli din drépta.al' celuI de al douilea.

lntre gurile SiretuluI si PrutuluI, Moldova este udatä,pe o mica portiune si de cursul DunareI, pe care se-gä,sesce importantul port Galatt

Orografia

Muntil MoldoveI se Intind d'alungul frontiereI apu-sane, de la obarsia Zabalel pana la obarsia Dornel.El sunt traversatI de maI multe riurl, lucru ce danascere la o divisiune natural& In 4 masivr, si anume :

Masivul de la Sud de Oituz ;Masivul dintre Oituz si Trotus ;Masivul dintre Trotus si Bistrici6ra ;Masivul de la Nord de Bistrici6ra.

La acestl masivI trebue sä, mar adaogam si pe cel

117

coprins 'futre Moldova i Bistrita, constituit de muntilBistrita-Mare.

Studiul orografiel Moldovel se reduce deCI la exa-minarea acestor 5 masivl.

Masivul de la Sud de Oituz

Intre Buzéti §i Oituz se Intinde un lant muntos, In-forma', de arc, cu convexitatea 111tól-s'a spre Sud-Est ;o extremitate a arculiff cauta spre Nord, iar cea-l-altaspre Vest. Lungimea masivulul este de vr'o 85 kilo-metri, grosimea sa medie 40 kilometri (50 spre Vest,-30 spre Nord).

Distanta maxima In linie drépta, futre valle Buzèl§i Oituz (punctele Cislau i Onescl), este mal bine de100 kilometri. Acest masiv se compune din dou6'pa41 distincte ce Se unesc In v'èrful Lacoci ; adicamuntil Buz6ulul i muntl Bretcanl (Bereker Geb.).

Munir Buzè'ulul aU fost deja studiatr.Muntil Bretcanl coprinsI intre Milcov, Zabala i Oi-

tuz se compun din 3 grupuri :Munir Bretcani proprifi cliO, ce se Intind in

forma, de arc din muntele Lacoci pana In Oituz ; créstalor este In Transilvania, Intindêndu-se paralel cu fron-tera, la distantä de 7-10 kilometri.

Muntil Vrancei, cari se ramifica din muntiiBretcant, se intind spre rèsarit filtre Sqita, Milcov

Zabala, pe o zona de 20-25 kilometri de la fron-Crésta lor este fränta, o latura se Indrépta spre

,Zabala i una spre Putna, intre acésta crésta i aaretcanilor curg Putna i Zabala In directiuni opuse.

Muntil Zabraut, cari se despart de asemenea din

118

muntiT BretcanT, .ie Intind paralel cu muntiT VranceLMasivul considerat este relativ populat, dará, de-

muntiT Zabrautulni, carl sunt ceva mal aspri.In ceea ce privesce comunicatiile, avem de notat

treT sosele In zona dealurilor :Foc§ani-Panciu-Soveja (va/ea Su§4a).Focsanr-Poiana (valea Putnei).Foc§anT-OdobescT-Neruja (valea Milcovulut li a

ZabaleT).

Aceste sosele se termin la limita zoneT niuntóse, ce-p6te sa se considere ca marginita pe unja OnescI--CampurT-Poiana-Neruja.

In muntr, soselele cornunale se transforma In po-tecl, cari duc In Transilvania la satele : Oituz, Ghe-lentie li Kovasna.

Masivul dintre Oituz qi Trotuq

Acest masiv este constituit din clina oriental& amunpor Cick li Cason, carT sunt cu totul in Transil-vania.

Ramurile dintre Oituz §i Uz port numele de mun-tiT OituzuluT, cele dintre Uz §i Trotu§ nu at numiregenerica (culmele Mo§nénu §i Bordea).

Basa masivuluT considerat are In tara o forma triun-ghiulara, avênd ca laturi frontiera, Trotu§ul li Oituzul.

In Transilvania muntiT CiculuT se intind pan& InOlt, marginind spre räsarit §esurile CiculuT, iar muntiTCazonulur strang Oltul In defileul de la Tusnad.

Inaltimea medie a acestor muntl este de 1,500 m.Masivul este traversat de douiS drumuri : unul prin.

\ralea Uzulul, sosea in proectie pana la frontierk §ir

119

de aci sosea bula la Cik-St.-Gyergyö. Al doilea drume cel din valea SläniculuI, care duce la Berek (Beretiu)pe drumul Oituzulul.

Masivul dintre Trotus si Bistriciéra

Acest masiv se compune din muntil Tarcaululal CiahläuluT, despartitl de apa Bicazulur.

Distanta pe frontier& intre cele dou6 pasurI este de60 kilometri.

Muntii Tarcdului. Ace§tI muntl se Intind din Do-muc 'Ana In Taslati, pe o zon& de vr'o 40-50 ki-lometri, din care 10-15 kilornetri In Transilvania.

constati din mal multe ramuri paralele cu frontiera,printre care curg, In sens opus, afluentif BistriteIaI Trotuplui (Aseul, Taslaul cu afluentul s60 Taslaul-S&rat, afluentI al Trotuplul ; Tarcaul i Domuc-Bi-caz afluentI ar Bistritel).

MuntiI Tarcäului, de qi Watt de multe v&I, nu des-chid, din causa mersuldi culmilor, comunicatil pestefrontier&, nicI In lungul frontiereI; gasim Insä la p6-lele lor, unde Incepe zona dealurilor, soseaua Piatra-Onesci prin valea TaslauluI care, In apropiere de Te-can'', se Intretae cu soseaua Comane$I-Moine§tr-Bacn,iar la Ora§a mare trimete o ramur& spre

Acésta sosea gdsindu-se In legAtura perfectA cu arteraprincipal& din valea Siretului prin cincI sosele i doué*

c&I ferate, este de o important& militar& förte mare.Mal g&sim In muntiI TarcauluI dou6 potecl, una de

la Streaja la Moineqti *i alta pe \ralea Tarauldf, dela Tarcafi la Palanca; importanta lor este Insa

120

Afantii Ciahldului. Acestr mUntl sunt o ramur&a muntilor Gyergyö; basa lor se Intinde intre Putna,Bistrici6ra, Bistrita, Bicaz si Sedany (*.Mil Jidanulul).Vaxfurile lor atinge Inaltimea cea mal mare din Car-patil oriental' (1908 m.). Nu sunt str&batutI de nielo cale, niel chiar de vr'o poteca us6ra, de aceia potfi consideratY ca un obstacol cu totul separator Intrepasurile Bicaz si PrisacanI.

Masivul la Nord de Bistrita-Bistriciéra

Acest masiv este format din dou'6 grupuri despar-t,ite de apa Bistrita. Cel oriental este constituit dinmuntil Bistrirei mart, cu aspect muntos pan& la li-nia Neamtu-Piatra, avênd o Inälti me de 1000-1300 m.;grupul occidental este format din clina orientala amuntilor Calimani si coprinde munir Grenfieqului,1ntre Bistrici6ra si Negris6ra, si muntiI Dorna, IntreNegri§6ra, Bistrita si Neagra-Sarula Grosime a masi-vuluI total este de 50-60 kilometri pana la fron-tiera, care Inaintéza In Transilvania In forma de pen-i nsula.

Sunt mal multe cal de comunicatie ce strabat acestmasiv.

Cea mal important& este cea care urea valea Bis-tritel, pan& la Broseenl, de unde Intorcêndu-se spreSud-Vest, merge la pasul Vatra-Dornei, prin valeaNeagra-BrOseen1 maI antkiti, si apol a NegreI-Saruldi.Calea se continua,. In Bucovina, and In soséua ce16ga Transilvania cu Bucovina.

De la Broscenl calea se prelungesce si prin valea Bis-

121

tritel In sus, dar In pr6ste condiOunl, i numaI panala gura O'er Barnarulul; de aici apuca pe acésta vale,-In conditiunI Inc& $i mal mediocre, pe alocurea pan'aacIT nu este de cat poteca.

In fine calea principal & este legata cu Falticeniiprin soseaua ce pleac& de la Borca $i da In valeaSuhiI $i cu Neamtu prin sogua comunala care plécade la gura Largulul.

Tae aceste .trunchiurT sunt legate In Romania prinsoséua judetian& Piatra-Neamtu-Fälticenl, care treceprin valea Cracaul, prelungind soséua de la OnescI,ea se lég& Ins& $1 cu Piatra prin valea Cuejdiului.

Masivul esaminat are importanta numar In casulunel aptiunl locale; fata Insä, cu operatiunile princi-pale Indreptata din Moldova spre Transilvania $i vice--versa, pare a nu avea maT niel o val6re, fiind excen-tric, fle pentru o parte, fie pentru cea-l-alt& Capatadin contra mal multa importanta, fata cu nisce ope-ratiunI din Bucovina $i Nordul MoldoveI, spre Tran-silvania.

IdrografiaIdrografia Moldovil consta din o mica portiune din

cursul Dunaril-de-Jos (partea cuprinsa intre gurile Si-retului i Prutuluï), din cursul Siretului cu afluentil

$i din cursul Prutulul cu afluenta se din. drépta.

Siretul i afluentil.

Siretul. Basinul Siretuluf este marginit la Vest deculmea central& a Carpatilor orientall, la rësarit de

-- 122

culmea central& a délurilor MoldoveI, carl prelungin-du-se din Bucovina, se Intind printre Prut i Barlad'pana d'asupra Galatului. Partea septentrional& a ba-sinului este In Bucovina.

Siretul isvoresee din muntele Lungul, In Bucovina,are la Inceput o directiune spre Nord-Est, pana laconfluenta cu Mihodra, de unde printr'o 'flare curb&se Indrépta 5pre Est i apol spre Sud-Est. In apro-piere de Mihailenl atinge frontiera Moldovif prin mij-locul carel curge Inclinandu-se din ce In ce maI multcatre Sud. Mal jos de Mara'sesci, riul se Indréptä, dinnoil spre Sud-Est printr'o Incovoitura In sens opus §ióre cum simetrica cu cea descrisä, In cursul säil su-perior; apele sale se varsä, In Dunare la vre-o treI kilo-metri la apus de oraul Galati. Lungimea cursului este-aproximativ de 500 kilometri.

Valea riulul larga In partea de sus, se restrange c&tre-frontiera MoldoveT, de aicl merge largindu-se, variind In-tre 5 0 10 kilometri; numal langä. Lespecy mal presintä,o restrangere, unde largimea este de 1 kilometru.

Cóstele vael cad In pante mai adesea repecy; Inmulte pärti se presinta ca adevärate malurl, de o Inal-time ma:I bine de 60 m. d'asupra nivelului aper. In ge-neral cóstele sunt acoperite cu paduri ; In partite Incare pantele sunt maI dulci, terenuleste cultivat.

La Mar4escI riul ese din zona dealurilor i curge Incampie ; in acéstä, parte malul stang domina continua'pe cel drept.

Fundul vaei este un adevärat §es practicabil i fertil;el este cultivat ma! peste tot, unde nu sunt padurl,afar& de unele portiunl ml4tinóse, cum este spre gura,

123

Sucevel, In unele puncte intre PascanI si BacAti, si Inpartea inferi6ra a cursuluI.

Albia rlulur este neregulata ; largimea sa este In multepartI de la 5 la 6 sute metri ; rlul nu ocupa In timpr or-dinarl de cat o parte din ea, avênd un mers cotit, si Inpartea de sus a e,ursuluI In unele puncte se rupe Inbrate, formand insule, ca de esemplu spre Mardsescr siNamol6sa.

Fundul albieT In cursul superior si mijlociti este con-sistent, acoperit de petris; In partea inferi6rä, Insa estemalos.

Volumul apelor este variabil; In timpr ordinarit lar-gimea rIulul variaza de la 70 m. (Litenii-Mari) la 200(Bacati) si 230 (BarbosI), iar In timpul apelor marI, Inpartea de jos trece de 400 metri.

Adancimea variad. Intre 1,5-3,00 In timpi ordinarr,iar la ape mar' ea merge pana la 4 si 6 metri.

In cas de inundatiunT, apele Implinesc Vota albia si pealocurea se revarsa chiar afara din ea. Pärtile mai su-puse inundatiunilor sunt portiunile dintre Serbanescl sigura Sucevei ; dintre PascanI si gura Moldovel ; si Infine partea de jos a cursulur de la gura Putner spreDunare.

Siretul este plutitor In tot cursul s'ég, dar mal cusérna de la gura Moldover In jos.

Rlul nu 'Ate fi trecut prin vadurr de cAt esceptionatIn partea de sus a cursulur. Vadurile sunt variabile.

Trecerea de ordinar se face pe podurT umblat6re sipe podurl statatóre.

i Cele d'antél sunt numeròse si sunt de doué telurI,miel si mur. NumaI cele mar' pot lua tr&suff.

Podurile statat6re sunt de asemenea mar multe la

124

num'ér, cele mal bune sunt In urmätórele puncte : Ser-banescI, LiteniI-Mari, Dolhasca, Lespecli, Pascanl, Mi-cläusenI (Mircescl), Roman, BAtrinescI, Serbänescl, (Ba-ají), MäräsescI, Namol6sa, Maxinenr, BarbosI.

In ceea ce privesce dile de comunicatie, valea Sire-tulul este sträbätutä de o sosea natiionalä si o cale fe-rata, care Insotesc malul drept al rlulul. Soséua se bi-furcä mal' sus de Roman ; ambele ramuri lasa valea Si-retulul ; una apucA pe valea Moldovef, iar alta treceriul la MicläusanI si se Indréptä prin rärgul-Frumosspre Iasr; calea ferata urrne'zä valea pan& la confluentaSuceavel, de unde apucä pe valea acestuI rhl.

Partea de jos a cursuluI este Insotitä pe malul stängpänä la confluena cu Barladul, de soséua si calea fe-rata GalatI-TecucI-Ta; de la confluenta Barladulur, eleapucä pe valea acestuI rIti.

Suceava. Suceava isvoresce din muntil Bucovinel(muntele Lucinei) si dupä esirea din zona muntilorcurgeintr'o vale sp4i6sä, a carel lärgime dupä ce atinge15 kilometri, se restrange la un kilometru la 4canllangl frontiera MoldoveI. De la JtcanI la StirbescI, facefrontiera Intre Moldova si Bucovina.

De la StirbescI pänä la confluenta cu Siretul, valeaare o lärgime 3-4 kilometri, iar la Litenif-Mari, celedouè val unindu-se ating 8 kilometri de largime.

Fundul väel este supus inundatiunilor si de aceia Inunele 0,41 este mlastinos.

Albia rlulul este neregulatA, si lärgimea sa mergepana la 120 metri. Malurile sunt Inane si cad Inpante repeql. In timpI ordinarI lätimea riului variaza

125

intre 30-60 metri, iar la ape marI umple t6ta albid,.revarsandu-se chiar din ea.

Suceava p6te fi trecuta prin vad, fundul fiind consis-tent si adancimea mediä, de 1 m., In timpul cresterilormerge Ins& 'Ana la 3 metri.

La Litenif mar' i Roscani: exist& pod.Suceava primesce pe Somuzuf mare si Somuzul mic;.

pe valea celui d'antéiti trece calea ferat i soséua Dol-hasca-FalticenI.

Moldova. Moldova isvoresce de asemenea din munirBucovineI (partea meridional& a muntelut LucineI)intl.& In ar& la Cornul-Luncel.

Basinul säil este marginit la apus de culmea munti-lor BistriteI mari, iar la fe'sarit de prelungirea muntilorLerseI, din Bucovina.

Lärgimea vas' variaza de la 3-5 kilometri, iar lagura Nearntuluf merge pan& la 7 kilometri. Fundullsät este practicabil, fertil i populat.

Moldova curge mar antêiú spre Sud-Est, apoI de lafundul Moldovei (In Bucovina) spre Est pan& la guraHumord, de aid reiea directiunea spre Sud-Est panaRoman, unde se varsa In Siret ; orasul este pe malulSu stang.

Albia rIulur are o largime de 3-400 m., fundul este-tare ; spre partea de jos Ins& este malos.

Largimea apef este in medie de 80 m., iar adancimea1-2 m. In timpul cresterilor rlul umple t6ta albiaadancimea trece si de 3 metri.

Moldova primesce In tar& pe Suha mica, Suha mare,Risca, i Neamtu. Prin vaile Suha mare si Neamtu seface comunica,tiunea intre va lea MoldoveI si a Bistritei.

126

Prin valea MoldoveT trece calea national& care duce-de la Roman In Bucovina prin Cornul Luncer.

Bistrita. Bistrita este cel maT important din aflu--entil SiretuluT, fie ca Intindere a cursuluT, fie ca vo-lum al apelor, fie maT cu séma ca comunicatia ce-deschide atat cursul WI cat i afluenti1 ce primesce.

Basinul BistriteT este märginit la apus de culmeacentral& a Carpatilor orientalT ; Incepand din muntiTNegriT din Bucovina si pana In muntil CiculuT, deande culmea sinu6sa a muntilor TarcauluT '1 des-parte de basinul TrotusuluT. Spre rèsarit culmea mun-tilor Bistritel-marT desparte basinul BistriteT de alMoldoveT.

Bistrita isvoresce prin dou:6 plraie din rnuntii Rod-nei (si anume din värful Galatilor si piatra In6uluT) ;cursul, s'éti este lndreptat la Inceput spre Est pa-n& ce confluentul WI Garla-Babel (Carlibaba) 'I da di-rectiunea Sud-Est, In apropiere de frontiera Molclovei-primesce pe Dorna, care-f Indrépta cursul din noti ca-tre Est ; isbindu-se Ins& de masivul muntilor Bistri--0T-marT, riul cotesce, pe la p6lele Rar6uluT spre Sud-Est, trecênd prin defileul (Cotul Acru), format de es-tremitatea culmel muntilor Dorna si bariera muntilorBistritel-marT. La confluenta cu Bicazul, nil se In--dreaptä pentru a treia 45ra spre fésarit, dar In apro-piere de Piatra se apléca 6rasT catre Sud-Est si pas-tréza acésta directiune pan& la varsa.rea In Siret, marjos de Bacati, care este situat pe malul sUr drept.

Bistrita intr.& In tara la Dorna-Vatra la confluenta..sa cu Négra-Sarulur.

Valea BistriteT presinta deosebite aspecte; ast-fel

127

de la frontier& i pan& la BroscenI este str&mt&fórte putin populata ; In unele p&rtI, mal ales d6 laCrucea In sus, este cu totul sälbatec&. De la Broscenila confluenta cu Bicazul, ea este de asemenea stramtà,un continutr defilea ; In multe parti de abia trece /1111si soséua ; nu mar putin este strabatut& de o sosea Inbunà stare si, din distan tA In distantä, se g&sesc loca-litatI i largiturl mal mult ser mal putin mari, marcu séma de la Bistricióra In jos. De la Bicaz la Pia-tra, valea Incepe a se largi pe nesimtite, fundul s'étldevine practicabil i culturile apar pe unde este marspatios. La Piatra riul ese din zona muntilor, c6s-tele devin accesibile si se dep&rtéz& una de alta dela 3-5 kilometri, In care spatig se intinde o frum6-s& suvit& de ses productiv si populat ; rluI curge pesub cósta din drépta care cacle In pant& repede pe el,pe cand cea din st&nga se inclin& pe fundul \raer In pan-te dulci.

Albia riuluI, stramt& i cu malurl stanc6se pan& laBicaz, se l&rgesce din ce In ca mal mult spre gura

treand In unele pArti chiar peste 700 de metri.Volurnul apelor este supus fórte mult variatiunllor,

din causa caracteruluf eminamente torential al rIului.Ast-fel, pe and In timp de secet& adancimea esteatat de mica, In cat chiar trecerea plutelor este anevo-iós& pan& la Piatra; In timpul apelor marl, albia se um-ple, adancimea cresce pan& la 4 m., iar iutéla din cau-sa pantei simtite a fundului vaeI, In unele punte estef6rte mare ; iutéla medie se socotesce la 2-5 m., pesecund&.

In timpul apelor mieI, Bistrita pote fi trecut& cu pi-ciorul In tótá regiunea munt6s6, ; tr&surile Iris& nu pot

128

sa tréca de cat in rare locurr, Cu anevoe din causac& fundul este acoperit pretutindeni cu bolovanr, adusrde apele marr.

Podurile insa sunt numer6se si In huna'. stare, de siconstruite cu barne.

Bistrita primesce In drépta pe : Négra-Sarulul, con-fluenta la frontier& ; Neagra-BroscenI, confluenta laBroscenr (cara la randul s6i1 primesce pe Negrisóra);

Bistrici6ra, confluenta In apropiere de Hangu si Bi-cazul, confluenta la Bicaz In fine TarcAul, confluentala gura Tarcaulur. In stanga primesce pe : Sabasa,Larga Cujdeul i Cracaul, carr deschid fie-care co-municaba prin masivul Bistritel marI, catre vaileSuha i Neamtul.

En valea Bistriter asista o sosea nationala si o caleferata acésta din urmä, urca valea numal pan&la Piatra, iar soséua merge pana la frontiera, la gu-ra Bistriciórer se bifurca, o ramur& apuc& pe va-lea BistricióreI si trece frontiera la pasul Prisecanr,iar cea alta se continua prin valea Bistriter p&nd, laBroscenr i de aicI prin valea Negrer duce la Dorna-Vatra. Valea Bicazulur deschide si ea o comunicatiespre Transilvania, dar In conditiunl mediocre, matales dincolo de frontiera.

Trotuqul. Basinul TrotusuluI este m'a'rginit de cul-mea muntilor Tarcaulul spre Nord, a muntilor Cicu-lul, Casonulur i Bretcanr spre apus si de a muntilorZabrautl spre Sud.

Trotusul isvoresce In Transilvania din culmea cen-tral& a muntilor CiculuI ; curge mar ant8iti spre Nord,numaI de cat Insa, printeun mare arc, se Indréptl

129

catre Sud-Est li pastrézá, mar mult sat mar putinacésta directiune generala, pana la varsarea sa 14Siret Minga Adjud, care se gasesce pe malul sal stang.Trotusul tae frontiera la Palanca.

Valea Trotu§ulur presinta diferite aspecto ; In generaleste populata si deschisa ; In unele part ea atinge2 kilometri, curo este la Comanescr; de la Targul-Ocner In jos, fundul s'a' este un adevdrat ses larg peste3 kilometre ; sunt Insa unele partí restranse i maraspre.

Ast-fel, de la frontera pana la Comanescr valea esteIn general strImtä, mar ales pana la confluenta cuAs6u1, unde c6stele sunt aspre si se apropie spre areduce valea la un defilet.

De la Comanescr la gura Doftaner valea este spa-ti6sä, c6stele se Inclina In pante accesibile In cele marmulte partr.

De la Doftana la Targul-Ocna valea devine iarasrstrImtä, c6stele sunt stanc6se li repecp : ele se apropieIn cal de abia dat trecere rlulur ; un adevárat defileri,care face ca comunicatiunea sä fie usor de intrerupt.

Albia rlulur este fòrte neregulatá, presinta surpti-turl ,li grindurr ; mar peste tot in zona munt6sa esteacoperita de bolovant

Valea Trotusulur este urmata de o cale ferata sio sosea nationalá, pana la Têrgul-Ocner, iar In susulvaer de o sosea judetiana.

Trotusul primesce mar multr afluentr, lntre caevom nota In drépta : Uzul, confluenta la Därmanescr,Doftana, confluenta la Doftana, Slanicul, confluenta laT.-Ocner, Oituzul §i Casinul, confluenta la Onescr. Instanga primesce pe : Asául, confluenta mar sus de Co-

9

130

manescl si Taslaul cu afluentul sè'il Taslau sarat,confluenta la Onescl, In fata gurel Oituzului.

Oituzul. Oituzul, afluent al Trotusulul, isvoresce dinmuntil BretcanI; curge mal ant8iti spre Nord, printr'-un defilet salbatic, pan& la satul Oituz, de unde seInclina, incovoindu-se catre Nord-Est pana In Trotus.

Basinul sai este Inchis de culmea muntilor Oituzla Nord, Bretcanl la Apus, ZabrautI la Sud.

In general valea OituzuluI, de la frontier& la OnescI,se p6te zice ca nu este aspra ; c6stele sunt maI multsail mal putin accesibile, si cad In pante line. IntreIlerastrae si Harja Iris& valea se restrange si c6steledevin stanc6se si neaccesibile. Acesta este singurulpunct dificil de la frontiera, spre interior; la GrozescIriul ese din regiunea muntilor.

In Transilvania, de la satul Oituz si pan& apr6pede frontiera, valea este stramta si c6stele neaccesibile.

Apele OituzuluI sunt micl, asa In cat pote fi trecutcu piciorul peste tot, alar& de casul cand este umflat.

Prin valea OituzuluI trece o sosea national& carepune In leg&tur& valea Siretulul (Adjudul) cu valeaOltului (Kesdy-Vasarhely) peste muntil Bretca,nr, co-municatiune de cea mal mare importanta militara.

Putna. Putna nasce din muntif VranceI si strëbateo regiune aspra si putin populata, In partea superis5raa cursuldf.

Nu deschide niel' o comunicatiune peste frontier&si apele sale In general sunt miel.

Primesce pe Zabala si pe Milcov, care ud& Focsanil.Cursul Putnei pote fi utilisat ca linif de aparare

131

Inapoia SiretuluI, pe ,directiunea TecucI-Marasestl satiFurcenI-FocyanI.

Bdrladul. Basinul Ba.,rladuliff este marginit de dou6lanturI de d6lurI, caro se bifurca' la Inaltimea-din culmea central& a délurilor Moldovel.

Acest basin este orientat de la Nord la Sud yi cu-prinde aprópe tot spatiul dintre cursurile inferi6re aleSiretuluI yi Prutulul, de ore-ce unja de despartireapelor se apropie In ambele partl de aceste rlurr.

Barladul isvoresce din délurile ce se Intind pe ma-lul stang al SiretuluI; curge mal Intãiü spre Est apol-descriind o mare curba, se Inclina spre Sud, trecand pela Vaslur yi Barlad; ceva maI sus de acest din urma,rîuI Incepe a descri o curba In sens invers, cu concavi-tatea spre Prut, uda Tecuciul yi se vars& In Siretmal jos de IvescI.

Valea BarladuluI este In general spatiósa, mal alesde la Vasliii In jos fundul sèil se presinta, ca o yu-

vita de yes, larg& de la 3-5 kilometri, cultivatnumaI In unele pärtI este mlastinos.

Volumul apelor este mic, In timp de vara adesea-orI numaI un fir de apa curge prin albia rIulul ; fun-clul este pe alocurea consistent, dar In multe partIeste yi malos, ceea ce face traversarea sa diflcila.

Prin valea BarladuluI, de la gura sa pana la VasluI,trece soséua nationala i cales ferata GalatI-IayI. Inpartea superióra, Barladul primesce maI mult1 afluentiale caror väl sunt Indreptate de la Nord spre Sud. In-tre aceytia se pot nota, In stanga : Vasluiul, prin valeacaruia trece sos6ua i calea ferata spre IayT, Crasna cuafluentul sau Lohanul, prin valea caror trece sos6ua

-- 132 -

caleaferata Crasna-HusT; In drépta primesce pe: Racova,Tutova, Zeletinul si Tecucelul .

Prutul qi afluentil sg din drépta

Prutul. Basinul PrutuluT este marginit la résarit deculmea lantuluT délurilor ce-1 desparte de basinulNistruluI, iar la apus de culmea Rahovel si délurile cese prelungesc din acéstä, culme spre partea interi6raa Moldovel.

Prutul nasce In Galitia, de sub muntele HavarleT, cur-ge mi ant8h1 spre Nord, apoT, printr'o mare curba, seIndrépta catre Est si Sud-Est.

La RadautT riul se apléca spre Sud, iar de la Falciucurge cu totul de la Nord spre Sud, pana aprelpe de Reni,unde se varsa In Dunare.

Prutul incepe a forma frontiera de résarit a Mol-dovel de la Mamornita In jos.

Valea Prutulul In general este larga. De la Marnor-nita la Stefanescr este deschisa, Insa fundul séi1 esteundulat. De la Stefanescl la Leova fundul este plan,largimea sa variacya de la 3-5 kilometri. C6stele.atat de o parte si de alta, se ridica' asupra vael sicad pe ea In unele partl maï mult safi maT putin re-pede ; pe alaturT se termina prin malurT verticale cusurpaturi. Fundul In acést'a sectiune, In timpI ordi-narT, este uscat si cultivat.

De la Falciu In jos fundul vaeT se largesce, atin-gand In unele part,I 8 si chiar 10 kilometri, dar esteacoperit de smarcur1 si miel lacurT de revarsare, ceeace-1 face a fi nepracticabil ; catre gura sa, langa Du-n'are, sé gasesce lacul Bretes, care sa Intinde Intre e-a-

133

lap' si Prut, de care se desparte de o limba de pam6ntinundabila In timpul apelor mail. De asemenea mimeo limba Ingusta de teren desparte la cul de apele Duna-rel. Pe acéstä, limba' trece soséua Reni-GalatI precum siterasamentul cael ferate, care a existat pe timpul re's-boiuluI 1877.

Albia rlulul este neregulata pana la Scoposenl, In josea este Ingrijita de o comisiune internationala, pentru aInlesni navigatiunea pe rIti.

Spre a se pune stavilä, revarsarilor apelor, s'at ridicat inunele partI zagazurI, care Insa pare ca pan'a acum nu at.putut fi facute In conditiunI a da resultatele astéptate.

Latimea Prutului, In cursul superior, este de 60-100metri, atingênd In unele p'artI si 200 m. In timpul ape-lor marl. Spre partea inferi6r5., din contra, latimea nutrece peste 100 m.; adancimea. In schimb cresce de la 1pana la 2 m. si In timpul apelor marl trece si de 4 m.

Prutul este plutitor aprópe In tot cursul säri, iar na-vigabil de la ScoposenI In jos, mal cu sémä da la Falciu.

Poduri statatóre pe 'hut nu exist& de cat unul la Un-ghenl, pentru calea feratä, Iasi Bender.

