arta militara

Responsabilitatea pentru con]inutul materialelor publicaterevine \n exclusivitate autorilor,

\n conformitate cu prevederile Legii nr. 206 din 27.05.2004

Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[G`ndirea militar[ rom`neasc[G`ndirea militar[ rom`neasc[G`ndirea militar[ rom`neasc[G`ndirea militar[ rom`neasc[

este inclus[ ]n baza de date Index Copernicus International

CuprinsCuprinsCuprinsCuprinsCuprins ContentsContentsContentsContentsContents

3

3434343434

2121212121

77777

4242424242

1111111111

EditorialEditorialEditorialEditorialEditorial

Pe frecven]a modernit`]iiColonel dr. Mircea T~NASE

ComandamentulComandamentulComandamentulComandamentulComandamentulComunica]iilorComunica]iilorComunica]iilorComunica]iilorComunica]iilor[i Informaticii[i Informaticii[i Informaticii[i Informaticii[i Informaticii

- \ntre istorie- \ntre istorie- \ntre istorie- \ntre istorie- \ntre istorie[i modernitate -[i modernitate -[i modernitate -[i modernitate -[i modernitate -

Transmisioni[tii Armatei Românieila ceas aniversarGeneral de brigad` Ion CER~CEANU

Evolu]ia istoric` a structurilorde conducere a transmisiunilor[i informaticii militaredin Statul Major GeneralGeneral de brigad`

dr. ing. Ovidiu T~RPESCUColonel dr. Mihai BURLACUC`pitan ing. Mihnea RUDOIU

Rolul tehnologiilor informatice[i de comunica]ii în desf`[urarearevoltelor din „Prim`vara arab`“Dr. Cristea DUMITRU

R`zboiul cibernetic – repere definitoriiColonel dr. Ionel CIOBANU

EditorialEditorialEditorialEditorialEditorial

On the Frequency of ModernityColonel Dr Mircea T~NASE

CommunicationsCommunicationsCommunicationsCommunicationsCommunicationsand Informationand Informationand Informationand Informationand Information

CommandCommandCommandCommandCommand- Between History- Between History- Between History- Between History- Between Historyand Modernity -and Modernity -and Modernity -and Modernity -and Modernity -

Romanian Armed Forces SignalSoldiers on their AnniversaryBrigadier General Ion CER~CEANU

The Historical Developmentof the Military Signal and InformationCommand Structureof the General StaffBrigadier General

Dr BEng. Ovidiu T~RPESCUColonel Dr Mihai BURLACUCaptain BEng. Mihnea RUDOIU

The Role of Informationand Communications Technologiesin the “Arab Spring” UprisingsDr Cristea DUMITRU

Cyber Warfare – Defining LandmarksColonel Dr Ionel CIOBANU

4

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3/2012

8181818181

5454545454

6363636363

4949494949

9191919191

Instruirea militarilordin arma comunica]ii [i informatic`pentru executarea misiunilorîn teatrele de opera]ii– prioritate educa]ional`în Centrul de instruirepentru comunica]ii[i informatic` „Decebal“Colonel dr. Dorin CHIRCALocotenent-colonel ing. Nelu LU}AN

Proiec]ii conceptualeProiec]ii conceptualeProiec]ii conceptualeProiec]ii conceptualeProiec]ii conceptuale

Elemente defendologiceale dinamicii fenomenului militarîn condi]iile globaliz`rii[i crizei economico-financiare mondialeGeneral de brigad`

dr. Maricel D. POPA

Lumea în care tr`im este dominat`de conflictualitate (III)General (r.) dr. Mihail ORZEA}~

Considera]ii privind încheiereaopera]iei, dezangajarea[i extrac]ia for]elorColonel (r.) dr. Lucian ST~NCIL~Locotenent-colonel

Marcel-Iulian DOGARU

Implica]iile Tratatului de la Lisabonaasupra procesului decizionalde participare a Armatei Românieila opera]iile militare conduse de UE (II)Comandor Liviu POPEL

Communications and InformationSoldiers Trainingfor Carrying Out Missionsin Theatres of Operations – Educational Priorityfor “Decebal” Training Centrefor Communications and InformationColonel Dr Dorin CHIRCALieutenant Colonel BEng. Nelu LU}AN

Conceptual ProjectionsConceptual ProjectionsConceptual ProjectionsConceptual ProjectionsConceptual Projections

Defendological Elementsof the Dynamicsof the Military Phenomenonunder the Circumstancesof Globalisationand World Economic-Financial CrisisBrigadier General Dr Maricel D. POPA

The World We Live In Is Dominatedby Conflict (III)General (r.) Dr Mihail ORZEA}~

Considerations regardingthe Operation Conclusion,Forces Disengagement and ExtractionColonel (r.) Dr Lucian ST~NCIL~Lieutenant Colonel

Marcel-Iulian DOGARU

Implications of the Lisbon Treatyfor the Decision-Making Processregarding the Romanian Armed ForcesParticipation in EU-led MilitaryOperations (II)Colonel (AF) Liviu POPEL

Cuprins

5

142142142142142

9898989898

150150150150150

122122122122122

114114114114114

Interoperabilitatea [i standardizareaîn Armata României la confluen]acerin]elor NATO [i ale UE (II)Locotenent-colonel

Avram-Florian IANCU

OpiniiOpiniiOpiniiOpiniiOpinii

Terorismul aerian. Scurt istoric (III)General de brigad`

dr. Nicolae LUPULESCU

Protec]ia mediului înconjur`tor– o prioritate a secolului XXILocotenent-colonel dr. Filofteia REPEZ

Rolul vectorului demograficîn maximizarea puterii actorilor stataliîn rela]iile interna]ionaleMaior dr. Dorel BU{E

Rela]ia dintre valorile profesionaleale adolescen]ilor [i orientareaspre cariera militar` (I)Anca-Daniela VL~DOIU

Iisus Hristos– un contemporan necunoscut (II)Preot militar dr. Constantin }ANU

Geopolitic` Geopolitic` Geopolitic` Geopolitic` Geopolitic` • Geostrategie Geostrategie Geostrategie Geostrategie GeostrategieSecuritate interna]ional`Securitate interna]ional`Securitate interna]ional`Securitate interna]ional`Securitate interna]ional`

Strategii de securitateîn unele state membre ale UE.Cazul Spaniei (II)Dr. Tiberiu T~NASE

131131131131131

109109109109109

Interoperability and Standardisationin the Romanian Armed Forcesat the Confluence of NATOand EU Requirements (II)Lieutenant Colonel

Avram-Florian IANCU

OpinionsOpinionsOpinionsOpinionsOpinions

Air Terrorism. A Brief History (III)Brigadier General

Dr Nicolae LUPULESCU

Environment Protection– A Priority for the 21st CenturyLieutenant Colonel Dr Filofteia REPEZ

The Role of the Demographic Vectorin Maximising the Power of State Actorsin International RelationsMajor Dr Dorel BU{E

The Relation between Teenagers’Professional Valuesand the Orientationtowards the Military Career (I)Anca-Daniela VL~DOIU

Jesus Christ– An Unknown Contemporary (II)Military Chaplain Dr Constantin }ANU

Geopolitics Geopolitics Geopolitics Geopolitics Geopolitics • Geostrategy Geostrategy Geostrategy Geostrategy GeostrategyInternational SecurityInternational SecurityInternational SecurityInternational SecurityInternational Security

Security Strategiesin Certain EU Member States.The Case of Spain (II)Dr Tiberiu T~NASE

6


157157157157157

162162162162162

170170170170170

Preg`tirea economiei na]ionalepentru ap`rare – parte component`a securit`]ii na]ionale (II)C`pitan-comandor Adrian VOINEA

Aspecte globaleale componentei militarea puterii maritime chineze[ti (II)C`pitan-comandor

Lauren]iu ME{TERCA

Pagini de istorie militar`Pagini de istorie militar`Pagini de istorie militar`Pagini de istorie militar`Pagini de istorie militar`

Revenirea jandarmerieiîn nordul Bucovinei în anul 1941 (III)General de brigad` Eugen {ALAR

Adapt`ri ale politicii externe[i de ap`rare a României în perioada29 august 1936-6 septembrie 1940.O radiografie a politicii de „balans“între marile puteri (III)Colonel Dan PRIS~CARU

Trecutul la timpulTrecutul la timpulTrecutul la timpulTrecutul la timpulTrecutul la timpulprezentprezentprezentprezentprezent

Aurel Vlaicu [i Ch.W. Maultsby:„Aripi frânte“ (II)

Semnale editorialeSemnale editorialeSemnale editorialeSemnale editorialeSemnale editoriale

181181181181181

189189189189189

192192192192192

The Preparation of the NationalEconomy for Defence – ComponentPart of National Security (II)Lieutenant Colonel (N)

Adrian VOINEA

Global Aspectsof the Military Componentof China’s Sea Power (II)Lieutenant Colonel (N)

Lauren]iu ME{TERCA

Pages of Military HistoryPages of Military HistoryPages of Military HistoryPages of Military HistoryPages of Military History

The Return of the Gendarmerieto Northern Bucovina in 1941 (III)Brigadier General Eugen {ALAR

Changes in Romania’s Foreignand Defence Policybetween 29 August 1936and 6 September 1940. A Radiographyof the Policy of “Balance”between the Great Powers (III)Colonel Dan PRIS~CARU

The PastThe PastThe PastThe PastThe Pastat the Present Timeat the Present Timeat the Present Timeat the Present Timeat the Present Time

Aurel Vlaicu and Ch.W. Maultsby:“Broken Wings” (II)

Editorial SignalsEditorial SignalsEditorial SignalsEditorial SignalsEditorial Signals

7

L

Pe frecventamodernitãtii,

a 14 iulie 1873, cronica o[tirii române consemna înfiin]areaprimei structuri de transmisiuni, sec]ia de telegrafi[ti din cadrulbatalionului de geniu. O nobil` paternitate, pentru c` geni[tii

reprezentau la vremea respectiv` latura tehnic-inginereasc` a armatei,pe care transmisioni[tii au purtat-o ca un blazon de-a lungul timpului. De altfel,caracteristica tehnic` a cùtat întotdeauna s` se impun` ca dominant`în arhitectura acestei arme, dat fiind rolul progresului [tiin]ei [i tehniciica generator al dezvolt`rii sale.

Validat` pentru prima dat` în R`zboiul de Independen]`, arma transmisiunilorse va consacra definitiv în Primul R`zboi Mondial – R`zboiul Întregirii Na]ionale –,unde leg`turile prin fir – telegraful [i telefonul – [i cele f`r` fir – TFF/comunica]iileprin unde hertziene – se vor dovedi pe deplin utile în conducerea trupelorpe câmpul de lupt`.

Odat` trecut [i examenul Primului R`zboi Mondial, vor urma cùt`rileteoretice [i practice din perioada interbelic` pentru stabilirea principiilor[i procedeelor de organizare a armei [i conturarea transmisiunilor ca specialitatedistinct` în arsenalul armelor [i specialit`]ilor militare.

Cel de-al Doilea R`zboi Mondial avea s` aduc` schimb`ri majore în întrebuin]areafor]elor combatante [i de sprijin, ceea ce a impus cùtarea unor noi formulede organizare [i conducere a acestora, adaptate câmpului de lupt` modern.

Înfiin]area, la 1 iulie 1942, a Comandamentului Transmisiunilor, a [colilorde ofi]eri [i subofi]eri ale armei [i a Centrului de Instruc]ie a Transmisiunilor,a însemnat nu doar desprinderea definitiv` de arma geniu, ci, mai ales, curajul[i ambi]ia de a-[i croi propriul viitor. Un demers deloc u[or, îns` zestrea genetic`[i, în mod special, valen]a tehnic` a acesteia, i-au poten]at cre[terea [i afirmareaca o arm` de sine st`t`toare. Tot lor, geni[tilor, se pare c` le datoreaz`transmisioni[tii perseveren]a [i dorin]a lucrului bine f`cut [i, de asemenea,modestia celor care î[i fac întotdeauna datoria, f`r` s` cear` vreodat` recuno[tin]`[i lauri de înving`tori, f`r` s` se întrebe dac` cei care folosesc, în firescul cotidian,

,

8


Colonel dr. Mircea T~NASE�

mijloacele de comunica]ii, [tiu cui datoreaz` aceast` posibilitate. Cu siguran]`,îns`, cei care sunt familiariza]i cu tehnica [i, în special, cu electronica [i informatica,pot aprecia cât` munc` [i cât` pasiune [i, deopotriv`, cât` inteligen]` sunt necesarepentru configurarea [i sus]inerea unei re]ele de comunica]ii viabile [i de calitate.Ceea ce, în ultim` instan]`, pentru ace[ti truditori care nu se v`d, dar a c`ror prezen]`sigur` este confirmat` de îns`[i func]ionarea leg`turii, reprezint` singura recompens`.

Au trecut, iat`, [apte decenii de când Comandamentul Transmisiunilor,cu configur`rile [i denumirile ulterioare, impuse de nevoia de adaptare la realit`]iletimpului, a ini]iat [i a condus politica armei [i consacrarea ei definitiv` în arsenalulspecialit`]ilor militare, conferindu-i noi cì de afirmare [i de împlinire a rolului ei,acela de a asigura cìle prin care sunt duse la destina]ie informa]iile, acest combustibilpre]ios [i, de ce nu, vital, care men]ine pulsul organismului militar.

Ast`zi, Comandamentul Comunica]iilor [i Informaticii realizeaz`, prin unit`]ilesubordonate, sistemul de comunica]ii [i informatic` al Armatei României,necesar conducerii, cooper`rii [i în[tiin]`rii structurilor acesteia la nivel strategic,la pace, în situa]ii de criz` [i la r`zboi, pe teritoriul na]ional [i în teatrele de opera]ii.

La na[terea [i în primii ani ai armei lor, transmisioni[tii legau cap la capfirele telegrafelor [i transmiteau, prin punctele [i liniile codului Morse, ordine[i informa]ii de la un e[alon la altul, de la Marele Cartier General la trupeledin linia întâi a frontului Independen]ei, iar mai târziu realizau leg`turile telefonice,telegrafice [i pe unde radio necesare conducerii ac]iunilor militare în cele dou`conflagra]ii mondiale. {i nu pu]ini sunt cei care, pe timpul îndeplinirii misiunilor,au c`zut eroic pentru ]ar` [i pentru gloria armei.

În prezent, speciali[tii în comunica]ii [i informatic` asigur` serviciilede comunica]ii ale Armatei României, fie c` vorbim de Re]eaua de TransmisiuniPermanent`, de re]elele radio cu servicii integrate, de leg`turile prin satelit,de videoteleconferin]` sau de servicii de comunica]ii electronice [i tehnologiainforma]iei. Misiunile lor se vor diversifica, desigur, [i mai mult în viitor,pentru c` mintea uman` nu se va astâmp`ra în cùt`rile ei [i va g`si noi modalit`]ifizice [i tehnice de transmitere a informa]iilor. Iar Armata României va fi,cu certitudine, acordat`, de speciali[tii ei, pe frecven]a modernit`]ii.

La ceas aniversar, tuturor acestor artizani ai comunica]iilor [i informaticii,un c`lduros La mul]i ani!

9

On the Frequencyof Modernity

O n 14 July 1873, the chronicle of the Romanian army recordedthe establishment of the first signal structure, the telegraphist sectionwithin the engineer battalion. A noble paternity, as at that time

engineer troops represented the army technical and engineering component,which signal troops have borne as a coat of arms over time. In fact, the technicalcharacteristic has always sought to impose as dominant in the architectureof this branch, given the role of the scientific and technological progressas generator of its development.

Validated for the first time in the War of Independence, the signal branchwas to be definitely acknowledged in the First World War – the National ReunificationWar –, when wired connections – telegraph and telephone – and wireless ones –TFF/Hertzian waves communications – proved fully useful for the command of troopson the battlefield.

Once the First World War exam passed there followed the theoreticaland practical efforts in the interwar period meant to establish the principlesand procedures to organise the branch and to define signalling as a distinct specialtyin the arsenal of military branches and specialties.

The Second World War was to bring major changes as far as the use of combatand support forces was concerned, which required new forms of organisationand command, adapted to the modern battlefield.

The establishment, on 1 July 1942, of the Signal Command, of the branch-specificofficer and NCO candidate schools, and of the Signal Training Centre meantnot only the decisive separation from the engineer branch but also the courageand ambition to shape its own future, which was not an easy approach at all.However, its genetic heritage and especially its technical valence enabledthe growth and affirmation as an independent branch. It seems that it is alsoto the engineers that the signallers owe their perseverance and the desire of the jobwell done, as well as the modesty of those who always carry out their duties,without ever demanding gratitude and winning laurels, without wondering

10


English version byDiana Cristiana LUPU

whether those who habitually use the means of communication know who providethem with this opportunity. Nonetheless it is certain that those who are familiarwith technology and especially with electronics and information technologycan appreciate how much work, passion as well as intelligence is necessaryto configure and support a viable and quality communications network. In the finalanalysis, it represents the only reward for these workmen who are not seenbut whose certain presence is confirmed by the very link operation.

It has thus been seven decades since the Signal Command, with the subsequentconfigurations and designations, required by the need to adapt to the realitiesof the time, initiated and led the branch policy and its definite acknowledgementin the arsenal of military specialties, providing it with new ways to affirm and fulfilits role, that of ensuring the ways through which information, this preciousand why not vital fuel that maintains the pulse of the military body, is transmittedto the destination.

Today, the Communications and IT Command operates, through its subordinateunits, the Romanian Armed Forces communications and IT system, which is necessaryfor their structures command, cooperation and information at strategic level,in peacetime, crisis situations and in wartime, on the national territory and in the theatresof operations.

At the birth of their branch and in the early years, signallers connected the telegraphwires and transmitted, by the Morse code points and lines, orders and informationfrom one echelon to another, from the Great General Headquarters to the troopsin the Independence front line, and then they established the telephone, telegraphicand radio links necessary to conduct the military actions during the two worldconflagrations. And a good few of them fell heroically, while carrying out their missions,for the country and the glory of their branch.

At present, the specialists in communications and IT ensure the RomanianArmed Forces communications services, be they the Permanent TransmissionNetwork, integrated services radio networks, satellite links, video conferencingor electronic communications and information technology services. Their missionswill certainly diversify in the future as the human mind will not cease to researchand will find new physical and technical ways to transmit information. And the RomanianArmed Forces will be certainly tuned, by their specialists, to the frequencyof modernity.

On their anniversary, to all these artisans of communications and informationtechnology, Many Happy Returns!

11

evansând cu un an împlinireaa 140 de ani de la înfiin]area armeitransmisiuni, la 14 iulie 1873,

General de brigad` Ion CER~CEANU

anul 2012 se constituie într-un veritabil an aniversarpentru Comandamentul Comunica]iilor [i Informaticii[i unit`]ile militare subordonate.

Structurile de comandament [i unit`]ilesubordonate au parcurs un lung proces istoricde transformare, adaptare [i modernizare în raportcu cerin]ele operativ-strategice ale conduceriifor]elor armatei, s-au dezvoltat [i au evoluatpermanent, în func]ie de apari]ia unor noi mijloacetehnice, de la cele analogice la cele digitizate,de la telegraful electric [i telefonul cu manivel`de ieri la satelitul [i internetul de azi.

În cei aproape 140 de ani, transmisioni[tiiarmatei române au participat la R`zboiulde Independen]`, la Primul [i al Doilea R`zboiMondial, aducându-[i o contribu]ie important`la îndeplinirea misiunilor [i, prin spiritul de lupt`

D

General de brigad` Ion Cer`ceanu – comandantulC o m a n d a m e n t u l u i C o m u n i c a ] i i l o r [ i I n f o r m a t i c i i ,Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

TRANSMISIONI{TIITRANSMISIONI{TIITRANSMISIONI{TIITRANSMISIONI{TIITRANSMISIONI{TIIARMATEI ROM@NIEIARMATEI ROM@NIEIARMATEI ROM@NIEIARMATEI ROM@NIEIARMATEI ROM@NIEI

LA CEAS ANIVERSARLA CEAS ANIVERSARLA CEAS ANIVERSARLA CEAS ANIVERSARLA CEAS ANIVERSAR

In nearly 140 years, the RomanianA r m e d F o r c e s s i g n a l t r o o p shave par t i c ipa ted in the Warof Independence, the First and SecondWorld War, bringing an importantcontribution to carrying out their missionsand, through their willingness to fightand even their supreme sacrifice,to covering with glory the battle flagsof the Romanian units and largeunits, under whose folds they foughton all fronts.

In thi s ar t ic le , the authorreviews the main stages in the lifeof the military signal branch, startingfrom the establishment of the first signalsub-unit transmission to the approvalo f the concept o f organisat ionand implementation of the signalsystem of the Romanian Armed Forces.Moreover, the author highlightsthe stages of the transformationa n d m o d e r n i s a t i o n p r o c e s sof the communication and informationstructures of the Communicationsa n d In f o r m a t i o n C o m m a n dand its subordinate military units.

Keywords: compatibility; Iraq;interoperability; ISAF; engineering

12


[i chiar sacrificiul suprem, la acoperireade glorie a drapelelor de lupt` ale unit`]ilor[i marilor unit`]i române, sub faldurilec`rora au luptat pe toate fronturile.

Într-o interpretare de ordin personal,care este posibil s` nu întruneasc` adeziuneatuturor speciali[tilor, apreciez c`, în evolu]iastructural-func]ional` a armei transmisiuni,în cei aproape 140 de ani de existen]`, au fostcinci momente istorice definitorii, astfel:

• 14 iulie 1873 – primul pas istoric– originar: prin Înaltul Decret nr. 1303/1873

s-a înfiin]at prima subunitate de transmisiuni în organica armei geniu – Sec]iade telegrafie militar`;

• 1 aprilie 1932 – al doilea pas istoric – semnificativ: prin Înaltul Decret Regalnr. 497/1932 s-a înfiin]at Brigada de Transmisiuni, care a luat în subordineRegimentul 1 Transmisiuni existent [i Regimentele 2 [i 3 Transmisiuni, înfiin]atela aceea[i dat` prin separarea transmisiunilor de pionieri ca specialitate, cu unit`]i[i mari unit`]i de sine st`t`toare, tot în organica armei geniu;

• 1 iulie 1942 – al treilea pas istoric – decisiv: prin Ordinul Marelui Stat Majornr. 85959/1942 [i Decretul nr. 3818/1942, s-a înfiin]at Comandamentul Transmisiunilor,ca organ unic „de direc]ie, supraveghere [i control pentru preg`tirea de r`zboi a unit`]ilorde transmisiuni din Armata de Uscat, Aer [i Marin`“;

• 1 februarie 1949 – al patrulea pas istoric – definitiv: prin Ordinul MareluiStat Major nr. 45107/1949, Brigada de Transmisiuni se transform` în ComandamentulTransmisiunilor Armatei (prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 317168/1951,în Comandamentul Trupelor de Transmisiuni), ceea ce consfin]e[te separareadefinitiv` de arma geniu, ca arm` independent`, de sine st`t`toare, cu un comandamentseparat, cu structuri [i efective proprii, cu atribu]ii [i responsabilit`]i distinctela nivelul întregii armate;

• 9 iunie 1993 – al cincilea pas istoric – evolutiv: prin Hot`rârea nr. 0031/09.06.1993 a Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii (CSA}) s-a aprobat „Concep]iade organizare [i realizare a Sistemului de Transmisiuni al Armatei României – STAR“.Este pentru prima dat` în istorie când problematica armei transmisiuni este analizat`la cel mai înalt nivel politico-militar de decizie [i se adopt` o concep]ie unitar`pe termen lung, care a determinat schimb`ri radicale [i implica]ii majore la nivelulstructurii de for]e a armatei, în plan conceptual [i doctrinar, în actul de comand`[i control, în procesul de planificare a opera]iilor la nivel strategic, operativ [i tactic,

13

Comandamentul Comunica]iilor [i Informaticii ~ \ntre istorie [i modernitate

în cel de gestionare a resurselormateriale [i umane etc. Marcheaz`începutul unei noi ere în telecomu-nica]iile noastre militare, prin trecereatreptat` la înlocuirea echipamentelor[i a sistemelor analogice cu celedigitale/numerice.

În ultimele decenii, structurilede comunica] i i [ i informatic`ale Comandamentului Comunica]iilor[i Informaticii [i unit`]ilor militaresubordonate au parcurs etapeleprocesului de transformare [i moder-nizare necesare asigur`rii unei deplinecompatibilit`]i [i interoperabilit`]icu structurile similare în cadrul NATO,concomitent cu par t ic iparea ,al`turi de alia]i, la îndeplinireamisiunilor comune pe cele trei teatrede opera] i i d in Balcani , I rak[i Afganistan.

Mai mult chiar , începândcu anul 2012, prin f inal izareaprocesului de opera]ionalizare[i introducerea în teatrul de opera]ii din Afganistan a Modulului de comunica]iidislocabil NATO DCM „E“, Armata Român` dispune de o component` na]ional`în cadrul unei structuri NATO de nivel companie/Batalionul 2 Transmisiuni NATO,dislocat` în prezent (ianuarie-septembrie 2012) la Kabul, unde asigur` managementul[i mentenan]a sistemului de comunica]ii [i informatic` al Punctului de Comand`al ISAF (For]a Interna]ional` pentru Asisten]` [i Securitate în Afganistan).

Având în vedere misiunile extrem de importante [i complexe ce-i revinComandamentului Comunica]iilor [i Informaticii [i unit`]ilor militare subordonatepentru realizarea, managementul [i mentenan]a sistemului de comunica]ii[i informatic la nivel strategic, pe teritoriul na]ional, în teatrele de opera]ii[i cu reprezentan]ele NATO [i UE ale armatei noastre, apreciem ca fiind oportun`[i pe deplin meritat` o succint` prezentare a principalelor repere istorice ale acestora.

1 iulie 1942 – se înfiin]eaz` Comandamentul Transmisiunilor• În scopul realiz`rii unui „Organ de coordonare [i conducere

a transmisiunilor tuturor for]elor armatei, care s` centralizeze, s` studieze

14


[i s` propun` solu]ii pentru toate problemele de transmisiuni ale Armatei de Uscat,Aer [i Marin`, în toate domeniile“ (s.a.), cu Ordinul nr. 20652 din 20.02.1942,Marele Stat Major îi comunic` Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat– Direc]ia Superioar` [i Comandamentul Geniului aprobarea constituirii,începând cu 2 martie 1942, a „Comisiei Transmisiunilor“, cu urm`toarea compunere:Comandantul Brig`zii de Transmisiuni – pre[edinte; sub[efi de stat major de la Aer[i Marin`; [eful sau reprezentantul s`u de la Serviciul Cifru al Marelui Stat Major;un reprezentant al Subsecretariatului de Stat al Înzestr`rii; un reprezentantal Direc]iei Superioare [i Comandamentului Geniului ([eful de stat major); Comisiaputea fi completat`, pentru „l`muriri tehnice“, cu orice specialist în acest domeniu(cu vot consultativ).

• Prin raportul nr. 40020 din 27.04.1942, directorul superior [i comandantulgeniului, generalul Gheorghe Zaharia, înainteaz` Marelui Stat Major, Sec]ia I,un amplu Studiu cu propunerea de înfiin]are a Comandamentului Transmisiunilor.

• La solicitarea [efului Marelui Stat Major, Misiunea Militar` German`în România avizeaz` studiile întocmite cu privire la înfiin]area unui Comandamental Transmisiunilor [i, prin adresa nr. 1200/1942, colonelul Graf von Büdingen,[eful transmisiunilor acestei misiuni, înainteaz` Marelui Stat Major Român un amplureferat [i o serie de propuneri concrete privind organizarea [i misiunile unit`]ilorde transmisiuni, preconizând separarea total` de arma geniu, modul de întrebuin]areîn lupt`, împ`rt`[ind experien]a german` [i propunând chiar accesorii (petli]e)de uniform` de culori diferite de celelalte specialit`]i ale geniului.

15


Din p`cate, [efii Sec]iilor I [i III ale Marelui Stat Major nu [i-au însu[itdecât par]ial aceste puncte de vedere, apreciind c` m`rimea [i organizareaarmatei noastre nu impun în acest moment asemenea modific`ri, ele urmânds` fie reanalizate dup` r`zboi [i, în concluzie, avizeaz` o variant` de separaredoar par]ial` de arma geniu.

• Prin nota nr. 82575 din 08.05.1942, Marele Stat Major propune înfiin]areaComandamentului Transmisiunilor „ca organ unic de conducere superioar`a transmisiunilor Armatei de Uscat, Aer [i Marin`“ prin separarea transmisiunilorde pionieri [i func]ionarea, separat` de Geniu, a [colilor de ofi]eri, de subofi]eri[i a Centrului de Instruc]ie de Transmisiuni.

• Prin nota nr. 6090 din 30.05.1942 a Cabinetului Militar al Conduc`toruluiStatului se comunic` Marelui Stat Major aprobarea mare[alului Ion Antonescu,în rezolu]ie, pe raportul cu propunerea de înfiin]are a ComandamentuluiTransmisiunilor.

• Cu Ordinul nr. 85959 din 02.06.1942, Marele Stat Major comunic`Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat – Direc]ia Superioar` [i ComandamentulGeniului aprobarea conduc`torului statului [i solicit` propuneri pentru organizarea[i încadrarea noilor structuri ce se vor înfiin]a la 1 iulie 1942 (ComandamentulTransmisiunilor, Centrul de Instruc]ie [i {colile de Transmisiuni, Centrul de Instruc]ie[i {colile de Pionieri).

• Prin raportul nr. 87223 din 23.06.1942, Marele Stat Major comunic`Ministerului Ap`r`rii Na]ionale – Direc]ia Personalului – aprobarea de înfiin]area Comandamentului Transmisiunilor, Centrului de Instruc]ie al Transmisiunilor(cu {coala de Subofi]eri de Transmisiuni) [i a {colii de Ofi]eri de Transmisiuni.

• Prin Decretul nr. 3818 din 31.12.1942 se consfin]e[te data de 1 iulie 1942ca dat` de înfiin]are a Comandamentului Transmisiunilor. În acela[i timp, Decretulstabile[te locul [i rolul Comandamentului Transmisiunilor:

- este organ de direc]ie, supraveghere [i control pentru preg`tirea de r`zboi a unit`]ilorde transmisiuni ale Armatei de Uscat, Aer [i Marin`;

- este direct subordonat Direc]iei Superioare [i Comandamentului Geniului;- are în subordine, din toate punctele de vedere, Centrul de Instruc]ie, [colile de ofi]eri[i subofi]eri [i toate unit`]ile de transmisiuni ale Armatei de Uscat, iar din punctulde vedere al preg`tirii tehnice, [i unit`]ile de transmisiuni ale Aeronauticii [i Marinei.

La pu]in timp de la înfiin]are, Comandamentul Transmisiunilor prime[te ordins` organizeze Centrul de Transmisiuni al Marelui Cartier General la Rostov, pe Don.Colonelul Constantinescu Nicolae, comandantul Regimentului 4 Transmisiuni,recent înfiin]at (10 ianuarie 1942, prin Decretul 199/1942), este deta[at pentru stagiupe front [i numit comandantul Comandamentului Transmisiunilor Marelui CartierGeneral – E[alonul I (Înaintat). În perioada august – noiembrie, concomitent

16


cu intrarea în dispozitiv a Marilor Unit`]i care constituiau Grupul de Armate„Mare[al Antonescu“, Comandamentul Transmisiunilor a reu[it s` organizezesistemul de transmisiuni al Marelui Cartier General. B`t`lia de la Stalingrad(19.11.1942 – 03.02.1943) [i, mai ales, consecin]ele ei dramatice au f`cut ca Punctulde Comand` al Marelui Cartier General – E[alonul I (Înaintat) s` nu func]ionezedecât pe timpul realiz`rii dispozitivului strategic.

• Prin decizia ministerial` nr. 2067 din 30.07.1943, ComandamentulTransmisiunilor trece, din punct de vedere operativ (organizare, mobilizare,instruc]ie), în subordinea direct` a Marelui Stat Major, depinzând, în continuare,din celelalte puncte de vedere (administrativ), de Subsecretariatul de Statal Armatei de Uscat, prin Direc]ia Superioar` [i Comandamentul Geniului.

• Prin decizia ministerial` nr. 2067 din 30.07.1943, ComandamentulTransmisiunilor:

- are în subordine, din toate punctele de vedere, „Centrul de Instruc]ie, {colile de Ofi]eri[i Subofi]eri [i toate unit`]ile de transmisiuni ale Armatei de Uscat“, iar din punctulde vedere al preg`tirii tehnice, „Comandamentele [i unit`]ile de transmisiunidin Aeronautic` [i Marin`, precum [i subunit`]ile de transmisiuni din compunereaunit`]ilor de celelalte arme (infanterie, cavalerie, artilerie, trupe motorizate [i blindate)“;

- se compune din: Stat Major, Serviciul Radio-Gonio, Serviciul Lucr`ri [i Materialede Transmisiuni [i Serviciul Intenden]` [i Administrativ;

- în scopul echip`rii [i coordon`rii mijloacelor de transmisiuni de pe teritoriu sau pe teatrelede opera]iuni, va colabora cu toate autorit`]ile civile [i militare „care activeaz` în materiede transmisiuni“.

• La data de 16 septembrie 1943, Comandamentul Transmisiuniloravea în subordine nemijlocit` urm`toarele unit`]i dislocate în garnizoanelemen]ionate: Centrul de Instruc]ie al Transmisiunilor – Bucure[ti; {coala de Ofi]eride Transmisiuni – Bucure[ti; {coala de Subofi]eri de Transmisiuni – Bucure[ti;Regimentul 1 Transmisiuni – Bucure[ti; Regimentul 2 Transmisiuni – Ia[i;Regimentul 3 Transmisiuni – Deva; Regimentul 4 Transmisiuni – Alexandria;Batalionul de Transmisiuni Moto – Odobe[ti; Batalionul 2 Transmisiuni Munte – Bra[ov.

• Prin raportul nr. 21395 din 16.09.1943, comandantul ComandamentuluiTransmisiunilor, colonelul Constantin Eftimiu, propune Sec]iei I din Marele StatMajor o serie de modific`ri cu privire la organizarea Comandamentului, pe dou` brig`zide transmisiuni, compunerea [i atribu]iile unor structuri de transmisiuni, la pace[i la r`zboi (la divizie [i corp de armat`).

• Prin adresa nr. 65252 din 25.10.1943, Marele Stat Major precizeaz`c` „Nu este neap`rat nevoie de aceste noi organe care vor m`ri [i mai mult num`rul[i volumul comandamentelor în detrimentul trupelor“.

• Prin adresa nr. 134721 din 14.11.1943, Marele Stat Major echivaleaz`Comandamentul Transmisiunilor cu un comandament de brigad`.

17


• Prin Instruc]iunile speciale ale Marelui Stat Major nr. 56500 din 24.07.1945,la 1 septembrie 1945 se desfiin]eaz` Comandamentul Transmisiunilor [i se înfiin]eaz`Direc]ia Transmisiunilor, în cadrul Inspectoratului Geniului.

• Prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 51900 din 08.07.1946, începând cu datade 15 iulie 1946 ia fiin]` Brigada de Transmisiuni, „direct subordonat` InspectoratuluiGeneral al Geniului [i are în subordine direct` cele trei Regimente de Transmisiunir`mase în fiin]` (Regimentele 1, 2 [i 3 Transmisiuni)“.

• Prin Ordinul ministrului de r`zboi – Subsecretariatul de Stat – SecretariatulGeneral nr. 12655 din 11.07.1946, „Direc]ia Transmisiunilor înceteaz` func]ionareaîncepând cu ziua de 16 iulie 1946“.

• Prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 700378 din 27.07.1946, Sec]ia a 3-adin Marele Stat Major preia de la [eful Direc]iei Transmisiunilor unele atribu]iicare nu mai puteau fi îndeplinite de nou înfiin]ata Brigad` de Transmisiuni,cum sunt:

- studiile în leg`tur` cu întrebuin]area unit`]ilor de transmisiuni pentru satisfacereanevoilor de leg`tur` ale armatei;

- eviden]a mijloacelor de transmisiuni necesare asigur`rii leg`turilor între comandamenteleaflate pe teritoriu;

- studiile privind dezvoltarea [i perfec]ionarea re]elelor de transmisiuni de pe teritoriuîn acord cu proiectele operative;

- acordarea avizelor, la propunerile Brig`zii de Transmisiuni, în leg`tur` cu: organizareaunit`]ilor de transmisiuni, dotarea acestora [i echiparea teritoriului cu mijloacede transmisiuni.

• Prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 45107 din 02.02.1949, cu începerede la 1 februarie 1949, Brigada de Transmisiuni se transform` în ComandamentulTransmisiunilor Armatei:

- [eful acestui comandament se va numi [eful Transmisiunilor Armatei; acesta va aveaatribu]iuni de comandant de arm` pentru transmisiuni;

- va conduce instruc]ia [i înv`]`mântul de transmisiuni în toate unit`]ile Armatei de Uscat;- va executa înzestrarea cu materiale de transmisiuni a tuturor unit`]ilor armatei;- [eful Transmisiunilor Armatei va avea în subordine direct`: Batalionul de Transmisiuni[i elementele de conducere de transmisiuni din Centrul de Instruc]ie Geniu; BatalionulElevi Transmisiuni, Poligoanele de Transmisiuni [i elementele conducere transmisiunidin {coala de Ofi]eri Pionieri [i Transmisiuni; Batalionul Transmisiuni al MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale; Arsenalul Geniului (Transmisiuni); {coala de Ofi]eri, Subofi]eri[i Mai[tri Electromecanici (tabelul 1).

• Un an mai târziu, la 1 februarie 1950, Comandamentul TransmisiunilorArmatei avea în subordine: Centrul Instruc]ie Transmisiuni; {coala Ofi]eriTransmisiuni; {coala Ofi]eri Tehnici Transmisiuni; Atelierul de Reparat MaterialeTransmisiuni; Batalionul 53 Transmisiuni; Regimentul 3 Radio; Regimentul 4Transmisiuni; Depozitul Central Materiale Transmisiuni.

18


Putem conchide c` Ordinul Marelui Stat Major nr. 45107 din 02.02.1949consfin]e[te separarea definitiv` a transmisiunilor de arma geniu, ca arm`independent`, de sine st`t`toare, cu un comandament separat, cu structuri[i efective proprii, cu atribu]ii [i responsabilit`]i distincte, la nivelul întregii armate.

• Prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 317168 din 15.06.1951 se schimb`denumirea Comandamentului Transmisiunilor Armatei în ComandamentulTrupelor de Transmisiuni:

- comandantul comandamentului va fi „[ef al Transmisiunilor Armatei“; peste câ]iva ani,se va adopta denumirea de „comandant al Trupelor de Transmisiuni“.

Tabelul 1: Situa]ia de efective a Comandamentului Transmisiunilor Armateiîn anul 1949

19


24 septembrie 1990 – prin Ordinul Marelui Stat Major nr. B. 3/2395din 24.09.1990 se schimb` denumirea Comandamentului Trupelor de Transmisiuniîn Inspectoratul Transmisiunilor.

1 februarie 1991 – prin Ordinul Marelui Stat Major nr. S/B 3/253din 29.01.1991 se schimb` denumirea Inspectoratului Transmisiunilorîn Inspectoratul General al Transmisiunilor.

30 octombrie 1993 – Prin Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionale nr. O.G. 19din 21.07.1993 se constituie Comandamentul Transmisiunilor, Informaticii[i Electronicii, prin contopirea Inspectoratului General al Transmisiunilorcu Direc]ia Informatic` [i Automatizarea Conducerii Trupelor [i Sec]ia Lupt`Radioelectronic`, ambele din structura Marelui Stat Major.

1 mai 1997 – prin Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M. 30 din 02.05.1997se constituie Comandamentul Transmisiunilor prin reorganizarea ComandamentuluiTransmisiunilor, Informaticii [i Electronicii [i înfiin]area, la 30.04.1997, a Direc]ieiComunica]ii [i Informatic` din Statul Major General (J6), conform H.G. nr. 110din 14.04 1997.

1 mai 2006 – prin Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M.S. 28din 20.02.2006 se schimb` denumirea Comandamentului Transmisiunilorîn Comandamentul Comunica]iilor [i Informaticii în cadrul procesului de transformare[i opera]ionalizare a armatei.

Pe baza aprob`rii ministrului ap`r`rii pe raportul nr. H. 2257 din 19.06.2007,Comandamentului i-a fost conferit steag de identificare.

De asemenea, în baza aprob`rii [efului Statului Major General pe raportulnr. G-852 din 12.04.2011, începând cu data de 15.04.2011, Agen]ia pentru Sisteme[i Servicii Informatice Militarese resubordoneaz` de la Statul MajorG e n e r a l l a C o m a n d a m e n t u lComunica]iilor [i Informaticii.

Începând cu data de 01.09.2011,în baza aprob`rii [efului StatuluiMajor General pe raportul nr. G-1951din 02.09.2011, Agen]ia pentru Sisteme[i Servici i Informatice Militarese resubordoneaz` de la Comanda-mentul Comunica]iilor [i Informaticiila Statul Major General, în coordonareadirectorului Statului Major General.

20


Prin Hot`rârea Parlamentului României nr. 28 din 07.06.2010 [i Dispozi]ia [efuluiStatului Major General nr. G.S. 1011 din 09.07.2010, începând cu data de 01.08.2011s-a înfiin]at Modulul de comunica]ii [i informatic` dislocabil D.C.M. „E“/Batalionul 2Transmisiuni NATO din structura de for]e dislocabile a NCSA Europa.

14 iulie 2011 – în baza Decretului Preziden]ial nr. 526 din 03.06.2011,Comandamentului Comunica]iilor [i Informaticii i-a fost acordat drapelul de lupt`.

Drapelul de lupt` al Comandamentului Comunica]iilor [i Informaticii a defilatpentru prima dat` în istorie pe sub bolta Arcului de Triumf, în cadrul Paradei Militaredesf`[urate în Bucure[ti la 1 decembrie 2011, cu ocazia Zilei Na]ionale a României,prezentând onorul tuturor eroilor transmisioni[ti c`zu]i în cele trei mari r`zboaie,în timpul Revolu]iei din Decembrie 1989 [i în teatrele de opera]ii din Irak [i Afganistan.

Ce ne putem dori mai mult, în contextul aniversar actual, decât îmbog`]ireacontinu` a patrimoniului material [i spiritual al armei transmisiuni/comunica]ii[i informatic`, pe care s` se sprijine crearea [i modernizarea unor noi capabilit`]ide for]e pentru îndeplinirea misiunilor, înalta competen]` profesional` [i spiritulde corp al tuturor transmisioni[tilor militari în activitate, în rezerv` sau în retragere!

La mul]i ani Comandamentului Comunica]iilor [i Informaticii[i unit`]ilor militare subordonate!

La mul]i ani Armei comunica]ii [i informatic`!

21

[a cum se întâmpl` de foarte mul]i ani,la 14 iulie se s`rb`tore[te „Ziuat ransmis ion i [ t i l o r mi l i tar i “ ,

EVOLU}IA ISTORICQ A STRUCTURILOR DE CONDUCEREA TRANSMISIUNILOR {I INFORMATICII MILITARE

DIN STATUL MAJOR GENERALGeneral de brigad` dr. ing. Ovidiu T~RPESCU

Colonel dr. Mihai BURLACUC`pitan ing. Mihnea RUDOIU

un moment special în istoria Armatei României,deoarece semnific` ziua de na[tere a primei unit`]ide transmisiuni [i, implicit, a armei „transmisiuni“.Anul acesta, arma „transmisiuni“ împline[te 139 de ani.

Din ziua în care s-a consemnat creareaa „u` companie de minari [i u` sec]ie de telegrafi[ti“[i pân` în ziua de 30 aprilie 1997, când a luat fiin]`Direc]ia comunica]ii [i informatic` din Statul MajorGeneral (J6), principalul motor de promovarea dezvolt`rii capabilit`]ilor de comunica]ii[i informatice la nivel strategic [i opera]ional în cadrulStatului Major General, istoria a consemnatnumeroase evenimente economice, politice [i sociale

General de brigad` dr. ing. Ovidiu T`rpescu – [eful Direc]ieicomunica]i i [ i informatic` din Statul Major General ,Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

Colonel dr. Mihai Burlacu, c`pitan ing. Mihnea Rudoiu– Direc]ia comunica]ii [i informatic`, Statul Major General,Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

AThe period between the endof the War of Independence and the entryinto the First World War was favourableto the modernisation of the RomanianArmed Forces, which diversifiedtheir organisational structures,increased their strength and improvedcadres preparation and troopstraining. In the authors’ opinion,the most important of the militaryreforms at the end of the 19th centurywas the establishment of the GreatGeneral Staff, which would be in charge,among others, under the direct ordersof the Minister of War and underthe direction of the Chief of the ArmedF o r c e s G r e a t G e n e r a l S t a f f ,of the “railway, telegraph, postal,information etc. service”. In this context,at the end of the century the first specificmanuals and regulations entirelydedicated to the signal activity wereprinted, which detailed the organisation,missions and procurement of telegraphiccompanies.

Keywords: communications;military manoeuvres; telegraph lines;Great General Staff

22


care au permis, în timp, prin înl`n]uire reciproc`, o conturare a unor structuri militarede transmisiuni adaptate atât evolu]iei tehnologiei, cât [i principiilor de modelarea principalelor func]ii de planificare militar` ale vremii.

{i asta deoarece [i atunci, [i acum, schimbul de informa]ii realizat oportun[i în secret, ca [i necesitatea ca aceste informa]ii s` fie prelucrate [i distribuite rapidfactorilor de decizie, pentru o în]elegere realist` a situa]iei în spa]iul opera]ional[i pentru valorificarea avantajelor spa]iului de angajare, au reprezentat dezideratede baz` ale liderilor militari.

Serviciile de comunica]ii în perioada 1859-1882Prima încercare de constituire la nivel central a unei func]ii pe linie

de „transmisiuni“ s-a petrecut în perioada urm`toare Unirii de la 24 ianuarie 1859[i a înfiin]`rii Statului Major General român1, când domnitorul Alexandru Ioan Cuzal-a numit pe sublocotenentul (viitor maior) Cezar Librecht2, care atunci îndeplineafunc]ia de Inspector general al telegrafelor din Principatele Unite, s` fac` parte„în viitor… din Statul Major General…, primind leafa de [ef al Telegrafului“.

Aceast` m`sur` a fost determinat` de necesitatea asigur`rii nevoilorde conducere a treburilor ]`rii [i, implicit, ale armatei ([i) prin intermediul liniilorde telegraf, al c`rui [ef, inevitabil, trebuia s` se g`seasc` în organul cu cea mai marer`spundere militar`. Astfel, la nevoie, serviciile telegrafice civile, care începeaus` fie extinse pe por]iuni din ce în ce mai mari din teritoriul celor dou` Principateromâne[ti, puteau oricând fi militarizate, fiind folosite atât pe timp de pace – în cadrulunor manevre [i concentr`ri militare –, cât [i pe timp de r`zboi.

R`zboiul civil din SUA (1861-1865), r`zboiul dintre Prusia [i Austria din 1866[i r`zboiul franco-prusac încheiat cu înfrângerea Fran]ei la Sedan au eviden]iatrolul incontestabil al telegrafiei electrice în armatele statelor beligerante, astfel încât,în 1870, Rusia, Fran]a, Anglia, SUA, Germania [i Austria dispuneau deja de unit`]ide telegrafie cu experien]` de front, cu o tactic` proprie de angajare [i dotare variabil`.

Ca urmare a inform`rii asupra structurii [i organiz`rii armatei belgieneîntreprinse de maiorul Poenaru, comandantul batalionului de geniu din Bucure[ti,ministrul de r`zboi de atunci, generalul Ion Florescu, i-a prezentat Domnitorului Carol,în raportul nr. 3531 din 18 iunie 1873, o documentare în care sublinia c` „telegrafiamilitar` electric` (a) devenit o necesitate pentru toate armatele în campanie

1 La 12/24 noiembrie 1859, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83, a fost înfiin]at Statul Major General.Acesta consta dintr-un Corp de Stat Major, alc`tuit din 4 birouri, în care activau cadre specializatepentru „exercitarea lucr`rilor tehnice militare“ [i „împlinirea a deosebite alte misiuni în care se cer cuno[tin]emilitare speciale“.

2 Înaltul Ordin de Zi nr. 48 din 26 martie 1860.

23


înc` de mul]i ani… Pentru organizarea [i la noi a acestui serviciu (…), am g`sitde cuviin]` a se institui deocamdat` numai o sec]ie de telegrafi[ti militaricare va face parte dintr-una din companiile de geniu existente pentru a nu da ocaziela o nou` crea]ie de corp…“3. Se mai preciza, de asemenea, c` „sec]ia de telegrafi[timilitari… va face parte din campania de minari care are adesea ocazie a întrebuin]aacelea[i aparate [i transmisiuni în diferitele lucr`ri ale sale“.

Astfel, prin Înaltul Decret nr. 1303 din 14 iulie 1873, s-a hot`rât ca în organizareabatalionului de geniu, în cadrul primei companii de min`ri, s` fie „încorporat`“[i sec]iunea de telegrafi[ti militari – împ`r]it` în 3 c`pr`rii –, având urm`toareacompunere: 1 [ef de sec]ie, 15 manipulatori, [efi de ateliere, sergen]i sau caporali[i 30 de lucr`tori telegrafi[ti4.

Peste numai un an, prin Decretul nr. 1132 din 28 mai 1874, num`rul sec]iilorde telegrafi[ti militari va cre[te la 4, iar rolul lor va spori considerabil pe fondulevenimentelor legate de declan[area R`zboiului de Independen]` (1877-1878),când vor fuziona5 într-o singur` companie, denumit` Compania 6 Telegrafie[i având un efectiv de 4 ofi]eri [i 207 solda]i (dinte care 24 de manipulan]i).Aceasta se afla în compunerea Marelui Cartier General [i trebuia s` asigureleg`turile telegrafice între cartierele marilor unit`]i [i între acestea [i CartierulGeneral în zonele ocupate de trupe, acolo unde se desf`[urau ac]iunile de lupt`,dar [i unele nevoi de leg`tur` ale Corpului de Vest cu marile unit`]i subordonate.

Dup` ce „armata este pus` pe picior de pace, pe ziua de 5 august 1878“ 6,

întrucât lipsa mijloacelor financiare va cânt`ri mai mult decât experien]a[i profesionalismul dovedite de c`tre telegrafi[tii militari în luptele cu turcii,Compania va fi desfiin]at`7, iar cele 4 sec]iuni care o compuneau vor intra din nouîn alc`tuirea companiilor de geniu.

Organizarea [i func]ionarea serviciilor de „transmisiuni“asigurate de Marele Stat Major din 1882[i pân` la Campania din 1913Perioada cuprins` între sfâr[itul R`zboiului de Independen]` [i intrarea

în Primul R`zboi Mondial a fost una propice moderniz`rii Armatei României,care [i-a diversificat structurile organizatorice, [i-a m`rit efectivele, [i-a îmbun`t`]itdotarea [i [i-a perfec]ionat preg`tirea cadrelor [i instruc]ia trupelor.

3 Monitorul Oastei, nr. 22 din 10 august 1873.4 General-locotenent Gheorghe Enciu, Telecomunica]iile, factor activ în dezvoltarea societ`]ii,

Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti, 1987, p. 82.5 Înalt Decret nr. 1957, semnat la Cartierul General al armatei române din Poradim, la 19 octombrie 1877.6 Monitorul Oastei, nr. 19, 31 august 1878.7 Înalt Decret nr. 2253 din 5 octombrie 1878.

24


Cea mai important` dintre reformele militare de la sfâr[itul secolului al XIX-leaa constituit-o crearea, prin Înaltul Decret nr. 2945 din 29 noiembrie 1882, a MareluiStat Major, ce urma s` se ocupe, sub ordinele directe ale ministrului de r`zboi[i sub direc]ia [efului de Stat Major General al armatei, [i de „serviciul de c`i ferate,telegraf, po[t`, de informa]iuni etc.“ 8.

Pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor ce-i reveneau, Înaltul Decretnr. 2945 din 29.11./11.12.1882 stabilea, în articolul 3, structura organizatoric`a Marelui Stat Major. Astfel, „… pentru conducerea lucr`rilor, acest serviciu se împarteîn 3 sec]ii, având fiecare ca [ef un ofi]er superior de stat major [i un num`r de ofi]eriinferiori, dup` necesitate. Cel mai vechi dintre [efii de sec]ii va îndeplini [i func]iade sub[ef de stat major“. De problemele de po[t` [i telegraf urma s` se ocupeSec]ia 2-a, compus` dintr-un ofi]er superior [i doi c`pitani9. Efectivele sec]ieierau insuficiente, mai mult simbolice, reprezentând, totu[i, un început de cristalizarea structurii de specialitate. Aceasta urma s` coordoneze, împreun` cu Direc]iuneageneral` a po[telor, preg`tirea teritoriului na]ional pentru ap`rare [i dezvoltareacapabilit`]ilor militare specifice serviciului de coresponden]` militar` telegrafo-po[tal`la pace [i în campanie, atât în zona de opera]iuni, a etapelor, cât [i în zona interioar`.

Aprobarea „Regulamentului Serviciului de Stat Major“, prin Înaltul Decretnr. 158 din 17 ianuarie 1884, nu va aduce nicio schimbare semnificativ` în compunerea,organizarea, atribu]iile [i ordinea de b`taie a Marelui Stat Major, serviciul de telegrafier`mânând, mai departe, în responsabilitatea Sec]iei a 2-a.

În anul 1890, Sec]ia a 2-a întocme[te proiectul unui nou regulamentprivind Serviciul de Stat Major, care va fi aprobat prin Înaltul Decret nr. 1170din 13 aprilie 1891. Acesta stabilea c` Marele Stat Major va trece în compunereaMinisterului de R`zboi, „din care va face parte integrant`, formând o Direc]iuneSuperioar` sub denumirea de Marele Stat Major“ (de[i, un an mai târziu, conformregulamentului Ministerului de R`zboi, decretat la 2 noiembrie 1894, va încetas` mai formeze Direc]iunea 1-a din Minister).

Sfâr[itul secolului al XIX-lea înregistreaz`, totodat`, apari]ia primelor manuale[i regulamente specifice, dedicate integral transmisiunilor, între care se distingelucrarea c`pitanului Aristide Razu, Manualul de telegrafie [i telefonie pentru companiilede telegrafie10 (1899), care detaliaz` organizarea, misiunile [i înzestrarea companiilorde telegrafie. De asemenea, trebuie men]ionat` sec]iunea dedicat` telegrafieidin lucrarea profesorului locotenent-colonel Ion Aronovici, „Comunica]iuni militare“11,

8 Istoria Statului Major General Român. Documente. 1859-1947, Editura Militar`, Bucure[ti, 1994,pp. 85-86.

9 Ibidem, p. 87.10 Cristea Dumitru, Alexandru O[ca, Transmisiunile, suport pentru conducerea militar` (1877-1947),

Editura AÎSM, Bucure[ti, 2003, p. 41.11 Ibidem, p. 42.

25


în care a insistat asupra serviciului telegrafic la r`zboi, subliniind c` la fiecare armat`[i corp de armat` trebuie s` existe un serviciu de telegrafie care s` cuprind`:Direc]iunea telegrafiei militare la Cartierul General al Armatei sau corpului de armat`,aflat în subordinea inspectorului general al geniului; Serviciul trupelor de telegrafie,Serviciul anteposturilor [i Serviciul telegrafiei u[oare (ce va fi înfiin]at în 1899,prin decret).

Pentru solu]ionarea problemelor legate de domeniul telegrafiei [i telefonieis-a înfiin]at, în anul 1886, o „Comisiune permanent` mixt` de transporturi[i comunica]ii“12, a c`rei sarcin` era de „a asigura din timp de pace [i a garantaîn r`zboi transporturile [i comunica]iile Armatei“. Acesta era un organ consultativ,menit s` ajute Marele Stat Major în elaborarea de planuri operative [i lucr`ride sintez` care, la nevoie, s` poat` fi transpuse în practic`, prin dispozi]ia organuluisuperior al armatei.

O nou` etap` în cre[terea importan]ei armei la nivelul structurilor centraleale armatei s-a petrecut odat` cu reînfiin]area Inspectoratului Geniului (Înaltul Decretnr. 617 din 24 februarie 1887)13 [i aprobarea Regulamentului asupra organiz`rii[i atribu]iilor statelor majore de geniu. În acel regulament, se men]iona „Direc]iuneaTelegrafiei Militare“, care urma s` conduc` [i s` se ocupe de problemele specifice,operative, ale Ministerului de R`zboi, la pace [i la r`zboi.

Direc]iunea era condus` de un director al telegrafiei militare (ofi]er superior)[i avea doi [efi ai serviciului telegrafic (de linia I [i de linia a II-a, ambii c`pitani),un [ef al cancelariei (locotenent), 4 telegrafi[ti – militari secretari (agen]i), 14 militari,18 cai [i dou` tr`suri. La r`zboi, Direc]ia era subordonat` direct inspectoruluigeneral al geniului, care era [i [eful serviciului telegrafo-po[tal pe zona de opera]iuni(func]ia pe care o de]inea se numea „Director general al serviciului telegrafo-po[talal armatei“).

Alte date referitoare la aceste probleme se reg`sesc în Regulamentulasupra serviciului de coresponden]` militar` telegrafo-po[tal`, care stabilea,printre altele, atribu]iile Comisiunii superioare mixte telegrafo-po[tale [i ale birouluitransporturi de la Marele Stat Major.

În cadrul acestui regulament, o importan]` deosebit` o prezint` anexa nr. 9,intitulat` „Tablou de oficii militare telegrafice [i telefonice din ]ar`“, care înf`]i[eaz`situa]ia existent` la 1 ianuarie 1900 la nivelul întregii ]`ri, astfel: 67 de oficiitelegrafice [i 79 de oficii telefonice militare (la Ministerul de R`zboi era un posttelefonic central cu 10 posturi secundare [i un post telegrafic, iar la Marele StatMajor – un singur post telefonic cu 2 posturi secundare)14.

12 Ibidem.13 Monitorul Oastei nr. 11, 28 aprilie 1887.14 Cristea Dumitru, Alexandru O[ca, op. cit., p. 44.

26


La 28 iulie 1904, reorganizarea Marelui Stat Major va l`sa numai dou` sec]ii,a c`ror compunere va fi urm`toarea: Sec]ia 1-a cu Biroul 1 „Cancelarie“, Biroul 2„Mobilizare“ [i Biroul 3 „Opera]ii“; Sec]ia a 2-a cu Biroul 4 „Comunica]ii [i transport“(care con]inea serviciile de telefonie [i telegrafie), Biroul 5 „Armatele str`ine[i informa]iuni“ [i Biroul 6 „Studii istorice [i statistice“.

În anul 1907, la 12 mai, se stabile[te o nou` reparti]ie a sec]iilor [i birourilorMarelui Stat Major [i se fixeaz` atribu]iile în detaliu ale acestora. Marele Stat Majorva fi împ`r]it în dou` sec]ii, plus Biroul de Adjuntatur`, iar din Sec]ia 2-a va face parte([i) Biroul V „Transporturi [i Etape“, ale c`rui atribu]iuni va con]ine, în cadrulsubbiroului Etape, rezolvarea „Mijloacelor de coresponden]` [i comunica]iuni“,acestea cuprinzând problemele legate de: a) telegraf, telefon, baloane, porumbei etc.;b) h`r]ile telegrafice, telefonice [i po[tale; c) regulamentele de coresponden]` militare15.

Serviciile de comunica]iipân` la decretarea mobiliz`rii din 15 august 1916La 23 iunie 1913, prin Înaltul Decret 4751 din 20 iunie 1913, se creeaz`

Marele Cartier General al armatei, care con]inea un Serviciu telegraf-po[talde sine st`t`tor, iar un an mai târziu, pe 1 aprilie 1914, se va înfiin]a (O.Z. nr. 48)Biroul 10 Comunica]ii din Marele Stat Major (parte a Sec]iei a 4-a), care va includecoresponden]a militar` [i serviciul telegrafo-po[tal [i criptografic. Cu acea ocazie,Biroul 11 Etape a predat arhiva privitoare la serviciile pe care le asigurasepân` atunci Biroului 10 Comunica]ii.

Perioada neutralit`]ii a fost marcat` de o intensificare a activit`]ii de elaborarede noi regulamente de lupt` pentru toate genurile de arm` [i de îmbun`t`]irea celor existente [i, cu deosebire, a celor referitoare la întrebuin]area noilor mijloacede lupt` intrate în înzestrarea armatei. În domeniul comunica]iilor, se distingurm`toarele manuale: „Instruc]iuni asupra telefoniei, telegrafiei (cu [i f`r` fir)[i telegrafiei optice la armata de câmp“, „Instruc]iuni asupra execut`rii serviciuluitelegrafo-po[tal în campanie“ [i „Regulament asupra serviciului de coresponden]`militar` telegrafo-po[tal`“.

„Regulamentul asupra serviciului de coresponden]` militar` telegrafo-po[tal`“,care substituia prevederile regulamentului similar din 1901 [i încorpora lec]iilecampaniei din 1913, cu prevederi atât pentru timp de pace, cât [i pentru r`zboi,stipula, la art. 1, Cap. I, c` „Serviciul telegrafo-po[tal militar se asigur` [i se îndepline[tede urm`toarele organe:

A. Organe de direc]iunea. Marele Stat Major;

15 Istoria Statului Major General Român. Documente..., lucr. cit., p. 121.

27


b. Inspectoratul general al geniului;c. Direc]iunea general` a po[telor [i telegrafelor.

B. Organe consultativeComisia superioar` mixt` de telegraf [i po[t`.C. Organe de execu]iune

a. Trupele de telegrafie [i telefonie, diferite posturi sau oficii speciale de telegrafiemilitar`, precum [i depozitele [i parcurile respective de material telegrafic[i telefonic;

b. Oficiile civile de telegraf, telefon [i po[t`“.Art. 2 din acela[i act normativ stabilea c` „Marele Stat Major al armatei

are în sarcin` organizarea, conducerea [i întrebuin]area serviciului de coresponden]`militar`, de care se ocup` în special biroul comunica]iunilor armatei“, iar la art. 5se men]ionau urm`toarele: „Comisiunea superioar` mixt` telegrafo-po[tal` se compunedin: a). {eful de stat-major general al armatei, ca pre[edinte; b). Sub[efii de stat-majorgeneral; c). Inspectorul general al geniului. În lips`, ajutorul s`u ori directorul geniuluidin Ministerul de r`sboi; d). Directorul general al telegrafelor [i po[telor Statului sau,în lips`, subdirectorul titular; e). [eful sec]iei comunica]iilor din Marele Stat Major[i [efii sec]iilor pe care i-ar privi chestiunile supuse comisiunii…“.

Organizarea [i func]ionarea serviciilor de comunica]iiasigurate de Marele Stat Major în Primul R`zboi MondialReorganiz`rile succesive ale Marelui Stat Major vor stabili aproape de fiecare dat`

noi reparti]ii [i atribu]ii ale sec]iilor [i birourilor din compunerea acestuia, iar aceast`situa]ie va fi valabil` [i în cazul împ`r]irii sarcinilor de „transmisiuni“, ale c`rorresponsabilit`]i vor fluctua de la un birou la altul.

Odat` cu decretarea mobiliz`rii, la 15 august 1916, Marele Stat Majors-a organizat în Marele Cartier General [i Marele Stat Major (partea sedentar`),ocazie prin care Biroul Comunica]ii va trece în structura ComandamentuluiGeneral al Etapelor [i, al`turi de Serviciul telegrafo-po[tal, se va afla în subordineaE[alonului 1 din compunerea Marelui Cartier General.

Ordinea de b`taie din 15 iunie 1917 a Marelui Cartier General (figura 1)g`se[te serviciul de comunica]ii ca structur` de sine st`t`toare. Aceasta formeaz`Sec]ia a 2-a din E[alonul 1 [i cuprinde Biroul 4 Comunica]ii, Serviciul telegrafo-po[tal[i Compania Special` de Telegrafie. Aceast` situa]ie se va schimba în 1918,când comunica]iile vor redeveni un Birou (cuprinzând Serviciul telegrafo-po[tal,Serviciul telegrafic militar [i Serviciul T.F.F.) din cadrul Sec]iei a 2-a, ce ]ineade E[alonul 1 al Marelui Cartier General. De asemenea, în Sec]ia 1 va ap`reaBiroul 2 Cifru.

28


Fig

ura

1:

Ord

inea

de

b`ta

ie a

arm

atei

la

15 i

unie

1917

29


Ca organe de conducere pentru subunit`]ile de telegrafie, existau, la MareleCartier General [i la armate, câte un [ef al serviciului telegrafo-po[tal. Acest rolîl îndeplineau la corpurile de armat` comandan]ii companiilor de telegrafie,iar la diviziile de infanterie [efii sec]iilor de telegrafie. Pentru conducerea telegrafieif`r` fir, exista numai la Marele Cartier General un [ef al serviciului T.F.F.

De asemenea, atribu]iile referitoare la conducerea serviciului de coresponden]`militar` reveneau, în continuare, [efilor serviciului telegrafic, telefonic [i po[talde la Marele Cartier General [i de la armate. În ceea ce prive[te telegrafia f`r` fir,aceasta a r`mas mai departe separat` de serviciul telegrafic, telefonic [i po[tal,fiind condus` de [eful serviciului T.F.F din cadrul Sec]iei 1 opera]ii a MareluiCartier General16.

Dup` semnarea P`cii de la Bucure[ti [i pân` la 9 noiembrie 1918,Marele Cartier General va fi desfiin]at, conducerea Armatei pentru aplicareacondi]iilor de pace revenindu-i Ministerului de R`zboi [i Marelui Stat Major.Cu acest prilej, num`rul ofi]erilor [i al birourilor a fost redus în mod drastic.Totu[i, Marele Stat Major, condus de generalul Constantin Cristescu, a cùtats` men]in` o capacitate de lupt` cât mai mare a Armatei. Pe linie de comunica]ii,revelator pentru acest interval de timp este „Raportul asupra studiilor, m`surilorpreg`titoare [i de execu]iune luate de Stat Majorul General al Armatei [i de serviciipentru preg`tirea de r`zboi, de la trecerea armatei pe picior de pace (1 iulie)[i pân` la 28 octombrie, când armata a fost din nou mobilizat`“, din 19 decembrie 1918,raport semnat de sub[eful de Stat Major General, general Ion Ghinescu: „MareleStat Major, pe temeiul necesit`]ilor militare, ob]inuse men]inerea leg`turilor telegrafice[i telefonice directe între Marele Stat Major [i comandamente, precum [i birouritelegrafo-telefonice militare la Ia[i (Marele Stat Major), Vaslui, Bârlad, Tecuci,Gala]i, Bacù, Adjud [i Boto[ani [i pe acelea ale comandamentelor din Basarabia.Mai târziu îns`, aceste m`suri au fost suspendate de guvern, întregul serviciua trecut asupra Direc]iunii Generale a P.T.T., iar personalul [i materialul evacuatla Bucure[ti sub ocupa]ia german`, f`r` [tirea [i avizul Marelui Stat Major...Pentru telegrafia f`r` fir s-a început înfiin]area a 4 posturi goniometrice (la Ia[i,Chi[inù, Belgrad, B`l]i), pentru dovedirea sta]iilor clandestine [i s-a men]inut personalul[i materialul existent pentru Serviciul T.F.F., dar, în septembrie, întreg serviciulT.F.F. a fost trecut la Direc]ia P.T.T., iar Batalionul de specialit`]i a r`masf`r` cadre [i în imposibilitatea de a mai forma altele. Referatul Marelui Stat Major(Sec]ia Comunica]iilor), prin care se cere modificarea acestor dispozi]iuni, i-a fostînapoiat de Ministerul de R`zboi la 1 decembrie f`r` niciun rezultat. S-au putut înfiin]a4 sta]ii columbofile la Boto[ani, Chi[inù, B`l]i, Bolgrad.

16 Arhiva Ministerului Ap`r`rii Na]ionale – Marele Stat Major, fond Marele Cartier General,nr. crt. 95, dosar FN/1917, f. 16.

30


În rezumat, Marele Stat Major nu a avut libertatea de ac]iune în organizarea,instruc]iunea [i preg`tirea de r`zboi a mijloacelor de leg`tur`, iar m`surile ce a luatau fost contrariate de alte autorit`]i. La mobilizare, constituirea [i încadrarea oficiilormilitare s-au f`cut cu mare greutate, din lips` de personal (care fusese evacuatla Bucure[ti), iar repararea liniilor distruse de germani [i de intemperii nu s-a pututface decât necomplet din cauza lipsei materialelor (trecute tot la Bucure[ti)“17.

Evolu]ia serviciilor de comunica]ii [i informatic`din Marele Stat Majordin perioada interbelic` [i pân` aziÎn perioada interbelic`, modernizarea Armatei Române a preocupat

îndeaproape teoreticienii militari [i responsabilii politici, iar modelul franceza fost cel care a prevalat (cel pu]in pân` în 1928) în tiparul de organizare militar`al României. Dup` 1919, diversele reorganiz`ri ale Marelui Stat Major au avut implica]iidirecte [i asupra structurilor de comunica]ii aflate în compunerea sau în imediatasubordonare a acestuia. Astfel, dup` demobilizarea Armatei Române, în martie 1920,când Marele Stat Major General s-a împ`r]it în 3 Diviziuni (fa]` de 2, câte existauîn 1919), Sec]iei a 8-a Comunica]ii [i Etape, compus` din Biroul Comunica]ii[i Transporturi [i Biroul Intenden]`, i s-a ad`ugat, începând cu 1 aprilie 1921,Biroul Po[t`, telegraf, proiectare [i trac]iune mecanic`.

Deoarece s-a constatat c` procurarea tehnicii de transmisiuni, în speciala telegrafiei f`r` fir, nu se f`cea în mod coordonat, în data de 26 noiembrie 1924,comitetele consultative ale artileriei, avia]iei, geniului [i marinei întrunite cu delega]iai Marelui Stat Major [i Direc]ia Superioar` Tehnic` au ajuns la concluziac` trebuie înfiin]at un organ unic, care s` asigure, la pace [i la r`zboi, mijloacelede telegrafie [i telefonie f`r` fir, specifice diferitelor arme.

Prin urmare, la 10 februarie 192618, va lua fiin]` Comisiunea transmisiunilor,care se afla în „Direc]ia a 4-a geniu sub pre[edin]ia directorului geniului“[i care era compus` din „câte un delegat, de preferin]` specialist în telegrafie[i telefonie f`r` fir, de la Inspectoratele artileriei, avia]iei, marinei, infanteriei,Direc]iei Superioare Tehnice, Direc]ia a 4-a geniu [i Marelui Stat Major“19.Aceasta î[i prezenta, la rândul ei, propunerile comitetelor întrunite ale artileriei,geniului, marinei, avia]iei [i infanteriei, la care participa un delegat al Marelui StatMajor. Concluziile urmau a fi înf`]i[ate, spre aprobare, ministrului de r`zboi.

17 ***, Statul Major General al Armatei. 1859-2004. Istorie [i transformare, Editura CentruluiTehnic-Editorial al Armatei, Bucure[ti, 2004, p. 115.

18 Monitorul Oastei, 1 martie 1926.19 Ibidem.

31


În timpul celui de al Doilea R`zboi Mondial, conducerea operativ` a trupelorromâne s-a efectuat de c`tre comandamentele germane, Marele Stat Majorasigurând îndeosebi conducerea administrativ`.

În acest context, trebuie men]ionat faptul c` recent înfiin]atul Comandamental Transmisiunilor, creat la 1 iulie 194220, va primi ordin la scurt timp dup` aceeas` organizeze Centrul de Transmisiuni al Marelui Cartier General la Rostov,pe Don.

