gândirea sociologică_conspect

8/16/2019 Gândirea Sociologică_conspect

http://slidepdf.com/reader/full/gandirea-sociologicaconspect 1/3

Sociologia i sim ul comunș ț

(pag 21) A gândi sociologic înseamnă a conferi sens condi iei umane prin intermediul uneiț

analize a multiplelor re ele de interdependen ă dintre oameni – cea mai solidă dintre realită ileț ț ț

la care ne referim pentru a ne explica motivele personale i efectele punerii lor în practică.ș

(pag 21) ând se repetă suficient de mult! lucrurile tind să devină familiare! iar familiarul este

considerat autoexplicativ – nu prezintă pro"leme i nu stârne te curiozitatea. #amenii nu$ iș ș ș

pun între"ări dacă sunt mu umi i că %a a stau lucrurile&! din motive ce nu pot fi cercetate.ț ț ș

(pag 2') A gândi sociologic ne face mai sensi"ili i mai toleran i fa ă de diversitate. e poateș ț ț

ascu i sim urile i descide ocii spre noi orizonturi! aflate dincolo de experien a nemi*locită!ț ț ș ț

spre a putea exploara condi ii umane rămase până acum invizi"ile.ț

(pag 2') Arta gândirii sociologice constă în extinderea domeniului i a eficacită ii practice aș ț

li"ertă ii. +e măsură ce i$o însu esc mai "ine! indivizii devin mai pu in supu i manipulărilor ț ș ș ț ș

i mai rezisten i opresiunilor de control. ,ste pro"a"il! de asemenea! să devină mai eficien i caș ț ț

actori sociali! în măsura în care pot vedea legăturile dintre ac iunile lor i condi iile sociale!ț ș ț

precum i felul în care se descid transformării acele lucruri ce pretind! prin rigiditatea lor! săș

fie imune la scim"are

(pag 2-) u există garan ia că! prin simpla o" inerii a în elegerii sociologice! %raelită iileț ț ț ț

dure& ale vie ii se pot dizolva i li se pote anula puterea. oarte simplu spus! puterea deț ș

în elegere nu se poate opune presiunii de coerci ie aliate cu un sim comun resemnat iț ț ț ș

ascultător în cadrul condi iilor politice i economice dominante.ț ș

A+/0# / 3

#p iunile! li"ertatea i via a împreună cu ceilal i3ț ș ț ț

(pag '4) Actul de a pedepsi este menit să ne confirme că suntem răspunzători pentru ac iunileț

noastre. 5n acest sens! regulile nu orientează numai ac iunile noastre! ci i coordonarea lor cuț ș

ceilal i! care la rândul lor pot anticipa felul pro"a"il în care vom ac iona noi.ț ț



(pag '1) ...li"ertatea de op iune nu garantează li"ertatea de a ac iona potrivit op iunilor! niciț ț ț

li"ertatea de a o" ine rezultatele dorite. 6ai mult! exerci iul li"ertă ii noastre poate limitaț ț ț

li"ertatea altora.

(pag '1) i"ertatea noastră de a ac iona în prezent este determinată prin urmare deț

circumstan ele noastre trecute sau de experine le acumulate.ț ț

(pag '2 $ '7) S$ar putea ca tocmai grupul în care ne sim im cel mai "ine să ne limiteze de faptț

li"ertatea prin restrângerea sferei de opinii pe care le putem sus ine. 8rupurile formale iț ș

informale se constitue adesea în *urul a teptărilor pe care le au mem"rii lor! excluzându$iș

astfel pe cei despre care se presupune că nu trăiesc potrivit acestor a teptări. ând înș

în elegera dintre grupuri se cască asemenea falii! ele sunt adesea umplute cu presupuneriț

stereotipe. +rin urmare! se poate spune că însu i faptul că ne$am adaptat condi iilor de ac iuneș ț ț

din cadrul grupului nostru ne circumscrie li"ertatea! împiedicându$ne să explorăm experien eț

de care a"ia avem cuno tin ă sau pe care nici nu le imaginăm! fiind situate în afara grani elor ș ț ț

acelui grup. 9:;

a un anumit nivel! ni se spune că numai anumite dorin e sunt accepta"ile i posi"il deț ș

îndeplinit în cadrul grupului. A ac iona! a vor"i! a ne îm"răca i a ne comporta corespunzător ț ș

este suficient în genere pentru orientarea de care avem nevoie spre a ne trăi via a în cadrulț

grupurilor de care apar inem.ț 9:; Avanta*ele pot totu i foarte u or deveni pro"leme când neș ș

aventurăm în afara acestor a teprări i ne aflăm într$un mediu în care sunt promovate alteș ș

dorin e. Aici pot fi considerate corespunzătoare alte moduri de a ne comporta! i astefelț ș

legăturile dintre comportamentele altor oameni i inten ile lor ne apar nefamiliare! "a ciar ș ț

străine. Aceea i în elegere care ne permitea să ne orientăm ne apare acum ca o limitare aș ț

orizontului în elegerii noastre. 5n studiile sale aprofundate asupra vie ii sociale! sociologulț ț

francez +ierre <ourdieu numea dis*unc ia dintre în elegerea noastră de sine i domeniile deț ț ș

ac iune în cadrul cărora ne găsim %efectul =on >ui*ote&ț

ând între a teptările i experien ele noastre se petrec asemenea dis*unc ii e momentulș ș ț ț

să ne gândim dacă grupurile de care apar inem au fost într$adevăr alese printr$o op iune li"eră.ț ț

Simplu spus! putem apar ine unei grup doar pentru că ne$am născut în el. 8rupul care neț

define te! ne asistă în orientarea comportamentului i e considerat sursa li"ertă ii noastre! ar ș ș ț

putea să nu fie unul ales în cun tin ă de cauză i am putea deveni invita i nepofti i în carul lui.ș ț ș ț ț

Atunci când ne$am alăturat ini ial lui! actul respectiv n$a fost un act li"er! ci o manifestare aț

dependen ei. u noi decidem să fim francezi! spanioli! al"i sau din clasa de mi*loc. +utemț



accepta această soartă cu calm i resemnare! sau o putem transfroma în destinul nostru printr$ș

o îm"ră i are entuziastă a identită ii de grup – fiind mândri de ceea ce suntem i de ceea ce seț ș ț ș

a teaptă drept urmare de la noi. =acă dorim totu i să ne transformăm! va tre"ui să depunemș ș

mari eforturi împotriva a teptărilor %primite de$a gata& pe care ceilal i le au fa ă de noi.ș ț ț

gândirea sociologică_conspect

Documents