NIV

N

OliV

N

ALE

XA

ND

RU

o" v nil a 9

/703

1111

AV

LTU

RA

I =

I

I I t

o

E NALA"

.... I

C a

CT v

01A R MOU

100H

OM

NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

(1916-1918)

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE 0 SUTA DOUAZECI $1 $ASEDE EXEMPLARE, NEPUSE IN COMER'', PE HARTIE CHAMOIS,

NUMEROTATE DELA 1 LA 100 SI DELA A LA Z.

MARESAL ALEXANDRU AVERESCU

NOTITE ZILNICE

DIN RAZBOIU(1916 -1918)

cu 62 de ilustratii in text

BUCURE$T1EDITURA CULTURA NATIONALA"

2, Pasajul Macca, 2

P R E F A T A

Multumita moravurilor i moralei noastre potitice, dreptrecompense pentru modul cum am conceput i condus, incalitate de Sef al Marelui Stat Major, campania din 1913, princare am pus capat razboiului al doilaa balcanic, am 15rgit ho-tarele in partea de Sud a Dobrogei, in congresul linut laBucureti, Regele Carol I, care a presidat acel congres, m'achemat pe Ia sfaritul Iui Noembrie sa-mi spue ca este ne-cesar s5 cer eu insumi s6 fiu mutat Ia trup5.

In cateva zile mi-a spus incercatul Rege se vaschimba guvernul 0 nu a voi s se creeze precedentul,ca data cu schimbarea partidelor, s fie mutat 0 elul deStat Major general at armatei!".

tiam cat de mutt Linea Regele Ia mine, caci doara El aspus, cu doi ani inainte, cand ma g5seam exilat Ia T.-Severin,Ia Divizia I, ca nu merge in razboiu fare generalul Averescu Iadreapta Sa. De aceea un consiliu eit din gura Suveranului nuputea sa fie decat urmat fare cea mai mica ezitare, on catde mare ar fi fost amaraciunea mea. Eram foarte arnarit,caci ca i cand a fi avut un presentiment dureros; ma in-trebam, dace un Suveran atat de intelept, cu un prestigiufaurit de El Insui, un Suveran atat de calculat in toate mi-carile i calauzit de o atat de inalt5 moralitate, este nevoitsa se inchine in fata atotputerniciei politicianilor, ce va fi maitarziu, sub urmaii Lui?!

6 NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

,,De alifel a continuat Regele, cu multa afecfiune, darvizibil jenat in fafa acelei capitulari marturisite este li binesa profifi de acest rastimp sa reiei contactul cu trupa, cad Sitii ca pentru vre-o cinci ani, VOM AVEA LINISTE IN EUROPA."

Vorbea numai cu thieve luni inainte de izbucnirea razboiuluieuropean.

In luna lui Mai, acelai an, a venit Ia Bucureti Prinful Frie-deric Eitel, unul din fiii Kaizerului, insofit de generalul vonPlessen, primul adjutant i prieten at Kaizerului, pentru ca saaduca Regelui Carol, bastonul de Mareal. Generalul von Plessenma cunotea de cand fusesem atasat militar Ia Berlin; de aceiaa venit sa ma vada i eu i-am intors vizita, evident in aceeai zi.

Pe baza relafiunilor noastre din trecut, mi-a vorbit foartelamurit: Si facet; ce vefi 0i, dar Si localizafi lucrurile, saevitafi cu on ce pref complicafiunile. Sunt insircinat din parteaImp5ratului ea v5 spun aceste lucruri, caci El nu vrea cu nisiun pref razboiu".

Este uor de inchipuit ce efect a putut avea asupra meaIa jurnatatea lunei lui lulie (st. v.) comunicarea oficiala ca raz-boiul a isbucnit!

i spusele generalului Plessen din Mai 1913 i convin-gerea formulate cu atata siguranfa de Regele Carol in No-embrie ace14 an ca nu vom avea razboiu cel pufin 5 ani, s'auspulberat ca pleava dusa de vartejul brutal i necrufator alevenimentelor.

Din prima zi mi-am dat seama de proporfiunile uriae aledramei ce incepea sa se desfaware in fafa intregii omeniri.

Am inceput chiar de atunci sa notez evenimentele, astfelcum se succedau, i le notam cu un interes cu atat mai mare,Cu cat fiind Ia curent cu starea de fapt reala i de la not idin cele mai multe din Wile tarite in uriaul conflict (Ger-mania, Austro-Ungaria, Anglia, Italia, Turcia, Bulgaria) eram inmasura sa-mi dau seama, fare teams de mare greeala, demodul cum se vor inlanfui evenimentele sangeroase.

Pe timpul neutralitafei notam , operafiunile de pe teatrulde razboiu cu multa prudenfa, caci cunoteam procedeurile be-ligeranfilor, ingrijafi mai mult de a face atmosfera, de caf

PREFATA 7

de a reda adevarul; dar urmaream si evenimentele dela not cuun interes cu that mai mare, cu cat imi dadeam seama cat depufin pregatiti, din toate punctele de vedere, ne-a surprinsacest mare moment in istoria neamului nostru!

Dupa ce am intrat in fine in razboiu, am Inceput, cum erasi natural, sa concentrez toata atentiunea mea, pe frontulnostru si, ca sa fiu mai precis, in deosebi pe porfiunea dinacest front, pe care imi exercitam comandamentul.

La terminarea razboiului, fara voia mea am fost atras invaltoarea luptelor politice si nu am putut sa ma ocup, dupacum era dorinta mea, de partea militara a vietii mele.

In 1920 am inceput sa public, sub forma de feuilletonin ziarul Indreptarea" notele mele din timpul neutralitatii. Ajun-sesem la numarul 16, daca nu ma insel, al publicarei mete,cand am fost chemat sa formez guvernul, pentru a da tarii,pacea launtrica.

Unul din oamenii nostri politici, prototipul politicianului,care face sageata din on ce Iemn, nu I -a jenat de fel con-stiinta, ca sa aduca in discufiunea Camerii unele fraze dinnotele mete de natura a irita susceptibilitatea Regelui Ferdi-nand, care avea slabiciunea de a se crede un foarte Inzestratconducator de ostire.

Nu stiu cum s'a facut, ca scopul urmarit de putin scru-pulosul nostru politician, nu a fost atins. Regele Ferdinandatunci cand voia, stia sa se libereze din ghiarele slabiciunilorsale si sa fie ceea ce numesc francezii: Un Monsieur"!

Am incetat evident de atunci cu publicarea notelor, ama-nand lucrurile pentru o data nefixata.

Mi-am pus insa de atunci de mai multe on intrebarea,daca este bine sa-mi public notitele si amintirile Inca fiind inviata, sau sa las a se face aceasta de alfii cand nu voiu mai fi.

Sunt argumente destul de demne de luat in seama sipentru o solufiune si pentru alta.

Cand se urmareste scopul de a face sa se creada ceva,fara replica, evident ca solutiunea indicata este de a se publicamanuscrisul nu de autor, ci de urmasii lui. Astfel cum a facut

8 NOTITE ZILNIOE DIN RAZBOIU

de pilda Printul v. Bii low, ale carui memorii au avut un largrasunet, acum vre-o cativa ani.

M'au impresionat acele memorii, caci am trait cam treiani la Berlin i de- aceea imi erau cunoscute multe din impre-jurarile descrise i nu putine din persoanele mentionate. Nuam impartait de loc parerea mai multor persoane de Ia noi,care vrajite de calitatile superioare ca scriitor ale Printului, nui-au batut capul sa deslueasca daca ceea ce era frumos, era

i adevarat.Am avut ca un fel de uwrare de conOinta cand am putut

ti ca acea lucrare era datorita unui aranjament pe baza caruiacasa editoare Westen" luase anumite angajamente finan:iare,in schimbul unor memorii, pe cari insa Printul nu a voit sa lepuns la dispozitia casei edietoare, atat cat va fi el in vials.

Se spune, ca dupa moartea Printului, and s'au publicatmemoriile, Adjutantii Ex-Kaizerului au facut o dare de seamscomplecta de chestiunile cari priveau pe fostul Imparat. Acesta,dupa ce a fost foarte atent, cat a durat lectura, s'a marginitla un foarte simplu, dar i foarte incisiv comentariu: Nu mi-alfi putut inchipui vre-odata, ca unui mort s-i mai fie posibila se sinucide!

De altfel ceva analog s'a intamplat i la noi. De i incazul acesta autorul nu a scris de comanda, iar urmaii saiau publicat manuscrisul fara discernamant, nu-i mai putin ade-varat, memoriile acestea au fost o adevarata deceptiune. Ima-ginea care se profila din paginele zise Memorii" era cutofu! alta de cat aceea', cu care era deprinsa lumea in timpulvielei autorului.

Sunt insa i cazuri and cineva fara sa alba intentiuneade a deforma lucrurile, totui, din cauza izvoarelor de cari s'aservit, cele cuprinse in manuscrisul pus Ia punct personal pentrupublicare, sa fie impanate de greeli regretab:le.

Am avut ocazie sa citesc inceputul unei astfel de lucrari.Nu am putut merge pans la copal, caci in paginile cetite amgasit inexactitati asupra unor impr6urari pe cari le cunoteam'foarte bine, caci am fost amestecat in ele.

Mi-am spus, ce temeiu pot sa pun pe aceasta povestire,

PREFATA A

care foete de neexactitati, caci acelea pe cari le cunc4teamin mod absolut sigur ma indreptateau sa presupun a nuerau singurele.

Aceste considerafiuni m'au facut sa iau hotarirea de a-mipublica notitele, fiind Inca in vials.

Scopul acestor notice cand le-am .*ernut pe hartie, afost ca ele sa slujeasca studioilor de mai tarziu, sa traga in-vataminte din experienfa altora.

Dar, daca acesta a fost scopul avut in vedere, prima con-ditiune care se impune ar fi redarea adevarului absolut ne-alterat. Acest lucru este insa mutt mai uor de formulat decat de realizat.

Evident ca se cere o sinceritate absoluta, dar i o nein-tinata onestitate.

Caci, nu este suficient ca notilele sa fie redate astfelcum au fost ele concepute, i Ia acest rezultat se poate ajungenumai multumita sinceritatii; dar se pot ivi, in cursul repro-ducerii cetor traite, sa fie nevoe de unele explicafiuni fara decari cetitorul se poate gasi dezorientat i folosul ar fi dacanu chiar nul, dar de sigur insuficient, pentru a compensamunca depusa.

Unele atitudini sau dispozitiuni luate, pot parea bizare sauchiar nechibzuite, necunoscandu-se imprejurarile in cari aufost luate i in foarte multe cazuri aceste imprejurari nu suntnici macar menfionate, ;i tot4 ele au avut o influenta deter-minants.

Vor trebui deci adaogiri explicative, pentru ca cetitorul sanu rarnhe dezorientat; dar aceste explicajiuni nu pot fi con-trolate i pentru ca lucrarea sa fie serioasa caci numai astfelpoate fi de vreun folos , este negr4t necesar o perfectaonestitate.

Cu alte cuvinte, cetitorul trebue pus in situatiunea in cares'a gasit autorul de fapt, sub toate raporturile, in momentulcand a inregistrat in carnetul sau evenimentul trait, sau pecare crede necesar sa-I menjioneze, d4 II cunoate poatenumai din auzite.

Calauzit de aceste concluziuni, Ia care am ajuns dupa

10 NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

mature i repetate reflexiuni, mi-am stabilit urmatorul plande lucru:

Textul notelor va fi reprodus, fare alte modificari decatcele reclamate de regulile gramaticale, cari au putut sa nufi fost respectate in fuga condeiului; cu alte cuvinte, notifelevor pastra nealterat fondul, vor fi modificate numai in formasau mai bine zis vor fi numai stilizate.

Aceasta parte a textului va fi imprimata cu caractere romane.Pentru a face sa fie lesne de inteles chiar i partile mai

pufin larnurite, va trebui sa adaog explicafiuni cari au fostomise din lipsa de timp sau din alte cauze In momentul candam redactat notifa respective, precum i reflexiuni sau co-mentarii redactate cand am revazut carnetul meu, pentru a-itrece continutul, revazut i complectat, la tipar.

Toate aceste adaogiri ulterioare, adica explicafiunile, re-flexiunile sau comentariile, vor fi imprimate cu caractere italice.

Se va constata ca i acolo unde am observat ulterior ogreeala in aprecierea unei situafiuni sau in luarea unei ho-tariri, am crezut mai instructiv sa las tale quale greeala ne-alterata, cautand prin comentarii sa pun in evidenfa caror anumecauze a fost ea datorita.