PodurI umblatóre se gasesc la LipcanI, §tefanescI,SculenI, GhermanescI, Leova, Fälcifi si Rea

Afluentil din drepta PrutuluI ail un curs paralel cuel, s"i deschid prin urmare comunicatiunl paralele cufrontiera, ceea ce le da o mare importanta militara, de0 din punctul de vedere fisic sunt de o Insemnatate li-in itat ä .

Catre gura lor afluentil curg, din causa directiuneIcursuluI lor, In valea Prutuldi care se largesce In ac6staparte f6rte mult. Sunt de notat Intro acestl afluenti :Volavatul, Ba4eul, ambil de putina importan; Jijia,

134

care deschide comunicatil Intre Dorohol si las!, paraldvi Prutul; (Jijia la rindul s611 primesce pe Melitin salJij6ia si Bahluiul), Elanul si Covurluiul, In partea de josta cursuluI.

CM de comunicatiune

Miscarea generala se face In Moldova, prin cele dou6-mari artero din lungul tare: una prin valea Siretulul sialta prin a Baria dulul si Jijid, precum si prin trunchiu-rile transversale ce le pun In legatur& si se prelungesGspre frontierele de résárit si apus.

O deosebita important& presinta studiul trunchiuri-lor transversale, mil tae zona munt6sa, din causa terenu-lui ce strabat, natureI lor si diticultateI lor ce se pot In-támpina In lungul lor. Aceste cal: sunt :

Sos6ua Onescl-Kezdy-Vasarhely, prin pasul Uzulur.Soska Adjud-Cic-Sereda, prin pasul Palanca.Sos6ua Piatra-Sán-Miclaus, prin pasul Prisecanl.Ele pot primi, de la pasurile prin cart trec, denumi-

rea de cala: Oituz, Palanca si Prisecanl.

Ca lea Oituz pune In legatur& valea SiretuluI cu aOltuluI, stabilind comunicatiunea Intre punctele OnescIsail chiar Adjud si Kezdy-Vasarbely.

Sos6ua tae culmea Bretcanilor si d'á, In valea Siretulul,scoborandu-se In zig-zag la satul Oituz. De ala pán& lafrontiera románä, conditiunile comunicatiuneI sunt me-diocre, din causa vaef, care este stramta si Intru cát-vasalbateca.

De la frontier& spre interior conditiunile se arneliorézadin ce In ce ; In general valea este populatä si favora-bil& miscarilor de trupe; sos6ua este fórte burla; zona

135

muntósa de la Bereck la OnescI are o adancime de celmult treI gile de mars ; ceea ce face s'a pót'a fi traver-satä, pe aid mal repede de cat In orl-care altà, parte.

Ca positiunì importante pe acésta comunicatie potfi: Harjea, unde soséua intra In defileul ce presinta va-lea Intre acésta localitate i Herestrae ; Onescl, la con-fluenta Oituzulul cu Trotusul.

Importanta acestuI din urma punct resulta din faptulca In el converg 3 comunicatiunI Insemnate : calea Oi-tuz, calea Palanca si soséua Piatra-Onesct

Calea Oituz este secondata de o sosea judetiana cemerge de la Ocna pe valea Slaniculul pan& apr6pe defrontierä, iar de aci se continua In poteca pana la Be-reck. Importanta, acestur drum ar fi mare daca parteadin Transilvania nu ar fi ma de grea. Totusi din punctulde vedere al apararel locale póte fi de Ore-care val6re.

Calea Palanca. Calea din valea Trotusulul tae fron-tiera la pasul Palanca (Maims) i pune In legatura sesulCiculur cu sesul Siretulul.

Venind de la frontiera, sogua Trotusulul se unescela OnescI cu a Oituzulul si se léga cu soséua din valeaSiretului, atat prin valea Trotusuldf la Adjud, cat si printrunchiul OnescI-Scórta, care tae colinele dintre

Siret. De la Ocna la Adjud soséua este InsoOta de ca-lea ferata Ocna-Adjud.

In general valea Trotusulul fiind deschisa, populatanumaf pe alocurea maI salbateca, presinta conditiunI

favorabile pentru mist-Arne de trupe; este necesar Ins&ca aceste micäri sa fie regulate In asa mod ca sa seevite aglomeraVunile asupra aceluiasI punct, de Ore-cear lipsi spaOul necesar pentru stationare.

136

De la T.-Ocna In jos Insä, valea deschidêndu-se, oh' cedificultate dispare.

Ca comunicatie de la Adjud pan& la T.-Ocna, condi-tiunl escelente, cale nationala si cale ferat& ; de laT.-Ocna sosea judetianä In conditiunI mediocre; iar dela ComAnescI la frontierä, drum greil (sosea proectata),lipsã de podurr, multe cotiturI si pante repedl.

De la OnescI numal pana la frontiera sunt trel dilebune de mars ; rémane apoI a se strabate masivul inun-tilor CiculuI.

Din t6te aceste conditiunI resulta ca pe acésta calecolòne marT nu se pot mica de 6,1 f6rte anevoe si deaceia ea nu p6te fi considerat& ca o linie principal& deinvadie.

Ca positii tactice gasim : pasul Palanca, Comanescl,Doftana Ocna si In fine Onescl.

Calea Palanca este secondat& de un drum ce se des-parte la Darmanescl, lndreptandu-se catre frontiera prinvalea ThuluI. Acest drum duce la Cik-St.-Gyergyö, Intara Ins& el se gasesce In conditiunl mediocre.

Resum&nd asupra celor douò caí considerate (Oituzsi Palanca), vedem ca, de la OnescI pornesc douä sosele :una pe valea OituzuluI, si alta pe a Trotusulul spre so-séua din valea Oltulul, in care del la Kezdy-Vasarhelyli Cik-Racos. Ele sunt secondate de douä drumurI in-termediare, carI pornesc din valea TrotusuluI, duandunul la Bereck si altul la Cik-St.-Gyergyö.

Este de observat ca aceste caí debuséz& In douò qe-surl separate (60 kilometri In linie drépta) de un masiv(Cason), strabatut de o cale grea, soséua Tusnad-Kezdy-Vasarhely.

-- 137

Drumul din valea Uzulul, debuséza. In sesul sudic alCikuluf, separat de Cik-Racos, prin strImtórea de laCik-Sereda. Nu are legatura cu calea de la Nord. Celdin valea Slaniculur, se gAsesce In próste conditiunl, caviabilitate, insa este la mica distant& de unja principal&si debuséza In ea.

Calea Prisacani. De la Bacati se despart din arteraprincipal& o osea si o cale ferat& spre Nord-Vest prinvalea Bistritel; calea ferat& se opresce la Piatra, soséuacontinua valea pana la confluenta cu Bistrici6ra undese ramifica, trimitênd o ramura' In susul Bistritel, iar co-municatia principal& apuc& pe valea Bistriciórel, trecefrontiera, urea crésta Ghyerghyö si da' sesul St. Mi-clos la Ditro.

Pan& la Piatra valea este larga si populata, In susdevine stramta, totusl Insa mal este populata pan& laconfluenta BistricióreI, de unde conditiunile Ineep a de-veni sub tóte raporturile cu totul mediocre.

Soséua In sine este In buna stare, podurile de si delemn sunt solide, ea este secondat& In Transilvania de oramura de sosea ce se desparte din ea Mg, Tölgiesmerge la St. Miclos, prin valea Putnei.

Mal este secondata de la satul Bicaz si de drumul ceurca valea BicazuluI si trece frontiera la pasul de ace-las nume, mergênd la St. Miclos, de cat acest drumdincolo de frontier& se transforma In poteca.

Traversarea zone' muntóse pe acésta cale 'Ate cere dela 7-8 clile de mar s (in proect orizontala 130 kilom.).Acest singur fapt face, Impreuna cu conditiunile medi-ocre ale vaer, conditiunile particulare ale drumuldf, lun-gimea traseulul, ca unja studiata sa fie de o mica

138

importanta. Fata Cu o invasiune spre Transilvania, eapresinta dificultatT, mal ales prin faptul ca crésta esedincolo de frontiera si procura avantage defensiver; apa-rarea are avantagiul de a dispune de douò drumuri laTölgyes, ceia ce permite o grabnica concentrare de trupeasupra acestul punct, putênd ameninta In acelas timppe invador In flanc.

Spre Romania presintá pentru un atac pornit dinTransilvania inconvenientul ca strabate un lung defilel(de la frontier& pana la Piatra), care p6te fi apärat Cumulta Inlesnire.

La confluenta Bistrici6reI, apärarea dispune de douëdrumurl diverginte, ceia ce p6te sili pe inamic s'A sefractioneze ; iar la Piatra, apararea pote concentra for-tele cu maI multa inlesnire i repeçliciune de cal atacul.

Consideratiunl asupra frontierel munt6se a Moldovei

De o parte si de cea-l'alta a frontierer avem cateo cale de comunicatie, paralela cu frontiera, prin valeaSiretulul de o parte, prin a Muresuluf i Oltulul de alta;cea din Moldova este In perfecte condiOuni, cea dinTransilvania In conditiunl mal mediocre ; ele sunt sepa-rate de un lant muntos de 40 kilometri grosime medie.'Legatura Intre aceste cal se face prin trel linil de co-municatie : Oituz, Palanca si Prisecanl, din carl numaIuna are directiune normala pe frontiera, iar cele-l'altesunt Inclinate, ceea ce face ca traversarea muntilordureze pd.n6, la 8 zile. Mal putem adauga la aceste trelcomunicatil principale ï alte tre mai putin importante,$i anume : Uz, Bicaz si Dorna.

Cele treI cM principale sunt separate de muntil Oituz(Intre calle Oituz si Palanca) si Tarcau-Ciahlau (Intre

139

calle Palanca $i PrisacanT) ; cala Dorna este despäAitade a Prisacanilor prin masivul GrentiesuluT-Dorna.

Din aceste cal numal acea a Oituzultif are o directi-une normala pe crésta muntilor, Vote cele-alto sunt In-clinate; $i strabat zona muntilor In piezi$, ceia ce faceca valórea lor sä fie cu Inuit mal mica.

Fat,ä, cu un atac pornit din Transilvania, este de ob-servat ca liniile PrisecanI $i Dorna, pe lânga ca suntfórte lung): $i traversarea muntilor póte sä, dureze malmulte dile, mal presint $i inconvenientul de a da Invalea SiretuluI In partea de sus a MoldoveI, asa In catatacul venit pe ele ar fi nevoit sa Infrunte t6tä resistentaactivä $i pasiva, ce ar opune apära rea In acéstä, vale.

Pare decl cä, In acésta ipoteza cäile Oituz si Palanca,Impreuna cu secundara Uz, presint conditiura mal fa-vorabile ; ele sunt distribuite pe un front de 60 kilometri,front ce merge din ce In ce micsorandu-se In spre inte-riorul MoldoveI. Traversarea muntilor este apoI maiu$6ra, $i, debu$ind In valea Siretulur, WO, apararea dinsus de Adjud este Intórsa.

Este de notat Insa ca calea Palanca face un mareocol si ca este In próste conditiunI, $i este $i cam de-parte In fine de unja Oituz, de aceea se la° crede caadevärata linie de invaclie va fi numaI calea Oituz, iarcele-Falte vor fi numal nisce UM! secondare.

Trebue sä, notam cä, linia Oituz de $i este In conditi-uni fórte bune, totu$1, ea nu are valóre de cat pentrunisce operatiunI ce s'ar localisa In Moldova, cad spreMuntenia acésta linie este taiata de fortificatiile de laFocsanI.

Daca am considera casul unel mi$carl pornit dinMoldova spre Transilvania vom nota de asemenea ca

140

liniile PrisecanI O Palanca se presint In conditiunI de-favorabile, fie din punctul de vedere al miFarel propriuzise a col6nelor, fie ca conditiunI strategice, prin faptulca atacul ar avea sa se misce pe drumuff ce se gasesedepärtate intre ele §i fara legaturä, §i apor dupl straba-terea zonetmunt6se s'ar gäsi In fata uner a doua barierI:lantul din interiorul Transilvanier

Linia Oituz din contra este in bune conditiunl, ea daIn esul Haromszec, de unde se p6te procede apoI spreinteriorul TransilvanieI. -- Este de notat ca din causadirectiunel sale, face mal mult sistem cu liniile din Mun-tenia (cele ce converg spre Brwv) de cat cu restul li-niilor din Moldova.

Se pote conchide, prin urmare, ca niel pentru o parteniel pentru cea-l'alta, conditiunile de invaclie nu suntfavorabile, §i ca probabil operatiunile principale nu sevor desfapra pe acésta frontiera, de cat In casul candsituatia generala strategic& ar impune acésta pentruatingerea unor scopurI speciale, cum ar fi pentru ofen-siva din Transilvania, separatiunea Moldovel de M unte-nia, sati ocuparea Moldovel.

D OBRO GEA

Intinderea f i populathtnea. Dobrogea are formaunuI trapez, coprinsä Intre cotul Dunarer inferi6re, Ma-rea-Neagra §i o linie conventionala dusa de langa Si-listra la Sud de Mangalia (Ilanlik).

Suprafata acestuI trapez este de 14,758 kilometripatraV ; populatdunea atinge cifra de 167,000 locuitorl,

141 --

ceea-ce dä, o densitate medie ceva maI mica de 12 lo-cuitorI pe kilometru patrat.

Locuitoi iI Dobrogel sunt de nationalitatI deosebitesi anume : RomanI 50.000, BulgarI 30.70o, Rusl 16.600,Turd 24.200, Tatar' 31.100, ArmenT 1.100, Gred 6.200,Ebrel 2.300, German 2.600, Tiganl 1.030, iar restula mestecatura.

Considerand In parte numërul fie-cärel din acestenationalitätI, vedem ca elementul roman predomina.Este de notat Ins& In populatiunea din Dobrogea casentimentul national este Inca slab, fie din causa mareIamestecaturi, fie din causa influenteI ce stapanireabulgarilor si mal. cu séma a turcilor a exercitat asu-pra lor.

Clima. Clima DobrogeI nu difera mult de a Roma-niel, Marea Neagra Ins& lasa drum liber Vinturilor dinAsia, care sunt simtite maI cu sérna iarna. Pe timpulverel caldurile sunt destul de ar4ét6re si trecerea dela un anotimp la altul este destul de repede, de aceeaprima-vara si tòmna sunt de o durata relativ scurta.

Resursele. Resursele cele mal principale ale Dobro-gel constat mal cu deosebire din productdunile agri-cole, care In particular apartin regiunei sesuldf, din cres-cerea vitelor si productiunilor forestiere.

Alta data padurile erail o adevërata bogatie In acéstäparte, asta-41Insa, prin taerea nesistematica din trecut,fritinderea lor a scaclut Intr'un mod simtitor.

Dealurile se gases° acoperite cu vil, ce del vinurIbune si In abondenta.

Un venit destul de mare ce mal are Dobrugea estecel provenit din pescuire, apd productiunile mineral&care sunt represintate prin cate-va cariere de piatra.

142

Formele terenulni. Din punctul de vedere al for-melor terenului, distingem In Dobrogia douë zone deo-sebite :

Zona seask care constitue partea j6sä, ce se In-tinde pe marginea mareI si Delta Dunaret A.céstä zonaeste In general m1astin6s& iacoperit& de baltI, prove-nite din revarsarile bratelor Dunarer.

Zona deluròsa, format& dintr'un lant de dealur4 cepot fi considerate ca o ultimä ramificatiune spre Nord-Est a sistemuluI Balcanic. Din acest lant se desfacmaI multe ramurI spre Est si Vest, dand nascere laväile raurilor ce merg fie spre Dun6re, fie spre Marea-Neagra.

Hidrografia. Douë din laturile Dobrogef sunt udatede cursul Dunarel, care o desparte pan& la gura Pru-tului, de restul tärel, iar de la Prut In jos de Basarabia.

La Silistra, din causa directiuner catre Noid a ulti-milor ramificatiunl din muntil Binar Dag, cursul Dunäreieste nevoit a'sì schimba brusc directia c&tre Nord, pentruca ä aib& un mers paralel cu creasta dealurilor.

Intre Braila si Galati Dun&rea se abate brusc spreEst, si pastréza acésta directiune general& pana la var-sarea In Mare.

La 10 kilometri aproximativ la Vest de Tulcea, Inpunctul unde Incepe ostrovul Ceatalul Ismail. Dunarease desparte In douë brat° unul, numit al Kiliel, facefrontiera lntre Dobrogea i Basarabia, i altul, care maltIn jos de Tulcea, la Ceatalul St. Gheorghe .se desparte Indouë, cel de la mijloc numit al Sulinel i cel de la Sudnurnit canalul S-ftu Gheorghe.

143

Bratul Kiliel apucä mai antkifi spre Nord, trecând pela satul Ceatal i apoi In apropiere de Ismail cotescespre Est, mergänd cake Mare. El se rape In mal multecanalurl cari se reunesc mai änt8it la Kilia i apol laintrarea In Mare. Frontiera urméza In general canalulmijlociti, care este si cel mal mare. La gura acestuibrat, din causa mâlului transportat i depus de fluviti,s'ati format mai multe ostr6ve, ceea-ce face ca astä-41apele sä intre In Mare pe mai multe canaluri sati guriele sunt In num.& de 8 (Belgarod, Oceacov, Rakov, An-kodinov, Otnoino, Pesceanoi, Nou Stambul, Star Stam-bul i Baba-Hasan). Frontiera urrnéza canalul StarStambul, care vine cam in prelungirea bratului, dar nuocupä o positiune central fat& cu cele-l-alto canalecol mai important intre ele este canalul Oceacov.

Dintre téte bratele Dunärei numal al Sulinel estenavigabil si aceasta multumitä Ingrijirilor ce'i se da.Se zice cäRusia are intentiunea a face navigabil si peacela al Kiliel.

Cele-l-alte rinri ce brazdeaz& Dobrogea, sunt de oimportant& militarä neInsemnatä. Putem nota intre ele:

Telita §i Taita, care se varsä In lacul Baba-Dag siapol din acesta In lacul Razelm.

Slava, care se varsa In lacul Zmeica i in fineTapia, care se varsä in lacul de acelas nume.

Pe versantul opus, cursurilor de apä sunt i roai pu-in insemnate, pot fi notate intre ele rinrile : Pecenéga,

.Romanul, Boasicul, Cerna-Vodä etc. ailment' al. Du-nk&

Zona délurilor. Dupa cum am spus, ultimile ramifi-catiuni ale unui grup din muntii Balcani, numit

144

Dagh (extremitatea Nord-Est a Balcanilor') se prelungesGspre Dobrogea, apropiindu-se din ce In ce de Dunäre.

De la Megidia, capul vael Cerna-Voda, lantul se In-dréptä, spre Nord-Vest pana In dreptul Harywel, iar

cu un mers nel egulat, se Intinde spre Nord pana InLantul cresce In Inaltime cu cat inaintéza mal

mult catre Nord. In dreptul M'acinulul capul vaeI Taita,ia nascere o culme mal asprä, çi Cu Ináltime mal pro-nuntatä, avênd o directiune de la Vest la Est, Intind8n-du-se In lungul Dunárei panä, In Mare sub denurnireaculmea lul Isac i apol Tavian-Dagh.

Din acéstá, culme se desparte o ramura sub denumi-rea de culmea Niculiciulul, care desparte valea Telitelde a Taitel, prelungindu-se páná, la lacul Baba-Dagh.

Din culmea principalk ce traverséza Dobrogea îu lung,se desparte maI jos de capul \raer Taita o alta ramurade o 6re-care importanta, numita culmea Babadagulur ;ea se Intinde Intre Taita i Slava pana la lacurile Gla-vita §i Smeica.

O ramura mal putin importantá se Intinde Intre SlavaTa011 sub diferite denumirl (Kaijali-Dag). In general

aceste délurI sunt de mica Irdltime, numal spre capulvg,eI Telita ating 400 m. In general se scob6ra sub 3001".

de la Mijidia spre Sud variaza de la 100 la 200 m.Inaltimele cresc de la Mare spre Dun'are, i din acéstä

dispunere a ramurilor délurilor, suprafata Dobrogei sepresint5, ca un platon ridicat spre Nord i Apus, scobo-rIndu-se din ce In ce mai mult spre Sud i Est.

Délurile In general sunt acoperite de padurl i aftpante repeglI, dar numaI In unele pärt,I presint caracteremal aspre ; ast-fel este ramura Baba-Dagh i unelepartI din culmea lui Isac,

145

esul Dobrogiei este compus din delta Dunärelsi din o suvitä, de teren care, Incepênd de la c6da Nordicäa lacului Taseu, merge lärgindu-se In spre Nord. WMacéstä parte a Dobrogel, este acoperitä de lacurlmlastinI, din care causä este nepopulatä, i necultivatä.

Se deosebesc pe tärmul Märer lacurile Tau Sinoe,Smeica, Glovita, Razelm, si In apropiere de acestaBabadag.

Delta Dunä,rel este cu desëvärsire mlästin6sä, numaIpartea Nord-Esticä, a poniuner dintre bratele KiliaSulina, cunoscutä, sub numele de Ostrovul Letea, estepopulata. De asemenea o mica parte, numitä, Cara-Or-man, In portiunea dintre bratul Sulina si St. Gheorghe,este iaräsI populatä, fiind ceva mal ridicatä. Tot restulDelteI este supus inundatiilor.

Sunt de notat In Delta Dunärei Sulina, port In semnatla gura bratulul de acelas nume ; St. Gheorghe, la guraSt. Gheorghe i Periprava, la gura KilieI, localitäll demal mica importan. Pe malul drept al bratului Kilielsunt Insä mal multe localitä tl dintre car' mal de notateste Kilia vechie, In fata Kiliel noul din Basarabia.

Partile j6se, de pe Mg& Dunäre, sunt acoperite delacurf, Intre care merit a fi notate : Carasù saú Cerna-Voda In valea Cerna-VodeI, Mirlanu, Oltenitalita Intre Cerna-Voda i Ostrov, precum i lacurileJijila i Crapina, In cotul de Nord al Dunärel.

Ceti de comunicatie. Dobrogia nu are de cal o sin-gurä cale feratä, acea de la Constants, la Cerna-Voda,care pune In legatura Marea cu Dunärea si care, duplconstruirea podulul de peste Dunäre se va pune Inlegälura imediata cu retka din tarä.

10

-- 146 --

In privinba cailor de comunicatde ordinare, se póteqice c'a Dobrogia nu e tocmal séraca, fat& cu intin-derea, populatia si natura terenuluI WI, cad gäsimcate-va sosele judetene, ca aceia ce pune in legaturäMacinul cu Isaccea si Tulcea, precum si soséua Tulcea-Babadag-Constanba-Mangalia.

Nu mi putin, cea mal mare parte din comunicatdunlconsta din cal naturale, Intre care cele mai de luat insérna sunt : drumul Ostrov-Mangalia si Ostrov-Cerna-Voda-Harsova-Macin, pe malul Dunarer.

Alte numer6se trunchiuri pun In legatura diferitelecentre populate; este de observat Insä ca, aceste trun-chi nil nu ati Inca continuitatea, r6spun4ênd mal multintereselor locale si de aceia nisce operatduni seriose arIntampina diflcultabI, trebuind a se face ocolurl mar! pedrumuff In conditiurif fórte pr6ste si aprópe impracti-cabile pe timp urät.

Ca centre populate, de Ore-care importanba, din punc-tul de vedere militar, sunt : Tulcea, port pe malul Du-narer, si nod de gomunicabir ; are mare importanta Inapärarea Dunarel spre Basarabia. Isaccea, alta data ca-pitala Dobrogel, iaräsl important punct pe unja Dun-a-reI, precum si alte micl orasele ca: Macinul la flanculstang si Mahmudia la cel drept pe acésta linie.

Are Ore-care importanba si Kilia-Veche, prin positiasa Inaintata pe bratul KilieI. Constanta, porb maritim,cap de Iinie feratä. Sulina de asemenea port la guraDunareI

In fine, se mar pot nota: Mangalia pe Mare si diferitelepuncte pe malul Dunarei ca: Harsova, Cernavoda, Ra..

-147ova i Ostrova, lntre carI Cerna-Voda are o

importanmilitar&specialä.

DUNAREA

Dunärea intra In Romania ranga Värciorova, curendde la Bazias pana la Gura \T'ad, la apus de Turnu-Severin, printr o adevèratä despicatur& sinuasä, de o lun-gime aproximativa' de 160 kil., ì märginita la Sud departea septentrionalä a muntilor Serbir, iar la Nord deramurile meridionale ale muntilor Banatului si ale mun-%flor Mehedintl.

Intre Värciorova §i Gura Väef, In dreptul satuluI s'èr-bese Sib, pe o lntindere aproximativa, de 3 kil., valea sestrimptéza cu totul i fundul patuluI este accidentat.Acest punct este cunoscut sub numele de defileul Por-tilor de fer.

In acésta parte valea nu atinge niel' 500 m. largimeeste ocupata In Intregime de matca fluviulul.De la Varciorova, cursul Dunarel este Indreptat spre

Est, inclinandu-se putin spre Sud ; isbindu-se tus& deculmea Godénulul, ceva mal jos de Hinova, cotescebrusc inapol spre Vest, inclinandu-se catre Nord; prindou'e' coturI bine pronuntate, se Int6rce apoI spre Sudpentru a relua directiunea Sud-Est, de la localitatea sêrbaPalanca. La Cetatea Dunärea descrie iar& un mare cotpana la Lom-Palanca, de unde apol cursul s'é'fi se In-drépt& spre re'särit. Conserva acéstä directiune gene-ral& pana la Zimnicea, de aicl incepe a se Inclina spreNord, iar In dreptul Ra§ovil este silita de dealurile dinDobrogea a curge de la Sud la Nord.

148

Se erede ca tuteo epoca depärtata Dunärea a pastratdirectiunea spre Est pana In mare, urmele acestei di-rectiunI ar fi depresiunea smarc6sä ce se Intinde In di-rectiunea Cerna-Voda-Mijidia.

In apropiere de GalatI, Incepe un ultim cot mare alDunarel, prin care se Indrépta mal Int6iti spre Nord-Est,iar de la Renl spre Est.

De la Or§ova la Tulcea, Dunarea presintá o diferentade nivel de 42 m., cotele fiind urmat6re : la Orqova 44m., la Calafat 38 m., la Rahova 33 m., la Zimnicea 25m., la Giurgiu 19 m., la Silistra 13, la Cerna-Vodá, 10m., la Bräila 6 m., la Tulcea 2 m. De pe cum se vedepanta devine din ce In ce mar putin repede, cu cat flu-viul se apropie de gura sa, In cuprinsul DelteI ea esteapr6pe nesimtita.

Fluviul eurge, dupá e§irea din defileu portilor de fier,Intre ramurile rásä.ritene ale muntilor Serbiel li culmeaGodánulul pana In jos de gura Timoculul, iar de aje! Injos, malul drept este margina, de dealurile Bulgariel li aleDobrogeT a azor parte superi&ä, se ridica de asupraapef la Inaltiml de 40-80 m., caçlênd brusc pe fluviti ;In unele partI numal, piciorul lor este ceva maI retras dela tarm. Pe partea stanga a fluviulul, de la Cetatea in jos,se intinde §esul Romanil, al carul nivel este de asuprafluviuluf la 15-25 m., presentánd aspectul un-el vasteterase. Din -causa Inclinare! campier Romane spre Sud,apele fluviuluI bat continut malul drept i prin efectulerosiuneI se departéza pe nesimtite, dar rara incetare, decel stang, lasand filtre tarmul apeI §i piciorul terasel, ouvita, de teren smarc6sa li presaratá de lacurI, de o

lárgime variabilá, In medie de 10-15 kil.Largimea albieI este variabila, precum i aspectul siátá,

149

De la esirea din portile de fer si pana la gura Timo-cului are o largime medie de 4 kil.; terenul este In mareparte practicabil si cultivabil.

De la gura Timoculul si pana la Lom-Palanca, albiase mal stramt6z'a, terenul din partea stanga insa incepea deveni mal putin cultivabil ; lacurile si mlastineleapar ; in unele parti--spre Calafateste acoperit den isipurI.

De la Lom-Palanca si pana in apropiere de gura 01-tuldi, albia, lea o largime de 7-8 kil. ; fundul s'al estemlastinos si nepracticabil; fluviul curge de aici tot pesub malul drept.

La gura Oltului albia presinta o mica restrángere, ease largesce din noti, dar apoi se mar ingustéza ceva, dela Zimnicea pana In apropiere de Calaral.

Do la alarasi piciorul teraseI, de pe malul stáng, sedepartéza brusc de fluviii pan& la Braila ; acésta depar-tare atinge In unele par! si 20 kilometri.

De la intrarea, In tara si pana la CalgrasT, fluviul de sicu un curs neregulat, nu se rupe In brate de cat pe In-tinderl rente miel', lásand intre ele ostr6ve de insemna-tate variabile si mal mult sail mar putin supuse inun-datiunilor.

La Calaras! se rupe lbs& In brate, care se Imprästiepe o largime de 15 kil. Matca principal& este sub maluldrept, iar pe cel stang curge canalul Borcea ; terenul, a-coperit de vine de apa si smarcuri, intre aceste brate, senumesce balta Borcea.

La Harsova, Dunarea se reunesce Intfun singur bratpentru a se Tupe din noil, pana la Braila; terenul aco-perit de aceste noui brate se numesce balta Pasca; matcaprincipal& a fluviuluf este iarasr sub malul drept.

150

La r6sarit de Refl.'', la Ceatalul Ismail, In punctul undeIncepe Delta fluviulul, Dunarea sa desface In douò bratede val6re egall, iar la fésärit de Tulcea bratul meridio-nal se desface, la rindul sét, de asemenea In douò brat%formand un total de trel, numite, de la Nord la Sud :bratul Kiliesi, al Sulinel 0 al S-tuluI Gheorghe.