Dup` încheierea r`zboiului, Comandamentul Transmisiunilor va fi transformat,la 15 iulie 1946, \n Brigada de Transmisiuni, iar Sec]ia a 3-a din Marele Stat Majorva prelua21 urm`toarele atribu]ii, ce nu puteau fi îndeplinite de nou înfiin]ataBrigad` de Transmisiuni: a) studiile de leg`tur` cu întrebuin]area unit`]ilorde transmisiuni pentru satisfacerea nevoilor de leg`tur` ale armatei; b) eviden]amijloacelor de transmisiuni necesare asigur`rii leg`turilor între comandamenteleaflate în teritoriu; c) studiile privind dezvoltarea [i perfec]ionarea re]elelorde transmisiuni de pe teritoriu, în acord cu proiectele planurilor operative;d) acordarea vizelor, la propunerile Brig`zii de Transmisiuni, în leg`tur`cu organizarea unit`]ilor de transmisiuni, dotarea acestora [i echiparea teritoriuluicu mijloace de transmisiuni.

De asemenea, în structura Marelui Stat Major al Armatei, aprobat` în 194922,va ap`rea, al`turi de alte sec]ii, [i una de transmisiuni, care se va reg`si[i în proiectul de statut al Marelui Stat Major din iulie 1956, în urma c`ruiaacesta va fi organizat în patru direc]ii (Opera]ii, Planificare-Mobilizare,Transporturi Militare, Topografic` Militar`) [i [ase sec]ii (Secretariat, Cadre,Sec]ia Cifru, Transmisiuni, Cenzur` Militar` [i Sec]ia Istoric a Marelui Stat Major).

În acela[i timp, ca urmare a dezvolt`rii societ`]ii informa]ionale, volumultot mai mare de informa]ii necesar comandan]ilor pentru conducerea trupelora implicat, concomitent cu evolu]ia tehnicii de transmisiuni, apari]ia a ceea ce ast`ziconstituie Sistemul informatic al Armatei României [i al c`rui început poate fiplasat la 1 septembrie 1963 când, prin Ordinul Marelui Stat Major, s-a înfiin]atGrupa de Automatiz`ri din Direc]ia General` a Înzestr`rii, primul organismcu atribu]ii de concep]ie, coordonare [i înzestrare în domeniul informaticii militare[i al automatiz`rii conducerii trupelor.

La 1 martie 1970, Sta]ia Central` de Calcul a fost transformat` în Centrulde Calcul, ca principal organ de execu]ie al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,

20 Ordinul Marelui Stat Major nr. 85959 din 02.06.1942.21 Ordinul Marelui Stat Major nr. 700378 din 27.07.1946.22 ***, Statul Major General al Armatei. 1859-2004..., lucr. cit., p. 208.

32


iar la 15 iulie 1971 s-a înfiin]at Direc]ia Mecanizare [i Automatizarea ConduceriiTrupelor, c`reia i-au fost încredin]ate cu deosebire sarcini privind elaborarea concep]ieiunitare de introducere a sistemelor informatice în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale(30 septembrie 1973) [i de înfiin]are a structurilor organizatorice subordonateMarelui Stat Major pentru punerea în aplicare a acestuia.

Obiectivele propuse în domeniul informaticii militare, între anii 1980-1990,au vizat, printre altele, perfec]ionarea Sistemului informa]ional militar, eliminareaparalelismelor în circula]ia informa]iilor, tipizarea documentelor purt`toarede informa]ii [i reducerea num`rului acestora, crearea unui sistem unitar de eviden]`[i elaborarea metodologiilor de lucru în condi]iile utiliz`rii echipamentelorde automatizare [i a cre[terii gradului de folosire a calculatoarelor electroniceîn automatizarea armamentului [i tehnicii militare.

La 1 iulie 1990, Direc]ia de Mecanizare [i Automatizarea Conducerii Trupelors-a transformat în Direc]ia de Informatic` [i Automatizarea Conducerii Trupelor,pentru ca, ulterior, domeniul informatic` [i automatizarea conducerii trupelors` devin` „serviciu“, fiind asimilat în componen]a Comandamentului Transmisiunilor,Informaticii [i Electronicii.

La data de 1 mai 1997, prin H.G. nr. 110/14.04.1997, a intrat în vigoarenoua organizare a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, care prevedea pentru StatulMajor General adoptarea, în premier`, a unei structuri împ`r]ite pe 8 direc]iide tip „joint“ (J-uri), asemenea e[aloanelor similare din armatele statelor membreale NATO.

În cadrul acestei restructur`ri a Statului Major General, una dintre noile direc]iiînfiin]ate a reprezentat-o Direc]ia comunica]ii [i informatic` (J6), ca exponentde baz` în dezvoltarea [i stabilirea atribu]iilor pe linie de comunica]ii [i informatic`în Armata României.

Având în vedere domeniul de competen]` [i responsabilitatea planific`rii,organiz`rii [i implement`rii strategiei generale de realizare a sistemelorde comunica]ii [i informatice din Armata României, elementele constitutive[i responsabilit`]ile func]ionale ale Direc]iei comunica]ii [i informatic` au fost preluate,derivate [i integrate din cadrul Comandamentului Transmisiunilor Informaticii[i Electronicii, care a devenit ulterior, prin reorganiz`ri succesive, ComandamentulComunica]iilor [i Informaticii.

Direc]ia comunica]ii [i informatic` a fost implicat`, ca parte integrant`a Statului Major General, la planificarea, direc]ionarea [i evaluarea realiz`riituturor obiectivelor majore care au vizat reforma militar`, dezvoltarea capabilit`]ilor,participarea la opera]ii [i exerci]ii, transformarea structurii de comand` [i a for]elor,precum [i la modernizarea, în ansamblu, a organismului militar.

33


Printre realiz`rile majore ale Direc]iei, putem men]iona achizi]ia de sta]ii radiocu salt de frecven]` [i realizarea Re]elei de Transmisiuni Permanente,c`rora le-a urmat: realizarea Re]elei Radio Operative de Nivel Strategic (RRONS),a re]elei de comunica]ii prin satelit (RCSAT), modulele de comunica]ii [i informatic`desf`[urabile [i sistemul criptat de videoteleconferin]`. Aceste elemente permit realizareaunei platforme de comunica]ii moderne (numeric`), atât pentru sistemele C4Istrategice, cât [i, ca extindere, pentru sistemele C4I tactice, cu toate implica]iilebenefice asupra actului conducerii la toate e[aloanele [i în toate loca]iileunde Armata Român` î[i desf`[oar` activitatea [i, cu prec`dere, în teatrelede opera]ii.

De asemenea, printre preocup`rile actuale se afl` dezvoltarea în Armata Românieia capabilit`]ilor specifice C4I2SR (Sistemele Multifunc]ionale de Distribu]iea Informa]iei MIDS//Link 16, Link 22), a Sistemelor de naviga]ie, pozi]ionare[i sincronizare [i a Sistemelor de identificare în câmpul de lupt`. Leg`turile tacticede date constituie o component` esen]ial` pentru realizarea capabilit`]ilor NATOfacilitate de re]ea (NNEC – NATO Network Enabled Capability), ele asigurândschimbul continuu de date în timp real despre spa]iul cosmic, terestru, aerian[i naval, incluzând informa]ii despre unit`]ile aliate, neutre [i inamice,precum [i despre starea armamentului [i modul de angajare a acestuia în opera]ii.

34


una decembrie a anului 2010 a marcatdeclan[area unei mi[c`ri de protestîn Tunis, capitala Tunisiei, ca urmare

ROLUL TEHNOLOGIILOR INFORMATICE{I DE COMUNICA}II

ÎN DESF|{URAREA REVOLTELORDIN „PRIM|VARA ARAB|“

Dr. Cristea DUMITRU

a gestului extrem al unui tân`r tunisian pe numeMohamed Bouazizi, care [i-a dat foc în or`[elulSidi Bouzid, dup` ce poli]i[tii i-au confiscat fructele[i legumele pe care le vindea pe strad`. Gestullui „Basboosa“, a[a cum era strigat cel ce a devenit„Eroul din Tunisia“, a dat tonul unor protesteviolente în ]ara nord-african`, care au condusla alungarea pre[edintelui Zine El Abidine Ben Ali[i au aprins un val de revolte în state din lumeaarab`, din Egipt pân` în Mauritania [i din Algeriapân` în Oman.

Seria protestelor [i demonstra]iilor ce au avut locîn Africa de Nord [i în Orientul Mijlociu, început`cu protestul tunisian din decembrie 2010, a devenitcunoscut` sub numele de „Prim`vara arab`“1,chiar dac` nu to]i participan]ii la proteste

Prof.univ.dr. Cristea Dumitru – Universitatea Na]ional`de Ap`rare „Carol I“, Bucure[ti.

1 Roger Hardy, Egypt Protests: An Arab Spring as Old OrderCrumbles?, BBC News, 2 februarie 2011.

LThe protesters’ actions duringthe Arab Spring received the consistents u p p o r t o f t h e i n f o r m a t i o nand communications technologies.Although this element was not uniquein the landscape of the popular protestmovements of the last decade, the wayit influenced the Arab riots drewthe attention of both political analystsand safety and internal securityservices of all states. The developmentand wide spread of informationand communications technologiesin countries where Islamic religiousconservatism raised significant barriersto communication between peopleenabled the fluid movement of informationbetween many users and an unexpectedpropagation environment for the populardissatisfactions and claims. Furthermore,information and communicationstechnologies played an important rolein structuring and preparing the contestingmovements in the Arab Spring.

Keywords: Twitter Revolution;information and communicationstechnologies; Arab Spring; FacebookRevolution

35


erau arabi. Succesul repurtat de protestele din Tunisia a ini]iat un val de revolteîn Algeria, Iordania, Egipt [i Yemen ce s-a propagat ulterior [i în alte state arabe.Pân` în luna februarie 2012, „Prim`vara arab`“ a r`sturnat guverne în trei state.Pre[edintele tunisian a fugit în Arabia Saudit` la 14 ianuarie 2011. În Egipt,pre[edintele Hosni Mubarak a demisionat pe 11 februarie 2011, dup` 18 zilede proteste masive ce i-au încheiat cele trei decenii de pre[edin]ie, iar liderullibian Muammar Gaddafi a fost r`sturnat de la putere pe 23 august 2011,dup` ce Consiliul Na]ional de Tranzi]ie a câ[tigat controlul asupra Bab al-Aziziya,[i a fost ucis pe 20 octombrie 2011, în ora[ul s`u natal, Sirte.

Pe perioada revoltelor arabe, mai mul]i lideri [i-au anun]at inten]ia de a renun]ala putere dup` încheierea mandatului actual. Pre[edintele Ali Abdullah Salehdin Yemen a semnat pe 23 noiembrie 2011 un acord care îi permite transferul puteriiîn termen de 30 de zile de la încheierea oficial` a mandatului, în februarie 2012,în schimbul ob]inerii imunit`]ii. Pre[edintele sudanez Omar al-Bashir a anun]atc` nu va mai candida la alegerile din 2015, a[a cum a promis [i premierul irakianNouri al-Maliki, al c`rui mandat se încheie în 2014. Protestele din Iordaniaau dus la demisia consecutiv` a dou` guverne.

Putem aprecia c` „Prim`vara arab`“ reprezint` ansamblul de mi[c`ripopulare, de amploare variabil`, ce au cuprins numeroase ]`ri din lumea arab`începând cu decembrie 2010. Aceste mi[c`ri revolu]ionare na]ionale sunt numite[i revolu]ii arabe, revolte arabe sau trezirea arab`.

Pentru a putea în]elege în mod adecvat „Prim`vara arab`“, mecanismeledeclan[`rii [i desf`[ur`rii acesteia, apreciem c` este necesar` analiza contextuluiîn care s-au produs revoltele arabe2. În opinia noastr`, contextul desf`[ur`riirevoltelor arabe se refer` la:

• factorul demografic – tinerii din grupa de vârst` 15-25 de ani reprezint` o p`trimedin popula]ia total` a ]`rilor arabe, ace[tia confruntându-se cu o rat` a [omajului estimat` la 40%.În consecin]`, o genera]ie tân`r` plin` de vise, activ`, din ce în ce mai educat`, larg urbanizat`[i conectat` la lumea extern` prin internet, telefonie mobil`, televiziune, sateli]i etc., [i o pia]`a muncii restrâns` o fac s` fie un actor esen]ial al revoltelor arabe;

• natura regimurilor politice din ]`rile cuprinse de „Prim`vara arab`“ – în ansamblul lor,regimurile politice din lumea arab` sunt de tip autoritar, oligarhic3. Pe cale de consecin]`,societ`]ile arabe aspir` la regimuri democratice, dar acesta pare a fi un proces de durat`[i foarte dificil, întrucât, în prezent, exist` libert`]i limitate, corup]ie dezvoltat` în majoritatea ]`rilor[i [efi de state, foarte adesea vârstnici, afla]i în func]ie de mul]i ani, favorabili transmiterii ereditarea puterii, inclusiv în regimurile de tip republican;

2 Petre Du]u, Ani[oara Dinu, Prim`vara arab` [i mediul de securitate, Sesiune de comunic`ri [tiin]ifice– Echilibrul de putere [i mediul de securitate, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I“,Bucure[ti, p. 168.

3 Pluralisme politique et autoritarisme dans le monde arabe, pe site-ul http://www.institut-gouvernance.org/fr/analyse/fiche-analyse-192.html.

36


• condi]iile socio-economice – de[i au un nivel de instruire ridicat, tinerii din ]`rile arabenu î[i g`sesc un loc de munc` adecvat, din cauza faptului c` regiunea este atins` de cote înalteale [omajului. În mod paradoxal, tinerii sunt cei mai afecta]i de [omaj, 90% dintre [omeriavând vârsta cuprins` între 15 [i 29 de ani, iar rata net` a [omajului pentru aceast` grup`de vârst` variind în regiune între 20 [i 25%;

• ac]iunile non-violente ale protestatarilor [i rolul armatei în timpul [i ulterior revoltelor– atitudinea militarilor fa]` de revendic`rile populare este primordial` în desf`[urarea revoltelor.În Egipt [i Tunisia, armata este neutr`, aceasta deta[ându-se de conducerea statului,care nu va mai dispune de aceast` for]` pentru a reprima manifesta]iile. Armatele din celelaltestate sunt devotate dictatorilor datorit` unor privilegii substan]iale sau particularit`]ilorde recrutare (folosirea mercenarilor naturaliza]i, recrut`ri tribale sau cu prec`dere a unei popula]iiminoritare [.a.). Atunci când aceste m`suri nu sunt suficiente pentru a învinge revoltele, armatelestr`ine pot sprijini armata na]ional` în sarcinile de represiune: avia]ia sirian` în Libia, trupe sauditeîn Bahrein;

• rolul noilor tehnologii informatice [i de comunica]ii – unul dintre punctele comuneale revoltelor din „Prim`vara arab`“ l-a reprezentat rolul important jucat de tehnologiile informatice[i de comunica]ii. Dezvoltarea acestor tehnologii permite o circula]ie fluid` a informa]iilorîntre foarte mul]i utilizatori. Tehnologiile informatice [i de comunica]ii au permis structurarea[i preg`tirea mi[c`rilor de contestatare;

• locul islamului [i al femeilor în revoltele arabe – de regul`, liderii religio[i au sus]inutregimurile politice aflate la putere în lumea arab`. De aceea, influen]a lor a fost relativ redus`în cazul „Prim`verii arabe“. La rândul lor, femeile, tradi]ional izolate, au luat parte activ`la mi[c`rile de protest, jucând chiar rol de lideri, cerând mai mult` dreptate [i libertate4.

În continuarea demersului nostru vom analiza modalit`]ile prin care protestatariidin „Prim`vara arab`“ au exploatat avantajele utiliz`rii tehnologiilor informatice[i comunica]iilor pentru satisfacerea dezideratelor lor. Totodat`, vom eviden]iamodul în care guvernele au încercat s` contracareze folosirea tehnologiilorinformatice [i comunica]iilor pe parcursul desf`[ur`rii revoltelor arabe.

Tehnologiile informatice[i de comunica]ii în ]\rile arabeÎn multe state din nordul Africii sunt impuse limite severe în spa]ii

cum ar fi presa [i canalele de televiziune, precum [i restric]ii în libertateade exprimare [i dreptul de a organiza întruniri. Nu este o sarcin` u[oar` s` înfiin]ezio publica]ie în Libia, o organiza]ie ce militeaz` pentru drepturile omului în Algeriasau s` organizezi un mar[ în Bahrein. Spa]iul internetului este aproape singurulspa]iu liber de exprimare pentru multe grupuri sau indivizi care doresc s` î[i exercitedreptul la libertatea de exprimare, dreptul de a participa la întruniri [i de a formaasocia]ii [i grupuri cu interese comune.

4 Révoltes arabes, vers un pintemps des femmes?, pe site-ul http://www.rsr.ch/info/les-ponts-forts/3000976-revoltes-arabes-vers-un-printemps-des-femmes.html

37


Începând cu anul 2004, utilizatorii internetului din ]`rile arabe au avut posibilitateade a folosi, în mod eficient, platformele online pentru diferite cauze. Astfel, au fostabordate multe subiecte tabu, cum ar fi: tortura în posturile de poli]ie, agresiuneasexual`, minorit`]ile religioase, viol`ri ale drepturilor omului de c`tre cei afla]ila putere etc. Având în vedere datele statistice, furnizate de {coala de Guvern`mântdin Dubai (tabelul 1), apreciem c` num`rul utilizatorilor platformelor de socializarenu este mare, comparativ cu num`rul popula]iei. Cu toate acestea, exist` un anumitgrad de complementaritate între organiza]iile ce militeaz` pentru drepturile omului,utilizatorii platformelor de socializare [i jurnali[tii media offline. Jurnali[tii transmitsubiectele ce nu pot fi publicate offline din cauza cenzurii specifice regiunii,împreun` cu înregistr`ri [i dovezi multimedia, a bloggerilor ce pot publicaîn re]elele de socializare detaliile cazurilor respective.

Recentele proteste [i revolte din Tunisia [i Egipt au fost supranumite„Revolu]iile Twitter“ [i „Revolu]iile Facebook“, din cauza utiliz`rii pe scar` larg`a mesajelor cu con]inut generat de utilizator (UGC – user-generated content),ce au fost diseminate de c`tre protestatari, activi[ti [i suporteri ai protestelor,prin intermediul internetului, prin re]ele de socializare precum Twitter [i Facebookori cu ajutorul telefoanelor mobile.

Utilizarea telefoanelor mobile, a re]elelor de socializare [i a UGC în protesteledin „Prim`vara arab`“ nu sunt f`r` precedent. Twitter a fost folosit în protesteledin Moldova [i Iran, în anul 2009, iar în ambele cazuri, unii anali[ti au numitmi[c`rile respective ca fiind revolu]ii Twitter5. Mi[carea popular` de înl`turarea pre[edintelui Joseph Estrada de la conducerea statului Filipine, în anul 2001,a fost denumit` [i „Revolu]ia SMS“, datorit` utiliz`rii mesajelor text tip SMSpentru mobilizarea protestatarilor. A fost descris` ca fiind prima schimbare de guvernsus]inut` de utilizarea tehnologiilor moderne de comunica]ii6.

Tabelul 1: Utilizatorii Twitter [i Facebook (media la începutul anului 2011)

5 Evgeny Morozov, Moldova’s Twitter Revolution. Net Effect, 7 aprilie 2009, pe site-ul http://neteffect.foreignpolicy.com/posts/2009/04/07/moldovas_twitter_revolution

6 Julius Court, People Power II in the Philippines: The First e-Revolution?, 2001, pe site-ul http://www.odi.org.uk/resources/docs/4114.pdf

38


Cu toate acestea, consider`m c` etichetarea revoltelor din „Prim`vara arab`“ca fiind revolu]ii Twitter sau Facebook este exagerat`, având în vedere accesulla tehnologiile informatice [i de comunica]ii ale popula]iei din statele analizate.În anul 2009, în Tunisia [i Egipt erau doar 34,1, respectiv 24,3 utilizatori de internetla 100 de locuitori. Analizând datele prezentate în tabelul 2, concluzion`mc` nu exist` o determinare semnificativ` între intensitatea revoltelor [i num`rulde utilizatori ai tehnologiilor informatice [i de comunica]ii în ]`rile respective.

Tabelul 2: Accesul la tehnologiile informatice [i de comunica]ii în ]`rile arabe7

De asemenea, utilizatorii re]elelor de socializare din ]`rile arabe reprezint`doar o minoritate a popula]iei, ce locuie[te în mediul urban, are un venit constant[i un grad de educa]ie corespunz`tor folosirii calculatoarelor electronice.

Putem afirma, cu certitudine, c` mul]i protestatari au utilizat mesajelecu con]inut generat de utilizator, re]elele de socializare [i mesajele tip SMStransmise cu telefoanele mobile pentru a da expresie nemul]umirilor [i revendic`rilorpopulare pe timpul „Prim`verii arabe“. Acest fapt a determinat atât o mai bun` mobilizare[i coordonare a protestatarilor, cât [i o reac]ie din partea statelor arabe pentru limitareasau interzicerea accesului utilizatorilor la serviciile de internet [i de telefonie.

Reac]ia statelor în spa]iul cibernetic[i împotriva utilizatorilor acestuiape timpul revoltelor din „Prim\vara arab\“Spa]iul cibernetic este utilizat, în mod frecvent, pentru a expune viol`rile

drepturilor omului pe care guvernele se str`duiesc s` le ]in` ascunse. Clipurile videopublicate online ce probau violen]ele for]elor loiale guvernelor au creat, în timp,un puternic val de rezisten]` în rândul platformelor de socializare, cum este cazulclipurilor ce dezv`luiau corup]ia poli]iei din Maroc sau tortura din posturile de poli]ie

7 Pe site-ul www.itu.int/ITU-D/ICTEYE/Indicators/Indicators.aspx , International TelecommunicationUnion, 2009.

39


[i violen]ele din Egipt. Pe timpul revoltei din Tunisia, spa]iul cibernetic [i cu prec`dereblogosfera au fost aproape singurele surse de informa]ii, fotografii [i imagini videopentru luptele din strad`. Transmiterea UGC a devenit aproape un act de conduit`pentru relatarea [tirilor de la evenimentele ce se desf`[urau, întrucât mediaconven]ional` nu putea avea accesul sau mijloacele necesare. Blogging-ul[i transmiterea de fotografii [i imagini video prin intermediul telefoanelor mobileau devenit principalele surse de diseminare [i consumare a [tirilor despre protesteledin strad`. Leg`tura dintre UGC [i telefoanele mobile a fost un instrument importantpentru protestatari în demersul acestora de a informa lumea asupra revendic`rilorlor, a evenimentelor ce marcau cursul protestelor, precum [i a naturii r`spunsuluifor]elor de poli]ie, militare sau civile. În Siria, acolo unde accesul jurnali[tilorinterna]ionali a fost aproape complet restric]ionat, transmiterea imaginilor videoprin telefoanele mobile a devenit una dintre pu]inele modalit`]i de raportarea situa]iei.

Aceste realit`]i au determinat reac]ii complexe în spa]iul cibernetic din parteastatelor arabe. Unele guverne au folosit filtre de internet pentru a bloca con]inutulmesajelor pe timpul desf`[ur`rii protestelor. În Tunisia, Egipt, Libia [i Siriaa fost blocat` transmiterea UGC [i chiar traficul pe internet, prin deconectareaserviciului de furnizare a leg`turii de internet sau prin încetinirea drastic` a vitezeitransmisiilor de date8. Regimul Mubarak a închis, aproape complet, toate serviciilede furnizare a internetului [i de comunica]ii, din noaptea de 27/28 ianuarie[i pân` pe data de 5 februarie 2011 (figura 1). În Libia, internetul a fost blocatpentru majoritatea libienilor, înc` de la începutul protestelor, în zonele controlatede Gaddafi. În Tunisia, regimul Ben Ali a sustras numele de utilizatori [i parolelede pe Facebook, Twitter [i ale conturilor de po[t` electronic`, prin introducereaunor script-uri Java în con]inutul paginilor acestor site-uri, înainte ca acestea s` ajung`la utilizatori.

Platformele de socializare Twitter [i Facebook au fost folosite de c`tre agen]iileintelligence [i de securitate pentru identificarea [i localizarea activit`]ilor[i protestatarilor. În Sudanul de Nord, unde grupuri de utilizatori ai Facebookau anun]at proteste împotriva regimului, guvernul a monitorizat, în mod activ,toate website-urile de socializare. Atunci când au început protestele, mul]i poten]ialiprotestatari, utilizatori ai re]elelor de socializare, au fost aresta]i.

*Re]elele de socializare de pe internet, mesajele cu con]inut generat de utilizator

sau comunica]iile prin telefoane mobile nu sunt instrumente infailibile în beneficiul

8 Global Voices Syria, Reports on Internet Blackout, 3 iunie 2011.

40


protestatarilor, ci, mai degrab`, parte a unui teren contestat, utilizat atât de mi[c`rilede protest în conflicte [i tranzi]ii societale, cât [i de guverne. Site-urile re]elelorde socializare Twitter [i Facebook pot fi folosite pentru spionarea protestatarilor,g`sirea identit`]ilor lor reale [i operarea de arest`ri [i deten]ii.

A[a cum nota recent Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, internetulnu este numai o for]` pentru transparen]` [i deschidere, ci [i cea mai mare ma[in`riede spionaj pe care a v`zut-o lumea vreodat`10. Platformele re]elelor de socializarecoreleaz` adeseori o identitate online cu numele real, ora[ul de re[edin]`,ocupa]ia, interesele, fotografiile [i re]eaua de prieteni ale utilizatorului, furnizândmulte oportunit`]i pentru supraveghere.

Informa]iile din re]elele de socializare pot fi explorate prin ter]e aplica]iisau de c`tre furnizorii de reclame. Aplica]ia cu interfa]a de programare a Facebook,care este un limbaj sau un set de comenzi pentru g`sirea informa]iilor pe Facebook,este accesibil` oricui î[i transform` contul de utilizator în cont de dezvoltator.De asemenea, avem [i exemplul companiei britanice Gamma Group International,care i-a oferit, în anul 2009, Serviciului de Securitate de Stat din Egipt o aplica]ie

Figura 1: Graficul m`surilor adoptate în spa]iul cibernetic de c`tre guvernul egiptean9

9 Ramy Raoof, The Internet and Social Movements in North Africa, Global InformationSociety Watch 2011, publicat de c`tre Association for Progressive Communications (APC) and HumanistInstitute for Cooperation with Developing Countries (Hivos), Africa de Sud, 2011.

10 Julian Assange, World’s Greatest Spying Machine, \n The Hindu, 6 aprilie 2011.

41


software de securitate. Aceasta era descris` ca fiind un sistem de securitatede nivel înalt, ale c`rei capabilit`]i asigurau spargerea conturilor personalede pe Skype, spargerea conturilor de po[t` electronic` asociate cu Hotmail,Yahoo [i Gmail, precum [i controlul complet al calculatoarelor ]int`, respectivînregistrarea transmisiilor audio [i video de pe chat-uri, înregistrarea activit`]iidin apropiere [i copierea con]inutului calculatoarelor controlate.

Apreciem c` platformele Twitter [i Facebook, precum [i aplica]iile telefoanelormobile ofer` o func]iune de geolocare, care poate da informa]ii pentru localizareautilizatorului. Pozi]ia unui telefon mobil poate fi urm`rit` de c`tre operatoriide telefonie mobil` [i, implicit, de c`tre guverne sau ter]e p`r]i. În anumitecircumstan]e, utilizarea internetului pe telefonul mobil poate spori capabilit`]ilede supraveghere ale regimurilor represive.

În opinia noastr`, tehnologiile informatice [i de comunica]ii au reprezentat,pe timpul desf`[ur`rii revoltelor din „Prim`vara arab`“, un mediu de propagarea nemul]umirilor [i revendic`rilor populare, complementar media offline,precum [i instrumente pentru mobilizarea [i coordonarea ac]iunilor protestatarilor.

42


iecare ]ar` are dreptul de a se ap`raprin toate mijloacele adecvate.Industriile de ap`rare au ap`rut

R~ZBOIUL CIBERNETICR~ZBOIUL CIBERNETICR~ZBOIUL CIBERNETICR~ZBOIUL CIBERNETICR~ZBOIUL CIBERNETIC– repere definitorii –– repere definitorii –– repere definitorii –– repere definitorii –– repere definitorii –

Colonel dr. Ionel CIOBANU

pentru a satisface cererile acestor armate.Aceast` industrie este condus` de progresul zilnical sistemelor de ap`rare [i ofer` permanenttehnologie avansat` care face ca produseleanterioare s` par` învechite.

Exist` foarte pu]ine ]`ri al c`ror produs brutle permite s` ]in` pasul cu aceast` vitez`.Nici cele mai performante ]`ri economice nu î[i potpermite s` dezvolte tehnologii foarte avansatedin cauza cheltuielilor foarte mari solicitatede aceste programe.

Orice armat` posesoare de armament conven-]ional trebuie s` fie bine echipat` [i organizat`.Echipamentul nu este singura preocupare ce necesit`fonduri financiare substan]iale, deoarece organizareaunei armate este mult mai important`. Organizareaeste reprezentat` de distribuirea de informa]ii corecteîn volum [i într-un timp exact. Fiecare armat`are nevoie de informa]ii [i re]ele de telecomunica]ii,

F

Colonel lect.univ.dr. Ionel Ciobanu – loc]iitor al comandantului Comandamentului Comunica]iilor[i Informaticii, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

In this article, the author aimsto present a current topic of debateand reflection – cyber warfare.This is a relatively new weapon,with different effects on targets.It has no limitation in use and can reachmost of its objectives.

Throughout the article, the authorwrites about cyber security, which can bevery well planned, but cannot coverall scenarios. In this way, the authorreminds us, on the one hand, China’ssituation, which has investedheavily in building a large and well-trained cyber security force, and,on the other hand, the US’s situation,which has built its own national cybersecurity research centres to focussecurity experts in order to improvethe national cyber security system.

Keywords: human resource;cooperation; conventional functions;information gathering

43


se bazeaz` pe logistic` [i trebuie s`-[i cunoasc` inamicul. Vârsta informa]ieinu se prezint` ca important` numai în afaceri, ci, de asemenea, pe câmpul de lupt`.Distribuirea de informa]ii trebuie s` fie f`cut` mult mai repede, mi[c`rile/deplas`rileinamicului trebuie comunicate mult mai precis; trupele trebuie dislocatemult mai exact, iar deciziile trebuie s` se bazeze pe informa]ii de mare acurate]e.Toate cele prezentate aici arat` c` armatele solicit` din ce în ce mai multe informa]ii,dar nu se con[tientizeaz` faptul c` informa]iile reprezint` un bun de foarte marevaloare ce necesit` a fi ap`rate/protejate. Toate eforturile pentru a proteja informa]iileau fost orientate pe securitatea fizic` (ex: limitarea accesului la informa]ii), dar ast`zi,cu re]elele internet [i de telecomunica]ii, exist` alte riscuri, care trebuie luateîn considerare.

Punctele slabe în securitatea logistic` le permit atacatorilor s` fac` tot ceea ceeste posibil cu arme conven]ionale (distrugerea infrastructurii), precum [i cu armelede distrugere în mas` (topirea miezului reactorului nuclear).

R`zboiul cibernetic este un tip relativ nou de armament, cu efecte diferiteasupra ]intelor. El nu are nicio limitare în folosire [i poate atinge marea majoritatea obiectivelor stabilite.

Armele cibernetice sunt, de obicei, programe de baz` care au obiectivulde a ap`ra sau de a ataca o ]int`. Marea majoritate a lor sunt disponibile gratuitpe internet, dar cele mai sofisticate sau noi sunt p`strate privat sau sunt comerciale.

Detectarea – sistemele din aceast` categorie au scopul de a detecta posibiliatacatori [i de a identifica ce doresc ei s` fac` [i, eventual, posibila lor pozi]ie.

Detectarea se poate baza pe cuno[tin]ele exper]ilor (dac` auzim gloan]ezburând, este clar c` cineva ne atac`) sau se poate baza pe compartamentul standard(dac` o patrul` nu s-a întors la timp dintr-o misiune de recunoa[tere este foarte probabilc` va urma un atac iminent).

Instrumentele folosite în aceast` categorie sunt: sistemele de detectarea intruziunilor/intru[ilor, monitorizarea de securitate [i analiza logistic`.

Prevenirea – oprirea atacatorului este principala preocupare, chiar dac`atacul nu a fost identificat (blocarea u[ii de intrare este întotdeauna o idee bun`).Cele mai multe atacuri sunt foarte simple [i orientate drept înainte, destinatetest`rii fiec`rei u[i – dac` este deschis` – [i o bun` prevedere este s` o blochezipur [i simplu, cu excep]ia cazului în care cineva se a[teapt` ca o armat` s` încerces` intre (dar, apoi, aplic` m`surile preventive). Instrumentele principale în aceast`categorie sunt: firewall, sisteme de autentificare, sisteme de autorizare.

Identificarea ]intei are ca principale instrumente: scanerele de re]ea;scanerele de sistem; scanerele de vulnerabilitate.

44


Atacul – aici grup`m toate instrumentele care folosesc vulnerabilitateasistemului sau aplica]iile care îi permit atacatorului s` î[i ating` toate obiectivelepropuse. Sunt prea multe instrumente pentru a le men]iona pe toate, ]inând contde faptul c`, pentru fiecare vulnerabilitate în parte, pot fi responsabile mai multeinstrumente. Este, de asemenea, la fel de important s` men]ion`m viru[ii/viermiide pe internet, care au capacitatea automat` s` descopere vulnerabilit`]ile certe[i s` se multiplice singuri de la un sistem la altul. Un alt grup îl reprezint`„caii troieni“, care pot fi desf`[ura]i pe sistem, pentru a fi activa]i ulteriorsau pentru a crea un canal sub acoperire de ob]inere a unor informa]ii importante.

Instrumente de în[el`ciune – în[elarea inamicului este, de asemenea,important`, în cazul în care distragerea aten]iei acestuia este necesar`pentru maximizarea unui atac sau pentru încetinirea detect`rii acestuia. Aici g`simurm`toarele subcategorii: modific`ri logice; sisteme de atac distribuite; chituride r`d`cin` (de baz`); tehnologie Stealth.

Strategii [i tactici – aclamatul gânditor strategic britanic B.H. Liddell-Harta abordat strategia din dou` perspective diferite. El a f`cut diferen]adintre „marea strategie“ [i „strategia militar`“.

„Marea strategie“ a lui Liddell-Hart era orientat` pe abilitatea na]iunilorde a-[i coordona [i direc]iona toate resursele na]ionale pentru atingerea obiectivelorpolitice. „Strategia militar`“ era mult mai focalizat`, în m`sur` s` execute un plande b`taie sau s` proiecteze for]a militar`.

În securitatea cibernetic`, nu este nicio diferen]` între infrastructura militar`[i cea civil`. Foarte multe ]inte sunt nemilitare, dar, indirect, sunt implicateîn infrastructura militar`.

Perturbarea economiei sau distrugerea imaginii unei infrastructuri publicepoate exercita un efect mult mai mare decât armele de distrugere în mas`[i, prin urmare, este necesar a nu limita tacticile [i strategia cu grani]epentru a ob]ine o în]elegere global` a ceea ce atacatorii pot câ[tiga sau pierde.

Strategii se bazeaz` pe anumite comportamente ce definesc partea care ac]ioneaz`.În securitatea cibernetic` se disting trei tipuri majore (dac` nu lu`m în calcul[i comportamentul haotic), astfel:

Comportamentul reactivAici strategia se bazeaz` pe ac]iune, care poate fi v`zut` sau raportat`

în orice fel. Ea reac]ioneaz` la ac]iunea ei prin r`spunsul optim, prin cre[tereagradului de alarmare la acea sl`biciune. De exemplu: securitatea SUA a începuts` se concentreze pe securitatea aeroporturilor dup` incidentul din 11 septembriesau prin ridicarea gradului de alert` ce vizeaz` securitatea informatic` [i a informa]iilor,dup` multiplele atacuri cibernetice din China [i alte ]`ri cu orientare „contra-american`“.

45


Acest comportament înt`re[te acele puncte din ap`rare în care atacurileau fost deja lansate, ceea ce înseamn` c`, la început, vor fi întotdeauna câteva penetr`riîncununate de succes.

De[i se pare c`, pe termen lung, infrastructura poate atinge un punctîn care apreciem c` sistemele sunt protejate suficient, în realitate, prin introducereade noi software [i prin noi upgrad`ri (acest lucru se întâmpl` foarte des), se introducnoi „g`uri“ în sistemele de securitate ce necesit` a fi acoperite în timp.

Infrastructurile cu resurse limitate în securitate folosesc în mod obi[nuitacest tip de comportament pentru a-[i gestiona problemele în securitate.Acest lucru înseamn` c` echipa de securitate aflat` în serviciu nu estefoarte experimentat` sau nu sunt suficien]i oameni dedica]i s` men]in` în siguran]`sistemele IT.

În func]ie de r`spunsul la un incident de securitate, se pot trage concluziiprivind calitatea [i m`surile strategiei de securitate cibernetic` (în special,rezolvarea unui incident [i monitorizarea securit`]ii sistemelor).

Prin analiza vulnerabilit`]ilor de securitate ale sistemelor este posibil` vizualizareaistoricului atacurilor asupra infrastructurii lor. Aici apare o alt` alternativ`la acest comportament, rezultat din înv`]area gre[elilor altora, dar nu întotdeaunasolu]iile altora pot fi folosite pentru sporirea securit`]ii unei alte infrastructuri.

Comportamentul planificatImportan]a planific`rii este deja bine cunoscut` managerilor de proiect,

dar, din cauza infrastructurii IT, nu este întotdeauna aplicabil`. Infrastructura ITnu poate fi men]inut` strict static` [i nu poate fi schimbat` pentru a se potriviexact nevoilor de lucru ale proprietarului s`u. Pentru a ne men]ine în pas cu progresuldin domeniul IT, precum [i cu îndeplinirea cerin]elor necesare men]ineriifunc]ionalit`]ii, în foarte scurt timp nu va fi posibil s` ]inem totul planificat[i foarte bine documentat. Fenomenul este similar cu planificarea securit`]iina]ionale, unde planurile detaliate nu func]ioneaz` a[a cum ne a[tept`mcând ele au o mare acoperire economic`, sistemele militare [i de alt` natur`se schimb` foarte des [i nu sunt foarte bine documentate. În cel mai bun caz,o planificare bine gândit` [i pus` în aplicare în mod corespunz`tor poate fi atins`într-un nivel de securitate decent.

În fostele ]`ri comuniste, planificarea a fost f`cut` în aproape toate sectoarelestatului, dar, de[i multe scenarii au fost concepute, un aspect nu a fost suficientacoperit [i acesta a fost reprezentat de resursele umane. Din cauza devieriineprev`zute fa]` de comportamentul uman, întregul sistem s-a pr`bu[it.

Securitatea cibernetic` poate fi planificat` foarte bine, dar planul nu poate acoperitoate scenariile [i, prin neangajarea persoanelor capabile [i cu experien]`

46


în domeniul securit`]ii, care s` adopte r`spunsuri, în permanen]` vor fi asumateriscuri la intrare.

În cazul în care companiile sunt preocupate ca personalul specializats` deserveasc`/opereze m`surile de securitate defensive sau sunt preocupatede securitatea sistemelor (cum se manifest` în majoritatea cazurilor), un r`spunspotrivit va urma dup` o perioad` lung` de investiga]ii [i escaladare.

Cunoscând procedurile utilizate de c`tre companiile externe, un atacatorpoate prezice comportamente specifice, care s` urmeze [i s` ajusteze atacul ciberneticpentru a preveni orice r`spuns.

Riscul poate fi s` subestimeze posibilitatea de a avea sisteme externe de protec]iea securit`]ii, care ar putea fi dificil de dep`[it. Acest aspect este foarte importantîn companiile cu dezvoltare medie sau cu o gândire progresiv`.

Comportamentul proactivComportamentele anterioare au încercat s` acopere riscurile [i vulnerabilit`]ile

cunoscute, dar cum proced`m dac` apare ceva nou, ce nu a fost raportatsau documentat? În acest caz, atacul va r`mâne nedetectat [i va fi identificatca anomalie. Pentru detectarea [i prevenirea [i a altor noi atacuri necunoscuteeste necesar s` fim foarte flexibili [i „s` fim primii care cunoa[tem propriile sl`biciuni“.

O strategie de securitate care se concentreaz` pe identif icareapropriilor poten]iale sl`biciuni [i acoperirea propriilor „g`uri“ se bazeaz`pe un comportament proactiv.

Exist` mai multe func]ii care se încadreaz` în categoria de comportamentproactiv: revizuirea sursei de cod; identificarea func]iilor ce furnizeaz`func]ionalitatea; analiza de trafic; testarea proprie de penetrare; propriile m`suride securitate adaptate.

Exist` deja unele solu]ii de securitate [i produse pe pia]`, dar nu sunt foarte per-formante din cauza lipsei de persoane calificate care s` le opereze. Test`rile formaleale func]ionalit`]ii [i revizurea surselor de cod nu sunt concepute cu scopul necesarde a asigura siguran]a unui astfel de sistem.

Deja mai multe ]`ri au început investigarea acestui domeniu [i adaptareaunor p`r]i ale sistemelor lor. China a investit foarte mult în construirea unei mari[i bine instruite for]e de securitate cibernetic`, iar SUA [i-au construit propriile centrena]ionale de cercetare în domeniul securit`]ii cibernetice pentru a concentra exper]iiîn securitate [i inginerii înzestra]i în scopul îmbun`t`]irii sistemului na]ionalde securitate cibernetic`.

Comportamentul proactiv are nevoie de oameni foarte talenta]i [i de sistemede securitate foarte puternice în serviciu [i, prin urmare, consider`m c` este

47


foarte important s` p`str`m oamenii talenta]i în ]ar`, pentru a asigura propria securitatesau pentru a dezvolta sistemele de securitate de care este nevoie.

Strategia de securitate na]ional`Aceasta este mai mult o abordare utopic` atât timp cât nu exist` posibilitatea

de a se integra [i sincroniza toate p`r]ile unei na]iuni într-o singur` ini]iativ`de ap`rare cibernetic`, dar ar trebui s` constituie ]elul oric`rei ini]iative de ap`rarecibernetic`. Scopul principal aici este de a asigura securitatea na]ional`de la furnizorul de re]ea pân` la utilizatorul final. Exist` un standard generalde securitate [i de politici de securitate care este pus în aplicare [i verificatde exper]i autoriza]i.

Centrul întrunit de r`zboi electronic este responsabil de manipulareaincidentelor care sunt raportate de c`tre orice entitate din ]ara respectiv`.

Sistemul de înv`]`mânt este capabil s` asigure un num`r suficient de exper]ide securitate [i capabilit`]i de cercetare, pentru a asigura punerea în aplicarea strategiei de securitate na]ional` în fiecare infrastructur` important`.Atacarea unui asemenea sistem este extrem de dificil` [i poate fi f`cut` numaidin interior, de lâng` ]int`, pentru a fi în m`sur` s` minimizeze posibilitateade detec]ie [i prevenire.

Un asemenea atac presupune cooperarea cu for]ele conven]ionale specialecare ajut` echipa de atac cibernetic pentru ajungerea la ]int`, cât de aproapeeste posibil, [i permite accesul la baza de date [i la mecanismul de func]ionare.

Oamenii – securitatea se bazeaz` pe trei aspecte: oamenii, sistemele[i procedurile. Cum sistemele [i procedurile sunt dezvoltate de oameni, resursauman` este „cheia“ ini]iativei securit`]ii de ap`rare cibernetice.

Exper]ii – nucleul for]ei de ap`rare cibernetic` îl reprezint` persoanelecunosc`toare ale domeniului securit`]ii. Ace[tia nu sunt administratori capabilis` instaleze sisteme de protec]ie, dar sunt oamenii care deseneaz` [i dezvolt`sistemele de protec]ie [i celelalte m`suri de securitate.

F`r` aceste persoane, o ]ar` sau o companie trebuie s` se bazeze pe ajutorextern, care poate sau nu poate fi de succes.

Pozi]ia unui expert în securitate este similar` cu a unui savant nuclear,care poate inventa [i dezvolta arme mortale pentru orice stat dispus s`-i pl`teasc`cercet`rile [i rezultatele sale.

Informa]iile – informa]iile despre inamic sunt, conform lui Sun Tzu, cheiasuccesului în lupt` sau în r`zboi. Culegerea informa]iilor despre instrumenteleinamicului [i sistemele de securitate cibernetic` este la fel de valoroas`ca [i cunoa[terea tipurilor de armament [i de solda]i pe care îi are inamicul.

48


Chiar [i la nivel de companie este important s` [tim ce fel de noi instrumentede securitate sunt pe pia]` [i ce fel de probleme de securitate au fost descoperiterecent. De asemenea, informa]iile despre exper]ii de securitate pot fi valoroaseîn caz de necesit`]i de recrutare.

Hackerii – for]a de ap`rare este o parte a securit`]ii cibernetice,dar este necesar s` existe [i capabilit`]i ofensive. Pentru scenariile de antrenament,precum [i pentru identificarea de noi [i existente g`uri în sistemele de securitate,hackerii sunt foarte importan]i.

Foarte adesea, ex-hackerii au tendin]a de a oferi consultan]` de securitate,dar diferen]a major` dintre un hacker [i un expert în securitate este aceeac` un hacker caut` s` identifice o „gaur`“, în timp ce expertul în securitatecaut` s` le acopere pe toate.

Programatorii de sistem – cu toate cuno[tin]ele cerin]elor de securitate[i cu noile „g`uri“ de securitate, trebuie s` existe cineva care integreaz` [i modific`memoria hardware sau software sau o solu]ie.

Cuno[tin]ele despre sistem [i abilit`]ile în programare sunt necesarepentru procesul industriei IT, ca [i pentru securitatea cibernetic`.

WEBOGRAFIE

1. Basic Concepts in Cyber Warfare, pe site-ul www.inss.org.il.2. Cyber war, pe site-ul www.thefreedictionary.com.3. Cyberwarfare, pe site-ul www.ists.darthmouth.edu/docs/cyberwarfare.

49

entrul de instruire pentru comunica]ii[i informatic` „Decebal“ este structurasubordonat` Comandamentului

INSTRUIREA MILITARILOR DIN ARMA COMUNICA}II {I INFORMATICQPENTRU EXECUTAREA MISIUNILOR ÎN TEATRELE DE OPERA}II

– prioritate educa]ionalq în Centrul de instruirepentru comunica]ii [i informaticq „Decebal“ –

Colonel dr. Dorin CHIRCALocotenent-colonel ing. Nelu LU}AN

Comunica]iilor [i Informaticii ce asigur` perfec]io-narea preg`tirii profesionale [i formarea continuà personalului Armatei României în arma comunica]ii[i informatic` prin cursuri de carier` [i de nivel/specializare.

Procesul de formare [i dezvoltare profesionalà personalului militar a fost proiectat [i se desf`[oar`în conformitate cu cerin]ele remodel`rii înv`]`-mântului militar în Armata României. Planurilede înv`]`mânt [i programele analitice coreleazìnstruirea cu atribu]iile func]ionale ale instructorilor,lupt`torilor [i speciali[tilor în arma comunica]ii[i informatic`, cu nevoile operative ale armatei,cu formarea de competen]e [i capacit`]i cursan]ilorpentru planificarea, realizarea [i exploatareaunor sisteme de comunica]ii [i informatic`

Colonel dr. Dorin Chirca, locotenent-colonel ing. Nelu Lu]an– Centrul de instruire pentru comunica]ii [i informatic` „Decebal“,Sibiu.

CAs a structure subordinatedto the Communications and InformationCommand, the “Decebal” TrainingC e n t r e f o r C o m m u n i c a t i o n sand Information in Sibiu providesprofessional training and continuousdevelopment of the Romanian ArmedForces personnel for the communicationsand Information branch through careerand level/specialisation courses.

In the present study, the authorsreflect on level/specialisation coursesthat include, in their areas of training,the deve lopment o f s tudents ;s k i l l s and ab i l i t i e s nece s sar yfor the organisation, installationa n d o p e r a t i o n o f i n t e g r a t e dcommunications and Informationsystems specific to the theatresof operations. The “Decebal” Centreha s s e t a s i t s ma in ob j e c t i v ethe permanent correlation of educationprogrammes, the requirementsof the Romanian Armed Forcesand the reality of the missionsundertaken within NATO.

Keywords: theatre of operations;partners; communication networks;standardisation

50


integrate [i cu implementarea standardelor de instruire într-o concep]ie unitar`,prin aplicarea unor metode de instruire practic-aplicative moderne.

Toate demersurile educa]ionale desf`[urate în plan teoretic [i practicdin Centrul de instruire pentru comunica]ii [i informatic` „Decebal“ au în vederedobândirea, actualizarea [i dezvoltarea la cursan]i a competen]elor necesareasigur`rii comunica]iilor la diferite e[aloane, la pace, în situa]ii de criz` [i la r`zboi,precum [i de a ac]iona în comun cu structurile similare din armatele aliate.

Prin formarea, specializarea [i dezvoltarea profesional` în arma comunica]ii[i informatic` a personalului din Armata României [i din armatele partenere/aliate,li se asigur` persoanelor competen]ele necesare managementului îndepliniriimisiunilor interne, interna]ionale [i din teatrele de opera]ii potrivit func]iilorpentru care se preg`tesc.

Participarea Armatei României al`turi de celelalte ]`ri membre ale NATOla îndeplinirea misiunilor din teatrele de opera]ii a impus adaptarea înv`]`mântuluimilitar în arma comunica]ii [i informatic`, astfel încât absolven]ii cursurilororganizate în Centrul de instruire pentru comunica]ii [i informatic` „Decebal“s` fie în m`sur` s` asigure la cel mai înalt nivel suportul de comunica]ii [i informatic`necesar desf`[ur`rii opera]iilor militare. Aceast` cerin]` se materializeaz`[i prin cursurile de nivel/specializare ce cuprind în aria lor de instruire formarea[i dezvoltarea de competen]e [i capacit`]i cursan]ilor, necesare organiz`rii,instal`rii [i exploat`rii sistemelor integrate de comunica]ii [i informatic` specificeteatrelor de opera]ii: Cursul de operatori sta]ii radio numerice HARRIS [i proceduride comunica]ii NATO; Cursul pentru planificatori re]ele radio numerice; Cursulde informatic` pentru misiuni multina]ionale; Cursul pentru dezvoltarea preg`tiriiîn arm` a comandantului de pluton; Cursul de managementul frecven]elor radioîn exerci]ii [i teatre de opera]ii; Cursul pentru cunoa[terea, operarea [i mentenan]aechipamentelor din Re]eaua de Transmisiuni Permanent`/Modulul de Comunica]ii[i Informatic` Dislocabil(RTP/MCID), echipamentelor satelitare [i asigurareaserviciilor de video-teleconferin]`(VTC) utilizate în misiuni.

Cursul de operatori sta]ii radio numerice HARRIS [i proceduri de comunica]iiNATO are ca misiune specializarea operatorilor pentru asigurarea comunica]iilorde voce sau date – secretizat sau în clar – pentru for]ele lupt`toare, utilizând suportulde comunica]ii oferit de sta]iile radio din familia HARRIS. În vederea realiz`riiinteroperabilit`]ii depline cu structurile militare partenere/aliate, cursan]ii sunt instrui]is` redacteze documentele de exploatare a echipamentelor [i s` execute schimbulde informa]ii cu respectarea strict` a procedurilor de comunica]ii NATO prev`zuteîn standardele ACP 125 [i ACP 121.

51


Cursul pentru planificatori re]ele radio numerice are ca obiectiv însu[ireacuno[tin]elor [i formarea deprinderilor necesare instal`rii unit`]ii tactice de accesradio (HUB-ul RF-6010) [i organiz`rii re]elelor radio menite s` asigure accesulabona]ilor proprii (inclusiv al militarilor afla]i în misiune în ma[inile de lupt`)la Re]eaua de Transmisiuni Permanent` (RTP), precum [i interconectarea automat`a acestora cu abona]i ai altor re]ele de telefonie public`, mobil` sau fix`.Participan]ii la acest curs sunt instrui]i pentru planificarea, instalarea [i exploatareare]elelor radio de lupt` (CNR) [i a re]elelor radio de transmisii de datede mare capacitate (HCDR), pentru asigurarea unui transfer fiabil de date în sprijinulfluxului informa]ional în sistemul de comand` [i control (C2). Interconectarea CNRcu punctele de comand` din teatrele de opera]ii pentru asigurarea continuit`]iicomunica]iilor pe timpul desf`[ur`rii ac]iunilor reprezint` o alt` prioritatea acestui curs.

Cursul de informatic` pentru misiuni multina]ionale dezvolt` competen]eprofesionale în domeniul informatic pentru utilizarea eficient` a sistemelorde programare utilizate în teatrele de opera]ii. Pe lâng` cuno[tin]ele privind facilit`]ileoferite de un sistem de operare [i posibilit`]ile de personalizare a acestora,cursan]ilor le mai sunt prezentate [i informa]ii referitoare la editoarele de texte,organizarea informa]iilor, mixarea imaginilor, manipularea obiectelor, formatulNATO al documentelor, precum [i lucrul cu mediul colaborativ. În vederea realiz`riisuportului de comunica]ii [i informatic` al sistemului C2 se dobândesc cuno[tin]ereferitoare la principiile [i conceptele de baz` din domeniul IT, la structura[i func]ionarea sistemelor informatice, la re]elele de calculatoare [i la aspectelede securitate a sistemelor informatice.

Cursul pentru dezvoltarea preg`tirii în arm` a comandantului de plutonperfec]ioneaz` deprinderile tinerilor ofi]eri de a organiza [i exploata sistemelede comunica]ii [i informatic` la nivel tactic. Acestora le sunt prezentate principiilemanagementului fluxului informa]ional în sistemele C2 [i se familiarizeaz`cu aplica]iile de lupt` de comand` [i control specifice punctelor de comand`(BC2A Staff) [i ma[inilor de lupt` (BC2A Cinetic).

Cursul de managementul frecven]elor radio în exerci]ii [i teatre de opera]iispecializeaz` personalul de comunica]ii [i informatic` în domeniul managementuluispectrului radio existent la nivel NATO pentru organizarea [i desf`[urareaac]iunilor militare în teatrele de opera]ii. Analiza acoperirii radio, a interferen]elor[i perturba]iilor din re]elele de comunica]ii realizate în teatrele de opera]ii, constituie,de asemenea, obiective prioritare ale acestui curs. Toate activit`]ile sunt executateîn conformitate cu standardele NATO prin folosirea aplica]iei SPECTRUM XXI,specific` managementului radio. Cererile [i aloc`rile de frecven]e se fac folosindformatul de adresare SFAF (Standard Frequency Action Format).

52


Cursul pentru cunoa[terea, operarea [i mentenan]a echipamentelordin RTP/MCID, echipamentelor satelitare [i asigurarea serviciilor VTC utilizateîn misiuni se adreseaz` personalului selec]ionat pentru încadrarea func]iilordin compunerea MCID [i este esen]ial în des`vâr[irea preg`tirii de specialitatenecesar` pentru a exploata sistemele de comunica]ii [i informatic` existenteîn teatrele de opera]ii. MCID este elementul de baz` care satisface cerin]elede comunica]ii [i informatic` ale unit`]ilor [i subunit`]ilor dislocate în afara ]`rii.Cursan]ii înva]` cum se realizeaz` extensia Re]elei Militare Na]ionalede Comunica]ii (RMNC) în vederea asigur`rii comunica]iilor cu for]elor române[tidislocate, cu re]elele de comunica]ii tactice ale alia]ilor, precum [i cu SistemulGeneral de Comunica]ii NATO (NGCS). Pentru a asigura mobilitatea [i nevoileopera]ionale în ceea ce prive[te schimbul [i procesarea informa]iilor la nivelulstructurilor de comand` ale batalioanelor dislocate, se însu[esc cuno[tin]ele[i se dezvolt` deprinderile necesare instal`rii, configur`rii [i exploat`riiechipamentelor ce realizeaz` acest suport: echipamentele satelitare (SDM 300A),echipamentele radioreleu (MH 313), modemul de flux (HTU-E1) [i convertorulde fibr` optic` (FO/ETH FIB1-10/100M/SC 2F).

Problematica acestui curs vizeaz` configurarea comutatorului digital CD 115E,acesta asigurând comuta]ia de circuite [i pachete, precum [i func]iile de acces[i de trunchi în scopul realiz`rii comunica]iilor necesare atât desf`[ur`rii actuluide comand` [i control, cât [i administr`rii leg`turilor sociale.

Pentru a asigura comunica]iile de date necesare planific`rii misiunilor de lupt`,urm`ririi resurselor, coordon`rii opera]iilor, precum [i asigur`rii transferuluide informa]ii cu centrele de comand` [i control ierarhice, cursan]ilor li se prezint`tehnologia ATM (modul de transfer asincron), ce st` la baza proiect`rii [i implement`riire]elelor locale (LAN) [i de arie larg` (WAN) [i a protocoalelor utilizate în func]ionareaacestora. Preg`tirea teoretic` se întrege[te prin aprofundarea principiilor ce staula baza func]ion`rii [i administr`rii re]elelor de calculatoare [i a principalelorarhitecturi, modele, topologii [i standarde de re]ea.

Odat` însu[ite aceste cuno[tin]e, speciali[tii din arma comunica]ii [i informatic`î[i formeaz` [i perfec]ioneaz` deprinderile de proiectare, realizare [i administrarea re]elelor de calculatoare similare celor din teatrele de opera]ii prin aplicareaprincipiilor cabl`rii structurate [i configur`rii dispozitivelor de re]ea (routereleSAS 860 EN [i CISCO 1760, modemurile ASMI 52 [i SHDTU-03THU, switch-urileAT-8024 [i AT-8516 F/SC).

Participan]ii la acest curs sunt instrui]i pentru a asigura, în timp real,comunica]ii simultane de imagine [i date criptate între structurile de conducereale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i teatrele de opera]ii.

53


În vederea realiz`rii sistemului de comunica]ii [i informatic` integrat la nivelulstructurilor prezente în teatrele de opera]ii, militarii instaleaz` [i configureaz`comutatorul multiprotocol MPS-145, care are rol integrator în interconectareatuturor re]elelor, serviciilor [i facilit`]ilor oferite de MCID.

Un loc important în preg`tire îl ocup` instruirea pentru asigurarea func]ionalit`]ii[i calit`]ii leg`turilor, prin studierea echipamentelor terminale de monitorizare[i control al interfe]elor (ETMTCI).

Definitivarea preg`tirii se realizeaz` prin exerci]ii integratoare complexece urm`resc antrenarea acestora în condi]ii [i func]iuni similare celor existenteîn teatrele de opera]ii. În cadrul acestor exerci]ii se verific` modul în care militariireu[esc s` asigure continuitatea sistemului de comunica]ii [i informatic` în condi]iileapari]iei diferitelor incidente.

Compartimentul Standardizare [i lec]ii înv`]ate din cadrul Centrului de instruirepentru comunica]ii [i informatic` asigur` permanent feedback-ul cu to]i cursan]iila întoarcerea din misiuni, astfel, con]inutul informa]ional [i metodele didacticesunt corelate continuu cu nevoile de comunica]ii din teatrele de opera]ii.

Aprecierile constant pozitive, venite din partea partenerilor de coali]ie la adresafor]elor române[ti prezente în diferite teatre de opera]ii, se datoreaz`, în parte,[i profesionalismului militarilor din arma comunica]ii [i informatic`, profesionalismce î[i are bazele în s`lile de specialitate ale Centrului de instruire pentru comunica]ii[i informatic` „Decebal“ [i se construie[te de c`tre cadrele didactice ale acestei institu]iide înv`]`mânt militar ce se preg`te[te de împlinirea a 70 de ani de existen]`.

Centrul de instruire pentru comunica]ii [i informatic` „Decebal“ [i-a impusdrept principal obiectiv corelarea permanent` a programelor educa]ionalecu cerin]ele Armatei României [i cu realitatea misiunilor asumate în cadrul NATO.Astfel, absolven]ii cursurilor organizate vor continua s` î[i îndeplineasc` exemplarmisiunile de asigurare a suportului de comunica]ii [i informatic` necesar conduceriifor]elor lupt`toare în teatrele de opera]ii.

54


in demersul nostru anterior, referitorla unele evalu`ri defendologiceale corela]iei dintre sistemul

ELEMENTE DEFENDOLOGICEALE DINAMICII FENOMENULUI MILITARÎN CONDI}IILE GLOBALIZQRII {I CRIZEI

ECONOMICO-FINANCIARE MONDIALEGeneral de brigad` dr. Maricel D. POPA

[tiin]elor militare [i sistemul [tiin]elor economice1,dorim s` readucem în centrul aten]iei câteva afirma]ii,printre care: fenomenul militar are propriile salecoordonate economice, are propria sa identitateeconomic`; defendologia este un nou modde abordare, de conceptualizare [i sistematizarea actualelor [tiin]e militare; defendologia este o [tiin]`proiectat` într-un sistem tridimensional, formatdin politicile publice, administra]ia public`[i economia public`; a[a cum este economia politic`pentru sistemul [tiin]elor economice, adic` în centruls`u, a[a este defendologia pentru sistemul [tiin]elormilitare; [tiin]ele economice [i [tiin]ele militareale viitorului vor fi cele care vor schimba civiliza]ia.

În mod evident, exist` [i posibilitatea ca uneledintre aceste a f i rma] i i s` par` hazardatesau preten]ioase. Dar, s` nu uit`m c` ne afl`m

General de brigad` dr. Maricel D. Popa – [eful Direc]iei Preg`tirea Teritoriului pentru Ap`rare[i Rechizi]ii din Administra]ia Na]ional` a Rezervelor de Stat [i Probleme Speciale.

1 General de brigad` dr. Maricel Popa, Evalu`ri defendologice ale corela]iei dintre sistemul [tiin]elormilitare [i sistemul [tiin]elor economice, în revista Gândirea militar` româneasc`, nr. 6/2011, pp. 11-16.

D“Smart defence” is meant to bethe response to the chal lengesdetermined by the narrowing of the gapbetween the US and European partnercountries military capabilities,under the conditions of a quasi-permanentisation of the existenceof austerity budgets. In other words,it is intended that the fair, equitableparticipation in joint operationalexpenses will be realistically ensured.

In this context, in the author’sopinion, the representative elementsthrough which the concept has beensummarised – ensuring greater securityfor less money, by working togethermore flexibly in military actions,fighting against routine, old mentalities– are and should represent priority,stringent goals for the RomanianArmed Forces as well.

Keywords: communication;lessons learned; globalisation; crisis;workforce

Proiec]ii conceptuale

55

la începutul secolului al XXI-lea [i c` suntem participan]i [i martori la o mare revolu]ieîn domeniul militar – revolu]ia paradigmelor militare, determinat` de rezultateleteoretice [i practice ob]inute de c`tre cercetarea [tiin]ific`, de evolu]ia transform`rilorcontemporane din sfera politic`, social`, economic`, cultural` [i altele.

Ca parte integrant` a domeniului social global, dimensiunea militar`nu face excep]ie de la cele prezentate mai sus, cu precizarea c` ea are [i o multitudinede caracteristici proprii. În viziunea noastr`, unele dintre aceste caracteristicisunt determinante pentru viitorul societ`]ii umane.

Aspecte privind dinamica fenomenului militarsau câte ceva despre lumea în care trqim

Nevoia de schimbare [i „smart defence“De-a lungul istoriei umanit`]ii s-a desprins o constatare inedit`, ea fiind

[i o condi]ie important`, esen]ial` a progresului: singurul lucru care nu a fost[i nu este supus schimb`rii este chiar nevoia de schimbare.

De aici, gândind pozitiv, rezult` alte dou` concluzii. Mai întâi, c` se subîn]elegefaptul c` nu este vorba doar de o schimbare de dragul schimb`rii sau care s` ia fa]a[i, în acela[i timp, c` schimbarea este o permanen]`, o constant`.

Aceast` afirma]ie este valabil` [i în domeniul militar. Cu alte cuvinte,schimb`rile care intervin în domeniul militar, ca urmare a nevoii permanentede schimbare, sunt asimilate de fenomenul militar, îl determin` [i, pe bazacoordonatelor ideatice [i faptice, se sedimenteaz`, în timp, ca pagini de cultur`militar`. În temeiul celor de mai sus, afirm`m c`, [i la noi, este nevoie de o schimbare,profund` [i rapid`. Cu obiectivitate, trebuie s` eviden]iem faptul c` schimbareadespre care vorbim trebuie s` aib` loc la nivel na]ional, în concordan]` cu evolu]iadoctrinar` [i structural-organizatoric` a institu]iei militare, adaptat` la coordonateleinterna]ionale, care g`sesc România, la începutul secolului al XXI-lea, în NATO[i UE. De aceea, în demersul nostru, ne vom referi la summitul NATO de la Chicagoca la un reper temporal esen]ial al contemporaneit`]ii, inclusiv în ceea ce prive[tenatura schimb`rilor din viitorul apropiat.

Despre summit s-a spus c` „poate fi considerat un moment de triumf,de[i Alian]a traverseaz` o perioad` dificil`, definit` de un conflict care se cronicizeaz`,cel din Afganistan, [i de realit`]ile crizei economice din Europa, care impunmaxim` pruden]` financiar`. (…) Succesul opera]iilor din Libia a demonstratc` NATO r`mâne relevant`, ca organiza]ie de ap`rare colectiv`, capabil` s` conduc`opera]ii militare dincolo de grani]ele stabilite în articolul 5 al Tratatuluide la Washington, într-o lume în care revolu]iile arabe (nefinalizate) sau conflictul

56


latent din Marea Chinei de Sud î[i caut` rezolv`rile. NATO r`mâne o surs` esen]ial`de stabilitate într-o lume imprevizibil`“2.

Agenda summitului a cuprins trei probleme esen]iale pentru prezentul[i viitorul omenirii: încheierea cu succes a misiunii din Afganistan, implementareanoii doctrine NATO „smart defence“ [i dezvoltarea global` a parteneriatului cu NATO.

Chiar dac` lucrurile au p`rut [i par lini[titoare, ele nu stau chiar a[a în realitate,Alian]a Nord-Atlantic` fiind îngrijorat` de unele elemente specifice, care au generatmultiple întreb`ri, la care se a[teapt` r`spunsuri pertinente. Ce va fi Alian]aîn etapa urm`toare, care îi vor fi locul [i rolul, despre care misiuni ale ei vom vorbiîn perioada care urmeaz`, cum se vor decide, organiza [i desf`[ura misiunilesale în viitor, ]`rile membre au voin]a politic` necesar` pentru îndeplinireamisiunilor Alian]ei, au ele [i capacitatea de a duce la îndeplinire voin]a politic`în cauz`, care vor fi limitele spa]ial-geografice ale viitoarelor misiuni,unele dintre aceste aspecte pot determina sau impune modificarea tratatului?!...

Corelat cu cele prezentate mai sus, putem afirma c` nevoia de schimbareprofund` din intimitatea fenomenului militar a determinat adoptarea noii doctrineNATO, iar problemele rezultate din implementarea conceptului strategic au dominatagenda summitului.

Referitor la aceste aspecte, Secretatul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen,men]iona: „Smart defence înseamn` construirea securit`]ii cu bani mai pu]ini[i muncind împreun` [i devenind mai flexibili“ 3.

Ca s` fim corec]i, trebuie s` spunem c` necesitatea introducerii acestui concepta fost scoas` în prim-plan de unele realit`]i istorice contemporane, cum ar fi geneza[i desf`[urarea revolu]iei libiene, de exemplu. Sau, o alt` problem`, provocatoare,dar determinant` pentru atingerea obiectivului în Afganistan este finan]area ArmateiNa]ionale [i a Poli]iei Na]ionale afgane, pentru care este nevoie de un bugetde opt ori mai mare decât se colecteaz` la bugetul administra]iei de la Kabul4.

„Smart defence“ se dore[te a fi [i r`spunsul la provoc`rile determinatede reducerea decalajului dintre capabilit`]ile militare ale SUA [i cele ale ]`rilorpartenere europene, în condi]iile unei cvasipermanentiz`ri a existen]ei bugetelorde austeritate. Altfel spus, se dore[te, în mod realist, asigurarea unei particip`ricorecte, echitabile la cheltuielile opera]ionale comune.

În acest context, trebuie s` afirm`m tran[ant c` elementele reprezentative,prin care a fost sintetizat conceptul – ob]inerea securit`]ii cu bani mai pu]ini,

2 General-locotenent (r.) dr. Alexandru Grumaz, NATO [i „smart defence“, în Observatorul militar,nr. 21, 30 mai-5 iunie 2012, p. 14 [i pe site-ul www.presamil.ro.

3 Ibidem.4 Ibidem.


57

accentuarea solidarit`]ii, prin eficientizarea muncii împreun`, [i asigurareaflexibilit`]ii în ac]iunile militare, luptând împotriva rutinei [i a comodit`]ii,a mentalit`]ilor învechite [i a ideilor fixe – sunt [i trebuie s` reprezinte obiectiveprioritate, stringente [i pentru Armata Român`.

Apreciem c` este nevoie de o radiografiere corect`, de o analiz` realistà st`rii de fapt [i de o interven]ie transformatoare acolo unde lucrurile sunt necesare[i unde eviden]ele impun modific`ri sau reproiect`ri structural-organizatorice,dar [i func]ionale, regândirea unor misiuni, sarcini sau competen]e ale entit`]ilorproiectate, elaborarea unor verigi manageriale noi, algoritmice, antibirocratice,eficiente, operative, performante, bazate pe un sistem eficient de comunicare,suplu, flexibil, u[or adaptabil.

Consider`m c`, pe baza lui „smart defence“, Armata României trebuie s`-[i derulezepropria „smart defence“ – un proces analitic, non-imitativ, constructiv, performant.

Toate elementele men]ionate mai sus scot în eviden]` caracterul dinamical evolu]iei fenomenului militar contemporan, iar Armata României s-a adaptat[i este în corela]ie cu procesul transform`rii Alian]ei Nord-Atlantice.

A[a cum spuneam anterior, nevoia de schimbare este o constant`,este o permanen]`. Iar elementele pe baza c`rora se pot fundamenta analizelesau sintezele determinate de transformarea institu]iei militare sunt de sorgintedefendologic`.

Aspecte privind lumea în care trqimIstoria omenirii scoate în eviden]` un adev`r cu valoare de principiu: memoria

colectiv` are un rol deosebit în reconfigurarea geopolitic` a lumii. Pentru exemplificare,iat` ce spune cunoscutul profesor [i analist militar Colin S. Gray, de altfel,foarte sintetic, într-una din lucr`rile sale: „A[a cum pacea urmeaz` dup` r`zboi,tot astfel r`zboiul urmeaz` dup` pace, de[i f`r` o regularitate temporal`. Istoria strategicèste deranjant de ciclic`, în ciuda faptului c` ciclurile pot fi scurte sau lungi.În ultimii 200 de ani, tot felul de r`zboaie au izbucnit sau au fost pl`nuite [i declan[ateîn mod inten]ionat, din condi]ii de pace. Prin urmare, trebuie s` cùt`m originiler`zboaielor în perioadele anterioare ostilit`]ilor reale. Mai ales, am dori s` [timdac` anumite aranjamente ale ordinii interna]ionale s-au dovedit a favorizapacea mai mult decât altele. În cadrul istoric al cercet`rii de fa]` au avut locpatru mari r`zboaie: R`zboiul Fran]ei Revolu]ionare [i Napoleoniene, cunoscut[i sub numele de Marele R`zboi cu Fran]a (1792-1815); Primul R`zboi Mondial(1914-1918); al Doilea R`zboi Mondial (1939-1945); [i r`zboiul virtual,dar altfel un conflict cât se poate de real, cel sovieto-american, r`zboiul rece între Est

58


[i Vest (1947-1989). (...) Pe lâng` cele patru mari r`zboaie tocmai men]ionate,un conflict global a izbucnit la 11 septembrie 2001, între fundamentali[tii islamiciviolen]i [i du[manii lor, despre care unii comentatori speculeaz` c` ar putea fial treilea r`zboi mondial“5.

