ANEXA 3.3

Specificaţii privind

Proiectul Tehnic de Realizare a Reţelei Geodezice Naţionale Spatiale

(RGNS) – Clasa D

Iulie 2010

1

SPECIFICAŢII

privind

PROIECTUL TEHNIC DE REALIZARE A REŢELEI

GEODEZICE NAŢIONALE SPATIALE – CLASA D

Proiectul va conţine elementele prezentate în continuare şi va fi

însoţit de solicitarea de avizare către A.N.C.P.I. / Direcţia de

Geodezie şi Cartografie (D.G.C.):

1. Titlul :

Proiect de execuţie a lucrărilor în RGNS-Clasa D

– Zona: ...................................

– Anul: _________ Etapa: _________

2. Numele şi prenumele autorilor proiectului, funcţia, data

întocmirii Proiectului

3. Cuprins

4. Memoriu tehnic

5. Organizarea lucrărilor

6. Deviz estimativ

2

Exemplu:

PROIECT

DE REALIZARE A

RETELEI GEODEZICE NATIONALE SPATIALE

- CLASA D –

Jud.: ....................... ZONA: .................

Anul: ETAPA:

Intocmit,

DIRECTOR CNGCFT

----------------------- (nume, semnătura)

Sef Serviciu Geodezie CNGCFT

----------------------- (nume, semnătura)

3

C U P R I N S

♦ ABREVIERI ........................................................ ♦ MEMORIU TEHNIC ........................................... ♦ ORGANIZAREA LUCRARILOR ....................... ♦ DEVIZ ESTIMATIV ............................................ ♦ ANEXE .................................................................

4

4. MEMORIU TEHNIC

4.1 OBIECTIVELE LUCRARILOR DE REALIZARE A RETELEI

GEODEZICE NATIONALE SPATIALE (RGNS)

Etapa actuală de realizare a RGNS îşi propune realizarea următoarelor obiective:

1. Determinarea prin tehnologie GNSS în sistem de referinţă european

(ETRS89), a unor puncte materializate în teren, asigurându-se standardele de

precizie corespunzătoare Clasei D (Tab.1);

2. Asigurarea unei densităţi de puncte determinate prin tehnologie GNSS – Clasa

D, de 1 punct / 5 Km2 ;

3. Realizarea condiţiilor necesare dezvoltării unor reţele de ridicare sau a

ridicărilor de detaliu.

Tab. 1 Standarde de precizie şi densitate pentru RGNS

Tipul de reţea ID EMP (cm)

Nr.puncte / densitate / distribuţie

Domeniu de aplicabilitate /

Observaţii

Reţea geodezică naţională spaţială de Clasă A0 A0

1.0

5 staţii GNSS permanente (IGS şi EUREF-EPN) 1 pct / 50000 km2 Distribuţie uniformă

- legătură la reţelele geodezice europene şi globale *; - măsurători geodinamice regionale şi locale, măsurători de deformaţii, servicii de poziţionare în timp real, meteorologie ş.a.

Reţea geodezică naţională spaţială de Clasă A

A

1.0

73 staţii GNSS permanente 1 pct / 3250 km2 Distribuţie uniformă

- legătură la reţeaua de clasă A0, - măsurători geodinamice regionale şi locale, măsurători de deformaţii, servicii de poziţionare în timp real, meteorologie ş.a.

Reţea geodezică naţională spaţială de Clasă B

B

2.0

330 de puncte 1pct./700km2 Distribuţie uniformă

-măsurători geodinamice locale, măsurători inginereşti de precizie.

