geodezie spatiala_l1

8/13/2019 Geodezie spatiala_L1

http://slidepdf.com/reader/full/geodezie-spatialal1 1/23

2

Lucrarea 1 - Realizarea rețelei geodezice de îndesire prin tehnologie GNSS

Se cere să se realizeze proiectarea unei rețele geodezice de îndesire, cunoscând următoareleelemente:

numărul de puncte vechi (ETRS ’89) disponibile în zonă: 3 (clasă A sau C)

= 3 (A, B sau C)

= numărul de puncte existente

suprafața aproximativă a rețelei de îndesire:

= 50

densitatea propusă pentru punctele de îndesire:

= 1 5 ⁄

precizia de determinare a coordonatelor în sistemul ETRS ’89:

= ± 5

numărul de receptoare GNSS disponibile (cu două frecvențe)

= 2 receptoare

numărul de mijloace de transport disponibile:

= 3 autoturisme

Observații:

Pentru realizarea rețelei geodezice de îndesire se vor utiliza în proiectare normele privindrealizarea rețelei geodezice naționale spațiale (normele RGNS) pentru clasa D.

Prin proiectare se va stabili:

numărul de sesiuni de observație necesare:

= ?

durata unei sesiuni de observații:

∆ = ? (h) –– → Lmed se cunoaște

rata (intervalul) de înregistrare (specific măsurătorilor statice)

∆ = ? (s)



3

Introducere

Tendințe europene în realizarea și implementarea Sistemelor de Referință și Coordonate (SRC)

Recunoscând potențialul tehnicilor geodezice spațiale, în particular al GNSS (GNSS - Global

Navigation Satellite Systems - Sisteme Satelitare de Navigație Globală) și având în vederenevoia unei moderne și precise rețele de referință continentale în Europa, AsociațiaInternațională de Geodezie (International Association of Geodesy - IAG) a constituit SubcomisiaEUREF (European Reference Frame - Rețeaua Europeană de Referință), care a desfășuratîncepând cu anul 1987 o serie de activități pentru realizarea unui sistem de referință terestruadecvat necesităților de poziționare din zona europeană. În acest scop, sistemul de referință carese apropia cel mai mult de cerințele EUREF era sistemul ITRS (International TerrestrialReference System - Sistemul de Referință Terestru Internațional). ITRS este realizat de cătreIERS (International Earth Rotation Service - Serviciul Internațional de Rotație a Pământului),constituind sistemul de referință adecvat aplicațiilor la nivel global.

Pentru aplicațiile la nivel continental, EUREF a definit ETRS 89 (European TerrestrialReference System 1989 - Sistemul de Referință Terestru European) ca fiind ITRS considerat lamomentul 1989.0, transpus în practică printr -un set de puncte de referință cu coordonatecunoscute și acceptate la momentul respectiv.

Subcomisia IAG pentru Rețeaua de Referință Europeană - EUREF a adoptat în anul 1990 (laFlorența, în Italia), conform Rezoluției nr. 1, recomandările prin care noul sistem de referințăETRS 89 a fost adoptat de către Comisia Europeană în anul 2003 (prin decizia- ref. COGI -F/GIS/69/EN) și este recomandat, de asemenea, de către EuroGeographics - organizația careunește agențiile de cadastru și cartografie din Europa. EuroGeographics a delegat în 2004 ungrup de experți în geodezie - ExGG (Expert Group on Geodesy), care are între sarcini și cea de amenține contactul cu EUREF în ceea ce privește adoptarea și validarea rezultatelor ETRS 89 înțările europene. Comisia Europeană a descris ETRS 89 în cadrul unui document adoptat,intitulat: „Spatial Reference Systems for Europe” (EUR 19575). Acest sistem de referință șicoordonate este descris în prezent de către EUREF, conform standardului ISO 19111 (SpatialReferencing by Coordinates - Referențiere Spațială prin Coordonate).

ETRS 89 a fost transpus în practică după 1990 prin campanii de măsurători și determinare acoordonatelor în punctele materializate în teren din fiecare țară. Odată cu dezvoltareatehnologiilor GNSS, ETRS 89 este menținut prin intermediul EUREF - EPN (EUREF Permanent

Network), care constă într -un număr de peste 200 de stații GNSS permanente, care măsoară în

mod continuu, utilizând sateliții GPS (S.U.A.) și GLONASS (Rusia), iar apoi, pe baza datelorcolectate, se determină coordonatele acestor puncte. Pe de altă parte, EUREF-EPN constituiecontribuția europeană la îndesirea rețelei de referință globale, menținute de IGS (IGS -International GNSS Service - Serviciul Internațional GNSS) și contribuie la realizarea ITRS.

