7/25/2019 Gandire2016

1/6

Gandire

Gandirea esteprocesul cognitiv superiorcare prin intermediul abstractizarii si generalzarii ne

informeaza despre relatiile dintre obiectele si fenomenele lumii in forma notiunilor, judecatilor si

rationamentelor .

Aceasta definitie nu poate fi pe deplin inteleasa daca nu sunt intelesi, mai intai, termenii pe care

ii contine. Pentru aceasta, trebuie lamurite patru aspecte principale: operatiile gandirii, notiunile

si formele lor, intelegerea si rezolvarea de probleme.

OPERATIILE GANDIRII

Fiind un proces, gandirea consta intr-o serie de transformari mintale (operatii) care sunt: analiza

si sinteza, comparatia, abstractizarea/ concretizarea, generalizarea / individalizarea!

Aceste operatii se exercita atat asupra unor continuturi mintale concrete (ducand la aparitia

reprezentarilor) dar si asupra unor continuturi abstracte .

Analiza si sinteza!

Analiza este operatia gandirii care consta in desfacerea (mintala) a unui intreg in partile sale

componente.

!- "a ne amintim unde am mai intalnit acest termen# $e exemplu, atunci cand spunem analiza

gramaticala, analiza literara, analiza situatiei la invatatura,etc. % analiza gramaticala presupune

7/25/2019 Gandire2016

2/6

desfacerea unei propozitii in partile ei componente: subiect, predicat, atribut, complement.

Analiza literara a unei opere inseamna a stabili: locul, timpul actiunii, personajele, mijloacele

stilistice folosite, s.a.m.d.

"inteza este operatia gandirii opusa analizei& de aceea ea consta in refacerea intregului din partile

anterior separate& aceasta nu se reface neaparat in aceeasi forma intrucat din parti ale unor

intreguri diferite se poate realiza un nou intreg.

-!:pentru a realiza ca tema la literatura, o lucrare de sinteza cu titlul '' Poetii romani

simbolisti, este necesar ca mai intai sa fie studiat separat (analizat) fiecare poet in parte si apoi

reuniti intr-un comentariu de sinteza stabilindu-se legaturile dintre operele lor.

#omparatia este operatia gandirii ce consta in evidentierea asemanarilor si deosebirilor dintre

doua sau mai multe obiecte sau fenomene pe baza unui criteriu.

!-$e exemplu, doua persoane pot fi comparate dupa mai multe criterii: inaltime , coloarea

ocilor, aptitudini, calitati morale, etc (criteriile sunt asadar, insusiri ale obiectelor si

fenomenelor)

*omparand doua fenomene psiice, de pilda perceptiile si reprezentarile, trebue aratat ca se

aseamana prin faptul ca ambele sunt procese senzoriale dar se deosebesc prin faptul ca primul

este un proces primar, celalalt secundar& produsul perceptiei este o imagine clara, bogata in

continut, in timp ce produsul reprazentarii este o imagine scematica, lipsita de fond.

Abstractizarea este operatia gandirii care consta in retinerea unor insusiri si ignorarea altora la

un moment dat, in functie de cerintele activitatii noastre.

!-$aca un profesor de sport doreste sa organizeze o ecipa de bascet, el isi va planifica

( mintal) sa selecteze elevii cu anumita inaltime dorita si cu aptitudini sportive, ignorand alte

insusiri ale elevilor, culoarea ocilor, aptitudinile matematice etc. $aca un profesor de muzica

doreste sa realizeze un cor, isi va selecta elevii cu voce si urece muzicala, indiferent de

inaltimea lor.

+a o privire mai atenta, intotdeauna ne raportam selectiv la lucruri si oameni. $aca am un prieten

voinic si bun cunoscator al limbii engleze, atunci cand vreau sa-mi mut mobila, voi apela la acest

prieten pentru forta lui musculara dar daca am de tradus un text din engleza, voi apela la

cunostintele lui in acest domeniu fara a ma mai interesa muscii lui

#oncretizareaeste operatia gandirii opusa abstractizarii& ea consta in reconsiderarea insusirilor

care au fost ignorate anterior.

7/25/2019 Gandire2016

3/6

!: "a vedem cum se produce aceasta operatie& sa ne oprim asupra notiunii '' tara care este

abstracta intrucat a retinut doar faptul ca este un teritoriu cuprins intre anumite granite, avand o

conducere unica dar a ignorat alte trasaturi: coordonatele geografice, relief, clima, etc. $aca la

notiune ''tara adaugam asemenea trasaturi: este situata in emisfera nordica, in uropa, are

clima temperata, este marginita la sud de $unare iar la est de Prut, etc, ajungem la ''omania

care ne apare in minte ciar ca imagine conceta ( reprezentarea artii omaniei).