Reţea geodezică naţională spaţială de Clasă C

C

3.0

Circa 4750 de puncte 1pct/50km2 Distribuţie uniformă

-măsurători topografice, lucrări inginereşti , cadastru, ş.a. - parţial realizată

Reţea geodezică naţională spaţială de Clasă D

D 5.0

Cel puţin 1pct/5km2

Distribuţie neuniformă**

-măsurători topografice, reţele de îndesire şi de ridicare, ridicări de detalii topografice, GIS, ş.a. - parţial realizată

EMP – eroare medie pătratică de determinare a poziţiei 3D;

5

* - staţiile de Clasă A0 sunt în acelaşi timp staţii de Clasă A - EUREF, conform reglementărilor EUREF (Clasa naţională A0 este similarul Clasei A definită în normele EUREF-EPN); ** - având în vedere distribuţia neuniformă a acestor puncte, densitatea menţionată este una orientativă, putând fi mult mai mare în zona de interes.

4.2 CONDIŢII TEHNICE

1. Proiectul de realizare a RGNS-Clasa D se va întocmi luând ca unitate de

proiectare judeţul sau o parte dintr-un judeţ, de regulă zone situate în intravilan.

2. Se va calcula numărul total de puncte necesare pentru Clasa D (NTD):

Se va calcula NTD cunoscând suprafaţa zonei în km2 (S), densitatea propusă

(D=1pct/5km2) şi numărul de puncte de Clasă superioară (A,B,C) deja existente

(NE):

NTD = S*D – NE (1)

NTD poate fi stabilit şi fără a utiliza relaţia (1), având în vedere necesarul de

puncte de îndesire dintr-o anumită zonă (în general mai multe puncte în intravilan).

3. Se va prezenta situaţia actuală a punctelor existente în zona considerată pe

figuri (format digital scara 1:25000 sau 1:5000 şi analog scara 1: 25000 sau

1:5000) şi în tabele*:

Fig.1 - Situaţia punctelor de Clasă A,B,C – jud. (zona).................

Tab.2 - Situaţia punctelor de Clasă A,B,C – jud. (zona) .................

- Se vor evidenţia punctele cu borne în stare B şi FB, care se pretează la

determinări GNSS;

Fig.2 – Situaţia reţelelor şi a punctelor de nivelment – jud (zona) .................

Tab.3 - Situaţia punctelor de nivelment – jud. (zona) .................

- Se vor evidenţia punctele de nivelment existente şi materializate prin borne în

stare B(bună) şi FB(foarte bună), care se pretează la determinări GNSS;

Tab.4 – Situaţia unor puncte din alte reţele existente, materializate prin borne care

corespund standardelor de materializare Clasa D (observaţii GNSS).

6

Figurile de mai sus vor conţine şi informaţii referitoare la localităţile din

zona de interes, căile de comunicaţie (drumuri), eventual curbe de nivel. * - Fondul Naţional Geodezic (FNG) şi OCPI vor pune la dispoziţia CNGCFT informaţiile actuale

privitoare la starea reţelelor geodezice existente în zona de interes (triangulaţie, nivelment, GNSS, ş.a.).

Fig.3 – Tipuri şi dimensiuni ale bornelor/buloanelor - Se vor prezenta tipurile de

borne/buloane, propuse a fi utilizate în RGNS - Clasa D, precum şi procedura de

amplasare în teren.

4. Se vor propune punctele a fi incluse în Clasa D pe baza informaţiilor existente

înaintea efectuării recunoaşterii terenului şi se vor definitiva după

recunoaşterea terenului.

Se va ţine cont de următoarele Criterii de Proiectare:

1. îndeplinirea condiţiilor de observare prin tehnologie GNSS (vizibilitate la

unghi de elevaţie de min.15o; lipsa perturbaţii electromagnetice în

apropiere; lipsa medii generatoare de efecte „multipath”);

2. asigurarea densităţii propuse;

3. realizarea prin măsurători a conexiunilor la minim 2(două) puncte de Clasă

superioară (A, B, C) existente în zona considerată;

4. includerea unui număr de minim 2(două) puncte din reţeaua de nivelment

existentă sau puncte noi cu posibilitate de determinare imediată1 a cotei

prin nivelment geometric, pe cât posibil uniform repartizate pe suprafaţa

considerată;

5. asigurarea condiţiilor (distanţe cât mai mici faţă de reperi de nivelment) de

transmitere a cotei la toate punctele reţelei de Clasă D;

6. asigurarea accesului (auto) facil la punctele reţelei de Clasă D;

7. asigurarea lungimii medii a vectorilor prin care se conectează punctele în

momentul măsurării;

1 Puncte ale căror cote vor fi determinate în sistem naţional (MN75), astfel încât la finalizarea prelucrării datelor GNSS să se cunoască şi cotele acestor puncte.