Parlamentul și Comisia Europeană au adoptat în martie 2007, Directiva INSPIRE-(INfrastructure for SPatial InfoRmation in Europe - Infrastructura pentru Informația Spațială înEuropa), care precizează necesitatea furnizării către utilizatori a unor servicii informatice spațialeintegrate. Aceste servicii ar trebui să permită utilizatorilor să identifice și să acceseze informațiageografică sau spațială de la surse de date diferite, la nivel local sau global, într -un modinteroperabil, pentru o gamă variată de scopuri. Una din prevederile directivei este și cea

referitoare la adoptarea unui Sistem de Referință de Coordonate (SRC) unitar pentru țărilemembre ale U.E..



4

1. Obiectivele lucrărilor de realizare a rețelei geodezice naționale spațiale (RGNS)

Etapa actuală de realizare a RGNS își propune realizarea următoarelor obiective:

a) determinarea prin tehnologie GNSS, în sistem de referință european (ETRS 89), a unor puncte materializate în teren, asigurându-se standardele de precizie Clasei D (tabelul nr. 1);

b) asigurarea unei desități de puncte determinate prin tehnologie GNSS - Clasă D, de 1 punct / 5km;

c) realizarea condițiilor necesare dezvoltării unor rețele de ridicare sau a ridicărilor de detaliu.

Tabelul nr. 1. Standarde de precizie și densitate pentru RGNS

Tipul de rețea IDEMP

(cm)

Nr. pucte / densitate /

distribuție

Domeniul de aplicabilitate /

Observații

Rețea geodezică naționalăspațială de Clasă A0

A0 1.0

5 stații GNSS permanente

(IGS și EUREF-EPN)1 punct / 50.000 km2 Distribuție uniformă

- legătură la rețelelegeodezice europene șiglobale*;- măsurători geodinamiceregionale și locale,măsurători de deformații,servicii de poziționare întimp real, meteorologie, ș.a..

Rețea geodezică naționalăspațială de Clasă A

A 1.073 stații GNSS permanente

1 punct / 3250 km2 Distribuție uniformă

- legătură la rețeaua de clasăA0;- măsurători geodinamiceregionale și locale,măsurători de deformații,servicii de poziționare întimp real, meteorologie, ș.a..

Rețea geodezică naționalăspațială de Clasă B

B 2.0330 de puncte

1 punct / 700 km2 Distribuție uniformă

- măsurători geodinamicelocale, măsurători inginereștide precizie.

Rețea geodezică națională

spațială de Clasă C C 3.0

Circa 4750 de puncte1 punct / 50 km2

Distribuție uniformă

- măsurători topografice,lucrări inginerești, cadastru,

ș.a.; - parțial realizată.

Rețea geodezică naționalăspațială de Clasă D

D 5.0

Cel puțin 1 punct / 50 km2

Distribuție

neuniformă**

- măsurători topografice,rețele de îndesire și deridicare, ridicări de detaliitopografice, GIS, ș.a.; - parțial realizată.

EMP - eroare medie pătratică de determinare a poziției 3D; * - stațiile de Clasă A0 sunt, în același timp, stații de Clasă A- EUREF, conform reglementărilorEUREF (Clasa națională A0 este similarul Clasei A definită în normele EUREF - EPN);** - având în vedere distrubuția neuniformă a acestor puncte, densitatea menționată este unarelativă, putând fi mult mai mare în zona de interes.



5

2. Condiții tehnice

a) Proiectul de realizare a RGNS - Clasa D se va întocmi luând ca unitate de proiectare județul

sau o parte dintr-un județ, de regulă, zone situate în intravilan.

b) Se va calcula numărul total de puncte necesare pentru Clasa D (NTD):

Se va calcula NTD cunoscând suprafața zonei în km2 (), densitatea propusă

D = 1 pct.5 km2⁄ și numărul de puncte de Clasă superioară (A, B, C) deja existente (NE):

NTD = S · D – NE = 50 km2 · 1 pct.5 km2⁄ – 3 pct. = 10 pct. – 3 pct. = 7 pct. (1)

NTD poate fi stabilit și fără a utiliza relația (1), având în vedere necesarul de puncte de îndesireîntr-o anumită zonă (în general, mai multe puncte în intravilan).

c) Se va prezenta situația actuală a punctelor existente în zona considerată, pe figuri (formatdigital la scara 1 : 25.000 sau 1 : 5.000 și analog la scara 1 : 25.000 sau 1 : 5.000) și în tabeleîn care se vor evidenția punctele cu borne în stare bună (B) și foarte bună (FB), care se

pretează la determinări GNSS, precum și punctele de nivelment existente și materializate prin borne în stare bună (B) și foarte bună (FB), care se pretează la determinări GNSS. În figuri se vor prezenta tipurile de borne / buloane propuse a fi utilizate în RGNS - Clasa D,

precum și procedura de amplasare în teren.

d) Se vor propune punctele a fi incluse în Clasa D, pe baza informațiilor existente înaintea

efectuării recunoașterii terenului, și se vor definitiva după recunoașterea terenului .