Am folosit acest citat pentru a scoate în eviden]` faptul c` toate considera]iile[i toate judec`]ile noastre de valoare au ca temei [i ]in cont de rezultatulacestei memorii colective. Altfel spus, tot ce gândim, dar [i tot ceea ce proiect`mau drept coordonate sau fundal istoric elemente de cronic` [i lec]iile înv`]atedin paginile de istorie amintite mai sus.

În acela[i timp, trebuie s` fim corec]i cu noi în[ine [i s` afirm`m tran[antc`, a[a cum exist` o limb` sau un limbaj de lemn, tot a[a avem de-a face[i cu o mentalitate de lemn. Atunci când devenim victimele acestei mentalit`]i,nu facem altceva decât s` lustruim o modalitate deja utilizat`, nu pân` la epuizare,ci pân` la demonetizare sau, dup` caz, s` l`s`m urma pa[ilor no[tri pe o caledeja b`t`torit`, pân` la depersonalizare, pân` la neantizarea sa.

Este adev`rat c` acest mod de abordare a problematicilor este [i cel mai comod.Dar, el conserv` o anumit` suficien]`. Este destul de riscant s` formulezi judec`]iproprii de valoare, pe care s` le justifici [i s` le argumentezi, de obicei,într-o alt` manier`, flexibil` [i inedit`, de cele mai multe ori având ca rezultat[i contrarierea celor din jur.

În]elegerea fenomenului militar, a defendologiei [i a abord`rilor defendologicenu poate avea loc [i nu poate fi plenar` decât în condi]iile cuno[tin]elor de nivel[tiin]ific din domeniul militar.

Lumea în care tr`im are capacitatea ca, în orice moment al existen]ei sale,dar [i a noastre, s` se organizeze continuu, respectiv s` transforme, în mod operativ[i eficient, un ansamblu de elemente într-o stare ce reprezint` ceva mult mai multdecât suma elementelor sale, dovedind c` este un sistem organizat, mereu stabil[i rezistent. Din aceast` cauz`, noi în[ine trebuie s` ne adapt`m în proprianoastr` lume.

Referitor la tematica propus`, trebuie s` mai spunem c` r`zboiul [i fricade r`zboi sunt cele mai puternice influen]e care au modelat cursul rela]iilorinterna]ionale în ultimele dou` secole. Principalele desf`[ur`ri ale evenimenteloromenirii sunt u[or de în]eles dac` facem apel la recursul la for]` [i la amentin]areacu for]a. De altfel, istoria strategic` poate fi definit`, în cel mai sintetic mod posibil,ca fiind istoria influen]ei recursului la for]` [i la amenin]are cu for]a6.

5 Colin S. Gray, R`zboiul, pacea [i rela]iile interna]ionale. O introducere în istoria strategic`,Editura Polirom, Ia[i, 2010, pp. 24-25.

6 Ibidem, p. 15.


59

Ceea ce în viziunea autorului citat de noi reprezint` istorie strategic`,în viziunea noastr` reprezint` elemente de defendologie, în cea mai pur` substan]`de cercetare [tiin]ific`, în contextul, amintit anterior, de abordare nou`,de conceptualizare [i sistematizare a sistemului [tiin]elor militare.

Iat` câteva dintre principalele teme care î[i vor g`si abordarea [i reproiectareadin perspectiva defendologiei: continuitatea [i discontinuitatea în istoria strategic`;rela]ia dintre politic` [i r`zboi; rela]ia dintre r`zboi [i lupt`; rela]ia dintre politicieni[i militari; dependen]a r`zboiului de societate; rela]iile dintre r`zboi [i pace[i dintre pace [i r`zboi etc.

În context, din dorin]a de a sintetiza ceea ce poate fi spus despre rela]ia sensibil`,delicat` [i, de cele mai multe ori, aprins`, tensionat` dintre politicieni [i militari,vom face apel tot la ceea ce spunea Colin S. Gray în aceea[i lucrare: „Violen]amilitar` [i consecin]ele ei politice cuprind dou` monede de schimb diferite [i este dificil`transformarea uneia în cealalt` cu ajutorul strategiei. De asemenea, militarii[i politicienii de carier` au valori, capacit`]i, perspective [i responsabilit`]i diferite.În plus, probabil c` solda]ii [i politicienii sunt selecta]i din categorii diferitede personalit`]i. Pe de o parte, solda]ii favorizeaz` un tip ideal, care implic` a fi precis,hot`rât, onest, loial [i un om de ac]iune. Pe de alt` parte, politicienii prefer`compromisul ca virtute superioar`, consider` c` a fi practic este obligatoriu, tinds` desconsidere cump`tarea în ceea ce prive[te adev`rul, respect` un cod al onoareicare nu s-ar ridica la standardele unui context militar, iar carierele lor iau avânt[i se pr`bu[esc odat` cu vorbele, cuvintele, instrumentele meseriei lor. Se exagereaz`în mod inten]ionat, îns`, f`r` îndoial`, exist` o falie cultural` semnificativ`între cele dou` profesii“7.

Diferitele culturi [i societ`]i au cutume [i tradi]ii diferite care guverneaz`rela]iile dintre militari [i civili. Istoria militar` a lumii este plin` de cazuriîn care militarii au primit misiuni imposibile din partea deciden]ilor politicisau de militari constrân[i s` ac]ioneze în lipsa unor coordonate sau reperepolitice clare.

Rela]iile tensionate [i, de multe ori, chiar conflictuale dintre politicieni [i militariau fost surprinse în dou` formul`ri aforistice, cu sens opus, pline de umor: mai întâi,„R`zboiul este mult prea important pentru a fi l`sat pe mâna generalilor“ [i, a doua,„R`zboiul este ceva mult prea important pentru a fi l`sat pe mâna politicienilor“.

7 Ibidem, pp. 21-22.

60


Implica]ii defendologice ale globalizqrii[i crizei economico-financiare contemporanePrintre elementele definitorii ale mersului lumii, la acest început de secol

[i mileniu, reg`sim fenomenele globaliz`rii [i integr`rii regionale, care determin`,f`r` îndoial`, o nou` arhitectur` a rela]iilor economice [i politico-diplomaticeinterna]ionale. În opinia academicianului Mugur Is`rescu, principalele tendin]e[i caracteristici ale globalismului, ca tendin]` dominant` a evolu]iei lumii,sunt intensitatea [i rapiditatea deplas`rii [ocurilor externe [i impactul acestoraasupra evolu]iei economiilor na]ionale, suprapunerea globaliz`rii pe o regionalizareaccentuat`, implicit reflexul „ra]iunilor globale“ sau regionale asupra unor domeniiconsiderate sensibile, [i anume: agricultura, for]a de munc`, definirea politiciloreconomice [.a.8.

Cu toate efectele nefavorabile ale crizei economico-financiare contemporane,determinate de factori endogeni [i exogeni, economia mondial` eviden]iaz`o dinamic` sus]inut` a fluxurilor comerciale, investi]ionale, tehnologice[i informa]ionale [i, în contextul dat, o rea[ezare a raporturilor de putere(economic`, tehnologic`, [tiin]ific` [i militar`) la scar` global`. La noile valen]eale globaliz`rii, r`spunsul nu poate fi g`sit decât prin dialog multilateral,prin amplificarea rela]iilor de cooperare economic`, cultural-[tiin]ific`[i politico-diplomatic` interna]ional`. Ca fundament al securit`]ii regionale [i globale,dezvoltarea parteneriatelor geoeconomice [i strategice, promovarea unor politicimacro-economice, viabile, coerente la nivel na]ional [i la scar` planetar`, reprezint`condi]ia fundamental` a dezvolt`rii durabile, a realiz`rii unei lumi performante.O condi]ie strict necesar` a echilibrului geostrategic regional [i global o reprezint`promovarea dialogului eficient, la nivel înalt, [i a unei diploma]ii deschise la scar`mondial`, care s` permit` solu]ionarea mai rapid` a marilor provoc`ri ale secoluluial XXI-lea9.

Pentru a corela acest subiect cu cel abordat anterior, aducând în aten]ieraporturile de putere, vom afirma c` r`zboaiele nu apar din motive inerente în sine,pentru în]elegerea lor fiind necesar de descifrat diferitele contexte. Din punctde vedere defendologic, contextele r`zboaielor pot fi: politice, sociale, economice

8 Mugur Is`rescu, Reflec]ii economice, Academia Român`, Centrul Român de Economie Comparat`[i Consens, Editura Expert, Bucure[ti, 2001, pp. 76-78.

9 Dr. Marcel Moldoveanu, Evolu]ia lumii în contextul noilor dimensiuni ale globaliz`rii, în volumulEconomia mondial` sub impactul crizei financiare. Strategii de dezvoltare a României, Academia Român`,Institutul Na]ional de Cercet`ri Economice, Editura Institutului de Economie Mondial`, Bucure[ti,2011, p. 106.


61

(inclusiv financiare), culturale (inclusiv religioase), tehnologice, militare(strategice), geografice (geopolitice) [i istorice (cronologice).

În]elegerea oric`rui r`zboi presupune contextualizarea sa. Aceasta înseamn`scoaterea în eviden]` [i analizarea contextului sù ori, dup` caz – [i, de celemai multe ori, de fapt – a contextelor sale multiple. Din ra]iuni de analiz`pot fi abordate separat, ca ni[te elemente sau subsisteme distincte contexteleprincipale ale r`zboiului. Dar, din punct de vedere defendologic, ele se deruleaz`[i pot fi analizate holistic, în condi]iile concrete, reale ale influen]`rii reciprocsimultane a tuturor acestor elemente.

Existen]a globaliz`rii economico-financiare [i a crizei economico-financiarecontemporane ne determin` s` formul`m alte aser]iuni esen]iale, care au ca temei[i ceea ce aminteam la începutul acestui material, respectiv c` fenomenul militarare propriile sale coordonate economice.

Nu exist` ac]iune militar` care s` nu aib` o ecua]ie economic`. Nu existàc]iune militar` care s` nu aib` o dimensiune economic`. Orice istorie a unei ac]iunimilitare este [i o istorie a unei ac]iuni economice. În condi]iile globaliz`rii [i crizeieconomico-financiare contemporane, r`zboiul nu mai este ceva profitabil. Au trecutdemult vremurile când r`zboiul putea fi dus astfel încât s`-[i acopere cheltuielilepe care le determina. Istoria confirm` c` ultimul practicant de succes al pr`d`riiprofitabile prin ac]iuni militare a fost Napoleon.

Am afirmat anterior c` r`zboaiele pot avea contexte multiple. Nicìeri[i niciodat`, de la un r`zboi n-a lipsit [i nu va putea lipsi contextul economic.Altfel spus, dac` este dat ca un r`zboi s` aib` un singur context, acesta nu poate fidecât cel economic.

Ecua]ia simpl`, dar fundamental` a contextului economic, a[a cum a fost amintitmai sus, determin` [i o multitudine de implica]ii defendologice. Acestea relevàctualitatea, complexitatea [i modernitatea problematicii în cauz`, având a[tept`ri,în principal, în abordarea [tiin]ific` a unor probleme distincte, specifice[i controversate care ]in de efectele globaliz`rii asupra parteneriatelor [i alian]elor,corela]ia dintre puterea economic` [i puterea armat` a statelor, parteneriatelor[i alian]elor, procesul de integrare economic` în structuri specifice de alian]`,dimensiunea economic` a securit`]ii, suveranitatea economic` [i suveranitateapolitic`, securitatea geoeconomic`, dimensiunea economic` a securit`]ii intrinseci[i de proximitate [.a.

Economia unei ]`ri nu este un factor oarecare, cu ac]iune indirect`,asupra securit`]ii acelei ]`ri, ci unul principal, vital, cu determinare direct`[i necesar`. Al`turi de finan]e [i informa]ii, economia reprezint` motorul globaliz`rii,al solu]ion`rii unora dintre problemele mari cu care se confrunt` omenirea

62


[i, în acela[i timp, cel mai complex factor de poten]ial ce poate genera poten]iale:„Dimensiunea economic` a securit`]ii are o geometrie complex`, variabil` [i contradictorie.Pe de o parte, ea reprezint` un suport [i un pilon esen]ial al oric`rui tip de securitate[i, pe de alt` parte, se constituie totdeauna într-o surs` de conflict, de generarea conflictualit`]ii [i chiar de insecuritate“10.

Economia este un produs al oamenilor, cea mai prolific` [i mai diversificatàctivitate a lor, cea mai complex` [i mai concret` dintre toate. Economia reprezint`baza existen]ei societ`]ii omene[ti, un suport al civiliza]iei umane: „Principalacomponent` a conflictualit`]ii oamenilor o reprezint` cea economic`. Oameniinu se bat pe iluzii [i nici pe idei, de[i, uneori, se întâmpl` [i aceasta, ci pe intereseeconomice, financiare, teritoriale etc., ceea ce genereaz` un nesfâr[it [i extrem de dur,dar [i de subtil r`zboi pentru putere economic` [i financiar`, pentru pie]e[i pentru resurse“11.

Coordonatele economice ale fenomenului militar, contextul economic,mai bine spus economico-financiar, al r`zboiului, conceptualizarea ecua]iiloreconomice ale ac]iunilor militare, incluzând [i problematica naturilor de cheltuieli[i a costurilor pe care le determin`, obiectul de studiu al economiei militare,locul [i rolul sù în cadrul sistemului [tiin]elor militare, teoretizarea centrelorde putere economico-financiare-militare, vizibile [i invizibile, ale viitorului,precum [i alte elemente specifice acestui domeniu [i acestor problematici constituie[i vor continua s` constituie materie prim` pentru abord`ri defendologiceulterioare.

Un autor faimos – David Rothkopf –, profesor [i consultant, preocupatde globalizarea economic` [i consilier în timpul administra]iei Clinton, a preluat,într-o carte celebr`, o formulare sintetic` [i plin` de în]eles din opera marelui scriitorJean Anouilh: „Dumnezeu e de partea tuturor..., iar analiza final` arat` c` e de parteacelor cu foarte mul]i bani [i armate numeroase“12.

Consider`m, de asemenea, c` putem lansa un subiect de medita]ie,potrivit tematicii supuse analizei noastre, formulând dou` întreb`ri: De ce crizeleeconomico-financiare mondiale au pornit totdeauna din SUA? [i Cât de mondialà fost [i este criza economico-financiar` mondial` pe care o travers`m?!

Demersul nostru privind defendologia [i abord`rile defendologice continu`.

10 Dr. Doina Mure[an, Dimensiunea economic` a securit`]ii în epoca parteneriatelor [i a alian]elor,Editura Pro Universitaria, Bucure[ti, 2010, p. 18.

11 Ibidem, p. 20.12 Conform David Rothkopf, Superclass. Elita global` a puterii [i lumea sa, Editura Publica, Bucure[ti,

2009, p. 15.

63

General (r.) dr. Mihail ORZEA}~

General (r.) dr. Mihail Orzea]` – prof.univ. asociat la Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I“din Bucure[ti [i fost loc]iitor al [efului Statului Major General al Armatei Rom#niei.

1 George Orwell, 1984, Editura Cartier, Chi[in`u, an neprecizat, p. 220.2 Tom Ambrose, Despo]i [i dictatori, de la Nero la Saddam Hussein, Editura Litera, Bucure[ti, 2008,

pp. 28-31.3 Ibidem, p. 11.

LUMEA ÎN CARE TR|IM ESTE DOMINAT|DE CONFLICTUALITATE (III)

C\l\i [i victime

umea a cunoscut mul]i despo]i[i dictatori care au utilizat puterea„pentru a pricinui durere [i a umili“1.

Excesele împ`ra]ilor romani Caligula [i Nero,ale domnitorului român Vlad }epe[, ale ]arului rusIvan cel Groaznic, ale dictatorilor din perioadamodern` – Stalin, Hitler, Mao Tzedun, Idi Amin,Saddam Hussein etc. – sunt explicate de speciali[tiprin umilin]ele [i priva]iunile pe care ace[tiale-au suferit în copil`rie. Când au ajuns la putere,ac]iunile lor au fost motivate, în principal, de ur`[i dorin]a de r`zbunare. Una dintre excep]iilede la regul` pare s` fie dictatorul cambodgianPol Pot, despre care se zice c` a avut o copil`rienormal`, fiind descendent al unei familii înst`rite2.Unii dintre conduc`torii autocra]i au fost considera]i„lumina]i“, asemenea lui Friedrich al II-lea cel Mare,regele Prusiei, care se declara „primul servitoral statului“ [i pretindea c` nu exercit` putereaîn interes personal, ci al statului, „dar vai de celcare nu era de acord cu el!“3.

LTerror, ethnic cleansing, murders,

bad treatment of prisoners were quitecommon in ancient times.

Unfortunately, these bad behaviourscontinue to be used by despots, dictatorsand even by ordinary people employedby some private armies like Blackwaterand Triple Canopy.

Their behaviour is explainedby specialists through the humiliationsand privations suffered by such peopleduring their childhood.

C a p i t a l p u n i s h m e n t w a sindiscriminately used by fascists,communists and totalitarian regimesagainst their political opponents.

Terror was used for imposingcertain ideologies l ike fascisma n d c o m m u n i s m , a s w e l l a sfor influencing governments’ decisionsby extremist organisations like al Qaeda.

Keywords: genocides; massacres;terror; ethnic cleansing; victims; murders

64


Revolu]iile [i excesele revolu]ionarilorRevolu]iile politice, apreciaz` Collin S. Gray, au o dinamic` pe care revolu]ionarii

ini]iatori constat` c` nu o mai pot controla. În încercarea de a înlocui o guvernarecu una mai bun`, ei constat` c` au eliberat un tigru pe care nu îl mai pot b`gaîn cu[c`4. Aceasta pare s` fie [i situa]ia Revolu]iei franceze din 1789, în careMaximilien de Robespierre a instaurat teroarea, pe care o considera „o emana]iea virtu]ii“5 [i, la un moment dat, a fost el însu[i victim` a terorii, fiind ghilotinat.Potrivit „principiului terorii“, revolu]ionarii au produs adev`rate carnaje prin ghilotin`ri,înec`ri [i împu[c`ri6 care au f`cut peste 40 000 de victime în perioada iacobin`(septembrie 1793-iunie 1794), generând haos, panic`, extremism [i nesiguran]`7.Cea mai sângeroas` ac]iune a Revolu]iei franceze este cea desf`[urat` în 1789în provincia Vendée, pentru c` îndr`znise s` sus]in` regalitatea. Decizia ComitetuluiSiguran]ei Publice de a declan[a ac]iuni militare împotriva provinciei Vendéea transformat-o într-un cimitir cu peste 500 000 de mor]i. La finalul ac]iunilor militare,comandantul for]elor revolu]ionare – generalul Mieskowski – a declarat c` nu a luatniciun prizonier8.

Teroarea ro[ieVladimir Ilici Lenin a ini]iat „teroarea ro[ie“ în Rusia dup` Revolu]ia bol[evic`

din octombrie 1917, inspirându-se din Revolu]ia francez` [i din scrierile lui Karl Marx.Obiectivul lui Lenin era, nici mai mult, nici mai pu]in, decât „nimicirea burgheziei“9

Ulterior, pentru a-[i asigura puterea, Lenin [i-a îndreptat aten]ia asupra fo[tilor alia]i– sociali[ti [i democra]i –, care au fost aresta]i, judeca]i, deporta]i în lag`re sau împu[ca]i.

Iosif Visarionovici Stalin – „Marele Scelerat“ – cum îl nume[te Soljeni]în, a continuatcu [i mai mare ferocitate teroarea împotriva oponen]ilor reali [i a celor b`nui]ic` ar avea alte op]iuni politice decât partidul comunist. Acest obiectiv este exprimatde poetul Maiakovski astfel: „{i cel care ast`zi nu cânt` cu noi/Acela-i contranoastr`“10. În virtutea acestui principiu, erau aresta]i [i arunca]i în lag`re sau împu[ca]idirect intelectualii, pentru c` erau „descompu[i“ [i aveau afinit`]i pentru partiduldemocrat sau partidul socialist; ]`ranii pentru c` nu d`deau produc]ii bune la hectar,

4 Collin S. Gray, R`zboiul, pacea [i rela]iile interna]ionale, Editura Polirom, Ia[i, 2010, p. 55.5 G. Vellay, editor, Discours et rapports de Robespierre, Paris, 1908, p. 332, apud Paul Johnson, O istorie

a lumii moderne 1920-2000, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2003, p. 72.6 Vladimir Volkoff, Defectele democra]iei, Editura Antet, Filipe[tii de Târg, Prahova, 2002, p. 60.7 Collin S. Gray, op. cit., pp. 56-57.8 Vladimir Volkoff, Tratat de dezinformare, Editura Antet, an [i localitate neprecizate, pp. 48-49.9 Aleksandr Soljeni]în, Arhipelagul Gulag, volumul 1, Editura Univers, Bucure[ti, 1997, p. 26.10 Ibidem, p. 52.


65

„sabotând“ economia [i producând înfometarea popula]iei; ]`ranii care se împotriveaucolectiviz`rii; copiii [i adolescen]ii de la sate, pentru c` adunau spicele r`masepe câmp dup` recoltarea cerealelor, „furând din avutul ob[tesc“; geologiipentru c` „ascundeau“ mineralele în subsol (nu le descopereau), „sabotând“economia sovietic`; precupe]ele pentru c` blestemau membrii de partid [i regimulbol[evic; ofi]erii corpului rus din Fran]a, repatria]i dup` Primul R`zboi Mondial,b`nui]i c` ar fi intrat în solda imperiali[tilor; generali [i colonei din conducereaarmatei – în perioada 1936-1938 –, b`nui]i c` ar organiza o lovitur` de stat;cei care erau prea inteligen]i, prea independen]i, prea înst`ri]i, pentru c` ar fi pututs` conduc` disiden]a împotriva regimului bol[evic etc. Dup` 1943, când evolu]iar`zboiului a luat o turnur` favorabil` sovieticilor, au început arest`rile printre moscovi]iicare nu se refugiaser`, atunci când trupele naziste erau la por]ile capitalei sovietice,acuza]i c` îi a[teptau pe nem]i s` li se al`ture; au urmat prizonierii sovietici elibera]idin lag`rele dispuse pe teritoriile Rusiei, Ucrainei, Bielorusiei [i ale celorlaltestate ocupate de Armata Ro[ie, pentru c` s-au l`sat captura]i, tr`dându-[i ]ara;emigran]ii ru[i din statele ocupate de trupele sovietice, b`nui]i c` ar fi devenitspioni ai imperiali[tilor11 etc. Pentru c` închisorile [i lag`rele erau supraaglo-merate, tor]ionarii au trecut la execu]ii în mas`: scufundarea barjelor [i a altor tipuride nave care transportau de]inu]i spre lag`re; împu[carea de]inu]ilor care se deplasauspre locurile de munc` for]at`, sub pretext c` au încercat s` fug` de sub escort`,ac]iune urmat` de împu[carea groparilor [i a tractori[tilor care transportaucadavrele spre gropile comune12. Profesorul Kurganov estimeaz` c` URSS a pierdutaproximativ 55 de milioane de persoane, în perioada 1917-1959, ca urmarea execu]iilor [i relelor tratamente din lag`re13 (nefiind date oficiale complete[i concludente, estim`rile au rezultat din m`rturii ale supravie]uitorilor[i ale tor]ionarilor). Referindu-se la deporta]ii în lag`rele sovietice, Thomas Parishapreciaz` num`rul deporta]ilor în lag`re la 19 milioane, din care ar fi decedataproximativ 7 milioane14.

Stalin nu s-a oprit numai la cet`]enii [i membrii de partid cu func]ii mai mici.{efii poli]iei secrete Iagoda [i Ejov [i majoritatea membrilor Comitetului Centralal Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în frunte cu Buharin, Kirov, Zinoviev,Kamenev [i Tro]ki, au fost condamna]i [i executa]i în timpul vie]ii lui Stalin(98 din cei 138 de membri15), fiindc` acesta se temea c` ei ar putea s` îl înl`ture

11 Ibidem, pp. 27, 39, 45-46, 50-51, 57-59, 62.12 Ibidem, p. 316; volumul 2, pp. 14, 87-89.13 Ibidem, volumul 2, pp. 8, 173.14 Thomas Parish, Enciclopedia r`zboiului rece, Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 2002, p. 128.15 Pierre Milza [i Serge Berstein, Istoria secolului XX, Editura BIC All, Bucure[ti, 1998, p. 335.

66


de la conducere16. Lavrenti Beria, ultimul [ef al poli]iei secrete din vremea lui Stalin,despre care Hrusciov spunea c` a avansat în ierarhie c`lcând pe un imens mormande cadavre17, a fost executat la scurt timp dup` decesul „patronului“ s`u.

Represaliile turcilor împotriva armenilorJohn Kifner scrie c` popula]ia armean` de pe teritoriul Imperiului Otoman

a fost supus` persecu]iilor, inclusiv masacrelor, în anii 1894, 1895, 1896, 19091915 [i 1920-1923. Universitatea din Minnesota a statului american Massachusetss,prin Center for Holocaust and Genocid Studies, a centralizat date despre situa]ia armenilordin Imperiul Otoman [i a constatat c` în anul 1914 existau 2 193 190 de persoanede aceast` etnie, iar în 1922 mai r`m`seser` 387 80018. Ambasadorul SUA la Ankara,Morgenthau, diploma]ii str`ini din state occidentale, misionarii cre[tini [i surorilede caritate înrolate la Crucea Ro[ie – martori oculari la evenimente – au men]ionatrepresaliile turcilor împotriva armenilor. Cauza represaliilor a fost participareaarmenilor la luptele dintre Imperiul Otoman [i Imperiul }arist de partea ru[ilor,în zona Caucazului. Dup` înfrângerea turcilor în b`t`lia de la Sarikamîsh, în prim`varaanului 1915, guvernul turc a decis arestarea a câteva sute de intelectuali armeni[i împu[carea lor, ca o prim` m`sur` represiv`. Ulterior, represaliile au fost extinseîn tot Imperiul Otoman. „Junii Turci“, forma]iunea politic` aflat` la conducereaTurciei din 1909, a autorizat armata s` aresteze [i s` deporteze pe oricine consider`c` reprezint` o amenin]are la adresa securit`]ii statului. Ulterior, guvernul turca emis o lege care permitea confiscarea averilor armenilor deporta]i.Primii au fost aresta]i armenii înrola]i în armat` [i trimi[i în batalioane de munc`for]at` sau împu[ca]i19. Apoi, majoritatea b`rba]ilor armeni au fost aresta]i [i trimi[iîn batalioane de munc` sau împu[ca]i. Femeile, copiii [i b`trânii au fost expulza]idin casele lor, încolona]i [i trimi[i în mar[uri istovitoare spre Siria, Irak [i Liban,prin de[ertul sirian. În timpul mar[urilor, aproximativ dou` treimi din deporta]iau fost jefui]i [i au murit din cauza relelor tratamente20. Ac]iunile turcilor au stârnitun val de critici din partea cancelariilor occidentale care considerau c` ImperiulOtoman duce „o politic` de exterminare a cre[tinilor din Asia Minor“21.

16 Aleksadr Soljeni]în, Arhipelagul Gulag, volumul 1, pp. 300-303.17 Thomas Parish, op. cit., p. 35.18 John Kifner, Armenian Genocide of 1915: An Overview, pe site-ul http://www.nytimes.com/ref/

timestopics/topics_armenian.genocide.html, consultat pe 26.02.2012.19 Ibidem.20 Vincent Yardum, The Death of Armenia. Her Land Has Been Devastated and the Few Survivors

Driven Out, în The New York Times, 15 septembrie 1915, pe site-ul http://querry.nytimes.com/mem/archives/-free/pdf? , consultat pe 26.02.2012.

21 John Kifner, lucr. cit., consultat` pe 26.02.2012.


67

În prezent, represaliile împotriva armenilor sunt considerate genocidde 21 de state22. Turcia recunoa[te c` pân` la 500 000 de armeni [i-au pierdutvia]a în timpul luptelor din Primul R`zboi Mondial [i pe timpul deport`rilorspre Irak, Siria [i Liban, care erau provincii ale Imperiului Otoman, dar nu consider`c` victimele au fost cauzate de o ac]iune de exterminare. Când Fran]a a votat legeaprin care recunoa[te existen]a genocidului armean, Turcia a întrerupt rela]iilede cooperare militar` cu aceasta23. Cu acea ocazie, premierul turc Recep TayyipErdogan a declarat c` legea este rasist` [i i-a recomandat pre[edintelui francezNicolas Sarkozi s` nu se mai joace de-a istoricul [i s` î[i întrebe tat`l despre genocidulfrancez din Algeria24.

La 31 mai 2010, în Marea Mediteran`, nava Mavi Marmara, aflat` sub pavilionturcesc, transporta ajutoare pentru palestinienii din fâ[ia Gaza, izola]i de blocadaimpus` de Israel. Declarându-se în misiune umanitar`, nava a încercat s` sparg`blocada, dar a fost abordat` de un comando israelian. Comandoul a ucis 9 cet`]eniturci care au opus rezisten]` la cererea acestuia de a întoarce nava din mar[uls`u spre Gaza. Dup` acest eveniment, guvernul turc i-a cerut Israelului scuzeoficiale [i desp`gubiri pentru familiile celor uci[i. Ministrul israelian de externeBenjamin Netanyahu a refuzat, spunând c` nu consider` necesar s` î[i cear` scuzepentru c` „ap`r` concet`]enii, copiii [i ora[ele israeliene“25. Diferendul turco-israeliana ajuns la ONU, care a dispus efectuarea unei cercet`ri. Comisia ONU a concluzionat,pe 02.09.2011, c` blocada instituit` de Israel asupra fâ[iei Gaza este legal`,dar statul evreu a folosit for]a excesiv`. Turcia, sprijinit` de Liga Arab`, a deciss` înainteze cazul la Curtea Interna]ional` de Justi]ie de la Haga. Refuzul Israeluluide a cere scuze oficiale [i desp`gubiri a fost urmat de expulzarea ambasadoruluis`u la Ankara [i întreruperea cooper`rii militare între Turcia [i Israel. Opozi]ia politic`din Turcia a apreciat m`sura de expulzare ca fiind pripit`, iar un fost ministrude externe turc – Hikmet Cetin – a declarat c` diploma]ia are nevoie de timp[i r`bdare pentru a produce efectele scontate26.

22 Pe site-ul http://en.wikipedia.org/Armenian_genocide, consultat pe 27.02.2012.23 Fran]a: deputa]ii au votat legea care incrimineaz` contestarea genocidului armean, articol postat

pe 26.12.2011 pe site-ul http://www.hotnews.ro/stiri-international-11008071-franta-deputatii-au-votat-legea-care-incrimineaza-contestarea-genocidului-armean, consultat pe 26.02.2012.

24 Pe site-ul http://focus.hotnews.ro/recep-tayyip-erdogan, consultat pe 26.02.2012.25 Paul Ciocoiu, Turcia duce Israelul la Curtea de la Haga, articol publicat în Evenimentul zilei,

05.09.2011, pe site-ul http://www.evz.ro/detalii/stiri/turcia-duce-israelul-la-curtea-de-la-Haga.944315.html,consultat la 01.03.2012.

26 Alakbar Raufoglu, Turcia-Israel: ce urmeaz`?, articol publicat în SE Times pe 05.09.2011, pe site-ulhttp://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/features/2011/09/05/feature-01,consultat la 29.02.2012.

68


Atitudinea Turciei în rela]ia cu Israelul [i arestarea a doi jurnali[ti de investiga]iecu notorietate în Turcia, în martie 2011, i-a determinat pe mul]i jurnali[ti occidentalis` îl acuze pe premierul Erdogan de totalitarism. Premierul turc crede c` atitudineapresei occidentale este o urmare a influen]ei israeliene, care a sponsorizatmass-media s` îi afecteze imaginea. Ziaristul Andrew Finkel, care trìe[te în Turciade 20 de ani, crede c` atitudinea Turciei se bazeaz` pe for]a economiei sale,care i-a adus intrarea în G20, [i pe influen]a politic` în continu` cre[tereasupra statelor musulmane. În plus, declara]ii ale unor lideri ai Partidului Justi]iei[i Dezvolt`rii – AKP –, potrivit c`rora guvernul turc „nu mai este unul care prime[tesfaturi, ci d` sfaturi“27, a stârnit comentarii negative în presa occidental`. Înrùt`]irearela]iilor Turciei cu Israelul a alimentat bursa zvonurilor care speculeaz` pe temaunei coordon`ri între diaspora armean` [i lobby-ul israelian din SUA pentru a determinaCongresul american s` voteze legea recunoa[terii genocidului armean28.

Teroarea brun\Partidul Na]ional-Socialist German al lui Adolf Hitler, ca [i bol[evicii lui Lenin

[i, mai apoi, comuni[tii lui Stalin au folosit teroarea pentru a-[i elimina oponen]iipolitici – comuni[tii [i social-democra]ii –, precum [i oamenii incomozi sau preaindependen]i din propriul partid. Devenit cancelar la 30 ianuarie 1933, f`r` ca partidulsù s` aib` majoritate în parlament, Hitler î[i dorea s` devin` st`pânul absolutal Germaniei. Pentru a-[i realiza obiectivul, führerul le-a cerut lui Goebbels [i Görings` organizeze ceva compromi]`tor pentru comuni[ti, pentru a-i elimina din via]a politic`.Göring a propus incendierea palatului Reichstag-ului, institu]ie pe care o conducea.Pentru ca planul s` fie dus la îndeplinire, Göring a ordonat s` nu se mai instituiepaz` la cl`dire peste noapte, iar func]ionarii s` nu lucreze dup` ora 20.00. În noapteade 23 februarie 1933, cl`direa Reichstag-ului era în fl`c`ri [i pompierii sosi]ipentru a stinge incendiul au descoperit membri ai forma]iunii paramilitarea partidului lui Hitler, a[a-numitele c`m`[i brune – S.A. (Sturmabteilung),ascun[i în subsolurile cl`dirii unde ei amplasaser` canistre cu lichide inflamabile.Poli]ia a prins un vagabond, Marinus van der Lubbe, cet`]ean olandez, care a declaratc` el este piromanul.

Dup` ce i-a fost adus` la cuno[tin]` vestea incendierii Reichstag-ului,Hitler a decis: „Fiecare activist comunist va fi împu[cat acolo unde va fi g`sit.

27 Alexander Christie Miller, Presa occidental` [i Erdogan: s-a dus iubirea?, articol publicat în SE Timespe 21.06.2011, pe site-ul http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/features/2011/06/21/feature-01, consultat la 29.02.2012.

28 Carmen Gavril`, Cât ]ine Armenia la prietenia Iranului?, Radio România Actualit`]i, 25.10.2010,pe site-ul http://www.newspad.ro/cât-tine-armenia-la-prietenia-iranului,350925.html, consultat pe 01.03.2012.


69

Nici pentru social-democra]i nu mai exist` acuma cru]are“29. În timpul procesuluide la Nürnberg, Göring a recunoscut c` listele cu cei care trebuiau executa]ierau preg`tite dinainte. În aceea[i noapte, Göring însu[i a dictat comunicatulde pres` prin care îi incrimina pe comuni[ti de incendiere [i îi acuza de terorismmonstruos care ar fi urmat s` se concretizeze în incendierea [i a altor cl`diriguvernamentale, muzee [i întreprinderi de importan]` vital` pentru ]ar`.Tot în aceea[i noapte, Hitler s-a deplasat la re[edin]a pre[edintelui Paul von Hindenburg[i l-a convins s` declare stare de necesitate. Primul pas important spre preluareatotal` a puterii a fost f`cut. Guvernul a interzis afi[ele, toate materialele de propagand`[i ziarele opozi]iei. Liderii comuni[ti [i social-democra]i care nu au fost executa]iau fost aresta]i [i trimi[i în lag`re de munc` for]at`. Adun`rile opozi]iei au fost interzise,iar poporului german i-a fost insuflat` teama de teroarea ro[ie [i r`zboiul civilpe care comuni[tii [i social-democra]ii l-ar fi preg`tit. Toate aceste evenimentese petreceau cu doar 9 zile înainte de alegerile parlamentare, planificatepentru 4 martie 1933. Pe 3 martie, la Nürnberg, Göring a ]inut o cuvântareîn fa]a unui public numeros, în care a expus obiectivele partidului lui Hitler,referitoare la opozi]ie: „Compatrio]i! M`surile pe care le iau nu vor fi stânjenitede niciun fel de scrupule juridice. Aici n-am de f`cut dreptate, ci numai de nimicit[i exterminat, nimic altceva!“30.

Organizatorii [i executan]ii incendierii Reichstag-ului au fost suprima]ipe 30 iunie 1933, în cadrul ac]iunii numite „puciul lui Röhm“. {eful pompierilordin Berlin – Walter Gemp – [i [eful poli]iei care au întocmit rapoarte despre evenimentau fost, la rândul lor, suprima]i.

La alegerile din 4 martie, partidul lui Hitler a ob]inut doar 44% din voturi,insuficiente pentru a impune legea prin care vroia s` fie învestit cu puteriexcep]ionale. Pentru a-[i atinge scopul, a dispus arestarea deputa]ilor comuni[ti[i social-democra]i sub acuza]ia de conspira]ie, timorându-i, astfel, pe ceilal]iparlamentari din opozi]ie care au votat legea.

Dup` rezolvarea problemei cuceririi puterii în stat, Hitler dorea s` devin` st`pânabsolut [i de necontestat [i în partidul s`u. El avea impresia c` unii dintre membriipartidului, în special Ernst Röhm, [eful S.A., care avea în subordine 3 milioanede oameni, îi era ostil [i avea prea mult` putere. În consecin]`, Hitler a deciseliminarea acestuia [i a celorlal]i [efi importan]i ai S.A., care au primit loviturade gra]ie pe 30 iunie 193431. Pretextul a fost un presupus complot, menit s` preia

29 Joe J. Heydecker [i Johannes Leeb, Procesul de la Nürnberg (edi]ie necenzurat`), Editura {tiin]elorSociale [i Politice, Bucure[ti, an neprecizat, p. 145.

30 Ibidem, p. 162.31 Jean-Baptiste Duroselle, Istoria rela]iilor interna]ionale, Editura {tiin]elor Sociale [i Politice, volumul 1,

Bucure[ti, 2006, p. 129.

70


[efia partidului [i puterea în stat. Apropia]ii lui Hitler i-au înscenat un complot[efului S.A., numit ulterior „puciul lui Röhm“. Au fost aresta]i aproape to]i [efiic`m`[ilor brune [i, apoi, au fost executa]i. Evenimentul a r`mas în istorieca „Noaptea Cu]itelor Lungi“32.

La 15 septembrie 1935, Göring a anun]at, la Nürnberg, a[a-numitele legi rasialereferitoare la interzicerea c`s`toriilor cu evrei, a rela]iilor extraconjugale cu ace[tia[i retragerea cet`]eniei evreilor. La 26 aprilie 1938, guvernul na]ional-socialista emis ordine de predare a bunurilor, în special a bijuteriilor, interzicerea practic`riioric`rui me[te[ug de c`tre evrei [i de a avea propriet`]i. Pe 28 octombrie 1938,17 000 de evrei polonezi, care se refugiaser` în Germania dup` Primul R`zboiMondial, au fost aresta]i [i transporta]i la grani]a cu Polonia, unde au fost „îndemna]i“cu lovituri de picior [i cu paturi de pu[c` s` treac` în Polonia. Unul dintre evreiideporta]i i-a scris fiului sù – Herszel Grynszpan –, care locuia în Paris, despre dramasa [i a celorlal]i coreligionari. Cuprins de furie, Herszel Grynszpan a cump`ratun pistol [i [i-a propus s` îl împu[te pe ambasadorul german la Paris, pentru a r`zbunasuferin]ele familiei sale [i pe cele ale altor evrei deporta]i [i s` atrag` aten]ia lumiiasupra problemei evreie[ti în Germania. El a reu[it s` îl r`neasc` pe consilierulambasadorului – Ernest von Rath –, care a sucombat în urma r`nilor primite.Atentatorul a fost arestat [i deportat în Germania. Decesul diplomatului Ratha determinat o „revolt` spontan`“ împotriva evreilor la München, pe 9 noiembrie 1938,soldat` cu vitrine sparte, sinagogi incendiate [i peste 20 000 de evrei aresta]i.Evenimentul a intrat în istorie ca „Noaptea de Cristal – Kristallnacht“33 [i marcheazùn nou pas spre „solu]ia final`“, preconizat` de Heinrich Himmler, dar expus` public[i explicit de ideologul nazist Alfred Rosenberg, la 28 martie 1941, în publica]iaVolkischer Beobachter: „În Germania, problema evreiasc` va fi considerat` rezolvatàbia atunci când ultimul evreu va p`r`si spa]iul Marii Germanii“34. Pentru a evitaimpresia c` doar germanii vor s` se înfrupte din averile evreilor, responsabiliigermani cu „solu]ia final`“ au decis ca [i alte state ocupate de nazi[ti s` participela procesul de eliminare a israeli]ilor. În acest scop, Regimul de la Vichy a emiso lege, pe 22 iulie 1941, prin care viza „eliminarea influen]ei evreie[ti asupra economieina]ionale“. În fapt, prin aceast` lege au fost expropriate toate averile evreilordin Fran]a. Ulterior, evreii din Fran]a au fost interna]i în lag`re, în principalla cel de la Darcy, de unde peste 74 000 au fost deporta]i în Germania. Situa]iadin Fran]a era similar` [i în celelalte state satelit sau ocupate. Spre exemplu,

32 Guido Knopp, R`zboinicii lui Hitler, Editura Litera, Bucure[ti, 2010, p. 76.33 Jacques Attali, Evreii, lumea [i banii, Editura Univers, Bucure[ti, 2011, p. 406.34 Joe J. Heydecker [i Johannes Leeb, lucr. cit., p. 349.


71

din Ungaria [i teritoriile ocupate de aceasta, inclusiv Transilvania de Nord,au fost deporta]i la Auschwitz peste 425 000 evrei, din care nu s-a mai întors niciunul35.

Problema deport`rilor [i a execu]iilor în mas`, practicate de nazi[tii germaniîn statele ocupate, a determinat organizarea primei conferin]e interaliate pe temaînc`lc`rii normelor de drept interna]ional. Conferin]a s-a desf`[urat la Londra,pe 13 ianuarie 1941, cu participarea Marii Britanii, Belgiei, Cehiei, Fran]ei, Greciei,Iugoslaviei, Luxemburgului, Norvegiei, Olandei, Poloniei. Participan]ii au decisca cei vinova]i de aceste practici împotriva civililor, indiferent de na]ionalitatea lor,s` fie deferi]i justi]iei. Ulterior, la 7 octombrie 1942, s-a înfiin]at Comisia Interaliat`pentru Cercetarea Crimelor de R`zboi, la care au aderat Australia, Belgia, China,Fran]a, Grecia, Marea Britanie, Olanda, India, Iugoslavia, Canada, Norvegia,Noua Zeeland`, Polonia, Uniunea Sud-African` [i Statele Unite ale Americii.Comisia centraliza dovezi despre crimele [i jafurile comise în statele aflate sub ocupa]ieinamic`. Lista întocmit` pân` la încheierea ostilit`]ilor ajunsese s` cuprind`un milion de persoane. Problema criminalilor de r`zboi a fost discutat` [i la nivelulmini[trilor de externe [i [efilor de stat din SUA, URSS [i Marea Britanie.Primul document important elaborat de „Cei trei mari“ este „Declara]ia comun`de la Moscova“ din 1 noiembrie 1943, în care se precizeaz`: „Cei care nu au mâinilep`tate de sângele nevinova]ilor s` se fereasc` s` ajung` în rândul vinova]ilor,pentru c` cele 3 puteri aliate îi vor urm`ri în cele mai îndep`rtate unghere ale p`mântului[i îi vor preda acuzatorilor pentru ca justi]ia s` î[i urmeze cursul“36.

Prima conferin]` aliat` la nivel înalt, pe agenda c`reia s-a aflat [i problemacriminalilor de r`zboi, a avut loc la Teheran, în noiembrie 1943. În cadrulunui dineu oferit de „T`tucul popoarelor“ (Stalin) celorlal]i participan]i la conferin]`,acesta a declarat c` ar trebui împu[ca]i 50 000 de nazi[ti, adic` to]i liderii politici[i, mai ales, ofi]erii de stat major f`r` de care Germania nu ar mai putea s` se ridicecurând, în plan militar. Probabil, vorbea din proprie experien]`, dup` ce dispusesedecapitarea Armatei Ro[ii. La auzul acestei propuneri, Churchill s-a opus vehement.Tema a fost reluat` la Conferin]a „Celor trei mari“ din februarie 1945, de la Ialta,în Crimeea. Având în vedere persisten]a divergen]elor, Stalin a propus ca problemas` fie rezolvat` de mini[trii de externe37.

Dup` capitularea necondi]ionat` a Germaniei, în mai 1945, tema pedepsiriiconduc`torilor nazi[ti a fost obiect al disputei între alia]i pentru o bun` bucat`de vreme. Francezii [i britanicii se declarau împotriva deschiderii unui proces,spunând c` statele lor au recunoscut guvernul condus de Hitler [i, dup` condamnarea

35 Jacques Attali, lucr. cit., pp. 407-408, 415-419.36 Joe J. Heydecker [i Johannes Leeb, lucr. cit., p. 109.37 Ibidem, pp. 110-114.

72


fo[tilor capi nazi[ti, se temeau c` lumea îi va condamna pentru c` au avut rela]iidiplomatice cu ni[te asasini. În plin` dezbatere pe acest subiect, britanicii au lansatpropunerea ca nazi[tii s` fie deporta]i pe o insul` îndep`rtat`, a[a cum a fostNapoleon I. Propunerea a fost re]inut` de istorici ca „Planul Napoleon“. A fost adus`în discu]ie [i prevederea din Declara]ia de la Moscova din noiembrie 1943,potrivit c`reia acuza]ii ar trebui s` fie judeca]i de tribunalele ]`rilor lor. Prevedereaa fost considerat` nerealist` din cauza istoriei procesului deschis împotriva celorcare au declan[at Primul R`zboi Mondial. Atunci, în 1921, la Leipzig, tribunalul germana dat acuza]ilor 6 sentin]e de achitare [i 6 pedepse minore de închisoare38.Americanii au insistat pe judecarea nazi[tilor de c`tre un tribunal interna]ional,alc`tuit din reprezentan]ii marilor puteri înving`toare, în pofida obiec]iilor britanice[i franceze. În final, a fost ales ora[ul Nürnberg, pentru c` avea cl`direatribunalului aproape intact` [i pentru c` în acel ora[ nazi[tii desf`[uraser`cele mai multe congrese [i adun`ri publice [i ob]inuser` cele mai multe succeseîn plan politic. În plus, la Nürnberg, Göring anun]ase legile antievreie[ti39.Din lista de 199 de acuza]i, la Nürnberg au fost judeca]i numai 21, în perioada20 noiembrie 1945-1 octombrie 1946. Pentru crimele s`vâr[ite împotriva proprieipopula]ii [i a popula]iilor statelor ocupate – în special evreii, slavii [i ]iganii,considera]i „rase inferioare“40 – (din 8,3 milioane de evrei tr`itori în Europa,5,978 milioane au fost uci[i în lag`rele de concentrare de la Auschwitz, Birkenau,Buchwald, Belzec, Maidanek, Manthausen, Ravensbruck, Sobibor, Treblinka41),cei 21 acuza]i, judeca]i la Nürnberg, au avut urm`toarele sentin]e: 12 au fost condamna]ila pedeapsa capital` (Göring, Ribbentrop, Keitel, Kaltenbrunner, Rosenberg, Frick,Frank, Streicher, Sauchel, Jodl, Seyss-Inquart [i Martin Borman – în contumacie),3 la închisoare pe via]` (Hess, Funck [i Raeder), Schirach [i Speer la 20 anide închisoare, Neurath la 15 ani închisoare [i Donitz la 10 ani închisoare, iar Fritzske,Papen [i Schacht au fost achita]i42.

Spre deosebire de conduc`torii nazi[ti, tor]ionarii din lag`re nu au fost, to]i,deferi]i justi]iei, în pofida faptului c` procesul de la Nürnberg definise SS-ulca organiza]ie criminal`, în integralitatea sa. E[ecul comunit`]ii interna]ionalede a face dreptate, consider` Laurence Rees, a fost cauzat nu numai de lipsade consecven]`, de voin]` [i de coordonare între state, referitoare la comportamentultor]ionarilor de la Auschwitz, care poate fi considerat crim`, ci [i din cauza rupturii

38 Ibidem, p. 116.39 Ibidem, pp. 116-121.40 Pierre Milza [i Serge Berstein, Istoria secolului XX, volumul 1, pp. 394, 470-471.41 Ibidem, p. 471.42 Joe J. Heydecker [i Johannes Leeb, lucr. cit., pp. 534-540.


73

care s-a produs între Est [i Vest prin declan[area r`zboiului rece43. O alt` posibil`cauz` a sc`p`rii gardienilor [i a altor categorii de personal care au aplicat„solu]ia final`“ de pedepsele binemeritate, apreciaz` Laurence Rees, ar putea filipsa documentelor care s`-i incrimineze pentru c` politica nazi[tilor la nivel înaltse transmitea verbal. Acela[i autor spune c` Hitler nu a pus niciodat` nicio rezolu]iepe niciun document!44. Laurence Rees este contrazis de autorii Procesuluide la Nürnberg, care scriu c` marea [ans` a judec`torilor [i a acuzatorilor au fosttocmai arhivele naziste întocmite cu meticulozitate. Exceptând câ]iva [efi nazi[ticare se temeau s` pun` rezolu]ii pe documentele ce ar fi putut devenicompromi]`toare pentru ei, majoritatea celorlal]i au ]inut jurnale [i au avut arhivebine puse la punct.

Teroarea japonezilor împotriva chinezilorÎn timpul r`zboiului declan[at de Japonia împotriva Chinei, solda]ii japonezi

s-au purtat fa]` de solda]ii [i civilii chinezi cum s-au purtat nazi[tii germanicu evreii. Cel mai sintetic [i mai conving`tor mod de a exprima atitudineajaponezilor este ordinul pe care un general al armatei imperiale l-a dat solda]ilors`i: „Ucide]i-i pe to]i, arde]i tot, distruge]i tot!“45. Cu toate acestea, Ciang-Kai-{ek,pre[edintele guvernului na]ional din Nanjing [i [ef al partidului na]ionalist(Gomindan), considera c` „japonezii sunt ca o boal` de piele, pe când comuni[tiichinezi sunt ca o boal` de inim`“46. Aceast` atitudine [i reac]ia slab` a armatei chinezela atrocit`]ile s`vâr[ite de japonezi împotriva civililor au determinat o orientaremasiv` a voluntarilor spre Armata de Eliberare Na]ional` a lui Mao, care a ajunsla aproape 1 000 000 de oameni, cu dezertorii din armata lui Ciang-Kai-{ek,la sfâr[itul celui de-al Doilea R`zboi Mondial.

Teroarea ro[ie în statele comuniste din Europa de EstSe poate spune c`, într-un fel sau altul, to]i cei care au tr`it în regimurile

comuniste din Europa Central` [i de Est au fost „un zim] în ma[ina represiv`“47.Unii prin acceptarea lui în t`cere, unii care nu l-au acceptat, dar nu au reac]ionat,ci s-au resemnat, obi[nuindu-se cu el [i cei care au fost p`rta[i. În aceste condi]ii,cum s` stabile[ti responsabilit`]ile?

43 Laurence Rees, Auschwitz. Nazi[tii [i solu]ia final`, Editura Rao, Bucure[ti, 2007, p. 363.44 Ibidem, p. 48.45 Stephen J. Blank, Lawrence E. Grinter, Karl P. Magyar [i Bynum E. Wheaters, Conflict, Culture

and History, Air University Press, Maxwell Air Force Base, Alabama, SUA, 1993, p. 135.46 Ibidem.47 Tina Rosenberg, }inutul bântuit, apud Corneliu Vlad, Reconcilierea, Editura Institutul

Revolu]iei Române din Decembrie 1989, Bucure[ti, 2009, p. 135.

74


Modelul stalinist de exterminare a oponen]ilor politici a fost preluat [i de stateleconvertite la comunism cu „ajutor“ sovietic, dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial48.

În România, în care, potrivit lui Patrick Pesnot, un român din 15 lucrapentru Securitate49, au fost internate în lag`re de munc` for]at` 180 000 de persoane,d in care câ teva mi i au decedat în per ioada constru ir i i cana lu lu iDun`re-Marea Neagr`50. Circa 80 000 de ]`rani au fost arunca]i în închisori,pentru c` s-au împotrivit colectiviz`rii51.

Popula]ia Germaniei de Est (R.D.G.) a pl`tit, la rândul s`u, tributul de sângeregimului comunist de inspira]ie sovietic`. Documentele poli]iei secreteest-germane STASI relev` c` au fost împu[cate aproximativ 600 de persoane anual,care au încercat s` treac` ilegal peste zidul care separa Berlinul de Est de cel de Vestsau peste frontier`, în R.F.G., din 1961(anul construirii zidului) pân` în 198952.

În Ungaria, dup` instalarea la putere a lui Mathias Rakosi, în 1948,acesta începe prin a-[i decima adversarii din propriul partid. Revolu]ia din 1956[i interven]ia trupelor sovietice în Ungaria s-au soldat cu aproximativ200 000 de persoane refugiate [i 3 000 de persoane ucise. Procesele care au urmatdup` evenimente au m`rit num`rul victimelor cu câteva zeci de persoanecondamnate la pedeapsa capital` [i cu câteva mii condamnate la ani grei de închisoare,amnistiate în 196353.

În Cehoslovacia, „Prim`vara de la Praga“ nu s-a soldat cu prea multe victime,în ciuda interven]iei a aproximativ 600 000 de militari din statele Tratatuluide la Var[ovia, mai pu]in România, pentru c` popula]ia a opus o rezisten]` pasiv`.Au fost aresta]i doar capii revolu]iei – Alexander Dubcek [i colaboratorii s`iapropia]i –, dar, dup` aceast` etap`, „reprimarea a fost nemiloas`, f`r` precedentîn universul comunist, poate cu excep]ia Revolu]iei culturale chineze“54.

În Europa de Est, mai ales în ultimele decenii de existen]` ale regimurilortotalitare, se folosea, cu mai mare intensitate, influen]area psihologic`, manifestat`prin neîncredere în semeni, în cei apropia]i, vecini, colegi de munc`,membrii propriei familii [i men]inerea unei atmosfere de suspiciune [i nelini[te.

48 Laurence Freedman, The Cold War. A History, Cassell & Co, Londra, 2001, p. 17.49 Domnul X Patrick Pesnot, Spionii ru[i de la Stalin la Putin, Editura Litera, Bucure[ti, 2010, p. 118.50 Tom Gallagher, Furtul unei na]iuni. România de la comunism încoace, Editura Humanitas, Bucure[ti,

2005, pp. 65-66.51 Denis Deletant, Communist Terror in Romania. Gheorghe Gheorghiu-Dej and the Police State, Hurst,

Londra, 1999, p. 5, apud Tom Gallagher, Furtul unei na]iuni, p. 66.52 Thomas Parish, op. cit., pp. 38-40.53 Domnul X, Patrick Pesnot, lucr. cit., pp. 57-67.54 Ibidem, pp. 81-87, 125.


75

Teama de pierderea locului de munc` [i a pozi]iei sociale, spaima de puterea colectiv`a întregului popor55, c`reia nu i te po]i opune, au fost sentimentele predominantece au inhibat opozi]ia oamenilor din statele comuniste.

Aflarea adev`rului despre opresori [i oprima]i a fost posibil` acolo undearhivele au fost întocmite cu grij` [i chiar responsabilitate pentru istorie[i pentru genera]iile urm`toare. Soljeni]\n deplângea starea arhivelor din perioadaleninist` [i stalinist`, fapt pentru care cele mai multe estim`ri referitoare la exceseleregimului comunist din URSS sunt f`cute pe baza m`rturiilor unor oamenicare au fost în lag`re sau, în pu]ine cazuri, a unora dintre cei care au slujit sistemulca tor]ionari.

Nazi[tii au avut arhive întocmite cu pedanteria caracteristic` germanilor,dar le-au ascuns pentru a nu fi folosite împotriva lor. Din fericire, majoritateaacestora au fost g`site [i au constituit probe indubitabile în cadrul procesuluide la Nürnberg. În Republica Democrat` German`, arhivele au fost par]ial distruse,dar, dup` interven]ia maselor populare, cea mai mare parte a acestora a fost p`strat`intact` [i a fost folosit` la aflarea adev`rului56.

În Ungaria, a fost sustras` sau distrus` o mare parte din arhive. {i în alte stateeuropene foste comuniste s-a distrus o parte din arhive [i au fost sustrase documentedin acestea. Unele state au stabilit perioade mari de timp de declasificare a arhivelorsecrete – de la 50 de ani în Spania, 75 de ani în Portugalia [i Rusia, pân` la 100 de aniîn Brazilia57 sau au desecretizat o parte a arhivelor, dar exist` suspiciunide instrumentare politic` din cauza modului în care au fost prelucrate58.

Tranzi]ia de la totalitarism la democra]ie a fost diferit` în statele fostului bloccomunist din Europa – de la „revolu]ie de catifea“ [i o trecere progresiv` spre democra]iepân` la confrunt`ri sângeroase.

Epur\ri, r\zboi civil [i „revolu]ie cultural\“în China lui Mao TzedunÎn încercarea de a stârpi comunismul în China, comandantul militar dominant

din nordul ]`rii – Wu Peifu – a ordonat arestarea [i executarea muncitorilor[i a comuni[tilor participan]i la mi[c`rile de protest ini]iate de ace[tia pentru drepturi,la 07.02.1923. Ac]iunea a r`mas în istorie ca „Masacrul din [apte februarie“59.

55 Corneliu Vlad, Reconcilierea, Editura Institutul Revolu]iei Române din Decembrie 1989, Bucure[ti,2009, p. 138.

56 Domnul X, Patrick Pesnot, lucr. cit., p. 169.57 Corneliu Vlad, op. cit., p. 144.58 Ibidem, p. 154.59 Maurice Meisner, Mao Tzedun, profil politic [i intelectual, Editura Historia, Bucure[ti, 2008, p. 65.

76


Cele mai multe victime în rândul revolu]ionarilor din China, în deceniul treial secolului XX, au fost produse de a[a-numita „Teroare alb`“. Ac]iunea a fost ini]iat`de Cian-Kai-{ek, pre[edintele guvernului na]ional din Nanjing [i conduc`torulpartidului na]ionalist (Gomindam), care i-a ordonat armatei s`-i zdrobeasc`pe fo[tii alia]i – comuni[tii –, pentru c` trecuser` la împ`r]irea p`mânturilorlatifundiarilor [i la ocuparea întreprinderilor industriale. „Teroarea alb`“ a începutîn Shanghai în aprilie 1927 [i a continuat, secerând milioane de vie]i, în specialde ]`rani, pentru c` ace[tia loviser` în interesele majorit`]ii ofi]erilor, proveni]idin marii proprietari de p`mânt60.

Ca [i Lenin [i Stalin, Mao a folosit politici de epurare a partidului pe carel-a condus. Prima epurare a Partidului Comunist Chinez (P.C.C.) a ini]iat-oîn perioada 1930-1931. Cauza a fost suspiciunea de apartenen]` a membrilorde partid la organiza]ii contrarevolu]ionare. Câteva mii de membri au fost exclu[idin P.C.C. în acea perioad`, din care cel pu]in jum`tate au fost executa]i.Pe de alt` parte, r`zboiul civil din China din perioada 1927-1949, ai c`rei protagoni[tiau fost cei din P.C.C., condus de Mao [i partidul na]ionalist, aflat sub conducerealui Cian-Kai-{ek, a „produs“ mai multe milioane de victime, în principal dintre sus]in`toriilui Mao61.

În februarie 1951, în timpul R`zboiului din Coreea, generalul Douglas MacArthur,comandantul for]elor interna]ionale din Coreea de Sud, care ac]ionau sub mandat ONUîmpotriva for]elor agresoare ale Coreei de Nord, preconiza extinderea r`zboiuluiîn China, pentru a o elibera de comunism. Pentru c` MacArthur a înc`lcat dispozi]iilepre[edintelui Truman de a nu provoca interven]ia Chinei în r`zboi, a fost destituit62.Riscul confrunt`rii militare cu SUA pe teritoriul chinez se putea combina cu posibilareluare a r`zboiului civil. În calitate de [ef de partid [i de stat, Mao a emis un decretîn care publica „regulamentul de pedepsire a contrarevolu]ionarilor“, din cauza c`ruiaaproximativ 2 000 000 de presupu[i [i reali oponen]i au pl`tit cu via]a63.

Germenii „Revolu]iei culturale“ chineze au fost planta]i în discursul lui Maodin iunie 1965, cunoscut ca „O sut` de flori“, prin care acesta încerca atragereaintelectualit`]ii de partea comuni[tilor, îndep`rtat` de campaniile de „reformare a gândirii“[i „remodelare ideologic`“, ini]iate dup` victoria din 1949 asupra gomindami[tilor.Sub sloganul „O sut` de flori“, Mao pretindea c` dore[te stimularea dezbaterilorlibere despre problemele partidului [i ale ]`rii, în realitate îns` el preg`teao nou` campanie de epurare a partidului, vizând, mai ales, conducerea acestuia,

60 Ibidem, pp. 80-81.61 Maurice Meisner, lucr. cit., pp. 107-129.62 Pierre Milza, Serge Berstein, Istoria secolului XX, volumul 2, p. 33.63 Maurice Meisner, lucr. cit., p. 184.


77

care încerca s` îi limiteze puterile, sub influen]a „discursului secret“ al lui Hru[ciovdin 25 februarie 1956, care demasca abuzurile lui Stalin [i cultul personalit`]ii.Avalan[a de critici la adresa partidului i-a oferit lui Mao pretextul de a impuneepurarea partidului de cei „de dreapta“, care se transformaser` într-o nou` clas`conduc`toare, cu servitori, [coli speciale pentru copiii lor [i alte privilegii.Au fost îndep`rta]i din partid aproximativ 1 000 000 de membri din cei13 000 000 existen]i în septembrie 1966, când a fost declan[at` opera]iunea.Majoritatea celor exclu[i au fost trimi[i la reeducare în mediul rural.Tr`dându-i pe cei pe care îi invitase la combativitate, Mao a recâ[tigat controlultotal asupra partidului [i a stopat disiden]a împotriva sa, care începuse s` ia amploareîntre membrii conducerii partidului.

Obsesia lui Mao c` cei din conducerea partidului vor s` orienteze ]araspre capitalism l-a determinat s` preg`teasc` „Marea Revolu]ie Cultural` Proletar`“,prin care urm`rea educarea tineretului în spirit comunist (al gândirii lui Mao),transformarea con[tiin]ei revolu]ionare a poporului („repl`m`direa poporului“)[i înl`turarea cadrelor corupte, „care pot fi cump`rate cu numai câteva pachetede ]ig`ri“. Esen]a „Revolu]iei Culturale“ era con]inut` în Directiva ComitetuluiCentral al Partidului Comunist Chinez din 16 mai 1966, semnat` de Mao.Programul „Revolu]iei Culturale“ în 16 puncte a fost înscris în „c`rticica lui Mao“,distribuit` în peste un miliard de exemplare pentru a fi cunoscut` de maselepopulare. Popula]ia era îndemnat` s` se revolte împotriva ordinii stabilitede „burghezia comunist`“, „pentru a reorganiza puterea politic` în acord cu principiiledemocratice ale Comunei din Paris din 1871“. De[i Mao proclama „eliberarea maselor“f`r` utilizarea for]ei [i afectarea economiei, „G`rzile Ro[ii“ – constituite majoritardin studen]i [i elevi de liceu sus]in`tori ai lui Mao –, care erau principalii vectoriai noii revolu]ii, au comis abuzuri, în principal împotriva intelectualilor. Ulterior,mi[carea de eliberare a maselor a cuprins [i muncitorii care au organizat greve,demonstra]ii [i atacuri violente la adresa administra]iei locale [i a organelor de partid.Dezordinea din ]ar`, produs` de ac]iunile maselor, l-a determinat pe Mao s` cear`armatei s` restabileasc` ordinea dup` „vara fierbinte din 1967“. În acea perioad`,majoritatea ]`rii devenise nefunc]ional` din cauza r`sturn`rii conducerilor localeale administra]iei de partid [i de stat, iar noile conduceri refuzau s` mai recunoasc`autoritatea Beijingului. Reprimarea a însemnat peste o jum`tate de milion de victime,produse, în principal, în prim`vara [i vara anului 1968. Ulterior, aproximativ4 milioane de tineri au fost trimi[i în mediul rural pentru reeducare, ei fiind cataloga]ica „genera]ia pierdut`“. „Revolu]ia cultural`“ a fost declarat` încheiat` în aprilie 1969,la Congresul al IX-lea al P.C.C.64. Bilan]ul real al „Revolu]iei culturale“ nu a fost dat

64 Ibidem, pp. 185-279.

78


publicit`]ii niciodat`, îns` Hu Haobang, secretarul general al P.C.C., a declaratpe 9 aprilie 1986 c` „Revolu]ia cultural` a fost pentru partid [i stat o catastrof` teribil`,care ar fi putut fi evitat`“65.

Grupul conduc`tor al „Revolu]iei culturale“ a intrat în istorie sub numelede „Banda celor patru“, constituit` din: Jiang Qing – a treia so]ie a lui Mao,Zhang Chunqiao – lider de partid în {anghai –, Wang Hongwen – sindicalist[i ofi]er politic cu rang înalt în Armata Popular` Chinez` de Eliberare –[i Yao Wenyuan – propagandist. Dup` decesul lui Mao, în 1976, cei 4 au fost aresta]i,judeca]i în proces public, transmis la televiziune [i condamna]i: Jiang Qing[i Zhang Chunqiao la pedeapsa capital`, comutat` ulterior la deten]ie pe via]`;Wang Hongwen la deten]ie pe via]`, iar Yao Wenyuan la 18 ani de deten]ie66.

Salvarea de comunism prin dictaturi militare?Dictatorul Augusto Pinochet a pretins c` a salvat Chile de la haosul socialist

al pre[edintelui Salvador Allende, în timpul procesului intentat pentru cele3 000 de persoane ucise67 [i pentru alte câteva mii torturate sau obligate s` se exileze.Crimele au fost produse în perioada 1973-1988, când a fost [eful autoproclamatal statului. În 1988, dup` mai multe presiuni interna]ionale, a acceptat organizareaunui referendum prin care poporul era chemat s` se pronun]e asupra formeide organizare social` a statului. Cum poporul a decis renun]area la dictaturamilitar`, Pinochet s-a conformat, dar [i-a asigurat un loc de senator în Parlament,pentru a avea imunitate. În 1998, a fost arestat la Londra, pe baza unui mandatemis de Spania, prin care era acuzat c`, în timpul regimului s`u, a fost ucisun cet`]ean spaniol. Ulterior, i s-a permis s` revin` în Chile, unde urma a fi judecatpentru crimele s`vâr[ite în timpul dictaturii militare pe care a impus-o ]`rii.A fost condamnat, dar eliberat din cauza vârstei înaintate [i a diminu`riiresponsabilit`]ii68.

În America Latin`, scrie Tina Rosenberg, natura crimelor de stat a fost diferit`de cea din Europa de Est. Dictatorii militari latino-americani au recurs permanentla violen]` pentru a-[i elimina adversarii politici prin asasinate, torturi [i dispari]iifor]ate. În Argentina, 13 000 de persoane au disp`rut sau au fost asasinate.În Guatemala, se estimeaz` c` mai mult de 100 000 de persoane au fost ucise.De[i aceste fapte sunt cunoscute, autorii lor sunt totu[i liberi. Mai mult decât atât,

65 Pierre Milza [i Serge Berstein, Istoria secolului XX, volumul 2, p. 448.66 Thomas Parish, op. cit., p. 33.67 Corneliu Vlad, op. cit., p. 137.68 Tom Ambrose, lucr. cit., p. 9.


79

de cele mai multe ori, autorii crimelor sunt cunoscu]i [i de urma[ii, rudele [i prieteniicelor disp`ru]i, dar ei nu pot face nimic69.

În America Latin` era o diferen]iere clar` între cei care au oprimat[i cei care au fost oprima]i. În marea majoritate a statelor latino-americaneau fost dictaturi militare în care dictatorii îi cereau popula]iei t`cere [i supunere,f`r` s` încerce implicarea cet`]enilor în politica lor anticomunist`. Un bun cet`]eanera cel care nu f`cea politic`. În capitala Uruguayului, Montevideo, locuitoriise întâlnesc pe str`zi cu cei care i-au torturat, iar în Argentina, mamele celor disp`ru]i[tiu exact cine sunt cei care le-au r`pit copiii. F`când o paralel` între Europa de Est[i America Latin`, se poate spune c` în Europa totalitar` „au fost regimuri criminale,iar în America Latin` regimuri de criminali“70.

Pol Pot, Khmerii ro[ii [i „Câmpiile Mor]ii“În baza doctrinei îndiguirii, SUA [i o parte a alia]ilor s`i au intervenit

în Vietnamul de Sud pentru a interzice cucerirea acestei ]`ri de vecinul s`udin nord [i instalarea unui regim comunist. Dup` retragerea for]elor militareamericane, Vietnamul de Nord a cucerit Vietnamul de Sud, reunificând ]arasub un regim comunist.

În Cambodgia, ]ar` vecin` Vietnamului, dup` retragerea trupelor americanedin Indochina, regimul democratic al prin]ului Norodon Sihanouk a fost r`sturnatde generalul Lon Nol, care a fost, la rându-i, r`sturnat de Khmerii ro[ii, condu[ide Pol Pot, pe 30 aprilie 197571. Pol Pot a devenit prim-ministru [i l-a ]inutpe Norodon Sihanouk într-un regim de arest la domiciliu timp de un an,apoi l-a l`sat s` emigreze în China, dup` ce a abdicat. Pol Pot a condus ]aracu o cruzime greu de imaginat, instalând „lag`re de exterminare“ în toat` ]ara,în care au fost exterminate peste 1 000 000 de persoane72. În plus, [eful Khmerilorro[ii a decis evacuarea majorit`]ii popula]iei ora[elor în zone rurale, pentru a fi educat`prin munc`. Aceast` decizie aberant` [i r`zboiul civil care a durat pân` în 1991au determinat refugierea a aproximativ 1 000 000 de persoane în Vietnam, în principalîn Delta fluviului Mekong [i a aproximativ 370 000 de persoane în Thailanda.R`zboiul civil, deport`rile [i masacrele au f`cut aproximativ 2 000 000 de victime.Din craniile celor deceda]i au fost construite piramide în principalele intersec]ii

69 Corneliu Vlad, op. cit., p. 137.70 Ibidem, p. 138.71 Laurence Freedman, The Cold War, a Military History, Cassell & Co, Londra, 2001, p. 116.72 Dr. Karl Magyar & Dr. Constantine P. Danopoulos – editors, Prolonged Wars, Air University Press,

Maxwell Air Force Base, Alabama, SUA, 1994, pp. 291-295.

80


ale c`ilor de comunica]ii rutiere. Scopul acestei m`suri era asem`n`tor cu celeale lui Genghis Han [i Timur Lenk, care urm`reau s` îi îngrozeasc` pe to]icei care ar fi îndr`znit s` li se opun`. Câmpurile de mine plantate de p`r]ileimplicate în r`zboiul civil fac victime [i acum, fapt pentru care au fost numite„Câmpiile Mor]ii“73.