7

8. asigurarea conectării prin minim 2(doi) vectori măsuraţi a oricărui punct

determinat;

9. asigurarea materializării punctelor noi, conform Cap.4.4.

1o. Se va avea în vedere ca punctele să fie amplasate astfel încât să asigure

vizibilităţile necesare dezvoltării reţelelor de ridicare.

11. Se va prezenta situaţia punctelor propuse a fi incluse în RGNS-Clasa D,

conform tabelelor de mai jos, precum şi pe planuri la scara 1:25000 (1:5000 –

format digital):

Tab.5a Statistica punctelor propuse a fi incluse în RGNS - Clasa D (Exemplu) NUMARUL DE PUNCTE PROPUSE ORD.

I

ORD.

II

ORD.

III

ORD.

IV

Clasa

A

Clasa

B

Clasa

C

Clasa

D TOTAL

JUD./

Zona

SUPRAF.

[km2] NT

NG

NT

NG

NT

NG

NT

NG

NT

NG

NT

NG

NT

NG

NT

NG

VN:

Lepşa

4857.03 3 1 1

3

1

0

1 6 2

0

1

0

2

0

6 90

NT – puncte cu cota determinată prin nivelment trigonometric; NG - puncte cu cota determinată prin nivelment geometric

Tab.5b Statistica punctelor propuse a fi incluse în RGNS-Clasa D

Va conţine minim: denumirea şi codul punctelor propuse (cap.4.4) pentru a fi

incluse în Clasa D, ordinul punctului (dacă e punct vechi), comuna, trapezul

(1:25000) în care se situează.

Se va include o coloană şi pentru identificatorul punctului (ID) utilizat la măsurare

(care se introduce în memoria receptorului GNSS în momentul măsurării) format

din 4 caractere obţinute prin reţinerea din codul punctului a ultimelor 3 caractere şi

utilizarea literei D (de la Clasa D) pe prima poziţie a denumirii. Acest ID va fi

UNIC pentru zona de lucru. In mod similar se vor atribui ID-uri şi pentru punctele

de Clasă A şi B şi C utilizate. De exemplu: Dealul Negru | VN-D-0001 va avea ID-ul D001

Dealul Roşu | VN-B-0003 va avea ID-ul B003 s.a.m.d.

Fig.4 – Situaţia punctelor propuse a fi incluse în RGNS-Clasa D (scara 1:25000;

1:5000 – format digital) ;

8

Va conţine: zona de lucru cu localităţile, poziţia punctelor, denumirea (toponimia)

fiecărui punct şi codul atribuit [De exemplu, Dealul Negru (VN-D-0001)], căile de

comunicaţie existente, eventual relief.

4.3 RECUNOASTEREA TERENULUI

Se va realiza recunoaşterea terenului de către echipe formate din specialişti

ai C.N.G.C.F.T. şi O.C.P.I.. Recunoaşterea terenului are drept scop:

- verificarea stării punctelor existente propuse a fi incluse în RGNS-Clasa D;

- verificarea îndeplinirii condiţiilor de observaţii GNSS în punctele vechi de

triangulaţie şi nivelment incluse în RGNS-Clasa D;

- semnalizarea acestor borne/buloane prin vopsire (conform paragrafului 5) şi

eventual consolidare (beton);

- refacerea descrierilor conform normelor şi situaţiei actuale;

- stabilirea proprietarului actual al terenului pe care se află bornele vechi şi

(re)predarea acestora prin Proces Verbal.