Se va ține cont de următoarele Cri ter ii de Proiectare : îndeplinirea condițiilor de observare prin tehnologie GNSS (vizibilitate la un unghi de

elevație de minim 15º; lipsa perturbațiilor electromagnetice în apropiere; lipsa mediilorgeneratoare de efecte „multipath”);

asigurarea desității propuse;

realizarea prin măsurători a conexiunilor la minim două (2) puncte de Clasă superioară (A, B,C) existente în zona considerată;

includerea unui număr de minim două (2) puncte din rețeaua de nivelment existentă sau puncte noi, cu posibilități de determinare imediată1 a cotei prin nivelment geometric, pe cât posibil uniform repartizate pe suprafața considerată;

asigurarea condițiilor (distanțe cât mai mici față de reperii de nivelment) de transmitere a cotei la toate punctele rețelei de Clasă D;

asigurarea accesului (auto) facil la punctele rețelei de Clasă D;

asigurarea lungimii medii a vectorilor, prin care se contectează punctele în momentulmăsurării

1 Puncte ale căror cote vor fi determinate în sistem național (MN 75), astfel încât la finalizarea prelucrării datelorGNSS să se cunoască și cotele acestor puncte.



6

asigurarea conectării prin minim doi (2) vectori măsurați a oricărui punct determinat;

asigurarea materializării punctelor noi;

se va avea în vedere ca punctele să fie amplasate astfel încât să asigure vizibilitățile necesaredezvoltării rețelelor de ridicare;

se va prezenta situația punctelor propuse a fi incluse în RGNS - Clasa D.

3. Recunoașterea terenului

Se va realiza recunoașterea terenului de către echipe formate din specialiști ai C.N.C. și O.C.P.I..

Recunoașterea terenului are drept scop:

verificarea stării punctelor existente propuse a fi incluse în RGNS - Clasa D;

verificarea îndeplinirii condițiilor de observații GNSS în punctele vechi de triangulație șinivelment incluse în RGNS - Clasa D;

semnalizarea acestor borne / buloane prin vopsire, eventual consolidare (beton);

refacerea descrierilor, conform normelor și situației actuale;

stabilirea proprietarului actual al terenului pe care se află bornele vechi și (re)predareaacestora prin Proces Verbal;

stabilirea poziției punctelor noi ce vor fi incluse în RGNS - Clasa D: respectarea condițiilorde observații GNSS, stabilitate în timp, conservare și întreținere, stabilirea proprietaruluiterenului pe care se vor amplasa bornele.

După recunoașterea terenului, se vor amplasa de către O.C.P.I. bornele / buloanele noi incluse înRGNS - Clasa D și se vor realiza descrierile lor. Se vor preda descrierile către baza de date aO.C.P.I., F.N.G. și C.N.C.. Se vor estima timpii de deplasare între puncte, pentru mai buna

proiectare a sesiunilor de observații GNSS. Se va definitiva Proiectul tehnic de realizare a rețelei geodezice naționale GNSS - Clasa D.



7

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂOficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară .................................... …

PROCES-VERBAL

de predare-primire a punctelor geodezice

încheiat în data de ....................................

Subsemnatul ................................................................................................................

(se completeaza cu numele şi prenumele, adresa proprietarului corpului de proprietate pe care se află punctul)

din partea O.C.P.I. ............................................., împreuna cu ............................................,

în baza prevederilor art. 12 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, cu

modificarile ulterioare, am procedat la predarea, respectiv primirea urmatoarelor puncte

geodezice:

Punctul ..................................................., situat la .......................................................

(nr., denumire cod) (date de reperare a punctului)

..................................................................................................................................................,

materializat cu ………………………............. şi semnalizat cu ............................................... .

Proprietarul va lua măsuri de protejare şi păstrare în bune condiţii a punctului. In cazul în care pe locul de amplasare a punctului geodezic se intenţioneaza executarea

unor lucrări care pot duce la distrugerea acestuia, proprietarul va anunţa în scris O.C.P.I. cu cel

puţin 30 de zile înainte de începerea lucrarilor.

Degradarea sau distrugerea punctului geodezic constituie infracţiune şi se pedepseşte

potrivit prevederilor art. 263(5) din Codul penal.

Prezentul proces-verbal s-a întocmit în 3 exemplare, unul pentru O.C.P.I.

…………………................... , unul pentru Consiliul Local al ...................................................... și unul pentru proprietarul terenului ................................................. .

Proprietar, Delegatul O.C.P.I.,

................................... ………………...........................

Primar, Executantul lucrării,

....................................... …………………..........................



8

4. Materializarea în teren a punctelor

Se vor respecta condițiile de amplasament ale punctelor determinate prin tehnologie GNSS(GPS).Materializarea punctelor noi se va face conform standardelor în vigoare - SR 3446-1 / 1996,

mărcile se vor realiza conform STAS 4294-73, iar buloanele metalice conform modelului de mai jos.

Bulon metalic - model

În proiect se vor include schițele bornelor propuse a fi utilizate (existente și noi amplasate) șimodalitățile de semnalizare (inscripționări și coduri de culori). Dacă se consideră necesar, se vorinclude propuneri privind modul de materializare.