Numai bratul Sulinel este navigabil, fiind regularisatde o comisiune internationala. Rusia voesce a face na-vigabil §i bratul Kilier.

Volumul apelor este supus variatiunilor, dar acestevariatiunl nu sunt frecuente, regimul Dunarel fiind cutotul fluvial.

Ne putem face o idee de volumul apelor dupä, urma-tórele cifre, aproximativo.

Largimea : Varciorova 500 metri, T.-Severin 900, Ce-tatea 1100, Calafat 700, Rahova 1000, Nicopoli 900,Giurgiu peste 1500, Oltenita 1800, Silistra 1100, Galati1000, gura Sulinel 200 metri.

Adancimea fluviulul este f6rte variabila, atinge Inunele part,I 50 metri, cum este In partea stransa IntremuntI ; In nicI o parte Insä nu este mai mica de 10 m.

Fluviul udä, mal multe localitati importante, Intrecare sunt de notat : Turnu-Severin, avênd In fat& Cla-dova; Calafatul In fata cetatii bulgaria Vidin; Bechetulla gura Jiultif, In fata Rahovel; Islaz 0 Turnu-Magurelela gura OltuluI In fata Nicopoluluï, Zimnicea in fata Sis-tovuluI; Giurgiu In fata Rusciuculul; Oltenita In fataTurtucaef; Ca1ara0 In dreptul Silistrer; Cernavoda; Har-wva; Braila, In fata Macinuluf; Galati.; Tulcea In dreptulIsmailulul; Sulina port la gura Suline.

In lungul malului stang al Dunarel, pe partea retrasadin albia sa, se gasesc mal multe lacurI, din cari cu

151

dimensiunl importante, sunt : balta Nedea, la Vest degura JiuluI ; balta Potelu Intre gura Jiulul ,v,i a Oltululbalta Suhaiului la gura Calmataiulul; balta Mairu lan-ga Giurgiu ; balta Grecilor la apus de Oltenita ; lacurileMostistea, Boian si Calárasil, Intre Oltenita si CalärasI;In fine lacul Brates la gura Prutula

Ccimpia Dundrei. Intre marginea sudica a zoneIdélurilor si Dunarea se Intinde campia romana, braz-data de la Nord la Sud si Sud-Est de cursurile de apa,carl curg din CarpatI in Dunäre.

Acésta regiune, care merge din ce in ce deschiclêndu-sede la apus la fésarit, presinta aspectul uner vaste fasiIplane, Inclinate catre Sud si catre Est.

La p6lele délurilor In unele parV atinge cota 150 m.In spre cursul inferior al fluviuldf altitudinea sa nu estede cat de putinl metri.

Din causa acestei Indoite Inclina/1, cursurile de apä ceo brazdéza, ieat indatä, dupa esirea din zona dealurilor,directiunea Sud-Est, Inclinandu-se cu atat mal mult spreEst cu cat parcursul lor In zona easa este mal mare.

Intréga ~pie este de formatiune aluvionala; rlurilece vin din Carpatl, au depus In drumul lor sendimenteletransportate din muntI ; si supra-punerea diferitelorstraturl at dat nascere la suprafete conice, cari Incetulcu Incetul s'at racordat futre ele, rara ca urmele lor sadispara cu desav8rsire.

Din acésta causa, campia nu este cu desavêrsireplana, ci presinta ondulatiunl mal mult sat mal putinpronuntate ; In t6te partile Irisa, Inclinarile lar suntfeIrte line.

Fie din causa moduluI cum sunt grupate cursu-

15 2

rile de apa, fie din natura Insasl a terenulur, fie Infine din causa JargimeI variabila ce are, campia Roma-niel presinta trel sectiunl distincte : apuséna, centrallsi r6sAriténa.

Sectiunea vesticet, se intinde panä In Olt; ea este aco-perita de o serie de undulatlunl pronuntate, orientate dela Est la Vest si devenind treptat mai mid catre Sud;partea el Sud-Vestica, In cotul Dunarel de la Cetatea laRast, regiunea are un aspect particular, fiind nisip6s&si prin aceea incultivabila si nepopulatä. Numal In a-propiere de Dunare se gäsesc unele localitatI, Intre carecea mal important& este orasul Calafat.

De la Dasnäut spre Olt, si mal ales In spre Jii1, cam-pia este mal populata, de si spre Dunare si In acéstäparte terenul este pe alocurea nisipos si pres6rat de la-cud si smarcuri

Spre partea de Nord a ca,mpiel, In apropiere de zonadélurilor, terenul este cultivabil, populat si In unelepar" acoperit de padurT, mai cu séma In apropiere deJit si de la Jiti spre Dunare.

Din causa undulatiunilor si putinelor localitatl, ailede comunicatiune nu sunt numer6se In acésta parte.

Douë. car ferate (una In constructie), ducênd de laPiatra si Craiova, la Corabia si Calafat, pun In legäturaartera principall de comunicatiä cu Dunärea.

Pot fi notate douò sosele nationale oar" duc la Cora-bia si Bechet, precum si trel sosele judetiene, carl con-verg spre Calafat, una de la Severin si dou'é de la Cra-iova. 0 sosea intermediara, judetiana, duce de la Craiovaspre Dunäre, prin valea Dasnautulur.

Sectiunea centrald. Acésta este partea cea mai a-

153

vuta a tare!, ea se Intinde pana In cursul TeleajinuluI,cursul mijlociii al lalomiteI si valea Mostistel.

Partea meridionalä a sectiunel este In unele partI a-coperita de lacurI, si, In unghiul format de Vedea si Du-parea se Intinde o zon& numita campul Pèrnas, putinospitaliera din causa lipser de ara si a terenului nu toc-mal fertil ; restul regiunel este lusa cu totul productiva,populata si acoperitä, de o bogata re0a de comunica-tiunI.

Diferitele cursurl de apä ce o brdsdeaza sunt Indrep-tate catre Sud-Est, si dat regiunel aspectul unur Intinsplatot brasdat In piezis de numer6se santurI paralelecu fundul mar mult sal:1 maI putin larg si malurile maimult sail mal putin repecri.

Capitala t'arel gasindu-se In acésta campie, comuni-catiunile cele mal importante se Intretae In ea.

Din causa Irisa a numer6selor val' de carI este taiataregiunea, calle de comunicatiune sunt suite a urma di-rectiunea lor, de óre-ce constituesc o serie de obstacoledestul de serióse, a caror trecere presinta greutatI.

In sensul vailor exista : calea ferata CostestI-Turnu-Magurele si soselele Slatina Turnu-Magurele, Pitescl-Turnu-MAgurele, PitescI-Giurgiu. Taind mal mult sailmal putin In curmezis valle, sunt: calea ferata Bucu-resci-Giurgiu si soselele BucurescI Giurgiu, BucurescI-Turnu-MAgurele si Rusil de Vede-Giurgiu.

Orasele Turnu-Magurele si Giurgiu, situate pe Dunare,sunt importante, mar cu séma prin convergenta ailorenumerate, cae din interior duc la Dunare.

Sectiunea reseiriteanei. Acésta sectiune, de si se a-seamanä. In totul eI prin uniformitatea formelor sale,fiind o adevërata cimpie fá,rá, undulatiurif aparente, si

154

brasdata de putine cursuff de apä, curgênd Intre maluriputin inalte si adesea revarsandu-se In smarcurI si midlacurl, totusI presinta caractero deosebite si p6te fi Im-partita, la rindul s'éti, In trel portiunl distincte.

Po4iunea coprinsä, Intre Ialomita, Mostiste si Dunare,care 'Arta numirea de campia Baraganulur, este cu de -savarsire plan& si lipsita de ap'a, pentru care cuvênt nueste niel populatä, niel taiata de oaf de comunicatiune,afar& de cane ferate Bucurescl-Fetesd, Slobozia-Cala-rasI, FetescI-FaureT, precum si soseaua Slobozia-Cála-rasi. In starea In care se gäsesce astacp, strabaterea a-cesteI campil, prin marsuri ordinare, presinta fórte marIgreutätl.

Singurile localitatI In acésta parte sunt : orasul Ca-larasl pe Borcea, precum si diferitele statiuni de caleferata.

Din Ialomita si pana !rite° linie determinata de giret-Putna-Milcov, campia este tot uniforma si far& undu-latiunl ; catre Ialomita ea nu este de cat o continuare aBäräganulul, dar incepe a fi mal populata cu cat Inain-tam spre Nord si Nord-Vest.

In acésta parte gasim cursurile Buz6ä, Ramnic si a-fluentil lor, care udand regiunea o fac a fi locuibila. Douècal ferate due de la Dunare la Buz&I, Impreunandu-sela FaureI : unja Braila-Buz'ét si unja deja citata FetescILFaurei. Alte oaf de comunicatiune mal sunt : soseleleRämnic-Braila, Focsanl-Bräila si o retea, Intru catrvadeasa de cal comunale, servind pentru transitul local,Braila situat pe Dunare este un port de primul ordin.

Din unja Siret-Putna-Milcov se Intinde estremitateaorientala a campieI romane, care se termina cam la

155

Inaltimea Tecuciului, unde Incepe zona délurilor dintreSiret si Prut.

Acésta portiune consta din doui5 planuri separate decursul Siretului, si planul din drépta rIului mai jos decat cel din stanga lui. Prima parte numitä sesul Focsa-nului, este cu desavarsire lipsita de undulatiuni si are of6rte mare importanta militara, cacl In ea se Intretaecaile de comunicatie cari duc din valea Siretului sprecapitala.

Portiunea din stanga Siretului, care, dupä cum amspus domina continuti pe cea din drépta, este plan&numai In spre Siret si Dunäre, iar In restul el incep a searata ondulatiunile, carI merg treptat crescênd catreNord.

In acésta sectiune gasim orasele FocsanI si Galati,legate prin unja de IntarirI din valea infericíra a Siretului;

numal existenta acestor Intarirl, ne denota in de a-juns importanta militara a regiunei.

TRANSILVANIA

lntinderea. Transilvania are o lntindere de 55.000kilometri patratT, presentand forma unul patrulater camneregulat, determinat de: AlpiI TransilvanI, parte dinCarpatiI orientan' si lantul de muntI ce se desparte dinaceOia la vêrful InéuluI spre apus li cote0e apoI afreSud, pentru a se uni, la Sud de Mure.,, cu Alpir Tran-silvanf.

Lungimea maximä a Transilva niel este spie Sud (de300 kilometri), lar largimea cea maI mare este spre oc-cident (225 kilometri).

Populatia. Populatia sa este de 2.325.000 locuitorl,cea-ce da o densitate de 42 locuitorI pe kilometru pa-trat, densitate slaba; acésta provine din faptul ca maIbine de 1/3 din suprafata Transilvaniel este munt6sa;restul este acoperit de dealurI, a caror inalVme oscilape Mg& 500 m. li numaI cate-va micI petice sunt qese(niel 1/10 parte).

Acéstä, populatie consta In cea maI mare parte dinRomanI, carI sunt In proportie de 60°/,3; restul se com-pune din UngurI li Secul 27°/e, Saxoni (Sa0) 10% li

157

In fine 3"/o amestecAtur'ä (Slavi, Armen!, Greci, OvreiTiganr; acestr din urmä sunt cer mar numeresT.

Aceste diferite nationalitati sunt ast-fel distribuite.UnguriI In mod neregulat pe tòtä intinderea, mai nu-

merosI prin orase.Romanir ()cup& partea de Nord, de Apus si de Sud a

tarei.Secuil partea estica si coital Sud-EstSaxonil In interiorul tkel, spre r'ésä.rit si Sud-Est.Restul este distribuit In mod neregulat, amestecan-

du-se cu cele-ralte nationalitati.Populatiunea Roman& este animata de un excelent

spirit romOliese, In t6te antele private si publice se vedetendintiele lor patriotice i nationale.

In general, Romanul din Transilvania, este reputatca f6rte bun soldat.

Ungurii sunt mandri, cu simtimêntul national f6rtedesvoltat, bunl soldatl.

veniti In Transilvania In secolul XII din Flandramal têrcliti din Hartz si Turingia, ai caracterul pro-

priù rasel lor (Saxoni), cu deosebire ca sunt mal Ina-poiati sub raportul civilisatiunel si aú Imprumutat multdin caracterul populatiunilor cu cari traesc In contactimediat.

Clima. Este f6rte variabila, in general ins& s'énat6sä.T6mna se prelungeste fara frig pana In Decembre; deordinar Ins& ernele sunt grele, ele dureaza cate o datapan& In Maid, fiind urmate apoi de niste caldurl exce-sive. Acelas fenomen se observa i In temperatura gild,ceia-ce face ca In unele localitatI sä, fie expusI frigurilorceI earl' nu sunt obicinuiti cu clima localä.

158

Aceste pärtt sunt: Kezdy, Vasarhely, Cronstadt, Karls-burg i valea MuresuluI mal tija.

Resurse. In genere se pae gice ca tara nu este toc-mal bogata, productele pamêntuluI de abia ajung pentrupopulatia localä, asa ca sä 'Ate conta f6rte putin pentrurechizitil; orsl si Mil se pòte gäsi lnsä In cantität1 marl.

Vite se pot gäsi de asemenea cu Inlesnire i nume-r6se. Cal iaräsI sunt In mare num6r, rasé. frum6sä, Insäde tale nu destul de mare spre a putea fi IntrebuintatIde armatä pentru trupele combatante.

Locuintele In general sunt pr6ste, mal cu osebireale romänilor prin muntl, cari sunt apr6pe nisce bor-dee; ceva mal buue sunt casele secuilor. Casele sa-silor din contra, sunt förte Incapat6re si solide (de cl-rämigI).

c61ele In general sunt In constructil bune, bisericilede asemenl sunt de constructif Ingrijite ; In fine ca-sele proprietarilor sunt clädiff marI i frum6se.

O ro grafia

Din punctul de vedere al formelor terenuluI, Tran-silvania presintä aspectul unuI platal ridicat la 500 m.In medie, d'asupra nivelulul märel, i Inconjurat dejur Imprejur de muntI, a caror Inältime oscilé. Intre1000 si 2000 chiar 2500m., asa In cal facênd pro-filul Transilvania orr-care ar fi directia alésä, figurace ar resulta ar fi cam aceiasl : doué ridicäturI ex-treme si o depresiune centrala.

Atat In zona muntilor cal i prin délurl se gases°miel sesurl, mal mult sati mal putin ridicate d'asu-pra nivelulul märel, asa In cat Intreg teritoriul Oto

159

fi Impartit In: zona munt6sa, zona delur6sä 0 mi-cite zone ese.

Zona muntési

Diferitii masivi din care este constituita acéstä zonä,se gasesc pe marginile TransilvanieT, §i cum conturulTransilvanieI presintä aspectul unlit pa trulater, result&o divisiune a muntilor in patru sectiuni distincte, con-rAspunsikd celor palm latuff ale patrulaterului.

a) _Latarea de ,fi-ord.

1) Munfii Rodnei intro Bistrita Transilvantt, Sa-nae, Salva, Visso, Bistrita-mare 0 Dorna. Munti aspri§i fnalti (v8rfurl ce tree peste 2000m.).

Dou6 ramuff importante se despart din ace§tf munti :una spre N. V. intre Visso 0 Iza 0 una spre S. V.intre uva, Sa me q 0 Bistrita transilvana. Acésta dinurmä rarnurä este cunoscuta sub numele de muntiiBistriteT transilvane.

Masivul muntilor Rodnel este inconjurat de VAG par-tile de urmat6rele cal importante :

Pe laturea N. soska Sziget Carlibaba, prin pasulPrislop.

Pe laturea N. soska Sziget Salva, ce une§te valeaIzei cu a Salvei prin pasul liomului, ea este ins& In-trerupta in partea superi6ra a vaei Salve.

Pe laturea Sud, sosëua Bistretz-Dorna (Campu-Lung,Gura-Humorel) prin pasul Borgo sail Tihufa.

De notat Inca soska ce léga, valea Sameklui mare

160

cu a BistriteI Moldave, traversand crésta la pasulRodna, (Carlibaba-Nasa'nd).

Muntii Tiblesului, ce se Intind Intre Lapus cuafluentul Szaszar, Mara, Iza si Salva ; Inältimea me-die 1500 m. AcestI muntI sunt mal pupa aspri si tra-versa0 de cate-va drumurI, Intre cart cel mal impor-tant este soséua care viind de la De § se duce prinLapos-Baia la Sziget ; ea trece crésta la pasul Rotunda

Muntri TiblesuluI se prelungesc catre Nord-Vest In-tre Tisa si Sames prin muntii ihorldtului, a carorInaltime scade simtitor, transformandu-se In délurl.

AcestI muql sunt traversatI de o sossea ce puneIn legatura Samesul inferior cu valea Tisei la Tecsö.

Muntii Ldpuqalui, call pot fi consideraV ca oramura a muntilor Tibles. El se Intind Intre L'apus siSames. MuntiI förte putin aspri, Inaltimea lor medienu ating niel 1000 m.

MuntiI Lapusulul numitl si al Lastagului sunt tra-versa0 de mal multe drumurl, Intre call se pot nota :

Soséua Des-Lapu§ ce'I tae d'a curmezisul.Soséua Des-Salva pe marginea superi6fa.Soséua ce pornind de la Des urmézä marginea in-

feri6a, traversand marginea vestica pentru a uni va-lea SamesuluI mare cu a Samesulul intrunit.

b) _Latzzrea de Vest

Pe acésta lature muntil nu at de loe aspectul u-nur lant, ci se presint ca nisce masivI safi grupurl demasivI, dispu§I In mod neregulat intre diferitele val.

1) Intre Crisul repede si Sames distingem munfiiMezefulul (Mezes Gebirge) a caror crésta are o di-

-- 161

rectde Nord-Sud, Incovoindu-se putin In form& de arcCu convexitatea spre Sud-Est.

EI trimet, din extremitatea lor sudica, o Tamura spreVest !are Crasna, Bereteu si Cris, numita muntilRez si o ramura spre Est, ce se Int6rce apoI spreNord, printre Agris si Almas, sub numele de muntilP1op*14 avênd un mers paralel cu ramura princi-pala.

Din centru, In fine, muntil Mezesulul trimet o ra-mura spre Nord, sub numele de muntil Biculul, TareCrasna, *flag si Sames.

Inaltimea medie a acestul grup este de 500 m., sidaca nu ar avea cate-va partl mar aspre, ce se ri-dic& pan& la 800 m., ar putea fi considerat ca M-aud parte din zona delur6sa.

0 revea bogata de drumurl '1 traverséza, Intre earlcele maI multe sosele. Intre acestea sunt de notat :soséua principal& ce trece pe la sudul masivulur, u-nind valea SamesuluI mic cu a Crisu1111 repede, prinpasul Dumbravele ; soska ce pune In legatura Valea-Bereteulur cu Clujul; din acéstä sosea se desparte o ra-mura spre soska principala, aratata mal sus, prin va-lea superi6r6, a Crasnel.

2) Intro Crisul repede si Samesul mic cu afluentul WICapusul de o parte, si Crisul alb si Omp6ele de altaparte se intinde un alt grup muntos, ce port& numelegeneric de muntif Biharulici. Axa acestul grup are di-recia N. S., el trimete Insa mal multe ramuri In diferitedirectiunI, ramurl ce, din causa modulul cum sunt dis-puse si a vailor ce le separa, forméza cate un grup binedistinct, ceea ce a si facut pe locuitorI a le da numirldeosebite.

11

162

intregul masiv se compune, de aceea, din 3 p&rttdistincte, i anume :

Partea centrala, constituitä, din munfii Biharuluipropriii disf, coming intre Crisul Parlul Verde,Ariesul, Jara, Samesul cald, obarsia Crisuluf negmIn&ltimea acestor muntl de la 1000m merge pan. la1850 (Muntele Bihar). Crésta lor principal& are directiaN. S. La extremitatea lor sudica, trimit o ramura binedistinct& spre N. V. intro Crisul aIb i Crisul negru,sub numele de muntil Codrului.

Partea Sud-Estica, compus& din munfii _Ara-&alai 0 al. Trasceí alai, i coprins& Intre Pa-ràLul Aries, Mures si Omp6iele. Culmea princi-pal& a muntilor Abruduliff se Incov6le in form& dearc, cu deschiderea spre N., In jurul paraulul Zernicl,iar muntiI Trasc&ulul 1) nu sunt de cat o prelungirea acesteI culmI, Intin48ndu-se Intre Aries si Mures p&n&la Turda. Inaltimea acestul grup nu trece nic&iert peste1400m.

Partea N. V., compus& din munfit Vleighieseicoprins& Intre Crisul negru, Samesul cald i Crisul

repede,Crésta principal& a acestul grup este In prelungi-

rea crestet muntilor Bihar, trimetênd o ramur& spreEst, lntre Samesul cald i apus, si una ma' marespre Vest, Intre Crisul repede ì Crisul negru. Acestgrup atinge, ca i muntiI Bihar, In&lOmea 1850"' (V.Vlaghieasa).

1) Valea AriesuluT fiind o linie ma prouunta% de cif) a Qmpedelor, tp-pirtirea de mal sus este cu totul rconventionalit, cäcl zauntil Trascitultit pottot asa de bine sit fe considera ti ca o preIungire a muntilor Isletalicl ca sia muntilor Abrud. A st-fel aunt si consideraft pe Harta Austriaci. (' /750.000).

163

Intregul smashr deScria este strebätut In partea SEd'Sud-Estica de soska Turda-Abrud-Brad-Arad, carapune In legaturä Valea Ariesulul cu a Crisulul albprin pasul Vulcan.. La Abrud eat se IntAlnesce cu so-ska Alba-Iulia-Abrud, ce trace pe marginea Sudicl amuntilor Abrudula Pe marginea Nordicä a masivuluItrece soska si calea feratä Grossvardein-Cluj.

Intre Crisul alb, Omp6iele si Mures, se Intind"MUntii metalici, a carol' axä', are o directie Est-Vest,Incovoindu-se cu ambele extremitätI putLin spre Nord;si formand ast-fel un arc prea putin simtit, cu con-vexitatea spre Sud. Ail o lungime de maI bine de 100kilometri, pe o adäncime de la 20--30 kilometri.

Inaltimea ion medie este de 1000 metri.Intro masivul BiharuluI si muntil metalicl trece

toséua deja, citatä, ce Mg& valea Muresulul cu Aradul.prin valea Omp6ieror si a CrisuluI alb. Mai' multe dry-muff pun In legäturä acésta sosea cu cea din valeaMuresulul, Intre earl cea mal de notat este SOSétiaBrad-Deva.

Muntil Rusca, care se lntind Intro Mures, Temes,Bistrita, Streiul si RIul-mare, cu axa In directia Nord-Sud,Inä4imea pänä la 1309m; aspect muntos. Nicl o soseanu 'I traversézä, afarl de un trunchiti, ce duce prinTalea Begai, la Temesvar, prin pasul Cosovita.

Pe margiuea lor sudicti, trece Ins& SOS6118/ ce unestevalea Bistre cu a StreiuluI, prin pasul Portile de ferTransilvane.

Muntif Cerni. Acestl muntl °cup& triunghiul.dintre Temes, Mehadia, Curia, Rlul mare si Bistra.

Nodul acestor muntl este la; vérful Godeanu, de:wide pornesc douë culmI spre N. si N-E si una spre

164

Sud, numita Piatra Godeanulul. Culmea despre Nord-Est se lég& la vêrful Sturu cu mur4iI din Románia.Acest grup este aspru, In&ltimea peste 2000 m. sinu este strebatut& de niel o sosea. Pe laturea lor V.trece soséua Karansebes-Orsova ce uneste valea Teme-suluT cu a Mehadiel, prin pasul DomasneI.

e) Latarea de Sud.

Munfii Hafegului, l'Are rlul Strel si RIul mare.Acestl muntr sunt o prelungire a culmer Piatra Go-deanuldf la Est de nodul Sturul ; el ating InAlt,imeade 2477 m.

Pe marginea Nord-Estica a munOlor Hatzeg trecesoséua, ce de la PietrosanI duce In valea Muresulur,prin pasul Merisor, dupä, ce ese din Romania pe laLainicl.

Afuntii Sebefului, se lntind Intre Strel, Mures,Sebe s si Jiul unguresc ; Ina4imea 1000-1500 m. muntilaspri si strebltuV numal de potecl.

Muntii Sibiultet, Intre Olt, Sibiu, Sebe s si Lotru;Inalime de la 1500-2200. Pe marginea E. si N. trecesogua CAinenI-Sibiu-Mtilbach (Sebe).

Cate si trel acestl masivI sunt aspri, de si crestelesunt ovale si late. Costele sunt repecy si adesea pr&-p&sticise, In general sunt acoperite de pdduri stuf6se.

Munfii Rigeirafului. Intre Olt si BIrsa. El con-stituesc partea cea mal InaltA si mal asprä, a AlpilorTransilvanl; InalOmea lor merge pan& la 2500 m.

Pe marginea de Nord a acestor muntl trece soséua.principal& din valea OltuluI, Sibiu-F&Oras, iar pe mar-

165

ginea Esticä, soseua Campu-Lung-Rucar-Brasov prinpasul Bran.

Spre Romania ramurile sunt lungr si se termina Incampie, transformandu-se In colino; spre Transilvaniadin contra, sunt scurte, si prin urmare acolo c6stelesunt f6rte repecy.

.Muntii Bdrsei, lntre Barsa si Tattrang, represintapartea cea mal* strabatutä de cal de comunicatiunI aAlpilor Transilvant Pe o tntindere de cema de 50 kilo-metri sunt patru drumurl, prin pasurile Bran, Predeal,Predeluqi li Bratocea. Soseua din mijloc este Insotitade o cale ferata. Si In acesta parte muntil sunt ina1t1pana la 2500 m.

Munfii Persaner, ce se despart de extremitateaEstica a muntilor Pagaras si se intind spre Nord-Estpana la soseua Brasov-Fag'arasi. Inaltimea 100 ) panala 1400 m.

Muntii Geister, o prelungire a color precedentT;se lntinde pana In cotul Nordic al Oltulul (curmáturaRacos). In'alOmea maxima 1100; sunt insa padurosi.

.Munfii Buzeului, lntre Tattrang si isvorul Bascel.Inaltimea medie scade In acest masiv pana la 1400,(sunt cate-va varfurI 1700).

Gasirn In acesta, secOune dou6 trecetorI : TcitarulBuzeul, dar strabatute de drumurl In pr6stä, stare, carlspre cresta devin potecl.

In t6t'a partea Sudica a Transilvanier, pe ambele ver-sante, numaI vaile sunt practicabile, comunic4iil., sunt,afara, de soselele principale, In general anevoiese, dincausa c6stelor repecy, care In mal multe part1 sunt In

166

forma de scara; pasurile sunt libere numaI de la Mail)panä la Noembrie. Resurse förte putine.

d) _Latzzrea Estied

Pe acésta lature sunt douë lanturl, unul interior sialtul marginas.

a) Lantul interior se compune din muntii Gyorgeny,(Gurghiului) Harghita i Barotul.

JJ1uni4 Gurghiului (Gyorgeny) intre Muresul su-perior pana la Maros-Vasarhely, Tarnava-Mare si vêrfulOstorov prin care se légä cu muntil Harghita. Inaltimeamedie a acestor muntr. este 1600 m., in unele parti a-tinge inaltiml mai mail (Mezöhavas 1780). Nu sunttraversa*: de nicl o sosea.

Prin valea Muresului soséua este In conditiuni me-diocre intre Toplita i Regen. Pe latura Sud trece dru-mul st. Miclos-Seghis6ra, care lega sesul st. Miclos cuvalea Tarnavel marl. Paralel cu acest drum, mal laNord, trece un altul care léga acelasl ses cu valea Tar-navel micI si cu a Muresulur de mijloc.

Muntii Harghita, Intre Tarnava-Mare, Varghias,Oltul superior si vêrful Ostoros. Partea lor meridionalaforrnéza impreuna Cu muntif Geister defileul Racos a-c6sta parte, coprinsa intre Homorod i Varghias, esteconsiderata ca Maud sistem cu munii Geister.

Muntil Harghitel sunt traversatl de soselele: Cik-Se-reda-Odorhel (Udvarhely) si Rakos-Odorhel ce lega di-rect valea 01 ului cu a Tarnavei marl. Pe marginea lorEstica trece soséua principald, din valea, Oltuldf.

Mun(ii Barotulai, Intre Varghias i Olt. Inalti-mea lor spre Nord este de 1500 m., iar spre Sud scade

167

la 1000. Partea r6§ä,rit6nä, a lor strInge Oltul In defi-leul de la Tusnad. Pe marginea lor trece Oltul §i sos6uace Insotesce acest rlil.

b) Lantul marginas se compune din urmätoriI muntl:Miatfii CCIliman, din cart se despart muntil Dor-

riel; el se Intind Intre 33istrita, Transilvanä, si Muresulsuperior. In5,1timea 2000 m., aspri si pädurosI. AcestlmuntI nu sant traversati de nid un drum. Pe la Nordtrece sos6ua Bistritz-Dorna.

Muntii Gyergyö (Ghiorghiulul), intre Muresul su-perior, Toplita, Bistrici6ra, Putna si obarsia OltuluI,sunt taiatI de sos6ua ce 160 valea Muresulul cu aBistriter prin pasul Tölgyes (Pris&can1), Inaltimea me-die de 1500 m.

Muntil Cicului, Intro Trotus, Domuc, Bicaz, Oltsi Uz ; at aceiasi Inältime spre Nord; spre Sud scad.Sunt traversatI de sos6ua ce MO, valea TrotusuluI cua OltuluT, prin pasul Gytne§ (Palanca).

Din partea sudicä, a muntilor CikuluI se despart,spre Vest, muntil Kason, cart se intind spre =nth:Barotului, strAngAnd Oltul In defileul de la Tusnad.