Altfel vezi lucrurile i altfel gandeti cand spiritul Ili esteliber de on ce apasare i altfel cand eti chinuit de atateaelemente Intre cari, in anumite Imprejurari este poate greu-tatea raspunderii.

Turnu-Severin 15. VII. 935

RAZBOIUL NOSTRU

1 9 1 6

La Armata II-a

21. VIII. 1916.

Am sosit la ora 1 p. m. la Ploeti i am luat posesiunea defapt a Comandamentului meu.

Mare le Cartier General dispusese printr'un ordiii, din zivade 17 August, sa iau comanda trupelor care compun ArmataII-a Inca din ziva de 18 \ III, dar grin directivele ce mi s'au datin prima zi de mobilizare cra hotarit ca, Comandamentul Ar-rnatei sa se constitue abia in ziva a 6-a de mobilizare, adicala 20 August!

Aceasta anticipare, nejustificata i nerealizabila, este dejaun indiciu de neasttimpar i nestatornicie la Marele CartierGeneral. A dori sa fie singurul, adica primul i ultimul. Nuva fi insa aa.

Nu am plecat din CraioN a deck, cand am ,tint ca celputin o parte din Cartierul General al Armatei mele poatefi in stare sa functioneze.

Sosind la Ploeti, am gasit in gara pe Generalul Cotescu,comandantul Corpului al II-lea de Armata. L-am intrebat asuprasituatiunei trupelor sale. Mi-a spus ca nu are idee i ca, deabia acum se duce la Sinaia. unde-i este cartierul sau general,

14 NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

pentru a lua cunotinta exacta, de punctele anume uncle i segasese tmitatile.

Primul lucru ce mi s'a raportat a Post ca Mare le CartierGeneral a schimbat zona de adunare a Armatei, impingand-opeste frontiera!

Motivul? Dumnezeu sa-1 Daca se simtea nevoia ase intrtri trupele de acoperire, s'ar fi putut ordona ca aceastasa se faca de comandan%ii in drept, potrivit cerintelor momen-tului situatiunii propriilor trupe.

De fapt nimic nu cerea intarirea trupelor de acoperire,deja peste masura de tari, fats cu ceea ce s'a putut constata,aproape sigur, ca dispune inimicul, in aceasta parte: dourt latrei batalioane cel mult, fara artilerie. Schimbarea aceasta esteun indiciu i mai serios de neastampar da dreptul safiu foarte ingrijorat.

Ce se va intampla, data in uncle parti lucrurile s'ar incurcapentru noi?

Sa dea Dumnezeu ca drumul sa ne fie neted sa mergem.din ithanda usoara, in izbanda i mai usoara.

22. VIII.

Am x azut personalul Cartierului Armatei a II-a. Estedestul de numeros i bine compus.

Am recomandat:1. Impartirea rationala a muncii, conlucrand cu totii

acolo uncle nevoia ar cere.2. Sa-i crute puterile, pentru a putea sa desfarare

toata activitatea necesard atunci, and situatiunile ar cere omare incordare.

3. Sa-i pastreze calmul i in imprejurarile favorabilei in cele nefavorabile, sari nu se pot evita in mod absolutin razboiu.

Comunicatul Marelui Cartier General este foarte curios re-dactat

Pe frontul de Sud, inimicul ar fi atacat pe intreaga fron-

stie.

si

si

si-mi

1 9 1 6 15

tiers; la Bazargic inimicul a fost respins; pe restul frorauluiluptele continua".

Va sa zica avem un front de lupta care coincide cu in-treaga frontiera de Sud a Dobrogei, si ca in tot lunguI ei amfost atacati si luptele continua afara de un singur punct: SudBazargic.

Dar atunci bulgarii trebue sa aiba impotriva noastra 400.000la 500.000 oameni, caci pentru ca sa atace peste tot o fron-tiera de mai bine de 100 km. trebue sa admitem o densitatede circa 4 oameni pe metru curent. Este comunicatul fructulusurintei sau al nepriceperei?

23. VIII.

Asta noapte am fost bombardati de un dirijabil, care alasat vre-o 19 bombe. A facut mici stricaciuni in gars. Efectula fost mai mult moral deck material. A impresionat pe cis ilisi chiar pe militari.

Astfel, eu aveam intentiunea sa stau foarte putin la Ploestisi 'oiam sa ma mut fie la Baicoiu, fie la Floresti. Vorbisemdeja de mult cu M. Cantacuzino in aceasta privinta. GeneralulCristescu, *eful meu de stat major, s'a aratat nepartizan alacestei Idei, spunandu-mi, ca ar fi bine 6a stam cat mai multin Ploesti si cand ne vom muta sa ne ducem iarasi intr'un pulletuncle sa stam mai mult. Foarte judicios. Stramutarea Cartieruluiunei Armate este o chestiune complicata si deci stabilitatea luieste ceN a de dorit. Astazi insii, in urma bombardarii, toti, inclusivGeneralul Cristescu, gasesc de pris_os ca sa mai stam in Ploesti,si ca ar trebui sa ne stramutam cat mai neintarziat!

Am plecat la Brasov. La Sinaia am igasit Cartierul Generalat Corpului II. Am 'vorbit cu Generalul Cotescu asupra stra-mutarii zonei de adunare.

Am lust masa cu ofiterii Cartierului, intre cari am gasit-pe D-1 G. Diamandi.

S'a vorbit in timpul mesei de gloantele dum-dum, in-trebuintate, zice-se, de unguri. Fel de fel de pareri, din cele

16 NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

mai f eroce ;i mai salbatice au fost emise. Mai cu seama Co-misarul regal gase,te cu nu e nimic mai judicios eficace caprocedeul represaliilor.

Diamandi exprimat parerea, ca Guvernul nostrusa anunce pe cel austriac i german, ca vom intrebuinta notastfel de gloante pentru ca sa afle soldatii du;mani despreaceasta, sa li se arunce publicatiuni din aeroplane. Spera casoldatii unguri i germani, de frica represaliilor vor ascultade in;tiintarile noastre vor nesocoti ordincle lor!...

La Brapv am gasit Cartierul General al DiN iziei IV-a,General Burghele i Colonel Iacobini, ;eful de Stat Major. Foartebuna impresie. Din cele ce am N a zut mi s'au spas, am ajunsla concluzia ca ungurii nu au avut nici cea mai mica intentiede a rezista la invazia noastra in aceasta reginne ca au fostrespin;i inainte de a putea evacua in regula ora;u1. Trupaa foss in graba echipata cu efecte bone ;i a aruncat pe cele vechi.Furgoane incarcate au ramas parasite in curtea cazarmei.

S'au gasit cantitati enorme de zahar, faina, efecte militarenumeroase intr'o uzina, organizata pentru luta militar, mli deproectile de artilerie de diferite calibre, in curs de fabricatiune.

Totul in parasire! Ceea c eri era plin de Niata ;i activitatefebrila, astazi pustiu!

Teribil lucru este razboiul!

C O P I Edupa Ordinul de Zi al Armatei II-a Nr. 1, trimis cuOrdinul Corpului II Armata Nr. 185 din 23 August 1916.

Prin Inaltul Decret Nr. 2784 din 14/VIII 1916,am fost pus in capul Armatei II-a.

Ofi(eri, Suboliferi fi Soldafi,

Iau acest inalt comandament, cu o nemarginita in-credere in valoarea trupelor a caror conducere Majes-

.;.i

G. ;i-a.;i

;i

;i !efilor

;i

!,,i

;i

1 9 1 6 17

tatea Sa Regele a binevoit sa mi-o incredinteze, innite imprejurari atb.'t de insemnate ale neamului.

Cauza pentru care Cara i,i duce fiii ei in lupta,este dreapta, este sfanta; in ea vom ga."si taria ca saieirn biruitori.

De veacuri a fost simtitil, in toate colturile locuitede roman, dorinta de a inchega rornernismul intr'unsingur unic trup.

Ceea ce insa pentru parintii i steamoii notri nua putut fi deck un vis frumos, dar departat, pentrunoi tie este harazit sa fie realitate infciptuitif prin noi.

Misiunea noastra, minunata in istoria neamului, neimpune sfanta datorie sa fim la inktimea ei, sal nu nedam la o parte dela orice jertfe i sa desfauram oblirbkie nu mai prejos de aceea a bkranelor armate,alaturi de care intram in aceasta uria5. lupta.

Cu mintea deci la imaginea sfanta a ROMANIEIMARI, ce va rdsdri 77-aline de fie urnza vitejiei noastre,insufletici de credinta netarmurita ckre Steag i Rege,imbolditi de pildele marete ale stramoilor notri:Ofiteri, subofiteri, caporali si soldati.

in fata rajma,ului, palm la desavkita lui ra-punere, sa nu existe dech.'t un gand, deck un strigrtt:

Inniztte cu Dunznezeu pentru dreptul Nearrudtti".

Conzandantrd Armatei II-aGeneral (ss) AVERESCU

24. VIII.

Astazi s'a stramutat Cartierul Armatei la Buteni.Eu am hotarit sa plec maine.Pe la ora unu sunt intiintat prin telefon sal nu plec pane

nu voiu edea un ofiter dela Marcie Cartier General, care vaaduce un ordin extra-urgent.

Pe la ora 31/2 sosete Ciipitanul Cezarescu, i-mi aducetirea ca Turtucaia a fost luatii de bulgari; di tot materialul

s

18 NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

nostru de acolo este pierdut; ca trupele in parte sunt luate debulgari, in parte debandate.

Figura sa reflecta consternarea dela Mare le Cartier Ge-neral.

Mi -a cerut impresia. I-am spus ca nu vad consecinte grave,dar ca, dupa mine, cauza este faptul ca." s'a jonglat cu organi-zarea armatei. S'au creiat unitati noun prin diluarea color exis-tente; iar pe de alts parte, confundandu-se acoperirea mobili-zarei i concentrarea cu operatiunile propriu-zise, s'au amalgamatunitatile. I-am adus exemplu Divizia IV-a in care aveam osingura brigada constituita, iar restul Diviziei era compus din2 reg,imente de rezerva i 4 batalioane raslete, din diferite re-gimente pe cari nu tiu cum le vom putea injgheba la un loc.

later conzpunerea Diviziei a IV-a, dupa ordinea de bataepentru mobilizare:

Regimentul 6 Viinatori.Brigada 8 infarzterie, aparfinand prin organiza(iune Di-

viziei.Regimental Mihai Viteazu Nr. 6.Regimentul Ilfov Nr. 21.Brigada 34 de infanterie, a se organiza pe timpul

cu:Regimentul 46 de rezerva fiRegimentul 61 de rezerva.Brigada 7 in f. (a 3-a in Divizie) a se improviza cu:Batal. 1 din Regimentul 5 InBatal. 2 din Regimentul 20 InBatal. 1 .i 4 din Regimentul 22 Infanterie.Batal. 1 din Regimentul 2 Griiniceri.

Capitanul Cezarescu mi-a adus ordinul de a porni catmai repede Divizia V-a inapoi, pentru a intari rezerva ge-nerals.

A intrat groaza in comandamentul suprem. Teama uneiinvazii bulgare dincoace de Dunare este marita, dupa spusa

mo-

1 9 1 6 19

Capitanului Cezarescu, de tirile alarmante, ce le primete itrimite necontenit Primul Ministru.

In ceea ce privete luarea Diviziei V-a, uitasem sa notezca din ziva de 22, am primit ordinul ca din briglizile de re-zerva, din toate Diviziile Armatei, s'a formez douti Divizii, pecare sa le tin in zona Armatei, la dispozitlia Marelui CartierGeneral.

Simptome din cele mai ingrijitoare.Conform ordinelor primite dela Mare le Cartier General,

s'a stramutat zona de adunare dincolo de frontiers,eri s'a defalcat o treime din forte pentru a le face sa. intre inrezerva generala; azi se trimite o Divizie, in grata in mars !*)Nate intrebarea fireasca, data nu s'ar fi desfaurat lucrurilemai fara sbucium, fara nenorocita stramutare a zonei de a-dunare?!

Un lucru mi se pare curios.Inainte de plecare din Craiova, am vazut in ziva de 20

August, pe Colonelul Vladescu, care mi-a spus ca trupele noastreau intrat in Sibiu.

In comunicatul de eri, vad ea trupele noastre dela Schel-lemberg au fost batute de artilerie, situatli la Nord. Ori Schel-Jemberg-ul este la Sud-Est de Sibiu; atunci, sau nu a fost luatSibiul sau ai notri au fost respini din el.

Capitanul Cezarescu spune i el ca tia de luarea Sibiului,dar comunicatele nu anuntau aceasta.