- stabilirea poziţiei punctelor noi ce vor fi incluse în RGNS-Clasa D: respectarea

condiţiilor de observaţii GNSS, stabilitate în timp, conservare şi întreţinere,

stabilirea proprietarului terenului pe care se vor amplasa bornele;

După recunoaşterea terenului se vor amplasa de către O.C.P.I.

bornele/buloanele noi incluse în RGNS-Clasa D şi se vor realiza descrierile lor; Se

vor preda către proprietarul terenului şi primărie; Se vor preda descrierile către

baza de date a O.C.P.I., F.N.G. şi C.N.G.C.F.T. Se vor estima timpii de deplasare

între puncte pentru mai buna proiectare a sesiunilor de observaţii GNSS;

Se va definitiva Proiectul tehnic de realizare a reţelei geodezice naţionale

GNSS – Clasa D. Notă:

Tab.5a, Tab.5b şi Fig.4 vor fi refăcute, dacă este cazul, după recunoaşterea terenului şi

amplasarea bornelor noi.

9

AGENŢIA NAŢIONALǍ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARǍ Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară ………………………………..

Proces verbal de predare - primire a punctelor geodezice

încheiat la data de ….................

Subsemnatul..................................................................................................……………… ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... (se completează cu numele şi prenumele, adresa proprietarului corpului de proprietate pe care se află punctul)

din partea O.C.P.I. ..........................................., împreună cu ..........................…………..........….. în baza prevederilor art.12 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările ulterioare, am procedat la predarea, respectiv primirea următoarelor puncte geodezice:

Punctul..............................................................., situat la ........................................................... (denumire, cod) (date de reperare a punctului)

…………………………………………………………………………………...........................… …………………………………………………………………………………...........................… materializat cu..................................................şi semnalizat cu ...................................................... Proprietarul va lua măsuri de protejare şi păstrare în bune condiţiuni a punctului. În cazul când pe locul de amplasare a punctului geodezic se intenţionează executarea unor lucrări care pot duce la distrugerea acestuia, proprietarul va anunţa în scris O.C.P.I. cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea lucrărilor. Degradarea sau distrugerea punctului geodezic constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit prevederilor art. 263(5) din Codul penal. Prezentul proces-verbal s-a întocmit în 3 exemplare, unul pentru O.C.P.I. .............................. , unul pentru Consiliul Local al ......................................................... şi unul pentru proprietarul terenului .................................................. Proprietar, Delegatul O.C.P.I., …………………. …………………………… Primar, Executantul lucrării, ……………. …………………………

10

(Se va printa pe verso la Procesul Verbal de mai sus)

Legea7/1996 cu modificările ulterioare Art. 12. - (1) Documentele tehnice ale cadastrului general, care se vor întocmi la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor, sunt: a) registrul cadastral al imobilelor; b) indexul alfabetic al proprietarilor; c) registrul cadastral al proprietarilor; d) planul cadastral şi anexele la partea I a cărţii funciare. (2) Deţinătorii de imobile sunt obligaţi să permită accesul specialiştilor pentru executarea lucrărilor de cadastru general, să admită, în condiţiile legii, amplasarea, pe sol sau pe construcţii, a semnelor şi semnalelor geodezice şi să asigure protecţia şi conservarea acestora. Codul Penal Art. 263. – (1) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia ori împiedicarea luării de măsuri de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate, se pedepseşte cu închisoarea de la o lună la un an sau cu zile-amendă. (2) În cazul în care bunul are o deosebită valoare artistică, ştiinţifică, istorică, arhivistică sau o altă asemenea valoare, pedeapsa este închisoarea strictă de la un an la 7 ani. (5) Distrugerea sau degradarea bornelor, reperelor, mărcilor de nivelment ori a semnelor geodezice din reţeaua naţională, amplasate pe sol sau clădiri, ori a bornelor, stâlpilor, balizelor sau alte semne care marchează frontiera de stat ori împiedicarea luării unor măsuri de conservare a acestor bunuri se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (2).