Masacrarea kurzilor irakienide c\tre regimul Saddam HusseinFostul [ef al statului egiptean – Hosni Mubarak – spunea despre fostul [ef

al statului Irak – Saddam Hussein – c` este un psihopat. Saddam purta tot timpulpistolul la el [i nu ezita s`-i suprime fizic pe cei care f`ceau impruden]a de a nu fide acord cu el. Indiferent dac` „opozi]ia“ se manifesta în cadrul unei dezbateride idei sau în plan politic, dictatorul irakian reac]iona violent. Se spune c` a împu[catun ofi]er superior care, în cadrul dezbaterii planului de campanie împotriva Iranului,a avut obiec]ii la solu]ia expus` de Saddam. Dup` încheierea r`zboiului cu Iranul,a fost acuzat c` a împu[cat mai mul]i ofi]eri superiori, printre care [i generalulMaher Abdul Rashid, erou al acelui r`zboi, a c`rui fiic` era so]ia unuia dintre fiiilui Saddam74. Dup` interven]ia Coali]iei Multina]ionale în Irak, în 2003, dictatorulirakian a fost capturat [i judecat de un tribunal din Bagdad, pentru c` a dispusfolosirea gazelor letale împotriva rebelilor kurzi din nordul ]`rii. Decizia sa a produspeste 4 000 de victime, majoritatea lor fiind civili. Tribunalul irakian a dispuscondamnarea sa la pedeapsa capital`, executat` în 2006.

73 Genocidul din Cambodgia. Pol Pot [i câmpiile mor]ii, articol postat pe 06.03.2010 pe site-ul http://www.conflictelelumii.blogspot.com/2010/03/genocidul-din-cambodgia-pol-pot-si-cimpiile-mortii.html,consultat pe 02.03.2012.

74 Pierre Salinger [i Eric Laurent, R`zboi în Golf. Dosarul secret, Editura Tinerama, Bucure[ti, 1991,pp. 14, 17.

81

roblematica încheierii opera]iilorîntrunite multina]ionale [i a particip`riistructurilor Armatei României la acestea

CONSIDERA}IIPRIVIND ÎNCHEIEREA OPERA}IEI,

DEZANGAJAREA{I EXTRAC}IA FOR}ELOR

Colonel (r.) dr. Lucian ST~NCIL~Locotenent-colonel Marcel-Iulian DOGARU

trebuie privit`, în opinia noastr`, dintr-o perspectiv`tripl`: una strategic`, ce vizeaz` ansamblul opera]ieia[a cum este ea gândit` politic [i militar, una de niveloperativ, ce vizeaz` competen]ele statelor contri-buitoare cu for]e, [i una de nivel tactic, ce prive[tedurata men]inerii în teatru a fiec`rui contingent[i mecanismul de rulare a for]elor.

La nivel strategic, încheierea opera]iei are locatunci când obiectivele au fost îndeplinitesau, uneori, atunci când ac]iunea for]elor militarenu se mai justific`1, luarea deciziei în acest sensapar]inând acelora[i organisme care au decisexecutarea acesteia (NATO, ONU sau OSCE).La nivel operativ, încheierea opera]iei poate avea locatunci când se impune restructurarea For]ei multi-na]ionale [i repatrierea unor contingente na]ionalesau schimbarea misiunilor acestora, iar la nivel

Colonel (r.) prof.univ.dr. Lucian St`ncil`, locotenent-colonel Marcel-Iulian Dogaru – UniversitateaNa]ional` de Ap`rare „Carol I“, Bucure[ti.

1 Conform F.T. – 1, Doctrina opera]iilor for]elor terestre, Bucure[ti, 2007, art. 0323.

PThe end of the operation coincideswith the moment when the transferof all responsibilities to localadministration bodies or other structuresthat have replaced them in the theatreof operation takes place and is followedby the military troops and equipmentextraction/redeployment/repatriationoperation.

In this respect, in the authors’opinion, at strategic level, the operationis completed when the goals are reachedor, sometimes, when the actionof the military forces is not neededanymore. The decision in this respectis made by the same bodies that decidedto launch it (NATO, the UN or OSCE).At operational level, the operationcan be ended when there are requiredthe reorganisation of the MultinationalForces or the repatriation of nationalcontingents and, at tactical level,when the respec t ive s t ructurehas completed the rotation cyclein the theatre of operations or is assigneda new mission, with a dif ferentcharacteristic.

Keywords: operation; extraction;disengagement; redeployment;repatriation

82


tactic, atunci când structura respectiv` a încheiat ciclul unei rota]ii în teatrulde opera]ii sau prime[te o nou` misiune, cu un alt specific.

Având în vedere considerentele men]ionate, pentru structurile Armatei Românieiîncheierea opera]iei coincide cu momentul transferului tuturor responsabilit`]ilorc`tre organismele administrative locale sau altor structuri care le-au înlocuitîn teatrul de opera]ii [i este urmat` de opera]ia de redislocare în totalitate a efectivelor[i tehnicii militare pe teritoriul na]ional.

La nivel strategic, încheierea opera]iei întrunite multina]ionale trebuies` se produc`, în opinia noastr`, atunci când sunt întrunite urm`toarele condi]iipolitice [i militare: toate institu]iile statului func]ioneaz` normal; exist` un guvernales în mod democratic; leg`turile diplomatice au fost reluate cu statele interesate;exist` un sistem legislativ corespunz`tor unei societ`]i democratice; organeleadministra]iei locale sunt alese în mod democratic [i func]ioneaz` normal; siguran]a[i securitatea intern` pot fi asigurate de c`tre for]ele proprii; sunt asigurate serviciilevitale pentru popula]ie, iar nivelul de trai al acesteia este acceptabil; principaleleelemente de infrastructur` sunt ref`cute; liderii politici [i militari care au generat,declan[at [i sus]inut conflictul au fost captura]i [i judeca]i; prizonierii de r`zboiau fost elibera]i [i repatria]i.

La nivel operativ [i tactic, încheierea opera]iei militare de r`spuns la criz`nu este condi]ionat` de atingerea acelora[i parametri politici, economici, sociali[i militari, ci poate fi determinat` [i de alte condi]ionalit`]i, respectiv: expirareaperioadei de timp pentru care structura a fost dislocat` în teatrul de opera]ii,urmând s` fie înlocuit` cu o alt` structur`, care va prelua misiunea, în cadrulrota]iei for]elor; atingerea nivelului de stabilitate propus în zona în care structurarespectiv` a ac]ionat, activitatea fiind una strict de reconstruc]ie; la nivelul conduceriipolitico-militare supreme s-a decis trecerea întregului teritoriu [i a întregii administra]iisub controlul na]iunii gazd` [i repatrierea tuturor efectivelor.

Condi]iile generale ale încet`rii opera]iilor, ca [i decizia propriu-zis` de repatrierea for]elor, se stabilesc de c`tre autorit`]ile constitu]ionale abilitate ale fiec`rui statcontribuitor cu for]e, în cazul nostru al statului român, în urma consult`riicu liderii politici [i militari na]ionali/ai alian]ei/coali]iei. Dup` luarea decizieide încetare a opera]iilor militare, comandan]ii pun în aplicare planurile de redislocarepe teritoriul na]ional sau, atunci când factorii de decizie politico-militari hot`r`scastfel, într-o alt` zon` din teatrul de opera]ii. Dac` încheierea misiunii are locîn cadrul procesului de rota]ie a for]elor la termenul stabilit, f`r` ca misiuneacontingentului s` fie modificat`, redislocarea for]elor trebuie s` fie precedat`de înlocuirea lor cu o alt` structur` [i de regruparea în interiorul zonei de ac]iune.


83

În cel de-al doilea caz, definit prin atingerea nivelului de stabilitate propusîn zona în care structura respectiv` a ac]ionat, activitatea comandamentelor [i for]elorla încheierea opera]iei este influen]at` de îndeplinirea sau neîndeplinirea scopuluifinal propus la momentul planific`rii opera]iei. Pentru aceasta este necesar`existen]a unei idei clare asupra condi]iilor ce ar trebui îndeplinite pentru a declarac` starea final` dorit` a fost realizat`. De asemenea, un alt aspect care ar trebuiluat în seam` este acela al atitudinii reciproce pe care trebuie s` o aib` for]elemilitare proprii [i for]ele locale, pentru c` nu trebuie subestimat` dificultateaunei schimb`ri a atitudinii mentale [i psihice a celor din urm`. Drept urmare,comandantul contingentului român trebuie s` se asigure c` sunt îndeplinitetoate condi]iile pentru a se evita reînceperea unor acte ostile [i exist` un plandetaliat privind modul în care vor fi transferate responsabilit`]ile c`tre for]elelocale sau alte organiza]ii. În aceast` situa]ie este recomandat` implicareaautorit`]ilor locale ce ocup` func]ii cheie din cât mai multe domenii de activitate,ca parte integrant` a unei strategii colective2.

Încheierea cu succes a unei opera]ii întrunite multina]ionale presupunec` for]ele militare au fost dezangajate, responsabilit`]ile au fost transferatec`tre for]ele locale, iar for]ele proprii au fost regrupate [i urmeaz` s` pun`în aplicare planurile de redislocare pe teritoriul na]ional sau într-un alt teatrude opera]ii. Dac` responsabilit`]ile se predau c`tre for]ele locale, comunitateainterna]ional` trebuie s` sprijine conduc`torii statului în cauz` prin intermediuldiferitelor organiza]ii politice (ONU, UE, OSCE), în vederea realiz`rii reconcilieriina]ionale, securit`]ii [i a unei bune guvern`ri. Dac` guvernul ]`rii respectivedemonstreaz` voin]` politic` [i realizeaz` progrese în îndeplinirea acestor obiective,se continu` sprijinul economic, militar [i politic. Pe m`sur` ce guvernul ]`riidevine tot mai capabil de guvernare, autosus]inere [i ap`rare, for]ele prezenteîn teatrul de opera]ii se reduc [i se realizeaz` transferul comenzii [i controluluiasupra sectorului de securitate c`tre propriile lor structuri3.

Obiectivul principal al for]elor prezente în zona de opera]ii este consolidareastatului [i implementarea unei guvern`ri democratice. Pentru ca acest scops` fie îndeplinit, securitatea, ordinea public` [i paza teritoriului trebuie s` fie înt`rite,dup` care comanda [i controlul pot fi transferate autorit`]ilor locale, rezultatulideal al acestui transfer fiind consolidarea guvern`rii democratice bazat`pe puterea legilor, institu]iilor democratice [i dezvoltarea unei cooper`ri politice,o asemenea finalitate politic` facilitând accelerarea normaliz`rii [i moderniz`riipoliticii, economiei [i societ`]ii statului respectiv.

2 Ibidem, art. 0320-0322.3 Conform James A. BakerIII, Lee H. Hamilton, The Iraq Study Group Report, 2006, p. 4.1.

84


Întrucât participarea în mod independent cu for]e a statului român la opera]iiîn afara teritoriului na]ional este improbabil` în actualul mediu de securitate,vom aborda în continuare mecanismele decizionale specifice dezangaj`rii for]elorcare ac]ioneaz` în context multina]ional, mai ales c` sensului clasic al dezangaj`riifor]elor dislocate în teatre de opera]ii [i având misiuni [i zone de responsabilitatebine definite i se adaug` cel de „dezangajare a controlului militar“4, în func]iede situa]ia sistemului de securitate nou creat.

Sintagma semnific` faptul c`, dup` îndep`rtarea pericolului sau la modificareaintereselor strategice ale for]elor, de[i prezen]a multina]ional` poate continua,se trece la atribuirea în mod treptat [i sub directa supervizare a for]elor multi-na]ionale a controlului opera]iilor, resurselor [i instala]iilor c`tre alte organisme,organiza]ii sau entit`]i nonmilitare. A[adar, retrocedarea responsabilit`]ilorc`tre autorit`]ile legal constituite are [i o component` economic` [i una politic`,pentru c` procesul nu se manifest` numai în domeniul militar sau în domeniulsecurit`]ii, ci vizeaz` în mod decisiv [i domeniile politic [i economic. Din aceast`perspectiv`, retrocedarea responsabilit`]ilor are [i o conota]ie economic`, respectivtransferul fondurilor [i resurselor interna]ionale prin institu]iile [i instrumenteleeconomice proprii, în cooperare cu organismele interna]ionale abilitate.Pe de alt` parte, dezangajarea politic` apare drept o consecin]` fireasc` a dep`[iriide c`tre institu]iile [i entit`]ile politice din teatrul de opera]ii a situa]iei de criz`.

Odat` încheiat procesul de dezangajare a for]elor [i de retrocedarea responsabilit`]ilor c`tre autorit`]ile locale sau c`tre o alt` structur` militar`care le-a preluat, pentru structura militar` respectiv` opera]ia propriu-zis` s-a încheiat,iar for]ele trec la desf`[urarea ultimei etape, anume opera]ia de extrac]ie din teatrulde opera]ii.

Întrucât participarea unor structuri ale Armatei României la opera]ii întrunitemultina]ionale se realizeaz` pe baza unui mandat bine definit, clar [i în afaraoric`rei interpret`ri, care constituie baza legal` a opera]iei respective [i care reprezint`un element decisiv în stabilirea condi]iilor ce pot duce la dezangajarea sau extrac]iafor]elor, în mandatul misiunii se adaug` [i prevederile rezultate din tratate,acorduri, rezolu]ii sau aranjamente ale organiza]iilor interna]ionale sau regionalela care România, ca stat contribuitor, este parte. Desf`[urarea acestui tip de opera]iiîn ultimii ani a reliefat necesitatea ca for]ele s` dispun` înc` de la început, pe lâng`mandatul [i statutul for]elor, [i de o serie de criterii (condi]ii) privind încheiereamisiunii în situa]ii imprevizibile. Ele sunt necesare pentru a preciza limitele

4 Conform Christopher Wittmann, War Termination Theory in Operations Other Than War,Military Issues Paper, USMC, Command and Staff College, Conference Group 9, 18 aprilie 1995.


85

în care o structur` este abilitat` s` ac]ioneze pe baza unor criterii, de la criteriilece definesc ob]inerea succesului la cele ce stabilesc dep`[irea unui nivel acceptabilal riscului, e[ecul sau cazurile de for]` major`.

Criteriile de dezangajare decurg, a[adar, din indicatorii [i reperele asociateobiectivelor [i sarcinilor stabilite pe timpul etapei de analiz` a strategiei de angajarea for]elor. O astfel de abordare le permite politicienilor s` predefineasc` mai u[orstrategia de ie[ire din orice tip de opera]ie [i s` exprime din timp limitele [i rezervele,inclusiv din punct de vedere financiar. Deciden]ii abilita]i care finan]eaz` opera]iileFor]ei trebuie s` identifice în cel mai mic detaliu implica]iile locale [i regionale,de orice natur`, care pot influen]a semnificativ ac]iunile for]elor participante.Subordonarea opera]iilor controlului politic impune liderilor politici o permanent`cunoa[tere a tuturor aspectelor activit`]ii militare, pentru a putea, în acest fel,angaja instrumentul militar în mod optim, orice conflict între obiectivele militare[i cele politice devenind o posibil` cauz` a e[ecului în]elegerii reciproce[i o permanent` surs` de critic` pentru rela]iile dintre civili [i militari.

În principiu, pot exista patru situa]ii importante referitoare la încetarea particip`riistructurilor Armatei României la opera]ii întrunite multina]ionale: angajareap`r]ilor aflate în conflict într-un proces de negociere cu caracter de continuitate[i care se manifest` înc` de la implicarea în respectiva ac]iune [i fazele preliminareale acesteia; dac` sistemul politic interna]ional genereaz` o decizie unilateral`de stopare a implic`rii militare în gestionarea crizei legat` de interesul de securitateal statului român; din motive politice, economice, strategice sau de alt` natur`,care determin` factorii na]ionali de decizie s` opteze pentru solu]ia încet`rii opera]iilor;dezangajarea [i extrac]ia for]elor sunt determinate de presiunea politic` intern`,atunci când respectiva ac]iune î[i pierde sprijinul opiniei publice.

Prima situa]ie, încheierea opera]iei [i, eventual, încetarea particip`rii for]elorla ac]iunile ce o caracterizeaz` pentru a face loc negocierii, este fundamentat`prin prisma teoriilor [i practicilor unanim recunoscute cu privire la negociere,o evaluare ra]ional` a costurilor [i beneficiilor ducând la identificareacelui mai benefic scenariu pentru statul român.

Încetarea unilateral` a particip`rii la opera]ia întrunit` multina]ional` constituiebaza celei de-a doua op]iuni, care se concentreaz` pe interesele strategiceale statului român, care ar putea înceta implicarea atunci când costurile continu`riiac]iunii nu numai economice, ci [i cele politice, morale, imagologice dep`[escposibilitatea sus]inerii lor.

A treia situa]ie presupune încetarea opera]iilor ca urmare a op]iuniidecidentului na]ional, adoptat` din ra]iuni întemeiate, care au modificat perspectivaasupra contextului politico-militar referitor la conflict, iar ultima ia în considerare

86


efectele politice interne [i nu interna]ionale în decizia de încetare a particip`riila misiune.

F`r` îndoial`, exist` [i al]i factori care pot influen]a încetarea particip`riimilitare a României la opera]ii întrunite multina]ionale, dezangajarea [i extrac]iafor]elor, între ei situându-se [i rolul mass-mediei în generarea unor curenteîn opinia public` ce pot determina ini]ierea retragerii de la participarea cu trupela o astfel de opera]ie.

Ie[ind din planul mai larg al deciziei politice, dezangajarea for]elor[i încheierea opera]iei se poate face [i în vederea regener`rii acestora, în condi]iileexisten]ei unor pierderi importante, ca etap` premerg`toare redisloc`riiîntr-un raion situat în teatrul de opera]ii, în cadrul for]elor de rezerv`sau în alt` zon` pentru refacerea capacit`]ii operative, cu alte cuvinte din ra]iunipur militare. Într-un asemenea cadru, decizia privind dezangajarea for]elorpoate s` urm`reasc` introducerea unor structuri noi în opera]ie, redislocareala încheierea turului operativ sau la terminarea mandatului, refacerea unit`]ilorcare au executat misiuni o perioad` îndelungat`, punerea în practic` a unui planmai amplu sau modificarea misiunii.

Din punct de vedere tactic, dezangajarea for]elor se realizeaz` printr-o opera]iede înlocuire sau de retragere, indiferent dac` prin acest tip de opera]ie o alt` structur`de for]e va prelua responsabilitatea misiunii sau dac` e[alonul superior decideîn zona de responsabilitate proprie restructurarea dispozitivului [i redistribuireamisiunilor.

Întrucât, dup` toate probabilit`]ile, majoritatea opera]iilor militare desf`[uratede structurile Armatei României au caracter multina]ional, op]iunea statului românde a-[i dezangaja [i redisloca sau extrage for]ele par]ial sau în totalitate este condi]ionat`nu numai de acorduri, tratate [i mandatul For]ei care stau la baza lu`rii decizieide dezangajare, ci [i de o serie de mecanisme existente la nivelul fiec`rui statsau organiza]ii. De aceea, extrac]ia for]elor trebuie s` fie flexibil` [i în acordcu progresele politice realizate în procesul de gestionare a crizei, în func]iede situa]ia concret`, opera]ia de extrac]ie a for]elor din teatrul de opera]iifiind par]ial`, desf`[urat` în mod gradual [i complet sau poate fi o evacuare rapid`(de urgen]`), dac` situa]ia din zona de conflict s-a deteriorat5.

În cazul în care dezangajarea [i extrac]ia se execut` în baza deciziei luateca urmare a încheierii misiunii sau a unui ciclu de rota]ie, pentru aceast` opera]iese aloc` timp suficient, astfel încât s` se evite pierderile materiale [i se poate executape regiuni, sectoare, districte, ora[e [i direc]ii, spre raioane de a[teptare (concentrare)în vederea îmbarc`rii spre port, aeroport, sta]ii de cale ferat`.

5 Conform F.T. – 1, doc. cit., art. 0628.


87

Extrac]ia for]elor presupune transferul unit`]ilor, personalului [i al materialelordin zona în care sunt dislocate pentru executarea unei misiuni în alt` zon`,pentru o angajare ulterioar` a for]elor. Exist`, din aceast` perspectiv`, patru etapeale extrac]iei unei for]e: regruparea for]elor [i preg`tirea activit`]ilor pentru redislocare;deplasarea la/[i activit`]ile din porturile/aeroporturile de îmbarcare; deplasareala porturile/aeroporturile de debarcare; recep]ia, sta]ionarea, deplasarea spre zonade a[teptare [i integrarea for]elor.

Decisive în extrac]ia for]elor sunt momentul transferului de autoritate[i predarea misiunii, activit`]i ce se realizeaz`, de regul`, înaintea execut`riiredisloc`rii, pe baza planurilor privind transferul [i terminarea misiunii, realizateînc` de la începerea acesteia. Terminarea misiunii poate astfel presupune predareamisiunii c`tre autorit`]ile ]`rii gazd` sau c`tre alte for]e sau organiza]ii. Indiferentde împrejur`ri îns`, predarea misiunii necesit` o planificare detaliat` [i o atent`coordonare, care s` permit` ca, dup` finalizarea transferului de autoritate, efortulstructurii participante la opera]ia întrunit` multina]ional` s` fie concentratasupra regrup`rii [i preg`tirii pentru dislocare pe teritoriul na]ional.

Dup` dezangajarea for]elor de pe misiuni, acestea se deplaseaz` în mode[alonat într-un raion de adunare pentru reorganizare, odihn` [i pentru preg`tirearedisloc`rii, situat în afara zonei de angajare imediat`. Deplasarea la [i de la raionulde adunare se face pe cât posibil în ascuns, în condi]ii de vizibilitate redus`[i cu luarea m`surilor de siguran]` necesare. Preg`tirea pentru redislocarepoate fi realizat` nu numai în teatrul de opera]ii, ci [i în zone de tranzit situateîn afara acestuia [i include activit`]i pe linie de personal, aprovizionare [i verificarenecesare preg`tirii pentru asigurarea capacit`]ii de a executa deplasarea[i, dac` este imperios, de a desf`[ura opera]ii viitoare în cel mai scurt timp.

În raionul de adunare, unit`]ile execut` reorganizarea, redistribuireamaterialelor [i activit`]ile de preg`tire a deplas`rii c`tre raionul de a[teptaresau direct c`tre portul/aeroportul de îmbarcare. Deosebit de importante în acest raionsunt activit`]ile pe linie de personal, respectiv verificarea medical`, acordareade distinc]ii [i decora]ii, evaluarea fizic` [i a capacit`]ii de lupt`, actualizareadocumentelor personale, a celor pe linie financiar`, completarea evalu`rilor[i caracteriz`rilor pentru personalul apar]inând altor structuri [i care î[i încheieactivitatea în cadrul for]elor ce se redisloc`.

Raionul de a[teptare pentru redislocare reprezint` locul în care activit`]ilese concentreaz` pe deplasarea c`tre aeroportul/portul de îmbarcare. El poatecoincide cu raionul de adunare, dar poate fi [i unul distinct atunci când dispersareafor]elor împiedic` organizarea eficient` în raioanele de adunare, amenin]areaunui atac este prea ridicat` în raionul de adunare sau când infrastructura din raionul

88


de adunare este inadecvat` preg`tirii redisloc`rii. Aici, activit`]ile pentru redislocareconstau într-un proces de adunare, grupare [i organizare a materialelor [i echipa-mentului [i, mai ales, a vehiculelor de transport pentru executarea deplas`rii,separarea personalului de echipament la sau lâng` punctul de îmbarcare [i preg`tireaechipamentului pentru transport. Pentru a se evita aglomerarea în porturi(aeroporturi), raioanele de a[teptare sunt stabilite în imediata apropiere a acestora,responsabilitatea revenind structurilor logistice nominalizate în acest sens. De regul`,unit`]ile execut` preg`tirea personalului [i echipamentului pentru procesareaîn vederea redisloc`rii în aceste raioane, dar, atunci când spa]iul în interiorullor este insuficient, unele activit`]i pot fi executate în raioanele de adunare[i în cele de adunare pentru redislocare.

Existen]a unei perioade mai mari de timp între dezangajarea for]elor[i procesarea în porturi/aeroporturi de îmbarcare poate determina conducereadin teatrul de opera]ii s` stabileasc` raioane de sta]ionare (de regul`, localit`]isau baze militare), în care for]ele s` sta]ioneze o perioad` mai mare de timp[i unde pot fi planificate diferite tipuri de activit`]i de preg`tire a redisloc`riisau de opera]ionalizare structural` specific` zonei de opera]ii de pe teritoriul na]ional,dac` scopul redisloc`rii este desf`[urarea unor opera]ii pentru ap`rarea armatà ]`rii.

Pe lâng` posibilitatea execut`rii transportului pe calea aerului, maritimsau combinat, opera]ia de redislocare poate lua în considerare [i deplasareape calea ferat`, ca modalitate alternativ` sau intermediar` de deplasare, dar, în general,cìle ferate servesc drept loca]ii intermediare pentru transportul la porturilesau aeroporturile de îmbarcare. În cazul efectu`rii transportului pe calea ferat`,se desf`[oar` activit`]ile specifice celorlalte modalit`]i de redislocare, cu diferen]eledate de specificitatea transporturilor CF. În acest caz, trebuie organizat` de c`treunit`]i o bun` e[alonare pe garnituri, definitivarea indicativelor de transport,inspec]ia vamal` a echipamentelor în cazul în care materialele transportatepe calea ferat` urmeaz` s` fie apoi înc`rcate direct la bordul navelor sau aeronavelor.

Finalizarea redisloc`rii for]elor pe teritoriul na]ional se încheie printr-o etapìntitulat` generic în mediu aliat RSO&I (recep]ia, sta]ionarea, deplasarea spre zonade a[teptare [i integrare a for]elor), în cadrul c`reia, la sosirea for]elor în portul/aeroportul [i/sau sta]ia CF de debarcare, acestea se deplaseaz` spre zonelede a[teptare stabilite, unde î[i preiau personalul [i echipamentul [i se constituiepentru deplasarea în garnizoana de re[edin]` în vederea regener`rii sau a treceriila executarea misiunii viitoare. Odat` cu reintrarea sub autoritatea comenziina]ionale [i repatrierea efectivelor, tehnicii [i materialelor, participarea la opera]iaîntrunit` multina]ional` se încheie.


89

Atunci când situa]ia în teatrul de opera]ii se agraveaz` brusc sau este nevoieurgent` de regruparea pe teritoriul na]ional, extrac]ia for]elor Armatei Românieiare loc pe baza deciziei Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii. Autoritatea militar`interna]ional` reprezentat` de comandantul For]ei întrunite multina]ionalehot`r`[te procedurile prin care se extrag for]ele din opera]iile (misiunile) în cursde execu]ie, capabilit`]ile care se pun la dispozi]ie pentru extrac]ie în condi]iide securitate [i protec]ie a for]elor.

Extrac]ia rapid` a for]elor se execut` în baza unui plan de evacuare în situa]iide urgen]`, în acest scop, for]ele dislocate în teatrul de opera]ii men]inândîn permanen]` actualizat planul de evacuare în situa]ii de urgen]`, redactatde regul` înainte de a începe misiunea propriu-zis` (angajarea), revizuit [i actualizatpe durata perioadei de ac]iune a for]elor în teatrul de opera]ii. Planul de evacuarede urgen]` se pune în aplicare la ordin, în func]ie de situa]ia din teren, de regul`când aceasta se agraveaz`, iar prezen]a contingentului în zona de criz` este pus`în pericol.

Procedurile [i modalitatea de extrac]ie de urgen]` trebuie s` aib` la baz`procedurile de operare standard ale For]ei, care descriu elementele de baz`prin care personalul [i materialele cele mai importante (armament, echipamentede comunica]ii etc.) vor fi evacuate din zon`.

Ca [i în cazul disloc`rii for]elor în teatrul de opera]ii, în situa]ia extrac]ieirapide, opera]ia se desf`[oar` cu respectarea anumitor etape [i prin executareaunor activit`]i bine definite, în raioane special destinate în acest scop. În principiu,la termenul stabilit de e[alonul superior din teatrul de opera]ii pentru începereadezangaj`rii [i redisloc`rii, for]ele execut` desprinderea, concomitent cu luaream`surilor necesare în vederea extrac]iei. }inând cont de posibilitatea ca situa]iacare determin` repatrierea de urgen]` a for]elor pe teritoriul na]ional s` fie complex`[i grav`, nu este exclus` o redislocare ca e[alon de asalt sau for]` de urm`rire.Dac` infrastructura disponibil` pentru transport este precar`, planificarea opera]ieide extrac]ie poate include aducerea rapid` a modific`rilor necesare în structuradeta[amentelor precursoare, a elementelor de leg`tur` [i a elementelor de sprijinlogistic ce se trimit în porturile, aeroporturile sau sta]iile CF de îmbarcare [i debarcaresau în raioanele de sta]ionare, a[teptare [i regrupare.

Coordonarea opera]iei de extrac]ie rapid` presupune o viziune clar`asupra opera]iei, inclusiv coordonarea [i sincronizarea for]elor pe etape de execu]ie[i direc]ionarea ac]iunilor unit`]ilor [i subunit`]ilor din subordine cu ajutorulsistemului de operare în câmpul de lupt` prin informa]ii, manevra dinspre frontspre adâncime (spate), ap`rarea antiaerian`, amenajarea genistic` a raioanelor,

90


protec]ia personalului, comanda, controlul [i logistica. Chiar [i în cazul unei extrac]iirapide determinate de situa]ii excep]ionale, conducerea extrac]iei în contextmultina]ional presupune asumarea deciziilor, loialitate fa]` de alia]i, direc]ionareafor]elor c`tre finalul dorit, dar [i anticiparea cursului opera]iilor viitoare.

Controlul trebuie s` constituie un sprijin dat comenzii prin care s` se asiguresincronizarea ajungerii for]elor în loca]iile ordonate (raioane, zone, porturi,aeroporturi etc.), identificarea st`rilor psihice [i emo]ionale ale for]elor fa]` de situa]iacreat` [i asigurarea comenzii depline la toate nivelurile, astfel încât for]ele s` ajung`pe teritoriul na]ional, în raioanele de debarcare în starea dorit`.

Bibliografie selectiv`

1. ***, Carta alb` a Ap`r`rii, proiect, Bucure[ti, 2011.2.***, Constitu]ia României, Bucure[ti, 2003.3. ***, Doctrina Armatei României, Bucure[ti, 2012.4. ***, Tratat de [tiin]` militar`, vol. 1 [i 2, Bucure[ti, 2001.5. T. Frunzeti, M. Mure[an, Gh. V`duva, R`zboi [i haos, Editura C.T.E. A., Bucure[ti, 2009.6. M. Mure[an, L. St`ncil`, D. Enache, Tendin]e de evolu]ie a teoriei [i practicii r`zboiului,

Editura U.N.Ap. „Carol I“, Bucure[ti, 2006.7. M. Mure[an, C. }enu, L. St`ncil`, Opera]iile întrunite în r`zboiul viitorului, Editura U.N.Ap.,

Bucure[ti, 2005.8. C. Sîrbu, L. St`ncil`, C. Florea, Stigmatul r`zboiului, Editura Sitech, Craiova, 2008.

91

IMPLICA}IILE TRATATULUI DE LA LISABONAASUPRA PROCESULUI DECIZIONAL DE PARTICIPAREA ARMATEI ROMÂNIEI LA OPERA}IILE MILITARE

CONDUSE DE UE (II)Comandor Liviu POPEL

Comandor Liviu Popel – Direc]ia planificare strategic`, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

Prevederile na]ionalereferitoare la angajarea for]elorla opera]ii [i misiuni ale UEPotrivit Legii nr. 42/15.04.2004 privind parti-

ciparea for]elor armate la misiuni în afara teritoriuluina]ional, misiunile pe care Armata Românieile pot îndeplini sunt: de ap`rare colectiv`; în sprijinulp`cii; de asisten]` umanitar`; de tip coali]ie;exerci]ii comune; individuale; ceremoniale.

Participarea la opera]ii se execut` în bazarezolu]iilor Consiliului de Securitate al ONU,a deciziilor organismelor interna]ionale UE, NATO[i a hot`rârilor structurilor de decizie politic`[i legislativ` ale României, eviden]iind op]iuneaferm` a ]`rii noastre de integrare, cât mai rapid`,în structurile politico-economice [i de securitateeuropean` [i euroatlantic`.

Participarea personalului Armatei Românieila acest tip de opera]iuni s-a realizat pân` în anul 2011pe baz` de voluntariat, militarii fiind trimi[iîn misiune în urma sus]inerii unor teste medicale,psihologice, de capacitate [i de limb` str`in`.

In the second part of the article,the author addresses the nationalprovisions regarding the engagementof forces in EU operations and missions.In this context, the participationw i t h f o r c e s a n d c a p a b i l i t i e sin operations in 2012 and in the futurewill continue the efforts towardsthe fulfilment of certain engagementsand responsibilities that devolveupon us as a member of the Alliance,within the EU Common SecurityDefence and Pol icy as wel l asin the context of other internationalsecurity organisations (UN and OSCE).

The con t inui t y , f l e x ib i l i t yand provision of resources will beessential elements in planning the armedforces participation in missions outsidethe Romanian territory in 2012.Thus, within the CSDP, continuitywill be the basic element of planningas far as the theatres of operationsin the Western Balkans are concerned,maintaining a presence, as far aspossible, at the level of the current one,depending on the operationalrequirements.

Keywords: strategic planning;Lisbon Treaty; Athena mechanism;combat structures

92


Începând cu anul 2011, participarea la misiuni externe nu se mai face pe baz`de voluntariat, ea fiind acum obligatorie, conform modific`rilor aduse statutuluicadrelor militare.

Fondurile financiare, necesare desf`[ur`rii în bune condi]ii a acestor misiuni,sunt suportate din bugetul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. În cazul particip`riila opera]iile [i misiunile UE, costurile comune (costurile de operare) sunt suportate,par]ial sau total, din bugetul UE prin activarea mecanismului Athena .Acestea sunt costurile derivate din func]ionarea comandamentului opera]ional[i al for]ei (OHQ [i FHQ) [i a elementelor de sprijin (costuri administrative,transportul personalului comandamentelor în [i din teatru, informarea public`,spitalizarea personalului, costurile cu bar`cile, comunica]ii). Celelalte costuri diurne,masa, cazarea, transportul for]elor [i mijloacelor în [i din teatrul de opera]ii, muni]iile,costurile de mentenan]` [i combustibil sunt suportate de na]iunea participant`.

Dup` luarea deciziei la nivelul UE (la care exist`, în prealabil, acordul politicinclusiv al României) de declan[are a unei opera]ii militare, se trece, pe plan na]ional,la analiza modului de participare. Ministerul Ap`r`rii Na]ionale este responsabilde stabilirea nivelului de participare. Pentru aceasta, se solicit` propuneride la structurile subordonate Departamentului pentru planificarea ap`r`rii,de la Departamentul pentru rela]ia cu Parlamentul [i asisten]` juridic`, Departamentulpentru armamente, Direc]ia financiar-contabil`, Statul Major General, categoriilede for]e armate etc.

Documentele de baz` [i documentele de planificare strategic` utilizateîn procesul de decizie privind participarea la opera]ii sub egida UE sunt prezentateîn tabelul 1.

Tabelul 1


93

Factorul extern declan[ator pentru participarea la opera]ii [i misiuni ale UEeste Decizia Consiliului Uniunii Europene. Factorii interni declan[atoripentru participarea la opera]ii [i misiuni UE sunt: Legea nr. 42/15 aprilie 2004,privind participarea for]elor armate la misiuni \n afara teritoriului statului român;solicit`ri ale autorit`]ilor politico-militare na]ionale; angajamente asumate de Româniaîn cadrul organismelor interna]ionale la care este parte.

La nivelul Statului Major General se demareaz` procesul de analiz` prin evaluareatuturor implica]iilor de c`tre direc]iile din subordine. În cadrul [edin]elorGrupului de comand` [i al Grupului de lucru pentru opera]ii se stabile[te un Plande ac]iune cu m`suri, responsabilit`]i [i termene pentru preg`tirea particip`riila misiunea UE. De regul`, în faza ini]ial` de planificare opera]ional`,Direc]ia planificare strategic` este coordonatorul procesului de analiz`care se finalizeaz` cu propuneri sau variante de ac]iune, ce vor fi înaintate ierarhicministrului ap`r`rii na]ionale [i cu ordine preliminarii pentru preg`tirea for]elorparticipante. În aceast` faz`, Statul Major General va analiza solicitarea UEnumai din punctul de vedere militar, enun]ând doar cerin]ele [i implica]iilebugetare. Pe baza documentelor de planificare, se stabile[te nivelul de participare,se prefigureaz` structurile posibile s` execute misiunea [i se elaboreaz` ordinepreliminarii în consecin]`.

Ca urmare a deciziei ministrului ap`r`rii na]ionale de participare la misiuneaUE, la nivelul Statului Major General se elaboreaz` Dispozi]ia de planificarestrategic` pe baza c`reia se elaboreaz` subsecvent Concep]ia opera]iei (CONOPS),Ordinul de opera]ii (OPLAN), regulile de angajare (ROE) [i ordinul de preg`tire[i de executare a misiunii c`tre structurile lupt`toare subordonate, care, astfel,vor trece la activit`]ile specifice. Printre acestea se pot enumera exerci]iile internede preg`tire, de certificare na]ional`, evalu`rile interna]ionale în cazul activ`riisub o comand` multina]ional`, preg`tirea tehnicii [i echipamentelor în vedereadisloc`rii etc.

Priorit`]ile Armatei Românieireferitor la participarea la opera]iile [i misiunile UEPotrivit „Dispozi]iei [efului Statului Major General privind obiectivele prioritare

ale Statului Major General [i structurilor subordonate acestuia pentru anul 2012“,nr. SMG(S) 97 din 02.12.2011, pentru aplicarea unitar` a prevederilor Strategieide transformare a Armatei României, aprobat` prin Hot`rârea Consiliului Supremde Ap`rare a }`rii nr. 38 din 29.03.2007, [i ale Directivei nr. 1 privind priorit`]ile[i direc]iile de ac]iune ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale pentru perioada 2010-2012la nivelul Statului Major General [i al structurilor subordonate, obiectivul fundamental

94


al Statului Major General îl reprezint` men]inerea unei capacit`]i militare credibile,în m`sur` s` asigure securitatea [i integritatea teritorial` a României [i îndeplinireaangajamentelor militare asumate pe plan interna]ional, în concordan]` cu resurselela dispozi]ie.

Pentru realizarea obiectivului fundamental, unul dintre obiectivele prioritareconst` în îndeplinirea angajamentelor asumate de statul român în cadrul NATO,al UE [i al altor organiza]ii interna]ionale.

În acest context, participarea cu for]e [i capabilit`]i la opera]ii în anul 2012[i în perspectiv` se va înscrie pe linia continu`rii eforturilor de îndeplinirea unor angajamente [i responsabilit`]i care ne revin în calitate de membru al Alian]ei,în cadrul Politicii de Securitate [i Ap`rare Comun` a UE, precum [i în contextulaltor organiza]ii interna]ionale de securitate (ONU [i OSCE).

Continuitatea, flexibilitatea [i asigurarea resurselor vor constitui elementeleesen]iale ale planific`rii particip`rii for]elor armate la misiuni în afara teritoriuluistatului român, în anul 2012. Astfel, în cadrul Politicii de Securitate [i Ap`rare Comun`a UE, continuitatea va reprezenta elementul de baz` al planific`rii în ceea ce prive[teteatrele de opera]ii din Balcanii de Vest, cu men]inerea unei prezen]e, pe cât posibil,la nivelul celei actuale, în func]ie [i de cerin]ele opera]ionale. De asemenea,este planificat` participarea unei fregate, a unui elicopter ambarcat [i a unei grupede opera]ii speciale la ac]iunile de combatere a pirateriei maritime în Golful Somalez.Participarea cu ofi]eri de stat major în cadrul unor misiuni individuale se va men]inela nivelul particip`rii actuale. Participarea în cadrul Grupurilor de lupt` ale UEse va men]ine în limitele angajate deja fa]` de UE [i în conformitate cu planurilena]ionale.

Implica]ii ale prevederilor Tratatului de la Lisabonaasupra procesului decizionalde participare la opera]iile militare conduse de UEImplica]iile prevederilor Tratatului de la Lisabona asupra procesului decizional

produc efecte care se reg`sesc în fiecare din etapele lu`rii hot`rârii de participare,respectiv analiza solicit`rii UE, conducerea preg`tirii trupelor proprii în vedereaparticip`rii la opera]iile Uniunii [i conducerea ac]iunilor trupelor proprii în timpulopera]iilor conduse de UE.

În general, în func]ie de aceste etape, noile prevederi ale Tratatului de la Lisabonapentru Armata României au implica]ii de natur` procedural` în procesul internde decizie, de asemenea produc implica]ii care impun revizuirea planuluide dezvoltare [i de asigurare a capabilit`]ilor (for]e [i mijloace), al preg`tirii for]elor,[i, nu în ultimul rând, influen]eaz` asigurarea [i repartizarea fondurilor destinateparticip`rii la opera]iile [i misiunile UE.


95

Astfel, implica]ia principal` a Tratatului de la Lisabona asupra procesuluidecizional intern necesar lu`rii unei hot`râri referitoare la angajamentele fa]` de UEo reprezint` necesitatea schimb`rii sau adapt`rii acestuia, în sensul c` hot`rârilela nivelul conducerii ministerului vor trebui adoptate mai rapid, în conformitatecu resursele umane [i financiare disponibile sau planificate. Ne referim la faptulc` va trebui s` ac]ion`m în mod direct asupra rela]iilor func]ionale dintre structurilecare sunt implicate în procesul de luare a deciziei, precum [i asuprea definirii precisea responsabilit`]ii acestora pentru a avea o reac]ie eficient` la solicitarea UE.|n vederea adapt`rii rela]iilor func]ionale între structurile cu responsabilit`]iîn planificarea opera]ional`, va trebui s` ac]ion`m pentru accelerarea fluxuluidocumentelor între acestea [i pentru eliminarea sau optimizarea la strictul necesara num`rului de structuri la care se solicit` avizul. Spre exemplu, decizia va fi luat`în cuno[tin]` de cauz` de c`tre structurile politico-militare (politicile de ap`rare,structurile financiare etc.), structurile militare (opera]ii, planificare strategic`)[i nu vor fi implicate pentru avize, în aceast` faz` a asum`rii particip`riila opera]ia UE, structuri precum instruc]ia, logistica sau comunica]iile etc.Orice verig` a procesului de avizare trebuie s` duc` la eficien]a lui [i nu la introducereade piedici sau ambiguit`]i. Multe dintre lucrurile care par importante pentru o anumit`etap` pot fi rezolvate pe parcurs, odat` cu trecerea la executarea ordinului de participarela opera]ia UE. De asemenea, pentru eficientizarea procesului decizional,apreciem c` va trebui ac]ionat [i pentru adaptarea prevederilor legislative,în sensul c` vor trebui definite proceduri clare [i mai simple pentru a permiteaprobarea unui r`spuns rapid la solicit`rile UE de angajare în opera]ii (de exemplu,încadrarea în termenul de 5-10 zile, în cazul solicit`rii particip`rii la misiunia unui EU BG). Concomitent va trebui asigurat [i suportul fizic necesar transferului,cu rapiditate, al informa]iilor.

Noua dimensiune a Politicii Comune de Securitate [i Ap`rare (PCSA) prev`zut`de Tratatul de la Lisabona implic`, cel pu]in la nivel de situa]ie poten]ial posibil`,noi tipuri de misiuni în care UE se poate angaja [i, probabil, o cre[tere [i diversificarea acestora. Opera]iile [i misiunile UE se finan]eaz`, cu acordul [i contribu]iastatelor membre, dintr-un buget comun destinat, în principal, pentru costurilecomune de operare care, a[a cum am men]ionat anterior, pot fi pentru decontareatransportului în teatru, comunica]iile pentru opera]ii, chirii pentru echipamente,sus]inerea spitalelor, cheltuielile de protocol, cheltuielile cu birotica, serviciile etc.Acest buget este gestionat prin mecanismul Athena. Contribu]ia la acesta se facedup` reguli care asigur` un echilibru între statele membre [i se bazeaz`pe estimarea f`cut` de comandantul opera]iei. Bugetul comun se aprob` de COPS.

96


Din postura de cotizan]i, am avea dreptul s` beneficiem sau s` utiliz`maceste fonduri în folosul for]elor proprii, drept urmare, o analiz` complet` a efectelorparticip`rii sau neparticip`rii la opera]iile [i misiunile UE ne poate asigurac` gradul de folosire a fondurilor este eficient sau nu, cel pu]in utilizarea în folospropriu a contribu]iei na]ionale. Din aceast` perspectiv`, pe timpul procesuluide decizie, ar trebui s` fie analizat`, pe lâng` alte aspecte, [i implica]ia particip`riicu fonduri la bugetul comun al opera]iei versus fondurile care s-ar putea decontaprin mecanismul Athena în cazul angaj`rii cu personal [i tehnic` de lupt` la opera]ie.

Statutul de membru al UE implic` ac]iuni în întreg spectrul de interes al UE,respectiv pe dimensiunea economic`, financiar`, judiciar`, mediu, militar` etc.Privind participarea la înf`ptuirea Politicii Comune de Securitate [i Ap`rare (opera]ii[i misiuni UE), România va trebui s` ac]ioneze pentru aplicarea deciziilorConsiliului Uniunii Europene [i ale Comitetului Politic [i de Securitatecorespunz`tor a[tept`rilor celorlalte state membre [i nivelului na]ional de ambi]ie.Din aceast` perspectiv`, datorit` cre[terii nivelului de ambi]ie al UE, în viitor,România va trebui s` ac]ioneze pentru cre[terea contribu]iei na]ionale la dimensiuneamilitar` a UE, precum [i pentru cre[terea vizibilit`]ii în cadrul Uniunii. În scopulprevenirii form`rii unei imagini nefavorabile a României fa]` de nivelul de participare[i implicare, va trebui s` c`ut`m atingerea unui nivel de implicare asem`n`torunor state membre cel pu]in de aceea[i m`rime. Din aceast` perspectiv`,consider`m c` vor trebui g`site resursele necesare pentru cre[terea contribu]ieina]ionale atât la nivel de reprezentare în cadrul organismelor politico-militare[i militare, cât [i la nivelul structurilor lupt`toare, de angajare cu for]e [i mijloace.

Noile tipuri de opera]ii [i misiunile UE prev`zute de Tratatul de la Lisabonadetermin`, cel pu]in pentru for]ele asumate la UE, o schimbare a înzestr`rii trupelor[i o adaptare a programului de preg`tire a for]elor pentru a face fa]` solicit`rilorspecifice acestor opera]ii – misiuni umanitare [i de salvare, misiuni de men]inerea p`cii, opera]ii de gestionare a crizelor, inclusiv misiuni de impunere a p`cii,opera]ii întrunite de dezarmare, sprijin acordat ]`rilor ter]e în combaterea terorismului[i reforma în sectorul de securitate, consiliere militar` [i asisten]`, stabilizarepost-conflict. Aceste adapt`ri sau modific`ri la nivelul înzestr`rii [i al preg`tiriise pot realiza într-o perioad` relativ scurt` de timp, prin reorganizarea a ceea ceexist`, potrivit unei noi concep]ii, care s` permit` elaborarea [i îndeplinireaunui program adecvat de achizi]ie de capabilit`]i [i a unui program de instruire,potrivit unui calendar adaptat resurselor de timp, financiare [i umane previzionatepân` în anul 2015.

Capabilit`]ile necesare tipurilor de misiuni ale UE sunt corespunz`toare structurilorde infanterie u[oar` (ma[ini de teren, armament etc.), precum [i structurilor CIMIC


97

[i de interven]ie la dezastre: corturi, b`rci de salvare, autospeciale de interven]iela calamit`]i (buldozere, macarale, alte dispozitive de salvare), elicoptere MEDEVAC,echipamente de detec]ie a dispozitivelor explozive improvizate (EOD), structur`dislocabil` de asigurare medical`, de tipul ROL, stocuri de alimente, mijloacede transport aeriene [i navale, inter- [i intrateatru de opera]ii, de capacitate medie[i mare. De asemenea, pentru a face fa]` solicit`rilor UE, este necesar ca, la nivelulMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, s` existe stocuri [i fonduri pentru a r`spundecerin]elor UE de participare la toate tipurile de misiuni, în special cele de tipulnon-combat. În plus, pentru a r`spunde la întregul spectru de misiuni, Armatava trebui s` aib` structuri [i personal instruit pentru acordarea de asisten]`[i sprijin c`tre state ter]e pentru o gam` larg` de activit`]i, altele decât cele militare(de exemplu: reconstruc]ie, anti-terorism, asisten]a sectorului juridic, instruireafor]elor de poli]ie [i de securitate, educa]ie etc.).

Totodat`, o aten]ie special` va trebui acordat` pentru perfec]ionareacomunic`rii între toate structurile implicate, din ]ar` [i din str`in`tate, în scopulcre[terii operativit`]ii lu`rii deciziilor de c`tre structurile na]ionale corespunz`toare.În acest sens, apreciem c`, în domeniul militar, va trebui intervenit în perfec]ionareamijloacelor de comunica]ii, a l`rgirii re]elei de calculatoare a UE [i va trebuiîmbun`t`]it accesul la informa]ii clasificate în sensul elimin`rii unor prevederirestrictive.

Una dintre prevederile Tratatului de la Lisabona a fost înfiin]area ServiciuluiEuropean de Ac]iune Extern` (SEAE), care are, printre alte implica]ii, [i pe celereferitoare la locul [i rolul EUMC, respectiv EUMS. În prezent, la nivelul statelormembre se fac analize, dezbateri [i planuri referitoare la definirea [i cre[terealocului, rolului [i misiunii EUMC în noua structur` a PCSA. De asemenea,o alt` preocupare care va influen]a procesul decizional european, dar [i pe cel na]ionalîn domeniul politicii de ap`rare este tendin]a de simplificare a procesului opera]ionalde conducere a for]elor, la nivelul structurilor UE implicate, deci [i a EUMC,ca organism cu func]ii consultative în domeniul militar. Prin aceasta se caut`eliminarea structurilor cu atribu]ii redundante, asigurarea suple]ei decizionale,mic[orarea timpului de reac]ie a Uniunii în cazul crizelor.

Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, confirm`trendul ascendent al dezvolt`rilor comunitare în domeniul ac]iunii externe,de securitate [i ap`rare, [i va conduce la cre[terea coeren]ei [i eficien]ei ac]iunilorUniunii în aceste domenii. Fundamentele institu]ionale create de Tratat pot aveaun impact pozitiv asupra capacit`]ii UE de a influen]a evolu]iile interna]ionale,dat fiind faptul c`, în perspectiva anului 2020, Uniunea înc` se va baza pe cadrulinstitu]ional stabilit de acest document.

98


INTEROPERABILITATEA {I STANDARDIZAREAÎN ARMATA ROMÂNIEI

LA CONFLUEN}A CERIN}ELOR NATO {I ALE UE (II)Locotenent-colonel Avram-Florian IANCU

Locotenent-colonel Avram-Florian Iancu – Direc]ia planificare strategic`, Statul Major General,Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

21 Coordonator colonel (r.) dr. Constantin Mo[toflei, ROM@NIA – NATO. 1990 – 2002,Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucure[ti, 2002, p. 72, pe site-ul http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/românia-nato_ro.pdf , consultat la 11.03.2012.

Demersuri na]ionale de r`spunsla cerin]ele de interoperabilitateRomânia a devenit stat membru al NATO

la 29 martie 2004, iar al Uniunii Europenetrei ani mai târziu, la 1 ianuarie 2007, dar „realizareainteroperabilit`]ii... a reprezentat o provocare,un obiectiv central în cadrul efortului na]ionalde integrare a României în NATO, înc` din anul 1994,oda t` cu s emnarea Documen tu lu i -Cadrual Parteneriatului pentru Pace“21.

Ac]iunile întreprinse pe plan na]ionalpentru a asigura interoperabilitatea Armatei Românieicu armatele ]`rilor membre ale NATO/UEau circumscris o gam` larg` de demersuri de natur`deopotriv` conceptual` [i ac]ional`, care, în principal,au vizat restructurarea de ansamblu [i modernizareaorganismului militar, proces complex, care aveaca scop realizarea unei institu]ii la nivelulstandardelor occidentale de modernitate [i eficien]`.

Îndeplinirea cerin]elor de interoperabilitatepoate fi cu greu diferen]iat`, în func]ie de organiza]ia

In the second part of the article,t h e a u t h o r e l a b o r a t e son the standardisation developmenta n d i m p l e m e n t a t i o n p r o c e s sin the Ministry of National Defence,as the main means of achievinginteroperability. The author considersthat the implementation of operationalstandards has led to the developmentof numerous specific normativedocuments, doctrines and manualsthat lie today at the basis of forcest ra in ing . On the o the r hand ,the implementation of numeroustechnical standards has broughtabout the integration of their provisionsin the product specifications for the piecesof equipment and systems intendedfor acquisition/modernisation.

The author underlines that, by 2015,all the STANAGs must be accepted,and, further more, all the standardswith operational and administrativecontent must also be implemented.

Keywords : organisationaltransformations; guidelines; partnership;competences


99

c`reia i se adreseaz`, deoarece rezultatele ob]inute în raport cu NATO, de[i ini]iatemai din timp, pot fi la fel de bine considerate ca progrese [i în rela]ia cu UE.Iar acest lucru este facilitat de faptul c` România are un sigur pachet de for]epus la dispozi]ia ambelor organiza]ii.

În plus, nu ne propunem s` intr`m în detalii sau s` facem o inventarierea tot ceea ce Armata României a conceput [i pus în practic` pentru a r`spundeadecvat cerin]elor pe linia interoperabilit`]ii. Ne propunem, în schimb, o prezentarede ansamblu a acestora prin men]ionarea acelor domenii/zone pe care noi le consider`mrelevante pentru interoperabilitate.

Instruire [i educa]ie. Modernizare [i achizi]iiInstruc]ia [i educa]ia for]elor au constituit unul dintre domeniile prioritare

pentru realizarea interoperabilit`]ii [i compatibilit`]ii dorite. Astfel, în Armata Românieis-a ac]ionat constant în vederea „schimb`rii sistemului de instruire, îmbun`t`]iriiprocesului de preg`tire a personalului [i restructur`rii procesului de înv`]`mânt“22.

Ca rezultat, un num`r mare de ofi]eri a urmat cursurile organizate de {coalaNATO/SHAPE sau Colegiul NATO de Ap`rare de la Roma [i alte cursuri organizatede ]`ri membre ale NATO sau PfP, a c`ror program` curricular` a avut la baz`însu[irea procedeelor [i standardelor specifice armatelor din ]`rile membre ale NATO.

Un rezultat notabil este punerea în scen` a mecanismelor institu]ionalecare au facilitat înv`]area limbii engleze de c`tre personalul care încadra„pozi]iile-cheie“, astfel încât s` aib` competen]a lingvistic` pentru a putea lucraîn structuri ale NATO, al`turi de alte armate.

Un alt domeniu important în care s-au desf`[urat demersuri constantepentru realizarea interoperabilit`]ii, în special pe componenta tehnic`, este celal moderniz`rii [i achizi]iei de echipamente de lupt`. Punctul de plecare al oric`reiconcep]ii de înzestrare l-a reprezentat g`sirea r`spunsurilor optime la cerin]elede interoperabilitate ale NATO [i ale UE. Printre primele activit`]i concretedesf`[urate pe linia interoperabiliz`rii armamentelor, pot fi men]ionate: conectareapunctului de comand` principal al sistemului de supraveghere aerian ASOCla sistemul integrat NATO; implementarea sistemelor NATO de recunoa[tere aerian`la aeronavele MiG-21 LANCER; finalizarea programului de înzestrare cu sistemeradar FPS-117 [i aparatura aferent` de transmitere automat` a datelor [.a.

Participarea na]ional` în proiectele multina]ionale de dezvoltare a capabilit`]ilorini]iate/desf`[urate în prezent în cele dou` organiza]ii, precum Alliance GroundSurveillance sau Strategic Airlift Capability, ca s` numim doar dou`, sunt tot atâteaexemple de m`suri/ac]iuni [i eforturi sus]inute menite s` sporeasc` nivelul

22 Ibidem, p. 9.

100


de interoperabilitate al for]elor na]ionale cu cele ale statelor membre ale NATO[i ale UE.

Contribu]ia opera]ional` [i participarea la planificarea ap`r`riiUn element important pentru realizarea interoperabilit`]ii [i, mai mult,

pentru testarea acesteia l-a reprezentat [i îl va reprezenta întotdeauna participareala opera]iile/misiunile conduse de NATO [i UE.

Sub egida NATO, contingente române[ti au participat la For]a de stabilizaredin Bosnia-Her]egovina (SFOR), For]a Interna]ional` de Pace din Kosovo (KFOR),Misiunea Organiza]iei Na]iunilor Unite în Kosovo (UNMIK) [i la desf`[urareaîn teatru a batalionului din cadrul rezervei strategice SFOR/KFOR, precum [i opera]ia„ENDURING FREEDOM“, în Afganistan. De asemenea, România a sprijinit [i participatînc` de la început (14 august 2004) în Misiunea NATO de Instruire – Irak (NTM-I).În prezent, ]ara noastr` este unul dintre contribuitorii importan]i la For]a Interna]ional`de Asisten]` pentru Securitate (ISAF), î[i men]ine angajamentul fa]` de KFOR[i continu` participarea la Opera]iunea Active Endeavour (OAE) de patrulareîn Marea Mediteran`, din anul 2005.

În ceea ce prive[te UE, prezen]a româneasc` este consemnat` înc` de la primaopera]ie militar` a UE – CONCORDIA (31.03-15.12.2003 – FYROM). Ulterior,România a avut contribu]ii în cadrul opera]iei militare ALTHEA (02.12.2004 –Bosnia-Her]egovina) [i la cea din Ciad [i Republica Centrafrican`23. Mai mult,participarea româneasc` la opera]iile UE nu s-a redus la partea militar` a acestora,ci a vizat deopotriv` [i componenta non-militar`. În acest sens, România a participat,în perioada 2003-2005, la Opera]ia Proxima (3 ofi]eri de poli]ie), EUPT Kosovo(1 ofi]er de poli]ie), Misiunea de Poli]ie din Bosnia [i Her]egovina (9 ofi]eride poli]ie), Misiunea UE de Asisten]` [i Monitorizare a punctului de frontier`Rafah dintre Fâ[ia Gaza [i Egipt (2 ofi]eri de poli]ie), EUPOL R.D. Congo (1 ofi]erde poli]ie), EULEX Kosovo (11 ofi]eri de poli]ie), EUPOL AFGANISTAN (5 ofi]eride poli]ie).

F`r` a intra în detalii, amintim contribu]ia cu for]e atât la EUBG, cât [i la For]ade R`spuns a NATO (NATO Response Force – NRF) ca o dimensiune sau coordonat`important` a realiz`rii interoperabilit`]ii for]elor na]ionale cu cele ale celorlaltestate membre. Acest lucru este posibil datorit` mecanismelor de integrare[i exersare care sunt compatibile/similare [i mai mult datorit` standardelorde certificare/evaluare care sunt comune pentru ambele organiza]ii ca rezultatal eforturilor constante de evitare a duplic`rilor inutile. Acest aspect este rela]ionatîn special cu faptul c` o bun` parte din statele membre în ambele organiza]ii

23 Politica European` de Securitate [i Ap`rare, pe site-ul http://www.mapn.ro/diepa/, p. 43.


101

dispun numai de un singur set de for]e care trebuie s` îndeplineasc` misiuniatât in cadrul NATO, cât [i în cel al UE.

În iunie 2004, România [i-a asumat primele angajamente fa]` de NATOdin postura de membr` cu drepturi depline, fapt ce a reprezentat [i debutulparticip`rii efective a României la Procesul de Planificare a Ap`r`rii NATO (NATODefence Planning Process – NDPP), care vizeaz` realizarea capacit`]ilor necesarecre`rii nivelului de ambi]ie al Alian]ei. De[i reprezentau în fapt o continuarea PG-urilor angajate în perioada parteneriatului, Obiectivele For]ei aduceauelemente noi [i un plus de responsabilitate pentru realizarea acestora, necesarpentru a confirma statutul României de contribuitor efectiv la eforturile de ap`rareale Alian]ei. În conformitate cu ciclurile ulterioare ale NDPP, în 2006 [i 2008,România [i-a asumat noi pachete de Obiective ale For]ei, în mare parte continu`riale celor anterioare (FG04 [i FG06), dar [i cerin]e noi de îndeplinit corespunz`toaredezvolt`rilor [i evolu]iilor în procesul de planificare a ap`r`rii NATO. Prin pachetulactual de Obiective ale For]ei 2008 (FG 08), cerin]ele opera]ionale au crescut calitativ,ceea ce a presupus eforturi financiare [i tehnologice sporite.

Pentru UE, România a f`cut prima ofert` de for]e [i capacit`]i militarepentru a fi utilizate în cadrul misiunilor de tip Petersberg cu prilejul Conferin]eide Angajament a Capacit`]ilor Militare (Bruxelles, 20-21 noiembrie 2000), în contextulHLG 200424. În urma reconsider`rii raportului dintre contribu]iile României la NATO[i la UE, oferta ]`rii noastre a fost îmbun`t`]it`, în sensul realiz`rii convergen]eiîntre for]ele [i capacit`]ile puse la dispozi]ia celor dou` organiza]ii. România a participatla întregul set de activit`]i derulat în scopul adopt`rii, la nivelul UE, a Cataloguluide Cerin]e 2005 (RC 05), care define[te capacit`]ile de ap`rare necesare Uniuniipentru a r`spunde obiectivelor Strategiei europene de securitate [i ObiectivuluiGlobal 2010 (HLG 2010). În acest context, exper]ii români au participat la atelierelede lucru dedicate elabor`rii Catalogului Cerin]elor 2005, Chestionaruluiprivind Obiectivul Global, precum [i a procesului de examinare, analiz` [i evaluare(Scrutinizing, Analyzing, Evaluating – SAE) a contribu]iilor transmise de statelemembre [i în curs de aderare.

Standardizarea – principalul mijloc de realizare a interoperabilit`]iiBazele procesului de elaborare [i implementare a standardelor în Ministerul

Ap`r`rii Na]ionale s-au pus înc` din anul 1977. Activitatea de standardizare,la acea vreme, acoperea în principal domeniul tehnic (documenta]ii, specifica]iide produse, STAS-uri etc.) [i era gestionat` de Departamentul pentru armamente.

Odat` cu semnarea de c`tre România a Parteneriatului pentru Pace, componentele„opera]ional“ [i „administrativ“ ale standardiz`rii au c`p`tat o importan]` deosebit`.

24 Ibidem, p. 42.

102


Pentru acoperirea celor dou` noi componente, a fost înfiin]at Biroul de Standardizareîn cadrul Sec]iei de Tranzi]ie [i Integrare în NATO din Statul Major General.De asemenea, pentru acoperirea laturii tehnice a acestui domeniu, structuradin Departamentul de armamente s-a transformat în Agen]ia Militar` de Standardizare.

Activitatea de elaborare a standardelor militare în cadrul Armatei Românieis-a desf`[urat pe baza ordinului M.62/1998 pentru aprobarea „Instruc]iunilorprivind desf`[urarea activit`]ii de standardizare în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale[i modul de implementare a standardelor militare“ [i a „Metodologiei de elaborarea standardelor militare opera]ionale [i administrative în baza acordurilorde standardizare [i publica]iilor aliate în scopul asigur`rii interoperabilit`]iiArmatei României cu structurile militare NATO“.

În conformitate cu aceste reglement`ri [i pentru a r`spunde la cerin]elede interoperabilitate ale Alian]ei, pe baza Acordurilor de Standardizare NATOsau a[a-cunoscutele STANAG (STANdardization AGreement), au fost elaboratestandarde militare opera]ionale (SMO), tehnice (SMT) [i administrative (SMA).Aceste standarde erau folosite de c`tre unit`]ile angajate în cadrul Parteneriatuluipentru preg`tirea în vederea particip`rii la opera]iile PfP în context aliat.

Dup` momentul invit`rii din noiembrie 2002 de la Praga, NATO a solicitatstatelor invitate s` prezinte oficial o „Declara]ie de inten]ie“, care s` cuprind`angajamentul na]ional fa]` de perspectiva statutului de viitor membru al NATO.În capitolul VIII al acestei declara]ii, prezentat` de România conducerii Alian]eiîn decembrie 2002, se prevedea c` „România î[i men]ine angajamentul de a înf`ptuicu bun` credin]` standardizarea [i interoperabilitatea cu NATO“.

În acest context, a devenit clar` necesitatea ca reglement`rile în domeniulstandardiz`rii s` fie reconsiderate dintr-o nou` perspectiv` – cea de membrual NATO. Prin urmare, au fost demarate procedurile specifice pentru elaborareaunor noi reglement`ri în domeniu. F`r` a intra în am`nunte despre evolu]iademersurilor de elaborare a acestor reglement`ri, men]ion`m c`, în noiembrie 2004,au fost aprobate „SMG/Std.1 – Instruc]iuni privind activitatea de standardizareîn Armata României“ [i „Regulamentul de organizare [i func]ionare a Consiliuluide Standardizare [i Interoperabilitate“. Pentru u[urin]a în exprimare, în continuare,le vom numi Instruc]iunile Std-1 [i Regulamentul CSI.

Instruc]iunile Std-1 au adus o nou` abordare a standardiz`rii din Armata Românieidin perspectiva noului statut dobândit de România în primul rând prin definireastandardiz`rii în mod similar cu cel al NATO [i sublinierea rolului acesteia ca principalmijloc în realizarea interoperabilit`]ii.

De asemenea, Instruc]iunile Std-1 instituiau [i defineau sarcinile de standardizare,precum [i rela]iile dintre acestea. Astfel, elaborarea standardelor de c`tre Armata României,ca organism specializat, este posibil` doar dac` nu sunt identificate sau nu exist`


103

standarde ale altor organismele de standardizare (na]ionale, europene [i interna]ionale)aplicabile în domeniul militar care s` poat` fi acceptate/ratificate. Mai mult,instruc]iunile men]ionate stipulau faptul c` primele dou` sarcini de standardizare,elaborarea [i acceptarea, sunt inseparabil [i necesar legate de cea de-a treia, respectivimplementarea standardelor elaborate/acceptate. În acest fel, implementarea devineelementul crucial, în absen]a c`ruia scopul final al standardiz`rii, interoperabilitatea,nu poate fi realizat.

Tocmai pentru aceasta Instruc]iunile Std-1stipulau foarte clar [i modalit`]ileconcrete de implementare a standardelor, precum [i criteriile de confirmare/validarea acesteia în func]ie de tipul standardelor – opera]ional, administrativ sau tehnic.Astfel, implementarea tuturor standardelor opera]ionale [i administrative,precum [i a celor tehnice care prevedeau aspecte procedurale [i specifica]iiinginere[ti se realiza prin incorporarea prevederilor acestor standarde în actenormative specifice, doctrine [i manuale militare (ANSDM). În felul acesta, se instituia,izvorât` chiar din natura documentelor care le incorporau, obligativitatea aplic`riiacelor prevederi ale standardelor. Implementarea acestor tipuri de standardese considera finalizat` [i confirmat` atunci când to]i cei c`rora li se adresauANSDM respective le utilizau ca atare în activitatea specific`. Pentru standardelecu con]inut tehnic, implementarea se realiza prin \ncorporarea prevederilor acestoraîn documentele corespunz`toare procesului de modernizare/achizi]ionarea echipamentelor sau tehnicii de lupt`. Finalizarea [i confirmarea implement`riise considerau atunci când echipamentele/tehnica adecvat` erau în dotarea structurilorunit`]ilor vizate, iar personalul o utiliza curent la parametrii de proiectare.

Regulamentul CSI a instituit Consiliul de Standardizare [i Interoperabilitateca autoritate de standardizare în domeniul militar, conferindu-i dreptul [i responsabilitateade direc]ionare [i coordonare a întregii activit`]i de standardizare la nivelulMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, stabilind, totodat`, modalit`]ile [i procedurilede exercitare/îndeplinire a acestora. De asemenea, pre[edintelui CSI i-a fost conferit`competen]a de a semna R`spunsurile na]ionale de acceptare [i implementarea standardelor NATO25.

De asemenea, odat` cu dobândirea statutului de membru al NATO,au fost operate [i o serie de schimb`ri organiza]ionale la nivelul Statului MajorGeneral pentru a r`spunde mai eficient noilor condi]ii. Astfel, în 2005, Sec]iade Tranzi]ie [i Integrare în NATO a primit denumirea de Sec]ie Planificare a For]ei[i a fost încorporat` în Direc]ia Planificare Strategic` (J5), care primea, astfel,în responsabilitate problematica standardiz`rii [i interoperabilit`]ii.

25 Documente specifice prin care statele membre ale NATO transmit pozi]ia na]ional` privind acceptareaunui STANAG [i informa]ii referitoare la „când [i cum“ se inten]ioneaz` implementarea acestuia.

104


În baza noului cadru de reglementare, Biroul de Standardizare, de acumîn organigrama J5, a planificat, coordonat/condus [i desf`[urat activit`]i specificecare au vizat preponderent acceptarea [i implementarea acordurilor de standardizareale NATO (STANAG). Procesul de acceptare a STANAG s-a desf`[urat pe dou`componente: componenta neplanificat`, care presupunea acceptarea standardelornoi elaborate de c`tre NATO [i avea scopul de a realiza racordarea [i sincronizareacu procesul aliat de standardizare în desf`[urare; componenta planificat`,care presupunea acceptarea STANAG elaborate anterior accederii în Alian]`[i era destinat` recuper`rii decalajului fa]` de stadiul standardiz`rii NATO.

Având în vedere num`rul impresionant de STANAG existente în momentulaccederii în NATO (peste 2 000), a fost necesar` stabilirea unor priorit`]i în acceptareaacestora. Astfel, prioritatea întâi a fost acordat` STANAG corelate cu ObiectiveleFor]ei (FG) asumate prin Procesul de Planificare a Ap`r`rii NATO. Aceste standardetrebuiau acceptate [i implementate pân` la termenele la care for]ele asumatetrebuiau puse la dispozi]ia NATO. Pentru a preveni eventuale situa]ii care s` influen]ezenegativ evaluarea for]elor destinate NATO, Instruc]iunile Std-1 stipulau c`, în cazulîn care implementarea STANAG în modalitatea prev`zut` de reglement`rinu este posibil` (de exemplu, timp insuficient etc.), acestea puteau fi utilizatepe parcursul preg`tirii specifice [i pentru exerci]ii desf`[urate în comun cu ceilal]imembri ai Alian]ei prin întocmirea de Proceduri de operare permanente (StandingOperating Procedures – SOP) cu aplicabilitate [i valabilitate doar la nivelulstructurilor implicate.

În prioritatea a doua au fost cuprinse standardele care înso]eau doctrineleesen]iale ale NATO (din seria Allied Joint Publications – AJP) [i a c`ror acceptareera esen]ial` pentru realizarea interoperabilit`]ii doctrinare.

Prioritatea a treia au fost considerate standardele care fuseser` anterior utilizateca baz` pentru elaborarea SMO/A/T, pornindu-se de la ideea c` acestea erau dejacunoscute [i c` pot fi mai u[or analizate [i acceptate conform noilor reglement`ri.Acest demers a fost îns` extrem de dificil [i nu a dat rezultatele scontatedin mai multe motive: majoritatea speciali[tilor care analizaser` ini]ial acesteSTANAG-uri nu mai erau de g`sit (ie[iri din sistem, promov`ri pe alte pozi]ii etc.);structurile responsabile nu aveau o situa]ie exact` a acestora etc. Mai mult, s-a doveditc` analiza ini]ial` [i implementarea f`cute conform vechilor reglement`ri au fostdoar par]iale [i în con]inutul SMO/T/A au fost incluse, de cele mai multe ori,doar anumite prevederi [i nu neap`rat în ordinea din STANAG, f`când astfelaproape imposibil` identificarea a ce [i cât anume dintr-un STANAG fusese acceptat[i implementat. În plus, lucrurile se complicau mai mult în situa]ia în care ap`ruser`noi edi]ii ale acestor STANAG care, de multe ori, erau diferite fa]` de cele anterioare.