Si Generalul Popovici I. i Colonelul Vladescu mi-au %orbitde o panica a trupelor pe Valea Oltului, axa principals de mi-care. Ordinea a fost restabilita numai decat, pentru ca nu eranici un atac. Nu tiu data s'ar fi restabilit ordinea aa de urr,in caz ca panica s'ar fi datorit unui atac real.

de o panica" dela Cireu (N. Turnu Severin); amvorbit chiar cu ofiterul in sarcina cdruia este push' acea panica(Locotenent de rezervii. Zaharia).

Sit nu fie cu Sibiul ceva nepliicut?

) Aceasta Divizie fAcea parte din Corpul al III-lea din Armata mea. Inziva de 24 am primit ordin de a o porni inapoi spre Ploesti.

alalttleri,

*tin

20 NOME ZILNICE DIN RAZBOIli

25. VIII.

Ir cursul diminetii am fost avertizat prin telefon, ca laora 4 p. m. sa ma giisesc la Mare le Cartier General la Peril,in interes de serviciu.

Cand am sosit acolo, am lost pus la curent de Regele In-sui, asistat de Generalul Iliescu, de situatitmea din Dobrogea.

Din aceasta expunere reese teama unei treceri a Du.narii.spre Bucureti.

11i-am exprimat parerea, ca atat cat mai A em trupe inDobrogea in stare de a lupta, o asemenea intreprindere dinpartea bulgarilor, mi se pare putin probabila i in orice cazfoarte riscatii deci putin periculoasrt, pentru noi.

Regele mi-a spus ca a hotrtrit o noua grupare a Armatei aIII-a, i-mi incredinteaza comanda ei, pentru a restabili incre-derea Bucure5tenilor can stint foarte alarmati.

Am sosit la Bucureti pe la ora 7 i am mers direct lacomandamentul Armatei.

Am fost pus la curent cu organizatiunea 5i dislocarea tr-matei.

Aceasta din urma este mai mult sau mai putin buna. iarorganizatiunea, este tot ce poatzs, fi mai deplorabil.

Trupe de adunatura; s'au strans batalioanele al 4-lea dintoate unghiurile tariff i, fara a fi grupate in regimente ibrigade, s'au format Divizii, iar ca artilerie, foarte putinrt decea noun, mai multil de cea veche, cu tragere inceata!

Trupe cari poarta in ele germenii panicei! Si cu acestetrupe planul de operatii" prevedea a se lua Varna-*umla-Rus-ciukul i a se inainta pana la 'antral..

Cum se razbuna faptele in contra ineptiei. Razbunarea esteinsa din nenorocire, pe spinarea troll.

La Turtucaia a fost un adevarat dezastru: forte ca la unCorp de Armata, parte macelarite, parte luate. Nu au scapatdeck ranitii, evacuati in primele faze ale luptei.

Cinc va expia pierderea atator vied i aceasta ru5ine?Cine?

si

1 9 1 6 21

La Armata III-a

26. VIII.

Am avut o zi penibila i obositoare.Inainte de amiaza am vorbit cu Generalul Teodorescu,

scapat ca prin minune, de la Turtucaia.Cauzele dezastrului sunt cele deja cunoscute, de cei cari

au urmarit, cu atentie, evoluarea organizitrei noastre militare,din ultimii doi ani si indrumarea operatitmilor, din ziva de-clararei razboiului.

Cauzele organice:Unitati improvizate,Incadrare slaba,Ofiteri de rezerva improvizati.

Din aceste cauze: pittina rezistenta la foc inters si condi-tiuni extrem de favorabile pentru propagarea panicei, produsade elementele slabe.

In ceea ce priveste comandamentul superior, pe de o parte,o foarte mare nepricepere in pregatire un amestec excesiv,de jos in sus in conducere.

Din artileria grea, 18 guri de foc nu mai puteau trage,fiindce nu mai aveau munitiuni. Acestea nefiind calibrate, s'autrimis la arsenal si acolo au rinnas.

Celelalte guri de foc au avut cate o suta (circa) lovituri.Restul dotatiunei era de expediat din Bucuresti. Nu se tiedata a fost expediat, cert este ca nu a sosit.

Din punctul de vedere al conducerei, este bine sit se stieca g-lul Teodorescu a raportat telefonic Armatei a III-a inzint de 22 Aug. ora 12,50 ca: situatia in Turtucaia este des-pierata nu sperii set' mai poatti rezista din Upset' de rezerve,toate intrebuinfate la Staraselo; cere ajutoare urgente".

G-lul Asian a raportat M. C. G1. prin colonelul Dabija laora 1: G-htl Teodorescu a tele fonat cd situafia este desperatti1 nu spera sa mai poatii rezista multa vreme din de re-zerve. Dl. Gl. Asian este de idee, cii dacd Garnizoana Turtu-caia nu mai poate rezista, sd facet' o ie ,sire sere Silistra".

lipsa

gi

22 NOTITE ZILNICE DIN IRZBOIU

Aceasta idee a g-lului As lan, era judicioasa, dar MaiorulRosetti dela Sectia de Operatii a M. C. Gl. raspunde la ora1.10 ca: Turtucaia nu trebue sa" add, Garnizoana trebue sareziste peudi la ultimul om, deoarece tru fie proaspete vor veniin ajutor".

Pentru ce? Pentru ce aceasta. dispozitie?Ce aveam de aparat la Turtucaia?!Un faimos cap de pod, fara pod?!...Mi se strange inima de durere.Incepem razboiul cu o pagina urita, care Na ramane pentru

N eci, in istoria rilzboaielor.Am vazut, dupd amiaza, rand pe rand, pe Cantacuzino,

Take Ionescu, Ministru Angelescu, Generalul ConstantinescuNiculae.

Au venit to sa-mi spue ca nadejdea este la mine si caeste datoria mea sa spun Regelui ce este de facut.

Drept sa spun, nu inteleg in ce calitate a putea sa vor-besc Regelui, in chestiunile generale i care ar fi rezultatul,data a face-o?

Am promis ca voiu merge sa expun situatia Armatei mele.Este tot ce pot face.

27. VIII.

Dimineata la ora 7, a N enit din nou Take Ionescu lamine, rugandu-mil sa vorbesc Regelui lamurit i sa-i spuice este de Lieut.

Cu ce drept a putea sa ma erig eu in consilier al Re-gelui, nu inteleg. I-am spus ca nu pot iei din marginile pri-vitoare la Armata mea. Daca va veni insa vorba, ceea ce mavoiu sill sit fac, voiu fi desigur

La ora 4 p. m. a venit Regele in capitala.I-am cerut audienta i am fost chemat indatii.Inainte de a pleca am aflat ca Silistra a fost evacuata

de trupele noastre.Intrand la Rege, L-am intrebat de aceasta evacuare i

lamurit.

1 9 1 6 23

mi -a spus ca s'a facut din ordin. Aa dar Turtucaia, cap depod froa pod, trebuia aparata ptma la ultima extremiiate, iarSilistra, cap de pod cu pod in concliviuni strategice maibunc, s'a evacuat, din ordin!

Strategia Marelui Stat Major era desigur cam de neinteles.Regele era foarte bine dispus i vedeea situatia printr'o

prisms optimists. Sau ma inel eu grozav, sau Majestatea Sanu apreciaza ca motivul de capetenie al infrangerei nu este dec'atorganizarea defectuoasci a trupelor noastre.

Am prezentat Regelui un memoriu in care-i arat stareaArmatei ce comand. A spus ca va ceti cu atentiune i va hotarice va fi posibil.

Am plecat abatut. Daca in cAteva zile nu se procedeazaenergic lutmdu-se masuri de indreptare, mai mutt de cat ra-dicale, putem sa ne ateptam la evenimente grave.

Am vazut seara ye Take lonescu i-am spus rezultatul.Desigur nu a plecat incttntat.Iata textul memoriului prezentat Regelui in zizza de 27

August 1916:

Raportul Comandantului Armatei III-a inaintatM. S. Regelui Comandantul de Capetenie.

Majestatea Voastrii a binevoit a-mi incredin(a comandaArmatei a III-a, en nzisiunea de a face Mil unei eventualeinvazinni dela sud,-intre illostiftea Oltul.

Am avut deja inalta cinste sd arat Majestarei Voastre,ca atilt tilt vont avea trupe in stare de a lupta in Dobrogea,o trecere a Dunarii din partea dufmanului este foarte neproba-bila, c,el pu(in pentru prezent, adicd atilt tilt bulgarii ar dispune,in noel efichier, numai de fortele ce au lost semnalate.

Incontestabil ca, cu forte mai insemnate, intreprindereaar deveni mai probabild, dar aduaerea for ar cere timp, si lasosire ar putea gasi p situariune, cu total alts la not de tiltcea de azi.

Cred necesar sa re feet Inca odatii, ceeace am avut cinstea

i

tisi

si

24 NOTITE ZILNICE DIN RAZBOICT

a spline fi verbal Majestiitei Voastre, ea oricare vor fi impre-jurcirile, toci ne vom face datoria, neqovtiind 4zaintea oriciireiIncordeiri sau jertfe, ce s'ar cere de cursul evenim-entelor.

Creel insd necesar, fund in joc interese atilt de inaltefi vitale, sti arat Majesttitei Voastre nzijloacele reale de caredispun, pentru a face latci unei invaziuni fi Cat vor fi de deinsuficiente in cazul ipotetic, cd o astfel de invaziune s'ar produce.

Armata III-a, se compune din corpul al V-lea fi al VI-lea.Corpul al V-lea se compune*) din Diviziile 10, 12 si 15,

iar Cor-pul al VI-lea din Diviziile 16 fi 18 3si din brigazilemixte a 2-a si a 3-a.

In formatizznea normala, aceste mari unitii(i ar trebui sticuprindei: 82 batalioane cu 82 sectii mitraliere, 72 baterii decamp 4 12 baterii de obuziere upare, forte la care, data serrtai adaogei fi artileria grea de care dispune, ar fi destul deinsert-mate pentru a inteunpina, prin rezistenta si nzanevra of en-siva, orice incerctiri de trecere a Duntirii, oricare ar fi conzpu-nerea armatei dufmane de invazie.

In realitate, insa, Armata III -a se cornpune nunzai din54 batalioane, 54 sectiuni mitraliere, 46 baterii de artilerie fi2 de obuziere upare.

Rezulta, din cifrele ariitate, o deosebire in mai Min, de:28 batalioane25 sectiuni mitraliere23 baterii artilerie10 baterii obuziere upare.Aceastrz deosebire numerica, atilt de insenznata in sine in-

safi, este miiritii foarte malt, prin calitatea trupelor si organi-zarea

Astfel, din cele 54 batalioane, minzai 10 sunt din regi-rnentele tinere (1-40), 20 sunt din regiinentele de rezervii,19 sunt din batalioanele at 4-lea, adunate din toate unghizzrileWei si 5 batalioane de milicii.

*) In momentul acela, caci nu t2rtiu, divizia 12 gi apoi gi divizia 15 aufost duse In Dobrogea. In schimb armata III a prima diviziile 21 gi 22,organizate pe frontul de nord, prin prelevarea brigazii a 3-a, dela DiviziileArmatei a II-a.

unitatilor.

1 9 1 6 25

Din aceste trupe, in afarti de batalioanele tinere, nunutibatalioanele de rezervii sunt trupe cari, bine incadrate pot luptaalaturi cu cele dintiiiu, PM a le influenta in rtiu; batalioaneleat 4-lea si cele de militii, nu numai ca nu sunt de vreun ajutor,intr'o lupta stingeroasii, dkzr sunt zen element de panics, cu ur-meirile ei.

Aceasta afirmatiune o bazez, nu atilt pe rationamentulabstract, cat pe faptele concrete, petrecute deja la inceputztlritzbohtlui, intre care prenuinur si pe cele povestite mie degeneralul Teodorescu, personal.

Este de adiiogat si faptul ca, chiar unitatile des fire caream spits ca sunt in stare de a sta ferm in Ma primejdiei, azzin ele samdnta panicei in cea mai mare parte prin ofiteriide rezervii improvizati din inviiptori.

In ceeace privefte artileria, situatiunea este fi mai pzifinsat is f acat,oare :

Din cele 46 de baterii existente, numai 22 sunt cu tra-gere repede (din care numai 2 de obuziere upare), restul secozizpune, dupe cum urmeazii:

15 baterii cu tragere inceata de 87 mm.2 baterii de 57,4 baterii de 53 (pentru in fanterie) i3 baterii diferite.

Incadrarea si instrucciunea acestor baterii lath iartqi dedorit, ceeace micforeazif fi mai mult valoarea for tactics, dejadestul de mica, prin calitatea nzaterialtdui.