11

4.4 MATERIALIZAREA IN TEREN A PUNCTELOR

Se vor respecta condiţiile de amplasament ale punctelor determinate prin

tehnologie GNSS (GPS).

Materializarea punctelor noi se va face, conform standardelor în vigoare – SR

3446-1/1996, mărcile se vor realiza conform STAS 4294-73, iar buloanele

metalice conform modelului din Anexa. In proiect se vor include schiţele bornelor

propuse a fi utilizate (existente şi noi amplasate) şi modalităţile de semnalizare

(inscripţionări şi coduri de culori). Dacă se consideră necesar, se vor include

propuneri noi privind modul de materializare.

Bornele ce vor fi determinate prin tehnologie GNSS(GPS) se vor vopsi cu

vopsea rezistentă la intemperii în culori conventionale, corespunzătoare clasei de

determinare, astfel:

- culoare albă – puncte de clasă D (cadastru), cu nivelment trigonometric;

- culoare albă şi inscripţia NG – puncte de clasă D (cadastru), cu nivelment

geometric.

Se va inscripţiona fiecare bornă prin vopsire cu culoarea negru, centrat pe

orizontală şi verticală faţă de nivelul solului, cu caractere având înălţimea de 5cm,

pe fiecare din cele 4 feţe laterale (cu ajutorul unor şabloane) cu codul punctului

– XX-Y-ZZZZ unde XX = identificator judeţ, Y – clasa punct (A,B,C,D), ZZZZ

– nr. punct [0,9999].

Inscripţia pentru punctele având cota determinată prin nivelment geometric se

va amplasa centrat sub inscripţia cu identificatorul punctului.

De exemplu: VN-D-1532.

Propunem ca marca metalică să fie inscripţionată şi ea cu identificatorul

propus (spre deosebire de STAS 4294-73 unde era prevăzut numai nr. punctului).

De exemplu: VN-D-0003.

Buloanele vor fi realizate conform Anexei. Pe capul bulonului se va ştanţa codul

punctului.

12

Bornele/buloanele noi vor fi realizate şi plantate în teren de către OCPI-uri sub

îndrumarea CNGCFT. Se vor întocmi descrierile punctelor incluse în Clasa D,

similar cu descrierile punctelor incluse în Clasa B şi C.

Fig.5 Fişa de descriere a unui punct din RGNS Clasa D

In Proiect se va prezenta un model de astfel de fişă.

Punctele noi materializate în teren vor fi predate de către OCPI după amplasare, cu

Proces verbal de predare-primire şi descrierea amplasamentului lor către

proprietarii terenurilor (1 exemplar) şi primăriile pe al cărui teritoriu se află (1

exemplar). Un exemplar al acestui proces verbal va fi arhivat la OCPI, iar o copie

va fi transmisă la Fondul Naţional Geodezic, împreună cu descrierea punctului

respectiv, prin intermediul executantului lucrărilor (CNGCFT).

Notă:

In cazul existenţei unor borne noi amplasate sau materializate necorespunzător criteriilor de

proiectare, cheltuielile de mutare sau rebornare vor fi suportate de către cei răspunzători de

realizarea acestor lucrări (O.C.P.I./C.N.G.C.F.T.).

13

4.5 CONDIŢII TEHNICE SI METODOLOGIE

PENTRU DESFASURAREA MASURATORILOR

1. Se vor prezenta principalele mijloace tehnice disponibile la executarea

observaţiilor GNSS în teren: nr. şi tipuri de receptoare (inclusiv poză);

nr. şi tipuri de antene (inclusiv poză), lungime cabluri recepţie,

sistemele de centrare utilizate (inclusiv poză), tipuri baterii alimentare,

nr. şi tipul calculatoarelor pentru descărcare disponibile în teren; nr. şi

tipul mijloacelor auto;

2. Se vor prezenta Formularele de teren (Fişa de observaţii) utilizate de

fiecare echipă la efectuarea măsurătorilor;

3. La realizarea observaţiilor GNSS în RGNS-Clasa D se vor respecta

condiţiile menţionate în tabelul de mai jos.