Muntii Oituz, intre Oituz, Trotus, Uz si Bardocea.Inaltirnea lor scade In unele päxtI pan& la 800 m.Pe marginea lor S. trece importanta sosea din va-

lea OituzuluI ce duce, prin pasul cu acela§ nume, Insesul Haromszek (De TreI) la Kezdy-Vasarhely. Pe laN. trece drumul din valea Uzulul ce duce, prin pasulUzuluI, In sesul Cikulul.

Muntii Berecker sail Bretcani Intre Oituz simuna Buz6ii. Acesti muntI represint partea cea mar

168

j(5s6, a lantulul si prin ei se face legatura Intro Car-pa01 Oriental! si Alpii TransilvanI

Zonele Delurése

1) Zona centralet dintre Mures si Olt, numita Cetni,pia, si compusa din tire spinari, call se Intind Intrecele douë Tarnave, Mures si Olt Lungimea 120 kilo-metri, pe o lime de 75 kilometri ; inaltimea medie500 m. Teren practicabil, strabatut de cate-va soselesi multe drumurI.

Ac6sta zona este taiatä In curmezis de mal multetrunchiurI de sosele si de ca] ea ferata ce duce dinvalea Oltulul In a Muresulul prin valea Tarnavel mar'.

2. Zona numita Pet durea sati Mezoseg se IntindeIntre cele dou6 ramuff ale SamesuluI si Muresul demijloc. Acésta zonä este Inconjurata de jur Imprejurde sosele, si taiata prin mijlocul de la V_ la E. desoséua Clus-Regen ; mal exist si alte trunchiurl desosele, dar fait, continuatie ; de la S. la N. zona estetä,iata de cala ferata ce léga valea Muresulul cu aBistritel Transilvane.

3) Zona intre Samesul-Mare si Almas 1), care paefi considerat ca o prelungire spre Nord a grupulul Bi-harulul.

Zonele §ese

1) Valea Mureqului ; o suvita Ingusta dar lungti,de vr'o 250 kil. Zonä bogatä Ina, In condiOuni me-

1) AcéstA zoni pe harta Austriael 1:7500 JO este ',unlit& INI-ti Crasna.

169

diocre din punctul de vedere al practicabilitateL Pe-

rea m6le, lipsa de pietris ; soselele si calea feratasunt continut expuse stricaciunilor.

Prin acésta zona, tree mal t6te comunicatiunile ce164 Transilvania eu exteriorul.

2) esul Gyergyö In valea superi6ra a Muresului ;lungime de 25 kil., lime rnaxima de 15 kilometri.

Acest ses este legat cu Moldova prin sos6ua din va-lea Bistriciórel (pasul Priskani) ; eu valea Oltului prinsos6ua Brasovulul ; se 16ga de asemenea cu vaile celardou6 Tarnave, prin drutnuri ordinare. Prin valea Mu-resuluf sos6ua duce la Szasz-Regen. (Reghenul Sasesc).

In 'valea superiòrä a OltuluI, sesul Cicalui, compusdin dou6 petice, carl comunic lntre ele prin sos6uaprincipal din valea Oltulul. Acésta sosea la Tusnadse bifurca, trimetänd o ramurä prin defileul de la Tus-nad, iar o alta trece peste muntil Cazon la Kezdy-Vasarhely, unde se 160, cu sos6ua ce vine din Moldovaprin pasul Oituz. Cikul superior se mal 16gA, cu Mol-dova prin sos6ua din valea TrotusuluI (pas. Palanca),iar cu valea Tarnovel marl, prin sos6ua Cik-Sereda-Udvarhely.

Sesul Ilaromszek, lungime 50 kilometri, largime15. Parte de loc bogata si strábatuta de multe dru-murI si sosele.

Sesul sail tara Bdrsei, o continuatie a sesululprecedent, Irte bogata, acoperita de o retea asa decomunicatiunl.

esul sail tara FägetraOlut, intre Oltul de mij-loe li muntil FagarauluT ; câmpie spatsiósa dar supusäinundatiilor, comunicatiile amenintate de torentii cevin din nauntiI cu acelas nume.

170

Acest ses este strabätut In lung de soséua prin-cipala Brasov-Sibiti.

7) esul Sibiului, un ses mic, dar férte bogat.S) Sesul _Hatzegulului, iarasI restrans, dar roditor.9) Sesul Samesului, de la Clus la Des, roditor

bogat. In acest ses converg doué din comunicatiile cevin din interiorul UngarieT.

HidrografiaOltul. lsvorasce din muntele Magua. De la Hevitz

(esirea din defileul Rakos) Incepe sa, devie obstacol (50latime, 2.50 adanc.). Iutéla curentuluT este de 0.70 pesecunda.

Cand apele sunt scaclute, se pele trece In fòrte multepuncte prin vadurl. Inunda de multe off prima-vara,(MartieIunie).

De la Hevitz la Avrig, cursul este mlastinos, latimeaalbief variaza Intre 70 m-90 m., i malul drept do-mina pe cel stang; nu este Irisa o buna linie de apararecatre Sud, cacl soséua trece pe malul stang.

Afluentil principalT sunt: Paraul negru, ce udá sesulHaromszek ; Varghiasul, Homorodul, Cornatelul si Si-biul. Primul se varsa in Olt la extremitatea muntilorBarot, Gel doul urmatorl de ambele parti ale defileululRakos, cel doul din urma, dupa ce se Intrunesc, sevarsä Maga Boita, la intrarea in defileul Turnu-Rosu.

Muresta. Isvoräsce din partea orientará a munteluIMagua. Devine obstatol de la Maros-Vasarhely (O-siorhei). Adâncime 2 m., latime pana la 300 m. Plutitorde la Kuzfalva si navigabil de la Maros4Tyvar.

-- 171 --

Muresul primesce mal multl afluent,I importantI, futrecarl sunt de notat Ariesul, confluentá mal sus de Ma-ros-Uyvar ; cele douè Tarnave Intrunite la Blaj, conflu-ent,a mal sus de Alba-Julia; Omp6ile, confluentá, la Alba-Julia; Sebesul, confluenta In sesul ou acelas nume ; Stre-iul, confluentä mai sus de Deva.

Samesul. Isvordsce din mun1,i1 Rodnel, devine impor-tant de la Des (100 M'Orne, 3 adancime), dar directiacursului seTi face sa nu aibä mare valóre

Intre afluentii SamesuluI sunt de notat: Salva, con-fluentä la Salva ; Bistrita Transilvanä, confluenta la Bet-ten (Betlénu); Samesul mic, confluenta la Des ; Lapus,confluenta In sesul Samesulul Intrunit.

ComunicatiuniCälle terate sunt férte platine, i acestea chiar nu

prodac mult. Soselele sunt bine Intretinute, dar retkaeste s'aracä, si nu t6te trunchiurile aü continuitatea, asaIn cat importanta multor din ele este mal mult localä.

Acest fapt este cu ata mal important, cu cat drumu-rile naturale sunt In prósta stare, prin lipsa de podurl,

si pe timp ploios devin impracticabile, din causa na-turei terenuluT prin care trec.

Ceti ferate. La pasul Predeal intra In Transilvania,calea feratä care léga Romania cu interiorul Ungariel.

Acésta cale trece prin Brasov, traverséza defileul Rakos

dupä care lasa valea Oltului si trece In a Tarnavel mar"

la Seghisóra, scobóra valea Tarnave" si da1n a Mure-

sului unde se bifurca; o ramura scobóra valea Mu-

172

replul ducênd spre Arad, iar cea-l'alta da In valea Sa-me§uluI la Clu§, pentru a merge prin Grosvardein (Urbeamare) la Buda-Pesta.

Mara de aceste linil marl, mal sunt cateva trun-chiurI prin valle: Same, Mure, Cornatel O Strel..

Sosele. Intre soselele principale vom nota :Soséua din valea OltuluI, paralela cu frontiera :

Gyergyö-St. Miclo§ (Miclau§I)-Kezdy-Vasarhely-Bra§ov-Sibit-Mülbach (Sebe)

Soséua din valea MuresuluI: Arad-Deva-Alba-Iulia(Karlsburg)-Maro-Vasarhely-Sas-Regen li de aci prinvalea superiora a MurepluT se unesce cu precedenta.Spre Nord se continua insa pana la Bistritz, prin Me-zoszek.

Soséua Maro*-Uyvar-Clu-De."In fine, soséua din \ralea Sarneulut mare.

Ca trunchiurl de legaturä inauntru, avem :a) Intre valea Oltului si a Mureqului.Cik-Sereda-Udvarhely-MarotVasarhely.Bra§ov-Udvarhely.Brw v-Seghi Ora-Maro? -Vasarhely.Sibia-Media§-Valea Mureulul, legandu-so cu pre-

cedenta In vaMa TarnaveI mar!.Sibialliilbach.b) Intre valea Muresului si a Sameqului.Soséua ce trece prin Turda-Cluj-De.Soséua Regen-Cluj.Soséua Regen-Bistritz-Nasaud.

Comunicatil cu exteriorul avem:a) Spre Nord:

173

Soska Bistritz-Gura-HumereI, prin pasurile Borgo,si Putna.

Soséua N'asUd-Karlibaba, prin pasul Rodna.Soska Salva-Sziget, prin pasul Romuli.Soséua Des-Sziget, prin pasul Rotunda.In fine, soska ce trece peste extremitatea ves-

Meä a muntilor Läpusulur si dá, In sesul Sa,mesululintrunit.

b) Spre Vest :Soska Cluj-Zilah-Valea BereteuluT, peste muntil

MezesuluT.

Soséua si calea feratä Cluj-Urbea mare, prin pa-sud Dumbravele, legandu-se, cu precedenta, prin so-selele din valea SamesuluT mic si a CrasneT.

Soselele Turda si Alba-Iulia-Abrud-Arad prin pa-sul Vulcan.

Soska Alba-Iulia-Deva-Arad, prin valea Mure-suluï.

Soséua ce se desparte de precedenta, maT susde Deva si duce la Temis6ra prin Hafeg si Karanse-bes, trecênd pasul Perfile de fer transilvane.

e) Spre Sud:1) Soséua Deva-Hateg-PetrosanT-Têrgu-Jit, prin pa-

sul Merisor si defileul Lainici.2. Soska Sibiti-Ramnicu-Valcea, prin defileul Beita-

CAiiienT-MlimanestI.Sosétia Brasov-Rucar-Carnpu-Lung, prin pasul

Bran.Soska Brasev-PloescI, prin pasul Predeal.Sos6ua Brasev-PloescI prin pasul Bratocea.Soséua Brasev-Buz611 (Intreruptä) prin pasul Buz'ét.d) Spre Est.

174

I) Soséna Kezdy-Vasarhely-Adjud, prin pasul Oituz.Drumul din valea UzuluI, pasul Uz.Soséua Cik-Rakos-T.-Ocna prin pasul Palanca.Drumul St. Miclos-Bicaz, prin pasuL Bicaz.

Soséua Ditro-Piatra, prin pasul Prisacanl (Tölgyes).

Centre populate. Putem nota Intre acestea : Bra-sovul (30,000 loc.), nod de comunicatie si situat pecalea principall care légä Transilvania eu România.

Sibiti (30,000 loc.) In sesul de acelas nume, rose-dint& militar5, a Transilvania Comunia prin valea.Oltulul Cu Romftnia si prin doué sosele cu valea Mu-reulut.

Alba-Iulia (12,000 loc.) la intrarea vestid, a) Tran,silvaniel. Maros-Vasarhely (20,000) In valea Mure-suluI ; se credo a fi cel maI important punct militarpentru apararea Transilvania Clusul (28,000). Des,easel mic, (10,000) In valea Samesului, dar impor-tant fiind la intrarea septentrional& a Transilvania

Tao acPste puncte trebuese considerate din punctulde vedere al importantel lor ca nodurf de comunicatie.Mai putem nota, sub a.cest raport, si urmatörele puncte :Bistritz, Regan, Ditro, Gyergyo, Cic-Racos, Tusnad, Kezdy-Vasarhely si Hatzeg, earl pun in legatura retéua in-teri6r6, Cu calle ce vin din România.

Not* istorice

Transilvania In vechime forma o parte &Dacia si afost supusA, domnier Romano In anul 107 dupit Chr.,(ht. e6,tro Impäratul Traian si,colonisata cui colonil Ro-mano.

175

De la anul 274 frontiera politic& a imperiulul Ro-man fu Dunarea. Legiunile Romane fur& retrase Inpartea meridional& a DunareI, dinaintea invasiuneibarbarilor, ce se precipitati asupra imperiul Roman.Ins& partea cea mai mare a coloniilor nu a pardsittara, platind tribut, orl träind in alianta de resboiti, cubarbaril carl se opreail vremelnic In tarile Daciel:.

Pe timpul invasiuneI Ungurilor, Transilvania formaun principat Roman independent sub domnia princi-pelul Gelu, (904 905). lar dupa intemeiarea regatuluiUnguresc, Transilvania, guvernata de cate un voivod)remas& dependent& de regiI Ungarid, av'and Ins& au-tonomia sa, avea- administratiunea si legislatiunea saparticulara.

Dup.& lupta de la Mohaciu (1526) In care Ungaria 'sIperdu independenta sa, Transilvania forma un Stat in-dependent, pan& la anul 1699 si a fost guvernat& deprincipi1 alesi de natiunile feudale ale TransilvanieI(da Ungurl, Sasi si SecuI).

De la anul 1691 Transilvania ajunse sub domniacaseI Austriace, si Turcia recunoscu prin tractatul de laCarlovit (1699) posesiunea Austrie asupra Transilvanielt

Transilvania trecênd ast-fel sub domnia easel Aus-triace, forma de aci Inainte parte din regatul Ungarie4Ins& cu autonomia sa provinciala, cum fusese Inaintede lupta de la Mohaciu (1526).

In anul 1848 dieta (sail Camera) feudala a Transil-vaniel vota In mod precipitat si In contra vointeI popo-rulur Roman, Incorporarea sail unirea Transilvanief cuUngaria

RómaniI, In numiSr de 30-40.000i tinura la 15 M'aiil1848 memorabila adunare de pe camput libertItei de

-- 176

la Blas, si aci protestand In contra acosté" reunid fa-cut& fara de Invoirea censilor, declarará actésta unirede ilegala.

In acelesl an 1848, romanil tinura o nou6 Adunarela Blas, la care 'tiara parte p&n& la 60.000 mimani dint6ta Transilvania, aci se declara din not de ilegal& sIrupta .unirea cu tara ungurésca si se decreta Inarmareageneral& spre opunere In contra violentelor.

In anul 1848/49, romanil sub conducerea lui Avram,Iancu si Axente, avura mar multe lupte eroice cu ar-matele revolutionare unguresci. Dup& ce Austria cu a-,jutorul romanilor din Transilvania si ale trupelor ru-sescr, Inabusi revolutiunea ungurilor, care detronaseracasa austriaca, Transilvania 10 dobandi iarasI indepen-danta sa de catre Ungaria, si pana la anul 1867, avuguvernatorul s5ü propriù si fu guvernata Intocmal cacele-l'alte provincli austriaca.

In anul 1866 se tinu Ins& o dieta la Clus, convocataIn mima unel legl de alegare din epoca feudalk care asi-gura pentru unguri preponderenta In dieta sati Camera'Arel, si In acésta dieta se vota din noil unirea Transil-

vania' cu Ungaria.Din timpul acesta Transilvania IsI perdu administra-

tiunea si legislatiunea sa proprie, mil autonomia sa sieste supus& guvernareI ministeruluf unguresc si legisla-tiunel ungurescl din Buda-Pesta.

BUCO VINA

lntinderea fi populafia. Intinderea Bucovinei estede 10.456 kilom. patratY, iar populatia de 650.227 lo-

177

cuitorl, ceea ce dä o densitate medie de e4 locuitorl pekilometru patrat.

Populatia BucovineI nu este omogenä, fiind compusadin roman'', rutenl, germanI, unguri, ovref, etc. Pro-portiunile acestor di ferite national itatl aproximativ sunt :35% roman'', 30°/o rutenr, 35°/o restul. Romani." pre-domina mal eles In partea despre Moldova, rutenfi incea despre Galitia.

Clima Bucovinel nu difera Intru nimic de cea din Mol-dova. Tara este cu totul desehisa vênturilor de Nord siNord-Est, ceea ce face ca iarna sa fie asprä.

Resursele BucovineT constail mal cu séma In produc-tiunl agricole si In crescerea vitelor. Industria este put:indesvoltata, totusr se gases° cate-va fabric', care suntmenite maI mult a rèspunde trebuintelor locale.

OrografiaBucovina presinta in general douë forme de teren :

munt" si délurl se gasesc Insä prin fundul diferitelorvaf si sesurl Intinse.

Zona muntilor. De la Piscul Inèfi (Kuhorn) In muntiIRodneI, punct unde se ramifica CarpatiI, trimitênd o ra-murä spre Vest, lantul principal se continua spre Nord-Vest sub numele de muntii Negri". Tot sistemul orografical Bucovinel este format din ramificatiiile muntiilor Negri.

Intre ramurile cele mai de capetenie putem nota ur-mät6rele : In apropiere de sorgintea rîului Cibo, afluental Bistritief mar', se desparte un lant de munti spre Est,sub nurnele de Stara Vipeina. El se bifurai trimet8nd orarnurA spre Nord-Est si una spre Sud-Est.

12

178

Ramura ce merge spre Sud-Est p6rtä, numele demuntii sari culmea LerseI (Lires); ea se prelungesce In-tre Sucéva si Moldova, trimetênd mal antaia o ramur5,,din care constati rnuntil Bistritel marl, printre Moldovasi Bistrita mare.

Ramura ce apnea spre Nord-Est, p6rt& numele demunVi SuceaveI, Intinclèndu-se Intre Suceava si Siretdupa ce trimete si ea o ramur& spre Nord, care seprelungesce spre Nord-Est printre Siret si Prut, sub nu-mele de munir RacoveI.

Inält.imea medie a tutulor acestor muntI este de 1500metri, sunt Ins5, vêrfurI si maI inalte. Ramurile suntaspre si In mare parte acoperite cu p&duff.

Zona délurilorDe la linia märginas5, a muntilor ce trece prin: Vis-

niel (Ceremus). Berhomete (Siret), Ciudin iSiretel), Vicov(Suceava) si Gura HumoreI (Moldova), intregul teritoriùal Bucovinef este accperit de délurI, exceptand cate-vasesurl situate In väile diferitelor rlurI.

Printre aceste (Mull putem cita :Muffle dintre unja muntilor si cursul Siretulul, si

care sunt prelungirea muntilor Lersel si al Suceavel.Délurile dintre Siret si Prut prelungire a muntilor

Racovel si care se Intind apoI si In Moldova, Incovoin-du-se spre Sud-Est.

D6lurile dintre Prut si Nistru ce se prelungesc apolsi in Basarabia.

In general, délurile din Bucovina ail acelasl caracterca si cele din Moldova ,si acésta se explia prin faptulc5, fac parte din acelasI sistem orografic.

179

esurileSesurile In Bucovina se gases° numal prin fundul

vàilor diferitelor rluri ce o udä. In uneTe pa,41 largimeaacestor sesurl merge pana la 15 kilom. Intre ele suntde notat: sesul Prutuldf, al SiretuluI, al Sucevel si al

IVIoldoveT.

HidrografiaMara de Nistru care uda, pe o lntindere de 50-60

kilom. laturea de Nord-Este a Bucovinei, apele ce udäacésta provincie sunt: Prutul, Siretul si parte din aflu-entiI, mal' ales al acestul din urmä.

inträ. In Bucovina maI sus ceva de conflu-enta sa cu Ceremusu (Orasan1), o traverséza pana laNovoselita de unde Incepe a face frontieia Intre Roma-nia i Basarabia. De la confluenta cu Ceremusul i panala Mamornita, pe malul stang al PrutuluI valea se pre-sintä sub forma de ses a carul largime variaza 2-5kilom. Pe malul drept délurile se Intind pana In rIti, deaceea telte comunicatiunile sunt In stanga

Ceremuqul. afluent al Prutului, constitue frontiera deVord-Vest a BucovineI spre ; cursul sn inferiortrece prin un ses forte larg, dar din care cea mal mareparte cade In Galitia. Ceremusul primesce pe Putila.

Siretul isvoräsce In Bucovina din muntele Lunguintra In .Moldova la têrgul Siret. Imediat ce ese dinmunt,I (la satu Berhomete), Siretul da In un ses f6rte

180

larg (la 15 kilom.), care ses se strImtéza la Sadova,pastrand Insa continuil o largime medie de 5 kilometri.

la acest rîú, clélurila se apropie de lipa drépta, iarsestil se Intinde pe cea stänga.

Afluenfi. Restul riurilor din Bucovina se -varsä t6teIn Siret. Acestea sunt: Siretul mic, Suceava, Moldova

Bistrita.Siretul mic, curge printeo vale In general strImtä,

afara de punctul unde primesce pe Siretel. AicI ea pre-sintä aspectul unuI ses de vre-o 4 kilom. largime.

Suceava. Ese din muntl la Vicov unde intra In unses larg, aprópe 15 kilom., Irisa se strImtéza din ce Ince mal mult, asa In Cal la ItcanI, punct unde trece InMoldova, presinta aspectul unul defileti.

Moldova. Valea acestuI ria, de si populatä, estestrimta, numaI de la Gura-liumorel Incepe a se largi,tara a trece peste 4 kilom. La Cornul-Luncel trece InMoldova.

Bistrita, prin valea careia trec drumurile ce dat dinBucovina In Transilvania; isvorasce din muntil Rodnef

primesce pe Cibo, care Impreunä cu Ceremusul for-méza frontiera de apus a Bucovinel; mal primesce peCarlibaba si pe Dorna.

CM de comunicatie

Buco vina nu este sträbatuta de cät de o singurl caleferatä, cate pune In legäturgi, Moldova en Austria prinGalitia.

181

Acéstä linie intra In Bucovina la Itcanl §i ese din ea,la Or4enI, dup& ce trimite de la CernautI o ramuraspre Novosielita pe valea PrutuluI, care se lega cu noualinie rusésca Smerinka-Mohilev-Novosielita, deja In con-structie.

Ca sosele, Bucovina este acoperitä In zona délurilorde o retea f6rte bogata, care o légl atat cu Moldova cat§i cu Galitia orientala,.

In zona muntilor Ins& caile de comunicatie sunt Videputine, ele se reduc la urmat6rele douò :

I) Soséua Dorna-Karlibaba, prin valea Bistritei, careprin pasul Prislop se continua spre Sighet in Maramure.Acésta sosea se léga, cu Transilvania, prin soselele dinpasurile Borgo §i Rodna.

2) Soséua Cornu-Luncel, Campu-Lung, VisnicI-Colo-mea. Ea trece prin vaile Moldova, Sucéva §i Putila a-fluent al Ceremuulul.

De la Carnpu-Lung In sus soséua este In condi iuntmediocre, transformandu-se In drum ordinar maI alesIn valea Moldova Ea este secondat'a de o alta comuni-catie compusa din trunchiur'S de sosele §i drumurI ordi-nare care se despart la Ropoezel (valea SucéveI)apuca peste culmi spre valea SiretuluI, ducênd tot laVisnicI.

Acésta, sosea este In perfect& legaturä cu precedentaprin pasul Putna.

In regiunea délurilor gasim :1) Soska paralela cu frontiera romanésca (Falticenl-

Cerna,40, din care se despart mal multe trunchiurI ceduc la Boto§anI i la Dorohoia. Acésta sosea se légacu cea din valea Moldovel : a) Prin soséua Siret-Visnicr,

182

prin valea Siretulul ; b) prin o comunicatie mal medio-ora care pornesce de la RadautI pe valea SuceveI In sus.ducênd la Rusca si Rapozel.

2) Soséua Cernautl-Oräsenl-Colomea (Galitia) pe \raleaPrutulur In legatur5, cu sosér:a de la Visnicf, prin untrunchiti din valea CeremusuluI.

) Soséua CernautI-Harodenca (Galitia) peste déluriledintre Prut si Nistru, pune In leg5.tura väile acestordouè rhirl. MaI multe trunchiurl pun In legatura, In di-ferite modurI, aceste liniI.

Funde importante. Ca puncte importante sunt denotat : Cernaut1 nodul col mar important de comuni-catil ordinare si ferate (28,000 loc.).

Siret si Sucéva puncte pe frontierä, situate pe &dile cepun In legatur5, Moldova cu Bucovina. Gura-HumoreI,important, prin faptul G5, se gäsesce pe comunicatia ceamal 'puna, singura ce pune In legätura directä Bucovinacu Transilvania.

Dorna si Karlibaba, gäsindu-se pe singurele comuni-catil In spre Vest

Importanta militará

Pata cu Moldova, isolat luatä, importanta Bucovinelpentru Austria este de o val6re relativ 5, de si constitueo seri6s5, amenintare de flanc.

Cu privire la nisce operatiunI In Galitia orientala, In-tre Rusia si Austria, impertanta Bucovinel devine fórtemare, atät pentru o parte cat si pentru cea-l-alta. §iacésta mal' cu sém5, c5, este In legäturä cu Transilvaniasi Maramures prin soselele de la Dorna si Karlibaba.

183

Acésta importanp, scade feorte mult In casul and ten.toriul Moldovel nu ar fi neutru.

Notite istorice

Bucovina forma maI Inainte o parte din VoivodatulMold ovel.

In Bucovina elementul Roman era preponderat Incadin secolul al 14-lea, de cand Incepem a avea informa-tiunI mal positive despre teritoriul acesta.

Re*edir4a voivodilor MoldoveI a fost pana In secolulal 17-lea In Bucovina la Sucéva ; iar In Cernau0, capi-tala de astacy a Bucovinel, se afla un staroste care eraboier Moldovean.

in anul 1774, Austria ocupa militare§te Bucovinafara a i se da vre-un motiv, fie din partea Moldova fiedin partea TurcieI; iar prin convenOunea de la 7 Mai1775, Turcia fara sa aiba dreptul, ceda In mod formalAustriel acest teritoriù din corpul MoldoveI. VoivodulGhica protesta fara resultat In contra acesteI spoliart.Sultanul '1 prinse 0 '1 decapita' .

La anul 1776, Austria supuse apoI Bucovina subadministr4iunea GaliOel, iar de la anul 1849, Buco-vina forméza provincie autonoma a MonarchieI Aus-triace, cu titlul de Ducat.

In privinta administrativa, tara Bucovina este Im-partita In 9 districte sail capitanate.

Are un tribunal superior, are o dietä particularl eu31 deputati 0 o universite In CernautI.

184

BASARABIA

Basarabia se intinde Intre Prut si Nistru de la Ma-mornita pana In Marea-Neagra Populatiunea sa estemal bine de un milion de locuitori din care cea mal'mare parte Romanï.

Ea presinta forma unta platoa Inclinandu-se catreMare, si cu dona pante laterale, una Inclinandu-se catreNistru si alta catre Prut.

Partea sudica este easa, In parte acoperita de la-curI si In parte sterila, ; partea de Nord este delur6sasi fertila. avênd multa asemanare ca forma si natura aterenulul cu Moldova, de care este legatä si prin istorie.

Hidrografia

Basarabia este udata de cursul inferior al Dunarel,de la gura Prutulul la Ceatal si de aci de bratul Kilielpana, la Mare, de cursul Prutulul de la Mamornita panaIn Mare, precum si de afluentil lor.

.Nistrul, isvoresce din Carpatii central'; curge prinGalitia si. ceva mar sus de Horodenca, atinge Basara-bia, pe care o uda 1 aria la gura sa.

Terenul strebatut de el este f6rte neregalat si de aceia,cursul se-fi face o mulOme de curbe; pana la Benderapa este stransa, in albia riulul, Intfun singar canal; dela acest punct Irisa In jos ea se revarsä, si inainte de aintra In mare, forméza lacul Leman. Nistrul presinta ca-racterul ca malul drept domina continuil pe cel stang.

Intre afluentil Nistrului, singurii mal importanti avemde notat :

185

RAutul, prin va lea carul trece. comunicatia dintreB1isi primesce in stanga: Kubolta i Kainar,iar In drépta pe Copäcénca Biicul saù 13Icul prin valeacam' trece calea ferata Bender-Unghenl,

Balota sail Botna, de notat, prin faptul ca priu valeasa apuca trunchiul de cale feratä ce duce la Rent

Prutul (A se vedea descrierea la Moldova). AfluentiiPrutuluI sunt In general de mica, importanta avênd ca-racterul unor parae, din causa ca unja de despäxtire aapelor se apropie fòrte malt de rIù.

Mal de notat sunt afluentif Dunärer, care se varsa maltotI in lacurile ce se gäsesc pe malul stang al fluviulul ;a st-fel :

Caltulul, ce se varsa, In laf.ul cu acelasI nume.lalpugul, care se varsa In lacul lalpug, cel mal mare

dintre lacurile Basarabiel.Catalpugul, In lacul de acelas nume.Circuta, in lacul Kitaia.Conducul i Sara la care se varsa In lacul Sasik nu-

mit i Conduk.

OrografiaMuffle din Basarabia nu sunt de cat o continuare

a delurilor din Bucovina ce se Intind intre Prut si Nis-tru. Directiunea lor generala este spre rèsarit i apoIspre Sud, Incovoindu-se In forma de arc In lungul Nis-truluI.

De la esirea din Bucovina, culmea, délurilor mergeparalel cu Nistrul i in apropierea sa, pana la capul

186

RëutuluI, de unde Ineepe a se departa de el si a seapropia de Prut, luand numirea general& de délurile Pru-tulul. La capul vael Re'utulul, o ramur& pornesce printreRAut i Nistru sub denumirea de délurile NistruluI.

Délurile Prutulur sub diferite numiri se Incov6ie pe laSudul \del' Botna despartind apele NistruluT de ale aflu-enOlor lacurilor. Douë se despart din culmea principala,catre Sud-Est, printre vaile durilor IMutu, Bicul si Botna.

In general, délurile nu sunt inalte, numaI In parteaseptentrionala unele vêrfurl ating 700 m., spre Sud Inal-Vmea descresce la 4, 3 si chiar la 200 metri.