Bornele ce vor fi determinate prin tehnologie GNSS (GPS) se vor vopsi cu vopsea rezistentă lainterperii, în culori convenționale, corespunzătoare clasei de determinare, astfel:

culoare albă - punctele de clasă D (cadastru), cu nivelment trigonometric; culoare albă și cu inscripția NG - punctele de clasă D (cadastru), cu nivelment geometric.

Se va inscripționa fiecare bornă, prin vopsire cu culoarea negru, centrat pe orizontală și verticală,față de nivelul solului, cu caractere având înălțimea de 5 cm, pe fiecare din cele 4 fețe laterale(cu ajutorul unor șabloane) cu codul punctului:

- XX-Y-ZZZZ, unde XX = identificator județ, Y - clasa punct (A, B, C, D), ZZZZ - nr. punct [0,9999].

Inscripția pentru punctele având cota determinată prin nivelment geometric se va amplasacentrat, sub inscripția cu identificatorul punctului. De exemplu: VN-D-1532

Propunem ca marca metalică să fie inscripționată și ea cu indentificatorul propus (spre deosebirede STAS 4294-73, unde era prevăzut numai numărul punctului).

De exemplu: VN-D-0003

Buloanele vor fi realizate conform modelului. Pe capul bulonului se va ștanța codul punctului. Bornele / buloanele noi vor fi realizate și plantate în teren de către O.C.P.I. -uri, sub îndrumareaC.N.C.. Se vor întocmi descrierile punctelor incluse în Clasa D, similar cu descrierile punctelor

incluse în Clasa B și C.



9

Punctele noi materializte în teren vor fi predate de către OCPI după amplasare, cu Proces verbal

de predare - primire și descrierea amplasamentului lor către pr oprietarii terenurilor (1 exemplar)și primăriile pe al cărui teritoriu se află (1 exemplar). Un exemplar al acestui proces verbal va fiarhivat la O.C.P.I., iar o copie va fi transmisă la Fondul Național Geodezic, împreună cudescrierea punctului respectiv, prin intermediul executantului lucrărilor (C.N.C.).

Notă:În cazul existenței unor borne noi, amplasate sau materializate necorespunzător criteriilor de proiectare, cheltuielile de mutare sau rebornare vor fi suportate de către cei răspunzători derealizarea acestor lucrări (O.C.P.I. / C.N.C.).

5. Condiții tehnice și metodologie pentru desfășurarea măsurătorilor

a) Se vor prezenta principalele mijloace tehnice disponibile la executarea observațiilor GNSS înteren: numărul și tipurile de receptoare (inclusiv poză); numărul și tipurile de antene (inclusiv

poză); lungimile cablurilor de recepție, sistemele de centrare utilizate (inclusiv poză); tipurile

de baterii de alimentare; numărul și tipul calculatoarelor pentru descărcare disponibile înteren; numărul și tipul mijloacelor auto;

b) Se vor prezenta Formularele de teren (Fișa de observații) utilizate de fiecare echipă laefectuarea măsurătorilor;

c) La realizarea observațiilor GNSS în RGNS - Clasa D se vor respecta condițiile menționate întabelul de mai jos.

Tabelul nr. 2. Condiții de realizare a observațiilor în RGNS - Clasa D

Nr. crt.Clasa rețelei

Densitate

D

1 punct / 5 km2

1 Numărul minim de puncte de Clasă D cuvizibilitate optică din punctul noudeterminat

1

2Lungimea medie [minima, maximă] alaturilor rețelei [km]

2

[0,3 - 4] 3 Metoda de măsurare static

4 Numărul minim de frecvențe de măsurare 1*

5 Numărul minim de receptoare caremăsoară simultan

3

6 Durata minimă a observațiilor [ore] 1,5

7 Numărul minim de sateliți recepționațisimultan

5

8Unghiul minim de elevație pentruînregistrări [grade sexagesimale]

15

9 Intervalul de înregistrare maxim [secunde] 15

10 Valoarea maximă admisibilă PDOP 10



10

Tabelul nr. 2. Condiții de realizare a observațiilor în RGNS - Clasa D (continuare)

Nr. crt.Clasa rețelei

Densitate

D

1 punct / 5 km2

11 Numărul de determinări ale înălțimiiantenei pe parcursul sesiunii(nu mai puțin de)

2

12 Numărul de centrări independente pe punctale antenei de recepție

1

13 Numărul de puncte de legătură între sesiuni - inclusiv stații GNSS permanente (nu mai puțin de)

2

14

Numărul minim de puncte de legătură la

rețeaua de clasă superioară (cel puțin 1 punct de clasă B sau C) 3

Legendă: ses- sesiune de observații * - pentru receptoare cu o singură frecvență, vectorii măsurați între

punctele noi și cele de clasă superioară vor avea o lungime maximă de 30 km

d) Se vor proiecta sesiunile de observații, astfel încât să se asigure simultaneitatea observațiilor pe durata minimă prevăzută în tabelul de mai sus.