Ceeace face insa ca totalul acestor forte sa nu reprezintenici macar valoarea de razboiu a elementelor bane, este antes-teczd lor.

Experientele de toate timpurile, si cea recenta dela noi,destul de dureroasa, dovedefte ca valoarea unei trupe nu semiisoarei in luptele serioase, dztpa elenzentele cele mai taxi,ci du pa cele mai slabe.

Parerea mea este: a se reface ordinea de batae a Arnzatei;a grupa elementele bane la un loc, ceeace ar da ca la un Corpde Armata normal.

Elementele slabe sa fie grupate in unitati deosebite i puse

26 NOME ZILNICE DIN RAZBOIU

in tabere de instruccie, unde printr'o activitate metodicii fi in-tensive, sa se formeze din ele trupe de rizz:boiu, dotiindu-le inacelafi limp en material de artilerie, corespunziitor cerintelorde azi, ale ciimpului de biitae.

Reductindu-se Armata, grin refacerea propzesa, nwnai laun Corp de Armata, pentru a fi path in ingsztrii de a (lace labuzz sfdrfit, in toatei siguran fa, misiunea ei, ar trebui a fie in-

(Tar cu trupe de valoare de rdzboitt, in afarii de indoiala".

Acura cloud zile Marele Cartier a ordonat sa se bombar-deze oraele bulgareti dunarene. Azi bulgarii au raspuns inmod eficace. La Giurgiu s'a produs o panica serioasa. Coman-dantul generalul Anastasiade, a cerut sa fie intarit,presupunand absurditatea ca bulgarii vor incerca sa treaca Du-narea.

In once caz, acesta a fost rezultatul stralucit al bombardariioraelor bulgareti, de wain dourt zile!

28. VIII.

Exact dupa 39 de ani, azi am auzit pentru prima data bu-buitul tunului duman.

Impresiunea a fost diferita. AI'am intrebat: este oare cuputinta, ca tunul bulgar sa bubue alaturi de cel turc, incontra ruso-romanilor, liberatorii din 1877! Ce monstruozitate!

Am fost sit vad Corpul VI. M'am oprit la Calugareni, undeeste Cartierul General al Corpului de Armata.

Generalul Valeanu este dezolat! Ii da seama ca are no-minal un Corp de Armata, iar in realitate Naloarea lui mili--tat% este sub aceea a unei Divizii.

Iii reproeaza ca a avut slabicitmea sa prime,ascii comandaunei trupe improvizate.

Am mers la Divizia 16, comandant general Anastasiade.L-am gasit la Frateti, asistand la bombardarea Giurgiului decatre bulgari, reinceputa chiar acel moment: orele 6 p. m.

Dupe ce am intrat in localul Cartierului Diviziei, am in-

taritii,

fu

1 9 1 6 27

trebat pe general de cele petrecute in seara precedents si demotivul, care 1-a facut sa ceara ajutorul diviziei a 18-a.

Mi -a dat raspunsuri foarte eronate si lipsite de on ce fondserios.

Am dedus ca a fost impresionat si a crezut cal va grisipentru Divizia sa, imbarbatarea necesara, in sosirea altor trupe.

StrAns de aproape de intrebarile mele, mi-aca nu are incredere in trupele ce comanda, cad. un batalioncare este in apararea Giurgiului, la primele obuze eazute asu-pra lor, oamenii au liisat armele si au fugit; cu mare greutateau putut fi adunati si dusi in santuri, dupes ce a incetat born-bardarea.

Opera Iliescu-Rosetti, sub egida I. I. C. Brritianul

29. VIII.

A venit la ora 9 dirnineata Take Ionescu si mi-a spus lu-cruri foarte optimiste din Dobrogea. La Dobrici am fi avuto victorie ruso-romans. Sarbii ar fi atacat pe bulgari si i-arfi batut. Sarbii ar fi facut 2000 prizonieri pe can i-au trecutpanii la unul prin sabie. Lozinca stirbilor este sa nu facti.prizonieri.

Rusii ar fi flicut si ei prizonieri. Ceva mai. tarzin a venitinsa Generalul Arghirescu si mi-a povestit cu totul altceva.Lucruri dezolante. Am pierdut aproape doua batalioane, dincan unul s'a predat la aparitia a doua escadroane bulgare,iar celalalt s'a debandat.

Nici vorba de victorie stralucita. 0 lupta cu rezultatul caapararea s'a retras care nord, iar bulgarii au ramas la Dobrici.

Dupes arniazii a venit Colonelul Ferigo, care continu sperasa ms vadti conducAnd operatirmile. M'ar intrista foarte multsperanta lui, dad): as sti ca ar putea fi realizabila.

Stiu insa ca nu va fi asa, de aceea imi pastrez sangele MCC.Doresc iusa altceva! Se va realiza?Nu este o dezertare, ceeace doresc, ci o scoatere a mea,

din calea celor ce ma voesc la fund.

mtirturisit,

28 NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

Am crezut util sa adaog la memoriul prezentat Regelui eriasupra situafiunei Armatei a III-a, un at doilea memorize asuprasitruzfiunei generale pentru Armata noastrci, in tolalul ei, pecare l-am trimis illarelui Cartier General.

Memoriul Comandamentului Armatei a III-ainaintat Comandamentului de Capetenie in ziva

de 28 August.

Din cuprinsul directivelor date, la mobilizarea 4rmatelorII fi III, rezulta cii planul general de operatiuni a fost con -ce put, in ideia de a opera pe cloud fronturi pe anzbele ofensiv.

Pe frontul de Nord, operafiunile aveau a fi indreptate nzaiintdiu catre Valea Mizreului apoi asupra Capita lei Ungariei;pe frontul de Sud, mai intdiu sere cadrilaterul bulgar apoidus ?anti la cursal lantrei.

Acest plan de operatiuni trebuie parasit ca nerealizabil.Armata romeuza, fiind chematii a lupta pe dorta fronturi,

trebue sa ado pte forma defensivii, pe zuzul din ele sii indreptein cel mai scurt interval de amp, o acciune of ensiva energicafi VigUrOaSei /5e celcilalt front.

Frontul de ales pentru atitudinea defensiva este cel delaNord, pentru urmatoarele motive:

1. Punctele vulnerabile sent limitate;2. Natura terenului inlesneoe o rezistenta tenace fi in-

delzengatci, relativ cu pufine forte;3. Aptirarea chiar cople,itd, poate sa disprzte terenul

pas cu pas;4. Adversarul nu dispune pentru moment, de forte pe

acest front;5. Mersul inainte al ofensivei ruse steinjeneqte serios

concentrarea acciunea trupelor austro-germane in Transilvaniacu atilt mai malt o incercare de a se angaja in trecatorile

din Carpafii nori.

*) Vezi : Fldrnanda" de General Averescu, Ed. Culture Nationale.

i

psi

fi

ss

sifit

1 9 1 6 29

6. Se poate conta cu nzai rnultti uprintd pe sprijinzzltrzzpelor ruse, fie indirect, fie chiar direct, ccici un provesat du9maruclui fie acest front ar periclita siguranca aripei stdngia Armatei Imperiale de Sud.

Actiunea ofensivci trebue indrumatii fie frontal de Sud,pentru

1. Pe acest front inimical este deja in putere 9i ante-nintiitor ;

2. Terenul nu permite a stavili cu forte inferioare ofen-siva unui duptan intreprinzcitor;

3. Terenul nu se poate disputa as cu pas;4. Distanta dintre frontiers capitals este foarte mica;5. Reu9ita ofensivei noastre fie acest front s'ar reper-

cuta favorabil asupra operatiunilor dela Salonic ne-ar putea,eventual, deschide acea linie.

Fixati asupra atitudinei fie cele dozza frontiere, este ne-cesar a se lua me-juin in consecinta, in perfecta ordine, darin acelafi timp, foarte repede: caci re,u9ita planului ce se vaadopta, va depizzde, in foarte mare parte, de promptitudineacu care va fi indrumat,

Orice intiirziere in luarea hotarirei precum 9i in traducereaei in fart, ar putoa duce in rezultate negative poate fatale.

Conditiunile in care se giisefte astazi armata, ingreu-neaza o acciune viguroasci ofensivii, in once directiune.

Aceastii stare de lucruri este datoritii unor cauze organicestrategice.

Cauze organice: Intreaga armata a suferit, de ccitva timpincoace modificiiri adiinci in alcatuirea ei organics.

Corpurile de Armata, Diviziile, Brigade le, plina regi-mentele an Post desperechiate, pentru a da loc la o afcz alca-llzire in cat astazi, nu exists in toatci Arnurta, probabil, nicio Divizie care scili f i pastrat vechea ei formatiune.

Pe dealta parte, in dorinta de a milli Arnzata, s'au irnpro-vizat batalioane de aduniitztrd, s'au adaogat 9i batalioane demilitii, armate cu arme vechi, can s'au constatat ca dupci unfoc sustinut fac explozie, din cauza relei calibrari a proectilelor.

Ordinea de bdtae s'a modificat iarasi atilt de radical, in

ca:

fi

st

fi

fi

30 NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

cdt nunzai exceptional mai sunt unitilfi cari sa cad in frunteafor comandantii eari le-au pregatit pentru rtizboizt i cu Aariaveau legaturi sufletefti.

Din cauza sporzdui necontenit al unitlitilor, s'a slabit maimolt incadrarea noastril, introducdndu -se in sdnul corpurilorde trzzpii adevarate elemente de sldbiciune.

Cauze strategice: Din cauza contopirii acopeririicu desfafurarea operatiunilor fi a concentrarii Armatei cu

d,esftifurarea strategics, ne-am gasit inainte ca situaria strategicssa se fi desemnat, cu Armata infirata fie un cordon continu,care incepea la Marea Neagra fi se ternzina la frontiera Buco-vinci, trectind grin Turnu Severin, faro altii disponibilitate inadtincime, decdt parte din Corpul at V-lea, adica una din Di-viziile existente (a 10-a) si o Divizie alcatuita la mobilizare(a 15-a).

Ce ar fi de facia? Pentru a ie:Fi din aceasta criza strate-gica ar trebui:

a) A se rectifica dispunerea strategics a fortelor noastre,nvodificti.nd gru parea lor;

b) Pe frontal de Nord, a se opri strictul necesar, pentrua face fatii situatiei actuale a adversarului asupra carols cu oncepref sd fim fixati;

c) A se destina tot disponibilul in trupe mobile, ofensiveiit fond contra Bulgariei.

Odatii cu aceasta noud grupare, a se reface ordinea debtitae a unitiitilor vechi, pentru a le reda soliditatea alteratti,prin amestecul cu elemente nzai slabe. Trupele de stransuracu batalioanele at patrulea, cele de militii, artileria veche, etc.a se scoate din cadrul Armatei operative fi a se pune in taberede izzstructie, de unde sa fie intrebuintate in spatele Armatei,25e milsztrii ce va fi nevoie;

d) A gru pa fortele in cdt se poate mai Inztine Arnzate.Astazs avem 5 Arnzate. Un comandant de Armatd poate dirijafoarte bine operatiunde a 3, 4 fi chiar 5 corpuri de armotti.S'ar simplifica meranismul i s'ar face o mare economie deofiteri, deja afa de putin numerofi;

e) A se adopta, in mod hotarit, sistemul conducerii in mare,

nzobili-zarii

1 9 1 6 31

lizscind detaliile comandamentelor inferioare respective, astfelfiecare treapta de sus in jos, in sfera sa de atributii, sa

aibil atingerea directii numai cu treapta imediat inferioard. Di-rijarea directs a unittitilor mici, dezorienteazd comandamenteleintermediare;

f) Orice nzasurii lzlatd, ss fie mentinutd, schimbdrile sinzodificarile, mai ales la scurt interval, produc 'perturbatiuni

sdruncinii. increderea.g A se lua masuri sa se inlocuiasca artileria veche cu ar-

tilerie noua.Cred ca s'ar putea obtine din Franta materialul necesar.h) A se face un rezervoriu de ofiteri si subofiteri, pentru

implinirea golurilor. S'ar putea recurge la prizonierii din Rusiade nationalitate

In ceeace privefte operatiunile propriu zise pe frontal deSud, adica concretizarea grupiirei fortelor, a directiunilor si o-biectivelor ofensivei pe acest front, chestiunea avdnd un ca-racter subiectiv, fiind de ordin psichologic, rezultatul depinde,nu atilt de conceptul ce s'ar adopta, cat de modul cum va fiel simcit fi mai cu seams de claritatea, preciziunea, statorniciasi energia cu care va fi mdnuit mecanismul chemat a-1 traducein fapt indeplinit.