Comunicatiuni

Exista In Basarabia, dou6 cal ferate, una Bender-Kisineil UnghenI, care se léga cu unja romana UnghenI-lasI-PaseanI, i linia Bender-Bolgrad-Renl, care se peltelega cu multa lnlesnire cu retéua romana la Galata.

O nona linie va pune In legatura retéua rusa cu ceaaustriaca si cea romana la Noua-Sulita, intrand In Ba-sarabia la Mohilev, ea se va lega prin balt1 cu unja

In ceea-ce privesce cäile ordinare, vom nota ea InBasarabia nu exista niel o sosea, ci numaa drumurl marInaturale, numite drumuri de posta sail sléburI. Unul dinaceste drumurI traverséza provincia In lung ; el este Iniegatur cu Cernautul, urméza malul Prutulní, pana laLipeanI, apol se departéza, trece peste délurI la I3altl,de unde apol se cob6ra pe valea R6utuluI, se bifurcatrimeVènd o ramur& ce merge la Bender, cu care se

187

pune In cornunicatie cu Odesa, prelungindu-se de laBender si pe malul drept al Nistrului pana la Aker-man; cea-Talta ramura apuca spre Vest, mergênd laLeova-Reni.

Ea este secondata de o cale ce légä Kisineul cu Is-mailul pe la Bolgrad.

Ca trunchiurl de legaturl intre aceste douê ramurIavem calea Akerman-Bolgrad, iar spre Prut, trunchiu-rile Bal0I-SculenI i KiOneu-Ungheni.

Reteaua, dupa cum se vede, este förte saraca si prinacésta chiar putem prevedea maI mult saft mal' putincam in ce directie pot urma operatiunile, In cas eà arfi Intreprinse cu trupe ceva mar numer6se si indreptatecontra nástra spre Prut.

Din modul cum sunt distribuite calle de comunicata,lesne se 'Ate vedea ca punctele de prima importantain Moldova, fata cu un atac pornit din Basarabia sunt:las!, Roman, VasluT, Feriad, TecucI, Galag cadí catreele duc calle de comunicatie din Basarabia ; iar in Ba-sarabia nodurile mal prineipale ce pot servi de primeobiective une! agresiunr pornite dinspre Moldova par afi: Ba101e si Ki§ineu.

Notite istorice

Basarabia a fácut parte din Dacia-Traiana. Duparetragerea legiunilor Romane gasindu-se In drumul di-feritelor torente barbare ce se varsat din Asia spreEuropa, a fost cotropita rênd Ele rênd In curs de 10secole de : Gotr, Huni, Aval-1, Bulgari, Slavl, UngurI,Pecenegi li in fine Mongoli.

In secolul al 13-lea, Genovesa fondéza maI multe

188

coloniI pe malurile Nistrulul si tot In acel secol trecesub dominatiunea luí Radu-Basarab care '1-a dat mi-mirea ce are astacy.

Mal tamp a fost alipita la Moldova si a urmat maImult timp s6rta acesteI Off.

In secolele al 15-lea a fost inundatä de Tataff sia poI intra, prin usurpatiune, sub dominatiunea Tur-césca.

In 1812 Basarabia a fost cedatä In Intregime Ru-siel, de catre 136rta, de si ar fi grea sä ne esplicA inIn basa caror drepturI a putut face acéstä cesiune.

Dupa resboiul din Crimea, prin tratatul de la Paris(1856), pentru a se depa'rta Rusia de gurile Dunarer,treI districte meridionale ale BasarabieI : Ismail, Cahulsi Bolgrad ail fost alipite Principatelor-Unite.

In urma resboiulul din Bulgaria (1877-78), Ro-mania, cu tòtä partea stralucitä ce a luat la acestresboiil, si cu tot imensul servicia adus armatei Ru-sescI, a fost nevoita sä, retrocedeze RusieI aceste treIdistricte, primind In schimb Dobrogea.

PENINSULA BALCANICA

Consideratiani generale. Se da numirea genericade peninsula Balcanica regiunei coprinse Intre Saya,Dunäre, Marea Négra, Marea de Marmara, Marea Egel,Mediterana, Ionic& si Adriatica. Acésta regiune nueste Inca cunoscuta In detalifi ; s'ail putut avea panaacum asupra eI numal cunoscinte generale.

Sub raportul geografid fisice, regiunea presinta o

-- 18 9

complexitate de elemente de naturi deosebite si cudirectiunl f&te Incurcate.

In unele partI gäsim platourI Mahe si aride, domi-nate de cresta ascAite, sail masivI isolatI si cute des-partite de vaI adancl; In altele din potrivä, gasim formerotunde, acoperite de padurf , In fine se mal. Intalnescsi lanturl lung' de munti, despartind regiunI ce sedeosebesc, atat prim clima cat si prin aspectul lor.

Aceste forme neregulate si variate, ale solulul pe-ninsuleI, at Inlesnit f6ite mult fractionarea politickceea ce ne esplica diversitatea populatiunilor din re-giune si causa pentru care cu tab', Indelungata do-minatiune turdsc'a nu ail putut sa se contopéseainteo singura nationalitate.

Inaintea tractatului din Berlin (1878) peninsulaBalcanica, facea parte, apr6pe tóta, din domenieleEuropene ale PorteL AstägI ea este Impartitä, Intre : re-gatul Romania, regatul Serbiel. principatul Munte-negra, principatul BulgarieI si Rumelia orientala' .

Bosnia si Hertzegovina, ocupate de Austro-Ungaria,regatul Grecia §i posesiunele directe ale imperiuluIOtoman.

Acésta divisiune datéza de pAin timp, adica dela resboiul Ruso-Rornán-Turc, din 1877-78.

Dupá nimicirea armatelor Turcescl, de catre Ruso-RotnanI, urmä imediat tratatul de la St. Stefano, princare s'a hotarät desmembrarea aprópe complecta aimperiuluI Otoman, reducêndu-se posesiunile direeteale Portel In Europa la ilia% limite ca tang restrInse.

112 Tatta aceStel: complmte nimiciri, puterile marl at

190

intervenit. RepresentantiI lor IntrunitI In congres laBerlin, impusera restrictiunI seri6se tractatuluI de laSt. Stefano. Tractatul din Berlin, de la 13 Iulie, re-gul'a In modul urmator noua stare de lucruri In pen-insula Balcanicl

Serbia. S'a recunoscut independenta el, primitadsi o sporire de teritoria. In 188 1 Serbia s'a constituitIn ra get ereditar.

Montenegru. I se recunc5sce independenta, si primiportul Anticart cu litoralul sëil ; teritoriul i s'a spo-rit spre Bertzegovina §i Albania; dar flind ca Inpartea acésta nu a putut sWs'i largésca hotarele, dincausa resistente! locuitorilor, a primit In schimb por-tul Dulcigno.

Bulgaria. Se constitui In principat autonom E,4 tri-butar sub suveranitatea SultanuluI, cu un guverncrestin ; pe de altä parte, se constitui la sudul Bal-canilor sub numele de Rumelia orientalä o nouaprovincie tinuta sub autoritatea politic& si militaraa SultanuluT, dar cu un guvernator crestin. Acést'a.situatie n'a tinut mult.

In 1887, In urma mal multor evenimente, BulgariaRuntelia s'ail Intrunit spre a constitui un singur

principat ereditar sub suveranitatea sublimei porti.Bosnia gi Hertzegovina. Remanênd de nume sub

sublima Oita, aceste provinciI ail fost puse sub ad-mit) istrati a Austro-Ungariei.

In Sandjacul Novibazar, Austria are numaI dreptulde ocupatiune militara' .

Romania. Independenta recunoscuta, este obligatä,ins& a da RusieI Basarabia luand In schimb Dobrogia.Principiul liberer navigatiunl pe Dunäre fu din noll con-

191

sacrat. Comisianea Europeand a Duneirei se men-tine cu atributiunile sale si Inteo complect& indepen-dent& de autoritatea teritorialà.

Rom&nia se proclam& regat In 1881.Grecia. Tractatul din Berlin recomand& Turciel de

a da Greciei o rectificare de fronde,* lucru care s'a sifä,cut, tara, a satisface Insä complect aspiratiunile a-cesta Off.

Elnografia. Peninsula Balcanic& este populat& derase deosebite, care cu Ota dominatiunea. turea, s'alaperpetuat din causa isolOreI lor. Aspiratiunile lor dife-rite si deosebirea de religiunI, atol contribuit förte multla starea de framantare In caro se ga,seste peninsula.

Populatiunile care o locuesc sunt: RomanI, GrecI, Al-banezI (rasa pelasgidt) ; Serbl si Croad' (rasa slava) ;BulgarI (i asa tu, amica, slavonisitO prin religià i limbä);Turcr (rasa turamica).

Romanil sunt scoboratorI aI vechilor colonll Romane,stabilite de Traian pe malul stang al DunAreI. EI se In-tind peste frontierele politice ale regatulul, adica In Un-gana, Basarabia, Bulgaria, Serbia, etc.

Românil sunt In cea mal mare parte ortodocsi, si suntapr6pe 10 miliöne. Natiunea romana, are caractere pro-priI, ea face parte Instt prin tipul si_ moravurile sale dinfamilia latina,.

Grecii sunt aproximativ in nurne'r de 4 mili6ne, dincare numal 2 mili6ne sunt in Grecia, cele-l'alte .., mill-ón° se gäsesc In insulele Tarciei de Europa, pe malu-rile Arhipelagului, ale märel de _alarmara si m'Arel'-Negre, precum si pe cöstele Asid minore. El forméza,In orasele principale din Turcia, comunitatT comerciale

192

férte influente i bogate, si s'A Oto dice ca sunt in Ter-cia depositariI unei marI partI din averea publica.

Natiunea Greaca a fa cut rnarl progrese de la rege-nerarea el, si urrnéza mema pe calea revendicarilor sale.Dupa ce a facut causa comuna cu Serbir i Bulgarir,In diferitele re'sc6le contra Turciel, astadf este In anta-gonism de interese ce aceste pop6re, In vederea unelprobabile impartiri a irnperiului Otoman.

formézä prin moravurile lor un popor cutotul deosebit; el sunt pana astadl o enigma din punc-tul de vedere etnografic. Nume'rul lor este aprópe de1.500.000, dar nu aU niel o idee de a forma un poporunic. AU Yemas fideli Turcilor, fiind-ca conditiunea, lorsub dominatia turca a fost In tot-d'a-una f6rte diferitade aceia a celor-l'alte populatil, din causa ca dupa cu-cerirea tare' lor, facut aprópe totl Musulmani. Cutéte acestea, influenta Greaca creste merefl in Albaniasi ea se esercita maï cu seama spre partea meridionalaa Albaniei, care este benita de un grup deosebit, cuno-scut sub numele de Tintari sati acela de romani me-ridional'.

Supranumirea de l'ornan" este cu totul justificata,Ore-ce ea porneste de la asemanarea de tip, de caracterdistinctiv i In deosebl de limba. Tintara locuesc Injurul laculur Ianina; eI sunt In nume'r apr6pe de 200.000si se disting prin o mare dibacie In afaceri si de acojatin comerciul In interiorul Turciei, IntocmaT ca Grecirpe litoral, de unde neIntelegerile continua intre acestedouë nationalitätl.

Venitl de pe malurile Uralului In secolul al V-lea, pemalurile Dunarel, Bulgarii ati uitat stramosil, limba

obiceiurile lor. Vorbesc o bimba slava si in cea !mal

193 --

mare parte sunt de religia ortodoxa. EI ati mal perdutsi din instinctul ffisboinic al strámosilor lor si asta-41sunt o populatiune pacifica, activa, care In numér de4,000,000 suflete, ocupa malul drept al Dunarel pana laTimoc si debordéza pe cele douè versante ale Balcani-lor, In Tracia si Macedonia.

Simtul nationalitatel, multa vreme amortit sub jugulturcesc, Incetul cu Incetul s'a redesteptat IntrInsil. MíInceput prin a'si constitui o biserica nationala, indepen-denta de episcopul grec din Constantinopol. Dupa acéstapacinica, revolutie In contra Greciei, nationalitatea lors'a redesteptat sub raportul politic, intr'un mod mai e-nergic, Indreptandu-sl téte aspiratiunile contra domina-torilor de 10 secole; si, In anii din urma, ajutati de eve-nimente, ail putut confirma nationalitatea lor, constitu-indu-se Inteun singur principat autonom, compus dinBulgaria si Rumelia.

S'érbil, de rasa slava, ail creclut pentru mult timp sapaa, deveni Piemontul peninsulei Balcanice; adicä arfi voit ca si Piemontul In Italia, sa grupeze Imprejurul lort'a° populatiunile de rasa sêrba, pentru a reconstitui re-gatul sêrb, ce a existat chiar de la secolul al IV-lea panain 1389, cAnd cucerirea turca' 'I pune capèt. Acésta pre-tentie era 6re-s1 cumjustificata prin faptul ca sêrbil, derasá, si de limba, populéza Irtréga parte occidentala aTurciel de Europa fara Intrerupere. La Est ajung panala Aisava si la Mesta ; la Sud pana la frontiera Nord atérilor de rasa si limba greaca. Sêrbil se Intind prin ur-mare : In Bosnia, Macedonia, Muntenegru si Dalmatia.Acésta rasa gasea dar In expansiunea el táte elemen-tele necesare pentru a justifica ambitia poporului sêrbde a constitui un vast regat In peninsula. Ocupatiunea

13

194

BosnieT HertegovineT din partea Austriacilor, consti-tuirea principatuTur bulgar, par a Intardia pentru multtimp reaTizarea acestel dorinte, si explica in aceTas1timp ostilitatea patribtilor sêrbr in contra Austro-Ugiwie' i HuTgariet.

Turcii, In florar förte mic In peninsula (2 mil. nu-rnal din cer ce Tocuesa peninsula), represinta singuriYam cuceritöre. Cuceritori dar nu colonisatorT, aü su-pus rasele mat slabe tn mijlocul cal-ora s'ati stabilit ;desi convertit cu sila la islamism, dar nu s'ati pu-tut fusiona nicf o data cu ele".

In fine, presärate in mijlocul tuturor acestor popula-tion', sunt grope numeróse de ovreT ET provin maT alesdin israelitil espanioll si portugezT, refugiatI in peninsula,in. urma expulsiuner lor.

Bulgari, Tura, Sêrbi, Roma,' ni, Albaneet, Tin-(art Greci, Ovrel, farä a mal socoti bandele ratacit6reale tiganilor, fac, dupa cum se vede, din peninsula Bal-canica un adevërat chaos de natiunT, apr6pe tóte cuambitia de a recastiga autonomia, independentaviata lor proprie. Numar ele sunt asa de suprapuse Inunele partr, in cat cel mat mare obstacol al emancipa-rel Ibr provine din rivalitatea, pretentiilor lor asupra a-cestor OAT. Deosebirile de nationalitate se complica cudeosebirile de religiune, care are o mare importanta laaceste pop6re, la care interesele religióse represinta a-dev6rate legator" sociale.

NumaT cu antagonismul religios al acestor popóre,ne putem explica (5re-cum mentdnerea Turcilor In pen-insula, cu tlitä ostilitatea mere' crescanda a populati-onilor in mijlocul cärora sant stabilitT.

Asta-cli douë influent° puternice disputa preponde-

195

renta in peninsula.. Influenta Austriaca , tare a Os r5,-dacina prin anexarea Botniel i Ilertzegovinel; iar&lb', parte influenta Rusa, protect6rea naturalá, a popu-latiunilOr dé rasa s'aya. Diferitele state ale peninsuld,de turênd inttate In viatä politica, fiind prea slabe pén-tru a se putea lipsi de orI-ce reazim, sunt nevoite a Se8prijini pe una din atesté &lié' marl

Aidrografia9Riurile peninsulef Balcanice curg In t'el directa deo-

sebite, ntrnätid pantele genetalé ale stprafeteI pen-insulel, cae se inclin spre Nord, spre Sud-Vest Si

spre Sud.Cursurile de apä ce Curg pe panta Inclinatä spre

Nord, sunt afluentI aI Savél si al DunäreI; cele de pepatita Inclinatä spre Sud-Vest, al m'arel Adriatice; iattele de pe panta Inclinatä spte Sud, al m'arel Egee.Cate-va rInfl urrnézä i directiunea de la Vest la Ese,acestea se varsä In marea Négrä.

AfluentdI Saver si DunäreI sunt:Kulpa, care ese din Capella si se vatsä la Si set.

Importanta sa provine numai din faptul tä, frontierdimperiuluI Turc s'a intins In trecut pän'a In o partea tursulul sét.

Una, ese din Alpil DinaricI, formând o parte dirkfrontiera Bosnief

Verbas, uda Banialuca, punct de 6re-care impor-tanta militará, °ad In el pune capät linia tetata, cevine de la Agram, prin Novi.

') A se urmari pe harta Austriaca 117501)60.

196

Bosna, udä, Sarajevo (Bosna-Serai), capitala Bosniel,care este apäratä de o fortareta.

Drina, care vine din Muntenegru, curge de la Sudla Nord, formand frontiera Serbief, udä, fort:al-eta Zvor-nik pe teritoriul Bosniac si Malo-Zvornik pe teritoriulsèrb, cap de pod sclrb.

Din sus de Wisigrad, primesce pe Lim, prin a caruIvale se continua, In parte, drumul de fer al Salonicula

Lim este märit de Uvat, care urmézä, cat-va fron-tiara s8rba.

La esirea din Muntenegru, Drina primesce afluentulTara, care forméza frontiera, MuntenegruluI catre Novi-Bazar.

_Morava, compusa din Morava orientalä sat Bul-garb', si cea apusana sat sêrba, intrunite In jos deDeligrad ; se varsä In Dunare la Semendria. ValeaMorava.' intrunita este f6rte fertilä si populata. ValeaMoravel bulgare este orientata de la Sud spre Nord,si ea este taiata de o despicatura transversalä, In carecurg in sens opus Morava Apusana si Nisava. Primadireqiune pune In legaturà Dunäree cu platoul Moe-sieT ; a doua, Tracia cu Dunarea, prin valea Marital' sia NisaveI, si deschide comunicaOune si cu regiuneapadur6sa a Serbia', pana in Drina.

Afluer4ii Dunarer In Bulgaria, strebat terasa Bul-gara in taeturf adanci ; er sunt numerosi: dar nu ativoluin considerabil de apa.

Notäm intre dênsil :Timok, de Ore-care importanp, fäcênd In parte fron-

tiera Intre Bulgaria si Serbia ; el presintä, si Ore-carevalóre ca obstacol.

Arcer si Loin, vèrsandu-se la Arcer si Lom-Palanca..

197

Ogostue §i Skitul, care se varsa In Durare langaRahova, In f4a gurer Jiului.

lskerul, cel mar important fit de pe acest versant,isvorasca. din Rilo-Dag, traverséza sesul Sofiel si apor,deschiclêndu'sr drumul prin masivul Balean, trece peversantul septentrional, si dä In Dunare In fata Co-rabid.

Vidul i Osma, se varsa In fata Oltulur In apro-piere de Nicopoli.

Un alt rid important este apor lantra. care des-chide comunicatia Cu versantul meridional prin pasulSipca, el primesce In stanga pe Rusica.

In fine, se mar 'Ate nota Lomul compus din Ak-Lom,Banic-Lom si Kara-Lom, care se varsä, la Rusciuc.

Afluentir Karel EgeeManta, iese din Rilo-Dagh, udä, Belova, Tatar-Ba-

zargic, Filipoporf, Tárnova, Adrianopoll, Feregic, marjos de care se varsä In mare. La Tatar-Bazargic, pri-mesco pe Topolnita, In valea caria este Zlatita ; marprimesce pe Giopsu, care udä, Karlova ; pe Tundja, careuda Kazanlâc, Sliwen si Iamboli i se varsa la Andria-nopoll; pe Ergina, valea cäreia este urmatä, de ca-lea feratä, spre Constantinopol.

Cel mar mare afluent al Mariter pe drépta esteArda, care face putin frontiera intre Rumelia si Turcia.

Marita este cel mai important fluviu al peninsulerBalcanice, valea sa este fórte fertilä, i populata.

Mesta, sat Cara-Su, vale stramta, deschide o co-rnunicatiune secondara i f6rte anevoiósa spre mare.La apusul el, pe cósta, se afla micul port Cavala.

Struma, ese din Vito i Rilo-Dagh ; valea re-star's& de mal multe off Intre defileurr; se varsä, la

198

Orfanl, dnpa ce a strabatut un lac. Basinui saí su-perior comunica cu Sofia, Manta i platoui Moesia

Wardarul, nasce din platoul Moesiei, pe caret puneIn comuuicatie cu marea sail cu basinul Wistritel. War-darui curge prin cea mal importa,nta vale Mace-donief; In ea se drumul je fer al SaloniculuI.Uda Uscub si se varsa la apus de Salonic. Prirnescepe Cema-Plato (Carasn) In valea care' se gäsesceBitolia (Monastir) capitala Macedonief, si pe Bregai-nita, care curge In sens opus.

Wistrita, deversorul laculuf Kastoria nasce In Gra-mos, trece la Nerdul lantuluï Mezovo, se varsa in marela résarit de Salonic.

La Nordul sorgintilor WistriteI, exista o depresiuneIn care se afla, afara de Kastoria, lacurile PresbaQkrida.

Salambria, care strange apele regiunel dintre FindOlimp.

AfluentiI AdriaticeI sunt maI tot4 de o mica im-portanta, avênd cursul scurt, din causa crestel mun-tilor ce se apropie de Ormul marei.

Vern ngta ea mat' principale:Cetina, care curge spre Si4 paralel cu crésta Di-

flan i ci tor. .

Ncfrenta, al ca'rul basin forrnézä, mare parte diuHertzegovina, trece la Ostrozak, Mostar si se varsala Fort opus.

Morata, pare nd'a Muntenegrul, se varsa In laculScutairI, are este in legaturä cu marea printr'un brat,

Drinul, compus dir Drinul negru i Drinui alb,Drinul pegru, care nasce din lacul Okrida, eurge de

199

la Sud spre Nord, pe cand Drinul alb curge in sensopus.

Voinsa, a carel vale superiórá corespunde pasululMezo vo.

Arta, se varsä, in golful Arta, forméza In partefrontiera GrecieT.

O r ografia

Intre Macedonia, Albania si Serbia se Intinde o vastaridicaturä, granitica, cu Inaltime medie de 600 metri,care póte fi considerat ca nodul Intregulul sistem oro-grafic al peninsuleT balcanice.

Acésta riclicaturä, se numesce platoul Moesiel; dinea ieati nascere Morava (bulgara) i Iskerut spre Nord,Drinul spre Vest, Marita spre Est, VardarutStr urna spre Sud. Suprafata so este acoperita, de malmulte lanturi i grupurl muntóse, a caror Inalt,ime apa-renta este relativ mica, din causa nivelulul ridicat albaseI pe care repauséza. Se deosclbesc spre Sud-Vestgrupul Shar-Dag, In spre Nord-Est Rilo-Dagh si munteleVitos, care sunt samburif tuturor acestor deosebite ra-mificatiuni.

Intréga regiune este förte aspra i neroditóre, comu-nicatiunile se fac adesea pe nisce potecT strImte, greil destrabatut si expuse vanturilor de Nord-Est, care de multeori sunt nisce adevrate vijelil periculóse ; ea insa are sipartI deschise, pe unde comunicatiunile sunt mai us6re.

Platoul domina cele doud marl linii de cornunicatienaturale din valle Maritei si a WardaruluT, care duc spreConstantinopol i Salonic, precum ì comunicatiile ceduc prin valea Moraviel spre Serbia si prin valea Iske-rulul spre Dunarea de jos.

200

Din acest platot, pornesc In directiunl divergente trelmarl lanturl, carl prin ramificatiunile lor forméza oro-grafia peninsula

Spre Nord-Vest lantul Alpilor Dinaricl, care se légacu Alpir Iulienl si prin ramificatiunile lor acoperä,partea Nord-Vestica a peninsulel.

Spre Nord-Est si Est lantul Balcanilor care formézaorografia Bulgariel si a Rumelia

Spre Sud lantul Pindul care forméza orografia par-el meridionale a peninsula

Alpii Dinarici. Alpil Dinarici, care se Intind intreAlpii IulienI si grupul Shar-Dagh, lungime aproximativ600 kilometri, consta t din o serie de lanturl paralele,aspre, In unele Darfi terminandu-se In creste ascutite,In altele sub forme ovale, ramificandu-se prin Croatia,Dalmatia, Hertzegovina, Bosnia, Muntenegru si o partedin Albania.

Lantul cel mal lnalt este cel care se Intinde In lungultermulul Adriaticel (c6stele Dalmatiei).

Din causa aceste dispunerl a laqurilor, comunica-tiunile sunt Inlesnici6se numaI In directiunea paralellcu crestele, adica prin vaile ce despart diferitele lanturi;comunicatiile de la vale la vale sunt In general f6rtegrele, afara de miel esceptiunI unde depresiunl, mai multsat mal putin simtite, intrerup barierile ce presinta cres-tele ; cum este de pilda Intro muntil Bosniel i aI Serbiel.

Una din cele rnal importante de asemenea depresiunleste cea de la Novi-Bazar, unde converg mal multe Valce deschid cornunicatiunl, si fac din acest punct un im-portant nod de comunicatiunI.

Inaltirnea diferitelor creste i v'èrfurl, rnerg micsoran-du-se de la platoul Moesiel spre Saya. In Croatia, de

20

abia se atinge pe alocurea 1500 metri, la capul vailorBosna i Narenta avem 2200, lar In Hertzegovina siMuntenegru, gasim vêrfurl cu 2600 metri (masivul Dor-mitor). In fine, pe frontiera dintre Muntenegru ì Al-

bania, se ridica Offal Coni cu o Inalt,ime de 2850 metri.Alpil Dinaricl se termina la estremitatea lor su-

did, sub denumirea de Alpil AlbanesT, care se Intindela capul vaeT Drinulal alb pan& la confluenta cu Drinulnegru si se leaga cu platoul MoesieT, pe malul stang alDrinuluT, prin masivul Shar-Dagh.

Creasta masivulul Shar-Dag are, la partea septentrio-nalä, o directiune perpendicular& pe acea a Alpilor Di-naricT; vêrful sèú cel maT Malt Linbotin atinge 3050 m.La Nord-Est de Linbotin, Inältimea scade f6rte repedesi, Tare capul väilor Morava si "lardar, se Intinde, cu oInalvime de cel mult 1500 In vêrfurile cele mal ridicate,platoul MoesieT, care leg& AlpiT Dinarici cu sistemulBalcanic si cu muntii Pindulul.

Atat lantul principal cat si ramificatiunile Alpilor Di-naricT aü diferite numirr, intre call se disting urma-tórele. prin importanta lor :

Lan01 principal si cel maT apropiat de tòrmul A-driaticer si care se Intinde de la cursul riuluI Isonzo, sipana la Shar-Dagh. Extremitatea nordica estecunoscutä,sub numele de Karst sail Carso, ale canal- ramifica-tiunT forméza orografla peninsuleT Istria. Din dreptulgolfulul Fiume si pana la Sud de obarsia rinluT Una,muntil ieail denumirea de Marea Capella si Mica Ca-pella. Restul lanViluT pártä, numele de AlpiT DinaricTpropriù

Muntil Cerna-Gora intre Sana, afluent al rIulur

202

Una si Verbas; acestea nu sunt de cAt o ramificatie spreNord a Alpilor

Muntil Rodovan Intre Verbas si Bosna se léga cuCerna-Gora, si prin urrnare cu 1antn1 principal al Al-pilor Dinaricr, prin MuniI Radusa, ce se Intind Intre Na-renta i capul vael luI Verbas.

Partea meridionala a Alpilor Dinaricl, ce se intindedin capul vaeI riuluf Bosna 'Ana In cursul Drinulul. Ma-sivul principal al carul créstä se incovòie In forma dearc spre Nord-Est, este cunoscut sub numele deAlbanes1 saü muntil Albanie de Nord.

Muntii dintre Bosna si Drina cu diferite numirI;partea principala este constituita de Vrania-Planina.

Muntii Serbiel, Intre carI gasim regiunea numitaSumadia Intre Drina, Morava s'èrba si Morava Intrunita;Jagor-Planina (numita si Golia) Intre Uva, lbar i Mo-rava s'èrba ; lastrovät si Cupaonik Planina, Intre Ibar,Morava sêrba si Morava bulgara. AcestI masivI potfi consideratI ca facênd un sistem intru cat-va deo-sebit de acela al Alpilor DinaricI, fiind mal mult o trä-saturä de unire spre partea Nordica Intre sistemul Di-naric si cel Balcanic.

Structura Intregului sistem al muntilor Din aricI estef6rte incurcatä i asprä.

Vaile sunt strInate, unele din ele Inchise, formand ba-sinurI lacustre. Adesea riuri chiar de un 6re-care volumde apa dispar de la suprafata parnêntuluï, pentru aurma patuff subterane i reapar apoi In alte partt ; te-renul peste tot stances si arid in Hertzegovina, Dalmatia

Nordul Albaniel; In Bosnia din contra' este fertil, aco-pen k de padurI i vegetatiuni de tot felul, ceea ce faceca acésta provincie sa fie destul de bogat.a.

2 03

Munfii Pindului. pin masivul propriti cps §har-Dagh,un lant impun&tor d muntl se Intinde de la Nord spreSud de a lungul Drinului negru, prelungindu-se IntreEgea i Adriaticä, pan& In estremitatea sudicä,a Gre-ciel. Rartile din care se compun acestr munt,1 sunt ur-mat6re1e :

De la Linbotin pan& In cursul Vistritel, intre Drift§i Vardar, lantul apartine muntilor Shar-Dagh, el Ins&port si numele de Peristeri.

Paralel cu ansiT, pe malul opus al DrinuluI negru,se Intinde un alt lant sub diferite numiri, (partea ceamai importanta este constituita de muntil Tömör laVest de lacul Okrida, 2200).