Durata observațiilor pentru vectorii de legătură la punctele rețelei de clasă superioară va fi dedouă (2) ore pentru receptoarele cu o frecvență și (1,5 ore + 1 min / km) pentru receptoarelecu două frecvențe.

e) Numărul vectorilor independenți și dependenți rezultați din măsurători în rețea se determinăcu ajutorul relației:

= − 1 ( 2 )

= ( − 1) · ( − 2)

2 (3)

unde:

– numărul de receptoare;

– numărul vectorilor independenți;

- numărul vectorilor dependenți.

Suma ( + ) reprezintă numărul total al vectorilor determinați.



11

f) Numărul minim de sesiuni într-o rețea cu puncte (stații), având la dispoziție receptoare,este:

=

−

− (4)

unde:

– numărul de puncte de suprapunere între sesiunile de observații ( ≥ 1; ≥ );

– se rotunjește (prin adaos) la număr întreg.

g) Numărul de puncte staționate mai mult de o sesiune, având cel puțin un punct de suprapunereîntre sesiunile de observații ( = 1), este:

= · − [ + ( − 1)] (5)

unde:

– numărul de puncte staționate în mai multe sesiuni de observații.

h) Se vor întocmi următoarele Tabele privind organizarea sesiunilor de observații:

Tabelul h.1. - Situație centralizatoare a echipelor de observații:

Va conține:

identificatorul echipei, componența echipei, identificatorul echipamentului utilizat (tipreceptor și antenă GNSS cu nr. serial), dotarea tehnică a echipei cu alte echipamente:sistem de centrare și măsurare a înălțimii antenei, sistem de comunicație, alte dotări

posibile (nivelă, miră invar, vopsea, etc.).

Tabelul h.2. - Situație centralizatoare a sesiunilor de observații GNSS proiectate:

Va conține:

identificatorul echipei, punctele staționate din zonă (cod), data calendaristică, timpii destaționare (în timp local) - sesiune (start / stop).

Tabelul h.3. - Situația sesiunilor de observații proiectate pentru echipa ............:

Va conține extrasul sesiunilor de observații pentru fiecare echipă:

punctele staționate din zonă (denumire, cod și ID- identificator măsurare / prelucrare),data, timpii de staționare - sesiune (start / stop); mod de centrare (placă, pilastru, trepied,ș.a.) și măsurare a înălțimii antenei (vertical, înclinat) prezentat și în Fișa de observații.



12

FORMULAR PENTRU OBSERVAȚII GPS

GPS - Observation Sheet

Use for each session a new sheetInstitution: Observer(s):Date:

Station name:

4-char ID (XXXX):

Station marker:

Doy:

Session:

Download: Filename(s) XXXXDOYS.(dat/eph/ion/mes/zip)

RINEX Filename:

RAW Filename:

Method of compression:

Compressed files:

Receiver type: Receiver serial number:

Antenna type: Antenna serial number:

Power source: Cable lenght: m

Elevation mask: Interval: sec

Data recording: Start time: UT Stop time: UT

Antenna height

Vertical height to ARP: m

Vertical height to the

ground plane upper side: mm

Slant range to the edge

Groundplane lower side: mm

Measure the height from the terrestrial

reference to ARP or the upper side of the

ground plane (vertical).

If you use slant range measure from the

terrestrial reference to the lower side of the

ground plane (edge).

Detailed sketch of the antenna setup and the

measured values:



13


GPS - Observation SheetUse for each session a new sheet

Institution: I.C.G.F.C.

CEGRN 2003

Observer(s): Bercea Ana, Pascu Daniel

Date: 20.06.2003÷21.06.2003

Station name: MĂGURELE

4-char ID (XXXX): BUCA

Station marker: Bolt in the hard rock

Doy: 171

Session: 1


RINEX Filename:

BUCA1710.03o/03n

RAW Filename:

05421640.O00/I00/CFG/012/001

Method of compression: WINZIP

Compressed files: BUCA171.ZIP (RINEX)

05421640.ZIP (RAW)

Receiver type:

Leica SR 520

Receiver serial number:

0020542

Antenna type:

AT 502 Pillar

Antenna serial number:

5821

Power source: Rechargeble battery Cable lenght: 2.80 m

Elevation mask: 10° Interval: 30 sec

Data recording: Start time: 1103 UT Stop time: 1227 UT

Antenna height

Vertical height to ARP: 0.238 m












measured values:

Meteorological informations:

Time

(UT)

Temperature (°F) Press

(InHg)Dry Wet

12 00 83.0 65.5 29.60

14 00 85.0 67.0 29.58

16 00 80.0 66.0 29.55

18 00 72.0 64.0 29.52

20 00 70.0 62.0 29.54

22 00 68.5 63.0 29.52

0 00 63.0 60.0 29.50

2 00 61.5 61.0 29.47

4 00 63.0 61.0 29.47

6 00 74.0 66.0 29.49

8 00 85.5 67.5 29.48

10 00 83.0 66.0 29.49

12 00 92.0 66.0 29.49



14


GPS - Observation SheetUse for each session a new sheet

Institution: I.C.G.F.C.