105

Cu toate c` fusese creat un cadru conceptul [i ac]ional coerent [i rigurospentru activitatea de standardizare, nu întotdeauna aceasta s-a desf`[urat în condi]iisatisf`c`toare. Au fost înregistrate o serie de deficien]e în acceptarea [i implementareastandardelor NATO, cauzate de un complex de factori de natur` obiectiv` [i subiectiv`.Deficien]ele au îmbr`cat forme dintre cele mai variate, corespunz`toare zonelorîn care s-au produs. Astfel, uneori, analiza con]inutului standardelor era defectuoas`,nereu[indu-se formularea unei pozi]ii na]ionale corespunz`toare fa]` de aceasta.De multe ori, pentru a evita o implicare ulterioar` în implementare, se preferaneacceptarea standardelor, dar argumentele oferite nu erau de natur` s` justificeaceast` pozi]ie. Rezervele fa]` de prevederile STANAG nu erau corect formulate.Modalit`]ile de implementare ale standardelor nu erau întotdeauna cel mai bine alese,deoarece nu se ]inea cont de toate rela]ion`rile [i implica]iile. Termenele de implementareerau foarte îndep`rtate fa]` de momentul accept`rii (chiar [i 10 ani), ne]inându-secont de necesit`]ile curente. Încorporarea necorespunz`toare a prevederilor STANAGîn actele normative specifice, traducerea defectuoas` [i neadaptarea textuluidin limba englez` f`ceau ca textul în limba român` s` fie neinteligibil.

Dificult`]ile inerente oric`rui început, slaba familiarizare cu noile proceduri,dinamica personalului implicat în activitatea de standardizare, transform`rileorganiza]ionale [i redistribuirile de competen]e, procedurile institu]ionalede comunicare [i coresponden]`, accesul redus la mijloacele moderne de comunicare[i de resortul IT, cumulul exagerat de sarcini, cunoa[terea limitat` a limbii engleze[i multe altele pot fi considerate drept cauze obiective ale deficien]elor.

De cealalt` parte, a cauzelor subiective, printre altele, putem numi: insuficientapreg`tire general`, de specialitate [i mai ales interdisciplinar`, experien]` redus`,necunoa[terea reglement`rilor, interpretarea personal` a acestora, reticen]a[i rezisten]a la schimbare [i chiar dezinteresul fa]` de sarcini [i responsabilit`]i.

Cu toate aceste deficien]e, nu trebuie uitate îns` [i rezultatele bune ob]inuteîn activitatea de standardizare. Portofoliul standardelor acceptate a crescut progresivde la an la an, situând România în fruntea ]arilor din al doilea val de l`rgirea NATO.

Implementarea standardelor opera]ionale a condus la elaborarea a numeroaseacte normative specifice, doctrine [i manuale care stau ast`zi la baza preg`tiriifor]elor. Pe de alt` parte, implementarea a numeroase standarde tehnice a condusla încorporarea prevederilor acestora în specifica]iile de produs ale echipamentelor[i sistemelor prev`zute pentru achizi]ie/modernizare.

*Dup` cum am ar`tat, demersurile na]ionale pentru realizarea interoperabilit`]ii

s-au înscris pe cele dou` coordonate date de accederea în cele dou` organismeeuroatlantice (NATO [i UE) [i, respectiv, de statutul de stat membru al acestora.

106


Date fiind elementele similare, putem afirma c`, în general, nu se poate trageo linie de demarca]ie foarte clar` între demersurile de r`spuns la cerin]ele NATO[i la cele corespunz`toare UE. Acest lucru este cu atât mai dificil [i inoportun,cu cât, chiar dac` au fost special dedicate pentru o organiza]ie anume, în celedin urm`, efectele m`surilor, prin natura lor, nu pot s` nu fie benefice [i pentrucealalt` organiza]ie. Acest aspect este facilitat [i de faptul c` cele dou` organiza]iiau 21 de membri comuni, iar na]iunile au un singur pachet de for]e pe care le punla dispozi]ia ambelor organiza]ii.

În ceea ce prive[te organiza]ia nord-atlantic`, cerin]ele de interoperabilitateau fost [i sunt foarte precis formulate, iar recomand`rile [i sprijinul oferiterau direc]ionate în acest sens. În ceea ce prive[te UE, nu se poate discuta în modexplicit de o cerin]` a realiz`rii interoperabilit`]ii din partea acestui organism,aceasta este mai mult la nivel declarativ [i realizarea acesteia este l`sat` în sarcinana]iunilor. Din acest motiv, [i prin trimiterile constante la Alian]` (ex. utilizareastandardelor opera]ionale ale NATO, evaluarea EUBG similar` cu cea a NRF),putem privi interoperabilitatea cu UE mai degrab` ca extensie sau ca avataral interoperabilit`]ii cu NATO decât ca un demers independent, de sine st`t`tor.Aceast` abordare ne este sprijinit` [i de faptul c` România ofer` acela[i pachetde for]e pentru ambele organisme, în sensul c` for]ele/capabilit`]ile na]ionalecerute prin Procesul de Planificare a Ap`r`rii NATO sunt în acela[i timp declaratedisponibile pentru UE [i luate în considerare ca atare în Catalogul de Progreseal Uniunii.

De[i prezentate într-o manier` „condensat`“, demersurile na]ionale arat`c` România s-a angajat în mod serios [i determinant pe linia realiz`riiinteroperabilit`]ii. Participarea activ` la dialogul politic cu NATO [i UE, la misiunilesub comanda acestor organisme, asumarea [i implementarea ini]ial a Obiectivelorde Parteneriat, iar ulterior a Obiectivelor For]ei, împreun` cu toate celelalte ac]iuniinstitu]ionale [i organizatorice de restructurare, instruire [i educa]ie a personalului,precum [i de achizi]ie [i modernizare a echipamentelor [i tehnicii, au condusla ob]inerea unor rezultate vizibile în domeniul interoperabilit`]ii. Consisten]aacestor rezultate este sus]inut` [i de desf`[urarea coerent` [i riguroas` a standardiz`riiîn cadrul conceptual [i ac]ional creat de reglement`rile în domeniu. Aceste rezultates-au înregistrat, cu preponderen]`, în domeniul opera]ional [i administrativ[i mai pu]in în domeniul tehnic. Asta [i datorit` faptului c` interoperabilitateatehnicii [i echipamentelor presupune resurse financiare importante.

În Strategia de standardizare, obiectivele sunt ambi]ioase. Pân` în 2015,trebuie s` fie acceptate toate STANAG-urile [i, mai mult, standardele cu con]inutopera]ional [i administrativ trebui s` fie [i implementate. Dac` acest obiectiv


107

va fi atins, atunci mare parte, dac` nu întregul portofoliu na]ional de acte normativespecifice referitoare la preg`tirea [i utilizarea for]elor, va fi „înnoit“, iar doctrinele,manualele militare, tacticile [i procedurile vor fi similare cu cele ale celorlaltestate membre ale NATO. Totodat`, se va putea considera c` interoperabilitateaopera]ional` a for]elor na]ionale a fost realizat`. De asemenea, pân` în 2025,standardele cu con]inut tehnic vor trebui implementate prin achizi]iile/moderniz`rilede tehnic` [i echipamente. Astfel, dotarea [i înzestrarea for]elor na]ionale vor fi similarecu cele ale celorlalte state membre ale NATO [i, prin urmare, va fi realizat`[i interoperabilitatea tehnic` a for]elor na]ionale.

În particular, realizarea interoperabilit`]ii for]elor destinate NATO/UEconstituie o prioritate a standardiz`rii, asta însemnând c` STANAG aplicabileacestora, deopotriv` opera]ionale, administrative sau tehnice, trebuie implementatepân` la termenele la care aceste for]e trebuie puse la dispozi]ia NATO/UE.Oricare ar fi obiectivele de realizare a interoperabilit`]ii, nu trebuie pierdut din vederece urmeaz` dup` ce acestea vor fi îndeplinite. Astfel, trebuie ]inut cont de faptulc`, odat` atins un nivel de interoperabilitate, men]inerea acestuia poate fio provocare la fel de mare ca [i realizarea lui.

De[i îndeplinirea Obiectivelor For]ei [i, implicit, realizarea interoperabilit`]iiacestor for]e a constituit întotdeauna o prioritate, „reducerea continu` a bugetuluiap`r`rii a determinat întârzieri în realizarea acestora“26. Tot din cauza resurselorfinanciare, men]inerea capacit`]ii opera]ionale a for]elor deja opera]ionalizatese realizeaz` cu dificultate. Având în vedere c`, din 2008, situa]ia financiar`nu numai c` nu a cunoscut evolu]ii pozitive sau cel pu]in constante, ci, mai r`u,s-a înr`ut`]it pe fondul crizei economice mondiale, în prezent, România înregistreaz`întârzieri [i deficite în îndeplinirea majorit`]ii obiectivelor asumate fa]` de NATO[i, pe cale de consecin]`, [i în îndeplinirea cerin]elor de interoperabilitateale celor dou` organisme.

În concluzie, putem afirma c` imperativul realiz`rii interoperabilit`]iiArmatei Române cu structurile NATO r`mâne de actualitate, chiar dac`s-au realizat pa[i importan]i în domeniu.

Obiectivul Strategiei de transformare a Armatei României, conform c`ruia,în 2025, se va realiza integrarea deplin` a Armatei Române în structurile NATO,poate fi îns` atins dac` se depun eforturi sus]inute pentru asigurarea resurselornecesare [i, mai mult, dac` se identific` modalit`]i de maximizare a graduluide utilizare a resurselor disponibile. În aceast` idee, vedem o mare oportunitate

26 Raport privind activitatea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale pe anul 2008, p. 3, disponibil pe site-ulhttp://www.mapn.ro/legislatie/raport_activitate_MAPN_2008.doc

108


în proiectele de cooperare multina]ional` promovate în contextul ini]iativelor recentlansate de NATO [i UE, adic` Smart Defence, respectiv Pooling&Sharing. Avantajeleparticip`rii la astfel de proiecte rezid` în posibilitatea ca na]iunile implicate s` dispun`de capabilit`]ile necesare pe care individual nu [i le-ar permite din punctul de vedereal costurilor, dar, mai ales, în gradul înalt de interoperabilitate pe care îl au implicitcapabilit`]ile dezvoltate în manier` multina]ional`.

Mai mult, apreciem c` trebuie avut` în vedere dezvoltarea unei abord`ri integratea interoperabilit`]ii, care s`-i defineasc` reperele conceptuale [i practic-aplicative[i care s`-i asigure rigoarea [i coeren]a necesare. Ne referim, în primul rând,la posibilitatea de a evalua cu acurate]e dac` o capabilitate/for]` este interoperabil`sau nu. Ne referim, de asemenea, la posibilitatea de a determina cu certitudine,pe baz` de criterii clare, cât, în ce m`sur` o ac]iune/demers contribuie la realizareasau la men]inerea interoperabilit`]ii. Spre exemplu, este oare evaluarea [i certificareacapacit`]ii opera]ionale (combat readiness) a unei unit`]i [i o evaluare a interoperabilit`]iiacelei unit`]i? Care sunt elementele de echivalen]`?

În absen]a unui aparat conceptual care s` aduc` aceste clarific`ri, vom continuas` vorbim despre interoperabilitate la modul abstract, f`r` s` [tim în mod concretdac` aceasta a fost realizat` sau nu sau f`r` s` se [tie dac` eforturile întreprinse[i-au atins efectul scontat sau nu. F`r` aceste informa]ii, nu se poate decide fundamentalasupra unor m`suri corective sau preventive care s` sporeasc` realmente eficien]a[i eficacitatea demersurilor de realizare a interoperabilit`]ii.

Este clar c` nu putem avea o rezolvare pur na]ional` la aceste aspecteatât timp cât interoperabilitatea for]elor na]ionale trebuie realizat` cu for]elecelorlalte state membre ale NATO [i ale UE. Chiar dac` recentele dezvolt`ripe problematica interoperabilit`]ii din aceste dou` organiza]ii sunt pa[i importan]ispre o posibil` solu]ie, consider`m c` mai sunt înc` multe de f`cut. Prin urmare,apreciem c` experien]a na]ional` acumulat` în domeniu este suficient de robust`pentru a sus]ine o participare na]ional` activ` [i de substan]` la dezvoltarea solu]ieimen]ionate în context NATO [i UE.

109

TERORISMUL AERIANTERORISMUL AERIANTERORISMUL AERIANTERORISMUL AERIANTERORISMUL AERIAN– scurt istoric – (III)

General de brigad` dr. Nicolae LUPULESCU

General de brigad` magistrat dr. Nicolae Lupulescu – Procuror militar-[ef adjunct al Sec]ieiParchetelor Militare din Parchetul Militar.

32 International Security, vol. 27, nr. 3, 2002.33 Ibidem.34 Grup`rile cu leg`turi cunoscute sau pretinse cu al-Qaeda includ Jemaah Islamizah (Indonezia,

Malaezia [i Singapore), grupul Abu Sazzaf (Filipine), al-Gama al ISLAMIYYA (Egipt), Harakatul-Mujahidin(Pakistan), Mi[carea Islamic` din Uzbekistan, Jaish-e-Mohammed (India [i Pahistan) [i al-Jihad (Egipt).

Tendin]e [i metode noiîn ac]iunile teroristeAudrey Kurth Cronin apreciaz`32 c`, la sfâr[itul

anilor ’90, patru tendin]e au devenit vizibileîn terorismul interna]ional: o cre[tere a inciden]eiatacurilor motivate religios, o descre[terea num`rului total al atacurilor, o cre[tere a letalit`]iipe atac [i cre[terea num`rului ]intelor americane.Procentajul atacurilor teroriste împotriva ]inteloramericane sau cet`]enilor americani din totalulatacurilor teroriste interna]ionale a crescut dramaticîn anii ’90, de la 20-25% între anii 1993 [i 1995la aproape 50% în anul 200033.

Reflectând la toate aceste tendin]e, putem afirmac` al-Qaeda [i grupurile asociate ei34 sunt vestitoriiunui nou tip de organiza]ie terorist`. Chiar dac`al-Qaeda ar înceta s` existe, dramaticele atacuride la 11 septembrie 2001 [i efectele lor politice[i economice vor continua mult timp de acum înaintes` inspire grup`ri teroriste motivate similar.

Mai mult, este evident c` leg`turile globale [i activit`]ile pe care al-Qaeda[i grup`rile asociate ei le perpetueaz` nu sunt pe termen scurt sau neregulate.

In the last part of the article,the author approaches the main trendsand methods regarding terroristactions. In this respect, the authorpoints out that there are visible a seriesof important changes in the terroristmethods regarding the use of newtechnologies , in the movementof terrorist groups along internationalborders and in the transformationof the sources of support. The useof information technologies, such asthe Internet , the mobile phoneand the instant messaging, has expandedthe global network of more terroristgroups. The terrorist activists and groupshave paid more attention to the attackson Internet websites, attacks that havenot killed anybody but managed to drawthe attention of the media.

Keywords: air traffic; terroristorganisations; international security;globalisation

110


35 Dorothy Denning, Activism, Hacktivism, and Cyber-Terrorism: The Internet as a Tool for InfluencingForeign Policy, pe site-ul http://www.nautilus.org/infopolicy/workshop/papers/denning.htlm

36 Paul R. Pillar, Terrorism and US Foreign Policy, Washington DC, Brookings, 2001.37 Ibidem.38 Simon Reeve, The New Jackals: Ramzi Yousef, Osama bin Laden, and the Future of Terorism, Boston,

Northeastern University Press, 1999.

Interac]iunea dintre politica Statelor Unite, fenomenul globaliz`rii [i terorismulinterna]ional vor defini schimb`rile majore asupra securit`]ii interna]ionale.

Importante schimb`ri în metodele teroriste sunt vizibile în folosirea noilortehnologii, în mi[carea grupurilor teroriste de-a lungul frontierelor interna]ionale[i în schimbarea surselor de sus]inere. Folosirea tehnologiilor informa]iilor,precum internetul, telefonul mobil [i mesajul instantaneu a extins re]eaua global`a multor grupuri teroriste. Activi[tii [i grupurile teroriste au acordat mai mult` aten]ieatacurilor pe site-urile de internet, a paginilor de web, atacuri care nu au ucispe nimeni, dar care au atras aten]ia mediei.

În anul 1989, hackerii au introdus un worm în re]eaua NASA cu scopulde a stopa o lansare în spa]iu; în timpul revoltei palestiniene din octombrie 2000,hackeri israelieni au desfigurat pagina de web a Heybollah-ului; în anul 1999,dup` bombardarea ambasadei Chinei de la Belgrad de c`tre SUA, hackeri chineziau atacat website-urile Departamentului de Interne al SUA, ar`tând imaginilecelor trei jurnali[ti uci[i în timpul bombardamentelor35.

Pe de alt` parte, instrumentele informa]ionale globale au condus la cre[tereaeficien]ei în multe activit`]i asociate terorismului, cum ar fi sarcinile administrative,coordonarea opera]iunilor, recrutarea de poten]iali membri, comunicareaprintre aderen]i [i atragerea de simpatizan]i36. Înainte de atacul din 11 septembrie,de exemplu, membrii al-Qaeda au comunicat prin yahoo e-mail; Mohammed Ata,presupusul lider al atacatorilor, [i-a f`cut rezerv`rilor online. De[i nu a[a de dramatic`precum preluarea unui sistem de control al traficului aerian, aceast` practic`a utiliz`rii tehnologiei a contribuit semnificativ la eficacitatea grupurilor teroriste[i la expansiunea lor37. De exemplu, sincronizarea atacurilor din anul 1998asupra ambasadelor SUA din Nairobi, Kenza [i Dar es Salam, Tanzania[i asupra New Yorkului [i Washingtonului în anul 2001, nu ar fi fost posibil`f`r` revolu]ia din tehnologia informa]iilor. Când a fost arestat, în anul 1995,Ramzi Yousef, creierul atacului de la World Trade Center din anul 1993,planificase distrugerea simultan` a unsprezece aeronave38. Internetul a devenitun important instrument pentru perpetuarea grupurilor teroriste, atât la vedere,cât [i în clandestinitate. Mul]i dintre membri ascult` slujbele, colecteaz` bani dela donatori [i distribuie mesaje politice la o larg` audien]` online. Diverse grupuri,

Opinii

111

precum Aum Shirikyo, Israel’s Kahane Chai, Frontul Popular pentru EliberareaPalestinei, Partidul Muncitoresc din Kurdistan [i Calea luminoas` (SenderoLuminoso) din Peru, între]in website-uri [i aproape toate sunt accesibile în limbaenglez`. Metodele clandestine includ: transmiterea de mesaje încriptate,încastrarea de coduri grafice invizibile folosind stenografia39 [i utilizarea internetuluipentru a transmite amenin]`ri cu moartea.

Toate acestea ne ajut` s` explic`m expansiunea [i perpetuarea tendin]elorîn terorism ce au fost deja observate: de exemplu, pierderile crescute de vie]i omene[tisau bunuri sunt ob]inute prin atacuri simultane, o transmitere direct din loca]ia terorist`este posibil` datorit` comunic`rii prin internet, iar ideologia religioas` extremist`este r`spândit` prin website-uri [i transmisiuni video accesibile din lumea întreag`,permi]ând crearea online de celule teroriste oriunde în lume.

Analizarea terorismului ca ceva separat de globalizare este în[el`toare[i poten]ial periculoas`. Globalizarea [i terorismul sunt aspecte complicat de împletite,ce caracterizeaz` securitatea interna]ional` în secolul XXI40.

*Terorismul aerian se manifest` rar, dar consecin]ele lui sunt devastatoare.

Înainte de 11 septembrie 2001, aeronavele de linie erau utilizate de pira]ii aerului,în general, ca mijloace de constrângere a guvernelor pentru eliberarea de]inu]ilorpolitici sau pentru ob]inerea unor sume importante de bani în scopul finan]`riiac]iunilor teroriste.

Ac]iunile teroriste au fost dezvoltate ini]ial sub umbrela na]ionalismului de stat,fapt care s-a schimbat fundamental în timp, prin evolu]ia fenomenului terorist.Ast`zi, prin natura lor, cele mai multe organiza]ii teroriste au caracter interna]ional.Membrii acestora pot procura informa]ii, fonduri [i arme prin mijloace mai pu]intradi]ionale, iar posibilitatea de urm`rire [i localizare a lor este mult mai dificil`.

Totodat`, terori[tii [i-au perfec]ionat strategiile [i tacticile de ac]iune,prin studierea atent` a vulnerabilit`]ilor societ`]ii moderne care s-a dezvoltatfoarte rapid, înainte de toate pe criterii de eficien]`. A fost, astfel, cultivat` încrederea,iar apoi deschiderea c`tre exterior, combinate cu m`suri de securitate din ce în cemai relaxate. A[a s-a ajuns la evenimentele care au debutat cu dezastruldin 11 septembrie, atunci când terori[tii au exploatat bre[ele de securitateale transportului aerian, transformând aeronavele civile deturnate în bombecare au penetrat [i distrus ]inte emblematice pentru omenire. Aceast` ac]iuneterorist` nu a fost „opera“ unui actor statal, ci a unei organiza]ii teroriste interna]ionale

39 Stenografia este încastrarea de mesaje, de obicei în imagini, unde mesajele sunt mascate astfel încâtele nu pot fi v`zute cu ochiul liber. A se vedea Denning, Cyberwarriors.

40 Mircea Ionescu, Terorismul aerian, Editura PROUNIVERSITARIA, Bucure[ti, 2006, p. 76.

112


41 General-maior dr. Cârnu F`nic`, Noua fa]` a terorismului aerian [i vulnerabilit`]ile sistemelorde ap`rare aerian`, în revista Gândirea militar` româneasc`, nr. 5/2010, pp. 58-62.

care, pentru recrutarea [i preg`tirea membrilor sì, precum [i pentru vehiculareainforma]iilor [i a fondurilor necesare oper`rii în mediul aerian, s-a folositde cea mai simpl` [i nevinovat` re]ea interna]ional` de comunicare – internetul.

Terorismul aerian a c`p`tat, astfel, o nou` configura]ie, manifestându-se dejaca cea mai rapid` [i eficace form` de instaurare a terorii. Ast`zi, terorismul aerianreprezint` un nou capitol în istoria terorismului [i co[marul sistemelor de securitate[i ap`rare aerian`.

La summitul de la Praga, NATO a definit un nou tip de amenin]are– „RENEGADE“, ca fiind utilizarea aeronavelor civile deturnate drept armepentru comiterea unui atac terorist. Alian]a a dezvoltat conceptul „RENEGADE“[i a stabilit responsabilit`]ile tuturor structurilor implicate în contracarareaacestei amenin]`ri [i, de asemenea, m`surile necesare de implementat,inclusiv procedurile de operare standard în cadrul Sistemului NATO de Ap`rareAerian` Integrat` (NATO Integrated Air Defence System – NATINADS).

Decizia de angajare [i distrugere a unei aeronave clasificat` „RENEGADE“apar]ine unei autorit`]i na]ionale guvernamentale a statului în al c`rui spa]iu aerianevolueaz` aeronava respectiv`, datorit` suveranit`]ii exclusive a statului în spa]iulsù aerian. Decizia de distrugere a unei asemenea aeronave este extrem de critic`din punctul de vedere al timpului la dispozi]ie, dar [i dificil`, din cauza naturiiconsecin]elor. S` nu uit`m c` la bordul aeronavei respective sunt sute de pasageri,ceea ce complic` substan]ial procesul decizional din cauza timpilor pasivi necesariclarific`rii situa]iei din punct de vedere juridic.

Mai mult, în situa]ia în care aeronava clasificat` „RENEGADE“ este interceptat`[i înso]it` de avioane de vân`toare apar]inând unui stat vecin, aceasta poate r`mânenesupravegheat` o perioad` lung` dup` trecerea frontierei de stat, dac` în zonarespectiv` nu sunt implementate acorduri interna]ionale de cooperare în domeniulpoli]iei aeriene sau chiar pe toat` perioada zborului, dac` statul survolateste în imposibilitatea de a ac]iona (de ex.: nu posed` mijloace de poli]ie aerianàdecvate situa]iei, situa]ia aerian` sau meteorologic` nu permite ac]iuneaoportun` etc.)41.

Cu toate c` amenin]area de tip „RENEGADE“ este cea mai mediatizatàmenin]are aerian` în ultimul deceniu, pentru a c`rei contracarare s-au dezvoltatsubstan]iale capabilit`]i tradi]ionale, trebuie s` lu`m în considerare [i alte posibileamenin]`ri teroriste la adresa securit`]ii aeriene, cum ar fi: atacurile asupra sistemelorde control al traficului aerian civil [i militar (atacuri clasice sau cibernetice),

Opinii

113

utilizarea ca arme a vehiculelor aeriene f`r` pilot la bord (UAV/UAS) sau chiara mijloacelor aeriene militare (aeronave sau rachete).

Experien]a libanez` din 2007, când sistemul tradi]ional de ap`rare aerian`[i-a ar`tat limitele în distrugerea micilor UAV-uri, demonstreaz` dificult`]ilecu care se confrunt` responsabilii în situa]ii de criz` de acest tip. Ast`zi, industriaproduc`toare de UAV-uri este înfloritoare, o gam` foarte larg` de avioane f`r` pilotfiind disponibil` pentru aplica]ii civile [i militare, ba chiar [i sub forma juc`riilorpentru copii. Acestea pot fi procurate f`r` dificultate, au costuri sc`zute, sunt u[orde transportat [i de reconfigurat pentru transportul unor înc`rc`turi de lupt`,pot zbura la în`l]imi mici, sunt u[or de controlat de la distan]`, greu de observat[i dificil de distrus. Terori[tii le pot folosi cu u[urin]` pentru a lansa materialeincendiare, bombe sau arme chimice [i biologice. Având în vedere dificult`]ilec`rora trebuie s` le fac` fa]` sistemele de securitate în ceea ce prive[te controlulutiliz`rii acestora, apreciem c` se impune elaborarea unor contram`suri eficiente.

Pot exista, de asemenea, situa]ii chiar mai complexe. Care s` fie conduitadecidentului în situa]ia în care exist` informa]ii c` aeronava cu inten]ii teroristetransport` la bord agen]i chimici sau bacteriologici? Distrugerea unei aeronavede acest fel în zbor poate avea consecin]e la fel de catastrofale ca [i în cazulîn care [i-ar atinge ]inta. Este greu de r`spuns la aceste întreb`ri42.

Evenimentele de pân` acum demonstreaz` c` terori[tii au înv`]at [i studiaz`în continuare tehnicile de convertire a tehnologiei civile în arme distructive.Cercetarea [i dezvoltarea tehnicilor de contracarare trebuie, a[adar, orientateîn aceast` direc]ie, f`când, în acela[i timp, eforturi de anticipare a inten]iilor teroriste.

Cu privire la acest ultim aspect, men]ion`m, în loc de încheiere, c` existàutori care, în lucr`rile lor, încearc` s` prezinte un portret am`nun]it sau s` facò descriere fizic` [i comportamental` a teroristului, astfel încât pasageriis`-l depisteze [i anihileze la timp [i s` se evite în acest fel deturnarea aeronaveiori detonarea bombei.

În condi]iile în care teroristul ajuns deja în avion a reu[it s` treac` de filtrulantitero al aeroportului [i s` p`c`leasc` personalul specializat în securitateaaeronautic`, oare cum ar putea un novice – pasager obi[nuit – s` reu[eascàcolo unde profesioni[tii dau gre[? Diletantismul acestor autori este tulbur`torde amuzant.

42 Ibidem.

114


ecuritatea reprezint` o stare caracte-rizat` de existen]a unui ansamblude condi]ii sociale, economice, politice,

PROTEC}IAPROTEC}IAPROTEC}IAPROTEC}IAPROTEC}IAMEDIULUI ÎNCONJUR~TORMEDIULUI ÎNCONJUR~TORMEDIULUI ÎNCONJUR~TORMEDIULUI ÎNCONJUR~TORMEDIULUI ÎNCONJUR~TOR– o prioritate a secolului XXI –– o prioritate a secolului XXI –– o prioritate a secolului XXI –– o prioritate a secolului XXI –– o prioritate a secolului XXI –

Locotenent-colonel dr. Filofteia REPEZ

Motto:„Nu-i putem schimba pe al]ii, dar, dac` ne putem schimba

pe noi în[ine, putem înceta schimbarea înf`]i[`riiP`mântului...“.

Melodie Beattie

ecologice, culturale etc. necesare desf`[ur`riinormale a v ie] i i [ i act iv i t`] i i indiv iz i lor ,comunit`]ilor umane, statelor, a lumii, în general.Actorii statali [i non-statali trebuie s` ac]ionezeconcertat pentru asigurarea unui climat de siguran]`[i stabilitate [i pentru efectuarea unui controladecvat al disfunc]ionalit`]ilor specifice mediuluide securitate. Amenin]`rile sau vulnerabilit`]ilela adresa securit`]ii, indiferent de mediul din careprovin (militar, ecologic etc.), se cer a fi cunoscute[i ]inute sub control pentru a le preveni sau reduceefectele negative.

Interac]iunea dintre om [i mediul înconjur`tora existat din cele mai vechi timpuri. La fel[i preocuparea pentru protec]ia mediuluiînconjur`tor. S` men]ion`m, în acest sens,

Locotenent-colonel lect.univ.dr. Filofteia Repez – Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I“, Bucure[ti.

SI n h i s d e s i r e t o m a s t e rthe environment and the living earth,man has a l so made mis takes ,which have caused not only materialdamage but also losses.

The individual, communitiesand global security is threatenedby both natural disasters and those causedby the action of man. Currently,the environmental dimension of securitytakes precedence and one must admitthat due to carelessness in the useof technology an unprecedented potentialto affect our world may occur.

Starting from a relatively newand interesting bibliography, using ownobservations and those of specialists,using various statistics and analysis,the author tries, in an interdisciplinaryway, to emphasise an important aspectfor the safety of all: We need to take careof the environment.

Keywords: security; environmentaldimension; man-made threats; naturaldisasters; vulnerabilities

Opinii

115

câteva exemple: potrivit izvoarelor antice, în anul 242 î.H., în India, împ`ratul Asokaa dispus, prin lege, ocrotirea pe[tilor, animalelor terestre [i a p`durilor, înfiin]ândpe teritorii relativ întinse un fel de rezerva]ii naturale, numite „abhaya-rana“;în anul 1273, Eduard I al Angliei a edictat câteva ordonan]e referitoare la fumulprodus de c`rbune; în secolul al XIV-lea, Charles al IV-lea interzicea la Paris„fumurile r`u mirositoare [i dezgust`toare“1. Odat` cu revolu]ia industrial`, [i m`surilede protec]ie a mediului înconjur`tor s-au înmul]it. Astfel, au fost stabilite în Anglia(1863) [i în Italia (1865, 1888) o serie de m`suri contra polu`rii atmosfericede origine industrial`, menite s` protejeze s`n`tatea [i s` garanteze securitatea.Primele decenii ale secolului al XX-lea au fost dominate de preocup`rile[i reglement`rile privind protec]ia [i conservarea naturii. La 19 martie 1902,s-a semnat, la Paris, Conven]ia pentru protec]ia p`s`rilor utile agriculturii, urmat`,în anul 1911, de Tratatul privind prezervarea [i protec]ia focilor pentru blan`,iar în anul 1933, de Conven]ia de la Londra privind conservarea faunei [i floreiîn stare natural`. La nivel na]ional, Finlanda a adoptat prima lege de protec]iea naturii în anul 1923, România în 1930, Lichtenstein în 1931, Danemarca în 1937.Un impuls relevant asupra reglement`rilor juridice [i institu]ionaliz`rii ac]iuniide protec]ie a mediului prin extinderea la nivel mondial a preocup`rilor ecologicel-a avut prima Conferin]` a ONU privind mediul uman (iunie 1972, Stockholm),urmat`, în 1992, de summitul de la Rio de Janeiro [i, în 2002, de cel de la Johannesburg.

Rela]ia mediu-securitate a f`cut obiectul a numeroase studii (exemplulcel mai elocvent este adus de {coala de la Copenhaga), care au avut în vederel`rgirea dimensiunilor conceptului de securitate, prin ad`ugarea, al`turi de dimensiuneamilitar`, a dimensiunii politice, sociale, economice [i ecologice.

Rolul decisiv al dezbaterilor avute pe plan interna]ional, în principal al Conferin]eiNa]iunilor Unite pentru Mediu [i Dezvoltare de la Rio de Janeiro, din 1992,este de a cunoa[te pe scena interna]ional` problemele de mediu ale sfâr[ituluide secol XX [i începutul secolului XXI [i de a identifica [i promova la unisonconceptul de dezvoltare durabil`, potrivit c`ruia problemele economice, sociale[i de mediu formeaz` un tot [i nu pot fi tratate separat. Programul Na]iunilor Unitepentru dezvoltare apreciaz` c` „amenin]`rile de mediu cu care se confrunt` ]`rile lumiireprezint` o însumare a degrad`rii ecosistemelor locale [i a sistemelor de mediu globale“2.

La începutul secolului al XXI-lea [i al mileniului al III-lea, toate ]`rile lumiidispun de o legisla]ie mai mult sau mai pu]in bogat` asupra mediului înconjur`tor.Recunoa[terea calit`]ii de subiect de drept [i ocrotirea elementelor mediului,

1 Pe larg în Mircea Du]u, Dreptul mediului, curs universitar, Editura C.H.Beck., Bucure[ti, 2007, pp. 5-9.2 Colonel dr. Florea Surdu, Dimensiunea ecologic` a ac]iunilor militare, Editura Universit`]ii Na]ionale

de Ap`rare „Carol I“, Bucure[ti, 2004, p. 39.

116


independent de orice interes uman, reprezint` un progres juridic. Cele trei elementedefinitorii – echitate între to]i oamenii care tr`iesc ast`zi în privin]a repartiz`riibeneficiilor mediului; echitate între genera]ii în ceea ce prive[te p`strarea[i transmiterea unui mediu s`n`tos, de calitate; echitate între specii, mai alesîntre om [i celelalte specii de vie]uitoare – subliniaz` solidaritatea intra- [i intergenera]ii[i perceperea umanit`]ii ca o specie între specii, ca o parte inseparabil` a Naturii3.

Dimensiunea ecologic` a securit`]ii interna]ionale nu are un caracter strict intern,ci are [i un caracter extern, la care trebuie s` participe toate statele, indiferentde nivelul de dezvoltare. Securitatea mediului este important` pentru fiecaredintre formele securit`]ii (individual`, na]ional`, regional` sau interna]ional`).Rolul mediului înconjur`tor pe timp de pace, r`zboi sau, în general, în accentuareast`rii de insecuritate a indivizilor este diferit de la situa]ie la situa]ie, îns` este evidentfaptul c` orice conflict armat are efecte relevante asupra mediului înconjur`tor.Dintre acestea men]ion`m: contaminarea (distrugerea) solului [i a infrastructurii;incendierea vegeta]iei [i a p`durilor; distrugerea faunei [i a florei; contaminareaapelor de suprafa]` [i de adâncime; producerea unor mari cantit`]i de de[euripericuloase, toxice sau menajere; poluarea fonic` [i chimic` a aerului; efecteleac]iunii câmpului electromagnetic generat de func]ionarea tehnicii de lupt`,precum [i a celei de telecomunica]ii [i radioloca]ie. Armatele tuturor statelortrebuie s` aplice [i s` respecte con]inutul principiului 25 al Declara]ieide la Rio de Janeiro, care men]ioneaz` c` „pacea, dezvoltarea [i protec]ia mediuluisunt indivizibile [i interdependente“4.

Studiile de specialitate5 au eviden]iat trei categorii de amenin]`ri, care trebuieluate în considerare în prezentarea [i analizarea dimensiunii ecologice a securit`]ii,astfel:

1. Amenin]`ri din partea mediului natural la adresa civiliza]iei umane,ce nu sunt rezultatul ac]iunilor umane: cutremurele [i erup]iile vulcanice,c`derile de meteori]i, ciclul natural de întoarcere la o epoc` glaciar`.

2. Amenin]`rile cauzate de ac]iunile umane asupra sistemelor naturalesau a structurilor planetei, atunci când schimb`rile f`cute par a constituiamenin]`ri existen]iale la adresa unei p`r]i sau a întregii civiliza]ii; un exempluevident este poluarea, care are printre efecte distrugerea stratului de ozon.

3. Amenin]`rile cauzate de ac]iunile umane asupra sistemelor naturalesau a structurilor planetei, atunci când schimb`rile f`cute nu par a constitui

3 Mircea Du]u, lucr. cit., p. 9.4 Colonel dr. Florea Surdu, op. cit., p. 61.5 Barry Buzan, Ole Waver [i Jaap de Wilde, Security: A New Framework for Analysis, Lynne Rienner

Publishers Inc., SUA, Colorado, 1998, apud Ion Roceanu, coordonator, Dezastrele naturale [i efecteleasupra popula]iei, Editura Universitar`, Bucure[ti, 2008, pp. 86-87.

Opinii

117

amenin]`ri existen]iale la adresa unei p`r]i sau a întregii civiliza]ii,îns`, pe termen lung, exist` efecte perverse: de exemplu, exploatarearesurselor minerale.

Varietatea de probleme pe care aceste amenin]`ri le aduc (de exemplu:distrugerea ecosistemelor, probleme energetice, demografice, legate de hran`,economice, conflicte sociale) nu este exclusiv ecologic`; acestea se intersecteaz`cu celelalte dimensiuni ale securit`]ii, fiind privite din punctul de vedere al impactuluipe care îl au asupra mediului înconjur`tor.

Atitudinea omului [i activitatea acestuia fa]` de mediul înconjur`torpot avea un caracter pozitiv sau negativ, pot duce la bine sau la r`u, în func]iede calitatea reflect`rii con[tientizate [i în func]ie de calitatea cunoa[teriiîn baza c`reia este întreprins` ac]iunea. Ac]iunea uman`, indiferent de natura ei,trebuie s` ]in` cont de influen]a care poate fi exercitat` asupra mediului înconjur`tor.Lipsa unui produs strategic din natur`6 creeaz` riscuri sau amenin]`ri la adresasecurit`]ii.

Un astfel de produs este apa, „element de maxim` importan]` în ecua]iasecurit`]ii na]ionale“7. Pentru a reliefa importan]a acestui aspect, voi enumeracâteva argumente de ordin statistic, din care se desprinde leg`tura indisolubil`dintre ap`, securitate [i individ, astfel:

• pentru un trai decent, un individ are nevoie anual de aproximativ 100 lap` potabil` (36,5 m3 pe an);

• problema lipsei de ap` a ap`rut la începutul secolului XX, s-a accentuatcontinuu, considerându-se c` aceasta va fi una dintre cauzele principaleale izbucnirii conflictelor în viitor;

• în multe situa]ii, criza ap`rut` ca urmare a lipsei de ap` provoac`numeroase probleme de ordin intern, fiind periclitat` securitateana]ional`, ceea ce poate conduce la c`derea guvernelor (de exemplu:Iordania în 1996, Pakistan în 1997);

• poten]ialul conflictual al cursurilor de ap` este sporit de faptul c` bazinulhidrografic se întinde pe teritoriul mai multor state, de exemplu: Dun`rea– 17, Nilul – 10, Amazonul – 8, Congo [i Niger – câte 11 fiecare, Rinul[i Zambezi – câte 9 fiecare8.

Tonele de reziduuri solide aruncate zilnic de oameni în râuri [i oceanepolueaz` via]a marin`, r`spândind boli care omoar` anual 1,8 milioane de copii

6 Produsul strategic este acel bun material sau imaterial care îndepline[te trei criterii: necesitate,unicitate [i percepere. Pe larg despre aceste trei criterii în dr. Ion Costache, Protec]ia mediului [i conflictelearmate, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I“, Bucure[ti, 2006, pp. 80-82.

7 Ibidem, p. 83.8 Ibidem, pp. 83-85.

118


sub vârsta de cinci ani, mai exact, potrivit exper]ilor, la fiecare 20 de secunde,în lume moare un pre[colar din cauza bolilor asociate cu apa de calitate îndoielnic`.Imensa cantitate de ap` murdar` face ca mai multe persoane s` moar`, în prezent,din cauza contamin`rii [i a polu`rii mediului mai degrab` decât din cauzatuturor formelor de violen]`, inclusiv a r`zboaielor9. Diareea, provocat` în specialde apa murdar`, ucide circa 2,2 milioane de persoane în fiecare an [i peste jum`tatedin paturile de spital din lume sunt ocupate de persoane cu suferin]e legate de apacontaminat`, dup` cum se subliniaz` în raportul UNEP10.

Începând cu 1992, în fiecare an, la 22 martie, se s`rb`tore[te Ziua Mondialà Apei, un apel adresat întregii lumi, prin care se atrage aten]ia asupra situa]ieicritice a comunit`]ilor cu acces inadecvat la apa potabil` [i canalizare.

Omul nu se poate lùda c` st`pâne[te mediul înconjur`tor. O astfelde „lùd`ro[enie vanitoas`“11 are un sâmbure de neadev`r: dezastrele pricinuitede mâna omului sunt mai grave. S` ne amintim de bombardamentele atomicede la Hiroshima [i Nagasaki (6 august 1945, respectiv 9 august 1945), de accidentulnuclear de la Cernobîl (26 aprilie 1986) sau de cel de la Fukushima (11 martie 2011),în urma c`rora s-au eliberat în atmosfer` cantit`]i semnificative de materialeradioactive, cu efecte negative [i de lung` durat` asupra s`n`t`]ii oamenilor[i a mediului înconjur`tor.

R`spunderea pentru amenin]`rile [i riscurile la adresa mediului înconjur`tor,în raport cu obiectivele asumate [i domeniile gestionate, le revine urm`toriloractori: organiza]ii interna]ionale, organiza]ii na]ionale civile guvernamentale,structuri militare na]ionale [i interna]ionale, agen]ii/servicii na]ionale de informa]ii,corpora]ii, sectorul privat, ONG-uri, înv`]`mântul cu unit`]ile [i structurile sale,persoane private, alte organiza]ii etc.

Speciali[tii americani în domeniul securit`]ii au realizat o clasificarea responsabilit`]ilor pentru aceste amenin]`ri [i riscuri, astfel:

• în interiorul ]`rii, din ignoran]` [i/sau lipsa unui management de mediucorespunz`tor;

• în interiorul ]`rii, în mod inten]ionat;• în interiorul ]`rii, ca urmare a ac]iunilor naturale [i/sau a celor umane;• transfrontaliere, din ignoran]` [i/sau din lipsa unui management de mediu

corespunz`tor;

9 Din concluziile prezentate de Programul Na]iunilor Unite pentru Mediu (UNEP), pe site-ulhttp://revistaplafar.ro/Eco/967/apa-poluata-face-mai-multe-victice-decat-razboaiele.html, accesatla 23 noiembrie 2011.

10 Pe site-ul http://www.postamedicala.ro/raport-onu-apa-murdara-omoara-peste-un-milion-de-copii-anual.html, accesat la 23 noiembrie 2011.

11 Stephen J. Spignesi, 100 cele mai mari dezastre din toate timpurile, Editura Lider, Bucure[ti, 2005, p. 11.

Opinii

119

• transfrontaliere, în mod inten]ionat;• transfrontaliere, ca urmare a ac]iunilor naturale [i/sau a celor umane12.

Amenin]`rile [i riscurile la adresa mediului înconjur`tor continu` s` reprezinteo problem` major` pentru umanitate, chiar dac` eforturile comunit`]ii interna]ionaleîn acest sens sunt apreciabile. Trebuie s` remarc`m [i faptul c`, laolalt`, comunitatea[tiin]ific` [i cea tehnologic` interna]ional` au dezvoltat o serie de ini]iative destinates` monitorizeze [i s` analizeze riscurile asociate fenomenelor meteorologice în scopulreducerii pagubelor materiale [i al salv`rii vie]ilor omene[ti. Dintre aceste ini]iativepot fi amintite: Charterul interna]ional pentru Dezastre Majore, Monitorizarea Global`a Mediului [i Securitatea – GMES, Comitetul Interna]ional al Sateli]ilor de ObservareaP`mântului – CEOS, Programul Grupului de Lucru pentru Observarea Terrei – GEO,Sistemul Sistemelor Globale de Observare a P`mântului – GEOSS, Grupul de lucrudin cadrul ini]iativei ONU pentru crearea unui sistem de gestionare a situa]iilorde urgen]` folosind informa]ii satelitare – SPIDER etc.13.

Alian]a Nord-Atlantic` apreciaz` c` problemele de mediu pot fi rezolvatedoar prin cooperare interna]ional` atât în cadrul organiza]iei, cât [i împreun`cu statele partenere pentru cooperare în cadrul programelor PfP. La nivelulorganiza]iei, problemele de mediu sunt abordate de: Comitetul pentru Provoc`rileSociet`]ii Moderne, Grupul de Lucru pentru Instruc]ia de Mediu, Grupul de Lucrupentru Protec] ia Mediului , Grupul de Lucru din cadrul Comitetuluide Standardizare NATO.

De-a lungul anilor, la rândul s`u, Uniunea European` a elaboratdiverse standarde de protec]ie a mediului înconjur`tor destinate rezolv`riiunei multitudini de probleme. În prezent, priorit`]ile privind protec]ia mediuluiînconjur`tor îmbrac` diverse aspecte: schimb`rile climatice, conservareabiodiversit`]ii, reducerea problemelor de s`n`tate cauzate de poluare [i utilizareamai responsabil` a resurselor naturale.

La summitul ONU de la Durban (Africa de Sud) din decembrie 2011privind schimb`rile climatice, principalele rezultate au fost lansarea unui procescare s` conduc` la adoptarea unui viitor acord cu valoare juridic` obligatoriela nivel global [i decizia privind prelungirea Protocolului de la Kyoto (acordinterna]ional care oblig` ]`rile industrializate s` reduc` emisiile de gaze cu efectde ser`) dup` 201214.

12 Colonel dr. Florea Surdu, op. cit., pp. 11-12.13 Ion Roceanu, op. cit., p. 18.14 Pe site-ul http://www.europarl.europa.eu/ro/headlines/content/20111107FCS30711/10/html/

Summit-ul-privind-schimb%C4%83rile-climatice-UE-trebuie-s%C4%83-sus%C8%9Bin%C4%83-prelungirea-Protocolului-de-la-Kyoto, accesat la 24 noiembrie 2011.

120


|n acest sens, Uniunea European` [i-a exprimat hot`r#rea de a continuaeforturile \n ceea ce prive[te combaterea schimb`rilor climatice, subliniind\ns` c` acest proces laborios nu poate evolua doar prin aportul unei singure entit`]i– UE –, care genereaz` 11% din totalul emisiilor de gaze cu efect de ser` la nivelmondial15.

În România, protec]ia mediului înconjur`tor, a resurselor naturale, a calit`]iifactorilor de mediu la nivelul standardelor interna]ionale a fost, pentru prima dat`,inclus` printre interesele na]ionale de securitate în anul 2001, în cadrul Strategieide securitate na]ional` a României – garantarea democra]iei [i libert`]ilor fundamentale,dezvoltarea economic` [i social` sus]inut` [i durabil`, aderarea la NATO [i integrareaîn Uniunea European`. De asemenea a fost inclus un obiectiv specific, anumeAsigurarea securit`]ii ecologice, pentru ca îndeplinirea cumulat`, corelat` [i coerent`cu celelalte obiective s` conduc` la realizarea [i afirmarea intereselor fundamentaleale ]`rii.

Strategia de securitate na]ional` a României, adoptat` de c`tre Consiliul Supremde Ap`rare a }`rii prin Hot`rârea nr. 62 din 17 aprilie 2006, prevede c` securitateana]ional` poate fi pus` în pericol de o serie de fenomene grave, de natur` geofizic`,meteo-climatic` ori asociat`, provenind din mediu sau reflectând degradareaacestuia, inclusiv ca urmare a unor activit`]i umane periculoase, d`un`toaresau iresponsabile. În rândul acestor fenomene grave sunt incluse: catastrofele naturalesau alte fenomene geofizice sau meteo-climatice grave (inunda]ii, furtuni puternice,st`ri de secet` grav` sau alte fenomene extreme generate de înc`lzirea global`;alte modific`ri bru[te [i radicale ale condi]iilor de via]`; alunec`ri de teren;cutremure); tendin]a de epuizare a unor resurse vitale; catastrofe industrialesau ecologice având drept consecin]e pierderi mari de vie]i omene[ti, perturbareasubstan]ial` a vie]ii economico-sociale [i poluarea grav` a mediului pe teritoriulna]ional sau în regiunile adiacente; probabilitatea în cre[tere a produceriiunor pandemii.

Protec]ia mediului înconjur`tor este o prioritate [i în politica de securitatea altor state. De exemplu: în Canada, la nivel guvernamental a intrat în vigoare,în decembrie 1995, concep]ia „Direc]iile Guvernului pentru Ecologizare“,prin care se solicita tuturor ministerelor [i departamentelor s` preg`teasc` strategiide dezvoltare durabil` [i planuri de ac]iuni pe care s` le prezinte parlamentuluispre aprobare odat` la 3 ani; în China16, protec]ia mediului [i eficien]a energetic`

15 Conform preciz`rilor de pe site-ul http://www.rtv.net/ce-prevede-noul-acord-global-privind-schimbarile-climatice-care-va-prelungi-protocolul-de-la-Kyoto_6804.html

16 Pe site-ul http://www.ecomagazin.ro/china-creste-investitiile-in-protectia-mediului/, accesatla 24 noiembrie 2011.

Opinii

121

au devenit o politic` cheie; pentru aceasta s-au aplicat o serie de m`suri în scopulcombaterii polu`rii, al cre[terii suprafe]elor împ`durite, îmbun`t`]irii calit`]ii aerului(din cele 559 de ora[e monitorizate în 2006 de Administra]ia de Stat pentru Protec]iaMediului din China, 62,4% [i-au îmbun`t`]it calitatea aerului).

Protec]ia mediului înconjur`tor se bucur` de mult` aten]ie la nivel mondial.M`rturie sunt normele juridice destinate s` protejeze mediul [i s` garantezes`n`tatea oamenilor [i a celorlalte vie]uitoare. Amintim, în acest sens: Conven]iade la New York din 1976 privind interzicerea utiliz`rii în scopuri militare a tehnicilorde modificare a mediului înconjur`tor; Carta Mondial` a Naturii, adoptat` de AdunareaGeneral` a Na]iunilor Unite în 1982; Conven]ia Na]iunilor Unite asupra DreptuluiM`rii, adoptat` în 1982; Conven]ia-cadru a Na]iunilor Unite asupra schimb`rilorclimatice, adoptat` la Rio de Janeiro în 1992 etc.

Protec]ia mediului înconjur`tor r`mâne, a[adar, o prioritate a secolului XXI.Din acest motiv, anali[tii în domeniu au atras aten]ia c` „protec]ia mediuluinu se poate realiza numai printr-o abordare sectorial`, eficien]a în acest domeniuimplicând o ac]iune concertat`, la nivel global, a tuturor factorilor de care depindeprotec]ia mediului înconjur`tor“17.

Un mijloc adecvat de evitare [i diminuare a efectelor negative ale amenin]`rilor[i riscurilor la adresa mediului înconjur`tor îl constituie voin]a politic` [i cooperareadintre diver[ii actori pentru con[tientizarea necesit`]ii protec]iei mediuluiînconjur`tor. Educa]ia ecologic` realizat` de timpuriu în [coal` are un rol importantîn cunoa[terea problemelor de mediu [i în con[tientizarea r`spunderii pe carefiecare o avem pentru men]inerea calit`]ii mediului. Peter Scott, unul dintre fondatoriiWorld Wide Fund for Nature (cunoscut` anterior sub numele de World Wildlife Fund),organiza]ie neguvernamental` pentru conservarea naturii [i restaurarea ecologic`a mediului natural, consider` c` „Cel mai important lucru pe care îl avem de f`cut,dac` vrem s` salv`m lumea, este s` educ`m“18.

Un mediu curat [i s`n`tos depinde de comportamentul [i con[tiin]afiec`rei persoane, este rezultatul ac]iunii noastre. Pentru securitatea mea, a ta[i a tuturor trebuie s` avem grij` [i s` protej`m mediul înconjur`tor!

17 Prof.univ.dr. Dumitru Mazilu, Dreptul comunitar al mediului, Editura Lumina Lex, Bucure[ti,2005, p. 13.

18 Pe site-ul http://www.ecoweb.anpm.ro/page/5-Sugestii-pentru-profesori, accesatla 26 noiembrie 2011.

122


e-a lungul timpurilor, popula]ia,al`turi de teritoriu [i resurse,a reprezentat cel mai puternic vector

ROLUL VECTORULUI DEMOGRAFICÎN MAXIMIZAREA

PUTERII ACTORILOR STATALIÎN RELA}IILE INTERNA}IONALE

Maior dr. Dorel BU{E

de putere pentru un stat. Cu cât un stat avea o popula]iemai numeroas`, cu atât era mai puternic. Totu[i,înc` din Antichitate, s-a dovedit c` numaiace[ti trei indicatori, dintre care cel mai importanteste cel al popula]iei, nu sunt suficien]i1. De[i,în mai toate b`t`liile lumii, a contat foarte multraportul de for]e, iar principiul napoleonian– Les gros bataillons ont toujours raison – s-a aplicatmai mereu în istorie, exist` [i situa]ii în care armatemici, foarte bine preg`tite, bine instruite, bine dotate[i, mai ales, bine conduse au reu[it s` înving`.Num`rul popula]iei, chiar dac` nu este singurulfactor de putere, conteaz` foarte mult în definireaputerii2. Indicatorul popula]ie nu este îns` suficient.Trebuie avute în vedere [i elementele calitative

Maior conf.univ.dr. Dorel Bu[e – Universitatea Na]ional`de Ap`rare „Carol I“, Bucure[ti.

1 Hans J. Morgenthau, Politica între na]iuni. Lupta pentru putere[i lupta pentru pace, Editura Polirom, Bucure[ti, 2007, p. 164.

2 K.J. Holsti, International Politics. A Framework for Analysis,Prentice Hall International, 1995, passim 117-129.

DOver time, the population,

alongside the land and resources,has been the most powerful vector of statepower. The larger the populationof a state was, the stronger the state was.However, since ancient times, it has beenproved that only these three indicators,among which the most importantis the people, are not enough.

In this context, the author underlinesthe functions and roles of the peopleas a vector of power. Thus, the vectorpopu la t ion mus t be ana l y s edfrom the perspective of a geopoliticalrealism that is omnipresent in nature.At European level, but not only, a newrealism is prefigured, which requiresa liberation from the Munich-typepragmatism that caused the failureof the Second World War and the Vietnamone or, more recently, the Afghanand Iraq ones, which largely determinesthe pillars of insecurity and instabilityof today.

Keywords: power sources; powertools; natural growth; maximisationof power; quality of people

Opinii

123

ale acestui indicator3, precum: compozi]ie, nivel de instruire, nivel de ocupare,nivel de implicare etc.

Func]iile [i rolurile popula]iei ca vector de putere sunt foarte complexe ca realitate[i ca factor de presiune de care fiecare ]ar` trebuie s` ]in` cont. Vectorul popula]ietrebuie analizat, în opinia noastr`, din perspectiva unui realism geopolitic de factur`omniprezent`. La nivel european, dar nu numai, se profileaz` un nou realism,care impune o reie[ire din pragmatismul münchenian care a generat e[eculcelui de-al Doilea R`zboi Mondial [i din cel vietnamez sau, mai recent, din cel afgan[i irakian, care genereaz`, în mare m`sur`, pilonii de insecuritate [i de instabilitatede azi. Aceast` realitate bazat` pe efecte genereaz`, la rândul ei, o nou` situa]iede tip conflictual, cu totul special`. Ea impune întoarcerea la realismul geopoliticde odinioar` [i, pe aceast` baz`, la formularea unei noi cerin]e intempestive[i categorice: reconfigurarea, pe suportul unor valori ce nu pot fi nici negate,nici neglijate, a unui nou realism geopolitic, pe care unii cercet`tori îl numescrealism geopolitic epistemologic de urgen]`4. Acest nou tip de realism îi rescrie pe clasiciîn noile formule ale factorului demografic, spa]iului, timpului [i interesului vital.

Într-un eseu despre revan[a geografiei5, Robert D. Kaplan, arat` c` oamenii[i ideile influen]eaz` în mare m`sur` evenimentele, dar, de fapt, geografiaeste cea care le determin`. Oamenii tr`iesc în geografie, iar geografia le d` valoarea[i identitatea spa]iului. Este foarte important ca oamenii s` se concentrezemai mult asupra a ceea ce divide umanitatea decât asupra a ceea ce o une[te.Toate b`t`liile lumii vor fi b`t`lii pentru spa]ii [i teritorii, chiar dac` frontiereledintre state se vor estompa, iar marile zone geopolitice, geoeconomice, geoenergetice[i geostrategice se vor reconfigura. Presiunea popula]iei este foarte important`în aceast` nou` desf`[urare.

Friedrich Ratzel, p`rintele de drept al geopoliticii, în lucrarea sa, PolitischeGeographie, ap`rut` în anul 1897, vorbe[te despre spa]iu ca fiind limita natural`între care se produce expansiunea popoarelor, arealul pe care acestea tind s`-l ocupe.În acest sens, el folose[te doar dou` no]iuni: concordan]e [i discordan]e antro-pogeografice6. Concordan]a înseamn` colonizarea intern`, adic` redistribuireapopula]iei în spa]iul statului. Colonizarea extern` înseamn` emigrare dinspre teritoriulsuprapopulat spre teritoriul nepopulat sau subpopulat. Dup` Ratzel, densitateamare a popula]iei înseamn` cultur`. Pentru a avea putere, trebuie s` ai cultur`.

3 Ibidem, passim 117-129.4 Teodor Frunzeti, Consecin]e ale extinderii NATO [i UE asupra securit`]ii zonei extinse a M`rii Negre,

în Impact strategic, nr. 2, 2009, pp. 49-66.5 Robert D. Kaplan, The Revenge of Geography, pe site-ul http://www.foreignpolicy.com/story/

cms.php?story_id=4862&page=7, accesat la data de 05.06.2009.6 F. Ratzel, La géographie politique, \n Choix de textes, Fazard, Paris, 1987, p. 214.

124


Pentru a avea cultur`, trebuie s` ai o popula]ie numeroas`, capabil` s` o genereze.Când este prea numeroas`, emigreaz`. Emigrând, duce acolo, în noile ]inuturi,cultura spa]iului ini]ial7.

Autorii maghiari Andrei Korponay [i Paul Vida observ` [i ei importan]asuprema]iei popula]iei. Ei arat` c` Ungaria [i-a pierdut suprema]ia [i pozi]ia politic`,în urma sc`derii popula]iei [i, în consecin]`, a importan]ei poporului maghiar.Este nevoie de o popula]ie de 20 de milioane de unguri, arat` Korponay,pentru a realiza suprema]ia asupra teritoriilor pe care le-au pierdut. La ora actual`,[i România are o problem` grav` în acest sens. Dup` unele estim`ri, popula]ia]`rii va sc`dea, în urm`torii 50 de ani, cu peste 6-7 milioane de locuitori, ajungânddoar la 14-15 milioane8. Sc`derea dramatic` a popula]iei duce la pierderea treptat`a identit`]ii culturale [i, în consecin]`, la dispari]ie9. Simion Mehedin]i formuleaz`chiar o axiom` demografic`, potrivit c`reia puterea na]iunilor cre[te [i descre[tedup` cum cre[te [i descre[te popula]ia lor.

Geograful român Ion Conea10 are dou` contribu]ii extrem de importantepentru conturarea obiectului de studiu al geopoliticii: geopolitica nu va studia stateleîn parte, ci jocul politic dintre ele. Viziunea lui asupra geopoliticii este legat`de cea a lui Kjellen referitoare la vecin`tate [i studiul vecin`t`]ii, conform c`reiageopolitica nu se va ocupa de studiul statelor în parte, ci de jocul politic dintre ele,astfel încât „geopolitica va fi [tiin]a rela]iilor sau – [i mai bine – a presiunilordintre state“11. Pentru identificarea [i evaluare acestor presiuni el utilizeaz` un termen– druckquotient12. Acest termen \i apar]ine austriacului Alexander Supan [i este folositpentru a evalua presiunea la care se supune un stat. Pentru c`, a[a cum subliniaKjellen, orice stat trebuie s` se considere, într-o anumit` form`, asediat.Formula druckquotient-ului este una foarte simpl`: el se ob]ine prin însumareapopula]iilor ]`rilor vecine [i împ`r]irea acestei sume la num`rul locuitorilorstatului propriu:

Dk = Druckquotient-ul; Pv1…Pvn = popula]iile ]`rilor vecine; Pp = popula]ia proprie.

7 Ibidem, p. 215.8 Conform Institutului Na]ional de Statistic`, pe site-ul http://www.insse.ro/cms/rw/pages/

index.ro.do, accesat la 21.03.2011.9 Hans Morgenthau, op. cit., p. 167.10 Ion Conea, Geopolitica, Editura Ramuri, Craiova, 1940.11 Geopolitica. O [tiin]` nou`, vol. Geopolitica, p. 78.12 Ion Conea, op. cit., p. 86 (Din limba german`, \n traducere: coeficient de presiune. N.R.).

Opinii

125

Dac` am calcula acest coeficient pentru România de azi [i am extinde metoda[i la alte componente (poten]ial demo-militar, valoare PIB, cheltuieli militare),am avea urm`torul rezultat13:

Acum, când fiecare stat din zon` dore[te integrarea în UE [i în NATO [i cultiv`,în acest sens, rela]ii de bun` vecin`tate, se pare c` asemenea coeficien]i de presiunenu mai sunt de actualitate. {i totu[i, presiunile care se genereaz` [i se exercit`nu numai din vecin`tatea nemijlocit`, ci [i din cea îndep`rtat` sunt de luat în seam`.Este, consider`m noi, unul dintre motivele pentru care Uniunea European` a elaborato politic` de vecin`tate (PEV) [i de parteneriat. Druckquotient-ul relev` îns` o realitatecare este cât se poate de actual` [i de verosimil`, în sensul c` statele nu dorescconsolidarea puterii demografice, economice, politice [i financiare a vecinilor,ci doar men]inerea lor la un nivel care s` nu permit` exercitarea de presiuniasupra lor din partea acestora. {i totu[i, aceste presiuni exist` [i chiar cresc14.Ele pot fi în]elese ca un suport sau ca un argument pentru ceea ce Kjellennumea stare de asediu. Desigur, pare impropriu s` vorbim de o stare de asediua unui stat din partea vecinilor s`i, în aceast` perioad`, în care statele fac partedin Uniunea European`. S-ar p`rea c` astfel de presiuni nu exist`, c` nu au niciun sens.Dar, astfel de presiuni exist` [i se manifest` destul de pronun]at prin mijloaceeconomice, financiare [i chiar demografice. Unul dintre efectele dinamiciiacestor presiuni îl reprezint` [i fenomenul migra]iei, care, pentru Uniunea European`,devine una dintre problemele actuale majore care cere o solu]ie viabil`.

Întreb`rile care pot fi puse nu sunt retorice, ci ]in de reconfigur`ri geopoliticeremarcabile, adic` de noi viziuni geopolitice asupra spa]iului european [i eurasiatic.Dac` vom continua s` privim extinderea ca pe o expansiune, în termeni de putere[i de influen]`, vom constata c`, de fapt, nu s-a schimbat nimic de-a lungul istoriei.{i, dac` astfel de presiuni exist`, cum pot fi ele identificate, evaluate [i diminuate?Care este [i care poate fi rolul NATO [i al UE în reducerea [i gestionarea acestor presiuni?

13 Teodor Frunzeti, op. cit., passim 49-66.14 K.J. Holsti, op. cit., pp. 117-129.

126


Sunt aceste organiza]ii în m`sur` s` o fac`? Pot ele s` treac` peste caracteristicileculturale, istorice, economice [i sociale ale statelor [i s` transforme aceste presiuniîn rela]ii de parteneriat [i colaborare? Mai exact, pot NATO [i UE, în consonan]`cu organiza]iile regionale [i cu statele respective, s` creeze mecanisme de control[i gestionare a unor astfel de presiuni?

Presiunile de care vorbea Kjellen continu`. Unele dintre ele iau forma interesuluienergetic, altele se men]in în termenii unor competi]ii sau ai unor concuren]epentru resurse, pie]e, putere [i influen]` sau, pur [i simplu, pentru ob]inereaunor avantaje. Aceste presiuni nu sunt neap`rat un rezultat al unor politici agresivesau conflictuale, ci, mai degrab`, ele se contureaz` ca un efect geopolitic al dinamiciicomplexe a rela]iilor de vecin`tate15. Sursele generatoare ale acestui efectsunt foarte numeroase. Multe dintre conflictele [i tensiunile de ast`zi decurgtocmai din aceste presiuni. Presiunile rezult` din dinamica interioar` a statelorrespective, din jocul politic interior, dar [i exterior, din confruntarea de interese.NATO, UE [i alte organiza]ii interna]ionale nu pot diminua sau gestionaaceste presiuni decât prin contribu]ia pe care o pot aduce la optimizarea mediuluiintern al fiec`rui stat din zon`, dar nu prin directive, ci prin cunoa[tereaacestui fenomen [i asigurarea condi]iilor interne necesare cre`rii unui regulatorintern de presiune care ar putea s` se cheme mecanism de control intern al generatoruluide presiune. Dar, [i acest lucru înseamn` tot presiune.

În general, un stat, indiferent care ar fi [i cum ar fi acesta, nu este interesats` gestioneze sau s` reduc` presiunea pe care o exercit` el asupra altor state,ci s` diminueze presiunea pe care acestea o exercit` asupra lui. Exist` trei modalit`]iprincipale de reducere a acestei presiuni16, dar [i de creare a condi]iilorpentru intensificarea presiunii proprii asupra vecinilor sau altor state: cre[tereaputerii statului respectiv, prin integrarea spa]iului propriu politic, economic, social,informa]ional [i militar; diminuarea puterii statelor vecine sau modelarea eiastfel încât ea s` nu devin` periculoas`; crearea unor mecanisme interna]ionalesau regionale de control al puterii, prin optimizarea rela]iilor dintre statele învecinate(spre exemplu, politica european` de vecin`tate). În vremea celor trei mari imperii– Rus, Otoman [i Austro-Ungar –, presiunea la grani]ele arealului românescera atât de mare, încât nici nu putea fi vorba de o unitate a acestui spa]iu17.Arealul românesc era divizat între cele trei mari imperii, fie ca zone de siguran]`strategic`, fie ca rocade strategice sau spa]ii de manevr` pe linii interioaresau exterioare, absolut necesare în campaniile militare de atunci, în reconfigur`rile

15 F. Ratzel, op. cit., p. 209.16 Joshua S. Goldstein, International Relations, Longman, 2001, p. 54.17 Constantin Giurescu, Dinu Giurescu, Istoria rom#nilor, Editura {tiin]ific`, Bucure[ti, 1976, p. 176.

Opinii

127

geopolitice ale zonelor de contact [i de influen]`. Dup` 1918, odat` cu des`vâr[irearealiz`rii statului na]ional unitar, România [i-a redus semnificativ presiuneala grani]ele sale, dar nu suficient pentru a fi în siguran]` strategic`18. În acest sens,geopoliticianul român Ion Conea considera c` datoria statului român este aceeade a fi preg`tit în permanen]` pentru ceea ce este posibil s` fac`, pentru a nu „r`mânen`uc la o lume în care trebuie s` tr`iasc`, dar f`r` s` aib` o îns`rcinare [i o r`spunderedemne de ceea ce el ar fi putut s` reprezinte“.

Secolul XXI este un secol al interdependen]elor, în care elementul caracteristic[i integrator îl constituie globalizarea19. Aceasta este rezultatul dezvolt`rii tehnologicef`r` precedent [i, în special, al evolu]iei tehnologiei informa]iei, care a determinat,mai mult ca niciodat`, o comprimare f`r` precedent a spa]iului [i timpului.Globalizarea are atât consecin]e pozitive, cât [i negative, acestea din urm`fiind preponderent de natur` nemilitar` [i semimilitar`. Reforma [i transformareasunt procese necesare obligatorii, impuse de realitatea aflat` în continu` evolu]ie[i de resursele (naturale, financiare, economice, umane) din ce în ce mai rare[i mai scumpe. În ansamblu, Planeta P`mânt, prin dimensiune fizic`, nu s-a schimbat,îns`, prin prisma relativit`]ii, fiec`ruia dintre noi îi revine un spa]iu de via]`din ce în ce mai mic. Cre[terea popula]iei globului are implica]ii multipleîn primul rând asupra mediului, precum [i asupa rela]iilor interumane determinateacum de accesul la resurse [i ap`. Excedentul de popula]ie implic` dinamizareaprocesului de cre[tere economic`, ceea ce are consecin]e asupra cre[terii produc]iei[i consumului20. Implica]iile sunt reprezentate de epuizarea resurselor [i cre[tereapolu`rii care duc, implicit, la: schimbarea climatic`; pierderea zonelor umede;degradarea stratului de ozon; de[ertificare; pierderea speciilor; ploi acide; activismde mediu [i politic; probleme de s`n`tate uman`; reducerea calit`]ii vie]ii21.

Trebuie avut în vedere c`, în urm`torii 20 de ani, dou` mari for]evor transforma în profunzime lumea de ast`zi. Amploarea [i rapiditateaacestor fenomene vor fi f`r` precedent. China va fi pe cale de a devenicea mai mare putere economic` [i miliarde de microcipuri vor fi în uz într-o lumeîn care obiectele vor dialoga între ele. Sistemul bancar va avea un nou rol, iar apa[i CO2, în detrimentul petrolului vor fi principala cauz` de tensiuni strategice.Dac` analiz`m termenii de implicare a cre[terii popula]iei la nivel global [i zonal,observ`m o reparti]ie inegal` a locuitorilor planetei [i cum anume poate aceastainfluen]a securitatea statal` [i regional`22.

18 Ibidem, p. 210.19 Joshua S. Goldstein, op. cit., p. 78.20 Conform Grupului de la Roma, The limits to growth.21 Roata problemelor de mediu, dup` Stead [i Sfead, 1996.22 Teodor Frunzeti, Geostrategie, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucure[ti, 2009, p. 7.

128


Evolu]ia omului devine un fapt cultural începând cu circa 50 000 de ani în urm`,existând dou` faze conven]ionale: clasic` [i modern`23. Delimitarea perioadelorrelevante pentru evolu]ia popula]iei globale poate fi reprezentat` [i de momenteleîn care au loc cre[teri bru[te ale acesteia [i se asociaz` unor progrese importanteîn plan tehnologic. Astfel, se diferen]iaz` trei perioade, dup` cum urmeaz`24:prima perioad` – pân` la aproximativ 8000 î.H., când cre[terea numericèste foarte modest`; a doua perioad` – pentru circa 10 000 de ani de la revolu]iaagricol`, popula]ia a crescut cu un ritm constant, astfel c`, în 1950, se ajungela 2,5 miliarde de locuitori; a treia perioad`: post-1950, rata medie de cre[terea popula]iei m`rindu-[i valoarea la 2%, cre[terea fiind provocat` de revolu]ia medical`(exportul de medicin` în ]`rile s`race din America Latin`, Asia [i Africa a dusla diminuarea mortalit`]ii cu 60-80% fa]` de anii ’40).