Cred chiar ca orice sugerare din Oath, produce foviiirein propria conc,epriune fi este mai degrabii vdtruniitoare deceitde vreun folos".

30. VIII. (Sfantul Alexanclru)

Nu-mi aduc aminte sa fi avut vreodata inima atat destransa ca azi; in mice caz de ziva mea, de sigur Ca. niciodata!

Aproape la toate feliciarile ce primesc, mi se spine caochii tuturor sunt asupra mea, cit toata nkdejdea este in mineetc... etc...! eu? Luat dela o Armatii cu rol activ, am fostadus la o Armatit, formate din trupe de adunaturli cu unrol de corp de observatie. Din aceasta aa zisa Armatii, indataldupii numirea mea in fruntea ei, mi s'a luat o Divizie i as-

raminet.

fi

$igi

32 NOTITE ZILNICE DIN RAZBOID

tazi alta. Aa dar, cand cram la Nord mi s'au luat doua Di-vizii i au fost duse la Sud. Acura cand sunt la Sud, mi seiau cloud Divizii. i se duc la Nord.

Mi s'au lasat patru Divizii din cari de abia se .pot formadoua Divizii ,T1 din acestea chiar. numai una de nadejde.

In capul acestor trupe voiu putea raspunde oare atepta-rilor voiu putea justifica oare sperantele ce se pun in mine!?

Am scris lui. Take Ionescu i lui Filipescu, rugandu-i peamandoi sa ma ajute cu influenta lor, ca sa fin trimis euin striiimitate, pe l&nga vre-o _frnzata straina.

Take Ionescu a venit sa ma vada mi-a spus ca trebuesa stau la postul meu; a inteles insa ca stau in calea celorcan credeau ca nu vor fi de cat laud pe toate cararile, faraopriri, ea din caula cal opinia publica incepe sa mentionezeprea des numele meu, cauta mijlocul de a ma paraliza. Eupresupun ca ar fi incantati data ar putea sa ma compromita,sau sa-mi sdruncine reputatia, fie chiar mai inregistrand oinfrangere.

Este posibil sa ma inel, sa fiu prea pesimist. dar modulcum se desfaoara lucrurile, ma indreptate,te sa fac aceastapresupunere.

31. VIII.

Pentru ca sa inlesneasca victoria in Dobrogea ordinul spunesdrobirea inimicului) am primit insarcinarea sa fac ni,te de-monstratiuni de trecerea Dunarii.

Am dispus, natural, in consecinta. Primesc insa eri un aldoilea ordin, prin care mi se spune ca pe langa demonstratie,sa taut a pune stapanire pe insula Persina i sa distru,g flotilade monitoare austriace, care se adapostqte inapoia acelei insule!...

Dau, natural, ordinele in limitele mijloacelor disponibile,raportez, in acelai timp, ca acestea sunt insuficiente.

Nu numai atat, dar dupes ce contra-amiralul Balescu imispune ca marina nu-mi poate da nici un concurs, it trimit savorbeasca cu llegele i arate, imposibilitatea obtinerei unuirezultat satisfacator.

si

11

si

sf

sa -I

1 9 1 6 33

Primesc spre seara o telegrama, prin care mi se spuneca Mare le Cartier nu a inteles ca sa se face altc,eva cleat si-mulacruri!!?

Intre timp a avut loc o convorbire la telefon intre MaiorulRosetti dela Mare le Cartier i Maiorul Economu dela mine; eeldintaiu spune ca daca se incepe prin a se face obiectiuni, canu sunt mijloace suficiente, de sigur ca operatia nu va reu0.;ca nu prea are (el, Maiorul Rosetti) incredere in Generalulleanu i ca ar fi de dorit ca unul din efii Maiorului Economu,adica Generalul Cristescu, sau eu, sa is afacerea in mans i.sa o conduce personal.

Ar fi de dorit! Adieu, Maiorul Economu trebue sti le su-gereze aceasta idee, sau poate sa ne invite chiar!

Am spus Maiorului Economu, sa comunice camaradului sau,ca nu admit astfel de convorbiri la telefon; ca mice comu-nicare Nenita dela Marele Cartier va fi considerate ca oficialai Ca, in fine, la Armata III-a impulsiunile se dau de sus injos, iar nu de jos in sus.

I. IX. 1916

Bata lia a mnceput din nou in Dobrogea. Generalul rus Za-iontschikovsky care comanda trupele de pe dreapta Dunariia dat ordin de atac. Atacul a inceput in zori.

Pant. in momentul de fata nici o Ora 10 seara.Aceasta intarziere ma nelinitqte. SA' nadajduim ca

mea sa fie lipsita de temeiu.

LA GRUPUL ARMATELOR DE SUD

2. IX.

Vetile din Dobrogea rele; deja la miezul noptei am primittirea dela ofiterul meu de legatura ca Divizia 9-a a fort cu-prinsa de panica i, din aceasta cauzii, intreaga linie de luptas'a retras peste 20 km. I...

Va-

tire.ne-

linieteu

34 NOTITE ZILNICE DIN RA.ZBOIU

In cursul zilei, Consiliu de razboi la Marcie Cartier.Idei bizare. Mai cu seams, a fost pentru mine o mare

surprindere G-lul Prezan, Comandantul Armatei de Nord, carea innotat o ors intreaga in teorii, voind sa explice cum se in-tocmete un plan de operatii.

Propunerile lui, foarte discutabile, chiar teoretic, nu erau,in practice, data situatia in care ne gasim, executabile.

Am fost numit comandant al Grupului Armatelor de Sud.Nu va fi oare prea tarziu? Avtind in vedere ca in Transilvaniaofensiva romans este oprita deci Armatele I i II i doNord stau in defensivii, este cazul de a face o actitme ofen-siv:i la Sud. Aceasta propunere fiind admisa de M. S. Regele,ntam hotarit sa tin pe mimic de front in Dobrogea, chiarcedand i teren, data nu se va putea altfel i sa incerc otrecere a Dunarii la Flamanda, pentru a sill Armata Mackensen,din Dobrogea, sa se retraga spre Sud. Voiu avea mijloacelei trupele necesare? Ordinul de numire la Grupul de Sud,mi s'a inmanat la 3,45 p. m.

3. IX.

Am. fost pe front in Dobrogea. Am auzit concertul sinistrual bubuitului tunului de diferite calibre i al paraitului armelorde infanterie, subliniat de acela al mitralierelor.

Am vtizut pe Generalul rus Zaiontschikowsky. Foarte ama-bil, vorbete foarte lamurit, are experienta razboiului; nu potpang acuma spittle ca are vederi destul de largi, pentru casa imbrAtirze, in intregul lor, problemele marl strategice itactice.

*eful de Stat Major: Gl. Polofzow figura tearsii.I-am spus generalului ca am intentiunea a trece Duna-

rea, pe la Flamanda, pentru ca prin amenincarea in spate, sit'fac pe bulgari sa dea inapoi in fata lui. Crede ca planuleste bun.

Mi-a aratat ca trupele noastre sunt demoralizate, prin pa-nicele anterioare, dar ca acest lucru este natural, la trupe carinu sunt rota obinuite cu focul.

gi

1 9 I 6 35

Crede ca ar fi bine sit distribue regimentele lui, pc la Di-noastre.

Foarte umilitor, dar cred ca ideia este salutarg.Nu am inteles pentru ce tine cavaleria in spate, fare

ca sit aiba eel putin cuno8tinta de fortele situatia inimicului.Va trebui printr'un ordin sa.-1 indemn trimitai cavaleriape flancul in spatele inimicului.

M'am dus in sectorul de luptit al Diviziei 9-a. Am gasit peGeneralul Petala, la Nord de Pe8tera.

El personal, increzator, dar imi descrie starea trupei inculori negre.

Mi-a spus ca in dreapta lui, Generalul Socec, Divizia 2-a,a angajat lupta ofensiva (contra ordinului Armatei) dupeoare cart progrese la inceput, s'a grtsit deodatd intr'o situatiefoarte critica.

Generalul Petala ar fi trirnis trupe in ajutor; nu am pu-tut liimuri data a fost o Brigade sau un regiment. Fapt esteca, contra-atacul bulgar a fost oprit Divizia 2-a degajata.

In. realitate o Brigade germane (Bode) a atacat Brg. 4 I.(Div. 2-a rom.) care prin pozicia ce ocupa se gasea inaintea fron-tnlni ordonat, iar intre steuzga Div. 2-a fi dreapta Div. 9-a,care ena la Arabagi, riimasese un gol. Brigades 4 I. fiindatacatii de Brg. germane e data inapoi, .gratie fine intervenireiRegt. 53 I. (Div. 15-a) de sub comanda colonelului Brofteanu,Brg. germane este oprita, colonelul Brofteanu cade gray snit.La respingerea atacului german, a contribuit i flota de Du-ndre de sub cormanda contra amiralului Negrescu.

Am mers la Ivrinez sit gasese pe Generalul Socec. Imi faceun raport foarte lrunurit asupra actiunei sale; nu mi-a ritspunsinsil tot atAt de lamtuit la intrebarea: din ordinul cui s'a luatofensiva?

Pe drum, era deja intuneric; m'am intenit cu Divizia 15-aGeneral Grigorescu, 'care venea din Moldova 8i mergea sprefront. Melancolie in tot lungul coloanei.

La Cernavodit o dezordine extraordinarit Un singur medic,Maiorul de rezervit Costinescu, luat 8i el acolo intamplator.

curg evacuarea se face cu greu de tot.

Viable

iii

sa-ii

qi ca,

i

iRanilii

36 NOTITE ZILNICE DIN RUBOR'

4. IX.

Am mers la Marcie Cartier General pentru a desvoltaplanul meu.

In timpul expunerei, vine o telegrama din Medgidia sem-nata Major Moruzzi, prin care se anunta ca dreapta Armateidin Dobrogea (Socec) a fost coplelita si se retrage la Cernavoda.

Impresia a fost penibila.Pentru mine insa mult mai penibil a lost ceea ce vedeam,

decat vestea in sine, care de altfel s'a dovedit ca nu a fost deloc intemeiata.

Dupa amiaza am primit ,tirea oficiala dela Armata de Do-brogea ca trupele mentin pozitiunile lor.

5. IX.

Nimic important. deck ca am primit un Ina lt Ordin saplec imediat in Dobrogea, pentru a face o ancheta personalaasupra ofensivei Diviziei a 2-a?... Eram in toiul pregatireigizei operafiani atilt de complicate fi atilt de importante ca tre-cerea Dstnarii! De sigur cd pentru moment nz.'am grabit sa -miviid mai departe de treabd pe loc. Am telegrafiat la M. C. G.in acest sens.

Am recunoscut punctul ales .pentru executarea trecerii. Lu-crul mi s'a parut realizabil. Generalul Vaitoianu, comandantulDiviziei a 10-a este entuziasmat. Mi-a solicitat sa treaca primulcu Divizia lui. Sunt convins ca ceea ce a spus a gandit. A. emi de acetia.

6. IX.

Din toate partile se insists sa fiu numit *ef de Stat Majoral Armatei.

Nu o doresc i m'ar mahni aceasta, caci ar aduce incurca-turi cu sine. A venit Doctottul Gruescu i mi-a spus din partealui Filipescu, ca maine va merge la Rege i va

luivorbi despre

Inaltul Comandament. L-am rugat sa-i spue Filipescu din

1i

1 9 1 6

parte-mi, ca schimbarea care ar duce la rezultatul practic celmai bun, ar fi sa se numeasca Generalul Christescu, Sef deStat Major, iar eu sa raman pe front.

7. IX.

0 zi foarte interesanta. Am plecat seara cu trenul la Med-gidia. Am sosit la ora 7 dimineata; o foarte lunga conferinta cuGenera lul Zaiontschikowsky. Foarte gentil, dar foarte suscep-tibil. Trebue sa umblu cu el ca si cu o baba coapta, lucru cuatilt mai grew, cu cat in chestiunile de tactica generala si stra-tegic, ideile noastre cam difera. Pana acum insa rezultatul afost mai degraba favorabil.

Pe la 12 de abia am .putut pleca pe front. M'am Indreptatmai intaiu spre Constanta ca sit vad trupele din Divizia 105rusa, care debarca acolo azi. La 3 km. de Constanta am in-talnit 6 companii din Regimental 460. Am primit defilarea lor.Ideia a fost a Colonelului Tatarinof, atasatul militar rus.