Tab.6 – Condiţii de realizare a observaţiilor în RGNS – Clasa D Nr. crt.

Clasa reţelei Densitate

D 1pct/5km2

1 Numărul minim de punctede Clasă D cu vizibi l i tate opt ică din punctul nou determinat

1

2 Lungimea medie [minimă , maximă ] a latur i lor re ţelei [km]

2 [0.3-4]

3 Metoda de măsurare

static

4 Nr. minim de frecven ţe de măsurare

1*

5 Numărul minim de receptoare care măsoară simultan

3

6 Durata minimă a observa ţ i i lor [ore]

1.5

7 Numărul minim de satel i ţ i recep ţ iona ţ i s imultan

5

8 Unghiul minim de eleva ţ ie pentru înregistrăr i [grade sexagesimale]

15

14

9 Intervalul de înregistrare maxim [secunde]

15

10 Valoarea maximă admisibi lă PDOP

10

11 Numărul de determinăr i ale înă l ţ imi i antenei pe parcursul sesiuni i (nu mai pu ţ in de)

2

12 Numărul de centrăr i independente pe punct ale antenei de recep ţ ie

1

13 Numărul de puncte de legă tură între sesiuni – inclusiv sta ţ i i GNSS permanente

(nu mai pu ţ in de)

2

14 Numărul minim de puncte de legă tură la re ţeaua de clasă superioară (cel pu ţ in 1 punct de clasă B sau C)

3

Legendă: ses – sesiune de observaţii * – pentru receptoare cu o singură frecvenţă, vectorii măsuraţi între

punctele noi şi cele de clasă superioară vor avea o lungime maximă de 30 km

4. Se vor proiecta sesiunile de observaţii, astfel încât să se asigure

simultaneitatea observaţiilor pe durata minimă prevăzută în tabelul de mai sus.

Durata observaţiilor pentru vectorii de legătură la punctele reţelei de clasă

superioară, va fi de 2 ore pentru receptoare cu o frecvenţă şi (1.5 ore + 1 min/km)

pentru receptoare cu două frecvenţe;

5. Numărul vectorilor independenţi şi dependenţi rezultaţi din măsurători în reţea se determină cu ajutorul relaţiei:

b = r – 1 (2)

2)2r)(1r('b −−

= (3)

unde: r – numărul de receptoare b – numărul vectorilor independenţi b' – numărul vectorilor dependenţi Suma (b + b') reprezintă numărul total al vectorilor determinaţi.

15

6. Numarul minim de sesiuni n intr-o retea cu s puncte(staţii) având la dispoziţie r receptoare este: n s o

r o=

−−

(4)

unde o - nr. de puncte de suprapunere între sesiunile de observaţii (o ≥ 1; r ≥ o); n - se rotunjeste (prin adaos) la număr întreg.

7. Numărul de puncte staţionate mai mult de o sesiune având cel puţin un

punct de suprapunere între sesiunile de observaţii (o=1) este sr = n⋅r - [s + (n-1)] (5) unde sr - nr. de puncte staţionate în mai multe sesiuni de observaţii. 8. Se vor întocmi următoarele Tabele privind organizarea sesiunilor de

observaţii:

Tab.7.1 – Situaţie centralizatoare a echipelor de observaţii.

Va conţine:

- identificatorul echipei, componenţa echipei, identificatorul echipamentului

utilizat (tip receptor şi antenă GNSS cu nr. serial), dotarea tehnică a echipei cu alte

echipamente: sistem de centrare şi măsurare a înălţimii antenei, sistem de

comunicaţie, alte dotări posibile (nivelă, miră invar, vopsea etc.).