CEGRN 2003

Observer(s): O.J.C.G.C. CLUJ

Date: 21.06.2003 Station name: Permanent Station CLUJ

4-char ID (XXXX): CLUJ

Station marker: Pillar on the roof

Doy: 172

Session: 1


RINEX Filename:

CLUJ1720.03o/03n/03m

RAW Filename:

Method of compression: WINZIP

Compressed files: CLUJ172.ZIP (RINEX)

Receiver type:

Leica SR 530

Receiver serial number:

Antenna type:

AT 504 Pillar

Antenna serial number:

Power source: EP + UPS + Baterry Cable lenght: m

Elevation mask: 10° Interval: 30 sec

Data recording: Start time: 000 UT Stop time: 2400 UT

Antenna height

Vertical height to ARP: 0.000 m












measured values:

Meteorological informations:

In file: CLUJ1720.03m



15

Tabelul h.3. - Situație centralizatoare a staționării fiecărui punct observat cu GNSS:

Va conține:

denumirea și codul punctului, ziua, sesiunea (identificator) și durata staționării (pentru a putea verifica numărul de sesiuni de observare și durata totală de staționare în fiecare punct).

Schema sesiunilor de observații pentru ziua de ............:

Va conține o figură cu punctele staționate în ziua respectivă, care se vor uni între ele (prinsegmente de dreaptă), conform vectorilor proiectați (rezultați prin observații simultane). Dacăexistă vectori determinați de mai multe ori, se va trece deasupra lor o cifră reprezentând numărulde determinări.

i) Se va realiza descărcarea periodică în calculator (laptop) a observațiilor și crearea copiilor desiguranță pe suport magnetic.

j) Se vor completa fișele de observații pentru fiecare punct staționat de către operatorii dinteren.

Fișa de observații GNSS - punctul ............ Cod: ............ ID: ............ Sesiune: ............ (1, 2, 3. 4 ... sau a, b, c ...).

Va include:

localitatea; nume operator(i); tip / serie instrumente și accesorii utilizate; tip / sursăalimentare; data, intervalul de observații; rata de înregistrare; coordonate informative(citite din meniul de navigație al receptorului); înălțimea antenei (două (2) valori);denumirea fișierului de date (preluată din receptor); schema de amplasare a antenei înmomentul măsurării (poza echipamentelor în momentul măsurării), modul de realizare a

determinării înălțimii antenei; observații (probleme în timpul măsurării, schimbare sursăalimentare, etc.).

Notă:

Fiecare echipă și membru al unei echipe sunt răspunzători de calitatea realizării observațiilorGNSS în punctele proiectate, inclusiv completarea corectă a Fișei de observații.



16

6. Prelucrarea observațiilor

Prelucrarea observațiilor se va face utilizând programe cu licență;

Se va compensa Rețeaua de Clasă D a fiecărui județ ca o rețea constrânsă pe punctele de

clasă superioară (A, B, C). Se vor include în Clasa D doar punctele a căror precizie 3D estede cel mult 5 cm. Celelalte puncte se vor determina prin observații după instrucțiunile de la punctul 5;

Datele inițiale și rezultatele obținute se vor preda pentru Recepție la D.G.C. și apoi se vorintegra în F.N.G.;

Coordonatele obținute în sistemul de referință ETRS 89 vor fi transformate în plan de proiecție național, conform metodologiei furnizate de către D.G.C. / A.N.C.P.I..

Organizarea lucrărilor

Se vor prezenta desfășurat și apoi sintetic etapele de realizare ale lucrărilor, în funcție de timpulalocat, precum și de mijloacele materiale și de forța de muncă implicate. Se vor realizareprezentări grafice conținând aceste elemente.

Devizul estimativ

Se va prezenta situația cheltuielilor aferente etapei de lucru incluse în Proiectul transmis spre

avizare.



17

Din datele inițiale ale problemei cunoaștem numărul de puncte vechi, având coordonate în ETRS89, disponibile în zona. Acestea sunt în număr de trei (3), dintre care două (2) stații GNSS

permanente (de Clasă A) și un (1) punct geodezic nou (de Clasă B). Tot din datele inițiale știm suprafața aproximativă a rețelei de îndesire ( ≅ 50 km2) și că

densitatea propusă pentru punctele de îndesire este

=

1 punct

5 km2⁄ .

Având aceste date, putem determina numărul total de puncte de Clasă D (de îndesire) (),conform formulei:

NTD = S · D – NE = 50 km2 · 1 pct.5 km2⁄ – 3 pct. = 10 pct. – 3 pct. = 7 pct.