Pe malul drept al Vistritei gasim muntif Grainmo6,a caror Iraltime scade pan& la 1000 m. i chiarputin, presentand aspectul unel seriT de platouri.

La capul v.-AO Salambria, se desparte catre Est,urmand cotitura Vistriteï, muntif Mezovo carI se Mg& culantul Olimp-Ossa-Pelion, ce are o directiune perpendi-cularä pe a muntilor Mezovo, formAnd malul apusan algolfuluT Salonic.

De la Mezovo In jos, la ntul iea numirea de muntiIPinduluI propria gisr, termin'andu-se cu ramurile Oeta,spre Sud si Othrys cAtre Est.

Diferitele grupurf din Peloponez cu numirl variate,ce nu sunt de cat o continuare a muntilor Pindului, din-colo de golful Corint.

Balcanii. La Est de masivul Shar-Dagh se intindepan& la sorgintele Ischerulul, platoul Moesier, care for-mézä prin positiunea sa central& nodul IntreguluI sis-tern orografic al peninsulel balcanice.

Printre culmile care dornina platoul Moesiel, sunt mat

204

de Insemnat inasivul Vitoq, care se ridicá, Iritre cele dou6ramure ale Iskerulul cu o Inaltime de 2330 metriRilo-Dagh, ce se gäsesce maI la Sud, atingênd Inalh

timea de 2750 metri.Din Rilo-Dagh se desparte importantul lant denumit :Muntii Rodope, ce se Intinde catre Sud-Est, Intre

rîurile Struma si Marita, separand Tracia de Macedonia.Masivul munt.ilor Rodope consta din dou6 creste des-

pärtsite de adânca vale a lui KarasuIntre masivul Vitos i Etropol- Balean. se Intinde fer-

tila depresiune In care se gäsesce_Sofia ; prin ea trece,de la Sud-Est la Nord-Vest, principala comunicatiunece pune In legatura Constantinopolil cu Dunärea demijloc.

Depresiunea este deschisa catre Nord-Vest, din contraea este Inchisä catre Sud-Est prin culmele ce separ ca-pul väel Iskerului de aceea a MariteI. Calea de comu-nicatie trece din valea MariteI In a IskeruluI prin pa-sul nurnit p6rta Traianä (800 m.).

Balcanii proprii qiT constituesc o culme avênd formaunul arc de cero, cu concavitatea Int6rsa spre Nord-Estsi care se sprijinä cu o extremitate pe Dunare si cucea-l-altá pe marea Négra, iar cu centrul gil se lega pela capul väilor Marita, lsker i Nisava cu munt,iI dininteriorul peninsuleI.

Acéstá créstä este adanc taiata i prin urmare des-partita In douë de valea lskerului care '11 are sorginteala pici6rele munteluI Vitos si al munteluI Rilo. Portiu-nea de crésta coprinsä Intre Isker i Durdrea, care ieanumirea de Stara Planina i Golubinia Planina, seléga peste DunäreI cu AlpiI Transilvaniel, constituindImpreunti, un singur lant, rupt de Dunäre.

205Comunicatiuni destul de numeróse traverséza vane

Balcanilor si pun In legatura Bulgaria cu Serbia siMoesia.

Cea-l-altä, portiune de lant, care sub numele de Velichiisat Hogea-Balcan (Hemus) se intinde de la Esker lamarea Negra, cu o Inältime medie de 1700 metri, pre-sintä, caractere cu totul diferite pe cele doue versante.

Versantul septentrional constä, din terase suprapuseIn forma de amfiteatru, descindênd catre Dunare ; ver-santul meridional din contra presinta pante destul derepecli ce cad pe riul Marita.

Crésta are In general reliefurI Impunät6re, catrecentrul sal; descresce Insa cu cAt ne apropiem de mare,unde lantul iea denumirea de Emineh-Balcan.

Spre partea r6sariténa a lantuluI, terenur fiind madputin aspru, comunicatiunile sunt mal numer6se si Ingeneral nu grele ; din contra, catre centrul lantuluT, tre-cerea din valea MariteI In a DubareI este cu totul ane-voiòsa, drumurl próste i f6rte rare, cel mar importanteste cel de la pasul Sipca. Prin urmare, o armata ce arveni despre Dunare, nu ar putea sä patrunda repede sicu forte numer6se In basinul riulul Manta, de cat tre-and pe la Vest sail Est de partea centralA a lantulul.

CM de eomunicatiune

Din causa orografief complicate a peninsulei si a na-ture.' aspre a terenuldf, comunicatiile sunt putine si a-cele care esist chiar, sunt In stare mediocra.

Pe de alta parte, din causa deosebirel de interese In-tro diferitele provincii ale peninsulel, de si aú fost re-unite mal mult timp sub o singura dominatiune, ele nuat format niel o data un stat compact, fie-care a avut

2'.O6 -

um centtit proprifi, cgtre care converged tag, activitateaeconomica a provincier. Lipsind corrtmitatea d'e inte'rese,

prin urmare i relatiunr stranse Intro provinciT, re-Oua cailor de cornunicatiunI s'a desvoltat mar mult Insensul de a respunde intereselor locale ale provinciilot,de cat celor generale.. Asprimea terenulul a impus pestetot, cailor de comunicatie sá urmeze pärtile cele mar inlesnicióse, odic& sä urmeze liniile naturale de comuni-catie, ocolind obstacolele si de aceia dlrumurile impot-tante le gäsim In vgile riurilor Marita, Isker, MoraVa,Vardar, iar trunchiurile de legatura lntre ele se ggsesope platoul Moesiet.

Ceti ferate. Retéua de cal ferate consta din douémarT, care légg, Constantinopolul i Salonicul co retéuaAustrier i cate-va trunchiurr mid. Linia Constantino-polulul urmdza valea Maritel pang, la obarsie, trece invaile superióre ale Iskerulul si prin valea Nisaver, dSIn a Moraver pe care o scob6r.6 pang, la Semendria, bi-furcandu-se Inca si spre Belgrad, unde are legatura cuunja Austriaca Setnlin-Temesvar.

Unja Saloniculur urea valea Vardarulur pang. la Us-cub (Scopolie) si de ad, trecénd peste I-until Cara-Dagh,da In valea Moravier si se unesce cu precederita laNi. De la Usub se desparte o ramura prin campiaCosova pang. la Mitrovita In valea Ibarulur, destinata fi prelungit pangs la Serajevo.

0 a treia linie importanta, prin sitruaVune,a sa, estecea de la Brood (pe Saya) la portul Opus (Adriatica). Eaurca valea Bosnier pang, la Seraj evo si de ad, peste Oul.mea Radusa, da In valeai Narenter, pe care e sCobórapang, In mare.

Afar& de acestea, ca trunchiurl mar micr, gasim :

- 207 -nia kusciuc-Varna, de o 6re-care importanta, comerciala ;

unja Sofia-Köstendil, importantä locala ; unja Sisec-Ba-nieluca, menita 'Ate a fi prelungita prin ,alea Verba-suluI pana, la Seraj evo.

Sose/e. Cea mal lungä si mal importand, sosea estecea de la Belgrad la Constantinopoll care trece prin De-ligrad, Ni, Pirot (basenul Moraviel) Slivnita, Sofia (ba-senul IskeruluI), lcitiman, Tatar-Bazargic , Filipopoli,Adrianopoli, Luleh Bergas, Constantinopole.

Paralel cu acésta sosea, gasim o alta ce lég5, cursulmijiocit al Savei cu Constantinopole, unindu-se cu pre-cedenta la Tatar-Bazargic.

Ea pornesce de la Sisek si Brod, se reunesce la Sa-rajevo, de aci se continua in dou6 ramurl, merend laPriepolie prin Visegrad si Ciainita ; de la Pripelie dá,la Novi-Bazar, la Mitrovita si la Uscub ; de aid, läsandvalea Vardarulul apuca spre Est la Köstendil, de undese unesce en soséua Belgrad-Constantinopol prin dou6trunchiurI : Köstendil-Sofia si Köstendil-Dubnita-Tatar-Bazargic. Legatura se mal face i prin trunchiul Pris-tina-Nis.

De la Sarajevo, soséua, considerata, trimite o l'amurace coböra valea Strumel pana l Siros.

Soséua Belgrad-Sofia-Constantinopole este In legaturacu Dunärea prin cate-va sosele ce traverséza lantulBalcanilor. Spre extremitatea vesticä avem soséua, ceple'ca de la Vidin si Lom-Palanca, mergnd In valea Ni-saveI la Palanca, sos6ua, Lom-Palanca-Sofia si soséuaNicopoll-Plevna-Sofia prin valea Iskeruluf,

Catre centrul lantulul, soséna Sistov-Rusciuc prin va-lea lantrer la, Tärnova, si de aicI se bifurca', ducênd

208

valea Maritel la Eski i Eni-Zagra prin pasurile SipkaFerdris.La extremitatea Estica exista, soséua umlel, care

vine de la Rusciuc i Silistra i merge la Karna bad.Punctele Eschi-Zagra, Eni-Zagra i Carnabad sunt

legate prin soséua longitudinaVa care prin Ciorpan,punctele citate i Aidos, merge la Burgas pe termulmare' Negre.

In fine, paralel cu marea Négra, gasim o cale de co-municatie, ce pune in legätura cursul inferior al Duna-rel cu Varna, pornind de la Tulcea i mergênd prinpunctele Baba-Dagh, Megidia §i Bazargic.

Consideratiuni. Raportändu-ne la directiunea ge-nerala a cailor mari de comunicatiune, putem observacá atacurile pe uscat, pornite din afara catre interiorulpeninsulel, nu pot veni de cat din doue directiunl : dinspre cursul mijlocia §i inferior al Save'. §i din spre valeade jos a Dun'arel.

Prima directiune dispune de doué cal, care se unescIn valea Marite, trimitênd o ramurä spre Salonic (caleferata) 0 una prin valea Strumei ; iar a doua de douègrupurl de comunicatiI care daù in valea MariteI, tra-versänd BalcaniT pe la estremitätile partel centrale alantulur.

Ambele directiunr ail a lupta cu greutatI seri6se panaIn valea MariteI, de unde numaI terenul Incepe a devenifavorabil operatiunilor cu mase marl.

Tiind Irisa, socotéla, pe de aka', parte, de formele aspreale terenului, de obstacolele naturale ce despart diferi-tele provinciI, din care se compune peninsula, putemvedea ca, fie-care din aceste provincii constituesce, din

209

punctul de vedere militar un esicher distinct, un reduitpentru apararea loc,ala. Ast-fel sunt : Grecia, Albania,Bosnia, Serbia, Bulgaria si Macedonia Cea mal impor-tant& dintre acestea, prin situatiunea i prin Intindereasa este Tracia sat basenul rfuluI Marita, In care se reu-nesc, dup& cum am véclut, drumurile ce vin de la Saya,precum si cele de la Dunäre si In care se gäsesc princi-palele obiective ale peninsuler Balcanice: AndrianopoleConstantinopole. Tracia asa dar este menit& a fi teatrulmarilor operatiunI decisive, este regiunea In care se vadecide de sérta imperiulul Otoman. Ocupaba ea, se p6te4ice ca sunt täiate Vote comunicatiile dintre capital&

cele-l-alte provinciT Europene ale imperiulul Otoman,In care vor mai putea avea loc lupte de partisanI, dincausa natureI muntóse a terenuluT, dar niel' de cum ope-ratiunI de natura a schimba resultatul resboiuluI.

Ac6sta apreciare este confirmatä de peripetiele ulti-resbol, in care imperiul Otoman, de Indata ce Rusa

patrunserä In Tracia, fu constrans a accepta conditiu-nile impuse prin tractatul de la San-Stefano."

BULGARIA

.Noti(e istorice. ,Bulgarif s'ají aratat la DunAre pe lasf&rsitul secoluluI al 5-lea. El navalir& In Tracia ame-nintand Constantinopol, care n'a putut sa scape decat prin abilitatea Generalul Belisario (559). Intari0prin al douilea curent de imigratiune, reusira a cu-ceri MoeSia instalat pe langa slaviI agricul-tor!; alesera drept capital& Preslav langa Sumla.

14

210

La sfaisitul secolulul 8-lea, bulgaril sa am& cu Ca-rol Magnusi cucerira apr6pe Intréga peninsula bal-canica ; puterea lor crescu In asa grad In cat atajuns sa' imnue tribut imperiuluI Bizantin, pentru algaranta existenta. Dupa acésta era de glorie Insa, nuVargiti, Incepe decadenta (pe la 963) din causa malcu séma a desbinarilor. Capitala lor caçlu si Bizantiulputu sä 's1 Intinda din noù frontierele pan& la Saya.(acesta pe la anul 1018). Douè" secole maI tarcliti (Ji 86)fratiI Aean pun basele unul not imperit bulgar, cucapitala In Tarnova. Mai targit insa, tara fu din notImpartitä In mal multe bucatI, lucru ce favorisa Maemult cucerirea el de catre turd. Putin dupa bataliade la Kossova, el Ala Cu totul Invinsï de Bajazet I(1392). Bulgarii subjugatl perdura instinctul lor res-boinic si in timp de 5 secole, domingiunea turca IIreduce la o stare de decadent& generara. Revolteleagrarie din 1838 si 1841, fura InAbusite Intfun modcrud, asa In cat nimenf nu me Indrasni sa se misce.

In 1865 Midhat-Pasa, numit guvernorul vilajctululDunareI, introduce óresl-care bune reforme, si trans-form& fórte repede tara ; dar o miscare insurectionalaisbucni In 1867, care fu pedepsita de &mu' fórteaspru; dupa putin timp el fu rechernat la Constanti-nopol.

Succesoril si parasira opera Inceputa de el, ame-liorarea acesteI provinciI Inceta Cu t6te acestea, In1872 se dadu o satisfactie bulgarilor, care pana atundmat aveati sa suporte un al douilea jug, pe acela alclerului fanariot; un firman imperial a acordat auto-nomia bisericil lor.

Mal multe rescóle partiale de la 1868 Inc6ce, afir-

211

mar& desteptarea nationalitatel bulgare. Masacrele princare s'ail Insabusit rescòla din 1876, ail miscatEuropa si aU provocat de o cam data intervenireaputerilor, iar nu mult dupa aceia declararea de resboldin partea rusilor. Dupä nimicirea armatelor Turcesci,lmp'ératul Alexandru a voit, prin tractatul de la Sf.Stefan, sk nimicésca apr6pe cu totul imperiul turc sisa constitue pe ruinele sale un mare Stat, cc,princlêndt6te tèrile bulgare din peninsula ; dar tractatul dinBerlin n'a lasat sa subsiste de cat actualul principatal Bulgariel.

Organisatia politicd Noul principat este un Statconstitutional, sub suveranitatea sublimei Porft, mem-bril adunareI nationale, 1 la 10,000, sunt alesi directde popor prin plebiscit. Ministai sunt responsabillde actele lor, atat catre print, cat si catre adunareanationala.

In urma alegerei printuluî ca guvernator al Rume-lief de catre locuitorif acesteI provincir, exista In Bul-garia o stare de lucrurI încä nehotarata ; de dreptRumelia si Bulgaria, formézä douè parti ale imperiu-!di turc, bine distincte i cu drepturI politice cu to-tul deosebite ; de fapt Insa, ele forméza un singur Statsub printul BulgarieI si In acelasi timp sub suvera-nitatea Portel.

Intinderea fi populatiunea. Teritoriul. BulgarieIpropria gise, este coprins Intre Timok, Dunarea, MareaMgr& i Balcanil, Intinclêndu-se In partea occidental&pana In valea Strumel.

Ea are o Intindere de 64,000 kilometri patratI, cu2,000,000 locuitorr ceea ce da o densitate de 31 locuitoffpe kilometru patrat. Rumelia este coprinsa Intre BalcanI,

212 --

Despot 0 Cara-Dag 0 Marea-Négra ; are o tntinderede 35,900 kilometri patratI cu o populatiune de816,000 locuitort ceea ce da o densitate de 23 lo-cuitori pe kilometru patrat. Result& de aci ca teri-toriul Intreg al Bulgariel are o Intindere de 99,900kilometri Wrap', cu o populatiune de 2,816,000 lo-cuitorl, avénd o densitate medie de 28 locuitorf pekilometru patrat, densitate MAO slaba.

Populatiunea Bulgariel nu este omogen'a ca natio-nalitatd, cacl cifra de mal' sus coprinde aproximativ :

67 la suta BulgarI,26 3 » » TurcI,2.4 » » Rcmant2.4 9, /7 amestecaturI de Greet Ovrel, Ger-

maul', Tintart1.9 " Tigani.

Poporul bulgar se diqinge mal cu osebire. prin ac-tivitatea sa, pe care o aplica In special la munca pa-méntuluI; suferintele indurate In cursul lunguluI timpde dominatiune, '1 a Inasprit caracterul, 0 tot dincausa dominatiunei a remas f6rte lnapor sub rapor-tul nouilor progrese, tot4 este plin de energie 0 as-piratiunt

In general Bulgaril sunt considerati ca burif soldatI ;In 1885 ail dat probe vadite de bravura.

Clima. Clima BulgarieI in general se as6manä, cua Romaniet mal cu sém: versantul septentrional alBalcanilor.

Pe versantul meridional, clima este mal dulce, darmaI variabil'a fiind expusa vénturilor, care din causamuntilor ce Inconjóra valea superióra a Maritiel, seschimb adesea In vijelit mal cu séma pe timpul iernel_

213

Res urse. Resursele principale In Bulgaria ca si InRomania, sunt productiunele agricole, industria estef6rte Inapoiata.

Comerciul se exercitézá, pe o scara mica si estede un caracter local, din causa lipsel de cal de co-municatie.

Satele In general sunt rare, din causa miceI den-sitatI a populaOunel, asa In cat trupe numer6se vorfi In tot-d'a-una constranse a recurge la bivuacurT.

Orografia

Orografia Bulgariel consista din diferite ramurI aleBalcanilor, al caror nume s'a Intins la Intréga penin-sula balcanica.

In orI-ce cas, ca relief Bulgaria ne presinta dou6zone: zona d6lurilor si zona munOlor, la carI se marpote adaoga si cate-va miel' porOunI de yes.

Zona muntòsa. Din grupul Shar-Dag, mil. esteunul din nodurile orografice cele mal' importante alepeninsuleT balcanice, se desparte o ramura spre Nord-Est, sub denumirile de Cara-Dag si Kiistendil-Dag,legandu-se prin grupul Rilo, cu partea central& a sis-temulul Balcanic.

lntre Struma si Marga, se Intinde spre Sud-EstmuntiI Rodop, a caror inaltime trece In multe partIpeste 2000 de metri, despartindu-se In dou6 marIramurI, una Despot-Dag intre Karasu si Marga snreSud-Est si apoI Intorcandu-se brusc spre Est paralelcu cóstele MareI-Egee, si alta Perim-Dag paralel cucea d'antél, dar conservênd direcOa Sud-Est si lntin-

214

crandu-se Intre Struma §i Ka.rasu. Crésta muntilorDespot, pan& la cursul ArdeT, constitue frontiera intreRumelia §i Imperiul Turc.

La Nord de grupul Rilo, se aflä, masivul Vitcq (2300)care pune In legatura mun01 Rodop i Kiistendil culantul Balcanilor propriù 4i0, prin grupul Cara-Bair.

Ace§ti munti se lntind In forma de arc cu conca-vitatea spre Nord-Est, de la capul Emineh, pan& laportile de fer, unde se pun In legatura cu sistemulCarpatic.

Spre Nord, Balcanil conserv aspectul muntos panala o linie ce ar trece prin: Belogracick, F3ercovat, Vrata,Tarnova qi ceva ma1 la Sud de Sumla.

Dincolo de acésta linie, el sä intind In forma decoline [Ana la Dunare; Spre Sud, Balcanir din contracad in ramurI scurte §i repecy pe Tundja §i Toplita,afluentr ar MariteI §i pe Asimac, afluent al TundjeI.

Lantul Balcanic este taiat In douä parV de cursulIskerulur, care pune In legaturd Dunarea cu platoulSofia. Sectiunea la Vest de Isker, se Intinde spre Nord-Vest, sub denumirea Stara-Planina, intrâ In Serbia0 se leaga cu Galubinie-Planina. dupa ce constituefrontiera lntre aceste dou'é t,e'rl, pe o Intindere de 80kilom.

Inaltimea acestor muntI este inferioara la 2000 m.Versantul lor nordic este acoperit de padurT, i spreOle este productiv; cel de Sud este arid; eI sunt tra-versatT de douë caf de comunicatie: Lom-Palanc-Sofiaprin pasul Gincl i calea de la Vidin in Serbia laprin pasul St. Nicola.

La Sudul acestor muntT, trece principala cale de

215 --

comunicatie si calea feratd dintre Serbia si Bulgariaprin Sofia, Pirot si Nis.

SecOunea centrala este coprinsa Intre Isker si sor-gintele Camciculul, sat mai bine calea de comuni-catiune dintre Sumla si Iamboli.

lnaltimea medie In acésta sectiune este de 1700 m.Versa ntul de Nord se seobóra In forma, de terase, dis-puse ea niste trepte spre Dunare; iar spre Sud dupacurn am spus, versantul cade brusc pe välle superi6reale riurilor, ce ail un curs paralel cu acest lant. Dincolode aceste vaI, sd Intinde un al doiloa lant, paralel cucel d'antêiti, format din grupurl aproape isolate si anumede: Sredna-Gora intre Giopsu, Isker si Marita si Karad-jia-Dag lntre Tundja si Marita.

Baleanil centrall ieati diferite numirr; Intre cele cloudIskere (Iskerul mare si Iskerul mic) se numeste Etro-pol-Balcan si Bogdan-planina. Apol Intre Isker siIantra, Troian-Balcan, iar de la Iantra spre Est pand,la Camcic, ja numirea de Kogea-Balean, numire carese da, In mod generic, la tóta regiunea oentrala.

In acéstä, seqiune sunt mal multe pasurl; In generalcomunicaOunile sunt grele, cele maT bune sunt: sos6uaTarnova-Eschizagra, prin pasul Sipca si Tarnova-Eni-zagra, prin pasul Haiduk (Ferdris).

La Est de sos6ua Sumla-Iambali, munta se deprimcontinuandu-se sub denumirea de micil Balcani, intreDeli-Camcic si Bujuk-Camcic.

Ramurile laterale ce trimit, devin mar mult niscelanOrI de d6lurl de cat munV. Intre aceste ramurlputem cita : Emineh-Dag paralel cu micil Balcanl,Intinclandu- se spre mare la Sud de Deli-Camcik siramura Binar-Dag, care face cu totul parte din zona

-216delurósa Intingandu-se spre Dobrogea. Din causa calantul perde In acésta sectiune caracterul muntos,este strabatut de multe si bune cal de comunicatie,ce pun In legatura Dunarea cu Manta, Intre care estede notat, ea cea mal importanta, caleaprin pasul Araptepe si calea Varna-Burgas, pe tarmulmarer (drum ordinar).

Zona délarilor. Este constituitä. de tot terenul coprinsIntre limita septentrionala a zonel ,.munt6se i Dunärepe al caraf mal, délurile cad cu o In'altime de col putin50, cea ce face ca malul drept sa domine continua'malul stang, afar& de putine 041. unde Muffle seopreso la Ore-care departare de flluvit.

Acésta zona este In general populatä i strabatutade dese comunicatiuhl, care Insa nu sunt In t6te partileIn bune conditiunI.

In orI-ce cas, este zona cea maI productiva a Bulgarielproprit disk i cea mal populatä, In acelast timp. Totdin acésta zona' face parte ramura ce am v'édut ca sadesparte de extremitatea orientala a Balcanilor spreNord-Est, Intinclandu-se catre Dobrogea.

Zonele sese. Zonele sese In Bulgaria sunt constituitede miel portiunl saú uvitI de teren plan, In gt,neral demica Intindere.

Stint de notat intre sesuff .

Sesul Sofiel populat i strabatut de comunicatiL Sesulmat spatios al Mantel, care comunica cu cel precedentprin Oita Traian si, In fine, Ingustul dar frumosul sesal Tundjer.

-- 217

Idro g rafie

Pe versantul septentrional, t6te cursurile de apä, atdirectiunea catre Nord, varsandu-se In Dunäre ; carac-terul lor este mat mult sat mat putin torential, totustele constitue nisce obstacole de Ore-care val6re, avêndIn general albia cu mult mat jos de cat nivelul am-belor malurr, aceste provin din faptul ca partile celemaI deprimate ale versantului, sunt cel putin 50 m.deasupra Dui-are, In care, dupa cum am spus, se varsanumitele rluri. Intre dansele sunt de citat :

Tmok, important pentru ca face frontiera 'nitre Bul-garia si Serbia ; el presinta si Ore-care valóre ea, ob-stacol.

Arcer i Lorn vèrsandu-se la Arcer i Lom-Palanca ;Ogost §t Skit, care se varsa In Dunare langa Pa-

hova, In fata guret Jiulut.Iskerul, cel mat important rtu de pe aest-if, versant

Isvoreste din Rilo-Dagh traversézä, sesul Sr,fiet si apoldeschicyandu-st drumul prin masivul Balean, trece peversantul septentrional si da in Dunare In fata Curabiel.

Vidul i Osma, se vars.& In fata Oltuluf, In apropierede Nicopoll.

lantra, care deschide comunicatia cu versantulmeridional prin pasul Sipca, el primesce In stangaRusica.

In fine, se mat pot nota Lornul compus din Ak-Lom,Banic-Pom si Kara-Lom care se va rsä, la Rusciuc.

Teke-Dere la Turtucaia i Taban-Dere la Silistra.Alte multe parae se mat gasesc pe a,cest versantafluentt al riurilor enumerate sat direct at Dunäret,dar de o mat mica importanta.

Pe versantul meridional intre, Balcant si grupul

218

Despot-Dag, curge Marita intr'o vale spati6sa. Ea pri-meste pe Toplita, Giopsu si Tundja, ale caror val supe-ri6re separä lantul proprit gis al Balcanilor de ante-lantul constituit din muntilf Sredna-Gora i Caradja-Dag Mai este de notat, Asimac, afluent al Tundjer,care deschide comunicatia Intro valea Tundjel sigolful Burgas si Sasli, afluent al Mar4e.i.

In fine Buiuc-Camcic i Deli-Camcic care se varsa,intrunindu-se, In Marea-Négra i !titre care se intindmicil Balcanl.

Ceii de comunicatie. Bulgaria dispune pana acumnumal de 2 linil de cal ferate.

Linia dintre Rusciuc si Varna.Linia din valea MariOI care vine de la Andria-

nopole la Sofia si de aci merge prin Pirot la Ni, InSerbia.

Din acést'a linie se desparte un trunchit, de la Tar-nova prin Iamboli, spre Marea-Négra la Burgas; unalt trunchiti de la Sofia se desparte spre sud, mergêndla Kiistendil.

Se crede ca aceste douè unii vor fi puse In leg-tura printfo linie nou'a peste BalcanY, (Sumla lam-boli). Fata cu Romania, Bulgaria se gasesce in con-diiiuni totul mediocre, cad' nu pote utilisa de catlinia Rusciuc-Varna, care nu este In legatura cu Ru-melia niel cu Sofia.

Mal multe linif sunt proectate care se duca dininteriorul Ord catre Dunare.

Sosele. Si sub raportul soselelor, Bulgaria nu se ga-sesce In condiVutil mal escelente.

Pe versantul septentrional, exista In lungul Dunärelun drum de caruO, care legandu-se cu drumul din

219

Dobroge a ce vine de la Megidia, trece prin Silistra,Turtucaia, Rusciuc, Lom-Palanca, Vidin si apoi treceIn Serbia.

Pe versantul meridional esista, din contra' , o soseacare pornesce de la Burgas, trece prin Aidos, Slivin,Eni si Eschi-Zagra, Filipopoli, Sofia si apoi duce InSerbia pe la Pirot.

La Filipopoll se desparte ramura, ce prin Andriano-pole merge la Constantinopoli.

Intre aceste dou6 cat longitudinale, sunt YnaI multetrunchiuri de sosele ce pune in legatura malul Du-narei cu interiorul rel.

lntre aceste trunchiuri sunt de notat :Soska Rusciuc (sati Silistra, drum ordinar),-Varna

care se continua spre Burgas in drum ordinar.Soséua Sumla-Iamboli, prin pasul Kiris-Kedi sail'

Arap-tepe.Acésta sosea este secondata, la mica distanVä (25

kilometri) de sosétia Rasgrad, Sliven prin pasul KazanIntre Slivno sl Kotel, nu este de cat drum de care.

Sosétia Rusciuc, Tarnova, Kazanlak, Filipopoliprin pasul qipca

Din acésta sosea se desparte de la Tarnova, untrunchifi ce merge la Ienizagra prin pasul Ferdris.

Sos6ua Plevna-Sofia prin pasul Baba-Konak;se gasesce In legatura cu Nicopol, printeun drumde care.

Acésta sosea este secondata de un alt trunchifi careprin Lovcea si pasul Traian, duce In valea lui Giopsu,precum 0 de trunchit ce trece prin pasul Teteven In va-lea Toplitei. A mbele aceste cai Ins& sunt In pr6sta stareIn munti.

220

Soséua Rahova-Vrata care se prelungesce apolpeste BalcanI la Sofia In drum ordinar.

Soséua Lom-Palanca prin Bercova i pasul GinaSoséua Vidin-Belogragic-Ni, trec8nd In Serbia a-

pr6pe de Pirot, prin pasul St. Nicolae.Soséua Biela-Plevna-Telis.Tarnova-Lovcea-IablanitaSliven-Carlova-Sofia; aceste treI din urrnä, pun In

legatura soska Plevna-Sofia cu soséua Rusciuc-Tar-nova.

Afar& de aceste marl trunchiurl, mai sunt si altelemal miel, ce pun In legatura diferitele localitatI cu li-niile marI de comunicatie.