Aspectul trupei admirabil, ofiteri insa putini.In oras, am intalnit un al doilea esalon din acelasi re-

giment iarasi de 6 companii. Am primit defilarea si a acestuia.Cred ca a impresionat favorabil pe soldati, faptul ca le-am

zis buns ziva in ruseste.Dupa defilare am fost obiectul unei manifestatiuni entu-

ziaste din partea locuitorilor.Pe timpul mesei, a venit un aeroplan german. A fost primit

de focurile foarte intense si relativ precise ale artileriei anti-aeriene. Spectacol grandios.

dus apoi pe front. Am vizitat Diviziile a 19-a (Ge-neral Scarisoreanu) si a 5-a, (General Hartel), Divizia 61 rasa(General Simansky), Divizia sarba. (Colonel Hadjicil si Diviziilea 12-a (General Gaiseanu) si a 9-a (General Petala N.).

La-primele doua, moralul ridicat, dorinta de a merge inaintefoarte pronuntata.

La celelalte doua, dela centru, moralul ferm, dar ambelefoarte incercate, mai ales cea sarba; in fine, la ultimele doua,moralul sdruncinat.

Wain

38 NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

Maine vor fi trecute in linia doua. Divizia sarba a 9-a,pentru a se reface.

Seara din nou conferinta cu Generalul Zaiontschikowsky.Mil intarete tot mai mult in credinta a este de o suscep-

tibilitate excesiva. Voiu trece cu vederea on i ce, pang. se vaajunge la o noua situa%iune. Atunci voiu vedea ce va fi de facut.

8. IX.

Am recunoscut mai de aproape locul ales pentru trecereaDunarii.

Este mai favorabil de cat cel din 1913.Am primit dela M. C. G. explicatiunea ca nu a lost in in-

tentiunea sa, numindu-ma Comandantul Grupului sa las co-manda Armatei a III-a.

Bine; dar este de remarcat, ca am a conduce, din cele 21Divizii romane, 11, plus trei Dig izii abate, una sarba i douaruse, plus doua Divizii de cavalerie, una romans i una rusa,adica un total de 16 Divizii, cu un singur aparat administrativ,acel al Armatei a III-a, in spatele intregului front.

Pentru restul Armatei romane compus din 10 Divizii. i oDivizie de cavalerie, adica total numai 11 em trei co-mandamente de Armata, and fiecare Armata aparatul saupropriu administrativ in spate. Bine echilibreaza lucrarile M. C. G.!In orice caz pentru mine un tratament de falloare.

12. IX. 1916.

Lucrarile pentru pregatirea trecerii inainteaza, deli incet.Pana acum inimicul nu dispune de forte pentru a ne opri indrum; dar daces se intarzie, va mai fi tot aa?

Intorcandu-ma dela recunotterea ce am facut la Flamanda,la eirea din satul Prundul, au trecut pe deasupra noastra ungrup de aeroplane.

Unora din insotitorii mei le era in grije, ca vor fi born-bardate trasurile de pe oseaua pe care ne gaseam noi!

i

Di.izii, aN

I 9 1 6 39

Cann am sosit in Bucureli, am aflat ca au bombardat Ca-pitala. Au fAcut zeci de victime!

Cuviintul este tare dar bine meritat.Am avut ocaziune sa lucrez in cornun cu serviciul de infor-

rwariuni german ftiu cat era de bine informat. Afa fiind erapeste putincii ca acel serviciu sa nu fi pus la curent comanda-mentul german, cu faptul ca Bucureftizzl era U71 ora' deschis

ca incetase de a mai avea armament, in fortificafille sale

Bombardamentul era deci o ignominie.Revoltat de acest fa fit, am redactat in limba gerinanii o te-

legrams adresatii Comandantului German, ce aveam in frith':Marefalul Mackensen.

Leful cenzurei noastre (Ministru Duca) mi-a oprit-o.Mai tarziu s'a zis, pe baza acestei telegrame, ca am lost

in corespondenca cu inimicul! Regele Ferdinand a ziirit printrehartiile mele 5roectul de telegrams i mi-a sugerat modificareaunni cuvant! Deci, cornplice.

In Dobrogea situatiunea se mentine neschimbata.

13. IX.

Peste noapte i astazi la ora 12, din nou bombardareSunt cu totul nedumerit asupra punctului de vedere din

care considers lucrurile cel care lc ordona. Am intentiuneascriu lui Mackensen.

In Dobrogea, mici frecari intre Generalul Zaiontschikowsky,Comandantul Armatei de Dobrogea i cei de Divizii. Trebue sama duc negreit acolo. Catig din ce in ce convingerea ca GeneralulZaiontschikow sky este susceptibil i nen os. de,i in fond estede o educatiune aleasa i caracter mladios.

14. IX.

Am vazut pe Generalul Socec, Comandantul Diviziei a 2-a;mi-a facut o excelental impresie. Sigur de sine, in bung. dispo-zitiune de spirit, hotririt i arAttind multi energie.

Mizerabilii!...

fi

fitnvechite.

aeriana.

sa -i

40 NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

De altfel, dese momente de. ' es el ie, din N echiul situ re-pertoriu.

Mi-am reamintit un moment, iata noastra la al 4-learoiori!

Generalul Petala N. a inceput sa pue ordine in DiNizia lui.Crede ca poate sa fie retinut in rezen a generals sa se contezepe intervenirea Dhiziei lui.

Generalul Grigorescu cu care am mers la punctul lui deobservatie, mi -a facut impresia unui adevarat General de camp.Perfect orientat asupra situatiunei tactice, lini tit si increzatorin propria lui situatiune.

Inainte de a pleca din Bucure;ti, adica pe la 7,30 a. m.,am avut iara0 o bombardare. In cursul noptei deasemenea.

Seria se prelungete, spre marea glorie a natiunei care pre-tinde, ca prin cultura i calittitile sale sufleteti, are dreptul sastew in capul

Poate merge incontienta atat de departe?La Medgidia am avut o lunge conferinta cu Comandantul

Armatei de Dobrogea. Ar dori se is ofensiva pentru a nu datimp inimicului sa se intareasca. I-am spus, ca ofensiva armateidin Dobrogea va fi mult facilitate prin. actiunea Armatei a III-a.Ant adirogat insa, ca nu voesc sa-i ingradesc initiativa. Daca esteconvins ca poate lua ofensiva inainte, sa o ceara i i-o voiuaproba. dar pe raspunderea lui personals.

Mi-a raspuns atunci, ca obiectiunile lui erau facute numaiin scopul de a ma indemna sa grlibese indrumarea actiunei Ar-rnatei a III-a. Am i nevoie de un asemenea indemn!

Incordarea dintre Generalii Zaiontschikowsky Hartel pro-vine din aceea, ca cel dintai crede, pe eel de al doilea, foartearierat i strain de conducerea actuala a riaboiului. Bun autos-cator! Am aplanat lucrurile.

Am plecat satisfricut din Dobrogea.

15. IX.

Conferinta cu .Cornisiunea insarcinata cu pregatirea treceriicu Comandantii de Corp de Armata. Lucrarile s'au executat,i

si

civilizatieil

1i

1 9 1 6 41

dupa cum s'a hotarit i in urma unei amanuntite examinari asituatiunei din toate punctele de vedere s'a stabilit ca trecereaa incepe Duminecii 18. IX.

Sunt convins ca se va Nine rezultatul voit, adica isgo-nirea bulgarilor din Dobrogea.

16. IX.

Am intrunit pe comandantii dela regiment in sus, la Co-lilmq la ora 4 p. m. Le-am explicat rostul operatitunlor Ar-matei a III-a. Cuvintele mele au fost ascultate cu incordarevadita, iar ultimele au fost acoperite cu urale entuziaste. Gene-ralul Valeanu, loctiitor de Comandant al Armatei a III-a, foarteemotionat, mi-a raspuns in cateva cuvinte bine simtite, care larandul for au fost urmate de urale entuziaste.

Cred in izbanda!

17. IX.

La ora 11 a. m. am fost la Marele Cartier General spre asupunc aprobarei Regelui, ordinul pentru operatiunile coordo-nate ale Armatelor de Sud.

Regele a aprobat farce nici o rezerva. Deci main; Armata aIII-a va incepe trecerea

Generalul Iliescu mi-a facut impresiunea ca are increderein reuita.

Convinerea mea este Ca va reui trecerea., ciici este binepregatita, nu tiu insii in ce mod se va desfdura ofensiva. Certeste ca nu mi s'au dat mijloacele necesare, pentru a i se punesuccesul afarii din indoiala.

inzpingerea spre Sud a Arnzatei Mackensen din Do-brogea, obiectivul final ar fi trebuit sti fie luarea contactuluicu Armata dela Salonic. Prin acest contact, intreaga situaciunein eficherul balcanic s'ar fi schimbat radical, cu repercusiuniserioase asupra intregului teatru de rtizboiu.

Duniirii!

Duda

42 NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

Am cerut Divizia 2-a de cavalerie i mi s'a spus ca estenecesara (in munti)!

In fine!Dupa amiazi a venit Colonelul Tatarinof, ataatul militar

rus, i mi-a citit o telegrams lungs i plicticoasa, ca o zi detoamna, a Generalului Alexeieff.

esenta, parerea lui este, ea trecerea. Dunririi prezinamari primejdii pentru atatea i atatea consideratii; ca ar fimai bine sa se arunce inimicul afara din Dobrogea, nurnai cuatacul armatei ruso-romane din Dobrogea, iar data este vorbade trecut Dunarea, atunci sa o trecem la Rahova, pentru amerge la Berkovatz!

Am rugat pe Colonelul Tatarinof sa telegrafieze inapoi, caeu primesc bucuros consilii, inainte de a ma hotari, in urmainsa, nu. Daca Armata din Dobrogea poate sa bats singura pebulgari, succesul ei va fi cu atat mai asigurat, cu cat ArmataIII-a ar putea sa." infiga un ghimpe cat de slab, in coasta i spa-tele dumanuitti.

In ceea ce privete trecerea pe la Rahova, cu siguranta ge-neralul nu i-a consultat bine harta.

Catre sears, Filipescu mi-a trimis vorba ca ar dori sa-mivorbeasca. Am trimis pe maiorul Ressel. I-a spus, ca ar fi in-format cd voim sa mergem la un dezastru *). Maiorul Resseli-a explicat i situatia rostul operatiunei mele. S'a

Generalul Christescu imi spune pe de alts parte, ca i pa-rerea ata,atului militar francez este cam la fel * *).

Vad eu care atat de greit lucrurile?!Din punctul de vedere strategic, sunt ferm convins ca so-

lutiunea mea este buns i duce la rezultat deciziv; destul insaca instrumentul de care dispun sa reprezinte valoarea de razboiuproportionala cu numarul fortelor cari compun Armata III-a.

Mai intaiu da de gandit mijloacele technice ale adversarului.Totusi merg inainte cu incredere.

*) Am Out in urma cd informafiunea i-a Post datd de Generalul A....de sub ordinele mete !...

**) Acest ofiter nu era cu siguranta una din gloriile armatei franceze.Dealtfel nu mult dupA aceia i s'a pierdut urma la noi.

si

Ir.

linistit.

1 9 1 6 43

Am luat locuinta in tren care s'a transportat la Comana.Am asistat la prima bombardare a unui aeroplan la Prundu

Be lu, ora 11,30.

18. IX.

Pada la ora 11 a. m. lucrurile s'au desfaurat favorabil. Di-vizia 10-a (General Viiitoianu) i-a trecut infanteria toatrt i

Infanteria inainteard

Trupe din Divizia 10-a trecand podul de vase aruncat peste Dundre la Flaindnda

construirea podului merge bine, de,i cam incet, din cauca caputerea de tractiune a alupelor remorchere este slabs.

44 NOIJTE ZILNICE DIN EILBOIU

Dupii amiaza insa, situatiunea a inceput sa devie defavo-rabila din cauza aparitiei aeroplanelor vrajma,e, care au born-bardat continuu i cu furie toata lunca Flamanda.

Ofiteri O. oameni de trupii, morti i raniti. Lucrarile po-dului suspendate. Aeroplane le noastre ca i cand n'ar exists!

La 71 2 s'a terminat in fine s.i podul.Bilantul zilei, favorabil. De sigur insa, ca dispuniind i

not de aNioane de lupta, cu aviatori cel putin tot atilt de in-drazneti ca cei germani, lucrurile ar fi mers mult mai bine.

In on ce caz, dificultatile de 'Ana acum au fost invinse.

19. IX.

Peste noapte s'a deslantuit o furtuna grozava, care a dis-local pe la 11, doua portite la pod. Cu mare greutate, strica-

Control de tedsurt din Diu. 10-a freeand Dun area la Flamanda

ciunea a fost reparata i la ora 7 a. m. a inceput sa treaca arti-leria Diviziei a 10-a. Noaptea a mai trecut pe ambarcatiuni oBrigada din Divizia 21-a.