Tab.7.2 – Situaţie centralizatoare a sesiunilor de observaţii GNSS

proiectate; Va conţine: identificatorul echipei, punctele staţionate din zonă (cod),

data calendristică, timpii de staţionare (în timp local) – sesiune (start/stop),

Tab.7.3 – Situaţia sesiunilor de observaţii proiectate pentru echipa .......... ;

Va conţine extrasul sesiunilor de observaţii pentru fiecare echipă: punctele

staţionate din zonă (denumire, cod şi ID - identificator măsurare/prelucrare), data,

timpii de staţionare – sesiune (start/stop); mod de centrare (placă pilastru, trepied

s.a.) şi măsurare a înălţimii antenei (vertical, înclinat) prezentat şi în Fişa de

observaţii;

Tab.7.4 – Situaţie centralizatoare a staţionării fiecărui punct observat cu

GNSS;

16

Va conţine: denumirea şi codul punctului, ziua, sesiunea (identificator) şi durata

staţionării (pentru a putea verifica nr. de sesiuni de observare şi durata totală de

staţionare în fiecare punct).

Fig. 6 Schema sesiunilor de observaţii pentru ziua de ..........

Va conţine o figură cu punctele staţionate în ziua respectivă, care se vor uni între

ele (prin segmente de dreaptă) conform vectorilor proiectaţi (rezultaţi prin

observaţii simultane); Dacă există vectori determinaţi de mai multe ori se va trece

deasupra sa o cifră reprezentând numărul de determinări;

10. Se va realiza descărcarea periodică în calculator (laptop) a observaţiilor

şi crearea copiilor de siguranţă pe suport magnetic;

11. Se vor completa fişele de observaţii pentru fiecare punct staţionat de

către operatorii de teren;

Fig.7 Fişa de observaţii GNSS – punctul .............. Cod: ................ ID: ............

Sesiune: ........ (1,2,3,4... sau a,b,c...).

- Va include: localitatea; nume operator(i); tip/serie instrumente şi accesorii

utilizate; tip/sursa alimentare; data, intervalul de observaţii; rata de înregistrare;

coordonate informative (citite din meniul de navigaţie al receptorului);

înălţimea antenei (2 valori); denumirea fişierului de date (preluată din receptor);

schema de amplasare a antenei în momentul măsurării (poza echipamentelor în

momentul măsurării), modul de realizare a determinării înălţimii antenei;

observaţii (probleme în timpul măsurării, schimbare sursă alimentare etc.)

Notă:

Fiecare echipă şi membru al unei echipe sunt răspunzători de calitatea realizării observaţiilor

GNSS în punctele proiectate, inclusiv completarea corectă a Fişei de observaţii.

17

4.6 PRELUCRAREA OBSERVATIILOR

- Prelucrarea observaţiilor se va face utilizând programe cu licenţă;

- Se va compensa Reţeaua de Clasă D a fiecărui judeţ ca o reţea

constrânsă pe punctele de clasă superioară (A,B,C); Se vor include în

Clasa D doar punctele a căror precizie 3D este de cel mult 5 cm;

Celelalte puncte se vor redetermina prin observaţii după instrucţiunile

din cap.4.5;

- Datele iniţiale şi rezultatele obţinute se vor preda pentru Recepţie la

D.G.C. şi apoi se vor integra în F.N.G.;

- Coordonatele obţinute în sistem de referinţă ETRS89 vor fi transformate

în plan de proiecţie naţional, conform metodologiei furnizate de către

D.G.C./A.N.C.P.I. .

5. ORGANIZAREA LUCRARILOR

Se vor prezenta desfăşurat şi apoi sintetic etapele de realizare ale lucrărilor funcţie

de timpul alocat, precum şi mijloacele materiale şi forţa de muncă implicate. Se

vor realiza reprezentări grafice conţinând aceste elemente.

6. DEVIZ ESTIMATIV

Se va prezenta situaţia cheltuielilor aferente etapei de lucru incluse în Proiectul

transmis spre avizare.

18

ANEXA

Bulon metalic - model