Drumuri ordinare. In general se pote gice ca Bul-garia posed& o retea suficienta de cal ordinare, care petimp uscat pot permite acelasi transit ca si cele impe-trite.

Acésta retea are ca centre principale Sofia, TarnovaSumla, care sunt nodurile principale ale comunicatiu-

nilor dupa versantul septentrional.Pe versantul meridional nodurile principale sunt: Fi-

lipoli, Tarnova (valea MariteI) i Slivno. Este de notatIn fine ca nod de cumunicatie i Oglu-Bazargic, In apro-piere de frontiera Dobrogel, In care se Intálnesce drumu-rile de la Mangalia, Constanta, Silistra, Pravad, Balcicsi Varna.

Centre populate. In general orasele Bulgariel suntcel mar mare este Filipopoli, care numèra la 45,000

locuitori.Intre cele mai importante mal putem nota : Sofia, ca-

pitala principatului 32,000 locuitori situat In sesul So-fiel, nod förte insemnat de comunicatif.

221

Tärnova 12,000 locuitorl, Sumla 23,000 locuitoff,apoi vin orasele situate pe malul Dunarel : Silistra, Tur-tucaia, Nicopoli, Rahova, Lom-Palanca i Vidin In fataCalafatul ul.

1ntärir. Inainte de rPsboiul din 1877, aprópe telteorasele de pe malul Dunarel erail fortificate, intre carecele mal tari se nota Silistra i Rusciuc, care impreunacu umla si Varna format renumitul patrulater al Bul-gariel.

In basa tractatuluì de la Berlin, aceste Intariff tre-buiati sä fie desfiintate; unele aü fost daramate cu totul,unele numai superficial, iar altele ail remas neatinse.

Considerafiuni generale. Bulgaria confinéza cu Ro-mania, Serbia si Turcia; un atac In contra sa, trebue

pornésca din una din aceste tärl.Forma generalä a terenuluI fiind accidentatä, se pelt&

dice, In tesa generalä, ca Bulgaria nu se gäsesce In con-ditiunl pr6ste, din punctul de vedere al aparare teri-torulul ; din contra, tiind socotélà, de val6rea elementelorgeografice de care dispune, cum sunt Dunärea i Balca-niI, s'ar putea, conchide cá conditiunile sale sunt esce-lente.

Nu mal putin Insd, din causa orientare acestor ele-mente In raport cu forma frontierilor i val6rea lor,Bulgaria nu 'Ate trage pe deplin profit din avantageleceI olerá terenul si In off-ce cas, conditiunile sale de-fensive, sunt cu totul diferite fatä cu fie-care din celetre täff considerate.

Teritoriul actul al Bulgariel, adica impreuna cu Ru-melia presinta dou'è. HMI de aparare spre Romania :.Dunarea i Balcanif. Prima este constituita de un ele-ment geografic de primul ordin ; valúrea riurilor este

222

Ins& In raport invers cu Intinderea portiunel de a-parat, si In raport direct cu nunArul fortelor dis-ponibile pentru a'l apara. Din acest punct de ve-dere, Bulgaria se gasesce In conditiuni cu mult infe-rió re celor In care se gäsea Turcia, care dispunea deforte suficiente spre a trage tot folosul putincios dinvalórea Dunarel; plus ca, stapanind cursul rluluI de laMare pana la Orsova, avea flancurile pe deplin asigu-rate; Bulgaria din contra, este lipsitä de mijlóce a Intärisi ocupa telte punctele de pe fluvid, pe unde s'ar puteaIncerca trecerea, si niel nu dispune de o marina flu-viala, care sa-lInlesnésca aparara; In fine, ambele flan-curl sunt nesprijinite, cad flancul drept este expus ata-curilor pornite din Dobrogea, iar tara flanculul slang,depinde exclusiv de atitudinea Serbiel.

In casul cand lupta ar avea loe numal tare Ro-mania si Bulgaria, admitênd Ca Serbia ar fi neutraabsolut, cele douë päri s'ar gäsi cu forte mal multsaU mal putin egale. Totusl Romania, put6nd sa aiba(V&A-care superioritate, ar gäsi mijlocul sa gramadéscaforte suficiente In Dobrogea spre a Intórce flanculdrept al aparärel, atragênd In acelasI timp atentiunepe taa Intinderea frontului, de la Timok pan'a laSilistra.

In acest cas, totul va depinde pentru aparare deresultatele ofensiveI din Dobrogea, i prin urmare deenergia cu care se v'a putea exercita apararea Inpatrulaterul Silistra, Rusciuc, Sumla si Varna, a care!important& In acéstä ipoteza devine de t6ta evidenta.

Nu trebue sa se uite Ca, Romania ar putea sa In-cerce printeo miscare repede si la timp, trecerea flu-viului spre partea sa centrala, daca Bulgaria ar gra-

223

madi grosul fortelor In patrulater i ar slabi prinacésta apararea de front.

Din t6te aceste consideratiunl, resulta ca spre atrage un profit real de val6rea Dunärer, Bulgariatrebue sä, se garanteze contra until atac de front, o-cupand punctele principale de trecere, carI sunt in-dicate Intru cat-va de vechile intraff turcescI de pe-malul drept al fluviulul, i lua,nd masurI seri6se pen-tru a'0 garanta flancul drept, expus atacurilor dinDobrogea.

Daca Serbia este neuträ, flancul stang al apararelsprijinit pe Timok 0 Stara planina este In deplinasiguranta, ap. In cat nu pote fi nicI o temere dinacéstä parte.

Tiind socotéla Insä, ca, rlurile nu ail putut fi nicl°data un obstacol absolut 0 ca, ele Impiedeca trecereacu atat maI putin Cu cat sunt mal Intinse, putemconchide ca acéstä, prima linie, mai curênd sail maltarcliti, va trebui sa cada, neputênd fixonsiderata decat ca un element Intarclietor, cu ant maI slab cucat superioritatea ofensiver va fi mal prontn4atá fatacu fortele apararer.

AdmiOnd Ins& ca Serbia este favorabila ataculul,atuncI val6rea, liniel de aparare scade §i mal mult.cad nu numaI ca flancul stâng rämâne cu totul expus,dar Intriun asemenea cas chiar spatele apararel suntserios amenintate In acésta directiune.

In orl-ce chip am considera lucrurile, dupa perdereaacestel prime linii de aparare, Bulgaria dispune de oa doua, care este 'Ate superior& celeI d'antèiil, adic&unja Balcanilor.

Acésta linie nu este de o egala tarie In URA in-

224

tinderea sa, aripele sale sunt mult maT slabe de catcentrul, ceia-ce se póte cu usurinta deduce din InsésIdistribuirea cailor de comunicatie.

Pentru aceea, se póte afirma ca apararea sa cerea se lua masurl serióse pentru asigurarea flancurilor.Flancul stang, intarind positiunele de la Sofia, pe undetrec drumurile din acésta parte si ca consecinta punctobligat pentru o armata, ce ar voi sa debuseze de laDunäre spre valea MariteT, si a cam! posesiune In-tórce tótä apararea Balcanilor. Flancul drept, consor-valid cu tärie punctele Sumia si Varna, pentru aImpedeca pe agresor s'a tréca In valea CamciculuTapoi In a Tundjet.

Centrul Balcanilor presinta 6re-care puncte de tre-cere, dar ele sunt usor de aparat i pentru aceeaar fi o eróre de a se In cerca patrunderea In valeaMariteT, prin acést& parte, inainte de a se fi trecutpe la una din aripT.

In resumat, se 'Ate conchide ca unja Balcaniloreste mal tare de cat a DunareT, dar si ea fiind maislab& spre flancuri, cere ca tótä atentiunea apärarelsa fie cätre ele.

Si aid' daca facem sa intre In complicatiuneSerbia, problema se schimb& cu totul.

Positiunile de la Sofia pot fi luate In flanc dinacést& parte si chiar Int6rse, operandu-se pe la Vranjaprin valea MoraveT bulgare spre Küstendil, pentru atrece apol direct In valea MariteT.

225 ----

APARARE A ROMANIEI

Studiul apararel unel òrï, basat pe esaminarea con-ditiunelor geografice, se face In raport cu invadiunilece pot porni din th'rile vecine.

Este clecl necesar, sä esaminara de apr6pe condi-tiunile In care se g&sesee tara, considerat& fata enfie-care din tarile vecine, i elementele geografice careo separa de ele, pentru a ne da sérn& de greutatile,mult saü maI putin marY, cu eari ar avea de luptat in-vadiunea, si deduce mësurile ce se pot lua spre a facedrumul eat se Oto de greu, acolo unde terenul hu pre-sint& obstaeole seri6se.

Studiul aparkel Romanief trebue facut, prin urmare,lata cu Austria (frontiera Carpatilor), fat& cu Rusia(frontiera Prutulul) si fata eu Bulgaria si Serbia (fron-tiera DunareI).

a) Frontiera spre ,fizzstria

Partea marginas& a tèrel n6stre, c&tre Austria-Un-gana, este constituita de lantul Carpatilor, pe a azorcrést& general& trece frontiera politic& Pe partea con-vex& a lantulul, adic& pe versantul Roman, ramurilesunt lungi i prea putin selbatice, prelungindu-se spreSud sub formä, de déluff, ce se pierd In sesul Dunarel.

Apr6pe jumètate din Intinderea Romaniel de din-céce de Milcov este yes, iar Moldova, cea mar mareparte este deluròsä, ins& Mulle sunt In general prac-ticabile si productive.

In Transilvania din contra, unghiul este ocupat delanturI i grupurl de munti, dispusI In form& neregu-

15

226

Jata, iar Carpatil se termin brusc In valle diferitelorriurT, ce ati un curs paralel cu mersul creste! princi-pale. Partile sese sunt fórte limitate, nu ail continui-tate si se termin prin limbl inguste.

Din acésta dispositie a formelor terenului, resultaca Transilvania presinta conditiunI favorabile pentrudefensiva, din care causa a si fost numita: reduitulTransilvan.

Se póte admite, multumita acestor conditiunT avanta-gióse In care se gäsesce Transilvania, si la care se maIadaoga si positiunea sa geografica, fata cu tara nóstra,ca o invagiune din Austria catre no! va porni din ea.

In orI-ce cas Insa, tiind séma de Intinderea fron-tiereT n6stre cu Austria, care trece peste 700 kilometri,este peste putinta a se admite cä s'ar putea destinacontra n6stra o armata, care sä, fie In stare sä ope-reze pe Intregul cerc al Carpatilor.

Acésta fie pentru consideratiunT strategice, (cad desigur el noT nu am putea nicT o data sa fim singur1In resboit cu Austria) fie pentru motivul ca, naturaInsäsi a soluluT se opune unel concentrarl de forteconsiderabile In Transilvania

Pe de altä parte, luand in sémä forma geometricaa frontiereT, care se presinta ca o linie franta com-pus& din trel partI, noT putem admite ca operatiunile,din lips& de forte, fatä cu lntinderea intr6g'a a fron-tiereT, se vor desvolta, cel putin cele principale, peuna din aceste par!; de unde resultä, Impartirea fron-tiereI In trer fronturr :

AlpiI TransilvanT;Carpatir orientalt ;Frontiera Dorna-Mamornita.

227

Aceste dou6 din urma Ins6, forméza In realitate unsingur front.

A determina asupra caruI din aceste treI fronturise vor concentra operatiunile principale, este o chestiunete depinde aprópe In Intregime de situatiunea politico-strategica, In care se vor g6.si cele dou6 OW, la !nee-perea ostilitatilor.

Cu Vote acestea, un óre-,i care paralel se póte faceIntre ele.

In adev6r, admitênd casul unuI atac pornit din Tran-silvania, este de observat ca frontul Alpilor Transilvarifpermite invagiune1 a merge direct si in conditiunI favo-rabile de mars, catre obiectivul principal, Bucuresci.Prin frontul Carpatilor orientall, conditiunile generalesunt maI mediocre, iar In special cele strategice suntdefavorabile, prin existenta liniei FocsanI-GalatI i prin-directia escentrica a liniilor de invacpe, in casul cândobiectivul principal ar fi BucuresciI. Este prin urmaregret de admis o Invagliune pe acest din urma front,afara de casul cand situatiuna generala ar face ca o-biectivul Austrie sa fie ocuparea MoldoveI.

Considerand In fine frontul de Nord (Dorna-Mamor-nita) se póte observa ca, de si conditiunile pentru mis-carea maselor mari, sunt favorabile i nicI un obstacolnatural nu se opune invaziuneI, totusT, obiectivul fiindBucuresciI, saü chiar numaI Sudul Moldova ofensiva artrebui sà str6bata Moldova in Ir.ng, ceia ce i-ar producemare dificultate; cad ar permite apararer s'a hartuiascacontinua pe inamic, folosindu-se de tóte avantagele cepóte oferi terenul. Mal putem adaoga In acésta consi-deratiune c, finja Focsani-Galatl ar fi un obstacol greti

228 --

de trecut, dup.& un mar s agresiv atat de lung si atät de-obositor.

Prin urmare, niel prin acésta parte operatiunile nupot avea loe de cat In casurl speciale, adica, spre exem-plu, atunci eänd nu s'ar avea In vedere de cat ocupa-rea Nordulul Moldova spre a garanta flancul uneI ar-mate concentrate In Galitia orientalä, contra amenin.-tärilor din Basarabia.

.Apdrarea frontierei munt6se de la Vêrciorova.la muntii Vrancii, adica frontul Alpilor Transilvania

Tiind sémä, de Intinderea acestui front, care atinge,400 kilometri, putem stabili ca o actiune generala, petötä Intinderea sa, nu e posibilá; pentru ca, nu arputea fi puse In joc, de niel una din cele dou6destule forte, spre a presenta o suficient'a, taxi° In t6tepunctele.

Pe de alt.& parte, el este Impartit chiar de la na-tura, In dou6, de un obstacol serios (Oltul).

BasatI pe aceste consideratiunI, putem afirma eloperatifie principale se vor desfasura numal de o.

parte sail de cea-l'alta, a acestuI obstacol, iar pe res-tul frontulur vor avea loe operatiunl secondare.

In ce loe aU sa aiba loe operatiile principal% oputem deduce din dou6 consideratiI : 1) din directiagenerala a operatiunilor, si 2) din conditiile specialeale terenulul.

Directia general& e data de objectivele teritorialemai probabile. Pentru Romania objectivul general eBucuresciI, iar pentru Transilvania, valea de mijloca MuresuluI.

Operatiunile pornite din Romania, vor cauta dect

229.s'a ajunga, pe drumul cel mal scurt, catre valea demijloc a Muresula

Partea cea mai bogata In cal de comunicatie, ce cluespre valea Muresulul, este tara Barser (Impreuna cu sesulHarom-Szek), asa ca, primul objectiv al operatiunilorva fi Brasovul, nodul acestor comunicatiuni.

Result& ded, ca partea din front, mal favorabilade a fi traversata de grosul fortelor, este cea de laEstul Oltului, cad ea se gasesce pe unja drépta ceunesce cele doué objective.

Tot la aceste conclusiunl ajungem, si din punctulde vedere al conditiilor speciale ale terenulul

In adevèr, avem doué cal de comunicatie paralelecu frontul strategic, separate de un masiv muntostadanc de 50-80 kilometri. Masivul este traversat demaI multe cal; aceste cal Insa nu presint t6te aceleasicaractere, niel ca lungime, niel structura a drumulul,niel ca conditiuni ale vailor prin care tree.

Apo' este a se tine socotélä, si de departarea la carese gases° una de alta.

In Oltenia, pe un front de 160 kilumetri avem 3cal In conditiuni, unele mediocre; iar la Est de Olt,pe o Intindere mal mica de 100 kilometri, avem 5sosele, caile : Predél, Bran, PredelusI, Bratocea si Bu-zéil si o cale ferata. Ceva mal mult, In acésta ultimasectiune la centre eI, pe un front de 30 kilometri,avem calea ferata si 3 ,sosele (caile Predél, Pre-delusl si Bratocea), din care una In conditiunile celemal bune din tóte caile ce tae muntil nostri.

Pe de alta parte, mai putem adaoga, ea traversa-xea muntilor In Oltenia cere panä, la 8 clile de mar;la Est de Olt, numaI 3 411e, 4 cel mult.

-- 230

Din tóte punctele de vedere, partea central& a sec-tiunel la Est de Olt este cea maI favorabila, si deaceea se 'Ate dice aprópe Cu siguranta, ca ea paresa fie destinat& a servi de drum marelor operatiunl,.atat din Romania spre Transilvania, cat si din Tran-silvania spre Romania.

In ceea-ce priveste val6rea obstacolulu! din careeste constituit acest front, adicl a z6neI muntóse depe frontiera, iata consideratiunile ce putem face:

Transilvania presint& fórte multe avantage defen-sive, ceea-ce face ca, percIèndu-se frontiera, aparareaacesteI provincil sa nu fie de loo compromisa, mul-Omit& liniilor defensive formate de diferitele cursurfparalele, i positiilor tactice ce presinta zona déluri-lor, unde ea se póte esercita cu aceiasl sortI de re-usita. Prin urmare, pentru Transilvania, zona muntósade pe laturea sa sudica, trebuesce considerata numalca o prima, iar nu ca o singura linie de apärare,contra und invadil din Romania.

In Romania, din contra, comparand adancimeate'reT cu lungimea el, lesne se póte vedea cä apararease gasesce In conditiunl de manevra fórte mediocre,pentru ca perçlênd unja muntilor, nu mal exista Ina-poia lor nicI un obstacol destul de serios, care sacreeze dificultatl progreselor inamicula Singurul avan-taj deci al aparare! este obstacolul presentat de muntr,

pentru aceea actiunea sa trebue sa se exercitezeCu WO, energia posibila In el.

M'esitri de aparare. In Romania, pan& in present,nu avem de cat eampul Intarit de la Bucurescl. Va-lórea sa este fórte mare, caci dupa cum am spus,esind din muntI niel un obstacol geografiç nu se mar

231

opune inamiculul, a§a ca capitala ar fi cu atat maiexpusa, 'cu cat este férte apr6pe de frontiera; chiarapararea manevratä, In zona easa, nu ar mal puteasä, se eserciteze cu avantage, fiind restrans spatiulla spate.

Este deci un fapt evident, eä, tara Romanier spreAustria sta In muntif sT, i de aceea va trebui sacautam a resolva lucrurile fie In muntd, fie cel multla e0rea din el. -

Terenul presinta óre-care avantage ; inamicul vatrebui s'a faca cel putin trei gile de mars In terendificil ; dar acésta nu este destul, mal ales daca amVne socotéla de superioritatea AustrieI, fie ca num'ér,fie ca iutéla In mobilisare.

Este necesar ded a lua alte me'surl spre a opriatacul In drum, 0 a'l opri cu forte puOne ; cu altecuvinte, a'l face sä, piarclä, timp, pana la complectamobilisare a apararet

In acest scop apararea are nevoe de posiOunI deoprire, organisate defensiv prin Intarirl permanente, satnumal prin simple corectiunl ale terenulul i baricade.

Are nevoe apor de o linie de positiuni defensive,pe care s'a se rezime reservele tactice pentru ape'rareavailor, i chiar la trebuinVa sä primésca lupta cu ele;0 In fine, este necesara o linie de puncte pe care sä,se póta resema reserva strategica, sat s'a permitareservelor tactice a resista, concentrandu-se p'ana lasosirea el.

Aceste positiunl In sectiunea la Est de Olt, ar puteaIncepand de la drépta:

Linia.Pe calea Buzdt : Fata-CheI-Nehol.

- 22 -Pe calea Bratocea : Suzana-Valea larga.

77 Predelusl : Tesila-Defileul-Secaria.Predeal : BustenI-Defileul-Horatiilor.Strunga : Defileul-Strunga si Cosieni.

77 Bran : Podul-Dambovita-Dragoslave.77 Cainenl : Prip6re (tanga Surduc).

Linia a-a.Cislati, Isvcírele, Comarnic-Campina, Stoinescl-Campu-

Lung. TigveniI-Curtea-de-Arges.Linia III-a.

Ploescl-Targovisce-PitescI ;Cu posqiuni preparate :Campina-PitesclCentrul apeiretrei mobile:BucuresciI.Vote aceste mésurI fiind luate, resistenta ar deveni

destul de solida, pentru ca sa OM opri pe inamic indrumul sèil, si a'l pune In necesitate de a primi bd.-talia In conditiunl defavorabile.

In Oltenia, apararea este mal simplä, conditiunileofensivel fiind ma:I pr6ste, fie ea linil de invaclie insine luate, fie ca distanta intre ele; totusl, mastiffseri6se trebuesc luate si aci, de si nu se póte pre-supune o invagie a fortelor principale prin acea parte.

Am vdclut ca, in cas cand resistenta muntilor ar fiInvinsa la Est de Olt, apararea nu ar mal avea destulspatiu spre a manevra In adancime, de aceia ea vah nevoita sä, se int6rca spre una din laturI. SpreMoldova, cum vom vedea, conditiunile sunt desavan-tagi6se; mal bune sunt spre Oltenia. Decl, voind a im-pinge resistenta pana la ultima extremitate, aparareava cauta sa pue Oltul intre ea si inamic, si sa orga-

233

niseze resistenta In acésta parte a rel, luand un frontperpendicular pe directia invacpuneI. In acest cas,fiancurile i spatele aparareI ar remanea expuse ata-curilor, daca nu s'ar lua din timp Vote m'ésurile, pentruca apärarea sä, se p6te exercita In siguranta. Va trebuiIn acest cas, o actiune pasiva pe flancurl, rezemata pelucrarl de intarire, si una activa, tap', cu grosul in-vagiun ei.

Apararea se p6te esercita In spre muntil :In punctele : Caineni, Lainici. Burn-

bescl, Varciorova, Gura-VaeI, Poroina.Inunja II-a: La FiliasT, care resurnéza apararea por.

tiunel ofintre Dunare si Jill La Ramnicu-Valcea.Este bine sa amintim ad, ca Austria dispune de

o flota fluviala de mare valóre, i ea In cas candam voi sâ resistam In Oltenia, si m'ésurile ar fi bineluate, nu este cu neputinta ca ea sa cerce a Int6rceacésta aparare, Intrebuintand flota sa; de aci resultaimportanta Hotel nóstre pentru ap'ararea Duna'rel,precum si a orr-caror altor mësurl mate in scopul dea Impedica trecerea vap6relor pe Dunare.

Spre Olt, Slatina este de o vallire capitala.Craiova, de sigur, devine centrul apararel, fiind no-

dul tuturor comunicatiilor din Oltenia.

Frontiera de apus constituita" de Carpatii orten-tali. Din nodul cum sunt distribuite caile de comu-nicatiune, si directia lor fata cu crésta muntilor, sep6te deduce ca pe acésta parte a frontierei comuni-catiunile sunt mal putine ì In conditiuni mai me-diocre ca pe frontiera de Nord a Romanief marl.

-- 234

Pe o Intindere de peste 300 kilometri avem numaitrer cal mar principale (Oituz, Palanca, PrisecanI)alte doué cu tutul secundare (Uz, Bicaz).

Mal putem adaoga i unja Dorna, de si ea estecu desavarsire excentrica.

Este de observat acum c liniile Prisecanl si Dornasunt förte lungI, í traversarea muntilor pote s'a du-reze mar bine de opt que, ceea ce le face sa deviecu totul defavorabile pentru operatiunf importante.

Pare deer ca numaI caile Oituz si Palanca, Impreundcu secundara Uz, presint conditiunr mar favorabile;ele se gases°, este drept, pe un front de 60 kilometri;dar sunt singurile care pot fi adoptate, fie ca frontulmerge din ce In ce micsorandu-se In spre interiorulMoldovel, fie ca traversarea muntilor este mar us6ra.

Este de notat însä, ea linia Palanca face un mareocol i ca este In proiste conditiunr, plus cä este sicam departe de unja Oituz, de aceea se p6te credecä adevérata linie de invaclie va fi numar calea Oituz,iar cele-l-alte vor fi numar nisce linii secondare.

Trebue sa notarn cä unja Oituz, de si este In con-bune, totusr, ea nu are valbre de cat pentru

nisce operatiunr ce s'ar localiza In Moldova, cacr sprerestul tèrer acéstä linie este taiat'a de fortificatiile de laFocsani.

In resumat putem conchide, ca frontiera sa munt6sadin Moldova e mar putin expusa de cat cea din Roma-nia mare si acésta pentru urmatbrele cause :

1) Trecétorile In munti sunt strImte si Inalte i o-pentru a le trece, formatiunr In col6ne subtirI

lung'.

235

Singur drumul de la Oituz este favorabil.Debuseurile vailor In Moldova permit de a Itn-

pedica esirea din muntI.Nu se pot lua mésurI spre a asigura, legatura Intre

col6ne, daca, trecerea este contrastata.Inaintarea spre interiorul VéreI cu totul grea (lip-

sesc drumurt de fer).Se gasesc positil tarI defensive.

Singurul avantaj ce p6te avea atacul In acésta parte,este unja relativ scurta de la Oituz la GalatT, (4-6 qilede mar). Tinêndu-se Irish séma de dificultatile enumë-rate, asemenea de cursul rlurilor, de directiunea liniilorferate, resulta fara nicI o Indoiala ca intrarea In Mol-dova prin Bucovina este mult maI us6ra, de si acéstaeste nu mal putin desavantagi6sa.

Orl-cum Insa, posibilitatea unul atac d'inspre fron-tiera muntása a Moldovel, nu 'Dote fi esclusa si cumconditiunile defensive In acésta parte, de si favorabile,nu sunt atat de bune, In cat sä fim sigurI cä, orl-ce In-cercare va fi zadarnicita cu forte relativ restransa, estenevoe i aicr, ca si In Alpil Transilvanr, a se lua m6suffde aparare, care s'a faca inaintarea inamiculur cat s'arputea de grea. i aid m6surile de aparare ar putea saconsiste din treI liniT de puncte, Intarite si esalonateprin vane strebatute de cal de comunicatiunI

M'O'surI de aparare :I-a Linie.

Pasul Oituz-Harja (Valea Oituz).Pasul Uz (Valea Uz).Palanca, ComanestI, Doftana, (Valea Trotus).Prisecanl, (Bistrici6ra), Hangu (Bistrita).

-23611-a Linie.

OcnaValea Uz s'i Trotus.OnesclValea Trotus si Oituz.PiatraValea BistriteI-Bistricióra.

Ill-a Linie.Adjud.Centru aparareI, la FocsanI.

b) Frordiera Dorna-illamornqa

Acésta frcntiera nu este determinata de niel unelement geografic continut, sat de rnare valóre, cadnu urméza niel o bole natural& ; bine definita'.

Intre Bistrita si Moldova, frontiera traverséza muntifBistr4el mari, urmand mal antèiù erésta principal& siapol crésta ramureI dintre Suha si Ostra, incovoindu-sepe la capul vaer acestul din urma I'M. lntre Moldovasi Sucéva, ea unnéza cursul mai multor rlusóre; dela StirbescI urea valea Sucévei, pan& la Itcanl, si deaci pana in Siret, precum si din Siret In Prut. estedeterminata. satí de nisce pirae far& insemnatate, sagtrasa peste diferitele cóme de délurI ce despart acestepirae.

Frontiera se presinta In forma' de unghiù drept. Inlungul-séti existe doué linil de comunicgil, cate unade fie-care parte. Acestea sunt: In Bucovina, unja Dorna-Gura Humóref, Sucêva, Siret, Cernauti, in Moldova,§arul Dorne1-Falticeni-Botosani-Dorohoit-Mamorn4a.

Aceste linii nu ai1 aceasI importanta, ca pe frontierilecele-l'alte, de óre-ce obstacolele naturale nu sunt Inlungul lor, ci In curmezis; totusl, si aci probabil, primele

237

operatiunf, se vor desvolta pe trunchiurile ce le pun Inlegatura.

Este de observat c5, unja Austriaca este in mal bun5,stare ca practicabilitate, dar are defectul de a fi fórteapr6pe de frontiera; cea din Romania este In condltiunlinferióre, dar este maI putin expusa.

Trunchiurile de legatura Intre ele sunt :Sarul Dornel---Dorna-Vatra,FalticenlGura Humórel,FalticenI--Sucéva,Botosanl Su céva,BotosanfSiret (Mihailen1),DorohoitiSiret (Mihailen1),IVIamornita--Cernaut.

Pana la Valea MoldoveI terenul este muntos i nestrebatut de comunicatie, singura legaturä Intre celedoué linil considerate, este drumul din pasul Dorna,care atat Intr'o parte, cat si In cea-l-alta se continuaprin teren greü, vat' strimte; asa In cat esta aprópe si-gur c5, operatiunl lnsemnate nu se vor desfasura Inacésta parte, ci In partea de frontiera, coprinsa IntreMoldova si Prutul superior.

In acéqa parte, retéua este bogata i liniile paralelecu frontiera sunt legate prin sase trunchiurI.

Examinand cum sunt distribuite aceste trunchiurr,putem vedea G5, ele pornesc din Bucovina din patrupuncte situate pe unja Austriaca : Gura-Humorel, Su-céva, Siret i Cernautfi, ducênd In Moldova la FalticenI

Botosanf.La Botosanl converg tóte drumurile de la Sucéva

Siret i Cernautr, iar la Falticerff cele de la SucévaGura-Humorel.

238

Admita-ad casul uneI invagiunT pe aceste cal, este denotat 6, : de la BotosanI se pote vrma In spre interiorult'arel dou6 sosele : BotosanT-T6rgu-Frumos si Botosani-SoldanescI-Lespezile-Thrgu-Frumos.

Primul este prin Mur', iar al douilea de pr6sta con-structie.

De la FalticenI, din contra, exista numal o singur&sosea, dar conditsiunile sunt bune sub tóte raporturile".

Va lea Moldovei este larga si populata.In orI-ce cas, ambele aceste drumurT duc in valea

SiretuluT la Roman, asa ca orl-care ar fi ales din ele,saa chiar de ar fi urmate amândou6, Romanul are oimportant& v6dita ; si daca FälticeniT si BotosaniT suntdou6 puncte de oprire, Romanul este punctul pe careva trebui s'a se rezeme ap6rarea MoldoveI despre Bu-covina.