0 ,tire insa foarte graNa! escadra inimica de monitoarei-a facut aparitia, la vreo 10 km. de pod! Cel putin astfel mise raporteaza de Comandantul Corpului VI armata.

I 9 1 6 45

Aceasta escadra se gasea blocatii in catzalul dintre maluldrept al Dundrii si insula Persina. Ploaia de peste noapte aMutt sa creased apele si aceasta a inlesnit monitoarelor, posibi-litatea sd iasd din ascunziptl, in care se gaseau blocate.

Pe de altii parte, ploaia, care a inceput ()data cu vijeliade aseara, a desfundat drumurile i a facut orice comunicatiein afarii. de osea,

Trebuia sa iau o hotruire.Am suspendat imediat orice mi,care. Ora 11 a. m.Am plecat la Marcie Cartier pentru a expune situatiunea

si a lua ordinele Regelui.Propunerea mea a fost: a se reduce, pentru moment, ope-

ratiunile la proportiunile unei demonstratiuni amenintlitoare;a retrage deci artileria i grosul infanteriei pe malul slang,lasand pe eel drept numai numarul de batalioane necesare i.toate bateriile de 53, pentru a organiza i ocupa capul de pod.

Pe de alta parte, a se lua toate ma.surile putincioase, pentrua pune escadra inimicrt de monitoare in neputinta sa mai facesvre-un rau.

Am putut sosi la Rege de abia pe la ora 4 p. m. A aprobati. am R,1 dat ordinul chiar de acolo.

Situatiunea este lamurita i on ce pericol este inlaturat.Cred ca vom izbuti a pure afara din e,auza monitoarele. Am

avut o conferinta in aceasta privintri, la ora 10 seara, cu Coman-dantul artileriei grele.

20. IX.

Zi foarteOperatiunea de retragere a artileriei i trupelor, ce nu

erau strict necesare la capul de pod, s'a facut in conditiunifoarte bune; adica fares nici un incident.

Timpul inseniaandu-se, aeroplanele au reluat bombardarea,cu mai yutina intensitate i cu nici un efect asupra podului.

Pe la ora 12 primesc unsa vestea, ca podul a fost torpilati stricat pe o intindere de 50 m. Situatiunea devine daces nucritics. desigur ingrijitoare.

imposibila.

penibila.

46 NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

Am cony ocat pe comandantul artileriei grele i pe coman-dantul apararei fluviale, pentru a mai examina Inca odata ma-surile, ce s'au luat in contra monitoarelor inimice. A sosit lacartierul meu (gara Comana) Contra-amiralul Balescu, trimisde Marele Cartier General, pentru a vedea ce concurs poatesa-rui dea marina noastra.

Pe cand cram in consfatuire cu Balescu, sose,te GeneralulChristescu dela Marele Cartier General cu un ordin, in care sespune ea: dupe cele spuse de mine eri: trecerea Dullard nemai Bind posibila, se vor retrage trupele i Diviziile 21 i 22vor fr trimise pe frontul de Nord!"

Cu alte cuvinte, se iau Diviziile pe baza celor aratate verbalde mine, eri. Dar atunci de ce nu s'a hotarit acest lucru eri,cand am expus situatiunea? A intervenit ceva nou?

Am raspuns de executare, dar am aratat in acelaji timp,ca data am lasat un cap-de-pod i podul, este ca, consideramoperatiunea numai suspendata, iar nu parasita.

Ordinul acesta a produs un efect deprimant asupra tuturor.Cum se va Indrepta situatia generals, mai ales cea lout%

pe frontul de Sud?

21. IX.

Trupele s'au retras; au fost parasite trasurile can le-auluat cu sine regimentul 46. De ce au fost duse aceste trasuripeste Dunare i de ce au fost parasite, nu am putut sa aflu,cu toate intrebarile male repetate, adresate Comandantului Col.-pului de Armata.

Am vazut pe Generalul Vaitoianu. Era dezolat ca s5a pa-rasit Intreprinderea; este ferm convins ca s'ar fi izbutit.

22. IX.

La ora 9 qi 20 dimineata, un aeroplan a aruncat un coq cuvase bombe la 150 m. de vagqnul meu. 0 sfaramatwra, micadesigur, a spart geamul dela up vagonuluil

1 9 1 6 47

S'a gasit la putini metri de vagon o sfaramatura mai mil-ricicti. 0 voiu pastra ca amintire.

Ma intreb, ce ne rezerva viitorul?

23. IX.

Tot felul de comentarii asupra sfaritului intreprinderii mele.Dc sigur, ca rauvoitorii cred ca au gasit un argument pu-

ternic pentru a dovedi ca planul meu nu putea duce la ceva bun.

Un grup de auloane romdne

Pur i simplu desgustator. Nici primejdia care ne incon-joara nu poate pune stavila pasiunilor meschine!

Duda mai bine de un an, Comandorul Rizea mi-a cerut o.declaracie oficiala scrisa, sire a se servi de ea in faca autoritalilortie drept, in scopul de a se Odra in contra unor invinuiri po-sibile.

I-am dat-o in thus de 28 Noembrie 1917.0 reproduc aici pentru a reda fidel desfrifurarea eveni-

mentelor de atunci:

48 Norm ZILNICE DIN RUBOR'

DECLARATIUNE

28. XI. 1917.

Conzandorul Niculescu Rizea a fost nurnit in conzisiuneainsancinatii, sub presidencia Generalului Vaitoianu, sic executelucrarile pregatitoare in vederea trecerii Dunarii fie la Fla-nziinda, in Septembrie 1916.

Pentru ca operariunea sa izbuteasca, era necesar ca ea sanu fie stingherita de care escadra dupnanei de monitoare, cese gasia adapostitii in sus de iftov.

Nadajdztiam sit- obtin acest rezultat nzai intilitt mulontitainzprejurarei ca apele fiind sciizute, monitoarele erau ca ciblocate in canalul in care se gliseau, iar fie de alta parte prinbaterii de for fide, scrtfundari de vase ci baraje. Aceste din zirmilnziisuri an fost fuse in sarcina Comandorului Niculescu Rizea infedinta de la 5 Septenzbrie, cand s'a conchis la posibilitatea ope-ratiunei. In fedinca dela 15. IX membrii conzisiunei an de-elarat ca pregatirele hotarite erau terminate fi ca operatiuneapoate sa inceapii.

A doua zi, du pa inceperea construirei podului, ant fost in-Itiintat ca navele inimice an apiirut in vecinatatea lui:

Am atribuit aceasta, fie de o parte ploii torentiale dinnoaptea de 18 la 19 Septembrie, ceea ce a determinat o crefterebruscii a apelor, iar fie de alta, insuficienfei miisurilor luatepentru impietlecarea navigarei monitoarelor dela $iftov spreRusciric.

Asupra acestui din urma punct, nu antsa fac o anchetiz- constatatoare, pentru ca antnzata II-a in ziva de 25 Septembrie.

Declar insiz-, urmiitoarele:1. Aparicia vaselor dufnzane nu m'au

nunf la executarea operafiunei.2. In credinta cii informafizznea primitif era pistil', dis-

frusesem a stramuta bateriile grele la vre-o 10 km. in sus depod pentru a fine vasele la distantii.

3. Strikautarea nu se trutea face cu iureala doritii, din

avid posibilitateafost mutat la Ar-

determinat sit re-

1 9 1 6 49

cauza tlesfundiirei terenului grin 75loaia din noaptea dela 18-19Septembrie.

4. Am renuncat la executarea operaciunei card am primit(ordinal M. C. G. de a trimite imediat die frontul de Nord, Di-viziile 21 fi 22.

5. Actiunea dumanulai fie apii, nu a avut o inraurire ho-taritoare asupra operaciunei, ci numai o inniurire inteirzietoare,ceea ce in situacia generals de atunci era lipsitii de on ce im-.portancii.

6. Flint ordinal de a trimite die frontul de Nord cele douiiDivizii, du pa ce mi se luase anterior i Divizia 9-a, cif fi con-tinuat operaciunea, in convingerea fermil ce aveam atunci psi orun fi azi, cu operaciunea ar fi izbutit cu rez,ultate strategicehotaritoare.

24. IX.

Ordin sa iau masuri a nimici flotila dunareana austriaca.Studiez chestiunea; probabil vom putea stabili un plan, darmult mai probabil ca nu mi se vor da nici mijloacele, niciragazul pentru a-1 duce la bun sfarit.

LA ARMATA II

25. IX.

Mutat din nou. Stint numit Comandant al Armatei a II-a,care se retrage in dezordine dela Brasov, spre frontiers. Pe pa-catul original s'a grefat o lovitura brusca, data de du,rnan,lucru la care trebuia sa ne ateptam.

Nu am nici timpul, nici talentul necesar, pentru a reda cucondeiul, haosul i deprimarea care am gasit-o in mijlocul a-cestei nenorocite Arinate. Fata de aceasta situatie, mi-am pusintrebarea data voiu isbuti sa restabilesc ordinea?

50 NOTITE ZILNICE DIN RA ZBOIU

Am sosit la Bufteni, unde era Cartierul General al Arrnateia II-a, pe la ora 1 noaptea. Am gait la Comandament fie Lo-dotenental Orovearm Ion care era de serviciu la biroul ope-ratiunilor.

Nu avea nici cea nzai mica ideie de situatia trirpelor lrmatei.Mi-a sous di nu a primit din nici o parte nici cea mai micaveste.

Ezz eram insocit zzurnai de nzaiorul Ressel, devotatulrajosul meu sef de cabinet.

tlfam afezat imediat la telefon si amp de dorm ore amluarat neintrerupt.

Osteneala mea a Post incoronatii de cel mai desaverrfit succes_Incetul cu incetul, am putut da de urma Diviziilor ci prin

ele am putut stabili situatia trupelor noastre fie tot frontal Ar-matei ci dupci prizonierii gasiti la parte din trupe, am pututstabili ci frontal adversarzilui, evident foarte aproximativ, dar adour: zi am constatat di nu eram atilt de de parte de adevar.

Am redactat imediat (ora 3 noaptea) nifte instructiuni con-cise, Kirin care stabileam, liana la ordine detailate, ce atitudinetrebuiau sii aiba" trupele, care se rezuma in cuvantul de or-dine : rezistentil indaratnicii, faro cea mai midi sovaire. Imiinchipuiam cii si adversarul nu putea sa fie mai pzefin obositdecal oamenii nostri si nici la el nu putea sa domneasca o per-fectli

26. IX.

Situatiune din cele mai urite. Comandantii sunt dominatiliteralmente de sentimentul fricei. La cea mai mica presiunedin partea vrajmaului, gata de retragere. Se vede ca-i in-chipuie ca a face razboiu nu inseamna a lupta.

LA GRUPUL DE NORD22. IX

Sunt numit Comandant al Grupului compus din ArmataII-a i de Nord!

In fine, iatii a cincea numire in mai putin de 2 luni derazboiu.

si cu-

ordine.

1 9 1 6 51

Regele dorete sa aiba un proect de operatiuni pentru Ar-matele II-a i de Nord, cum i parerea mea asupra operatiunilorArmatei I-a.

Am nevoe sa vad mai intaiu pe Generalul Prezan pentru alua cunosinta de situatiunea pe frontal Armatei sale i numaiatunci ma voiu putea fixa asupra celor de facut.

Cred in orice caz, prima chestiune de rezolvat este re-zistenta cu mice pret.

Am fost in acest scop sa vad unde s'ar putea organiza orezistenta solida pe valea Prahovei, unde nu este organizatInca ceva serios in acest scop.

Ca sa ocrotesc castelul Regal Pele, as fi dorit sa gasesco pozitie la Nord de Sinaia, dar terenul nefiind favorabil, atrebui' sa aleg o pozitie mai la Sud i anume la Comarnic, undecred ca, cu o buna organizatiune se poate obtine o ade. aratainchidere a Naiei. Am cut o recunoasere, impreuna cu Gene -ralii Comandantul Corpului II Armata Vaitoianu,Comandantul Diviziei 10-a. Am Insarcinat pe acesta din 'Irmacu organizarca pozitiei si am buna nadejde ca va face lucru-rile asa cum trebue.

30. IX.

Am avut o noua intalnire cu Generalul Vaitoianu; i-amdat nou. instructiuni. M'a priceput.

Am mers cu Generalul Cotescu in valea Teleajenului; amgasit o pozitiune foarte avantajoasa, chiar mai buna de catcea dela Comarnic.