Cu siguran]` c` necesit`]ile de ordin biologic ale omului aduc în discu]ie[i semnifica]iile alc`tuirii biologice a fiin]ei umane [i ar fi o gre[eal` ca acesteas` fie neglijate, având în vedere c`, între 1830 [i 1930, trecerea de la 1 la 2 miliardes-a f`cut în 100 de ani, iar trecerea de la 5 la 6 miliarde în numai 11 ani, între 1988[i 2000. Aceast` evolu]ie exponen]ial` a ap`rut în absen]a unui factor de mediu limitativ25.Mai mult de 95% din cele dou` miliarde de indivizi care vor îngro[a rândurilepopula]iei mondiale în cursul urm`toarelor dou` decenii vor trì în ]`ri în cursde dezvoltare. Majoritatea acestora va continua s` locuiasc` în ora[e, astfel c`,în 2020, mai mult de o persoan` din dou` va trì în zone urbane. Vor exista atuncivreo 60 de ora[e cu mai mult de 5 milioane de locuitori [i poate 25 de megapolisuri.Popula]ia mondial` ar urma s` se stabilizeze la un num`r aproximativ de 8 miliardede oameni în jurul anilor 2020-202526. Rata fertilit`]ii totale va converge c`tre 1,85.Pentru men]inerea stabil` a popula]iei, rata total` a fertilit`]ii nu trebuies` dep`[easc` 2,1, iar la valori de 1,35, popula]ia se înjum`t`]e[te la un intervalde 45 de ani. Tensiunile antrenate de cre[terea popula]iei globale27 deriv`din: cre[terea necesarului de alimente cu aproape 40%, în condi]iile în care estedeja dificil s` se extind` suprafe]ele agricole arabile, iar cre[terea randamentelorla hectar tinde s` se reduc`; cre[terea consumului de energie astfel încât, în 2020,]`rile în curs de dezvoltare vor avea emisii de gaze de ser` compatibile cu celeale ]`rilor industrializate.

O variabil` important` este reprezentat` de diferen]ierile regionale.Valorile globale care caracterizeaz` cre[terea popula]iei acoper` deosebiri mari

23 V. Trebici, Popula]ia Terrei, Editura {tiin]ific`, Bucure[ti, 1991, p. 51.24 Florina Bran, Ildiko Ioan, Globalizarea [i mediul, Editura Universitar`, Bucure[ti, 2008, pp. 66-67.25 Conform site-ului http://www.populationmondiale.com/, accesat la 02.08.2010.26 Ibidem.27 Conform Rapoartelor ONU, pe site-ul www.esa.un.org, accesat la 03.08.2010.

Opinii

129

între ]`ri [i regiuni, ceea ce trebuie s` se reg`seasc` în planul politicii demografice.Reparti]ia popula]iei globale pe continente este28: Europa – 12%; Africa – 13%;Asia – 60%; America de Nord – 9%; America Latin` [i Caraibe – 5%; Oceania – 1%.Reparti]ia popula]iei globale în func]ie de gradul de dezvoltare economic` respect`procentul de aur, 20% în ]`rile dezvoltate (]`rile din Europa, America de Nord,Australia, Noua Zeeland` [i Japonia) [i 80% în ]`rile în curs de dezvoltare(]`rile din Africa, Asia, America Latin` [i Caraibe, Oceania). De avut în vederec` în cele mai s`race 49 de ]`ri se reg`se[te 11% din popula]ia globului, respectivpeste 665 de milioane de persoane29. Rata de cre[tere a popula]iei este accentuat`în Africa [i ]`rile s`race, Europa de]inând ultimul loc; pe când vârsta medie a popula]ieidemonstreaz` c` Europa are o popula]ie îmb`trânit` (aproximativ 39-40 de ani),în ]`rile s`race vârsta este în jur de 20 ani. Pentru ]`rile dezvoltate, se pune, astfel,o mare problem` la adresa securit`]ii na]ionale – imigrarea clandestin`.

Concluzionând, putem spune c` SUA sunt cea mai mare putere economic`a globului, în ciuda unei densit`]i reduse. În acest caz, trebuie avut` în vederecalitatea intelectual` a popula]iei (acceptarea preponderent de imigran]i intelectuali,dup` 1940). China, o ]ar` cu o popula]ie ce reprezint` 1/4 din popula]ia globului,cu numai 1/3 din suprafa]` benefic` practic`rii agriculturii, cunoa[te o perioad`prolific` dup` 1974, odat` cu introducerea sistemului economic dual.Interven]ia institu]iilor statului prin educarea popula]iei în spiritul economieide pia]` a f`cut China s` devin` o mare putere economic` pe plan mondial.Canada [i Australia, ]`ri cu suprafe]e mari, îns` cu o popula]ie mic`, s-au dezvoltatdatorit` programelor guvernamentale de implementare a tehnicii de vârf în ramuraeconomic`. India, o ]ar` cu cea mai mare densitate de locuitori, prin programestricte, reu[e[te, dup` 1970, s` devin` putere nuclear`, în ciuda analfabetismuluicronic. Brazilia, cu o popula]ie numeroas`, dar [i o suprafa]` mare, încearc`s` devin` putere economic`. Asia, cu excep]ia Chinei [i Japoniei, cu toate c` are60% din popula]ia globului, este privit` mai mult ca o pia]` de desfacere, din cauzalipsei de resurse, a organiz`rii tribale [i a faptului c` o parte dominant` a popula]ieicrede c` se va izb`vi numai prin credin]`, acceptând progresul numai între limitestricte. Africa, acest continent al lumii a treia, împ`r]it în state cu „rigla pe hart`“,ne]inându-se cont de vechile teritorii tribale, r`mas` [i f`r` administra]iedup` retragerea coloni[tilor, cunoa[te un analfabetism extrem30. Din cauzanumeroaselor conflicte [i a num`rului mare de „state pr`bu[ite“, sunt înregistrateexoduri de popula]ie, fenomenul s`r`ciei, apari]ia de boli grave, pandemiile

28 Conform site-ului http://www.esa.un.org, accesat la 02.08.2010.29 Conform site-ului http://www.cia.gov/world factbook , accesat la 03.08.2010.30 Conform site-ului http://www.esa.un.org, accesat la 09.08.2010.

130


luând amploare. Ace[ti factori enumera]i duc la o stare de colaps, în care banderivale ac]ioneaz` pentru ocuparea de teritoriu în mod brutal, sunt create premiseletraficului de droguri, carne vie [i armament. Mai mult de atât, în zonele bogateîn resurse înc` se mai practic` sclavia.

Armonizarea dimensiunii popula]iei cu resursele este o necesitate [i, dac`resursele nu pot fi asigurate în cantit`]i mari, controlul popula]iei este o condi]iesine qua non a puterii na]ionale. To]i vectorii fiind aproximativ egali, un declinconsiderabil al num`rului locuitorilor unei na]iuni în raport cu rivalii s`ide pe scena interna]ional` înseamn` un declin al puterii, iar o sporire considerabil`a acestui num`r, în condi]ii similare, este echivalent` cu un plus de for]` na]ional`31.Nu este suficient s` cunoa[tem datele demografice generale din diferite ]`ripentru a evalua corect influen]a acestui factor asupra puterii na]ionale32.Distribu]ia pe categorii de vârst` este un element important în calculele de putere.Toate elementele fiind egale, o na]iune cu un segment mare de popula]ie aflat`la vârsta de maxim poten]ial pentru scopurile militare [i productive (cu vârstecuprinse între aproximativ 20 [i 40 de ani) va avea un avantaj de putere în fa]a uneiaîn care predomin` grupurile vârstnice33.

Bibliografie selectiv`

1. Teodor Frunzeti, Dorel Bu[e, Rela]ii interna]ionale, Editura Universit`]ii Na]ionalede Ap`rare „Carol I“, Bucure[ti, 2011.

2. Kenneth Waltz, Omul, statul [i r`zboiul, Editura Institutului European, Ia[i, 2001.

31 Hans J. Morghentau, op. cit., pp. 167-168.32 Joshua S. Goldstein, op. cit., p. 139.33 Hans J. Morghentau, ibidem.

131

nual, milioane de persoane comple-teaz` un inventar de intereseori de valori profesionale. De altfel,

RELA}IA DINTRE VALORILE PROFESIONALEALE ADOLESCEN}ILOR {I ORIENTAREA

SPRE CARIERA MILITAR| (I)Anca-Daniela VL~DOIU

dup` cum aprecia Pascal (1623-1662)1, înc`din secolul al XVII-lea, alegerea unei meserii/profesii – implicit orientarea profesional`individual` – este unul dintre cele mai importanteaspecte din existen]a unei persoane, un „jocal hazardului“, care-i influen]eaz` [i-i afecteaz`întreaga via]`. Iar ast`zi, pe fondul unei realit`]isocio-economice instabile [i al ritmului rapid de tehno-logizare, ne confrunt`m din ce în ce mai acutcu dificultatea alegerii dintre multiplele [i variateleop]iuni de statusuri profesionale generate de o pia]`a muncii în permanent` restructurare sau cu nevoiade adaptare continu` la schimb`rile ap`rute la nivelulvechii profesii.

Problema devine cu atât mai sensibil`dac` domeniul profesional este cel militar,deoarece, de[i poart` înc` pecetea miturilorcristalizate de-a lungul istoriei na]ionale (curaj,datorie, prestigiu, stabilitate), statutul socio-profesional a l persoanelor care act iveaz`

Anca-Daniela Vl`doiu – Universitatea din Bucure[ti.1 „La chose la plus importante à toute la vie est le choix du métier: le hasard en dispose“. (Pensées/Cuget`ri).

AThis study is based on scientific

literature regarding vocational choiceand aims to examine the relationshipbetween teenagers’ orientationtowards the military profession or careerand their work values.

The sample of the research consistedof 575 high school students in grades10 to 12, from 8 counties and Bucure[ti,235 boys and 340 girls, aged 16to 20 years (M= 17.79, SD = .739).Data were collected by a battery of testsincluding Work Values Inventoryand processed using correlationtechniques and analyses of variance.

First and foremost, the researchis focused on the relationshipbetween students’ intention to studyat a military school and five work valuesassessed by Work Values Inventory,as follows: creativity, independence,economic returns, job safety and variety.

Keywords: vocational behaviour;work values; military profession; militarycareer

132


în organiza]iile militare a devenit ast`zi obiectul unor ample procese de restructurare/transformare ale institu]iei-mam`.

Lucrarea de fa]` î[i propune s` examineze rela]ia dintre valorile profesionaleale adolescen]ilor [i inten]ia acestora de a se orienta spre o carier` militar`,care ar putea furniza date importante din perspectiva programelor de consiliere[colar` [i voca]ional`.

Fundamentare teoretic\ Alegerea profesiei

Problematica orient`rii profesionale a f`cut obiectul unei lucr`ri [tiin]ificeabia la începutul secolului al XX-lea2, ca urmare a revolu]iei industriale [i exoduluirural, fiind prezentate cu aceast` ocazie principalele elementele ale unei abord`riaplicate de tip tr`s`tur`-factor. Autorul î[i invita cititorii s` decid` asupra viitoruluilor profesional prin reflectarea riguroas` asupra raportului de potrivire a caracteristicilorlor profesionale (îndeosebi capacit`]i [i interese) cu acelea ale profesiei alese.

Ce face ca unele decizii s` fie mai bune decât altele? Cum poate fi definit`„cea mai bun` alegere voca]ional`“?

Dup` cum au subliniat Phillips [i Jome3, în literatura de specialitate,„cea mai bun` alegere“ este definit` prin luarea în considera]ie fie a ceea ce este ales(con]inutul alegerii), fie a procesului individual de luare a deciziei voca]ionale.Astfel, cele mai bune alegeri voca]ionale (vocational choices) ar putea fi, pe de o parte,acelea în care alternativa selectat` este reprezentat` de „cea mai bun`“ op]iunedisponibil`, iar pe de alt` parte, acelea reprezentând rezultatele celui mai bun procesde decizie cu privire la alternativele selectate.

Definind „cele mai bune alegeri“ privind cariera dup` criteriul con]inutului,teoriile potrivirii persoan`-mediu postuleaz` c`, în general, cele mai bune alegeriprofesionale (occupational choices) sunt acelea congruente cu interesele [i tr`s`turilede personalitate ale individului. Literatura privitoare la procesul de luare a deciziilorde orientare profesional` descrie cea mai bun` alegere ca fiind aceea a unei persoanepreg`tite [i necople[ite de indecizie ori de alte constrângeri. Mai mult, este o alegeref`cut` autonom, persoana care ia decizia fiind capabil` s` ob]in` [i s` procesezetoate informa]iile relevante.

2 F. Parsons, Choosing a Vocation, New York, Agatha Press, 1909.3 S.D. Phillips [i L.M. Jome, Vocational Choices: What Do We Know? What Do We Need to Know?,

în W.B. Walsh [i M.L. Savickas (Eds.), Handbook of Vocational Psychology: Theory, Research, and Practice– edi]ia a treia, Lawrence Erlbaum Associates, Inc., New Jersey, 2005, pp. 127-155.

Opinii

133

Dup` Super4, alegerea profesiei/carierei, ca decizie care se ia în adolescen]`,reprezint` doar un segment al comportamentului voca]ional (profesional)/vocationalbehavior. Procesul cristaliz`rii imaginii de sine profesionale este sintetizat de Negovan5

astfel: „Con[tiin]a de sine (care începe prin diferen]ierea eu/noneu, imediat dup` na[tere)continu` prin percep]ia de sine (tot mai complex` pe m`sur` ce se accentueaz`maturizarea) [i devine mai abstract` prin diferen]ierea de ceilal]i, ajungând la constituireaunui sistem al imaginilor de sine, în care este inclus` [i imaginea de sine profesional`(vocational self-concept). Diferen]ierea sinelui de ceilal]i se face pe baza identific`rilor.Rolurile pe care le observ` copilul stimuleaz` la început identific`rile, iar mai târziufaciliteaz` dezvoltarea eului/imaginii de sine profesional/e (vocational self-concept)“.

În viziunea lui Super6, op]iunile profesionale/voca]ionale ale unei persoanesunt influen]ate de imaginea de sine [i de informa]iile de]inute despre lumeaprofesiilor, fiind rezultantele unor alegeri [i decizii succesive, f`cute treptatpe parcursul vie]ii, aflate în leg`tur` cu diferite etape de cre[tere, dezvoltare,înv`]are [i exersare a aptitudinilor, abilit`]ilor [i deprinderilor în diverse situa]iide activitate sau de munc`.

Din perspectiva procesului lu`rii unei decizii asupra unei profesii/cariere,perioada 17-19 ani reprezint`, în acela[i timp: (a) etapa încerc`rilor/stadiul de tranzi]ie(transition stage)7, când apare con[tiin]a faptului c` trebuie luat` o decizie imediat`[i concret` cu privire la profesie, iar respectiva decizie implic`, totodat`, asumareaunor responsabilit`]i; (b) etapa explor`rii/specific`rii preferin]ei profesionale8,când se cristalizeaz` identitatea [i se specific` în mod realist alegerea ocupa]iei.Cu toate acestea, printr-un studiu realizat în 1961, pentru a investiga consisten]a[i stabilitatea de-a lungul timpului a alegerii voca]ionale la adolescen]i comparândcongruen]a dintre abilit`]ile subiec]ilor [i preferin]ele ocupa]ionale exprimate,Super a descoperit c`, în adolescen]`, preferin]ele voca]ionale nefiind foarte consistente,alegerea profesional` nu este întotdeauna cea mai potrivit` persoanei.

Valorile profesionale – factori importan]i în alegerea profesiei/[coliipotrivite

De-a lungul timpului, numeroase studii au fost dedicate examin`rii valorilorîn rela]ie cu munca sau activitatea profesional`. Faptul c` muncii i-au fost consacraterelativ mai multe studii decât altor domenii ale vie]ii [i realit`]ii sociale, precum familia,

4 D.E. Super, A Life-Span, Life-Space Approach to Career Development, în Journal of Vocational Behavior,1980, nr. 16 (3), pp. 282-298.

5 V. Negovan, Psihologia carierei, Editura Studen]easc`, Bucure[ti, 2004, p. 20.6 D.E. Super, A Theory of Vocational Development, în American Psychologist, 1953, nr. 8, pp. 185-190.7 Cf. E. Ginzberg, S.W. Ginsburg, S. Axelrad [i J.L. Herma, Occupational Choice: An Approach

to General Theory, Columbia University Press, New York, 1951.8 D.E. Super, A Theory of Vocational Development, lucr. cit.

134


activitatea de petrecere a timpului liber, comunitatea, chiar religia, poate fi explicatprin rolul-cheie de]inut de aceasta în sfera vie]ii sociale individuale [i comunitare,nu doar ca o prim` surs` de câ[tig, ci, în egal` m`sur`, ca baz` a particip`rii sociale,statusului social, consumului, s`n`t`]ii, vie]ii de familie etc.

Profesiile/posturile au caracteristici sau atribute pe care tinerii le pot cùtasau respinge, place sau displace, prefera sau nu. Dup` Rounds [i Armstrong9,aceste preferin]e reprezint` valori profesionale.

Valorile profesionale joac` un rol important în determinarea atitudinii[i comportamentului fa]` de munc`. Ele fundamenteaz` normele [i determinàtitudinile, creând predispozi]ii pentru anumite pattern-uri comportamentale.

Potrivit autorilor Berings, de Fruyt [i Bouwen10, defini]iile date valorilorprofesionale în literatura de specialitate reliefeaz` dou` caracteristici principaleale acestora: (a) eviden]iaz` tendin]e generale de a prefera anumite caracteristici,produse ori caracteristici ale mediului profesional. Exemplu: „Valorile profesionalese refer` la aspecte particulare ale activit`]ii profesionale care sunt mai multsau mai pu]in dorite“11; (b) structureaz` modele dezirabile de comportament.Exemplu: „Valorile se refer` la st`ri sau moduri de ac]iune considerate a fi dezirabile.Ele au un rol esen]ial în orientarea ac]iunilor umane, în stabilirea obiectivelor[i scopurilor de atins, a strategiilor, metodelor [i cìlor de ac]iune“12.

Valorile profesionale fac s` dìnuie credin]e despre munc`, acestea ghidândac]iunile, atitudinile [i judec`]ile în situa]ia de munc`13.

Ca „st`ri de lucruri, obiective, scopuri sau comportamente dezirabile care transcendsitua]ii specifice [i ac]ioneaz` ca standarde normative în evaluarea [i alegereadintre comportamente alternative“14, valorile profesionale se deosebesc de atitudini(care definesc credin]e individuale despre situa]ii sau obiecte specifice).De asemenea, valorile profesionale se diferen]iaz` în raport cu interesele, definiteca preferin]e pentru anumite activit`]i profesionale. Interesele profesionale ac]ioneaz`ca factori motiva]ionali pentru munc`: dac` suntem interesa]i de munca noastr`,

9 J.B. Rounds [i P.I. Armstrong, Assessment of Needs and Values, în S.D. Brown [i R.W. Lent (Eds.),Career Development and Counseling: Putting Theory and Research to Work, John Wiley & Sons Inc.,Hoboken, New Jersey, 2005, pp. 305-330.

10 D. Berings, F. de Fruyt [i R. Bouwen, Work Values and Personality Traits as Predictors of Enterprisingand Social Vocational Interests, în Personality and Individual Differences, 2004, nr. 36(2), pp. 349-364.

11 S. Chelcea, Metodologia cercet`rii sociologice. Metode cantitative [i calitative, Editura Economic`,Bucure[ti, 2001, p. 331.

12 C. Zamfir [i L. Vl`sceanu (coord.), Dic]ionar de sociologie, Editura Babel, Bucure[ti, 1993, p. 662.13 G.V. Yenagi, Work Values and Job Satisfaction, în Karnataka J. Agric. Sci., 2009, nr. 22 (5),

pp. 1143-1144, articol accesat la 10.01.2012 pe site-ul http://pub.uasd.edu.14 Cf. E.P. Hollander, Principles and Methods of Social Psychology, Oxford University Press,

New York, 1971.

Opinii

135

o vom considera mai pl`cut`, vom fi mult mai dispu[i s` ne perfec]ion`m abilit`]ile,vom munci mai mult, crescând [ansele de succes [i sporind satisfac]ia muncii.

Note de specificitate ale profesiei militarePu]ini speciali[ti în domeniul psihosociologiei grupurilor socioprofesionale

s-au aplecat asupra profesiei militare, încercând s` analizeze pertinen]a modelelorsociologice ale profesiilor [i a diferitelor modalit`]i de în]elegere a profesiei,profesionalismului [i profesionaliz`rii în context militar.

Analiza modelelor de conceptualizare specifice acestei arii de activitate15

ne conduce la ideea c`, similar tipului ideal de profesionalism propus de Freidson16

– transpus de Sarkesian17 în sfera militar` –, profesia militar` p`streaz` cele [asecaracteristici generale ale oric`rei profesii, [i anume: (1) o zon` definit` de competen]`bazat` pe o cunoa[tere specializat` (în cazul profesiei militare, managementulviolen]ei); (2) un sistem de formare profesional` continu`, menit s` prezervecompeten]a profesional`; (3) o obliga]ie/responsabilitate fa]` de societate,pe care trebuie s` o serveasc` indiferent de remunera]ie; (4) un sistem de valoricare perpetueaz` specificul profesiei [i stabilesc/men]in o rela]ie legitim`cu societatea; (5) un cadru institu]ional de func]ionare; (6) control asupra sistemuluipropriu de recompense [i sanc]iuni, precum [i control al calit`]ii tuturor celorcare ader` la profesia militar`.

De asemenea, în orice context, oricât de vechi sau de nou, profesionistulmilitar dispune [i de caracteristici care-l diferen]iaz` de toate celelalte categoriisocioprofesionale.

În primul rând, acesta are puterea/datoria de a lua decizii de via]` [i de moartecu privire la sine [i la alte persoane, asociat` cu puterea de a viola în mod legitimun num`r de „tabuuri civile“: al coexisten]ei umane, prohibi]ia privind uciderea

15 Vezi S. Huntington, The Soldier and the State: The Theory and Practice of Civil-Military Relations,Cambridge, Harvard University Press, 1957; M. Janowitz, The Professional Soldier: A Social and PoliticalPortrait, New York, Free Press, 1960 [i idem, The Professional Soldier: A Social and Political Portrait(with a new prologue), Free Press, Glencoe, 1971; J. van Doorn, The Officer Corps: A Fusion of Professionand Organization, în European Journal of Sociology, 1965, nr. 6, pp. 262-282; C. Moskos, From Institutionto Occupation: Trends in Military Organizations, în Armed Forces and Society, 1977, nr. 4(4), pp. 41-50;idem, Institutional and Occupational Trends in Armed Forces: An Update, în Armed Forces and Society,1986, nr. 12(3), pp. 377-382; idem, Armed Forces in the Post Cold War Era, în D.R. Segal (ed.), Proceedingsof the Action Planning Workshop on Organizational Designs for the Future Army, US Army Research Institute,Alexandria, 1994; idem, Towards a Postmodern Military: The United States as a Paradigm, în C.C. Moskos,J.A. Williams [i D.R. Segal (eds.), The Postmoderne Military, New York, Oxford University Press, 2000,pp. 14-31; J.-P. Thomas, La fonction militaire, în Project, 1973, noiembrie, pp. 1090-1094; idem, Fonctionmilitaire et systeme d’hommes, în Stratégique, 1981, nr. 12, pp. 18-41.

16 Vezi E. Freidson, Professionalism, Chicago University Press, Chicago, 2001.17 Vezi S.C. Sarkesian [i R.E. Connor jr., The US Military Profession into the Twenty-First Century,

Routledge, Londra, 2006.

136


semenilor [i luarea acestora ca prizonieri, distrugerea de bunuri [i luarealor pentru propriul uz18. Prin urmare, militarul nu este un func]ionar public obi[nuit,ci trebuie s`-[i urmeze chemarea, s` arate interes aspectelor militare, s` se dedicebinelui comun, s` accepte riscul [i obliga]iile specifice profesiei militare.

Apoi, profesia militar` este singura profesie al c`rei unic client este statul;militarul profesionist are un singur client, iar acesta de]ine un control precisasupra activit`]ii sale profesionale. Mai mult, din respect pentru acest client unic,profesionalismul militar trebuie s` fie plasat în contextul sistemului politicîn care se manifest`. Astfel, de[i exist` o serie de principii aplicabile tuturorsistemelor militare moderne, acestea sunt „temperate“ de valorile [i atitudinilesistemului politic în care serve[te. Ne a[tept`m de la profesioni[tii militaris` fie preg`ti]i s`-[i jertfeasc` propriile vie]i în serviciul profesiei [i statului.Serviciile lor pot fi legitim oferite doar statului. De[i aceste caracteristici[i auto-percep]ii sunt adesea imperfect reflectate la nivelul profesiei militare,devin critice în formarea seturilor de gândire profesional` [i comportamentuluispecific, în articularea formal` a semnifica]iei profesiei militare [i în determinarearela]iilor dintre profesioni[tii militari [i stat.

În fine, profesia militar` presupune un nivel de angajare [i un mod de a tr`icare o deosebesc fundamental de celelalte profesii. No]iunea de angajament esteextrem de important` pentru men]inerea fundamentului politic, etic [i moralal organiza]iei militare. Este o „profesie dependent`“19, strâns integrat` într-o organiza]ie[i puternic dependent` de aceasta: pentru militari, organiza]ia este statul [i statuleste singurul client al organiza]iei militare.

În calitate de angajator, Armata s-a diferen]iat întotdeauna pe pia]a munciiprin constan]a demersurilor [i num`rul mare de persoane angajate. De exemplu,dup` Lievens, van Hoye [i Schreurs20, în anul 2004, mai mult de 200 000 de persoanelucrau pentru Armata Britanic` [i mai mult de 40 000 pentru Armata Belgian`.Odat` cu tranzi]ia la scar` european` de la serviciul militar pe baz` de conscrip]iela serviciul militar pe baz` de voluntariat, armata a devenit, simultan, prizonier`[i competitor activ pe pia]a muncii, recurgând la modele de gestionare a resurseiumane similare celor implementate de întreprinderi, specifice economiei de pia]`.

18 B. Boëne, How „Uniq“ Should the Military Be? A Review of Representative Literature and Outlineof a Synthetic Formulation, în European Journal of Sociology, 1990, nr. 31(1), pp. 3-59, apud G. Caforio (Ed.),Social Sciences and the Military. An Interdisciplinary Overview, Routledge, Londra, New York, 2007, p. 223.

19 Cf. G.P. Prandstraller, Guardare alle professioni, Franco Angeli, Milano, 1997.20 F. Lievens, G. van Hoye [i B. Schreurs, Examining the Relationship Between Employer Knowledge

Dimension and Organizational Attractiveness: An Application in a Military Context, în Journal of Occupationaland Organizational Psychology, 2005, nr. 78(4), pp. 553-572, articol accesat la 12.01.2012 pe site-ulhttp://onlinelibrary.wiley.com.

Opinii

137

Un studiu efectuat în cursul anului 2002 de Sec]ia investiga]ii sociologicedin Statul Major General al Armatei României ar`ta c` profesia militar` (cu referirestrict` la cadrele militare: ofi]eri [i subofi]eri) ocup` un loc intermediar, bine delimitatîn ansamblul profesiilor din România – dup` profesii ca acelea de om de afaceri,om politic, ziarist, medic, jurist sau avocat, dar înaintea profesiilor de economist,preot, inginer sau profesor21.

Determinan]i ai atractivit`]ii profesiei militareÎn general, determinan]ii job pursuit pot fi clasifica]i, potrivit „teoriilor implicite“

ale alegerii postului22, în factori obiectivi (lega]i de context), factori subiectivi(care au la baz` interpret`ri individuale subiective asupra organiza]iei, bazatepe informa]iile disponibile despre aceasta), respectiv abordarea de contact critic`.Abordarea factorilor obiectivi admite c` deciziile de urm`rire a unui post se bazeaz`pe cânt`rirea avantajelor [i dezavantajelor atributelor obiective, m`surabileale postului/organiza]iei (salariu, tip de activitate, m`rimea organiza]iei).Abordarea factorilor subiectivi presupune c` urm`rirea unui post are la baz`congruen]a perceput` între individ (personalitate, nevoi, valori) [i organiza]ie(imagine). Perspectiva contactului critic postuleaz` c` poten]ialii candida]i adeseaau informa]ii insuficiente pentru a face alegeri „bine-informate“ [i, în consecin]`,se bazeaz` pe contacte de recrutare (timpurii) pentru a diferen]ia organiza]iile.

Având ca fundament teoretic modelul Attraction-Selection-Attrition (ASA)elaborat de Schneider23, al]i cercet`tori au afirmat c` persoanele se simt atrasede acele organiza]ii care se potrivesc cel mai bine cu nevoile, valorile, scopurile[i tr`s`turile lor de personalitate. S-a concluzionat c` gradul de potrivireal candidatului/aplicantului cu o anumit` organiza]ie joac` un rol importantîn procesul de luare a deciziei privind postul/organiza]ia angajatoare. Preferin]elepentru un post/o organiza]ie difer` de la o persoan` la alta, în func]ie de modulîn care acestea percep/evalueaz` atributele postului/organiza]iei (de exemplu, m`rime,salariu [i alte venituri suplimentare etc.) prin filtrul caracteristicilor personale(nevoi, valori, scopuri, tr`s`turi de personalitate, stim` de sine, eficien]` personal`).

Analiza atractivit`]ii profesiei militare poate constitui un indicator importantal poten]ialului de completare/înlocuire a resurselor umane pentru domeniul militar.

21 Vezi D. Cosma [i V. C`ru]a[u, Studiu privind atractivitatea carierei militare pentru absolven]iide licee, Buletin [tiin]ific, Academia For]elor Terestre „Nicolae B`lcescu“, Sibiu, nr. 1(23), 2007, pe site-ulhttp://www.armyacademy.ro/buletin/articole/bul1ro_2007/a4.pdf, articol accesat la 20.09.2011.

22 Vezi O. Behling, G. Labovitz [i M. Gainer, College Recruiting: A Theoretical Basis, în PersonnelJournal, 1968, nr. 47(1), pp. 13-19, apud B. Schreurs [i F. Syed, A Proposed Model of Military Recruitment,pe site-ul http//:ftp.rta.nato.intpublicPubFullTextRTOTRRTO-TR-HFM-107TR-HFM-107-04A.pdf, accesatla 10.02.2012.

23 B. Schneider, The People Make the Place, în Personnel Psychology, 1987, nr. 40(3), pp. 437-453.

138


Literatura de specialitate subliniaz` rolul extrem de important pe care îl de]inîn structurarea op]iunii pentru profesia/cariera militar` urm`torii factori: demografici,biografici, educa]ionali; experien]a în familie [i atitudinea fa]` de Armat`24;percep]ia atributelor organiza]ionale/ale postului25; percep]iile tinerilor asupra atitudiniip`rin]ilor fa]` de Armat`/institu]ia militar`26.

Cercet`rile române[ti concentrate asupra aspectelor motiva]ionalecare-i orienteaz` pe tineri c`tre profesia/cariera militar` au eviden]iat ca puncte forteale unui post „în cadrul armatei“ îndeosebi siguran]a locului de munc`, veniturile,prestigiul profesiei/carierei militare, ob]inerea independen]ei fa]` de p`rin]i27.

Metodologie Obiective [i ipoteze

În lumina celor anterior enun]ate, obiectivul general al acestui studiueste examinarea atractivit`]ii profesiei militare în rândurile adolescen]ilorprin raportare la valorile lor profesionale. Concret, ne propunem, pe de o parte,cercetarea rela]iei dintre op]iunea elevilor de liceu pentru profesia/cariera militar`,ca dimensiune a atractivit`]ii acestui traseu profesional (obiectivat` în inten]iade a urma o institu]ie militar` de înv`]`mânt superior [i nivelul de aprecierea profesiei militare) [i valorile lor profesionale (îndeosebi creativitatea, independen]a,avantajele materiale, siguran]a, varietatea) [i, pe de alt` parte, eviden]ierea moduluiîn care variabile precum clasa, profilul [colii, vârsta, sexul pot influen]a acest tipde op]iune profesional`.

Subordonate acestor obiective, s-au formulat urm`toarele ipoteze ale cercet`rii:I.1. Ne a[tept`m s` existe o discrepan]` între atractivitatea profesiei militare în rândurile

adolescen]ilor [i inten]ia lor de a urma o carier` militar`, în sensul c` inten]iade a urma o carier` militar` s` fie sub nivelul atractivit`]ii profesiei militare.

24 Vezi J.G. Bachman, D.R. Segal, P. Freedman-Doan [i P.M. O’Malley, Who Chooses Military Service?Correlates of Propensity and Enlistment in the US Armed Forces, în Military Psychology, 2000, nr. 12(1),pp. 1-30; U.J. Brown [i D.S. Rana, Generalized Exchange and Propensity for Military Service. The ModeratingEffect of Prior Military Exposure, în Journal of Applied Statistics, 2005, nr. 32(3), pp. 259-270.

25 F. Lievens, G. van Hoye [i B. Schreurs, lucr. cit., vezi nota 20.26 Vezi P.J. Legree, P.A. Gade, D.E. Martin, M.A. Fischl, M.J. Wilson [i V.F. Nieva, Military Enlistment

and Family Dynamics: Youth and Parental Perspectives, în Military Psychology, 2000, nr. 12(1), pp. 31-49.27 Vezi D. Cosma [i V. C`ru]a[u, Studiu privind atractivitatea carierei militare pentru absolven]ii de licee,

lucr. cit.; C. Romil`, Motiva]ia ascensiunii profesionale a tinerilor militari profesioni[ti, în cadrul Simpozionuluina]ional de psihologie militar` PSIHOMIL I, 2004, pe site-ul http://www.psihodiagnostic.ro/lucrari-psihomil-i/26/motivatia-ascensiunii-profesionale-a-tinerilor-militari-profesionisti.html, articol accesatla 15.12.2011; L.M. Ro[u, Motiva]ia grada]ilor profesioni[ti în structurile militare, în cadrul Simpozionuluina]ional de psihologie militar` PSIHOMIL II, 2005, pe site-ul http://www.psihodiagnostic.ro/?s=motivatia+gradatilor+, articol accesat la 15.12.2011; V. Rusu, I. Cincora [i A. Mu[at, Motiva]ia de statuta grada]ilor profesioni[ti, în cadrul Simpozionului na]ional de psihologie militar` PSIHOMIL II, 2005,pe site-ul http://www.psihodiagnostic.ro/page/58, articol accesat la 15.12.2011.

Opinii

139

I.2. Ne a[tept`m ca inten]ia adolescen]ilor de a urma o carier` militar` s` coreleze negativcu nivelul de valorizare a independen]ei [i pozitiv cu valorizarea avantajelor materiale[i a siguran]ei postului.

I.3. Ne a[tept`m ca inten]ia adolescen]ilor de a urma o carier` militar` [i atractivitateaprofesiei militare s` se diferen]ieze în func]ie de genul adolescen]ilor, adic` feteles` raporteze o apreciere mai mare a profesiei militare, dar o inten]ie mai redus`de a urma o carier` militar` în compara]ie cu b`ie]ii.

I.4. Ne a[tept`m ca inten]ia adolescen]ilor de a urma o carier` militar`, atractivitateaprofesiei militare [i valorizarea aspectelor asociate carierei militare luate în studius` se diferen]ieze în func]ie de clasa [i profilul liceului.

I.5. Ne a[tept`m ca valorizarea aspectelor asociate carierei militare luate în studius` se diferen]ieze în func]ie de influen]a concomitent` a clasei, profilului liceului,inten]iei adolescen]ilor de a urma o carier` militar` [i atractivit`]ii profesiei militare.

Participan]iPopula]ia care constituie obiectul acestei investiga]ii este reprezentat`

de elevii de liceu (în principal din clasele a XI-a [i a XII-a, secundar din clasa a X-a).În delimitarea popula]iei s-a avut în vedere faptul c` accesul în organiza]iilemilitare, pe filierele direct` [i indirect`, se poate face fie dup` terminarea liceului,fie dup` absolvirea unei facult`]i.

Pentru construirea e[antionului am folosit metoda sondajelor28, aplicânde[antionarea pseudoaleatorie sau „de convenien]`“29 [i alegând subiec]ii în func]iede „disponibilitate“30. De[i nu a fost posibil` realizarea unei e[antion`ri aleatoarestratificate, chiar [i în condi]iile dictate de „disponibilitatea“ subiec]ilor, am încercaturm`rirea mai multor criterii de structurare a e[antionului. Astfel, la realizareaacestei cercet`ri au participat 575 de elevi, structura e[antionului putând fi descris`prin apelul la urm`toarele criterii:

• zona geografic`/aria cultural`: Municipiul Bucure[ti, Muntenia – 1 jude], Oltenia– 2 jude]e, Moldova – 3 jude]e, Banat – 1 jude], Transilvania – 1 jude];

• domiciliul declarat al p`rin]ilor: ora[ mare – 237 de elevi/41,2%, ora[ mijlociu – 113 elevi/19,7%, ora[ mic – 54 elevi/9,4%, comun`/sat – 171 de elevi/29,7%;

• tipul de [coal`: colegiu – 277 de elevi/48,2%, liceu teoretic – 248 de elevi/43,1%, grup[colar – 50 de elevi/8,7%;

• profilul: real – 301 elevi/52,3%, uman – 166 de elevi/28,9%, tehnic – 48 de elevi/8,3%,servicii – 60 de elevi/10,4%;

• clasa: a X-a – 20 de elevi/3,5%, a XI-a – 338 de elevi/58,8%, a XII-a – 217 elevi/37,7%;• vârsta: între 16 [i 20 de ani (M = 17.79, SD = .739);• sexul: 235 de b`ie]i/40,9% [i 340 de fete/59,1%.

28 Cf. M. Druga[ [i G. Ro[eanu, Analiza statistic` pas cu pas. Ghid introductiv de cercetare în domeniulsocio-uman, Editura Universit`]ii din Oradea, 2010, p. 48.

29 Cf. M. Popa, Statistic` pentru psihologie. Teorie [i aplica]ii SPSS, Editura Polirom, Ia[i, 2008, p. 40.30 Ibidem.

140


InstrumenteÎn vederea colect`rii datelor [i verific`rii ipotezelor formulate, am folosit

dou` instrumente de cercetare: inventarul de valori profesionale (Work ValuesInventory – WVI), elaborat de Super31, în adaptarea lui Chelcea32, [i un chestionarprivind atractivitatea profesiei militare, realizat cu ocazia acestei cercet`ri.

În Statele Unite, inventarul de valori profesionale Super, conceput ini]ialîn vederea evalu`rii satisfac]iei profesionale, este utilizat pe scar` larg` în activit`]ilede consiliere [i selec]ie profesional`.

Instrumentul include 45 de itemi [i evalueaz` 15 dimensiuni valoriceprofesionale: altruism, valori estetice, stimulare intelectual`, reu[it` profesional`,independen]`, prestigiu, conducere, avantaje materiale/economice, siguran]`profesional`, ambian]` fizic`, rela]ii cu superiorii, rela]ii cu colegii, mod de via]`,varietate, creativitate. Fiecare dimensiune este investigat` cu ajutorul a trei itemi.De exemplu, pentru dimensiunea „siguran]` profesional`“, ace[ti itemi sunt:„S` nu existe pericolul [omajului“, „S` fi]i sigur c` ave]i totdeauna de lucru“,„S` fi]i siguri c` ve]i ob]ine o alt` încadrare \n aceea[i institu]ie dac` vechiul postde munc` se restructureaz`“. Itemii au prev`zute r`spunsuri pe o scal` cu cincitrepte (de tip Thurstone), dup` cum urmeaz`: 5 – foarte important; 4 – important;3 – importan]` medie; 2 – pu]in important; 1 – lipsit de importan]`. Responden]iitrebuie s` indice ce importan]` acord` fiec`rui aspect al vie]ii profesionale.Scorul ob]inut la fiecare subscal`/dimensiune este reprezentat de suma ponderiir`spunsurilor la cel pu]in trei itemi. Valoarea maxim` pentru o dimensiune este 15,iar valoarea minim` este 3. În cazul de fa]`, am calculat media aritmetic` a valoriz`riicelor trei itemi care opera]ionalizeaz` respectiva dimensiune. Adaptarea pe popula]iaromâneasc`, de c`tre Chelcea, s-a realizat în anul [colar 1993-1994, pe un „e[antionrezonabil“, dar f`r` valoare reprezentativ`, oferind o imagine despre configura]iavalorilor profesionale ale studen]ilor, f`r` precizarea marjei de eroare33.

În ceea ce prive[te chestionarul privind atractivitatea profesiei militare,acesta con]ine 16 itemi cu ajutorul c`rora sunt examinate principalele motive[i surse de structurare a op]iunii pentru profesia/cariera militar`, precum [i inten]iade a opta pentru acest traseu profesional. Din ansamblul itemilor, pentru acest studiuau fost lua]i în considera]ie urm`torii: A. „Dup` terminarea studiilor liceale,inten]iona]i s` urma]i cursurile unei institu]ii militare de înv`]`mânt superior?“.Variante de r`spuns: 1) Da; 2) Nu; 3) Nu [tiu; B. „V` rug`m s` acorda]i note

31 D.E. Super, Manual for the Work Value Inventory, Houghton Mifflin, Boston, 1970.32 Cf. S. Chelcea, Personalitate [i societate în tranzi]ie, Studii de psihologie social`, Societatea [tiin]`

& tehnic` S.A., Bucure[ti, 1994.33 Ibidem.

Opinii

141

de la 1 la 10 pentru fiecare dintre profesiile de mai jos, în func]ie de posibilit`]ilepe care le ofer`, de satisfacerea criteriilor men]ionate în dreptul fiec`reia (nota 1pentru posibilitatea cea mai sc`zut` [i nota 10 pentru posibilitatea cea mai ridicat`)“.Criterii de notare: siguran]a locului de munc`, prestigiu social, posibilitateade a c`l`tori, condi]ii de munc`, venit, aventur`, posibilit`]i de afirmare, posibilitateade a lucra cu tehnic`.

Procedur`Cercetarea s-a desf`[urat în perioada aprilie-iunie 2011. Chestionarele

au fost completate individual, pentru a se evita astfel alterarea rezultatelorprin contagiune de grup, dar [i pentru a se asigura caracterul confiden]ialal datelor furnizate. De asemenea, nu au fost impuse restric]ii de timpîn redactarea/bifarea r`spunsurilor, iar subiec]ii au beneficiat de un instructajcorespunz`tor, standardizat, în preambulul fiec`rui chestionar.

*În partea a doua a materialului, autoarea va prezenta rezultatele [i interpret`rile studiului

întreprins, conchizând c` profesia militar` este destul de apreciat` de c`tre elevii de liceu,cel pu]in 1 din 10 elevi exprimându-[i inten]ia de a urma cursurile unei institu]ii militarede înv`]`mânt superior.

142


IISUS HRISTOS– un contemporan necunoscut – (II)

Preot militar dr. Constantin }ANU

Preot militar dr. Constantin }anu – [eful Sec]iei Asisten]` Religioas` din Statul Major General,Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

Chipul scris [i chipul viual lui Hristos.Cuvântul [i persoanaAm încercat s` ar`t`m, în dorin]a de a ne convige

[i a în]elege adev`rul, c` actele, cuvintele, chipul[i persoana Mântuitorului Iisus Hristos sunt multmai nuan]ate, mai bogate, mai complexe [i mai întregidecât li se pare oamenilor în general. În m`suraîn care ne r`mâne necunoscut, f`r` îndoial`c` în acea m`sur` Mântuitorul Iisus Hristosne r`mâne nesigur [i dep`rtat.

Îns`, Dumnezeu nu poate fi afirmat [i sus]inutdecât contemporan [i apropiat fiec`rui om.Un Dumnezeu radical deosebit de om – „das ganzAndere“ – poate fi [i este afirmat; trebuie observatîns` c`, astfel, fiind radical dep`rtat de om,El r`mâne numai o Idee, o No]iune splendid`[i o iluzie. Pentru gândirea consecvent` [i onest`,un Dumnezeu deist este antecamera ateismului;ateismul este, de fapt, mai logic [i mai onestdecât deismul.

Dumnezeu exist` numai dac` e al t`u, al meu,al fiec`ruia dintre noi. Pentru aceasta, trebuie s` ainu numai veridicitatea [i certitudinea, ci, mai ales,

In the second part of the article,the author addresses certain aspectsregarding the faith through existentialknowledge. In the author’s opinion,it is extremely important and truethe observation that the strengthand quality that faith has from traditionexists in other religions, not onlyin Christianity. Thus, if we speakof the capacity of tradition to transmitfaith, we must recognise that there arer e l i g i ou s t rad i t i on s t ha t a r emore venerable than the Christianone. According to certain objectiveand scientific criteria, the Hindu,the Buddhist or the Mosaic traditionshould have more credibility. The Hindutradition is thousands of years olderthan the Christian one, the Buddhistis 500 years older, and the Mosaicis over 1 000 years older. As comparedto the Jews, for example, Christiansare young and novices, because the Jewsare the people who spoke to Godwhen the world actually had no history,they received the faith directly from Godand have kept it unchanged until today.

Keywords: consciousness; rites;exegetical criteria; tradition; the certaintyof truth

Opinii

143

experimentarea [i convie]uirea permanent` a Lui. Astfel, Iisus Hristos este adev`ratnumai dac` dobândim în noi în[ine certitudinea [i prezen]a Lui.

Iisus Hristos este nu numai veridic, ci [i cert. Dac` ar fi numai veridic, n-ar fisuficient pentru Dumnezeirea Lui, c`ci veridice sunt [i înf`]i[`rile Dumnezeiriidin alte religii. Dar, numai pentru Iisus Hristos putem dobândi certitudinea.

Certitudinea Lui se stabile[te începând chiar istoric, „material“, pe bazadocumentelor scrise: a cuvintelor spuse de El [i despre El. Identitateadintre întemeietorul istoric al religiei cre[tine [i Dumnezeul credin]ei cre[tinilorde ast`zi s-a impus cvasiunanim, iar speciali[tilor în chip conving`tor. Din noianulconcluziilor speciali[tilor, alegem inten]ionat câteva dintre cele mai recente[i mai acriviste, tocmai pentru a ne convinge de seriozitatea argument`rii lor:„Azi nu mai este mult` lume, cel pu]in printre istoricii serio[i, care s` conteste existen]aunui personaj numit Iisus, cu numele s`u adev`rat Ie[ua (tradus în grece[te Iesus,ajuns în române[te în forma mai veche, corect`, Iisus, ast`zi îns` simplificat, mai alesde protestan]i [i neoprotestan]i, la forma Isus, n. trad.), în care discipolii lui l-au v`zutpe Mesia, unsul lui Dumnezeu (în grece[te, Christos), [i care a ap`rut ca întemeietorulunei religii noi“16. Pentru cre[tini, Iisus din Nazaret este în primul rând Hristos,Fiul lui Dumnezeu întrupat [i deci supra-istoric. Totu[i, leg`tura [i contemporaneitateacu El a tuturor genera]iilor este posibil` [i din punct de vedere istoric. C`ci El estenu numai supra-istoric, ci [i profund istoric – apar]in`tor, propriu [i apropiat istorieiîn modul cel mai autentic – pentru c` Persoana, actele, cuvintele [i consecin]eletotale [i nesfâr[ite ale Lui în istorie sunt deplin identificabile, veridice [i certe.Chiar [i în cazul Celei mai supra-istorice Persoane, „p`rintele Congar,unul dintre cele mai mari personalit`]i ale teologiei catolice, ajunsese, în anul mor]ii,s` recunoasc` faptul c` «totul ]ine de istorie, absolut totul, inclusiv Iisus»“17.De asemenea, pentru a afirma nu numai certitudinea [i identitatea, ci chiarspecificitatea – chipul precis al lui Iisus transmis deplin istoriei pân` la sfâr[it –,este esen]ial` recunoa[terea c` omenirea are permanent la îndemân` documenteleoriginale care-L redau autentic [i deplin, adic` Evangheliile. Este esen]ial s` în]elegemconcluzia unanim` a speciali[tilor: „Deja de mult timp Lagrange, la sfâr[itul unei vie]irodnice, ajunsese la urm`toarea concluzie: «Evangheliile sunt singura via]` a lui Iisuscare s-a putut scrie. E vorba numai de a o în]elege cât mai bine»“18. În rândul speciali[tilorexist` deci ast`zi concluzia cvasiunanim acceptat` c` Evangheliile transmitîn chip fidel, chiar dac`, dup` unii, nu deplin, chipul autentic al Întemeietoruluicre[tinismului.

16 Jacques Duquesne, Isus, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1995, p. 15.17 Conform J.Cl. Barreau, op. cit., p. 135.18 Conform Arthur Nisin, Die Geschichte von Jesus dem Christus, Verlag Styria, Graz-Wien-Köln,

1966, p. 7.

144


Autenticitatea [i certitudinea celor patru Evanghelii canonice se dovede[tedin studiul manuscriselor lor ajunse pân` la noi [i din compararea acestoracu documentele contemporane lor. Au existat, desigur, [i critici negând autenticitateaEvangheliilor. Cea mai radical` a fost cea a teologului german Rudolf Bultmann,care a afirmat c` „cele patru Evanghelii, relativ târzii, îndep`rtate cronologic de faptelepe care le narau [i de cuvintele pe care le relatau, erau ca ni[te compila]ii de povestiri[i tradi]ii posterioare acestor fapte, în care se amestecau istorii moralizatoare,anecdote, cuvinte reale sau maxime atribuite lui Iisus [i care fuseser`, încetul cu încetul,deformate de cele dintâi comunit`]i cre[tine...“19. Vehemen]a [i metoda lui Bultmannau f`cut vâlv` [i au sem`nat confuzie. Pe noi ne mai intereseaz` doar faptulc` respectivele concluzii se recunosc ast`zi cu totul dep`[ite, c`ci, „ast`zi, nimenidintre speciali[ti n-ar cuteza s` preia ca atare afirma]ia brutal` a lui Bultmann“20.Este semnificativ pentru aceasta s` amintim c` însu[i discipolul cel mai importantal lui Bultmann, Günther Bornkamm, a ajuns la o concluzie opus`, recunoscând:„ceea ce relateaz` Evangheliile despre mesajul, faptele [i istoria lui Isus se caracterizeaz`printr-o autenticitate, printr-o prospe]ime pe care nici chiar credin]a pascal`a comunit`]ii nu le-a putut atenua; totul trimite la persoana lui Isus“21. Cei mai severicritici ai Evangheliilor concluzioneaz` ast`zi c` „Evangheliile, cel mai bun[i aproape unicul nostru izvor pentru cunoa[terea lui Isus, sunt c`r]i deopotriv`complexe [i simple, deopotriv` obscure [i luminoase, marcate de epoca lor [i relatândcuvinte pentru toate vremurile. Nu avem temeiuri ra]ionale s` neg`m c` ele constituiem`rturii oneste“22.

Autenticitatea Evangheliilor reiese, în primul rând, din originalitatea lor,din faptul c` ele, ca izvoare scrise, sunt contemporane persoanelor [i faptelor relatate.De[i „dup` toate aparen]ele, nicio surs` scris` a Evangheliilor noastre nu a v`zutlumina zilei în timpul vie]ii lui Iisus“23, totu[i „Evangheliile au fost scrise la pu]in timpdup` fapte, într-un moment când mai erau înc` martori în via]`“24. Cel mai puternictemei pentru autenticitatea argumentelor îl constituie studiul comparatival manuscriselor din Antichitate care au ajuns pân` la noi. Acest studiueste de o importan]` zdrobitoare, pentru c` el arat` c`, exceptând Evangheliile,toate manuscrisele antice p`strate sunt mult mai dep`rtate de persoanele lor:„patru secole îl despart pe Virgiliu de cele mai vechi manuscrise din opera sa,treisprezece secole în cazul lui Platon [i [aisprezece în cel al lui Euripide“25.

19 Rudolf Bultmann, Jesus, mythologie et demythologisation, Seuil, Paris, 1968, p. 35.20 J. Duquesne, op. cit., p. 244.21 Ibidem.22 Ibidem, p. 256.23 Michel Quesnel, Istoria evangheliilor, Editura Enciclopedic`, Bucure[ti, 1996, p. 17.24 J. Duquesne, op. cit., p. 252.25 Ibidem, p. 247.

Opinii

145

Spre deosebire de toate acestea, „Evangheliile sunt deci privilegiate în aceast` privin]`,fiind mai aproape de original. Speciali[tii apreciaz` c` au putut reconstitui texteleîn starea în care se g`seau ele pe la 250. {i descoperirea în Egipt a unor papirusuricon]inând extrase din Evanghelii, ca papirusul Bodmer, care dateaz` de la începutulsecolului al III-lea sau, [i mai bine, papirusul Ryland..., care dateaz` dinainte de 150[i con]ine câteva versete din Ioan, confirm` validitatea textelor de care dispunem.La fel ca [i citatele din Evanghelii g`site în diverse documente redactate între sfâr[itulsecolului I, cel al lui Isus, [i sfâr[itul secolului al II-lea“26. Concluzia studiului comparatal manuscriselor contrazice deci teoria unor cercet`tori – teologi [i laici –care credeau c` ar exista „evidente discordan]e între cele patru Evanghelii [i... decalajulaparent considerabil între aceste Evanghelii numite canonice [i credin]a diverselorBiserici [i denomina]ii cre[tine... între (n.a.)..., Iisus cel istoric... diferit de HristosulBisericilor...“27 [i confirm` logica bunului-sim], care ne spune c` nu este posibilca documentele scrise s` fi putut afirma altceva decât ceea ce [tiau [i verificaucontemporanii.

Autenticitatea Evangheliilor [i a chipului evanghelic al lui Iisus s-a stabilitpe baza mai multor criterii. Un prim criteriu este cel al concordan]ei, conform c`ruias-a dovedit c` „multele concordan]e dintre Evanghelii sunt mult mai numeroasedecât dezacordurile... Biserica primelor veacuri cre[tine p`strând aceste contradic]iiîntre ni[te texte pe care le declar` autentice a f`cut, dimpotriv`, dovad` de onestitate[i [i-a ar`tat dorin]a de a prezenta toate piesele dosarului Isus“28. Un alt criteriueste cel al coeren]ei între diferitele cuvinte [i acte ale lui Iisus, atestate din surseindependente, pentru c` acestea „oglindesc acelea[i motive [i acelea[i practiciatribuite lui Iisus”29 [i, de asemenea, pentru c` este evident` „rela]ia de continuitatece trebuie recunoscut` între Iisus, persoana, cuvântul [i fapta sa, [i lumea elenist`sau iudeo-elenistic` a secolului I“30. În sfâr[it, un alt criteriu de autenticitateeste cel al diferen]ei, adic` al deosebirii ca specific, al cuvintelor [i faptelor lui Iisusfa]` de contemporani, fa]` de „mentalitatea autorilor cre[tini din anii ’50 ai erei noastre,precum [i de cea a contemporanilor lui Hristos din anii ’28, ’29 sau ’30“31. Acest principiu[i criteriu a fost valorificat [i verificat în mod deosebit chiar de c`tre cei mai exigen]icritici, precum Rudolf Bultmann [i Ernst Käsemann, cel din urm` stabilind, astfel,c` „pot fi considerate autentice cuvintele [i gesturile lui Iisus care nu au în mod direct

26 Ibidem.27 Charles Perrot, În c`utarea lui Iisus cel istoric, în volumul Originile cre[tinismului, Editura Polirom,

Ia[i, 2002, p. 191.28 J. Duquesne, op. cit., p. 20.29 Ch. Perrot, op. cit., p. 192.30 Ibidem.31 J.Cl. Barreau, op. cit., p. 135.

146


un corespondent în iudaismul de atunci [i care nu provin de la primele comunit`]icre[tine“

32; de exemplu, „toate cuvintele lui Iisus care atac` riturile de puritatealimentar` sau odihna din ziua de sâmb`t` (sabatul) sunt în mod evident autentice.Puritatea alimentar` [i sabatul îi las` indiferen]i pe cre[tinii converti]i proveni]idin lumea greco-roman`; contestarea lor era îns` inimaginabil` pentru rabiniicontemporani cu Hristos“ 33. Pe baza acestor principii [i criterii exegetice, speciali[tiiau ajuns la o concluzie comun`, anume c` pot fi indicate cu certitudine cuvintelece pot fi atribuite lui Iisus, pe care ei le denumesc tehnic logia.

R`mâne îns` problema raportului dintre cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos[i chipul pe care Îl avem noi ast`zi. Se pune deci întrebarea: cuvintele Lui Îl redaudeplin? Chiar dac` avem cu siguran]` cuvintele lui autentice, sunt ele capabiles` ne redea fidel [i deplin chipul Lui? În general, este cuvântul în stare s` redeapersoana autoare în chip fidel [i deplin? Se pune deci problema raportuluidintre cuvânt [i autorul lui, dintre cuvânt [i persoan`.

Comentatorii Evangheliilor sunt de acord c` „particularitatea Nazarineanului“ 34

este indubitabil`, c` „exist` în mod indiscutabil un stil al lui Iisus, unic“ 35, astfel încât,

chiar într-o lucrare precum „Credin]a unui necredincios“, Francis Jeanson spunec` „personalitatea lui Hristos este atestat` prin calitatea cuvintelor care îi suntatribuite“

36. Mai mult, cuvintele lui Iisus sunt nu numai certe [i unice, ci chiarse identific` cu persoana Lui, putându-se spune c` „El este deci în întregime cuvânt“

37.A[a cum am men]ionat, apelând inten]ionat la cei mai acrivo[i comentatori,constat`m c` [i ace[tia recunosc c` spusele Lui „r`sun` înc` asemenea unor cuvintede foc“

385, iar „cei care au încredere în El îi aud vorbele în inima lor“ 39.

Ajungem îns` la problema mai general` a raportului oric`rei persoanecu cuvântul ei. Este evident faptul c` persoana se afl` cuprins` în cuvântul ei,c`, de[i nu poate cuprinde [i reda persoana în întregime, totu[i cuvântul red` suficientpersoana. De exemplu: orice cunosc`tor de poezie este st`pân pe certitudineac` o poezie anume este a lui Eminescu [i nu a lui Blaga sau Nichita St`nescu,tocmai din cauz` c` ei sunt atât de specifici în cuvântul lor poetic – atât de specific[i deplin reda]i în el –, încât confuzia este imposibil`. Iar dac` leg`turadintre cuvânt [i persoan` este a[a de puternic` în cazul oamenilor, cu atât mai deplin`

32 Ch. Perrot, op. cit., p. 191.33 J.Cl. Barreau, op. cit., p. 136.34 Ch. Perrot, op. cit., p. 193.35 J.Cl. Barreau, op. cit., p. 17.36 Ibidem, p. 14.37 Jean-Michel Maldame, Christos pentru întreg universul, Editura Cartimpex, Cluj, 1999, p. 215.38 J. Duquesne, op. cit., p. 18.39 J.Cl. Barreau, op. cit., p. 132.

Opinii

147

trebuie s` fie ea în cazul Persoanei absolute. În cazul Mântuitorului Iisus Hristos,identitatea poate fi absolutizat`, c`ci locuirea deplin` a Persoanei Lui Hristosîn Cuvântul Lui este obligatorie prin evenimentul întrup`rii, adic` al locuiriilui Dumnezeu în trup uman. Vom încerca s` prezent`m mai explicit identitateadintre cuvântul [i persoana Mântuitorului Iisus Hristos. Aici este suficientdac` ajungem la în]elegerea c`, de[i nu exprim` niciodat` persoana deplin,totu[i cuvântul o red` în ceea ce are ea esen]ial [i specific.

Chipul lui Iisus Hristos din Tradi]ie.Credin]a [i Tradi]iaCapacitatea cuvântului lui Iisus de a-I reda propria persoan` îndrept`]e[te

Tradi]ia în calitate de transmi]`toare, ea îns`[i, a Mântuitorului Iisus Hristos.Credin]a în Iisus Hristos o parte dintre noi o avem, într-adev`r, din Tradi]ie.

Trebuie s` observ`m c` oamenii pot dobândi credin]a în dou` feluri,pe dou` c`i: 1. indirect, din Tradi]ie [i 2. direct, în mod existen]ial.

Majoritatea credincio[ilor, din toate religiile, au o credin]` din Tradi]ie,adic` transmis` [i primit` de la înainta[i, din om în om, pe cale personal`.Teologii au eviden]iat faptul c`, de[i exist` mai multe moduri de a dobândi credin]a40,de exemplu [i o în]elegere a lui Dumnezeu prin natur` – ceea ce teologii numescrevela]ia natural` sau cunoa[terea natural` –, totu[i aceasta este cu totul insuficient`[i „nu exist` om care s`-[i fi câ[tigat credin]a din natur`“

41, ci numai tot de la un omcare o are, c`ci esen]a credin]ei fiind certitudinea, „certitudinea din altul na[tecertitudinea în noi“

42. Într-adev`r, este u[or de constatat c`, în m`sura în care esen]acredin]ei o constituie certitudinea, credin]a oric`rui om se na[te din certitudineape care o constat` direct în credin]a altui om, concret. Totu[i, certitudinea credin]eiomului de lâng` noi nu e suficient`, pentru c` [tim bine c` niciun om nu se constituieîn criteriu de veridicitate. A[adar, avem nevoie de un criteriu absolut în acest sens,deci de o persoan` care st` în leg`tur` direct` cu Dumnezeu ca autor al mesajului.Aceast` persoan` uman` de]in`toare a certitudinii absolute a credin]ei, ca primitordirect de la Dumnezeu, este socotit` profetul: „Omul la care întâlnim certitudineaabsolut` a credin]ei, f`r` ca s` o fi primit de la alt om, întrucât singur iar`[inu [i-a putut-o da, nu a putut-o dobândi decât de la Dumnezeu de-a dreptul.Acesta este proorocul“

43. Este limpede c` majoritatea covâr[itoare a cre[tinilor cunosc

40 A se vedea George Remete, Dogmatica, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2000, pp. 121-132.41 Pr.prof.dr. Dumitru St`niloae, Iisus Hristos sau restaurarea omului, Sibiu, 1943, p. 12.42 Ibidem, p. 14.43 Ibidem, p. 15.

148


[i cred în Iisus Hristos prin aceast` cale a Tradi]iei, prin lungul [ir al transmiteriiei de la p`rin]ii no[tri [i pân` la primii cre[tini, din Biserica primar`. Noi credemîn Hristos nu pentru c` L-am v`zut, am vorbit sau L-am experimentat personal,ci prin al]ii. Credem în El pe baza Tradi]iei, pe legea obi[nuin]ei, a respectului[i a continuit`]ii. Comunitatea în care ne-am n`scut [i Tradi]ia ne-au înv`]at s` credemîn Iisus Hristos; noi am luat-o astfel [i o ]inem. Veridicitatea comunit`]ii constituiepentru individ veridicitatea credin]ei pe care o cultiv` el însu[i.

Este extrem de important` [i adev`rat` observa]ia c` for]a [i calitateape care le are credin]a din Tradi]ie exist` [i în alte religii, nu numai în cre[tinism.Dac` e vorba de capacitatea Tradi]iei de a transmite credin]a, atunci trebuies` recunoa[tem c` exist` tradi]ii religioase mai venerabile (cel pu]in în bazaargumentului istoric) decât cea cre[tin`. Dup` anumite criterii „obiective“[i „[tiin]ifice“, mai mult` credibilitate ar trebui s` aib` tradi]ia hindus`, budist`sau mozaic`. Tradi]ia hindus` este mai veche cu mii de ani decât cea cre[tin`,cea budist` cu 500 de ani, iar cea mozaic` cu peste 1 000 de ani. Fa]` de mozaici,de exemplu, cre[tinii sunt tineri [i novici, c`ci evreii sunt poporul care a vorbitcu Dumnezeu când lumea nici nu avea de fapt istorie, au primit credin]adirect de la Dumnezeu [i au p`strat-o neschimbat` pân` ast`zi. Veridicitatea[i certitudinea credin]ei din Tradi]ie le au deci nu numai cre[tinii, ci [i credincio[iialtor religii [i, probabil, chiar mai puternice. Experien]a ne dovede[te c`, de fapt,credin]a din Tradi]ie, credin]a de la altul nu e suficient` pentru a-mi garantaîn mod absolut Divinitatea. Oricât de veridic` [i de neclintit` ar fi con[tiin]a lui,tot nu este de ajuns. În definitiv, toate religiile ne-revelate au oferit o con[tiin]`de granit, c`ci numai a[a se explic` sacrificiul adep]ilor [i r`spândirea lor.Tot astfel, marile imposturi [i monstruozit`]i ale istoriei au avut credin]` absolut`,de neclintit. Dac` fervoarea [i sacrificiul ar fi criterii depline pentru valoareaunei religii, atunci Islamul ar fi de departe prima, iar cre[tinismul ultima,a[a cum ne dovede[te istoria contemporan`.

{i, chiar dac` am avea certitudinea adev`rului, trebuie s` observ`mc`, prin credin]a din Tradi]ie, credincio[ii simpli nu pot avea maximul credin]ei,c`ci acesta îl are numai profetul, întrucât numai el st` în leg`tur` direct`cu Dumnezeu. {i atunci, numai pe baza Tradi]iei este evident c` nu se poate stabiliadev`rul credin]ei cre[tine; credin]a din Tradi]ie nu-l poate asigura pe cre[tinde absolutul credin]ei personale.

Credin]a din Tradi]ie este absolut necesar`, pentru c` îl asigur` pe individde obiectivitatea credin]ei sale. Faptul c` persoanele din jur [i lumea cunoscut`[i credibil` lui stau în aceea[i credin]` este pentru el un criteriu esen]ial,f`r` de care n-ar putea tr`i. Oricât de puternic [i sigur ar fi individul, oricât de certear fi experien]ele lui, el nu poate avea certitudini decât în leg`tur` cu semenii.

Opinii

149

Gânditorii au stabilit indubitabil c` drumul la sine este prin cel`lalt, c` eulse cunoa[te prin tu, c` nu exist` obiectivitate [i siguran]` decât prin tu [i el44 .Orice în]elegere [i cucerire personal` sunt valabile numai dac` sunt validatede Tradi]ie. Con]inutul [i calitatea Tradi]iei sunt de importan]` covâr[itoarepentru obiectivitatea [i asigurarea individului. F`r` validarea Tradi]iei, credin]ase divide [i se relativizeaz`; am avea atunci tot atâ]ia Iisus câ]i cre[tini exist`!Credin]a din Tradi]ie este temelia obligatorie pentru întemeierea oric`rei credin]epersonale.

Trebuie observat c`, pentru a deveni o certitudine proprie, o credin]` absolut`,orice adev`r necesit` dou` probe sau valid`ri: 1. a Tradi]iei [i 2. personal`.Credin]a din Tradi]ie îi ofer` individului o con[tiin]` [i o temelie obiectiv`;dar e nevoie [i de autentificarea experien]ei personale. Oricât` credin]` [i veridicitatea[ constata în cineva de lâng` mine, adev`rul nu devine pentru mine absolut decâtîn clipa în care îl experimentez personal: credin]a ta m` impresioneaz`, dar numaiexperien]a mea e absolut` pentru mine. Cred ceea ce experimentez eu,nu ceea ce crezi tu, oricât` încredere mi-ai inspira. Convingerea Tradi]ieiîn autenticitatea valorilor pe care mi le ofer` este impun`toare, dar nu suficient`pentru a-mi deveni absolut`. De exemplu: convingerea unanim` a Tradi]ieiîn valoarea lui Eminescu trebuie s` i se impun` oric`rui om normal, dar Eminescunu devine pentru mine credin]` decât dac` eu însumi în]eleg, prin contact direct,valoarea lui. Credin]a împlinit` nu poate fi numai un dar, o valoare primit`,de-a gata. Ea este o mâncare primit`, dar pe care o verific [i o probez cu efortul[i în]elegerea mea; n-o m`nânc de-a gata, ci o gust înainte de a mânca.Orice cunoa[tere [i credin]` trebuie s` aib` girul Tradi]iei; dar impropriereade c`tre fiecare nu se poate face f`r` în]elegere, ci abia dup` aceea se poate vorbide certitudinea [i deplin`tatea credin]ei. Credin]a deplin` este, astfel, obiectiv`[i subiectiv` în acela[i timp.

*|n ultima parte a materialului, autorul ne va vorbi despre cele trei moduri prin care poate fi

experimentat` [i dob#ndit` \nv`]`tura lui Iisus Hristos.

44 A se vedea Martin Buber, Eu [i Tu, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1992, pp. 29-31.

150


STRATEGII DE SECURITATESTRATEGII DE SECURITATESTRATEGII DE SECURITATESTRATEGII DE SECURITATESTRATEGII DE SECURITATEÎN UNELE STATE MEMBRE ALE UEÎN UNELE STATE MEMBRE ALE UEÎN UNELE STATE MEMBRE ALE UEÎN UNELE STATE MEMBRE ALE UEÎN UNELE STATE MEMBRE ALE UE

– CAZUL SPANIEI – (II)– CAZUL SPANIEI – (II)– CAZUL SPANIEI – (II)– CAZUL SPANIEI – (II)– CAZUL SPANIEI – (II)

Dr. Tiberiu T~NASE

Dr. Tiberiu T`nase – lect.univ. la Academia Na]ional` de Informa]ii „Mihai Viteazul“.

Comunitatea de Informa]iiComunitatea de Informa]iiComunitatea de Informa]iiComunitatea de Informa]iiComunitatea de Informa]iia Spaniei [i rolul acesteiaa Spaniei [i rolul acesteiaa Spaniei [i rolul acesteiaa Spaniei [i rolul acesteiaa Spaniei [i rolul acesteiaîn asigurarea securitq]iiîn asigurarea securitq]iiîn asigurarea securitq]iiîn asigurarea securitq]iiîn asigurarea securitq]iiconform Directiveiconform Directiveiconform Directiveiconform Directiveiconform Directiveide apqrare na]ionalqde apqrare na]ionalqde apqrare na]ionalqde apqrare na]ionalqde apqrare na]ionalqComunitatea spaniol` de Informa]ii are trei

componente:• structura propriu-zis` de informa]ii

(intelligence), format` din Centrul na]ionalde coordonare a ac]iunilor antiteroriste(Centro Nacional de CoordinacionAntiterorista/CNCA), Centrul na]ionalde informa]ii (Centro National de Intelgencia/CNI) [i Comisia delegat` de Guvernpentru probleme de informa]ii (ComisionDelegada del Gobierno Para Asuntosde Inteligencia/CDGAI);

• direc]iile de informa]ii ale armatei,precum [i departamentele de combaterea criminalit`]ii organizate.

Centrul na]ional de coordonare a ac]iunilor antiteroristeCentrul a fost înfiin]at la 28 mai 2004. Aceast` structur` cu caracter permanent

include cadre provenind din For]a na]ional` de poli]ie [i Garda Civil` (Guardia Civil),

In the second part of the article,the author presents Spain’s intelligencecommunity and its role in providingnational security. In this respect,he describes the attributions of the threebodies of the intelligence community:National Antiterrorism CoordinationCentre, the National IntelligenceCentre and the Government DelegatedCommittee for Intelligence Affairs.Analysing the aspects mentioned,the author concludes that the reformof the intelligence services has broughtabout major changes, the structuresb e c o m i n g m o r e f l e x i b l e ,and the intelligence component beingconnected to the counterintelligenceone in a more effective manner.However, the attacks in Madridon 11 March 2004 took the NationalIn t e l l i g ence Cen t r e and eventhe antiterrorist coalition by surprise,proving that there can be neitherpanacea nor s imple so lu t ionsto countering terrorism.

Keywords: Islamic terrorism;security strategy; regional instability;intelligence services

Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`

151

beneficiind, totodat`, de sprijinul a circa 5 agen]ii din Centrul na]ional de informa]ii.CNCA urm`re[te culegerea, analizarea [i valorificarea tuturor informa]iilorcu privire la activit`]ile teroriste ce constituie amenin]`ri la adresa securit`]iina]ionale, dar [i interna]ionale.

În acest sens, CNCA are ca principale obiective: actualizarea amenin]`rilorteroriste, ini]iativ` în lupta antiterorist`, identificarea scenariilor posibile de ac]iuneîn contracararea terorismului [i planificarea acestora, elaborarea listeiprivind infrastructurile critice. CNCA se subordoneaz` direct Secretarului de statpe probleme de securitate, iar conducerea Centrului este de]inut`, potrivit principiuluirota]iei, la fiecare doi ani, de Poli]ia Na]ional` [i Garda Civil`.