Romanul póte fi Intors prin soseaua Falticeni-Pia-tra-Bacat ; si din acésta causa, spre a complecta a-prarea In ac6sta directie, este necesar de a se inter-cepta acésta linie, Intarind Piatra si puind acest punctIn legatura cu Romanul prin IntárirT intermediare.

De la Botosanr, operatiunile ar putea fi Indreptatesi asapra IasuluT, de §i Romanul constitue o amenin-tare fórte seriós& pentru o ast-f el de intreprindere.

In orI-ce cas, importanta IasuluI este netagáduit6,l'ata cu o invaclie venita din spre Bucovina, si de aceease p6te crede ca apararea MoldoveT In acést& directie saimplice a se lua óresT-care m6surT defensive si la lasT.

M6suri de ap6rare.I-a Linie. Vatra Dorner-Fälticenl-Botosanr.Ira Linie. Piatra-Roman (IasI).III-a Linie. Adjud si FocsanI.

239

c) Fronttera spre Rzzsta

Cel d'antkiti obstacol de care se vor isbi operatiunileofensive pornite din Rusia spre teritoriul nostru, cat sivice-versa, este linia Prutulul, de la Mamornita la gurasa, i unja Dunärer, de la .confluenta Prutulur la Mare.

Linia Dunarei constitue un obstacol prea serios,fata, cu Prutul, pentru ca operatiunile principale safie atrase In acésta parte; gait de casurI exceptionale,In care situatiunea strategica sä mpue alegerea a-cestuI din urma drum, cu t6te greutätile ce el presinta.

Abstractie fä cand chiar de obstacolul ce presinta Du-narea In acéstä, parte, greutatile mal provine si dinfaptul, c reteail de comnnicatie din Dobrogia nu aredesvoltare suficienta spre a favorisa miscarea maselormarl, asa In cat se p6te afirma ca numal cand dificul-tatile ar fi prea mali In Moldova, invadiunea Rusa sase Indrepte spre Dobrogia. Dar chiar In acest cas, nuse va opera probabil prin Dobrogia de cat In scopulde a Int6rce apararea din Moldova, iar nicI de cumpentru a trece esclusiv pe aid.

ConsiderInd din contra, cursul Prutulul, obstacolulce el presinta nu este atat de serios pentru ca sä sepaa, presupune cä atacul va prefera sa forteze unjaDurarel, spre a Int6rce apararea Prutulul. Prin urmareprimele operatiunI vor fi indreptate catre Prut;numai din acést'a singura consideratitme, resulta t6täimportanta acestul curs de apa pentru not

Valérea strategici a Prutulul

Valeffea undf curs de apa, din punctul de vederemilitar, consista din obstacolul material, ce el presintä

240

trecerilor de pe un mal pe altul. Acésta pentru ca, celcare Inaintéza este silit sa piarda timp, si aparareaprofitand de el 'Ate sa 'si coneentreze forte suficientepe punctul amenintat.

Vedem de aci ca valOrea unul rliri depinde, in pri-mul loe, de doI factorf:

Intinderea cursulaVolumul apelor.

In adev6r, cu cat cursul va fi maI Intins, eu atatsupravegherea va fi Imprastiatä si concentrarea apa-rare' maI anevoi6sa, de unde decurge di atacul are malmulta probabilitate sa forteze trecerea, mad Inainte caapa'rarea s.a se fi putut concentra asupra puntuluIamenintat cu forte suficiente.

Din contra, cu cat apele vor fi mar marI, trecereava presinta mal multe greutatr si va cere prin urmaremaI mult timp, ceia-ce va permite apa'rareI sa se con-centreze.

Din aceste puncte de vedere, val6rea Prutulul estemica, de Ore-ce pe de o parte cursul s'Oti este lung siconcentrarea pe un anumit punct ar avea nevoe deun timp lndelungat, In cas cand s'ar supraveghea totcursul s'éii; iar pe de alta parte, volumul apelor sale estemic, asa ca' operatiunile de trecere se pot executa Inputin timp, ceea-ce va face de sigur ca anärarea sanu p6ta alerga la vreme, In fata punctulul ales pentrutrecere, cu forte concentrate.

Dar pe Mpg& factoril aratatI mal sus mai este un altreilea, care trirturesce pote in aceasr masura asupra,val6rei unuI curs de apa; acest factor este retéua de calde comunicatie.

Cand volumul apelor este mare, punctele de trecere

-- 241

sunt rare 0 supravegherea este mai u§6ra, putêndu-se limita numal la aceste puncte.

Din contra, cand volumul este rnic, punctele de tre-cere sunt ma' dese *i supravegherea presinta dificultatT;mal este de observat ea, din aceste numer6se puncte,multe din ele nu ail val6re de cat pentru micl deta-§amente; cad', de, catre masele marI, nu pot fi Intre-buintate de cat punctele, ce se gasesc pe prelungireacailor mar' de comunicatiune, sail In apropierea lor.Resulta de aci ca, cu cat punctele principale vor fi malputine, cu atat masurile contra trecerilor vor fi maluwr de luat §i, prin urmare, §i val6rea riulur va fi malmare, fata cu operatiunile Insemnate.

Sub acest raport, Prutul se gasesce In conditiunI fa-vorabile, de Ore-ce punctele marl de trecere sunt f6rtelimitate.

Se Intelege Insa, ca, valórea acestel Con ditiuni favo-rabile depinde, In primul loc, de distantele ce separa di-feritele puncte de trecere; cu cat ele vor fi maI mid, cuatat va fi mai avantagios pentru apèrare; cu cat vor fimal marl; conditiunile vor fi mal mediocre; In al doui-lea loe, depinde de conditiunile tactice defensive In carese gasesc punctele de trecere.

Punctele de trecere, indicate de caile de comunica-tiune, sunt :

Galati. Linia de comunicatie Renl-Galatl.Cahul. Linia de comunicatie Cahul-Oancea-GalatI.Leova. Linia de comunica,tie Kiqinet-Hu0 sail

Barlad.UnghenI. Linia de comunicatie Kiqineil-Ial.Sculenr. Linia de comunicatie Balta-Iaqi.

Aceste puncte se intind pe un front de mal bine16

242

de 200 kilometri; ceea ce este mult. Totu0, conditiu-nile nu ar fi cu desëvér0re defavorabile, dacä nu s'armaI putea trece absolut prin alte puncte; dar In casulnostru Intampla tocmaI contrariul cad', pe langapunctele citate, riul mai p6te'fi trecut prin alte puncte de

cu forte mal putin Insemnate; aceste puncte suntGura-Sarata, Cotu-MoreI, Bivolarii, Stefänescil,

In fine, chiar afar& de acestea, Prutul póte fi trecut$i PTin alte pärtI de detasamente uOre, mal cu seamäde pavalerie; i acésta din causä ea malul drept areo osea In tot lungul sèù, iar pe malul stang este oretea bogata de cal naturale, ca 0 pe cel drept, pre-cum 0 pentru ca volumul a pelor este mic.

Se p6te observa numaI ca, de la Leova In jos, adicä,pe o Intindere de vr'o 120 kilometri, 11111 nu pòte fitrecut de cat prin punctele indicate, acésta din causamlaOinelor de care este acoperit fundul Ida

A§a. In cat, tiind seamä cá trupele inamice vor aveacentrul lor de pornire la Ki§inefir putern admite caportiunea ce va trebui supraveghiatä, In tot lungals'éti, de aprcipe, este cea dintre $i Leova, adicäcam 100 kilometri, iar restul numaI la puncteleCahul

Putem conchide deci cä sub acest raport, Prutul,de 0 nu se gäsesce In bune conditiunl, totu0 nu estelipsit cu totul de Ore-care val6re defensiva, In catsä nu Oa fi utilisat, ca prima linie de resistenta,spre a ingreuia mersul inamiculul spre interiorul Ord.

Sub raportul conditiunilor tactice, putem face ur-mät6rele consideratiunI: Prutul nu pote fi trecut decat pe pqdurr, a caror constructie ar presenta grte

243

marl greutatl, daca ar trebui 0, se faca, sub focul ape,-rarer.

In adever, fundul v'aei mal in tot cursul rfului areo largime de cel putin 3 kilometri i dui nu curgepriu mijlocul ci cand pe langa un mal and pelanga altul.

In cas cand este Mug& malul nostru, atuncr de sigurca conditiunile sunt favorabile, cad' apararea are ac-tiune pe tot sesul de dincolo de AO, plus ca rtul esteprotegiat direct de focurile er.

In acest cas, trecerea nu pote reusi de cat cu fortecu mult superi6re, si chiar atund, ea remane o ope-ratiune de prima dificultate.

In casul al 2-lea, trecerea dulul este mai us6ra de-efectuat maI ales cand distanta intre rib i cresta, pecare ar lua positie aperarea, este superiára bataer tu-nulur. Totusr insa, remane faptul cä dupa trecerea pepod, inamicul va trebui sa traverseze un ses expusactiuneT aperare!.

Ca conclusiune putem gice ca, de si Prutul nu esteun obstacol natural impuitor, totusr trecerea sa fortatava fi o. operatiune grea, si acésta maT cu séma incasul and dui este In apropierea malulul aparare!.Totul ins& depinde de fortele disponibile, pentru ocu-parea punctelor principale de trecere si de observareapärtilor. pe unde detasamente mai usere pot sa trecti,de pe un mal pe cel-alt.

In ori-ce cas, mesurile luate nu vor putea sa im-pedice caderea acestel prime linil, care de alt-fel nupote fi considerata, ca o linie principala de resistenta,din causa slabiciuner sale.

0 data perdut Prutul, alta linie de aperare natu-

244

rala, bine hotäräta, nu existä. Cursul inferior al Sire-tuluT 'Ate servi ca linie de ap6rare, dar si el presintadiferite inconveniente ; mar antêiù, malul stang (ache&al ataculuT) domina perfect pe cel opus; apoi nu In-chide In curmezis tot frontul atacului; In fine, curbace descrie permite ataculur o actiune mar concen-trata de cat aparärer.

Pentru aceea. s'a cautat prin lucrari de fortificatila se remedia aceste inconveniente. Cele trei grupurrde fortificatii, de la Focsara, Namol6sa si Galati, datidestula tarie Maier SiretuluT, pentru a servi de linieprincipal& de apärare, in defensiva, si de prima basasolid& In apararea linier Prutului.

Este evident ca terenul Intre Prut si Siret va fi deasemenea disputat, cu atat mal mult ca liniile de in-vadie sunt bine indicate prin formele terenula Ele nupot fi de cat :

I.) Prin valea Dunarer propriti disa, de la Reni spreGalati; linia acésta este deja apa' rat& pria fortificatiilede la Galati; probabil Insä, el, mésurile vor fi com-plectate prin lucran permanente sail provisora ; la ne-voe chiar lucran pasagere, timpul permit6nd, pot in-lesni apararea.

Prin valea Barladului; acésta este unja cea maiavantaj6sa pentru primele operatiuni; de unde result&necesitatea unor m'ésuri de apërare Intre Bênad siVaslui.

Un cap de pod la Grozescr p6te tnlesni cu multap'ararea acestei linii.

Prin valea Bahluiului si apoi a Siretului ; im-portant& prin faptul ca este urmata de calea ferata.

Apararea acestei linii va depinde de mäsurile mate

_Jdirect pe ea, dar va depinde mat cu Wm& de tariavael Barladuldf, cu care comunica In conditiunT fOrtebune i !Ate decI fi Int6rsa prin ea.

Linia SiretuluI, cu mësurile mate i cu cele ce sevor maf lua, devine o linie förte tare, si de aceia nutrebue esclusa ideia une! IncercarI de Int6rcere prinDobrogia.

Trebue sa se observe Ins& c Dun&rea deja con-stitue o aparare destul de puternica In acésta parte,taus' se crede ca obstacolul presentat de ea pentrua fi In adevér eficace, are nevoe de a fi sustinut devr'un punct de sprijin ales In interiorul Dobrogiel,cum ar fi Babadag, saU chiar numai Cerna-Voclà.

d) _Frontiera spre Bulgaria qi Serbia

Frontiera spre Bulgaria si Serbia este constituitade fluviul Dunarea, a carul important& militara estede taa evidenta; primele operatiunl, fie dintr'o parte,fie din cea-l'alta, vor consta din trecerea aceste se-

riòse bariereObstacolul ce presinta un curs de apa este In ra-

port direct cu volumul apelor sale si cu greutAtile cepresinta trecerea de pe un mal pe altul; val6rea sa esteIns& In raport invers cu Intinderea frontuluI ce potefi amenintat.

Volumul apelor. Ca volum al apelor, Duna'rea esteun fluvia de antêiul ordin; adancimea sa medie se'Ate (lice ca este de 80 m., in putine partI gasimadAncimI mai mid de. 20 m., cum este la Calafat,unde la ape miel se reduce la 15 rn In un ele puncteadancirnea trece chiar de 50 m., (Gura vaei).

246

In ori-ce cas, se Oto gice ca, Dunarea nu pcSte fitrecuta In niel o epoca a anulul pe poduri expeditivosaü facute pe mi.

Largimea medie a fluviulul p6te fi considerata de1000 m. i la ape marl 1500 m.

Tn unele puncte fluviul presinta làtimi miel, dar acoloapele sunt rupte In mal multe brate, cum se Intampla In-tre gura IalomiteI i Braila. ì intre Tulcea i Marea-Négra.

In conclusiune, volumul apelor este destul de mare,pentru ea operatiunea de trecere sa presinte

independent de orr-ce alte consideratiunI ; ea nuse p6te efectua de cat, sail pe bastimente sati pe unpod de vase, a cardi lungime va trebui sa fie, malin télte partile, cel putin un kilometru.

Greutd tile de trecere. In ceea ce privesce greuta-tilo de trecere, de pe un mal pe cel-l'alt, vom nota caM'ara de constructia material& a podulul, mal este deconsiderat siguranta ce se pote avea pe timpul cons-tructief si a trecerei primelor trupe. Acésta siguranta de-pinde In primul loe de raportul, conditiunile de dominareIntre cele douè =lar!. Sub acest raport In general,malul drept al Dung,rel domina pe cel stáng, pentrumotivul ca, pe cand terenul de pe malul drept esteconstituit din coline de ridicare, cel de pe malul stangeste o campie aluvionala, al carur plan este la maibine de 50 m., sub p'ärtile cele mai lasate ale ma-luluf drept.

Terenul imediat vecin malulur stang, pe o intinderemedie de 15 kilometri de la fluviti, este mal jos side cat planul ~piel si de aceia comandamentulrnalului drept se pronunta si mal mult ; fluviul perdedar din val6rea sa defensiva pentru malul stang.

247

Un alt fapt compenseaza Insä, in mare parte, acéstastare de inferioritatd a malului stang,

In general, terenul dintre fluviil si piciorul terasei-este mede si mlastinos, asa in cat el nu pote fi traver-sat de cat pe acolo unde mana omuluf 'ha facut prac-ticabil, creand caf de comunicatiune.

Solul de sub terasa danubiena si pana In Dunäreeste supus revarsärilor fluviuluf, formand lacurile, hal--tile si vinele de apä, ce se gäsesc pe terenul ce formaalta data matca fluviului. Aceste lacuri, bait!, smar-turf, etc., reduc nurarul punctelor favorabile trecereifluviuluT, representate prin istinurile dintre ele.

Ast-fel, In lungul Dunarei se insira lacul Bistretul,balta Nedea, balta Potelu, lactil Suhaiul, smarcurile sibratele ce preceda balta de la apusul Giurgiulul, baltaGrecilor, balta Maras'. Bratul Borcea, lasä Intre elsi bratul principal un teren plin de mocirle, ball, bratesi insule acoperite de trestie; bratul Pasea ce Incepe lanordul Harsovei, lasä de asemenea, hltre el §i bratulprincipal, un sol supus inundatiunilor si de aceasrnatura cu solul dintre bratul Borcea si fluviti. Mai jos,intre Braila si Isacea, solul din drépta fluviului este peo mare lärgime supus inundatiunilor (10 kilometri).

inainte de a ajunge la Tulcea, Dunärea se desparteIn douè brate : bratul KilieT la nord, si braVil de la sud,descompus In bratul Suline1 si sf, George. Bratul Ki-het presinta mai multe vine Intre Ismail si Kilia, si intreKilia si Vilcov, apol se arum& in mare prin maimulte gurr.

Bratul Sulinel, singurul navigabil, se varsä la Sulina.Insula Letea la nord si sf. George la sud, despart aceletrel brate.

248

Din causa acestor conditiuni ale fluviului, puntele detrecere sunt rare, de Ore-ce nu pot fi de cat acolo undeterenul este practicabil.

Afar& de acésta, inferioritatea malulul stang fata cucel drept mai este compensata prin existenta terasei.In adev6r, comandamentul malului drept se intinde nu-mai asupra trecerei fluviului nu i asupra terenului cetrebue strëbatut spre a se eci din fundul vechiulur pat alBunke, caci acest teren este afar& din actiunea eficacea tunurilor de camp, asegate pe malul opus; el esteInca cu totul sub focul primel terase. Resulta de aeiecirea din vechiul pat al fluviului, va fi o operatiune totatat de grea ca i trecerea lui, caci terasa domina totterenul dintre ea si fluviil, teren deja putin favorabilmanevrei prin natura sa

Din t6te cele spuse rezulta ca, trecerea de pe malulsang pe cel drept presintL mari dificultati, dacä, ea artrebui sa se esecute sub focul direct si eficace al apa-rare!, i, de aceia, nu este prudent de a fi incercata, decat In acele puncte unde malurile sunt la acelac nivel;sail in casul contrar, va trebui, prin manevre bine com-binate, a se efectua prin surprindere.

Trecerea in sensul opus presinta mai putine greutati,multumita diferentei de nivel intre cele douò maluri;totuci, ea nu se p6te efectua In conditiunl favorabile, decat in punctele unde terenul de pe malul sang estepracticabil i favorabil manevrei, acésta mai cu ose-bire in casul (And trecerea ar trebui sa se esecute subfocul aparärei.

Intiuderea cursului. FaVa cu Serbia Intinderea Du-narel este fikte mica, apararea sa va fi lesne de facut,

prin acésta, val6rea obstacolului ce ea presinta a-

249

tinge maximul s'ét, mal ales daca' am tine socotéla,de la Orsova la Gura Timoculdf, malul stang dominape col drept.

Fata cu Bulgaria, conditiunile sunt mal putin favo-rabile, totusl Ins& nu atat de mediocre oat ar parea laprima vedere. In adev6r, daca s'ar tine séma de tóta, por-tiunea ce constitue frontiera Intre cele dou6 State, &lie&de la gura Timocului la Silistra, cu alte cuvinte mal 500kilometri, de sigur câ val6rea defensiva a Dunärel ardeveni póte Indoelnica fata de fortele de care dispuneatat Romania cat si Bulgaria; nu trebue sa uitam cä spreDobrogia niel un obstacol nu se opune invadiuneT si ea,prin urmare, o parte din forte vor fi atrase In acea di-rectie.

Din causa Insä a moduluI cum sunt dispuse cele dou6capitale, preoum si din modul cum sunt ele legate cuDunärea, se [Ate prevedea câ operatiunile principale- nuse vor intinde pe Intréga portiune ce considerärn. el nu-ma," pe o parte.

Care va fi acéstä parte alésä pentru eseentarea tre-cerel, este greti a se determina, totul depindênd de si-tuatiunea strategica In care se vor gasi cele douò partl;puten3 admite Insä, judecand numal dupä eletnentelegeografice (obstacole i cal de comunicatie), ca acesteportiunI vor fi :

In casul unei ofensive Romano: portiunea dintre guraTimoculuI si a Vidinulul, avênd ea objectiv Sofia; iarpentru o ofensiva Bulgarä, portiunea dintre Vidin silistra avênd ea objectiv Bucurescil.

In adev6r, o ofensivä Bulgara, daca ar pätrunde Intar& prin Oltenia, ar avea de invis resistenta organisatape unja Oltulul precum si pe cele-alte cursurI mal putin

-- 250 --

importante dar carl.pot crea dificultatl, de naturä a- In-tarzia mersul inainte, cum sunt : Yedea i Argesul. Inplus, ofensiva ar trebui sa Inainteze spre BucurescI, ex-puindu2s1 continut flancul stang atacurilor ce ar puteaporni din vaile Carpatilor.

De asemenea, daca ofensiva Roman& ar voi s'a pa-trunda prin centrul frontuluI pe la Rusciuc saüSistov,independent de orI-ce alta consideratie, chiar daca tre-cerea s'ar efectua cu succes, va trebui ra% faca un ocolspre drépta, pentru ca sa inainteze catre Sofia, expuindast-fel flancul s'éti atacurilor din Balcarif, i 'Ate chiarspatele.

Inaintarea direct spre Sud, prin pasurile din BalcaniIcentral!, spre valea Tundjei, nu ar presenta avantaje de-cat In casul, c'and centrul vitalitate Bulgare s'ar trans-porta In Rumelia, parasind basenul Sofia. Result& dedca, pentru Romania calea sa de invadie este din Olte-nia direct spre Sofia, iar a BulgarieI prin centrul fron-tuldr.

Ast-fel stand lucrurile, frontul serios amenintat, atatpentru o parte cat i pentru cea-l'alta, se reduce la ju-m'étate i prin urmare valórea defensiva a fluviuluI, fatacu directia probabill a opergiunilor principale, nu estemaI de loc slabita de intinderea cursulul sèti.

Puncte de trecere. Punctele de trecere sunt limitatepentru ambele tali din causa natureI malurilor.

Pentru Romania, ele nu sunt favorabile de cat acolouncle malul stang nu este sub col drept, iar pentru Bul-garia acGlo unde malul stang este mal putin mlastinos.

Din Impartirea ce am facut cursuliff DunareI, result&câ pentru Romania, din punctele favorabile de trecere

25i

sunt de mai mare val6re cele din Oltenia; iar pentruBulgaria, cele din portiunea dintre Vidin si Silistra.

De la Timok la Vidin. In acésta parte ultimele ra-muri ale délurilor din rrnintii MehedintI se Intinde catreDunare, silind'o sä ia o directde generala cam spre Sud,de la Turnu-Severin la Calafat. Aid dar fluviul nucurge Inteun ses si o margine de &lull, ci fare douëlanturI de colMe, prin urmare nu exist& terasa pe ma-lul stang si ca consecinta comandamentul maluluidrept nu este continuia. Din contra, In multe punctemalul stang dominä pe cel drept, si de sigur acestesunt punctele cele mail favorabile de trecere.

In fata Gruel' se gasesce gura Timocului, care pre-sinta, un mic ses, asa In cat malul stang domina pecel drept, dar punctele de trecere sunt prea escen-trice si p6te mai importante fatä, cu Serbia. De laCetatea la Ciuperceni malul stang domina continuilpe cel drept, si prin urmare trecerea p6te fi Inlesnici6sa.

Acésta explica existenta Intäririlor de la Vidin. Injos de Ciupercenl malul drept domina appipe neIntre-rupt pe cel stang.

lntre Vidin i Isker. Um, colinelor din Bulgaria seretrage departandu-se de fluvit la vre-o 10 kilometri,asa ea malurile sunt cam la a celasi nivel, ha In unelepuncte pare mai rasarit cel stang. Result& ca II-Are Co-rabia si gura Oltului trecerea nu presintä, alt inconve-nient de cat acela e malul opus este mlästinos, eleste Insa strabätut de drumurile ce pun In legatura,Magura, cu. Golentz si Gigin. In Romania converg spreacésta parte dou6 cäi ferate: Costesci, T.-MagureleSlatina-Corabia, precum i mai multe sosele judetene

252 --

comunale, ceea ce p6te permite o concentrare destulde repede a fortelor asupra acesteI portiuni.

Asa dar, punctele de trecere par a fi cele de pelaw& Calafat si la Vest de T.-Magurele. Cele d'antélpresintä Insa inconvenientul ca sunt prea excpntricefata Cu capitala BucurescI, si nu sunt destul de legateprin comunicatif cu interiorul Varet pe cata vreme celedin prma sunt cu totul lipsite de aceste inconveniente;se gäsesce pp unja ce unesce Bucurescil cu Sofia, sisunt legate cu o retea bogata de comunicatiunI.

intre gura Vid ului qi Silistra. In acésta portiunepunctele de trecere de pe malul drept pe cel stang suntlimitate. dupa cum am spus, din causa mlästinilor ce segases° pe malul Roman.

Putem nota ca favorabile: Nicopoli-Turnu-Mägurele,Sistov-Zimnicea, Rusciuc-Giurgiu si Turtucaia-Oltenita.

Dintre Vote, cel mai indicat este cel de la Rusciuc,pentru motivul ca, atat de o parte cat i de cea-lalta aDunarel converg maï multe caI de comunicatiunl si arecapat aid unja feratä bulgara Varna.

in Dobrogia. In acéstä portiune Dunarea presintaun obstacol f6rte serios, rupênclu se In mar multe ra-muff, si de aceia probabil o ofensiva bulgara, indreptatacontra Dobrogiel, nu va fi Intreprinsa de cat In cavilcand ar avea ca objectiv final ocuparea acesteIvincii,

In orl-ce cas, Harsova pare a fi punctul cel marvorabil de trecere; iar daca se va construi podul cl!Cerna-Voda, acesta va fi punctul cel mal important,motiv pentru care se credo cä fortificarea sa va fi in-dispensabila.

FINE

TABLA DE MATERIE

INTRODUCEREImportanta geografiel 5.-Importanta studiilor geografice din puncte de

vedere militar 6.-Nocesitatea unor studil geografice curat militare 12 --De-finitia geografie militare 13.-Importanta terenuluY In operatiunile militare13.-Elementele geografice, clasarea lor 14.-Punctele de vedere din carIse vor studia elementele geografice 15.

PARTEA ICap. I.-Studiul elementelor geografice

Mal(a. Infiuenta muntilor asupra operatiunilor militare si importantalor 17.-Cdmpiile.--Importanta campiilor 25.-Valérea diferitelor obstacoledin campiI 26.-Zonele delur6se 29. Termurile maritime 30. - Frontierile.Importanta lor 81.- Celite de comunicatie 32.- Centrele populate 36.-For-tificaliile 36.

CAP. Il.-Principil de strategie necesare In studiul geografid militare

Teatrul de operatiuni i subdivisiunile sale. Teatrul de resboifi 38.-Teatrulde operatiun) Esicher strategic 40.-Zona de operatie 40.-Suprafete,linii Ø punete strategice. Basa de operatie 40.-Zona de concentrare 4Front strategic 46.-Front de operata 46.-Linil si puncte de apirare 47. -Obiective 47.-LiniT de operatil 48.-LiniI de comunicatiT 50.

PARTEA IIROMANIA

Privire yenerald 62.- Formele ter enuluT 55.-Rominia la Vest de Milcov :sa munt6s5. 65. -Zona dealurilor 66 -Zona seas& 57. - CursurI de api

57 -Comunica(iunT 68. - Centre populate 9 .-Moldova : Zona muntelsi62.N. Zona délurilor 62 -Zona seasi 64.-Ridrografia 64.-Comunicatil 66. -Centre populate 68.

Oltenia 68 -Orografia 69 -Masivul dintre Duniire i Jifi 69. -Masivuldir k6e Jiii si Olt 72. llidrografia: Afluentil mid al DunArd 74. CursulJir il 76.-Cursul Oltulul 79. - CM de cornunicatie 81. - ConsideratiuMasuota frontierel despre Austria 86.

Rominia mare 88.-Orografia. - Masivur dintre Olt si Prahova, 83.-Masivul dintre Prahova i Buzati 93.-Masivul la Est de Buztlii 94 -Bidro-grafia: Afluenti1 din stanga OltuluI 95. - Vèdea 96.-Argesul 97. -1- talo-mita 1. )1.- AiluentiI SiretuluI 1O. - CM de comunicatie 106.- Considera-tiuM aqupra frontierel despre Austria 113.

Moldova. 115.-Orografia 116.-Masivul de la Sud de Oituz 117.-Ma-

II

sivul dintre Oituz 0 Trotul 118. - "Masivul dintre Trotm iii Bistriciéra119.-Masivul de la Nord de Bistriciára 120 -Hidrografia: Siretul 0 a-iluentil sal 121.-Prutul 0 afluentiT sal din drépta 132. - Cal de comuni-catie 134.-Cunsideratiunl asupra frontierel muntése a Moldovel 138.

Dunarea 14S.-Campia DunareI 151.

TRANSILVANIA

lntinderea §i populatia 156.-Clima 157.-Orografia 158: Latura de Nord159.-Latura de Vest 160.-Latura de Sud 164.-Latura de Est 166.-Zo-nele delurése 168.-Zonele qese 168. - Hidrografia 170. - Comunicatiunt171.-Notite istorice 174.

BUCO VINA

1ntindere 0 Populatie 176.-Orografie 177.-Zona dealurilor 178. - $e-surile 179.-Hidrografia 179.-Cal de comunicatie 180.-1mportanta mili-tara 182. -Notite istorice 183.

BASARABI A

Generalitate 186.-Hidrografia 184.-Orografia 184.- Comunicatil 186.-Notite istorice 187.

PENINSULA BALCANICA

ConsideratiunT generale 188.-Hidrografia 195.- Orografia 199.-Cif decomunicatie 205.-ConsideratiunI 208.

11ULGARIA

Notite istorice 209. - Intindere 0 populatie 211. - Orografie 213.-Hi-drografle 217. ComunicatiT 218.-Centre populate 220.-Intarirl 221.-Con-sideratiunT generate 221.

APARAREA ROMANIEI

Consideratiunl 225. -a) Frontiera spre Austria 225.- b) Frontiera Dor-na-Mamornita 236. -- c) Frontiera spre Rusia 239. - d) Frontiera spre Bul-garia 0 Serbia 245.

4.-- --411,-