= nr. puncte existente (vechi) + nr. puncte noi = 3 + 7 = 10 puncte

Cunoscând numărul de receptoare GNSS disponibile (cu două frecvențe), = 3 receptoare, se poate determina numărul minim de sesiuni de observații, , conform formulei:

= − − = 1 0 − 2

3 − 2 = 8 sesiuni de observații

unde:

= 2 – numărul de puncte de suprapunere între sesiunile de observații;

= 3 receptoare (cu două frecvențe).

Lungimile vectorilor măsurați între punctele noi, de Clasă D, ale rețelei de îndesire, s -auconsiderat de minim 2 km, iar cele ale vectorilor măsurați între punctele rețelei de îndesire și celede Clasa A sau B sunt de aproximativ 25 km, 35 km, respectiv 37 km.

Durata unei sesiuni de observații, în cazul folosirii celor trei (3) receptoare cu două (2) frecvențe,va fi:

∆ = 90 , pentru situația în care intervin vectori măsurați numai între puncteleexistente (vechi);

∆ = 90 + 1 ⁄ = 90 + 25 = 115 , când folosim stația permanentă BUZA, de Clasă A;

∆ = 90 + 1 ⁄ = 90 + 35 = 125 , când folosim stația permanentă Urziceni IL01, de Clasă B;

∆ = 90 + 1

⁄ = 90 + 37 = 127 , când folosim stația

permanentă PLOI, de Clasă A.



18

Punctele noi, de Clasă D, folosite la rețeaua de îndesire, se vor materializa pe teren cu bornestandardizate, conform SR 3446-1/1996 și cu mărci, conform STAS 4294-73. Bornele se

determină prin tehnologie GNSS și se folosește pentru evidențierea lor vopsea de culoare albă.

Intervalul de înregistrare, ∆, specific măsurătorilor statice este multiplu de 5, fiind cuprins între5 și 15 secunde.

Deplasarea echipamentelor de măsurare între sesiunile de observații se va face folosind trei (3)automobile.

Două autoturisme

marca

Toyota Hilux

Un autoturism

marca

Mitsubishi L200

Coordonatele planimetrice ale punctelor noi se vor determina în sistemul ETRS 89 (Sistemul deReferință Terestru European 1989) și în Sistemul S42 (folosind ca elipsoid de referință,elipsoidul Krasovski 1940). Pentru aceasta se utilizează planul de proiecție Stereografic 1970

pentru coordonatele planimetrice și , iar pentru altitudini se folosește sistemul de altitudininormale Marea Neagră 1975.

Pentru tranformarea coordonatelor planimetrice din sistemul de referință ETRS 89 în sistemulS42, se va folosi soft-ul TransDat, disponibil pe site-ul A.N.C.P.I. (www.ancpi.ro), disponibil la

secțiunea Download (http://www.ancpi.ro/pages/download.php?lang=ro).

http://www.ancpi.ro/



http://www.ancpi.ro/pages/download.php?lang=ro







19

În continuare se prezintă un exemplu de utilizare a programului TransDat.

Considerându-se coordonatele geografice ale orașului Ploiești (latitudinea = 4 4∘ 57′ șilongitudinea = 2 6∘ 01′) se obțin următoarele coordonate în Stereo 70 ( = 383866,597 și = 580336,315 ).

Dacă în apropierea punctelor rețelei de îndesire avem și reperi de nivelment, pentru transmitereacotelor se va efectua o drumuire de nivelment geometric.

= +

unde:

– reprezintă cota elipsoidală (determinată în sistemul de referință ETRS 89);

– reprezintă cota normală;

– reprezintă ondulația cvasigeoidului (determinată în sistemul de altitudini normale, Marea Neagră 1975).



20

Proiectarea sesiunilor de observații:

ZiuaNr.

sesiune

Receptori Interval de timp Durata

[min]R1 R2 R3 Start Stop

Ziua 1

1 PLOI BZ-D-0001 PH-D-0075 8:00 10:07 1272 BZ-D-0002 BZ-D-0001 PH-D-0075 11:00 12:30 903 BZ-D-0002 BZ-D-0001 BZ-D-0003 13:30 15:00 904 BZ-D-0002 BZ-D-0004 BZ-D-0003 16:00 17:30 90

Ziua 2

5 BZ-D-0002 BZ-D-0004 Urziceni IL01 8:00 10:05 1256 BZ-D-0003 BZ-D-0004 BZ-D-0005 11:00 12:30 907 BZ-D-0006 BZ-D-0004 BZ-D-0005 13:00 14:30 90

8 BZ-D-0006 BUZA BZ-D-0005 15:30 17:25 115

Echipa 1:

Operator: Tiberiu Rus Număr de telefon: 0728.111.222 Autoturism: Toyota Hilux Contoler Leica RX900c și antenă Leica ATX900GG

Echipa 2:

Operator: Danciu Valentin Număr de telefon: 0728.111.223 Autoturism: Mitsubishi L200 Contoler Leica RX900c și antenă Leica ATX900GG

Echipa 3:

Operator: Moldoveanu Constantin Număr de telefon: 0728.111.224 Autoturism: Toyota Hilux Contoler Leica RX900c și antenă Leica ATX900GG



21

Leica GPS sistem 900

Noul Leica GPS900 foloseşte tehnologia GPS de la LeicaGeosystems. Fiind compusă din controlerul color LeicaRX900c şi antena Leica ATX900GG, soluţia rover "totul

pe baston" este ideală pentru măsurători topografice şitrasări.