Centrul na]ional de informa]iiCa urmare a reformei din anul 2002, principalul serviciu de informa]ii al Spaniei

s-a transformat în Centrul na]ional de informa]ii. Astfel, Legea 11/2002, din 6 mai,reglementeaz` obiectivele, principiile, cadrul juridic al CNI, iar Legea 2/2002,din 7 mai, reglementeaz` aspecte legate de controlul asupra activit`]ii sale.Ulterior, Decretul regal 436/2002 din 10 mai stabile[te structura CNI.Centrul este subordonat Ministerului Ap`r`rii, dar are, în realitate, un statut autonomfunc]ional în ceea ce prive[te organizarea sa intern`, managementul bugetului[i al personalului4.

Din punct de vedere administrativ, CNI este condus de c`tre un directorce are rangul de secretar de stat. Directorul CNI este numit prin decret regal,la propunerea ministrului ap`r`rii, având un mandat de cinci ani. Obiectivele CNIsunt definite anual în cadrul Directivei de informa]ii (figura 2).

Prin elaborarea Directivei na]ionale de informa]ii de c`tre Comisia delegat`de Guvern pentru probleme de informa]ii se identific` necesitatea beneficiaruluiîn ceea ce prive[te informa]ia de securitate. Opera]ionalizarea acestor obiective,practic planificarea operativ`, se face în func]ie de un „Plan permanent de intelligence“.Particularit`]ile strategice ale Spaniei determin` o identificare [i o clasificarea priorit`]ilor activit`]ii serviciilor de informa]ii. Astfel, principalul obiectiv al CNIeste furnizarea de informa]ii guvernului pentru a preveni [i, dac` este cazul,a înl`tura toate riscurile [i amenin]`rile care afecteaz` independen]a [i integritateaSpaniei, interesele na]ionale, stabilitatea statului de drept [i a institu]iilor sale.

4 Efectivele sale, în 2008, erau de circa 2 250 de agen]i; în 2009, bugetul CNI a fost de 255 de milioanede euro. CNI desf`[oar` activit`]i în 80 de ]`ri, în special în Africa de Nord (supravegheaz` enclavele Ceuta[i Melilla), în Orientul Mijlociu [i în America de Nord, pe site-ul http://www.mde.es/Organigrama/org_ministro_de_defensa.htmI

152


Figura 2

Func]iile CNI sunt reglementate de articolul 4 al Legii 11/2002, astfel:• culegerea, analiza, valorificarea informa]iilor în scopul asigur`rii securit`]ii na]ionale

[i în cel al promov`rii intereselor politice, economice, industriale, comerciale [i strategiceale Spaniei;

• prevenirea, identificarea [i înl`turarea activit`]ilor serviciilor str`ine sau a grupurilorde persoane ce pun în pericol ordinea constitu]ional`, drepturile [i libertatea cet`]enilorspanioli, suveranitatea, integritatea [i securitatea statului, stabilitatea institu]iilor sale,interesele economice na]ionale [i bun`starea popula]iei;

• promovarea rela]iilor de cooperare [i colaborare cu servicii de informa]ii din alte ]`risau cu organisme interna]ionale, pentru realizarea cu succes a obiectivelor stabilite;

• asigurarea securit`]ii informa]ionale prin intermediul Centrului na]ional criptologic(CCN), integrat în cadrul CNI; aceast` structur` formeaz`, certific` [i acrediteaz`propriul personal;

• garantarea securit`]ii tehnologice [i informa]ionale a diferitelor organisme ale administra]ieipublice;

• asigurarea protec]iei informa]iilor clasificate – Biroul na]ional de securitate este structuraintegrat` în CNI abilitat` de a asigura protec]ia informa]iilor clasificate;

• garantarea protec]iei personalului [i a infrastructurii proprii.

Pentru realizarea acestor func]ii, CNI are ca zone de ac]iune: informa]ii externe;contra-terorism, economie [i tehnologie; contraspionaj; securitate informa]ional`;securitatea documentelor clasificate.

Structura CNI – Decretul Regal 432/2002, din mai 2002, [i DecretulRegal 612/2006, din 19 mai, reglementeaz` structura CNI, care, pentru a ob]ine


153

un plus de eficacitate în îndeplinirea misiunilor sale, este structurat dup` cumurmeaz`: director, secretariatul general, direc]ii tehnice.

Directorul are rang de secretar de stat [i este numit prin Decret Regal,la propunerea ministrului ap`r`rii. Atribu]iile sale vizeaz`: elaborarea propuneriiprivind structura organic` a CNI; stabilirea rela]iilor de colaborare, în ceea ce prive[teactivitatea CNI, cu serviciile de informa]ii ale for]elor armate [i ale structurilorde securitate ale statului, precum [i cu structuri ale administra]iei publice,în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite; coordonarea activit`]ii Centrului na]ionalcriptologic; coordonarea activit`]ii Autorit`]ii na]ionale de securitate delegate(Autoridad National de Seguridad Delegada/ANS-D), structur` ce are misiuneade a asigura managementul informa]iilor clasificate NATO [i UE.

Secretariatul general este condus de un secretar general ce are rangde sub-secretar de stat, numit prin Decret Regal, la propunerea ministrului ap`r`rii.Atribu]iile sale constau în: ajutor [i asisten]` pentru director, în desf`[urareaactivit`]ilor sale; stabilirea mecanismelor [i a sistemelor de organizare a Centruluina]ional de intelligence [i determinarea ac]iunilor precise pentru actualizarea[i îmbun`t`]irea acestora; managementul personalului CNI.

Direc]iile tehnice: Direc]ia tehnic` de informa]ii, ce are în subordine urm`toarele subdirec]ii:

1. Subdirec]ia de informa]ii externe, cu atribu]ii în ob]inerea, evaluarea[i diseminarea informa]iilor pentru a putea preveni pericolele, amenin]`rilesau agresiunile externe asupra independen]ei sau integrit`]ii teritoriale a Spaniei,asigurând interesele na]ionale.

2. Subdirec]ia de contrainforma]ii, ce are ca atribu]ii detectarea [i neutralizareaactivit`]ilor serviciilor de informa]ii str`ine de pe teritoriul Spaniei.

3. Subdirec]ia de contraterorism înlocuie[te vechea Divizie de informa]ii interne[i î[i asum` func]iile prev`zute de Legea 4/2002, astfel: prevenirea, detectarea[i posibila neutralizare a grupurilor sau persoanelor ce provoac` riscuri, amenin]`risau atentate împotriva ordinii constitu]ionale, a drepturilor [i libert`]ilor cet`]enilorspanioli, suveranit`]ii, integr`rii [i securit`]ii statului, a stabilit`]ii institu]iilor,intereselor economice [i a statutului de drept; coordonarea activit`]ii cu celelaltestructuri specializate în lupta antiterorist`, în special cu Centrul na]ionalde coordonare antiterorist`.

4. Subdirec]ia tehnic` are ca atribu]ii ob]inerea, evaluarea [i interceptareatraficului de semnale cu caracter strategic; interceptarea legal` a comunica]iilor,interpretarea imaginilor interceptate de c`tre sateli]i.

5. Subdirec]ia de interven]ie operativ`. Direc]ia tehnic` de sprijin în activitatea de informa]ii are ca atribu]ie

îndeplinirea misiunilor cu caracter operativ, utilizând tehnic` [i mijloace adecvateîn scopul ob]inerii informa]iilor.

154


Direc]ia tehnic` de resurse are în subordine urm`toarele structuri: departamentadministrativ, departament financiar, departament pentru managementul personalului;centre de formare. Centrele de formare asigur` preg`tirea personalului Centrului na]ionalde informa]ii, organizând cursuri de formare [i perfec]ionare a personalului în domeniultehnic, al comunica]iilor, analiza informa]iilor, limbi strìne, precum [i preg`tireapersonalului pentru misiunile în strìn`tate. În acest sens, centrele de formareau ca func]ii derularea cursurilor necesare procesului de formare [i perfec]ionarea cadrelor, în acord cu obiectivele CNI sau, conform conven]iilor de colaborare,cu structuri sau servicii similare; organizarea orarului, cursurilor, seminariilor[i a oric`rei alte activit`]i de perfec]ionare [i specializare a personalului Centruluina]ional de informa]ii.

Structurile de sus]inere a Secretarului de stat – Director sunt Cabinetul directorului[i Cabinetul juridic.

Structurile integrate ale CNI sunt: Centrul na]ional criptografic, Oficiul na]ionalde securitate (Oficina Nacional de Seguridad/ONS), Oficiul na]ional de informa]ii[i contrainforma]ii (Oficina Nacional de Inteligencia y Contrainteligencia/ONIC).

Centrul na]ional criptologic are misiunea de a coordona diferitele structuricare utilizeaz` procedurile de criptare [i de asigurare a securit`]ii tehnologieiinforma]iilor.

Oficiul na]ional de securitate, creat în anul 1983, este integrat în diviziade securitate a CNI, func]ia sa fiind aceea de a asigura securitatea informa]iilorclasificate NATO/UE. În acela[i timp, ONS gestioneaz` accesul la informa]iiclasificate NATO/UE [i asigur` managementul informa]iilor clasificateprivind acordurile bilaterale [i multilaterale privind industria de ap`rare.

Oficiul na]ional de informa]ii [i contrainforma]ii are misiunea de a coordonaactivitatea Centrului na]ional de informa]ii, dezvoltând [i men]inând cooperareaîntre structurile de informa]ii [i celelalte structuri de securitate, precum [i institu]iiale statului în scopul atingerii obiectivelor stabilite.

Principalii beneficiari ai produsul final al CNI (informa]ia de securitate)sunt: prim-ministrul, ministerele (Ministerul Afacerilor Externe [i al Cooper`rii,Ministerul Ap`r`rii [i Ministerul de Interne), precum [i alte departamenteale administra]iei de stat. CNI este o structur` care sus]ine, prin intermediulinform`rilor, procesul decizional, nefiind responsabil` de m`surile luate în bazaacestor inform`ri. Tot ceea ce prive[te activitatea CNI, organizarea, structura intern`,mijloacele [i procedeele, personalul, resursele tehnice, baza de date, surselede informare, toate informa]iile sunt clasificate [i protejate strict secret,în conformitate cu legisla]ia specific` [i cu acordurile interna]ionale.

Relativ la controlul parlamentar, CNI prezint` Congresului deputa]ilor,conform dispozi]iilor din regulamentul sù, prin intermediul Comisiei parlamentare,


155

responsabil` de controlul bugetului [i condus` de pre[edintele Congresului,informa]ii privind func]ionarea sa, precum [i informa]ii în leg`tur` cu activit`]ilederulate. Reuniunea comisiei [i informa]iile comunicate au un caracter secret.

Controlul juridic este asigurat de un magistrat al tribunalului suprem,desemnat prin majoritate calificat` de c`tre Consiliul general al puterii judec`tore[ti.El trebuie s`-[i dea acordul în ceea ce prive[te toate tipurile de m`suri care au ca efectviolarea domiciliului sau a secretului coresponden]ei, cu condi]ia ca aceste m`suris` se înscrie în misiunile [i func]iunile CNI.

Analizând aspectele prezentate, putem spune c` reforma serviciilor de informa]iia produs schimb`ri importante, structurile devenind mai flexibile, iar componentainformativ` este cuplat` cu cea contrainformativ` într-un mod mai eficient.

Cu toate acestea, atentatele care au avut loc în Madrid la 11 martie 2004au luat pe nepreg`tite Centrul na]ional de informa]ii [i chiar coali]ia antiterorist`,demonstrând faptul c` nu exist` nici panaceu [i nici solu]ii simple în domeniulcombaterii terorismului.

De altfel, momentul Madrid 2004 a fost urmat de o serie de m`suri importante,printre care:

• promulgarea unui pachet de m`suri destinat sprijinirii luptei de combatere a terorismuluiislamic, care se refer` la un spectru vast de probleme, cum ar fi efectuarea de controaleasupra fondurilor expediate [i asupra banilor transfera]i electronic, în scopul evit`riisitua]iilor în care organiza]iile de caritate sunt utilizate drept surs` de finan]area terorismului, precum [i sporirea controalelor efectuate la Banca Spaniei pentru a-i identificape titularii de produse financiare considerate a fi „poten]ial periculoase pentru securitateastatului“;

• angajarea unor agen]i operativi [i traduc`tori la unit`]ile care se ocup` de luptaîmpotriva terorismului islamist. În paralel, conducerea Centrului na]ional de informa]iia lansat o ampl` campanie de recrutare de noi agen]i, îndeosebi cunosc`tori ai limbiiarabe clasice sau ai dialectelor acesteia ori ai limbii chineze etc.

*Având exemplul Fran]ei [i al Marii Britanii, Spania are nevoie de o nou` strategie

de securitate, care s` ofere r`spuns provoc`rilor secolului XXI. Indiscutabil,o strategie na]ional` de securitate spaniol` reprezint` r`spunsul adecvatla incertitudinile [i complexitatea mediului de securitate actual [i viitor, aspectrecunoscut la nivelul statelor membre ale UE. De altfel, elaborarea unei strategiina]ionale de securitate cu o evident` focalizare pe domeniul intelligence-uluitrebuie privit` ca fiind cea mai eficient` investi]ie pentru viitor.

Secolul XXI este marcat de transform`ri profunde ale mediului interna]ionalde securitate. Lumea devine tot mai complex` [i interdependent`, iar fenomenulglobaliz`rii se afirm` tot mai mult ca fiind ireversibil. Apari]ia unei economii globale,puternic interconectat`, reconfigureaz` sistemul alian]elor interna]ionale, accelereaz`

156


adoptarea tehnologiilor [i d` amploare dezvolt`rii unor noi centre economice.Aceast` lume interconectat` ofer` multor societ`]i noi oportunit`]i, dar dezvolt`[i semnificative riscuri pentru securitatea interna]ional`.

Instabilitatea regional`, rezultat` în urma r`spândirii fundamentalismuluireligios, migra]ii masive de popula]ii [i competi]ia pentru resursele naturale,al`turi de al]i factori, constituie coordonatele care definesc noi cerin]epentru serviciile de informa]ii [i securitate.

Preocup`rile statelor în vederea organiz`rii mai eficiente a serviciilorde informa]ii au crescut în ultima perioad` [i, mai ales, dup` atacurile teroristedin Statele Unite [i Europa. Serviciile de informa]ii trebuie s` contribuie la reducereariscurilor [i amenin]`rilor interna]ionale la adresa ]`rii, prin participarea la efortulde realizare a superiorit`]ii informa]ionale în anumite zone de interes. Atunci cândobiectivele generale sunt articulate într-o strategie na]ional`, serviciile [i agen]iilespecializate de informa]ii î[i subordoneaz` programatic întreaga activitate maniereiîn care obiectivele na]ionale se traduc în misiuni informative. Este vorbade un demers de ansamblu, sistematic [i pe termen lung, care trebuie s` se desf`[oareîn întregul sistem na]ional de informa]ii, pentru ca acesta s` r`spund` a[tept`rilorprivind protejarea intereselor ]`rii.

BIBLIOGRAFIE

1. Charlie Edwards, Spain in the 21st Century: The Case for a National Security Strategy,Real Instituto Elcano, 2008.

2. Antonio M. Diaz Fernandez, Los servicios de inteligencia espanoles. Desde la guerra civilhasta el 11-M. Historia de una transicion, Madrid, Alianza Editorial, 2006.

3. Antonio Fonfria Mesa (coord), Hacia Una Estrategia de Seguridad Nacional Para Espana,Centro Superior de Estudios de la Defensa Nacional, 2009.

4. Tiberiu T`nase, Ana Maria Porumbi]`, Considera]ii privind transform`rile [i adaptareaserviciilor de informa]ii [i securitate la noul mediu de securitate al secolului al XXI-lea. Sesiuneade comunic`ri [tiin]ifice Stabilitate [i Securitate Na]ional`, U.N.Ap., aprilie, 2008.

5. Comunitatea de informa]ii a Spaniei [i rolul acesteia în asigurarea securit`]ii na]ionale(traducere), pe site-ul www.cni.es [i www.mds.es; Libro Blanco de la Defensa, MDE, Madrid, 2000.

6. www.cni.es7. www.nids.es.

157

PREG|TIREA ECONOMIEI NA}IONALEPENTRU AP|RARE

– parte component\ a securit\]ii na]ionale – (II)

C`pitan-comandor Adrian VOINEA

C`pitan-comandor Adrian Voinea – Ministerul Administra]iei[i Internelor.

4 Art. 3 lit. d), ibidem.5 Art. 14, ibidem.6 Art. 15, ibidem.7 Art. 3 lit. d), ibidem.

Asigurarea îndeplinirii sarcinilorce decurg din Planul de mobilizareprin Planul anual de preg\tirea economiei na]ionalepentru ap\rareÎn conformitate cu prevederile legisla]iei

în domeniu4, Guvernului îi revine obliga]iade a aproba anual, prin hot`râre, Planul de preg`tirea economiei na]ionale pentru ap`rare, denumitîn continuare Plan de preg`tire. Obiectivul principalal Planului de preg`tire este asigurarea, din timpde pace, a condi]iilor pentru îndeplinirea sarcinilorprev`zute în Planul de mobilizare. În acest sens[i în baza legisla]iei amintite5, Administra]ia Na]ional`are obliga]ia elabor`rii Planului de preg`tire[i punerii în aplicare a acestuia prin contracteîncheiate cu operatorii economici sau alte institu]iispecializate6, în conformitate cu legisla]ia din domeniulachizi]iilor publice. Proiectul Planului de preg`tirese supune aprob`rii Guvernului prin hot`râre7.

In the second part of the article,the author addresses the main tasksthat derive from the mobilisation plancomprised in the annual p lanof preparing the national economyfor defence. The project of the preparationplan is drawn up based on the propositionsreceived from the involved ministriesand other authorities of the publicadministration in whose domaintakes place the activity of the economicoperators whose tasks are assignedthrough the mobilisation plan for defenceapproved by decision of the SupremeCouncil o f National Defence.The project of the plan is also drawn upwith the purpose of using it as a basisfor the substantiation of the budgetaryallocations necessary each yearto prepare the economy for defence.A c c o r d i n g t o t h e p r o v i s i o n sof the normative documents in the field,the preparat ion p lan cons i s t sin the goals, measures, prioritiesand resources needed for providingminimum conditions that will triggerthe implementation of the mobilisationplan.

Keywords: national economy;military assets; mobilisation; publicacquisitions

158


Proiectul Planului de preg`tire se elaboreaz` pe baza propunerilor primitede la ministerele de resort [i alte autorit`]i ale administra]iei publice în domeniulc`rora î[i desf`[oar` activitatea operatorii economici care au sarcini stabiliteprin Planul de mobilizare pentru ap`rare aprobat prin hot`râre a Consiliului Supremde Ap`rare a }`rii. Proiectul Planului de preg`tire se elaboreaz` [i în scopul utiliz`riilui ca baz` pentru fundamentarea aloca]iilor bugetare necesare în fiecare an preg`tiriieconomiei pentru ap`rare.

În figura 2 este prezentat schematizat con]inutul Planului de preg`tire a economieina]ionale pentru ap`rare. Acest document este corelat cu aloca]iile bugetarerepartizate de Administra]ia Na]ional` prin bugetul Ministerului Administra]iei[i Internelor. Fondurile alocate de la bugetul de stat sunt repartizate pe domenii,m`suri [i ac]iuni.

Conform prevederilor actelor normative din domeniu, Planul de preg`tirecuprinde obiectivele, m`surile, priorit`]ile [i resursele necesare pentru asigurareaunor condi]ii minime care s` conduc` la punerea în aplicare a Planului de mobilizareaprobat prin hot`râre a Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii.

Obiectivele Planului de preg`tirePrincipalul obiectiv îl reprezint` crearea condi]iilor privind punerea în aplicare

a Planului de mobilizare, prin realizarea activit`]ilor de preg`tire a economieiîn domeniile industriei, comunica]iilor, transporturilor [i s`n`t`]ii, cuprinseîn Planul de preg`tire.

Obiectivele urm`rite prin activit`]ile de preg`tire a economiei pentru ap`rareplanificate sunt:

• completarea [i p`strarea rezervelor de mobilizare, pe baza Nomenclatorului[i limitelor de constituire a rezervelor de mobilizare, aprobate prin hot`rârea Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii;

• p`strarea capacit`]ilor pentru ap`rare strict specializate;• actualizarea documenta]iilor tehnice necesare realiz`rii produselor

de tehnic` militar`;• alte activit`]i considerate ca necesare.

M`suri [i ac]iuni de preg`tire a economiei na]ionalepentru ap`rare [i priorit`]i în realizarea lor

De regul`, prin Planul anual de preg`tire se stabilesc, în ordinea de prioritate,urm`toarele m`suri [i ac]iuni de preg`tire a economiei na]ionale pentru ap`rare:

a) p`strarea produselor din rezerva de mobilizare în condi]iile tehnice[i de securitate prev`zute în normele specifice, astfel încât s` se asigure folosirealor operativ` în caz de necesitate, inclusiv în situa]ii de urgen]`;

b) securizarea capacit`]ilor pentru ap`rare destinate depozit`rii produselordin rezervele de mobilizare;


159

Fig

ura

2:

Pla

nul

de p

reg`

tire

a e

cono

mie

i na

]ion

ale

pent

ru a

p`ra

re

160


c) completarea stocurilor constituite ca rezerve de mobilizare, prin achizi]ionareaunor produse specifice domeniului industriei, comunica]iilor, transporturilor [i s`n`t`]ii;

d) împrosp`tarea produselor perisabile existente în stocurile de mobilizare;e) trecerea în conservare a unor active din componen]a capacit`]ilor pentru ap`rare,

strict specializate, destinate produc]iei de tehnic` de lupt`, armament [i muni]ii,care nu au comenzi pe timp de pace;

f) actualizarea documenta]iilor tehnice necesare realiz`rii produselor de tehnic`militar` cuprinse în Planul de mobilizare, care au fabrica]ia sistat` pentru o perioad`mai mare de 3 ani;

g) valorificarea sau distrugerea, dup` caz, a produselor scoase definitivdin rezerva de mobilizare.

Resursele destinate îndeplinirii Planului de preg`tireResursele destinate punerii în aplicare a Planului de preg`tire sunt constituite din:a) fonduri asigurate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Administra]iei

[i Internelor pentru Administra]ia Na]ional` la Capitolul 80.01 „Ac]iuni generaleeconomice, comerciale [i de munc`“;

b) bunuri materiale destinate realiz`rii m`surilor [i ac]iunilor stabilite prin Planulde preg`tire.

Reparti]ia creditelor bugetare se detaliaz` pe domenii (industrie, comunica]ii,transporturi [i s`n`tate) [i activit`]i (p`strarea capacit`]ilor pentru ap`rare, p`strarearezervelor de mobilizare, actualizarea documenta]iilor tehnice, alte ac]iuni).

Detalierea m`surilor [i ac]iunilor stabilite prin Planul de preg`tireA. P`strarea capacit`]ilor pentru ap`rare. Trecerea în conservare a utilajelor,

instala]iilor, liniilor tehnologice [i a altor active apar]inând capacit`]ilor de produc]iepentru ap`rare strict specializate destinate realiz`rii tehnicii militare prev`zut`în planul de mobilizare, care nu se produce în timp de pace, se face în limita fonduriloralocate de la bugetul de stat, pe baza unor contracte încheiate cu Administra]iaNa]ional`. În acest scop, operatorii economici de]in`tori întocmesc [i supun aprob`rii,conform legii, planuri de conservare-securizare, în care sunt prev`zute:

• modul de realizare a protec]iei împotriva coroziunii, îmb`trânirii,degrad`rii fizice [i chimice a activelor ce compun capacit`]ile conservate,astfel încât s` fie men]inute în parametrii tehnico-func]ionali reglementa]ide normele tehnice [i tehnologice specifice;

• modul de securizarea a capacit`]ilor trecute în conservare, prin asigurareapazei acestora, a altor m`suri de p`strare în deplin` securitate,inclusiv cele privind securitatea muncii, pazei împotriva incendiilor[i protec]ia mediului, precum [i a condi]iilor de climat tehnologic impusede normativele de profil.


161

B. Administrarea rezervelor de mobilizare. P`strarea rezervelor de mobilizarese asigur` de c`tre operatori economici specializa]i, pe baza [i în condi]iile stabiliteprin contractele încheiate cu Administra]ia Na]ional`, în conformitate cu prevederilelegisla]iei privind preg`tirea economiei na]ionale [i a teritoriului pentru ap`rare,ale legisla]iei privind achizi]iile publice, precum [i ale normelor specificeprivind p`strarea diferitelor categorii de bunuri materiale. Prin Planul de preg`tirese actualizeaz`, completeaz` [i/sau modific` toate condi]iile privind p`strarearezervelor de mobilizare la operatorii economici depozitari, inclusiv modific`riale tarifelor sau stabilirea cheltuielilor legate de depozitare.

Achizi]iile de materii prime, materiale, echipamente [i alte produsepentru constituirea/completarea/reîntregirea/împrosp`tarea stocurilor rezerv`de mobilizare se realizeaz` în baza Planului de preg`tire cu respectarea prevederilorlegisla]iei din domeniul achizi]iilor publice.

Valorificarea [i distrugerea produselor scoase definitiv din rezervele de mobilizarese realizeaz`, de asemenea, în baza Planului de preg`tire, cu respectarea actelornormative ce reglementeaz` activitatea în domeniu. Fondurile ce rezult`din valorificarea produselor scoase din rezervele de mobilizare constituite veniturila bugetul de stat.

C. Actualizarea documenta]iei tehnice. În baza Planului de preg`tire,documenta]ia tehnic` de muni]ii, armamente [i echipamente militare cuprinseîn planul de mobilizare, a c`ror fabrica]ie a fost sistat` pentru o perioad` mai marede 3 ani, poate fi actualizat` de c`tre institutele de cercetare-proiectare de profil,care pot elabora [i documenta]ii destinate fabric`rii sau repar`rii tehnicii militareîn condi]ii derogatorii, pe baza unor teme-program avizate de c`tre organelecu sarcini de înzestrare ale beneficiarilor [i aprobate de c`tre Administra]ia Na]ional`.Se urm`re[te, astfel, punerea de acord a documenta]iilor cu modific`rile interveniteîn ceea ce prive[te: standardele; normele [i condi]iile tehnice; m`rcile [i sorto-tipodimensiunile de materiale, substan]e, elemente de asamblare sau elementeelectronice; tehnologiile disponibile privind toleran]ele, tratamentele termice,termochimice [i acoperirile de suprafa]`. Dup` elaborare, documenta]ia se aprob`conform reglement`rilor existente pentru realizarea documenta]iei în timp de pace.

Prin Planul de preg`tire se realizeaz`, cu finan]are de la buget, [i actualizareadocumenta]iei tehnologice de c`tre operatorul economic produc`tor, în cazulîn care actualizarea documenta]iei tehnice impune [i acest lucru.

D. Alte ac]iuni considerate ca fiind necesare privind preg`tirea economiei na]ionalepentru ap`rare [i care nu vizeaz` p`strarea capacit`]ilor pentru ap`rare, administrarearezervelor de mobilizare [i/sau actualizarea documenta]iei tehnice.

162


ASPECTE GLOBALEASPECTE GLOBALEASPECTE GLOBALEASPECTE GLOBALEASPECTE GLOBALEALE COMPONENTEI MILITAREALE COMPONENTEI MILITAREALE COMPONENTEI MILITAREALE COMPONENTEI MILITAREALE COMPONENTEI MILITARE

A PUTERII MARITIME CHINEZE{TI (IA PUTERII MARITIME CHINEZE{TI (IA PUTERII MARITIME CHINEZE{TI (IA PUTERII MARITIME CHINEZE{TI (IA PUTERII MARITIME CHINEZE{TI (IIIIII)))))C`pitan-comandor Lauren]iu ME{TERCA

The author approaches the othertwo pillars of China’s sea power,namely forward/support basesand the joint action of the ChineseArmed Forces services to/from the sea,quintessential and mutually reinforcingfor global power projection. It also tacklesthe American, Australian and Indianresponses regarding China’s growingglobal naval power in the Western Pacificand the Indian Ocean as the newstrategic maritime arena.

Although, at first sight, the Westernanalysts tend to place the American-Chinese into a Cold War framework,the reality is different, given the intrinsicmultidisciplinary interdependencebetween the largest world economies,enabling a continuous redefinitionof their relationship. Consequently,it is unlikely to witness China challengingthe US globally, but it is highly probableto see the US Navy accommodatingthe Chinese Navy that will protectits expanding maritime interestsglobally, by assuming more and biggerresponsibilities in maritime securityoperations.

Keywords : humanitarianassistance; maritime environment;South Korea; PLAN

Baze de sprijin/înaintateA[a cum se cunoa[te, de-a lungul istoriei,

marile puteri maritime [i-au construit propriile bazeînaintate pentru sprijinirea opera]iilor navalede-a lungul rutelor comerciale. Astfel, acestea au repre-zentat piloni logistici esen]iali ai marinei britaniceîn efortul de securizare a comunica] i i lorfostului imperiu britanic [i constituie [i în prezentelemente de baz` pentru proiectarea puteriide c`tre statele cu interese maritime la nivelulOceanului planetar. În consecin]`, pe fondulcre[terii puterii navale chineze sunt ridicate o seriede întreb`ri cu privire la poten]iala construirea unor baze militare înaintate care s` asigureducerea opera]iilor la distan]`. Aceast` proble-matic` este sensibil` pentru SUA [i stateledin regiune (în special India) [i a ap`rutîn prim-plan în decembrie 2009, în urmaunei declara]ii a contraamiralului (r.) chinez Yin Zhuo,care, pe fondul disloc`rii navelor militare chineze[tiîn opera]ia de contra-piraterie din Golful Aden,a men]ionat necesitatea unor baze de aprovizionare

C`pitan-comandor Lauren]iu Me[terca – Institutul de Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`,Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.


163

[i repara]ii stabile [i permanente39. Aceast` declara]ie a provocat îngrijor`ri, calmateîns` de comunicatul Ministerului Ap`r`rii, în care se men]iona: „câteva stateau înfiin]at baze de aprovizionare, dar flota chinez` este aprovizionat` atât pe mare,cât [i prin intr`ri regulate în porturi“40. Un alt val de îngrijorare acoperit de presainterna]ional` a fost produs în decembrie 2011, când autorit`]ile din Seychellesau oferit acces navelor militare chineze[ti pentru realimentare41. În acest context,exper]ii chinezi (Jin Canrong, expert la Universitatea Chinei, Renmin, [i Li Jie, colonelsenior [i cercet`tor la Academia Militar` Naval`) nu exclud înfiin]area unor bazede aprovizionare în m`rile îndep`rtate. Astfel, Li Jie sus]ine c`, „pentru multe alte state,este o modalitate comun` de a-[i asigura proviziile navale“, subliniind c` o astfelde baz` de aprovizionare, dar nu una militar`, ar u[ura procesul de aprovizionare[i ar asigura un loc pentru odihna echipajelor.

Nici pentru anali[tii americani nu este clar dac` Beijingul va optapentru baze militare tradi]ionale configurate \n sprijinul opera]iilor de lupt` la distan]`sau pentru baze logistice de aprovizionare, potrivite pentru opera]ii de contra-piraterie[i de asisten]` umanitar`42.

Pozi]ia oficial` a Chinei este reflectat` în Carta Alb` a Ap`r`rii din 2010,îns` exprimarea este oarecum eliptic`, l`sând loc unor interpret`ri: „PLAN spore[teconstruc]ia bazelor de sprijin compozite, astfel încât s` construiasc` un sistem de sprijinla ]`rm care s` se potriveasc` disloc`rii for]elor [i dezvolt`rii armamentului[i echipamentului..., exploreaz` noi metode de sprijin logistic pentru sus]inereamisiunilor maritime de lung` durat`“43.

O dezvoltare similar` urm`rit` cu interes de anali[ti, tot din perspectiva proiect`riiputerii chineze[ti, este aceea a sprijinului financiar [i material acordat de Chinaunor state precum Myanmar, Sri Lanka, Bangladesh [i Pakistan (Gwadar, portla Marea Arabiei), pentru construirea infrastructurii portuare44, a[a-numitul „[iragde perle“45, care îngrijoreaz` India. Robert Kaplan consider` c` aceast` dezvoltare

39 China Floats Idea of First Overseas Naval Base, pe site-ul http://news.bbc.co.uk/2/hi/8435037.stm40 Zhang Haizhou, China Rules out Overseas Naval Base Now, în China Daily, 01.01.2010, pe site-ul

http://www.chinadaily.com.cn/china/2010-01/01/content_9254142.htm41 With China Watching, India & Seychelles to up Anti-pirate Operations, 02.02.2012, pe site-ul

http://timesofindia.indiatimes.com/india/With-China-watching-India-Seychelles-to-up-anti-pirate-operations/articleshow/11728694.cms

42 China’s Evolving Maritime Strategy, p. 103 în Ronald O’Rourke, China Naval Modernization:Implications for U.S. Navy Capabilities – Background and Issues for Congress, 20 octombrie 2011, pe site-ulhttp://www.fas.org/sgp/crs/row/RL33153.pdf

43 China’s National Defense in 2010, pe site-ul http://news.xinhuanet.com/english2010/china/2011-03/31/c_13806851.htm

44 Robert D. Kaplan, China’s Port in Pakistan?, în Foreign Policy, 27 mai 2011, pe site-ulwww.foreignpolicy.com, accesat la 22.06.2011.

45 Teoria [iragului de perle este abordat` de Vivian Yang, China’s Pearls Unstrung – for now, 20.07.2011,pe site-ul http://atimes.com/atimes/China/MG20Ad01.html

164


trebuie v`zut` din perspectiva „asigur`rii depozit`rii produselor chineze[ti destinateOrientului Mijlociu“46, nu din cea a utiliz`rii lor ca baze navale. În opinia aceluia[iexpert, folosirea acestor porturi în scopuri militare este exclus`, deoarece ar antagonizaIndia. Ca urmare, scopul Chinei este de a „construi o re]ea extins` de comer],care va fi ap`rat`, în cele din urm`, de navele sale de r`zboi – imperiul britanicreconstituit pentru secolul 21, er` a globaliz`rii“47. În concluzie, se pare c`,pentru moment, Beijingul a optat pentru strategia „locuri de aprovizionare, nu bazemilitare“, adic` un num`r de porturi pentru navele militare, pe care s` le vizitezepentru realimentare48. Oricum, pentru desf`[urarea de opera]ii maritime de securitate,China nu are nevoie de baze militare, aranjamentele logistice cu diferite na]iunifiind mai mult decât suficiente, a[a cum demonstreaz` practica curent`.

|n schimb, pentru ducerea opera]iilor de lupt` la distan]` (proiectarea puterii)este nevoie de baze navale (militare), \ns` o astfel de strategie nu este avut` \n vedere\n acest moment de factorii decizionali.

Interac]iunea for]elor navalecu celelalte categorii de for]`spre mare [i dinspre mareProfesorul britanic G. Till a sintetizat teoria marelui strateg Corbett, referitoare

la puterea maritim`, astfel: „esen]a puterii maritime const` nu atât în ceea ce se întâmpl`pe mare, ci cum ceea are loc pe mare influen]eaz` rezultatul evenimentelor pe uscat“49.Aceast` teorie a fost „modernizat`“ [i reformulat` de G. Till [i transformat`într-un pilon al puterii maritime: „contribu]ia adus` de celelalte categorii de for]ela evenimentele ce au loc pe mare, dar [i contribu]ia adus` de for]ele navale la evenimentelede pe uscat [i din aer“50. Cu alte cuvinte, este vorba de opera]ii întrunite desf`[uratecu prec`dere în mediul maritim, care pot fi defensive (înspre mare) sau ofensivede proiectare a puterii (dinspre mare).

Contribu]ia adus` de celelalte categorii de for]e la evenimentele ce au locpe mare este de natur` defensiv` [i se întâlne[te în scenariul interzicerii accesuluifor]elor adversarului prin sprijin aerian de la sol [i loviturile cu rachete de la ]`rm,în cooperare cu capabilit`]ile navale.

46 Robert Kaplan, While U.S. is Distracted..., lucr. cit.47 Ibidem.48 Daniel J. Kostecka, A Bogus Asian Pearl, U.S. Naval Institute Proceedings, aprilie, 2011, pp. 48-52;

apud Ronald O’Rourke, China Naval Modernization…, lucr. cit., p. 43, pe site-ul http://www.fas.org/sgp/crs/row/RL33153.pdf

49 Geoffrey Till, op. cit., p. 4.50 Ibidem.


165

Referitor la contribu]ia adus` de for]ele navale la evenimentele de pe uscat[i din aer, aceasta are o dimensiune cu prec`dere regional`. Am v`zutc` platformele de proiec]ie a puterii chineze[ti, portavionul [i navele de desantde]inute în prezent, dar [i viitoarele tipuri similare, sunt prev`zute a fi folositeîn scenarii regionale, mai precis în Marea Chinei de Sud51, nu în ape albastre.Ca atare, probabilitatea de a vedea ac]iuni ale Chinei dinspre mare asupra uscatului(de genul opera]iei navale americane în Irak) la distan]e strategice este extremde redus`. Totu[i, aceast` component` poate c`p`ta valen]e globale doar în conjunc]iecu o eventual` politic` de dezvoltare, în paralel, a pilonului de baze înaintate,special destinate proiect`rii puterii.

Este foarte important s` observ`m c`, pentru moment, acest pilon are o natur`regional`, nicidecum global`, datorit` politicii de orientare regional`, reflectat`[i în programul de achizi]ii de capabilit`]i desf`[urat pân` în prezent.

Analizând cei trei piloni ai componentei militare a puterii maritime chineze[tidin perspectiva global`, se distinge faptul c` pilonul puterii navale se afl` în plin`construc]ie. La cel de-al doilea pilon nu s-a început lucrul, existând, în prezent,doar curente referitoare la posibila construire a sa, iar cel de-al treilea pilon exist`doar în plan regional, dar nu [i în plan global, din considerente politice.

R`spunsul 52 SUA, Australiei [i al Indiei

vizavi de cre[terea puterii navale globale a ChineiUn aspect deosebit de important este acela al impactului pe termen lung

pe care îl va avea, în plan global, dezvoltarea capabilit`]ilor navale chineze[ti.În viziunea lui Aaron L. Friedberg53, cre[terea puterii navale a Chinei amenin]`statu-quoul actual, caracterizat de suprema]ia necontestat` american` în Asia – Pacificde mai bine de 60 de ani.

Pe de o parte, exist` aprecieri ale anali[tilor chinezi, precum Yang Yi,care consider` c` dezvoltarea for]ei militare a unei ]`ri nu trebuie s` provoaceîngrijorarea altor state doar prin prisma capabilit`]ilor, deoarece op]iunile strategicecu privire la modalit`]ile de utilizare a for]ei sunt mult mai importante54. În context,exemplific` printr-o întrebare retoric`: Dac` SUA, în virtutea faptului c` suntcea mai puternic` for]` militar`, nu constituie [i cea mai mare amenin]are la adresa

51 Daniel J. Kostecka, From the Sea, PLA Doctrine…, lucr. cit., p. 21.52 Concentrarea pe r`spunsul celor trei state se datoreaz` faptului c` acestea au interese de securitate

care pot intra în conflict cu cele chineze[ti, aflate în expansiune în zona m`rilor îndep`rtate.53 A se vedea Aaron L. Friedberg, Hegemony with Chinese Characteristics, în The National Interest,

21.06.2011.54 Yang Yi, The Sino-American Security Dilemma at Sea, în China Security, vol. 6, nr. 3, p. 6.

166


securit`]ii lumii?! Acest aspect este avut în vedere de pre[edintele chinez,Hu Jintao, care a dat asigur`ri c`, „acum [i în viitor, China nu va urm`ri hegemonia,nici nu va lua calea expansiunii militare sau a cursei înarm`rilor cu alte state“55.Contraamiralul chinez Zhang Zhaozhang declara, în 2009, c` „PLAN nu trebuies` lupte în Oceanul Atlantic, Oceanul Indian sau în mijlocul Oceanului Pacific“56.Profesorul chinez Wenmu consider` c`, „pe termen lung, China [i SUA vor fi prietene;totu[i, americanii se vor împrieteni întotdeauna cu oponen]i de neînfrânt; nicio na]iuneînfrânt` nu poate vreodat` s` fie prieten`, pe picior de egalitate, cu SUA“57. Tot el atrageaten]ia ca Beijingul s` nu aspire la hegemonie, c`ci un astfel de curs va duce inexorabilla dec`derea puterii chineze, emulând modelul fostelor mari puteri maritime.

Pe de alt` parte, exist` un curent aflat la cealalt` extrem`, propagatde reputatul istoric Paul Kennedy, care apreciaz` c` „China este hot`rât` s` limitezehegemonia SUA în Pacific“58. Nan Li [i Christian Weuve consider` c` PLAN,pe m`sura achizi]ion`rii de capabilit`]i de proiectare a for]ei, va intra în competi]iecu marina SUA în vestul Pacificului pentru controlul m`rii într-un eventual conflictcu Taiwanul sau cu SUA [i India pentru un eventual control al c`ilor maritimevitale în estul Oceanului Indian [i în strâmtori (e.g. Malacca)59.

Cre[terea puterii navale chineze i-a determinat pe unii anali[ti americani,în frunte cu R. Kaplan, s` avanseze conceptul de îngr`dire (containment) a Chinei– concept care, pân` nu cu mult timp în urm`, p`rea desuet. Kaplan propunea,deja din 2005, descurajarea Chinei de o manier` bismarckian`, prin intermediulunei alian]e a SUA cu alia]ii regionali (Japonia, Coreea de Sud, Thailanda,Singapore, Australia, Noua Zeeland` [i India)60. De altfel, pre[edintele SUA,în cadrul speech-ul ]inut la Darwin, în noiembrie 2011, declara c` va face din prezen]a[i misiunile SUA în regiunea Asia – Pacific o prioritate de top61.

Astfel, la Darwin s-a anun]at c` bazelor americane din Coreea de Sud [i Japoniali se va ad`uga o baz` în Australia, în urma încheierii unui acord cu aceast` ]ar`

55 Anun]at la cea de a 60-a aniversare a Oceanului Armonios, 23 aprilie 2009, Richard Weitz,Global Insights. The Chinese Navy Throws a Party, pe site-ul www.worldpoliticsreview.com/article.aspx?id=3662

56 Daniel J. Kosteka, op. cit., p. 17.57 David Lai, Chinese Military Going Global, în China Security, vol. 5, nr. 1, iarna, 2009, p. 8, apud Zhang

Wenmu, Economic Globalization and China’s Sea Power, în Zhanlue yu Guanli, nr. 1, 2003.58 Paul Kennedy, The Rise and Fall of Navies, în New York Times, 05.04.2007, pe site-ul www.nytimes.com59 Nan Li [i Christopher Weuve, China’s Aircraft Carrier Ambitions, în Naval War College Review, p. 18,

pe site-ul http://www.usnwc.edu/getattachment/99679d4b-cbc1-4291-933e-a520ea231565/China-s-Aircraft-Carrier-Ambitions--An-Update

60 Robert D. Kaplan, How We Would Fight China, în The Atlantic Magazine, 2005, pe site-ulhttp://www.theatlantic.com/magazine/archive/2005/06/how-we-would-fight-china/3959/

61 Jonathan Pearlman, U.S. Will Shift Focus from Middle East to Asia Pacific, Barack Obama declares,pe site-ul http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/barackobama/8895726/US-will-shift-focus-from-Middle-East-to-Asia-Pacific-Barack-Obama-declares.html#, 17.11.2011.


167

privind dislocarea permanent` a 2 500 de infanteri[ti marini, precum [i accesulfor]elor americane la bazele aeriene australiene62. Acest angajament a fost promovatde pre[edintele Obama ca fiind „piatra de temelie a unei strategii de confruntaremai direct` a provoc`rii date de cre[terea rapid` a puterii militare [i economicea Chinei..., r`spunzând dorin]elor alia]ilor democratici din regiune, din Japoniapân` în India“. Drept r`spuns, Beijingul l-a acuzat pe Obama de escaladareatensiunilor militare în regiune [i de faptul c` SUA caut` s` încercuiasc` Chinaatât militar, cât [i economic63.

Australia, satisf`cut` cu statu-quoul actual, identificase cre[terea Chinei,în Carta Alb` din 2009, ca o provocare [i anun]ase cre[terea flotei de submarinecu 12 unit`]i, se pare, în scopul protej`rii c`ilor de comunica]ie [i, dac` este necesar,pentru a contribui în cadrul unei coali]ii conduse de SUA împotriva unei for]emaritime64.

În plus, Washingtonul poart` discu]ii cu Manila pentru utilizarea permanent`a unei baze/bazelor navale din Filipine pentru propriile nave, urmând ca o decizieîn acest sens s` fie luat`, probabil, în cursul acestui an65. Aceast` evolu]ie are locîn contextul agre`rii cre[terii cooper`rii între cele dou` state în domeniile securit`]iimaritime, ap`r`rii [i implement`rii legilor, conform prevederilor TratatuluiReciproc de Ap`rare semnat în 195167. Trebuie amintit c`, de[i trupele SUAau fost retrase în 1992, în ultimii 10 ani, SUA au fost prezente cu 600 de militaripentru instruirea militarilor filipinezi în lupta împotriva extremi[tilor islami[ti29 .

Viziunea amiralului american Jonathan Greenert, [eful opera]iilor for]elornavale ale SUA, pentru urm`toarea decad`, include operarea navelor SUAdin Singapore, iar pentru 2025 întrevede posibilitatea disloc`rii de avioane P8APoseidon [i UAV-uri în Thailanda [i Filipine68.

Referitor la India, aceasta se concentreaz` asupra realiz`rii unui echilibruîn rela]ia cu China în ceea ce prive[te proiectarea puterii, conform directorului

62 Jackie Calmes, A U.S. Marine Base for Australia Irritates China, în The New York Times, 17.11.2011,

pe site-ul http://www.nytimes.com/2011/11/17/world/asia/obama-and-gillard-expand-us-australia-military ties.html?nl=todaysheadlines&emc=tha2

63 Ibidem.64 John Frewen, Harmonious Ocean? Chinese Aircraft Carriers and the Australia – U.S. Alliance, în JFQ,

nr. 59, trimestrul patru, 2010, pp. 72-73.65 David Eimer, U.S. Could Increase Pacific Presence with Return to the Philipines, în Daily Telegraph,

26.01.2012, pe site-ul www.telegraph.co.uk66 Plan to Expand U.S. Military Presence in Philippines Assailed, Defended, preluat din Xinhua, 30.01.2012,

pe site-ul http://www.philstar.com/nation/article.aspx?publicationsubcategoryid=200&articleid=77310067 Ibidem.68 Jonathan Greenert, Navy 2025: Forward Warfighters, în Proceedings Magazine, decembrie, 2011,

pe site-ul www.usni.org

168


na]ional al informa]iilor, James R. Clapper69. Astfel, India, ]ar` care î[i dore[tesuprema]ia în Oceanul Indian, [i-a extins baza naval` de la Karwar, contrabalasândastfel investi]ia Chinei în Gwadar, [i a început s`-[i înt`reasc` prezen]aîn arhipeleagul Andaman70. În plus, a înfiin]at un nou centru naval de cercetarepentru nave de r`zboi, a lansat un prim submarin nuclear în 2009, a investitîn [antiere navale pentru construirea unui portavion [i a fregatelor stealth,a planificat achizi]ionarea a 8 avioane maritime de supraveghere cu raz` lung`[i a [ase submarine coproduc]ie franco-spaniol`71. De asemenea, a[a cum precizaR. Kaplan în Monsoon, India caut` s` contracareze orice mutare strategic` a Chineiîn Oceanul Indian, mai ales în rela]ie cu Seychelles, Mauritius [i Madagascar.Astfel, dup` dislocarea în Seychelles a unui avion de patrulare maritim` Dornierpentru opera]ii contra-piraterie, în 2011, de c`tre India, autorit`]ile din insul`le-au oferit navelor militare chineze[ti acces pentru realimentare în portul Victoria,pentru ca, în 2012, pre[edintele din Seychelles s` îl asigure pe primul-ministru indiande faptul c` India r`mâne principalul partener în domeniul dezvolt`rii72.

Totu[i, în plan global, pân` în prezent, ac]iunile Chinei nu sunt de natur`s` îngrijoreze comunitatea interna]ional`. Dimpotriv`, denot` asumareade responsabilit`]i în executarea opera]iilor de securitate maritim` (lupta contra-pirateriei), al`turi de alte state [i organiza]ii (NATO, UE, CMF), în beneficiulcomunit`]ii interna]ionale. Similar, dislocarea fregatei din gruparea din GolfulAden în sprijinul opera]iilor de evacuare a personalului chinez din Libia, în 2011,arat` grija [i responsabilitatea Chinei fa]` de garantarea siguran]ei cet`]enilors`i. F`r` îndoial` c`, în eventualitatea unor dezastre naturale, de[i de nedorit,platformele navale mari, precum Ark Royal, cea mai mare nav`-spital din lume,navele moderne de desant sau portavionul, vor fi dislocate pentru executareade misiuni de asisten]` umanitar`, ceea ce ar spori vectorul puterii soft al Chinei.

*Deocamdat`, nu se poate afirma c` Marina Militar` a Armatei Eliber`rii

Poporului (People’s Liberation Army Navy – PLAN) reprezint` o putere naval` global`,deoarece nu de]ine deocamdat` capabilit`]ile necesare. În schimb, aceasta se afl`în plin proces de tranzi]ie c`tre statutul de flot` pentru ape albastre, alc`tuit`

69 Franck Jack Daniel, Analysis – India’s Military Build up May Be Too Little to Late?, Reuters, 03.02.2012,pe site-ul www.euronews.net

70 Delhi Seeks Indian Ocean Supremacy with Warship Research, AFP, 4.01.2011, pe site-ulhttp://www.asiaone.com/News/Latest+News/Asia/Story/A1Story20110104-256385.html

71 Ibidem.72 With China Watching, India & Seychelles to up Anti-pirate Operations, 02.02.2012, pe site-

ul http://timesofindia.indiatimes.com/india/With-China-watching-India-Seychelles-to-up-anti-pirate-operations/articleshow/11728694.cms


169

din task force-uri ce au ca nuclee portavioanele. În aceste ape este posibil s` asist`mla o prezen]` chinezeasc` punctual`, r`spândit` în func]ie de manifestareaamenin]`rilor pe principalele rute maritime. Totu[i, pe termen mediu, este improbabils` asist`m la dislocarea PLAN pe m`rile lumii de o manier` tipic` for]elor navaleale SUA. În plan global, orice ac]iune a Chinei de proiectare a puterii la distan]`presupune construirea de baze de sprijin/înaintate, momentan inexistente,fapt care ar atrage un r`spuns vehement din partea actorilor cu interese din OceanulIndian [i Oceanul Pacific.

În „m`rile îndep`rtate“, China se simte încorsetat` de planul americande „îngr`dire“ a sa prin înt`rirea alian]elor SUA cu Australia [i, posibil, cu Filipine[i Singapore, care se adaug` parteneriatelor cu Japonia [i Coreea de Sud.La o prim` vedere, o asemenea postur` ar plasa rela]ia China-SUA într-un climatde r`zboi rece, îns` exist` o interdependen]` economic` prea mare între cei doi actoripentru a se ajunge într-un astfel de stadiu. Asist`m, mai degrab`, la o pre-pozi]ionarea SUA în Asia-Pacific pentru a-i conferi, în continuare, primatul în zon` în condi]iileexpansiunii navale a Chinei. Apreciez c` Beijingul nu va ajunge s` provoacedirect SUA în plan global, iar Washingtonul va trebui s` se acomodeze noului rolasumat de PLAN, opera]iile de securitate maritim` putând constitui un domeniucheie de cooperare, iar contra-pirateria este o prim` linie de ac]iune. Un conflictdeschis în „m`rile îndep`rtate“ între SUA [i China este exclus, date fiind politicanon-confrunta]ional` urm`rit` de Beijing, capabilit`]ile chineze[ti inadecvate[i superioritatea capabilit`]ilor americane. În schimb, agreez evaluarealui Daniel S. Larsen, conform c`reia putem asista la competi]ia pentru „sferelede influen]`, pentru resurse [i dezacordul cu privire la regulile sistemului [i cinele face, precum [i chestiuni de mândrie [i prestigiu“73.

73 Daniel S. Larsen, U.S. – China Relations. No Need to Fight, în JFQ, nr. 63, trimestrul patru, 2011, p. 94.* Erat`: |n nr. 2/2012 al publica]iei noastre, \n prima parte a acestui material, la pagina 205, r#ndul 8

se va citi: „Astfel, din a doua parte a anului 2011, SUA au decis...“.

170


REVENIREA JANDARMERIEIREVENIREA JANDARMERIEIREVENIREA JANDARMERIEIREVENIREA JANDARMERIEIREVENIREA JANDARMERIEIÎN NORDUL BUCOVINEIÎN NORDUL BUCOVINEIÎN NORDUL BUCOVINEIÎN NORDUL BUCOVINEIÎN NORDUL BUCOVINEI

ÎN ANUL 1941 (III)ÎN ANUL 1941 (III)ÎN ANUL 1941 (III)ÎN ANUL 1941 (III)ÎN ANUL 1941 (III)General de brigad` Eugen {ALAR

General de brigad` Eugen {alar – Inspector-[ef al Inspectoratului de Jandarmi Jude]ean Suceava.92 Documente SSI despre via]a politic` din România. 6 septembrie 1940 – 23 august 1944, Editura INST,

Bucure[ti, 2005, p. 10.93 „Bucovina“, nr. 3, 15 iulie 1941, p. 3.94 ANIC, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 126/1941, f. 277.95 Ibidem, dosar nr. 79/1941, f. 65.

Reinstaurareaadministra\iei române=tiLuptele pentru eliberarea nordului Bucovinei

s-au încheiat la 7 iulie 194192, prin restabilireasuveranit`]ii române[ti, iar armata eliberatoare– Grupul de Armate „General Antonescu“ – a fost urmat`de forma]iunile poli]iene[ti, care s-au reinstalatla Storojine] [i Cern`u]i în aceea[i zi de 5 iulie 1941,iar la Hotin pu]in mai târziu. Presa local` men]ionafaptul c`, la jum`tatea lunii iulie, la „o s`pt`mân`de când soldatul român a izgonit pe cotropitoridin Bucovina de Nord [...], trebuia restabilit` ordinea[i redat` cet`]enilor siguran]a vie]ii [i a avutului,cât a mai r`mas nejefuit. Armata, jandarmeria [i poli]iaau avut [i au înc` de furc` cu jefuitorii“93.

Declan[area r`zboiului antisovietic „a fost primit`de întreg poporul românesc cu o mare bucurie“94,iar în întreaga Bucovin` popula]ia „a arboratdrapelul român [i german ie[ind în întâmpinareatrupelor cu flori, ap`, pâine [i sare, ar`tându-[iast fel sentimentele fa]` de Armata român`[i Conduc`torul ei“95.

In the final part of the article,the author addresses a few aspectsregarding the restoration of the Romanianadministration in Bucovina in the summerof 1941.

One of the priorities of the policeauthorities re-established in Bucovinawas to eliminate dangerous elementsfrom the territory, certain measuresbeing taken in this respect especiallyin order to stop the devastationof warehouses, and surveillanceand patrolling being intensifiedt h r o u g h c l o s e c o o p e r a t i o nbetween prefectures, gendarmesand police forces.

On 1 August 1941, followingan inspection in Chi[in`u, GeneralIon Antonescu decided that the statedepartments and institution should notgive directives to the prefectures,town halls and various state bodiesin Basarabia and Bucovina anymore,but only general directives.

Keywords: administrative body;sovereignty; reforms; garrisons;communication lines

Pagini de istorie militar`

171

O atitudine diferit` au manifestat etnicii ucraineni. Dac`, ini]ial, pentru ace[tiadeclan[area r`zboiului antisovietic reprezenta o oportunitate în vederea cre`riiUcrainei independente, drept pentru care au ar`tat simpatie fa]` de armateleeliberatoare român` [i german`96, ulterior, ace[tia au manifestat, fa]` de inten]iaRomâniei de a-[i reinstaura administra]ia în nordul Bucovinei, o atitudinerezervat`97, care, treptat, s-a transformat într-o rezisten]` activ`. Astfel, la intrareatrupelor române în Cernù]i, în timp ce popula]ia româneasc` organizase o primirec`lduroas`, grupuri de ucraineni au desf`[urat o ac]iune de protest pe str`zile ora[ului,având asupra lor drapele ucrainene [i portrete ale liderului ucrainean Petliura98.

Pân` la reinstalarea autorit`]ii române[ti, ucrainenii au format g`rzi na]ionale,care au men]inut ordinea public` [i au împiedicat devast`rile99. Înarmate cu armeprovenite de la sovietici, g`rzile au luptat contra trupelor bol[evice în retragere,împiedicându-le s` aplice tactica „p`mântului ars“ (nu s-au ab]inut de a comite[i acte abuzive, în special contra evreilor: omoruri, maltrat`ri etc.)100. Organizareaacestor grup`ri s-a f`cut la St`ne[ti, Banila pe Ceremu[, Vilancea, Zamostea(jud. Storojine]), Cotul Vân`tori, Jucica Veche, Lujeni, M`mè[ti, Cernauca,Rohozna [i Sirù]i (jud. Cernù]i) etc101.

La intrarea trupelor române în localit`]ile în care existau în majoritate ucraineni,a fost arborat, pe lâng` drapelele român [i german, [i drapelul ucrainean.Dup` trecerea militarilor, minoritarii ucraineni au numit imediat din rândulcona]ionalilor primari [i func]ionari, care au început s` administreze comunelefolosind limba ucrainean`102 [i în baza instruc]iunilor primite de la Centralaucrainenilor na]ionali[ti din Cozmeni, jud. Cernù]i103. La intrarea Jandarmeriei,ucrainenii s-au ar`tat nemul]umi]i de venirea „din nou“ a administra]iei române,g`rzile refuzând de la bun început s` depun` armele, opunând rezisten]`. În urmainterven]iilor Împuternicitului Guvernului pentru organizarea Bucovinei eliberate,Alexandru Rio[anu, [i a prefectului jude]ului Storojine], s-a ajuns la un compromis:g`rzile au fost dezarmate [i trecute sub comanda [i controlul [efilor de posturide jandarmi, iar ucrainenii, în schimb, [i-au men]inut aparatul administrativ[i drapelul pe institu]iile publice. Ulterior, dovedindu-se c` ucrainenii î[i organizau

96 Ibidem, f. 58.97 Ibidem, f. 65.98 Pavel Moraru, Bucovina sub Regimul Antonescu (1941-1944), vol. I, Editura Prut Interna]ional,

Chi[inù, 2004, p. 106.99 ANIC, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 126/1941, f. 313.100 Pavel Moraru, op. cit., p. 106.101 Daniel Hrenciuc, Provoc`rile vecin`t`]ii: Ucrainenii bucovineni în Regatul României Mari

(1918-1940). Contribu]ii, Editura Tipo Moldova, Ia[i, 2010, p. 329.102 ANIC, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 126/1941, f. 313.103 Ibidem, dosar nr. 155/1941, f. 1.

172


clandestin forma]iunile, s-au luat m`suri pentru dezarmarea [i desfiin]area lor,iar primarii ucraineni au fost înlocui]i cu primari români [i drapelele ucrainenedate jos, men]inerea ordinii publice trecând exclusiv în grija jandarmilor104.De asemenea, s-a dispus ca ucrainenii care ac]ioneau împotriva intereselor statuluiromân s` fie interna]i în lag`re105.

Guvernul Antonescu stabilise, înc` anterior eliber`rii nordului Bucovinei[i Basarabiei, un plan concret de refacere a acestor provincii, Conduc`torul Statuluiavând discu]ii în parte cu fiecare ministru. De altfel, [i în cadrul discu]iilorprivind organizarea Basarabiei [i Bucovinei de Nord, purtate în Consiliul de Mini[tridin 17 iunie 1941, generalul Antonescu aprecia c` „aceste dou` provincii [i-au schimbatcomplet structura prin elementul [i institu]iile comuniste [i prin pulverizarea total`a vechilor institu]ii“, iar Mihai Antonescu sublinia necesitatea cre[terii importan]eijandarmului în mediul rural: „chiar [i în sate va exista un comandant militar;jandarmul va fi comandantul militar al satului. Acest principiu de comandant militarva func]iona pretutindeni“106.

În vederea administr`rii acestor provincii dup` eliberare, f`r` a cunoa[temomentul declan[`rii ostilit`]ilor antisovietice, generalul Antonescu a stabilit,înc` din luna februarie 1941, prefec]i pentru jude]ele din teritoriile ocupate de ru[i.Dup` revenirea în ]ar` de la München, unde avusese o întâlnire cu Hitler,la 12 iunie, Conduc`torul Statului le ordona ministerelor de resort s` preg`teasc`num`rul de func]ionari necesar organiz`rii administra]iei în teritoriile esticece urmau a fi eliberate107.

Concep]ia [i principiile în baza c`rora urma s` se efectueze administrarea[i conducerea teritoriilor eliberate au fost expuse în documentul intitulat „Directivele[i îndrum`rile date inspectorilor administrativi [i pretorilor trimi[i în Basarabia[i Bucovina“. Instruc]iunile au fost prezentate de Mihai Antonescu la 3 iulie 1941la Ministerul de Interne [i au fost reluate de generalul Ion Antonescu în „Cuvântc`tre Basarabeni [i Bucovineni“ din 23 iulie 1941108.

Conform acestor instruc]iuni, dup` ce s-a „pr`v`lit st`pânirea întunericului“,cu „o ac]iune energic` [i plin` de în]elepciune“, trebuiau s` fie luate urgenturm`toarele m`suri de refacere a Bucovinei [i Basarabiei: 1) reorganizareade structur` [i ceea ce prof. Mihai Antonescu numea „purificarea etnic`“

104 Pavel Moraru, op. cit., p. 107.105 ANIC, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 155/1941, f. 12.106 Ibidem, Stenogramele [edin]elor Consiliului de Mini[tri. Guvernarea Ion Antonescu, vol. 3

(aprilie-iunie 1941), Bucure[ti, 1999, p. 578.107 Mihai Aurelian C`runtu, Bucovina în al Doilea R`zboi Mondial, Editura Junimea, Ia[i, 2004, p. 343.108 Corvin Lupu, Gheto-uri, lag`re [i domicilii for]ate în Transnistria celui de-al Doilea R`zboi Mondial,

în „Transilvania“, nr. 3/2007, p. 29.


173

(adic` „[tergerea urmelor bol[evismului“), îndep`rtarea elementelor periculoasesiguran]ei Statului etc., care necesitau stabilirea provizorie a unui „zid de impermiabilitateabsolut`“ între teritoriul Bucovinei [i Basarabiei, pe de o parte, [i teritoriul Regatului,de cealalt`; 2) aprovizionarea popula]iei cu produse alimentare [i de prim` necesitate,combustibil [.a.; 3) organizarea produc]iei; 4) recoltarea roadei anului 1940/1941;5) restabilirea cìlor de comunica]ii [i organizarea transportului; 6) stabilireaunui inventar general al bunurilor, recens`mântul popula]iei [i al propriet`]ii;7) retragerea rublelor din circula]ie etc. Pentru viitorul apropiat (dup` stabilizareavie]ii social-economice), se preconizau: colonizarea regiunilor de frontier`cu popula]ie româneasc`; românizarea economiei (ori trecerea bunurilorde la cei de origine etnic` strìn` în administrarea românilor); reforma „agrarèconomic`“109. De asemenea, Mihai Antonescu sublinia c` „în Basarabia [i Bucovinavom face experien]a rolului de ini]iativ` [i r`spundere a agentului administrativ“110.

Întreg procesul presupunea dou` etape. În prima etap`, de preg`tirea administra]iei, autorit`]ile militare jucau rolul principal, singurele acte normativefiind ordonan]ele militare pentru asigurarea ordinii publice sub toate raporturilenecesare unei administra]ii de ocupa]ie. Autoritatea civil`, în aceast` prim` etap`de reinstalare a administra]iei, nu emitea ordonan]e, reprezentan]ii ei urmânda-[i ocupa formal posturile, pentru a preg`ti organizarea reformelor, care trebuiaus` fie înf`ptuite în faza a doua [i a-[i da concursul autorit`]ilor militare prin m`suriadministrative, pentru realizarea obiectivelor de maxim` necesitate. Cea de-a douafaz` o constituia a[ezarea noilor principii de conducere [i administra]ie [i putea fidemarat` atunci când opera]iile preliminare de ordine, informare, epurare etnic`[i politic` [i de restabilire a unui început de via]` economic` erau îndeplinite111.

În „Cuvânt c`tre toate elementele de poli]ie [i jandarmerie cu ocazia intr`riilor în Basarabia [i Bucovina de Nord“, generalul de divizie I. Popescu, MinistrulSubsecretar de Stat al Afacerilor Interne, sublinia faptul c` „îndemnurile Mareluinostru Conduc`tor de O[ti – Domnul General Ion Antonescu: înfr`]ire [i con[tiin]`;munc` [i ordine; vrednicie [i fapt`; dreptate [i omenie; cinste [i ob[teasc` încredere,trebue s` constitue îndreptarul vostru permanent de fiecare zi [i or`, pentru conduita,]inuta [i activitatea voastr` viitoare“112.

109 Pavel Moraru, op. cit., pp. 39-40.110 Anatol Petrencu, România [i Basarabia în anii celui de-al Doilea R`zboi Mondial, Editura Epigraf,

Chi[inù, 1999, p. 57.111 Pavel Moraru, op. cit., p. 40112 „Buletinul Ministerului Afacerilor Interne, num`r închinat reîntrup`rii Basarabiei [i Bucovinei“,

1 august 1941, p. 25.

174


În [edin]a Consiliului de Mini[tri din 8 iulie 1941, în cadrul discu]iilorprivind instalarea autorit`]ilor de stat în Bucovina de Nord, Mihai Antonescudispunea c`, în zon`, „atributele suveranit`]ii urmeaz` s` fie exercitate de armat`“,iar cu privire la garnizoanele unde nu erau trupe, acesta îi solicita ministruluiafacerilor interne respectarea [i transmiterea în teritoriu a principiului „acolo undenu este armat`, autoritatea se exercit` prin Jandarmerie“113. În urma [edin]eidin 11 iulie 1941, „se autoriza Ministerul Afacerilor Interne s` rechizi]ioneze,prin organele sale administrative [i poli]iene[ti, în localit`]ile din Basarabia[i Bucovina de Nord, unde nevoia va cere, imobile apartamente sau camere,cum [i mobilierul necesar pentru cazarea autorit`]ilor [i func]ionarilor publici“114.

Îndat` dup` încetarea luptelor, corpul administrativ a reu[it s` se reinstalezeîn teritoriu. Preluarea formal` a administr`rii Bucovinei s-a f`cut pân` la 12 iulie 1941,când în jude]ul Hotin – jude]ul cel mai îndep`rtat fa]` de fostul hotar româno-sovietic,a fost reinstaurat` administra]ia civil` româneasc`. Numit împuternicit al Guvernuluipentru organizarea Bucovinei eliberate, la 7 iulie 1941, la Cern`u]i a sositlocotenent-colonelul Alexandru Rio[anu (fost subsecretar de Stat pentru Poli]ie[i Siguran]`). Fiind autoritatea suprem` a administra]iei civile, el purta, neoficial,titulatura de „Guvernator“ [i, împreun` cu generalul Petre Dumitrescu (comandantulArmatei a 3-a Române), a contribuit la reînceperea guvern`rii române[ti a Bucovinei.Pân` la organizarea Guvern`mântului Provinciei Bucovina (organ cu func]iilegislative [i executive), provizoriu a fost instituit Consiliul de Stat al Bucovinei,format din reprezentan]ii autorit`]ilor militare [i civile115.

În lunile iulie-septembrie au fost emise mai multe ordonan]e de c`tre organelede conducere civil` [i militar` ale Bucovinei, prin care jandarmilor li se stabileauatribu]ii precum: interzicerea [i sanc]ionarea faptelor evreilor de a ]ine în serviciullor, ca om de serviciu, o persoan` cre[tin`116; coordonarea patrulelor mobileconstituite în comunele rurale pentru prevenirea distrugerii recoltei de c`tre avia]iainamic`, para[uti[ti [i sabotori117; respectarea normelor privind reglementareadreptului de exercitare a comer]ului în cuprinsul Bucovinei; respectareade c`tre evrei a unor interdic]ii privind circula]ia, achizi]ionarea de alimente,afi[area firmelor evreie[ti [i arborarea drapelelor de orice fel la magazine,

113 ANIC, Stenogramele [edin]elor Consiliului de Mini[tri. Guvernarea Ion Antonescu, vol. 4(iulie-septembrie 1941), Bucure[ti, 2000, p. 55.

114 „Buletinul Ministerului Afacerilor Interne, num`r închinat reîntrup`rii Basarabiei [i Bucovinei“,loc. cit., p. 47.

115 Pavel Moraru, op. cit., p. 42.116 „Bucovina“, nr. 27, 13 august 1941, p. 3.117 Idem, nr. 25, 10 august 1941, p. 5.


175

exercitarea profesiilor de c`tre evrei; obligarea evreilor de a purta un semn distinctiv;sanc]ionarea actelor de ultraj la adresa func]ionarilor sau militarilor118; camuflarealuminilor119, recens`mântul popula]iei [i al bunurilor acesteia120.

La 3 iulie 1941, generalul de divizie Gheorghe Avramescu, comandantulCorpului Vân`torilor de Munte, a emis o ordonan]` prin care stabilea noi m`surimilitare de ordine: închiderea localurilor publice, a teatrelor [i cinematografelorîntre orele 20.30 [i 06.00; interdic]ia popula]iei de a p`r`si comunele urbanesau rurale, f`r` o autoriza]ie eliberat` în prealabil de autorit`]ile militare în urmaîntocmirii unor cereri care „se vor înainta prin autorit`]ile poli]iene[ti sau posturilede jandarmi, obligate s`-[i dea avizul, în urma verific`rilor motivelor invocate“;interzicerea circula]iei în ora[e [i sate între orele 18.00-07.00 în cazul evreilor[i între orele 21.00-05.00 pentru ceilal]i locuitori, precum [i a circula]iei în timpde zi a grupurilor mai mari de 3 persoane; obliga]ia pentru orice persoan`de a purta asupra sa actele de identitate; obliga]ia pentru fiecare cet`]eande a în[tiin]a imediat autoritatea militar` sau poli]ieneasc` cea mai apropiat`despre orice avion inamic sau para[utist observat, precum [i de a anun]aaceste autorit`]i în cazul în care s-ar oferi g`zduire unei persoane din alt` localitate;interzicerea de]inerii f`r` acordul autorit`]ilor a aparatelor de radiosau a porumbeilor c`l`tori. De asemenea, se sanc]ionau de c`tre organelepoli]iene[ti ordinare sau militare [i se înaintau la Parchetul Militar al Cur]ii Mar]iale[i cazurile de provocare a panicii, comentarea sau comunicarea [tirilorprivind opera]iunile de r`zboi, necamuflarea luminilor, de]inerea armelorf`r` autoriza]ie, publicarea [i distribuirea de materiale f`r` aprobarea organuluide cenzur`, propaganda în favoarea unui stat inamic, formularea de afirma]iicritice la adresa statului [i alia]ilor s`i, precum [i la adresa familiei regale, refuzulde a g`zdui militarii etc.121.