Voiu insarcina pe Generalul Tanasescu, Comandantul Cor-pului III Armata, cu organiza. rea ei. Pe aceste cloud dire,ctiisunt ca i linitit.

Ma preocupa insa foarte mult directia Bran.

1. X. 1916.

Am sosit dimineata la Bacau unde am al ut o conferintafoarte lunga cu Generalul Prezan. Panii la ora 2 p. m.

Cotescu, i

52 NOTITE ZILNIOE DIN RA.ZBOIU

Din rapoartele ce am primit i din expunerea sa verbala,ar trebui sa conchid ca retragerea Armatei de Nord s'a facutde bung. voie i ca situatia Armatei este exc,elenta. Din exa-minarea mirarilor executate i din uncle fraze scapate peici-colea, rezulta insa, ca retragerea a fost data nu impusade inimic, dar de sigur datorita sentimentului de temere.

Pe cat s'a mers de incet inainte, cand nu erau greutatiin fata pe eat de repede s'a mers tnapoi, indata ce au inceputgreutatile. Cred ca mai multa activitate la inaintare ji maimulta indara.'tnicie la retragere, ar fi fost mai de acord cu si-tuatia generala a Armatei.

Pe drum, spre Baicoiu, am redactat proectul de operatiuni.0 laza defensive, pe timpul careia sa se organizeze Di-

viziile i sa se ealoneze in adancime astfel ca sa putem formao rezerva generala de circa 6 Divizii, la care mai adaogand4 Divizii ruseti (2 Corpuri de Armata promise a veni), 8ane dea posibilitatea de a lua ofensiva pe frontul BrasovKersdiVasarhely.

2. X.

Divizia 22 (General Razu), intoarsa pe flancul slang de5 batalioane alpine, s'a grabit sa se retraga spre Campulung.0 adevarata panica in populatiune. Am dat ordin Diviziei 22-asa se mentie pe pozitiile dela Sud de Rucar i numai in cazde absolute necesitate sa se retraga la Namaeti.

Seara am primit raportul ca s'a reocupat pozitia pe Argerl.Rezulta prin urmare, ca pe baza ordinului meu din ajun, de

retragere in caz de extrema necesitate, s'a i luat drumul 'ho-tarit spre Campulung. Bine ca au putut reveni pe Argerl.

Am dispus transportarea Diviziei 12-a de sub comarcdaGeneralului Gaiseanu dela Plowi la Campulung.

Am conferit cu Generalul Gaiseanu; i-am dat instructhmica sa execute o viguroasa contra-ofensiva. Intentia mea estesal fac sa convergeze asupra flancului slang al inimicului, 2 co-kane de cate o Brigade fiecare, una de la Pe-13.00, alta delastanga Diviziei a 10-a (General Vaitoianu) din valea. Vidom-bakului.

1 9 1 6 53

8. X.

Un batalion inimic aparut la Tabla Butii a putut sa pro-dual o intreaga perturbatlime.

Generalul Niculescu, Comandantul Diviziei a 3-a, s'a aratatmai prejos de mice ateptare. 1 dus alarma pia. la MareleCartier General

4. X.

Mi s'a pus la dispozitie Divizia 3-a rush' de tragatori.Era hottirit sa se concentreze la Bueureti, ca rezerva generals.

Din cauza insa ca nu mi s'a mai putut da de Armata I-a6 batalioane, pe cari le destinasem pentru Petroita, am cerutca o Brigada ruseasca sa mearga acolo in locul batalioanelorpromise 5i cealalta Brigada sa mearga la Buteni ca rezerva asectorului Prahova.

5. X.

S'a aprobat propunerea xrivitor la Divizia rush'. Nacralduesemultumita acestei aprobari, sa clarific in bine situatia la Campu-lung.

6. X.

A venit Comandantul Diviziei a 3-a ruse de tragatori.Mi se pare un om cu singe rece qi sclav al datoriei.Sper ca totul va merge bine la Grupul Gaiseanu (Div. 12

i Div. 22).Situatiunea Diviziei 22-a nu era de loc satisfacatoare, fie

din cauza presiunei neintrerupte a inimicului, fie din cauzaslabiciunei organice a Diviziei (nou creata din unitati raslete).

54

7. X.

NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIC

Am avut vizita Generalului francez Berthelot. Nu tiu dataa fost simply politetii sau sinceritate, dar a impartilit in total,absolut in total, vederile mele: necesitatea de a reorganiza,trupele, de a creea o rezervii puternica i de a indruma cu ea,o ofensiva viguroasa. Crede dansul ca in urma acestei ofensive,ajuni la debururile muntilor sa ne oprim, pentru a duce totdisponibilul pe frontal de Sud. Ar fi reluarea proectului meudela inceputul lui Septembrie.

Am luat dispozitiunile necesare in vederea ofensivei demain' e.

A vent Comandantul Brigadei ruseti, spre a se pane lacurent cu situatiunea i cu cele de facut. Ali s'a parut un soldatin toata puterea cuvantului.

Generalul Gaiseanu propune sa aman inceperea ofensiveipentru ziva de 9; imi face impresia ca nu are incredere inreuita.

Am dat ordin Generalului Cotescu sa conduce el personalactiun ea.

Ce saracie de oameni la trealia i ce belug Ia pretentiuni!

8. X.

Este oare o fatalitate, care ma urmarete pe mine, saudestinul voete ca Ora sa treaty printr'o grea incercare!?

Total era pregatit pentru atacul dela Namae,ti i pre-gatit in aa mod incat izbanda era mai mult ca asigurata.Iata acum eh' se repeta cele intamplate la FIlimanda, cu deo-sebire ca" de asta data revocarea a precedat inceperea opera-tiunilor propriu zise; s'a ordonat pe timpul

Pe la ora 1 din noapte am primit ordin telegrafic sa dispuntransportarea Diviziei ruse de tragatori in Dobrogea din cauzaca situatia pe frontal de Sud este foarte critical

Natural, am dat ordin de ekecutie brigadei dela Bu.lteni.Pentrt. cea dela Petroita, pe langa care am dat ca filer de stat

preliminarilor.

1 9 1 6 55

major pe Lt. Colonel Pietraru, am telegrafiat Marelui CartierGeneral ca dispozitiunile pentru ofensiva de la Namaesti suntdeja luate si preliminarile in curs de executie. Brigada nu maieste in Petrosita, ci la punctul de unde urma sa inceapa ac-tiunea tactics.

Speram ca se va aprecia inconvenientul revocarei ofensiveisi se a amana trimiterea acestei Brigade pans la terminareaatacului, care nu ar fi putut dura mai mult de trei zile, poatenici atat.

A urmat un schimb de convorbiri telefonice care s'au ter-minat prin mentinerea ordinului de a expedia Brigada.

Astfel s'a incheiat si acest act de initiative serioasa!Un detaliu caracteristic:Pe cand staruiam ca Brigada dela Petrosita sa fie lasata

pe roc, in care scop eu nu i-am dat nici un ordin, privitor laretransportarea in Dobrogea, prin excesul de zel nu stiu alcui nu insa dela Armata Brigada a fost push* in cu-nostinta de retragerea ei si dimineata se gasea deja la garaPetrosita, gata pentru imbarcare. A pus foarte multa vremespre a se mists inainte; miscare,a tnapoi a executat-o cu o re-peziciune demna de toata admiratia.

Felicitarile mele!Alarturisesc, decat astfel de ajutoare, mai bine lipsa.Ziva de a zi este marcata iarasi printr'un incident neplacut.Acum dou5. zile, Armata de Nord a fost atacata ceva mai

serios in flancul ei Stang. Platea, se intelege, imensa gyesalade a fi lasat trecatoarea Oituz sa fie aproata numai de cavalerie,gramadind toate fortele la Nord.

Comandantul Armatei de Nord s'a impresionat mai mult-decat era nevoe si filed a ma pune in cunostinta de situatie,telegrafiaza. Marelui Cartier General ca situatiunea este alar-manta' i ca are nevoe de ajutor. Se intelege, Mamie CartierGeneral a inceput, ca de obiceiu, sa pue in miscare regimente,unul de colo, unul de dincolo.

Am cerut explicatinni Armatei de Nord asupra situatiuneisi asupra procedeului de a raporta direct Marelui Cartier Ge-neral, fara ca sa am cea mai mica cunostin.ta de cele petrecute.

56 NOT1TE ZILNIOE DIN RAZBOIU

Generalul Prezan s'a formalizat, si-mi raspunde, in termeniintepati, lasand a intelege ca el ca, Comandant de Armatape baza ordinelor ce are, poate corespunde direct cu CartierulGeneral si eu data voesc sa stiu ce se petrece la Armata lui,(care momentan era push' sub comanda mea), sa ma adresezMarelui Cartier!

Si sa ne mai miram de destrabalarea care domneste inranduri?!...

Este o stare de lucruri generala trista, foarte trista, tocmaipentruca este generalal...

I -am scris o scrisoare, pentru a-i spune ca acum toatesentimentele tTebue sa faca loc unui singur!... Va intelege?

Au sosit la Cartierul General al Armatei II-a trei ofiterifrancezi, pentru a ne ajuta cu experienta ce au clipatat incursul celor doi ani de razboiu.

Colonelul de Roince, infanterist,Maiorul Marie, artilerist,Capitanul Vitrey, mitralierist.

Mi-au facut o excelenta impresie. Sper sa ne fie de lobos.Vor locui in vagonul atasat la trenul meu.

9. X.

Am fost la Ploqti ca sa vad la ce punt este organizareaCentrului de complectare. Ca de obiceiu nimic. A trebuit saintru in mici amanunte. Sa speram ea se va face, de acuminainte ceva.

Efectele retragerei Brigadei rusesti se resimt. Germanii auocupat ei acum inaltimile de pe care voiam sa indrept ataculprincipal, asa ca in definitiv, pregatirile mele, fiindca nu auputut fi urmate de execu %iune, dau rezultate favorabile pentrudusmani. L-am facut atent asupra directiunei periculoase.

10. X.

Am fost la Marcie Cartier General. Este inutil a mai intrain detalii. Totusi se poate spune cu aceasta fraza: nu ausimtul realitatii.

5i

1 9 1'6 57

S'a intamplat ca venirea mea sa coincideze cu un mareconsiliu pentru evacuarea Oltenici i a unei parti din Muntenia.

Lucrul este privit cu mult sange rece i desigur ca estebine; dar cred ea examenul chestiunei a fost cam superficiali ma tern ca executiunea va fi lipsita de ordinea necesaraintr'o chestiune atat de complicata.

Am vazut pe g-lul Prezan; m'a surprins i de data astamodul lui de a rationa.

Reintrat la Baicoi, ma ateptau veti nu tocmai bune.Divizia 21-a, g-1 Lambru, arata ca se gasete la Predeal

in situatinne critica i ca Lira noui ajutoare nu mai poate tinepozitia.

Am cerut sa-mi trimita pe eful de stat major cu situa-tiunea i tactics i numerics a Diviziei, pentru a hotari celede facut.

Dela Campulung mi se raporteaza ca situatiunea devinecritica i acolo i ca incepe sa se gandeasca la retragere. Inacest stop am trimis pe col. Dabija eful sectiei de operatica Arznatei ca sa vada ce este acolo.

Am ordonat ca tot gandul sa fie la rezistenta.Am ordonat nu mai putin Corpului II a studia i pro-

punc pozitiile de retragere.Noaptea aceasta nu voiu dormi. De altfel trebue sa a-

tept pe eful de stat major al Diviziei 21-a.

11. X.

Iarai o zi foarte urita. De abia la 312 dimineata a sosit.It. col. Stefaneseu Amza, .;eful de stat major al Diviziei 21-a,insotit de it. col. Tuha,i dela Divizia 10-a.

Am examinat situatiunea, care este in adevar extrem deingrijitoare. Divizia 21-a nu mai are in link de cat 2400 oa-meni, iar cu ajutoarele succesive ce a primit, din alte Divizii,pe un total de 22 Batalioane, nu mum-ad de cat 7000 luptAtori

Am hotarit retragerea la Azuga, insa aa conditiuni,ca sa fie executata ca o adevarata schimbare de pozitiune.

58 NOTITE ZIENICE DIN RAZBOIU

Raportul met'. asupra situatiunei dela Predeal i Campu-lung, a produs, la Marele Cartier General, un efect, pot zice,comic. In loc sa se aprecieze gravitatea lucrurilor, m'am po-menit cu o telegrama aproape observatorie, care desigur cava constitui unul din documentele cele mai caracteristice inistoricul razboiului. Va fi doada cea mai pipaita ca cei delaMarele Cartier traiau in nori.

Tata textul acelei telegrame:

illarele Cartier General catre