Cu programele sale integrate, uşor de utilizat, LeicaGPS900 este soluţia ideală pentru o gamă largă de lucrăriincluzând: măsurători topografice şi verificări, trasări defundaţii şi canalizări.

Leica GPS900 poate fi uşor folosit de un singur om.

Aplicaţii

Linii de control / referinţă

Trasări şi măsurători relativ la linii şi arcuri. Introduceţioffsetul şi înălţimea. Liniile de control / referinţă pot f idefinite folosind harta. Se pot programa verificările decontrol de calitate. Ideal pentru clădiri, canalizări, fundaţii,etc.

Trasări

Trasaţi punctele cu programul special de trasare. Navigaţi direct folosind vizualizarea hărţii sauindicatorul direcţiei.

Măsurători topografice

Puteţi înregistra puncte cu sau fără cod sau atribute. Pentru a măsura punctele automat, trebuiedoar să setaţi criteriile. Există posibilitatea vizualizării datelor pe ecranul mare, grafic, sub formăde hartă. Folosiţi programul "Survey" pentru detalii, topografie, etc.

Aliniamente

Trasaţi relativ la un aliniament 3D folosind opţiunea RoadRunner. Puteţi trasa puncte la oricedistanţe succesive si offset-uri.

http://www.topgeocart.ro/produse/detalii/30/leica-gps-900






22

Hardware

Conf igurare transmitere (date) în timp real

a) antenă GPS (ATX900);

b) cârlig pentru determinarea înălțimii antenei;

c) cutie de transport;

d) controller RX900;

e)

baterie internă (GEB171); f) card memorie;

g) baterie externă;

h) cablu de legătură;

i) dispozitiv GFU.



23

Conf igurare Rover în timp real

a) antenă ATX900 cu led-uri;

b) baterie internă (GEB 211);

c) baston telescopic din fibră de carbon;

d) clemă (GHT52) pentru a fixa GHT56;

e) dispozitiv de prindere (GHT56) pentru fixarea controller-ului RX900 și a dispozitivuluiRTK pe baston;

f) controller RX900.

Controller-u l RX900

a)

taste funcționale F1 ÷ F6; b) tastatură QWERTY;

c) tastele F7 ÷ F12, definite de către utilizator;

d) tastele săgeți (săgețile);

e) tastele de control;

f) tastele numerice.

http://www.surveyequipment.com/PDFs/GPS900QuickGuide_en.pdf






24

Trimble R4 GNSS (Model 3)

Receptorul GNSS Trimble R4 Model 3 este unsistem compact ce operează pe 220 canale. Antena,

receptorul și acumulatorul sunt înglobate în aceeașicarcasă.

Echipat cu tehnologia Trimble R-Track , permiterecepția semnalelor de la sateliții GLONASS, careîmbunătățesc soluția sistemului GPS, iar astfel se

pot obține rezultate mai bune în condiții ostilemăsurărilor satelitare.

Trimble R4 poate fi folosit atât ca receptor fix, cât și ca receptor mobil, în cadrul măsurătorilorcinematice în timp real, cu transmisia / recepția datelor prin Radio sau GSM/GPRS. Deasemenea, utilizatorii sistemului Trimble R4 pot efectua și măsurători RTK și VRS folosindrețeauna națională de stații permanente. Utilizat ca receptor mobil, acesta este robust, ușor, iarcablurile au fost eliminate complet pentru asigurarea unor condiții de lucru cât mai bune în teren. Ca unitate de control pentru Trimble R4 se folosește Trimble Slate. Unitatea de control stochează date și dirijează receptorul prin intermediul programului Trimble

Access, care rulează și în limba Română. Corecțiile diferențiale transmise de serviciul ROMPOS sau de alt receptor fix care transmitecorecții diferențiale prin internet pot fi accesate prin folosir ea unui telefon mobil ce se poateconecta prin Bluetooth la unitatea de control.Formatele de date CMR+, RTCM 2,3 RTCM 3, 16NMA pentru corecțiile diferențiale suntformate standard și oferă posibilitatea de a comunica și cu alte tipuri de receptoare. Sunt perfectcompatibile cu formatele de date transmise de Agenția Naționala de Cadastru și PublicitateImobiliară, în cadrul rețelei naționale de stații permanente, prin serviciul ROMPOS.

http://www.giscad.ro/produse/receptoare-gnss/trimble-r4-gnss-model-3




geodezie spatiala_l1

Documents