Ulterior, printr-un Decret-lege din 9 iulie 1941, se instituie pedeapsa cu moarteapentru unele infrac]iuni s`vâr[ite în spatele frontului sau în teritoriile ocupate:atacarea solda]ilor germani sau români sau a popula]iei civile, distrugerea sau jefuireadepozitelor sau a bunurilor, actele de spionaj sau sabotaj. Judecarea [i execu]iaaveau loc în maximum 24 de ore, iar „în caz de flagrant delict, vinova]ii vor fi executa]ipe loc“122. De asemenea, Ordonan]a nr. 6 a Comandamentului Militar al Bucovinei,din 21 iulie 1941, prevedea sanc]iuni prin împu[care pe loc a celor „care se vor deda

118 Idem, nr. 17, 1 august 1941, p. 3.119 Idem, nr. 12, 26 iulie 1941, p. 2.120 Idem, nr. 32, 19 august 1941, p. 3.121 Idem, nr. 1, 14 iulie 1941, p. 2.122 Idem, nr. 3, 15 iulie 1941, p. 1.

176


la acte de dezordine, de violen]` sau care nu se vor supune imediat organelorsau sanc]iunilor autorit`]ilor militare“, a celor „care vor instiga pe al]ii“ la acteteroriste ori „vor fi prin[i în flagrant delict de jaf sau sustragere în orice moddin locuin]ele p`r`site de locuitori“123.

Prin Ordonan]a din 22 iulie 1941, locotenent-colonelul Alexandru Ro[ianustabilea pricipiile de organizare administrativ` pentru aceast` regiune,prin care administra]ia comunelor a fost încredin]at` primarilor, care reprezentaucomuna [i decideau în toate chestiunile de interes local. Mai multe comune(unite dup` principiul geografic [i economic) formau o plas`, care era condus`de un prim-pretor, ajutat de un pretor. Prim-pretorul era reprezentantul puteriide stat în plas` [i, în aceast` calitate, era [eful tuturor serviciilor din plas`, [i anumeal celui agricol, silvic, sanitar, veterinar, tehnic [i [colar. El mai era „[eful poli]ieidin plas` [i avea în subordinea sa Jandarmeria“, având, de asemenea, putere de decizie,în prima instan]`, asupra tuturor contraven]iilor de ordin administrativ[i, în a doua, asupra hot`rârilor date de primari. Câteva pl`[i formau un jude],care era condus de un prefect, acesta fiind [eful ierarhic al prim-pretorilordin jude]ul s`u, organ de control [i decizie în instan]a a doua asupra hot`rârilordate de prim-pretori. Era [ef al poli]iei jude]ene [i îi avea în subordinelesale pe comandantul legiunii de jandarmi [i pe [efii poli]iei din comunele urbane124.De asemenea, acesta avea dreptul „de a lua m`suri pentru a preveni infrac]iunile,îngrijindu-se de men]inerea ordinii [i siguran]ei publice“, iar „ofi]erii comandan]isunt obliga]i s` satisfac` de îndat` cererea scris` a prefectului f`r` s` mai a[teptealte aprob`ri“125.

Una dintre priorit`]ile autorit`]ilor poli]iene[ti reinstalate în Bucovinaa constituit-o cur`]area teritoriului de elementele periculoase, fiind luate m`suriîn special pentru oprirea devast`rii depozitelor [i fiind intensificate supravegherile[i patrul`rile printr-o strâns` colaborare între prefecturi, legiunile de jandarmi[i forma]iunile de poli]ie. Totodat`, pe lâng` posturile [i sec]iile de jandarmi,[i-au desf`[urat activitatea [i echipe volante de agen]i126.

La 1 august 1941, în urma efectu`rii unei inspec]ii la Chi[in`u, generalulIon Antonescu a decis ca departamentele [i institu]iile statului s` nu mai dea directiveprefecturilor, prim`riilor [i diferitelor organe ale statului din Basarabia [i Bucovina,ci doar directive generale, acestea fiind destinate împuternici]ilor generalului

123 Pavel Moraru, op. cit., p. 82.124 „Bucovina“, nr. 10, 24 iulie 1941, p. 4.125 Maximilian Du]`, Atribu]iunile prefec]ilor de jude] în ceea ce prive[te men]inerea ordinei [i siguran]ei,

în „Revista Jandarmeriei“, anul XX, nr. 7-8, iulie-august 1942, Inspectoratul General al Jandarmeriei,pp. 101-102.

126 ANIC, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 122/1941, f. 366.


177

pentru conducerea acestor dou` provincii. Se înregistra o singur` excep]ie,cea privind organele de poli]ie [i jandarmerie, care se subordonau, în continuare,direct institu]iilor centrale, deoarece „ac]iunea poli]ieneasc` [i a jandarmerieiare un caracter special [i de permanen]`, care trebuie s` se desf`[oare uniformpe întreg teritoriul ]`rii“127 .

Dup` decesul locotenent-colonelului Alexandru Ro[ianu, la 31 august 1941,la 5 septembrie 1941 este numit generalul Corneliu Calotescu, cel care a guvernatBucovina pân` la 13 aprilie 1943, când postul a fost preluat de generalul de corpde armat` Corneliu I. Dragalina128. Începând cu 30 iulie 1941, generalul Vasile Ionescua fost numit „Comandant Militar al Bucovinei Reocupate“, care, în chestiunile de ordine,lini[te [i securitate pe întreg cuprinsul Bucovinei eliberate, avea în subordinelesale „toate autorit`]ile militare, autorit`]ile civile, serviciile [i forma]iunile militare,ce se g`sesc pe acest teritoriu“ [i avea putere de decizie în ceea ce prive[te reinstalareaadministra]iei române[ti, asigurarea securit`]ii [i ordinii publice, identificarea[i anihilarea elementelor ostile Statului Român129.

Din cauza insuficien]ei num`rului de func]ionari (majoritatea fiind mobiliza]ipe front), la 19 iulie 1941, Pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri anun]a înscriereadoritorilor de a ocupa „func]iuni administrative sau de specialitate“ în Bucovina[i Basarabia. Se primeau cereri de la refugia]i „cari vor s` se repatrieze [i cari solicit`diferite posturi în teritoriile recucerite“. În urma comunicatului lansat, au solicitatposturi în provinciile dezrobite circa 3 000 de licen]ia]i130.

Dup` ce, la începutul lunii august 1941, Ion Antonescu constata c` o mare partedin func]ionari sunt „to]i ho]ii [i nemernicii care au exploatat [i ruinat provinciile20 de ani“, la 23 august 1941 acesta ordona departamentelor centrale de stats` ia „imediat m`suri pentru revizuirea personalului trimis în Basarabia [i Bucovina,precum [i pentru revizuirea activit`]ii lor depuse acolo“. De asemenea, mare[alulsublinia c` „statul este baza redres`rii na]ionale. Jandarmul, preotul, înv`]`torul[i notarul abuzivi s` fie elimina]i“131. De altfel, ca [i în perioada interbelic`,în primul an al r`zboiului s-a practicat uneori mutarea, în scop disciplinar,a unor func]ionari civili sau militari din vechiul Regat în provinciile eliberate,fapt ce a stârnit revolta autorit`]ilor provinciale, aceast` practic` fiind sistat`printr-un ordin circular din 27 august 1942. Eficien]a numirii func]ionarilor a l`satde dorit, fiind men]inu]i o parte din func]ionarii ce au activat sub regimul sovietic,continuând practica partizanatului, nepotismului [i a corup]iei132.

127 Anatol Petrencu, op. cit., p. 69.128 Pavel Moraru, op. cit., p. 45.129 ANIC, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr.100/1941, f. 132.130 Pavel Moraru, op. cit., p. 46.131 Ibidem, p. 49.132 Anatol Petrencu, op. cit., p. 88.

178


Deoarece o parte din jandarmii [i poli]i[tii sosi]i în provincie nu au doveditseriozitate [i au tratat abuziv popula]ia, generalul C.Z. Vasiliu, [eful InspectoratuluiGeneral al Jandarmeriei, le cerea subalternilor purtare corect` [i atitudine civilizat`în raport cu popula]ia133, ordonându-le comandan]ilor de legiuni s` se ocupeîndeaproape de educa]ia jandarmilor prin „[edin]e de educa]ie moral`, na]ional`,patriotic` [i militar`“134.

Organizarea administrativ-teritorial` a Bucovinei a fost definitivat`prin Decretul-lege nr. 790 din 3 septembrie 1941 „Pentru Organizarea Basarabiei[i Bucovinei“. Ion Antonescu urm`rea experimentarea în aceste regiunia unui nou tip de administra]ie, pentru ca, ulterior, descentralizarea administrativ`pe provincii s` fie extins` în toat` ]ara135.

Guvernatorul era [eful ierarhic al întregului aparat de stat din provincie[i, în aceast` calitate, exercita controlul asupra tuturor actelor [i organeloradministrative, cu excep]ia acelor servicii care erau rezervate autorit`]ilor centralede la Bucure[ti (care r`mâneau în competen]a Ministerelor): Poli]ia, Jandarmeria[i Siguran]a General` a Statului, Înv`]`mântul Superior; Cìle Ferate, Porturile[i Cìle de comunica]ie pe ap`, Drumurile na]ionale [i V`mile, Regiile publice,Casele autonome [i Administra]iile comerciale cu caracter general136. Printre atribu]iileGuvernatorului era [i dreptul de a da deciziuni [i de a elabora ordonan]e [i regulamenteaplicabile pe întreg teritoriul Bucovinei. Era [eful executiv al poli]iei provinciale[i responsabil de men]inerea ordinii publice. În aceast` calitate, putea da ordinepoli]iei [i siguran]ei [i s` cear` interven]ia Armatei în caz de necesitate137.

Din punct de vedere teritorial-administrativ, Provincia Bucovina cuprindeajude]ele Câmpulung (cu plasele Dorna, Gura Humorului [i Câmpulung Moldovenesc),R`dù]i (cu plasele Seletin, {tefan Vod` [i Siret), Suceava (cu plasele Solca[i Cetatea Sucevii), Storojine] (cu plasele Storojine], V`[cù]i [i Vijni]a), Cernù]i(cu plasele Cernù]i, Cozmeni [i Zastavna) [i Hotin (cu plasele Hotin, Suli]a, Lipcani,Chelmen]i, Briceni [i Secureni138). În baza Legii nr. 873 din 6 octombrie 1941,jude]ul Dorohoi a fost alipit circumscrip]iei teritoriale a Bucovinei139.

Jude]ul era condus de un prefect, care „este [eful poli]iei din jude]. În aceast` calitate,el poate da ordin Legiunii de Jandarmi [i poli]iei locale. El este responsabil de men]inerea

133 ANIC, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 1/1941, f. 55.134 Ibidem, dosar nr. 126/1941, f. 317.135 Alesandru Du]u, Florica Dobre, Generalul Constantin Pantazi despre administrarea Basarabiei

[i a nordului Bucovinei, în „Revista de Istorie Militar`“, nr. 3/1997, p. 32.136 Anatol Petrencu, op. cit., p. 75.137 Ibidem, p. 74.138 „Buletinul Administra]iei Provinciale a Bucovinei“, anul I, nr. 2, 1 octombrie 1941, pp. 32-34.139 „Buletin al Ministerului Afacerilor Interne“, nr. 4, noiembrie 1941, Imprimeria Central`, Bucure[ti,

1941, p. 634.


179

ordinii locale“140. Jude]ul era împ`r]it în mai multe pl`[i, conduse fiecare de c`treun prim-pretor, care „vegheaz` la men]inerea ordinii publice în plas`, putând cereconcursul poli]iei din plas` [i al postului de jandarmi“141.

Decretul-lege prevedea înfiin]area celei mai importante verigi în conducereaBasarabiei [i Bucovinei, iar mai târziu [i a Transnistriei – Cabinetul Civilo-Militarpentru Basarabia [i Bucovina pe lâng` Pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri, organcu rolul de a ]ine leg`tur` între Conduc`torul Statului, guvern [i guvernatorulprovinciei. În componen]a Cabinetului era prev`zut un serviciu de coordonare,compus din delega]i ai tuturor departamentelor, care trebuiau s` se întâlneasc`zilnic pentru a solu]iona cererile trimise de guvernatorii provinciilor, [i un serviciuadministrativ pentru comunicarea tuturor actelor intervenite între guvern [i provincie.Cabinetul Civilo-Militar pentru administrarea Basarabiei, Bucovinei [i Transnistrieiera compus din dou` sec]ii – Sec]ia I Militar` era preocupat` de M.O.N.T.(Mobilizarea [i Organizarea Na]ional` a Teritoriului); poli]ie [i jandarmerie;informa]ii [i contra-informa]ii; paza frontierei; preg`tirea premilitar`; drumuri;po[t`, telefon, telegraf; calea ferat`; avia]ie; poduri [i comunica]ii pe ap`; colonizare;statistic`; turism; carburan]i; permise de trecere. În competen]a Sec]iei a doua Civileintrau problemele ]inând de [coal`; comer]; industrie; agricultur`; zootehnie[i piscicultur`; silvicultur`; finan]e; românizare; munc` [i s`n`tate; propagand`;depozite g`site (altele decât cele militare); aprovizionare142.

Un pas important în reu[ita organiz`rii administrative l-a constituit reinstalareaforma]iunilor de ordine public` ale Poli]iei [i Jandarmeriei. La 20 august,Guvern`mântul Provinciei Bucovina informa organele centrale despre faptulc` „instalarea poli]iilor în aceast` regiune s-a f`cut în termen util, cu tactul necesar,dictat de împrejur`ri [i în perfect acord cu normele de îndrumare date de Guvern`mânt“.Poli]ia din Bucovina forma Inspectoratul 6 Regional de Poli]ie Cernù]i, compusdin Poli]ia Câmpulung (Comisariatele Gura Humorului, Vatra Dornei [i Deta[amenteleCo[na, Poiana Stampei, Cârlibaba), Storojine] (Comisariatele Adâncata, V`[cù]i[i Vijni]a), R`dù]i (Comisariatul Siret [i Deta[amentul Dorne[ti), Hotin(Comisariatul Noua Suli]` [i Deta[amentul Prigorodoc), Suceava (ComisariatulD`rm`ne[ti [i Deta[amentul Solca), Dorohoi (Deta[amentele Mihìleni, Darabani,Her]a [i S`veni) [i Chestura Poli]iei Cernù]i (Comisariatele Cozmeni, Crisceatec,Ghica Vod` [i Deta[amentele Or`[eni, Sadagura [i Zastavna), cu un efectivde 723 de persoane143.

140 Anatol Petrencu, op. cit., p. 77.141 Ibidem, p. 78.142 Ibidem, pp. 84-85.143 Pavel Moraru, op. cit., p. 70.

180


În conformitate cu decizia ministerial` nr. 9093 publicat` în Monitorul oficialnr. 230 din 20 septembrie 1941, au fost formate 9 inspectorate de jandarmi,printre care [i Inspectoratul de Jandarmi Cernù]i144. Începând cu 1 octombrie 1941,„Inspectoratul Jandarmi Cernù]i r`mâne cu legiunile Câmpulung, Cernù]i, Hotin,R`dù]i, Storojine] [i Suceava“, iar legiunile Baia, Boto[ani [i Dorohoi „au fost v`rsateInspectoratului Jandarmi Ia[i, cu tot efectivul în ofi]eri, subofi]eri, trup` [i materiale,împreun` cu serviciul pretoral [i Compania 8 Poli]ie“. În aceea[i lun`, se anuleaz`trecerea legiunii din Dorohoi la inspectoratul din Ia[i, aceast` revenind în compunereainspectoratului din Cernù]i145. Inspectoratul de Jandarmi Cernù]i era alc`tuitdin Legiunile de Jandarmi Suceava (sec]ii de jandarmi cu 25 de posturi), Cernù]i(sec]ii de jandarmi cu 51 de posturi), Dorohoi (sec]ii de jandarmi cu 45 de posturi),Hotin (sec]ii de jandarmi cu 82 de posturi), R`dù]i (sec]ii de jandarmi cu 35 de posturi)[i Storojine] (sec]ii de jandarmi cu 35 de posturi). Pentru o eficien]` mai mareîn men]inerea ordinii publice, jandarmilor li se cerea: a) comandan]ii de toate treptele,la nevoie, s` fie g`si]i cu u[urin]`; b) s` se organizeze o leg`tur` permanent`între unit`]ile din subordine; c) s` existe o unitate gata de a ie[i la primul semnal;d) s` se realizeze un bun sistem de informa]ii; e) „s` se ]in` permanent treaz`vigilen]a“146.

În perioada urm`toare se va înregistra una dintre cele mai dramatice etapedin istoria contemporan` a României, când prezen]a româneasc` în teatrelede opera]iuni militare va fi una foarte costisitoare. În acest context, Jandarmeriava constitui un factor de stabilitate în Bucovina, iar misiunea Inspectoratuluide Jandarmi Cernù]i nu va fi u[oar`, în contextul neajunsurilor provocatede cel de-al Doilea R`zboi Mondial [i al agresiunilor externe îndreptateîmpotriva României. Ac]iunile împotriva agenturii sovietice [i mi[c`rii iridentisteucrainene, combaterea faptelor antisociale, m`surile de ordine public` adoptatela nivelul provinciei, implicarea în realizarea obiectivelor economice urm`ritede Guvern`mântul Provinciei Bucovina, precum [i participarea la ac]iunile militarevor reprezenta momente de referin]`, poate cele mai intense, din istoriade peste 160 de ani a Jandarmeriei din Bucovina. Importan]a Jandarmerieiva fi deseori men]ionat` de c`tre Conduc`torul Statului, care,în anul 1942, apreciac` „Jandarmeria de]ine un rol important în structura Statului [i reprezint` ideeade autoritate în gradul cel mai înalt“147.

144 ANIC, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 1/1941, f. 127.145 Ibidem, fond Inspectoratele Regionale de Jandarmi, dosar nr. 192/1919, f. 150.146 Pavel Moraru, op. cit., p. 71.147 ANIC, fond PCM, Cabinet Ion Antonescu, dosar nr. 142/1940, f. 9.

181

ADAPTQRI ALE POLITICII EXTERNE{I DE APQRARE A ROMÂNIEI

ÎN PERIOADA 29 AUGUST 1936 – 6 SEPTEMBRIE 1940– o radiografie a politicii de „balans“ între marile puteri – (III)

Colonel Dan PRIS~CARU

Colonel Dan Pris`caru – analist militar în cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.

Nicolae Petrescu-Comnen[i încerc`ri de apropierede Germania, în condi]iile men]ineriineutralit`]ii neoficialeîn politica extern` a RomânieiNoul guvern instalat sub conducerea patriarhului

Miron Cristea, la 10/11 februarie 1938, a abolitConstitu]ia din 1923 [i a restrâns prerogativeleParlamentului, astfel încât mini[trii erau responsabilidoar în fa]a regelui, care devenea principalul factorde decizie în politica intern` [i extern` a ]`rii.

Prin men]inerea lui Armand C`linescula Departamentul Internelor [ i numirea,la 30 martie 1938, a lui Nicolae Petrescu-Comnen,fost ambasador la Berlin, ca ministru de externe,regele Carol al II-lea urm`rea s` men]in` direc]ianeutr` în politica extern`.

Anexarea Austriei de c`tre cel de-al TreileaReich la 13 martie 1938 va constitui prima provocareîn planul politicii externe pentru noul guverninstalat în func]ie cu doar o lun` de zile în urm`.Ministerul de Externe român se va ralia îns`

In the final part of the article,the author points out a series of aspectsf r o m t h e a c t i o n s u n d e r t a k e nby Carol II with a view to enhancingthe relations with the Great Powers.Thus, the Romanian sovereign,accompanied by the Foreign Minister,N . P e t r e s c u - C o m n e n , b e g a n ,in November 1938, a diplomatictour in Western Europe. Between 15and 18 November 1938, the King paidan official visit in the UK, between 19and 21 November 1938 continuedhis official visit to Paris, and at the endof November 1938 paid a particularvisit in Germany.

During his visi ts in the UKand France, the King describedthe difficult situation in which Romaniafound itself after the Munich agreement,requiring the help of the two greatcountries in order to deal with the pressureexerted by Germany and Hungary,to increase weapons deliveries, to expandtrade relations and to benefit from creditsespecially for military procurement.

Keywords: trade exchanges;military procurement; Red Army;legionary movement

182


la atitudinea non-interven]ionist` a Fran]ei [i Marii Britanii în problema Anschluss-ului.În telegrama circular` transmis` de N. Petrescu-Comnen c`tre toate lega]iileromâne se ar`ta c` „România nu a considerat niciodat` Anschluss-ul o problem`local`..., ci una european`, care depinde în primul rând de ac]iunile Marilor Puteriinteresate“. De asemenea, în document se mai sublinia faptul c`, întrucât Cehoslovacia,Iugoslavia [i Ungaria au primit asigur`ri de la Reich-ul extins c` grani]ele lornu vor fi înc`lcate, „guvernul român nu consider` necesar s` ia ini]iativ` în aceast`problem`“90.

Ca urmare a includerii comer]ului Austriei în cel al Reich-ului, Berlinulî[i înt`rea considerabil influen]a economic` în sud-estul Europei. ExporturileRomâniei c`tre Germania reprezentau acum 27% din totalul comer]ului exterior91.În lunile mai [i iunie 1938, N. Petrescu-Comnen încuraja Fran]a [i Marea Britanies`-[i dezvolte rela]iile comerciale cu România, iar Gh. T`t`r`scu, aflat în vizit`la Londra, afirma, la 18 iunie 1938, c` guvernul român era preg`tit s` fac` afacericu Reich-ul, dar nu era dispus s`-i acorde monopol92.

O alt` consecin]` a Anschluss-ului a fost decizia lui Carol al II-lea de a eliminaGarda de Fier ca for]` politic`. Hot`rârea a fost luat` [i ca urmare a propuneriiministrului de Interne, Armand C`linescu, care aprecia c` Germania va folosiMi[carea Legionar` pentru a exercita presiuni asupra guvernului român, sensîn care a sus]inut lichidarea în regim de urgen]` a G`rzii de Fier [i arestarealiderului ei, Corneliu Zelea Codreanu93.

Carol al II-lea urm`rea ca, prin anihilarea G`rzii de Fier, pe care o b`nuiac` este sprijinit` de cercuri interne germane, s`-[i asigure controlul totalasupra politicii interne [i externe a ]`rii, fapt remarcat [i de o serie de oficialidin Ministerul de Externe al Reich-ului94.

La 16 aprilie 1938, Corneliu Zelea Codreanu a fost arestat pe motivc` l-a insultat, prin intermediul unei scrisori, pe consilierul regal Nicolae Iorga95,iar la 19 aprilie 1938, este condamnat la [ase luni de închisoare. La 27 mai 1938,într-un al doilea proces, Codreanu este condamnat la 10 ani de munc` silnic`,

90 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (în continuare se va cita AMAE), fond 71/România,vol. 415 bis, p. 7, telegrama 15645 circular` c`tre toate lega]iile române, 16 martie 1938, semnat` Comnen.

91 Henry L. Roberts, Romania: Political Problems of an Agrarian State, New Haven, 1951, p. 215,apud Rebecca Haynes, op. cit., p. 54.

92 Public Record Office, FO 371/115760/223/37, Scrisoare de la Sir Frederick Leit-Rossc`tre Dl. Harvey, 21 iunie 1938.

93 Armand C`linescu, Însemn`ri politice 1916-1939, edi]ie îngrijit` [i prefa]at` de dr. Al.Gh. Savu,Editura Humanitas, Bucure[ti, 1991, pp. 384-385.

94 DGFP, D, 2, Doc. nr. 179, Circular` a Ministerului de Externe, Berlin, 9 martie 1938, semnat`de Weiszäcker.

95 Al.Gh. Savu, op. cit., p. 201.


183

96 Conform rechizitoriului prim-procurorului militar, maior magistrat Radu Ionescu, publicat de ziarulDreptatea din 29 mai 1938.

97 DGFP, D, 5, Doc. nr. 203, ministrul din România c`tre ministrul de externe, Bucure[ti, 17 mai 1938.98 Ibidem.99 Regele Carol al II-lea al României, Însemn`ri zilnice, vol. I, Edi]ie îngrijit`, note, glosar [i indice

de Viorica Moisuc, Nicolae Rau[, cuvânt înaine de Ioan Scurtu, Editura Scripta, Bucure[ti, 2001, p. 187.100 DGFP, D, 2, Doc. nr. 447, nota secretarului de stat c`tre ministrul de externe, Nürnberg,

9 septembrie 1938.

fiind acuzat de s`vâr[irea infrac]iunilor de „uneltire în contra ordinii sociale”,„intrarea în leg`turi cu organiza]iuni strìne în scop de a primi instruc]iuni [i ajutoarede orice fel pentru a preg`ti revolu]ia social` în România” [i „r`zvr`tire... prin creareade forma]iuni paramilitare [i înfiin]area de depozite de arme“96.

Ministrul de interne C`linescu l-a asigurat în câteva rânduri pe W. Fabriciusc` „guvernul român dore[te s` evite orice ar implica Germania în desf`[urareaacestui proces“97. La rândul sù, W. Fabricius a refuzat s` intervin` în procesulliderului Mi[c`rii Legionare chiar [i atunci când membri ai G`rzii de Fieri-au solicitat diplomatului german s` întreprind` demersuri în acest sens98.

Pruden]a guvernului român fa]` de Germania, chiar dac`, pe moment, Gardade Fier a fost anihilat`, era determinat` de faptul c` se declan[ase criza sudet`,iar România avea obliga]ii fa]` de statul cehoslovac în cadrul Micii În]elegeri.

Prins` între angajamentele sale de a interveni militar în sprijinul Ceholovacieiîn cazul în care aceasta era atacat` de Ungaria într-un eventual conflictgermano-cehoslovac [i posibilele solicit`ri ale URSS de a permite trecerea trupelorArmatei Ro[ii pe teritoriul na]ional pentru a sprijini guvernul de la Praga, factoriide decizie de la Bucure[ti cùtau solu]ii pentru a se men]ine în afara noului focarde tensiune din centrul Europei.

Carol al II-lea avea s` noteze în jurnalul sù la 23 mai 1938 c`, „atât timpcât Ungaria nu se implic` în niciun conflict, ne putem conforma politicii noastrede a nu intra automat în r`zboi împotriva Germaniei [i, prin urmare, putem r`mâne,în principiu, neutri“99.

La 9 septembrie 1938, ministrul român la Berlin, Radu Djuvara, la întâlnireacu Weizsacker, secretar de stat în Ministerul de Externe al Reich-ului, le-a solicitatfactorilor de decizie germani s` nu atace Cehoslovacia de pe teritoriul Ungarieipentru a nu for]a România s` intre în r`zboi contra Germaniei. De asemenea,Radu Djuvara îl informa pe diplomatul german c` România era de acord cu punctulde vedere polonez conform c`ruia interesele vitale române[ti cereau imperiosca Rusia s` fie împiedicat` de a folosi teritoriul României pentru tranzitul trupelorArmatei Ro[ii100.

La 23 septembrie 1938, Hitler îi declara lui Radu Djuvara c` alian]aromâno-polonez` este v`zut` de Germania ca o barier` în fa]a Uniunii Sovietice,

184


iar Reich-ul va respecta grani]ele României, oricare vor fi schimb`rile de statutale Cehoslovaciei101.

România va autoriza totu[i survolul teritoriului na]ional de c`tre aproximativ300 de avioane achizi]ionate de guvernul de la Praga din URSS, cu condi]iaca aparatele s` poarte însemnele Cehoslovaciei, s` nu transporte arme [i s` zboaref`r` escal` deasupra ]`rii noastre. La acest acord s-a ajuns [i ca urmare a amenin]`riiCehoslovaciei de a întrerupe furnizarea armelor contractate de partea român`,dac` Bucure[tiul nu acord` dreptul de tranzitare aerian` pentru aparatelede provenien]` sovietic`102.

În acela[i timp, la începutul lunii august 1938, ministrul român la Praga,Radu Crutzescu, i-a declarat ministrului de externe cehoslovac Eduard Benesc` „o în]elegere germano-ceh` va fi primit` de noi cu o nespus` u[urare“. De asemenea,i-a sugerat acestuia c` guvernul cehoslovac ar trebui s` îndrepte „opinia public`anti-german` (din Cehoslovacia – n.a.) într-o direc]ie mai conciliant`“103.

Cu toate acestea, semnarea Acordului de la München din 30 septembrie 1938a produs o real` stare de îngrijorare în rândul majorit`]ii oamenilor politici români.Relevante sunt aprecierile lui Constantin Argetoianu, care, la 1 octombrie 1938,consemna: „Frica de r`zboi a fost atât de mare, încât azi toat` lumea e vesel`[i nimeni nu plânge. Chamberlain, Mussolini [i Daladier au fost primi]i în ]`rile lorcu alai [i delir ca adev`ra]i salvatori ai p`cii! Au plâns Reginele, i-au s`rutat regii,au urlat mul]imile! Aceea[i bucurie nebun` [i în celelalte ]`ri ale Europei,numai la Praga doliu [i t`cere. Lichidarea ‹‹incidentului›› [i a Cehoslovaciei,a[a cum s-a f`cut, ne sile[te s` tragem câteva înv`]`minte: 1) C` tratatelenu mai au nicio valoare, nu mai fac nici cât o ceap` degerat`. A fost destulca un stat puternic s` ridice glasul pentru ca vântul s` ia peticele de hârtie.Unde e alian]a militar` franco-ceh` [i ruso-ceh`, unde e Mica În]elegere, unde e Tratatulde la Versailles, unde e ‹‹convenantul››-ul Societ`]ii Na]iunilor? Unde e Pactul Kellog?Germania a ob]inut tot ce a vrut [i înc` [i mai mult. 2) C` principiul na]ionalit`]ilore singurul care a r`mas în picioare din ideologia din 1918-1919“104.

Totodat`, înv`]`mintele „crizei cehoslovace“ îl determin` pe locotenent-colonelulTitus Gârbea, ata[atul militar român la Berlin, s` atrag` aten]ia factorilor de deciziepolitici [i militari de la Bucure[ti c` sunt necesare m`suri urgente în plan politic

101 AMAE, fond 71/Dosare Speciale, Cehoslovacia C7.b., vol. 303, p. 64, Lega]ia din Berlinc`tre Ministerul de Externe, telegrama nr. 38208, 23 septembrie 1938, semnat` de Djuvara.

102 DGFP, D, 2, Doc. nr. 445, ata[atul cu afaceri german în România c`tre ministerul german de externe,Bucure[ti, 9 septembrie 1938, semnat de Stelzer.

103 AMAE, fond 71/Dosare Speciale, Cehoslovacia C 7, vol. 302, pp. 143-145, Raport nr.2130/Cde la lega]ia din Praga c`tre ministrul de externe Comnen, 12 august 1938, semnat` de Radu Crutzescu.

104 Constantin Argetoianu, op. cit., p. 198.

(


185

[i militar pentru a contracara eficient amenin]`rile revizioniste la adresa României.În acest sens, diplomatul militar ar`ta urm`toarele: „Trebuie s` ne fùrim argumentecontrarii [i de rezisten]`, care s-au dovedit eficace în criza abia început`: o bun` unitate[i o bun` propagand` cu care s` se fac` fa]` ac]iunilor [i amestecului ocult; o armat`cât mai bine preg`tit` s` fac` fa]` oric`rei încerc`ri [i nu-i de ajuns. Armata [i fortifica]iilea[a de tari cehoslovace n-au folosit; ea a trebuit s` capituleze cu sabia în teac`din cauza politicii. Trebuie [i o politic` care, ]inând seam` de asmu]i]i, s` consideremai ales pe asmu]itori [...]. Ne trebuie un sprijin politic pe care s` putem conta.Ne trebuie o armat` puternic`, care s` impun` respect tuturor [i temerecelor care vor s` ne [tirbeasc` (frontierele – n.a.) [...]. Evenimentele din ultimele[ase luni din Europa Central` ne arat` c` un pericol se apropie de noi“105. Juste[i cu caracter de avertisment aceste observa]ii [i propuneri ale locotenent-coloneluluiTitus Gârbea, care, al`turi de alte rapoarte [i evalu`ri106 cu mare putere de previziunepe care le-a transmis de la Berlin, din nefericire, nu vor fi în]elese [i aplicateîn mod corespunz`tor de autorit`]ile de la Bucure[ti. „Balansul“ între Marile Puteri,unilateralitatea [i o anumit` rigiditate în politica extern` a Bucure[tiuluidup` 7 martie 1936107, întârzierile în preg`tirea [i înzestrarea armatei, accentuareadisensiunilor [i luptelor politice interne sunt doar câteva dintre erorile[i vulnerabilit`]ile regimului Carol al II-lea, a c`ror scaden]` va avea loc în varaanului 1940.

La 3 octombrie 1938, colonelul André Delmas, ata[atul militar francezla Bucure[ti, consemna în raportul sù c`tre factorii de decizie de la Parisc`, de[i România era „fericit` de a fi sc`pat de izbucnirea unui conflict european“,amput`rile impuse Cehoslovaciei constituiau, în opinia p`r]ii române, „un precedentde temut“ [i cauzau „reflec]ii amare pentru securitatea statelor mici“. De asemenea,ata[atul militar francez transmitea c` „la Bucure[ti exista convingerea c` poporulfrancez nu era dispus s` se lupte decât pentru a-[i ap`ra propriul p`mânt“ [i avertiza:„De[i simpatiile pentru Fran]a nu au pierit în România, totu[i, chiar [i pentru francofoni,aceasta apare ca o ]ar` foarte îndep`rtat`, iar interven]ia sa în Centrul Europeica problematic`. De[i a contribuit la salvarea p`cii, Fran]a risc` s` pl`teasc`printr-o pierdere, dac` nu a prestigiului sù, cel pu]in a influen]ei sale asupra EuropeiCentrale [i Orientale, în România ca [i în alte p`r]i. Aceast` alternativ` poate fi comb`tut`

105 AMR, fond 333P, dosar nr. 197, f. 545, 549.106 Ibidem, fond Ministerul de R`zboi (M.R.). Cabinetul Ministrului, dosar nr. 197, f. 541-552.

Vezi [i Alexandru Du]u, Lenu]a Nicolescu, Alexandru O[ca, Ata[a]ii militari transmit... (1938-1944),Editura Europa Nova, Bucure[ti, 2001, pp. 34-44.

107 Ioan Scurtu, România în fa]a unei decizii majore: intrarea în cel de-al Doilea R`zboi Mondial,în Revista „Document“, anul XIV, nr. 3 (53)/2011, pp. 6-12.

186


doar prin eforturi [i sacrificii pentru constituirea unei bariere capabile s` opresc`înaintarea german`“108.

Acordul de la München stabilea în mod clar hegemonia geopolitic` [i economicà Reich-ului în centrul [i sud-estul Europei, iar pentru România, Germania deveneaacum principalul furnizor de armament, întrucât preluase controlul asupra economieicehoslovace.

Apreciind c` în viitor disputele europene majore vor fi arbitrate de cele patruputeri de la München109, Carol al II-lea [i guvernul sù erau hot`râ]i s` înt`reasc`rela]iile bilaterale cu Marile Puteri, dar, în acela[i timp, s`-[i p`streze independen]ape plan extern [i s` se men]in` politica de „echilibru“ între acestea.

Ca urmare, suveranul român, înso]it de ministrul de externe, N. Petrescu-Comnen,va întreprinde în noiembrie 1938 un turneu diplomatic în Europa Occidental`.Astfel, între 15 [i 18 noiembrie 1938, regele s-a aflat în vizit` oficial` în Marea Britanie,între 19 [i 21 noiembrie 1938 a continuat vizita oficial` la Paris, iar la sfâr[itullunii noiembrie 1938 a efectuat o vizit` particular` în Germania.

În cursul vizitelor în Marea Britanie [i Fran]a, regele a prezentat situa]iagrea care i se crease României în urma acordului de la München, solicitând ajutorulcelor dou` mari puteri pentru a respinge presiunile Germaniei [i Ungariei revizioniste,cre[terea livr`rilor de armament, extinderea rela]iilor comerciale [i acordareade credite necesare îndeosebi înzestr`rii armatei110.

La Londra [i la Paris, Carol al II-lea [i înso]itorii sì au fost primi]i cu cordialitate,îns` oficialit`]ile britanice [i franceze au evitat s`-[i asume angajamente concreteîn privin]a României [i, într-o manier` mai mult sau mai pu]in diplomatic`, au respinscererile regelui referitoare la accelerarea livr`rilor de armament [i extindereaschimburilor comerciale.

În acest sens, ziarul american „New York Times“ relata, înc` în timpul viziteilui Carol al II-lea la Paris, pe baza [tirilor primite din capitala Fran]ei, c` „Germaniaîncearc` a for]a mâna României, exploatând chestiunea minorit`]ii ungare.Ca [i la Londra, guvernul încearc` la Paris s` ob]in` sprijin pentru ap`rarea

108 Archives Militaires de Vincennes (Fran]a), Service Historique de l’Armée de Terre, carton 7N,dossier 3052, col. Delmas, ata[atul militar la Lega]ia Fran]ei din Bucure[ti, c`tre pre[edintele Consiliului,ministrului ap`r`rii na]ionale [i al r`zboiului, Statului Major al Armatei, Biroului 2, 3 octombrie 1938,Obiect: reac]iile opiniei române[ti în fa]a revizuirii frontierelor cehoslovace, no. 96/S, f. 1-6, apudGeorgiana-Margareta Scurtu, Rela]iile interna]ionale în contextul celui de-al Doilea R`zboi Mondial.Studiu de caz: rela]iile României cu Fran]a (octombrie 1938-iunie 1940), Institutul Cultural Român,Bucure[ti, 2006, pp. 15-16.

109 DGFP. D, 5, Doc. nr. 228, Ministrul în România c`tre Ministerul de Externe, Bucure[ti,30 septembrie 1938.

110 Al.Gh. Savu, op. cit., pp. 218-219.


187

frontierelor României, dar, pare-se, ca [i în cazul Cehoslovaciei, Anglia [i Fran]anu sunt dispuse a lupta pentru România, fiind afar` din zona lor de influen]`[i protec]ie“111.

De[i vizitele lui Carol al II-lea la Londra [i Paris nu au avut rezultatele scontateîn privin]a cerin]elor României de ordin politic, diplomatic, militar [i economic,acestea au contribuit totu[i la cunoa[terea mai profund` a sensului [i consecin]elorpoliticii müncheneze. Regele [i guvernul de la Bucure[ti în]elegeau c`, pentrumai mult sau mai pu]in timp, România nu putea conta pe un sprijin consistentanglo-francez [i trebuia s` reziste prin for]e proprii presiunilor Reich-ului.

Pe acest fond, are loc vizita neoficial` în Germania a lui Carol al II-lea,la a c`rei preg`tire contribuise Gheorghe Br`tianu [i Constantin Argetoianu.Cei doi politicieni români s-au deplasat în Germania la începutul lunii noiembrie 1938[i au fost primi]i de Hermann Göring. Argetoianu afirm` c` demnitarul germana f`cut surprinz`toarea declara]ie conform c`reia „Berlinul era gata s` garantezeRomâniei grani]ele sale, nu numai înspre Rusia, dar [i înspre Ungaria“. În schimb,guvernul de la Bucure[ti ar fi trebuit doar s` formuleze o declara]ie de prietenie,care s` asigure Reich-ul c` România nu avea s` adopte o pozi]ie ostil` acestuia,[i o conven]ie economic` pe baza unui plan de mai mul]i ani. În leg`tur`cu aceste aspecte de o importan]` covâr[itoare pentru partea român`, Argetoianuavea s` noteze: „Declara]ii privitoare la garan]ia grani]ei noastre dinspre Rusiamai f`cuser` [i Hitler [i Göring în anii din urm` [i f`r` s` cear` angajamentepolitice prea precise din partea noastr`. Cred îns` c`, pentru prima dat`, un exponentoficial al Germaniei propunea unui om de stat român [i garan]ia grani]ei dinspre Ungaria[i, lucru nea[teptat, f`r` s` cear` în schimb ruperea leg`turilor noastre actualecu Fran]a [i cu Anglia“112.

Aceast` problem` esen]ial` pentru securitatea statului român, respectivgarantarea de c`tre Germania a integrit`]ii teritoriale a României, nu a fost abordat`în cadrul întâlnirii din 24 noiembrie 1938 de la Berchtesgaden dintre Carol al II-lea[i Hitler. În cadrul discu]iilor cu Hitler, Carol al II-lea a vrut s` afle, în principal,care este atitudinea Germaniei fa]` de revizionismul ungar [i fa]` de soarta RutenieiSubcarpatice. Hitler a r`spuns c` i-a sf`tuit pe unguri s`-[i tempereze preten]iileteritoriale [i c` se împotrivea încerc`rilor ungare de a înc`lca „arbitrajul“de la Viena din 2 noiembrie 1938, care prevedea ca Rutenia s` r`mân`în componen]a Cehoslovaciei113.

111 AMAE, fond 71/1938, Germania, vol. 76, telegrama nr. 5107 din 21 noiembrie 1938 a Lega]ieidin Washington c`tre Ministerul Afacerilor Externe.

112 Constantin Argetoianu, op. cit., p. 226.113 Ion Calafeteanu, Români la Hitler, Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 1994, Memorandum

privind convorbirea dintre Führer-ul Adolf Hitler [i regele Carol al II-lea al României, în prezen]a ministruluiAfacerilor Str`ine al Reich-ului, Berchtesgaden, 24 noiembrie 1938, pp. 19-21.

188


Referitor la at i tudinea Germaniei fa]` de Ungaria [i România,Joachim von Ribbentrop considera c` politica Reich-ului în leg`tur` cu cele dou` ]`ritrebuie s` fie „men]inerea în foc a ambelor fiare [i modelarea lor în conformitatecu evolu]ia situa]iei“114.

Rela]iile dintre Bucure[ti [i Berlin vor cunoa[te o deteriorare gravìmediat dup` vizita suveranului român în Germania, ca urmare a asasin`riilui Corneliu Zelea Codreanu [i a altor membri ai G`rzii de Fier în noapteade 29-30 noiembrie 1938. Ac]iunea de lichidare a liderului Mi[c`rii Legionare a fostexecutat` în baza planului lui Armand C`linescu [i a aprob`rii lui Carol al II-lea,cei doi înal]i demnitari [i anturajul lor fiind obseda]i de pericolul legionar115.

Guvernul german a reac]ionat negativ la [tirea asasin`rii lui Codreanu.Hitler a interpretat fapta ca un afront [i a ordonat s` fie returnate decora]iileoferite de Carol al II-lea pe timpul vizitei din Germania, iar presa germanà atacat violent guvernul român116.

Alarma]i de înrùt`]irea brusc` a rela]iilor româno-germane, Carol al II-lea[i mini[trii întreprind unele m`suri care s` detensioneze rela]iile dintre Bucure[ti[i Berlin. Una dintre acestea a fost numirea, la 21 decembrie 1938, a lui Grigore Gafencula conducerea Ministerului de Externe.

114 Ibidem, pp. 21-23.115 Din luptele tineretului român. Culegere de texte. Responsabil pentru alegerea, dispozi]ia,

autenticitatea [i conformitatea textelor care alc`tuiesc acest volum: Duiliu Sfin]escu, Editura Funda]iei„Buna Vestire“, 1993, p. 182; Ziarul „Buna Vestire“ din 2 noiembrie 1940, apud Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu,Istoria românilor în secolul XX (1918-1948), Editura Paideia, Bucure[ti, 1999, p. 352.

116 AMAE, fond 71/Germania, vol. 76, p. 173, Berliner Börseizeitung, 4 decembrie 1938.

189

TRECUTUL LA TIMPUL PREZENT

„Aripi fr#nte“ (((((IIIIIIIIII)))))

Aurel Vlaicu Ch. W. Maultsby

189

• „Poetul Alexandru Macedonskicomenta în Ilustra]iunea na]ional`,din iunie-august 1913, greut`]ile pe carele-au întâmpinat inginerul Aurel Vlaicuîn construc]ia aparatului de zbor,dar [i succesul din 4/17 iunie 1910 (…).Iat` cum relateaz` Aurel Vlaicumomentul: <Bucuria cea mai mare însàm sim]it-o când am zburat prima oar`la Cotroceni. Nu m-am ridicat mai susde patru metri. Cu toate acestea, nici Alpiinu mi-i închipuiam mai înal]i ca în`l]imeala care m` ridicasem eu. Fiindc`patru metri erau atunci pentru mineun record formidabi l , un recordcare-mi consacra ma[ina. Zburasem,[i asta era principalul. M` men]inusemîn aer, f`cusem evolu]ii ne[ovìtoare…Iar eu, dup` ce am coborât, eram ca [i beatde bucuria f`r` margini a izbânzii.În c epus em s` m` dau pe s t e capde fericire… {i eram, într-adev`r, nebunde entuziasm [i de mul]umire>“.

• „În timp ce lumea se afla la un pasde r`zboiul nuclear, cum apreciazàutorul american, [i din cauza eroriiinvoluntare a lui Charles Maultsby,acesta, ghidat în sfâr[it de colegii de la sol,nu mai auzea instruc]iunile ru[ilor.D a r c a n t i t a t e a d e c o m b u s t i b i lera pe terminate. Dup` un zbor de 9 ore[i 28 de minute, mai avea carburantpentru 12 minute. {tiind c` acestaîi era necesar pentru o aterizare for]at`,pilotul a oprit motorul, bazându-sepe capacitatea de planare a aparatului.Momentele dramatice aveau s` înceap`:oprindu-se [i înc`lzirea cabinei, geamulc`[tii sale s-a aburit [i el nu mai vedeatabloul de bord. Cu un efort maxim[i-a apropiat gura de viziera c`[tii[ i a în c epu t s` [ t ea rg` cu l imbacondensul depus pe geam, pân` a rev`zutinstrumentele“.

• „În ciuda opririi motorului,altimetrul continua s` arate în`l]imea

190


• „Inginerul aviator Aurel Vlaicua continuat s` zboare în lunile iulie[i august 1910, perfec]ionându-seîn tehnica pilotajului. O comisie militar`,f o rmat` d in g ene ra lu l ad ju tan ting . George Georgescu, co lone lulDumitru Iliescu, maiorul N. Mihailide[i c`pitanul G.I. Negrei, a recep]ionatavionul <Vlaicu nr. 1 model 1910>“.

• „Ministerul de R`zboi n-a fost de acords`-i subven]ioneze realizarea unui nouavion. Sprijinul material a venit din parteaministrului Cultelor [i Instruc]iuniiPublice Spiru Haret, care a oferit sumade 7 000 de lei. Restul de 9 000 de leia fost contribu]ia lui Vlaicu. Avionul<A. Vlaicu nr. II> a fost construit la {coalasuperioar` de arte [i meserii din Bucure[ti“.

• „ E v e n i m e n t u l e x c e p ] i o n a lal anului 1912 l-a constituit participarealui Vlaicu la concursul aeronauticinterna]ional de la Aspern, Austria,care s-a desf`[urat între 10/23-17/30 iunie 1912 [i unde a ob]inut cinci premiiîn valoare de 5 750 de coroane.Întors acas`, Vlaicu a început un turneuprin ora[ele transilv`nene în vedereaob]inerii banilor necesari pentru construireaavionului <Vlaicu III>. Prin Contractulnr. 10 552, din 8/21 decembrie 1912,Ministerul de R`zboi i-a comandatlui Vlaicu un aparat de zbor cu dou` locuri,<Vlaicu nr. III>, pentru care i-a acordatsuma de 9 000 de lei. Era insuficient`pentru realizarea lui. I-au promis ajutorprietenii [i admiratorii“.

de 21 000 de metri. I-au trebuit zece minuteavionului ca s`-[i înceap` lenta descindere.Pilotul [i-a spus c` tot ce-i r`mâneade f`cut era s` men]in` aripile orizontal,s` asigure o coborâre lin` [i s` sperec` <îngerul lui nu mo]`ie>. F`r` zgomotulmotorului, în lini[tea cople[itoare,Maultsby î[i auzea doar respira]ia.O lumin` slab` ap`ru, înt`rindu-iîncrederea c` zbura în direc]ia dorit`.Spre norocul lui, un cer f`r` norii-a îng`duit s`-[i continue calm coborârea,pân` a z`rit p`mântul. Dou` avioaneF-102 i s-au al`turat [i o voce a str`punseterul: <Bun venit acas`!>“.

• „A fost nevoit s` aterizeze pe o fâ[iede p`mânt acoperit` de ghea]` [i z`pad`,Kotzebue Sound, în apropiere de CerculArctic, unde exista o sta]ie militar` radar.A deschis para[uta de la coada avionului[i a izbutit s` ating` lin câmpul de rulaj.Când a încercat s` ias` din carling`,a constatat c` picioarele nu-l ajut`.Va nota în jurnalul s`u c` <un b`rbatcu c`ciul` l-a prins de sub bra]e, l-a ridicatu[or [i l-a a[ezat pe z`pad` ca pe o p`pu[`de cârp`>. Maultsby a continuats` fac` parte din flota aerian` militar`,dar i s-a interzis s` mai zboare în nordulArcticii. S-a stins din via]` în 1998,la vârsta de 72 de ani“.

• „Meritul c`r]ii lui Dobbs este c` îmbin`povestirea alert`, plin` de peripe]iidramatice, cu analiza contextului politic[i militar în care s-a produs aventurapilotului american. <Incidentul lui Maultsby

Trecutul la timpul prezent

191

• „În paralel cu lucrul la noul aeroplan,Vlaicu se preg`tea intens pentru zborulpeste Carpa]i, pentru a participala Or`[tie, la serb`rile asocia]iei ASTRA.A deco la t în z iua de 31 augus t/13 septembrie 1913 de pe aerodromulCotroceni, cu avionul <A. Vlaicu nr. II>,la ora 14.30, dup` alte surse cu o or`mai târziu. Vlaicu aterizeaz` lâng` Ploie[tipe un teren dinainte stabilit, alimenteaz`avionul cu benzin`, apoi decoleaz` [i trecede Câmpina, se reîntoarce în zborspre Ploie[ti [i lâng` satul B`ne[ti avionuls-a pr`bu[it, pilotul pierzându-[i via]a“.

– scrie autorul – a avut un rezultat salutar:le-a reamintit conduc`torilor celor dou`superputeri riscul unui zbor nuclearaccidental>. O zi dup` <sâmb`ta neagr`>,la 28 octombrie, Hru[ciov a anun]atpublic c` va retrage rachetele din Cuba,dar într-un mesaj confiden]ial l-a întrebatpe Kennedy ce s-ar întâmpla dac` un avionspion ar fi luat drept bombardier cu armenucleare, iar statul al c`rui spa]iu a fostînc`lcat ar r`spunde printr-un gest fatal?Din fericire, în deceniile urm`toare,o asemenea întâmplare a fost evitat`de cele dou` superputeri“.

* Dr. Valeriu Avram, {i noi am avut pe Vlaicu,articol preluat din revista Magazin istoric, anul XLIV,serie nou`, nr. 6 (519), iunie, 2010, pp. 13-14.

* Manase Radnev, Sâmb`ta neagr`, articol preluatdin revista Magazin istoric, anul XLII, serie nou`,nr. 8 (497), august, 2008, pp. 23.

Selec]ie texte:Alina PAPOI�

192


SEMNALESEMNALESEMNALESEMNALESEMNALEEDITORIALEEDITORIALEEDITORIALEEDITORIALEEDITORIALE

General de brigad` Ion CER~CEANU�

Edi]ia a II-a a Documentaruluiis toric despre ComandamentulComunica]iilor [i Informaticiieste consacrat` împlinirii a 70 de anide la înf i in]area, la 1 iulie 1942,a Comandamentului Comunica]iilor[i Informaticii, sub denumirea sa ini]ial`de Comandamentul Transmisiunilor.

Spre deosebire de edi]ia din 2007a Documentarului istoric, actuala edi]ieeste actualizat` [i completat`, poatenu atât cât ne-am fi dorit, cu aprecieri

[i comentarii cu caracter de analiz` [i sintez`, documente, imagini, reconstituiri,grafice [i tabele centralizatoare [.a., ca urmare a unei cercet`ri mai consistentea fondurilor de arhiv` [i a lucr`rilor recent ap`rute în istoriografia militar`.

Ne exprim`m speran]a c` prin ce s-a adus nou în aceast` lucrare am reu[its` prezent`m mai bine condi]iile extrem de complexe în care a fost înfiin]atComandamentul Transmisiunilor, prin transformarea Brig`zii de Transmisiunicare s-a desfiin]at cu aceea[i dat`. Concomitent cu opera]io-alizarea structuriide comandament [i luarea în subordine a unit`]ilor, conform prevederilorOrdinului Marelui Stat Major, Comandamentul a primit misiunea s` constituieComandamentul Transmisiunilor Marelui Cartier General, E[alonul 1, prev`zuts` se instaleze ini]ial la Zaporoje [i, ulterior, la Rostov pe Don. Am insistatmai mult pe prezentarea, chiar cu detalii, a modului de îndeplinire a acestei misiuni,pentru c` o consider`m ca fiind una dintre cele mai ample [i complexe perioade

Semnale editoriale

193

din activitatea transmisioni[tilor români pe Frontul de Est (preg`tirea b`t`lieide la Stalingrad), dar [i cea mai semnificativ` sub raportul competen]ei [i experien]eiacumulate, inclusiv cel al colabor`rii cu trupele germane. Faptul c`, prin m`surileluate, Comandamentul Transmisiunilor a reu[it s` asigure leg`turile Marelui CartierGeneral, E[alonul 1, cu toate unit`]ile aflate la est de Bug, cu Marele Stat Major[i principalele institu]ii [i comandamente din ]ar`, c`, ulterior, a condus [i comandatrestructurarea sistemului de transmisiuni la nivel strategic, pe timpul reorganiz`rilor[i retragerilor c`tre ]ar`, reu[ind ca, în luna august 1944, s`-i asigure Marelui StatMajor leg`turile cu toate unit`]ile [i marile unit`]i aflate pe frontul din Moldovasau în zona interioar`, scoate în eviden]` un Comandament al Transmisiunilorprofund implicat în cunoa[terea situa]iei militare la nivel strategic [i operativ,capabil s` asigure gestionarea resurselor de transmisiuni pentru asigurarealeg`turilor necesare Marelui Stat Major pentru executarea conducerii opera]ionalea armatei.

Schimb`rile radicale survenite dup` 23 august 1944 (dispozitiv de lupt`,alian]e, misiuni, disloc`ri masive de for]e etc.) au pus în fa]a comandamentuluisitua]ii extrem de dificile, multe imposibil de rezolvat, care trebuiau dep`[itecu orice pre], pentru a asigura un minim necesar de leg`turi la nivelul Marelui StatMajor cu comandamentele de armat` [i principalele institu]ii guvernamentale,pe timpul eliber`rii p`r]ii de sud a teritoriului na]ional, Dobrogei [i Capitalei,realiz`rii dispozitivului de acoperire a frontierei [i cre`rii condi]iilor de trecerela ofensiv` cu cele dou` armate, al`turi [i sub comanda operativ` a Frontului 2Ucrainean din a doua decad` a lunii septembrie 1944 pentru eliberarea întreguluiteritoriu na]ional.

Am adus aici [i informa]ii care sunt publicate pentru prima dat` într-o lucrarede specialitate, cu privire la modul în care a gestionat Comandamentul Transmisiunilor„criza telecomunica]iilor“ în lunile august-septembrie 1944, atunci când se ajunsese,paradoxal, ca Marele Stat Major s` nu aib`, pentru câteva zile, leg`turile minimecu Armatele 1 [i 4 Române dislocate în Transilvania, situa]ia fiind valabil`[i pentru autorit`]ile civile române, în general. Prezentarea unor situa]ii s-a f`cutpentru a în]elege realitatea acelor zile, diversitatea acestora [i nu totalitatea lor.Ele sunt consemnate în arhivele noastre militare (uneori, f`r` disimulat umor,cum este cazul unui raport c`tre Marele Stat Major în care se ar`ta c` „de[i alia]i,sovieticii ne-au capturat pân` [i cifrurile“) [i vor vedea, cu siguran]`, lumina tiparuluiîn anii ce vor urma.

Prezentarea succint` a particip`rii trupelor de transmisiuni sub conducerea/coordonarea Comandamentului Transmisiunilor, pe t impul luptelor

194


pentru eliberarea teritoriului na]ional [i al Campaniei din Vest, s-a impus de la sine,pentru c` ne-am dorit s` scoatem în eviden]` locul [i rolul ComandamentuluiTransmisiunilor în aceast` perioad`, în care conducerea operativ` a celor dou` armateromâne a revenit Frontului 2 Ucrainean, Marele Stat Major având doar atribu]iide ordin administrativ.

Prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 120737/1944 s-a stabilit ca, dup` datade 7 septembrie 1944 (când Armatele 1 [i 4 Române au trecut în subordinea operativ`a Frontului 2 Ucrainean), Comandamentul Transmisiunilor s` se ocupe în continuare,în mod deosebit, de „coordonarea transmisiunilor de front [i în interiorul ]`rii“.

Acest ordin a fost acceptat tacit [i de alia]ii sovietici [i, pân` la finalul r`zboiului,avea s`-[i dovedeasc` importan]a covâr[itoare, fiind singura modalitate în careMarele Stat Major putea s` aib` leg`tura permanent` cu comandamentele de armat`,ale corpurilor de armat` [i diviziilor dislocate pe front, inclusiv cu celedin dispozitivul sovietic date ca înt`rire/sprijin de lupt`. În toat` aceast` perioad`,prin m`surile luate pentru realizarea/reorganizarea sistemului de transmisiunide c`tre Comandamentul Transmisiunilor, Marele Stat Major român a cunoscutpermanent situa]ia operativ` a marilor unit`]i [i unit`]ilor române, a intervenitchiar în mod oportun pentru coordonarea unor ac]iuni în beneficiul trupelor noastresau pentru solu]ionarea unor situa]ii limit` create în rela]iile cu alia]ii, pentru asigurareacomplet`rilor cu resurse umane [i materiale, pentru realizarea unor (re)disloc`ri,(re)subordon`ri sau adoptarea unor m`suri de sprijin/înt`rire impuse de evolu]iaac]iunilor de lupt`.

În concluzie, se poate aprecia c` rolul principal pentru asigurarea leg`turilorMarelui Stat Major cu marile unit`]i [i unit`]ile de pe front [i din zona interioar`,pe timpul mar[ului c`tre ]ar` pân` la demobilizare, i-a revenit ComandamentuluiTransmisiunilor care, cu pu]inele for]e [i mijloace la dispozi]ie, [i-a îndeplinitîn mod exemplar misiunea.

Prezentarea principalelor repere cronologice ale evolu]iei ComandamentuluiComunica]iilor [i Informaticii în cele [apte decenii de existen]`, sub diferitedenumiri, dar cu acelea[i misiuni de baz`, contureaz` un proces istoric ireversibil,care se suprapune, în a doua sa jum`tate, peste cel al evolu]iei armei transmisiuniîn organica armatei noastre. Pentru c` ne g`sim în fa]a unei lucr`ri consacrateîmplinirii a 70 de ani de existen]` a comandamentului nostru de arm`, ne facemdatoria de con[tiin]` de a sublinia, [i cu acest prilej, atât rolul decisiv,cât [i pe cel definitiv pe care le-a avut Comandamentul Transmisiunilorîn constituirea armei transmisiuni ca arm` de sine st`t`toare.

Lucrarea a ap`rut la Editura Militar`.

Semnale editoriale

195

Colonel dr. Ionel CIOBANU�

Am urm`rit cu interes realizarea acestui proiecteditorial – Misiunea generalului Coand` la Kiev(1917-1918), stimulat de faptul c` este prima lucrareelaborat` de c`tre cei trei autori, foarte cunoscu]i[i aprecia]i în mediile istorice [i militare: Vasile Popa,Ion Cer`ceanu [i Vasilica Manea.

Rezultatul mi-a produs o real` pl`cere dup` citireaacestei lucr`ri, reprezentând o frumoas` [i antrenant`descriere a „Marelui R`zboi“ prin ochii acestui des`vâr[itdiplomat-militar – generalul Constantin Coand` –,reprezentantul Marelui Cartier General românla Stavka (1916-1917) [i [ef al Misiunii Militare românepe lâng` Stavka, la Kiev (1917-1918).

Trebuie f`cut` precizarea c` aceast` lucrare este continuarea primei apari]ii– Misiunea generalului Coand` la Stavka (1916-1917), autor Vasile Popa(Editura Militar`, Bucure[ti, 2010).

Noua lucrare denot` stilul autorilor: meticulos, documentat, foarte bine ilustratîntr-o singur` propozi]ie – o apari]ie editorial` deosebit` din domeniul istoriei.

Lucrarea este structurat` pe cinci capitole: Studiu introductiv; Not` asupra edi]iei;Rezumatul documentelor; Documente; Indice de nume.

În capitolul Studiu introductiv, pe parcursul a 82 de pagini, autorii prezint`contextul politico-militar al Primului R`zboi Mondial, din perioada marilor mi[c`rirevolu]ionare ruse 1917, [i modul în care acestea s-au r`sfrânt asupra Frontuluide Est din anii 1917-1918. Doresc s` recomand cititorilor s` studieze ultima partea acestui capitol, în care sunt aduse la lumin` date mai pu]in cunoscutemarelui public referitoare la cariera politic` de dup` terminarea r`zboiuluia generalului Coand`.

În capitolul Documente sunt prezentate un num`r de 206 coresponden]epurtate de general în perioada 8 noiembrie 1917-19 iunie 1918, ce constituie,în cele 248 de pagini, baza lucr`rii, zugr`vindu-ne în detaliu desf`[urarea r`zboiului.

O not` aparte dorim s` o acord`m realizatorului, Editura Militar`, ce a reu[its` ne prezinte o lucrare editorial` în condi]ii grafice excelente.

Lucrarea con]ine 378 de pagini [i este înso]it` de o multitudine de trimiterila izvoarele istorice primare, la autori foarte cunoscu]i [i la documente ce se reg`sescîn arhivele na]ionale [i din str`in`tate.

196


Comandor dr. Marian MO{NEAGU�

Evolu]ia transmisiunilor militare în Armata Românieieste pe cât de spectaculoas`, pe atât de reverberantsincronizat` cu strategia de consolidare a arhitecturiiorganismului militar na]ional. Nemijlocit legat`de cadrul institu]ional, capacitatea de concep]ie [i spiritulde previziune al strategilor militari, transmisiunileau ]inut „caden]a“ cu m`surile impuse de complexitateasitua]iilor politico-militare interne [i interna]ionaledin secolele XIX [i XX.

R e a l i z ` r i l e t e h n o l o g i c e m e m o r a b i l edin a doua jum`tate a secolului al XIX-lea, marcatede inventarea telegrafului de c`tre Samuel FinleyBreeze Morse (1837) [i a telefonului de c`tre

Alexandre Graham Bell (1876), au determinat înfiin]area în anul 1855 a „{coliide telegrafie“ în cadrul Direc]iei telegrafelor statului, iar în anul 1873 a primei [colide telegrafi[ti militari în cadrul Batalionului de Geniu, precum [i documentareaîn Fran]a, Belgia [i Austria, începând cu prim`vara anului 1873, a unor tineriofi]eri români, care vor concura ulterior la organizarea [i func]ionarea primelorsubunit`]i de telegrafi[ti. Astfel, a devenit posibil` înfiin]area, prin Înaltul Decretnr. 1303 din 14 iulie 1873, a primei sec]ii de telegrafi[ti militari în cadrulprimei companii de minari din organica batalionului de geniu românesc, evenimentunanim acceptat ca fiind actul de na[tere al transmisiunilor Armatei României.

Volumul Transmisiunile Armatei Române (1873-2012), elaboratde generalul de brigad` Ion Cer`ceanu, comandantul ComandamentuluiComunica]iilor [i Informaticii, prezint` în sintez` evolu]ia comunica]iilor militareca fiind un proces istoric obiectiv, constant ascendent, cu o dinamic` impresionant`,dictat` de experien]a [i înv`]`mintele rezultate din participarea Armatei Româneîn campanii le R`zboiului de Independen]` din 1877-1878, a Primului[i celui de-al Doilea R`zboi Mondial, precum [i în tumultul evenimentelorRevolu]iei din Decembrie 1989.

Din acest punct de vedere, op]iunea Muzeului Militar Na]ional de a sus]ine[i în plan istoriografic rememorarea spectral`, cu argumente arhivistice[i fotodocumentare incontestabile, în cadrul tomului 7 al deja consacrateicolec]ii Doroban]ul, a progreselor înregistrate de transmisiunile militare

Semnale editoriale

197

în cei aproape 140 de ani de existen]`, reprezint` un omagiu de spirit aduscomunit`]ii de militari [i civili care a contribuit la cristalizarea principiilorde organizare a transmisiunilor [i a subunit`]ilor de telegrafie militar`, a proiectat[i evaluat valoarea [i înzestrarea subunit`]ilor destinate asigur`rii leg`turilorComandamentului suprem, corpurilor de armat` [i diviziilor, fundamentândprincipiile teoretice de organizare a transmisiunilor [i necesitatea realiz`riileg`turilor interarme.

Un element important al evolu]iei doctrinei specifice îl reprezint` antrenarea[i conlucrarea eficient` cu for]ele [i mijloacele telegrafice civile, colaborareastrâns` între organele de telecomunica]ii militare [i cele civile amplificându-se[i interferându-se în contextul armoniz`rii sistemului securit`]ii na]ionale,cu rezultate remarcabile.

Aprofundarea [i statuarea principiilor [i procedeelor de organizare[i de asigurare a leg`turii în campanie [i pe timpul manevrelor, de organizare,înzestrare [i întrebuin]are în lupt` a subunit`]ilor de transmisiuni militare, statuateîn primele regulamente [i manuale de specialitate, au gr`bit tranzitul de la specialitateaprimar` de transmisiuni – telegrafi[tii – la afirmarea transmisiunilor ca specialitatedistinct`, în cadrul c`reia, al`turi de telegrafi[ti, s-au creat subunit`]i de telefoni[ti,de telegrafie f`r` fir (T.F.F.), de curieri etc.

Concomitent cu diversificarea [i cre[terea complexit`]ii tehnicii de transmisiuni,specialit`]ile subunit`]ilor de profil s-au diversificat [i în raport cu misiunile armelorpe care le deserveau (infanterie, artilerie, cavalerie, avia]ie, marin`), conturându-setot mai pregnant unele concep]ii interesante referitoare la organizarea leg`turiiîntre conducerea armatei [i comandamentele corpurilor de armat` din subordine,care preconizau folosirea liniilor transversale [i a liniilor paralele. Ca urmarea „lec]iilor înv`]ate“ pe timpul aplica]iilor [i manevrelor executate, în preajmaPrimului R`zboi Mondial au ap`rut [i s-au concretizat principii viabile de organizarea transmisiunilor, care urm`reau adoptarea unor metode de asigurare a unor leg`turistabile, precum obligativitatea dubl`rii leg`turii prin mijloace tehnice de transmisiunicu leg`tura prin mijloace mobile (automobile, motociclete), deplasareapunctelor de comand` precedat` de instalarea, în noile raioane, a mijloacelorde transmisiuni [.a., motiv pentru care, la nivel teoretic, arma transmisiunia început s` fie privit` ca un organism complex, cu reguli exacte [i cu un cadruorganizatoric-func]ional bine conturat în cadrul Armata României.

În perioada interbelic`, odat` cu înfiin]area, la 30 octombrie 1919,a primului regiment de transmisiuni din Armata României, respectiv a primei brig`zide transmisiuni, la 1 aprilie 1932, s-a trecut la înzestrarea acestora cu tehnic`

198


specific` modern`, provenit` în special din import. În acela[i timp, rolul [i importan]aarmei transmisiunilor pentru asigurarea conducerii trupelor au fost temeinicfundamentate în regulamente, instruc]iuni [i manuale care implementau principii[i procedee de realizare a sistemelor de transmisiuni, precum realizareatransmisiunilor pe axe (în ofensiv`) sau în re]ele (în ap`rare), realizarea leg`turiide la e[alonul superior – [i cu mijloacele acestuia – c`tre e[aloanele inferioare,concentrarea mijloacelor de transmisiuni, pe timpul ofensivei, pe direc]ia lovituriiprincipale, obligativitatea unei rezerve de for]e [i mijloace de transmisiuni etc.

Restructurarea sistemului de transmisiuni pe centre de transmisiuni,centre înaintate de transmisiuni [i centre de informa]ii, axe transversale [i re]elede transmisiuni [i progresele notabile înregistrate de trupele de transmisiuniîn aceast` perioad` prolific` pentru Armata Român` sub aspect organizatoric,al înzestr`rii [i al folosirii în lupt`, prin trecerea treptat` de la spa]iul terestru,la cel maritim [i apoi la cel aerian, au anticipat separarea definitiv` a transmisiunilorde arma geniului [i înfiin]area, prin Decretul nr. 3818 din 1 iulie 1942,a Comandamentului transmisiunilor, [colilor de ofi]eri [i subofi]eri [i a Centruluide instruc]ie al transmisiunilor.

În perioada postbelic`, în ierarhia structurilor de transmisiuni din ArmataRomân` au existat succesiv Brigada de Transmisiuni, ComandamentulTransmisiunilor [i Comandamentul Trupelor de Transmisiuni, structuri cu rolatât de reglementare a domeniului (regulamente, instruc]iuni, dispozi]ii,manuale etc.), cât [i executiv-operativ pentru organizarea, realizarea [i exploatareasistemelor de transmisiuni de la toate e[aloanele.

Prin reorganizarea Comandamentului Infanteriei [i Tancurilor [i transformareasa în Statul Major al Trupelor de Uscat, devenit ulterior Statul Major al For]elorTerestre, în decembrie 1993 s-a înfiin]at [i Sec]ia Transmisiuni, Lupt` Electronic`[i Automatizarea Conducerii Trupelor, redenumit`, în 1997, Sec]ia Comunica]ii[i Informatic`.

În aprilie 1997, odat` cu reorganizarea Statului Major General, în concordan]`cu structurile similare din armatele statelor membre ale NATO, prin divizareafostului Comandament al Transmisiunilor, Informaticii [i Electronicii în Direc]iaComunica]ii [i Informatic` din Statul Major General [i ComandamentulTransmisiunilor, subordonat Statului Major General (Sec]ia de R`zboi Electronicrevenind la Direc]ia Opera]ii), a avut loc separarea, în premier`, a niveluluide reglementare, coordonare, planificare în comunica]ii/ informatic` de nivelulde execu]ie.

Semnale editoriale

199

Ast`zi, mai mult ca oricând, nu se poate concepe sau ini]ia o ac]iune de lupt`f`r` racordarea oportun` a centrelor ori factorilor de decizie politico-militar`la realit`]ile complexe ale teatrelor de opera]ii [i situa]ia tactic` a câmpului de lupt`,prin intermediul sistemelor sofisticate de comunica]ii, tot mai silen]ioase, fiabile[i securizate.

Demersurile entuziaste [i îndrept`]it necesare pe care generalul de brigadÌon Cer`ceanu le-a ini]iat, sus]inut [i promovat pentru conservarea [i perpetuareatradi]iilor transmisiunilor militare, soldate cu înfiin]area Muzeului Comunica]iilor[i Informaticii în anul 2000, devenit, începând cu anul 2008, filial` a MuzeuluiMilitar Na]ional „Regele Ferdinand I“, publicarea unor valoroase studii[i documentare istorice, lansarea proiectului primei enciclopedii a comunica]iilormilitare, realizarea unui Monument dedicat memoriei eroilor transmisioni[ti,precum [i marcarea Zilei Transmisioni[tilor prin ample ceremonialuri militare[i consistente manifest`ri [tiin]ifice reflect` spiritul de corp [i atitudinea avangardistà slujitorilor de toate gradele ai comunica]iilor [i informaticii, arm` tehnic`prin excelen]`, indispensabil` atât în timp de pace, cât [i de campanie, elevat onorateîn paginile dense ale acestei lucr`ri de colec]ie prin informa]ii atent [i inspiratselectate, care fac din transmisionistul român un combatant demn de pre]uirea[i admira]ia camarazilor sì [i, deopotriv`, un profesionist de elit` al tuturor timpurilor.

Opera]iunile de redactare [i tehnoredactareau fost \ncheiate la data de 03.07.2012.

arta militara

Documents