Generalizarea si individalizareasunt operatii opuse: prima permite realizarea unui plan

mintal a claselor de obiecte si fenomene pe baza unor insusiri comuneale acestora iar celalalta

realizeaza invers acest drum, coborand de la nivelul clasei la cel al partii sau individului (unitati

fundamentale) .

!: notiunea ''elev este rezultatul unei generalizari intrucat ea s-a format pornind de la

cunoasterea persoanei A care urmeaza liceul agricol, a persoanei care frecventeaza scoala

primara, a persoanei * care urmeaza liceul militar, $ cursul seral al scolii de arte plastice, etc.

Aceste persoane avand varste, sex si interese diferite au ceva comun: frecventeaza cursurile unor

scoli. /ocmai acest fapt reprezinta continutul notiunii '' elev care se refera la aceasta clasa de

persoane si nu la o singura persoana.

+a fel se poate considera si oarecare alta notiune (cladire, pom, prun, sfera, capodopera, veci,

etc) intrucat toate au un grad de generalitate mai mare sau mai mic, dupa cum desemneaza

grupuri de obiecte0fenomene mai restranse ori mai cuprinzatoare.

"a consideram acum notiunea '' corp de luminat care se refera la o clasa acelor obiecte care

sunt folosite pentru a genera lumina: lampadare, becuri, veioze, felinare, lanterne etc toate la unloc. estrangand treptat sfera acestei notiuni, vom forma clase din ce in ce mai restranse. Pana

cand#

1ata gandind, pe rand , notiunile: corp de iluminat 0 care utilizeaza curent electric 0 continand

unul sau mai multe becuri 0 situat de obicei in mijlocul plafonului unei incaperi 0 se afla acum in

sufrageria apartamentuli am ajuns la un singur asemenea corp de iluminat binecunoscut de catre

toti, cu insusiri precise. Am realizat astfel operatia gndirii numita individualizarea.

$in prezentarea acestor operatii ale gandirii trebue sa se inteleaga ca ele functioneaza impreuna,

sprijinandu-se unele pe celelalte. $e ex.. pentru a gasi dintre notiunile: camion, bicicleta,autobus, autoturism, pe cea care nu se potriveste cu celelalte trei, analizam insusirile fiecareia, le

comparam, retinem ( prin abstractizare) ca prima, a treia si a patra se refera la veicole

autopropulsate si formam (prin generalizare) clasa autoveicolelor astfel , notiunea de bicicleta

ramane in afara acestei clase.

7/25/2019 Gandire2016

4/6

%peratiile gandirii se dezvolta si se perfectioneaza treptat, pe masura evolutiei stadiale a

intelectului. $ar ele nu se dezvolta neconditionat ci numai prin e$ersare,asa cum se impune in

scoala, prin realizarea diferitelor teme la toate disciplinele de studiu. "coala, deci, nu are ca scop

numai sa ofere o suma de informatii ci mai ales sa dezvolte operativitatea gandirii ( fiind nevoie

insa si de informatii pe care gandirea sa le prelucreze)

/oate aceste operatii ale gandirii sunt raspunzatoare de formarea notiunilor.

NOTI%NILE "I &OR'AREA LOR

2otiunile sunt forme elementare ale gandirii, asa cum se afirma in logica. 3andirea se prezinta si

sub alte forme, mai complexe, cum sunt propozitiile(judecatile) si rationamentele(inferentele) . 1n psiologie nu ne intereseaza conditiile gandirii corecte (de care este interesata

logica) ci cum se formeaza gandirea ca proces cognitiv superior, ce relatii are cu alte fenomenepsiice, etc.

$in punct de vedere psiologic, notiunea este semnificatia cuvintelor. Aceasta inseamna ca

notiunea este aceia ce desemneaza un cuvant (sau mai multe), continutul lui semantic, ideea pecare o desprindem. *uvantul in scimb, este numai un ''invelis al notiunii, el putand fi

variabil in functie de limba din care face parte. $e ex,: c(ild, )inder, en*ant, sunt trei cuvinte

diferite dar dar au o unica notiune. elatia dintre notiune si cuvant este mai usor sesizabila in

cazul sinonimelor si al omonimelor.

+imbajul articulat al omulu1 ii permite dezvoltarea treptata a gandirii de la forme mai concrete

pana la formele cele mai abstracte, permitand construirea unui sistem de notiuni(concepte) in

forma piramidala.

*opilului foarte mic, atunci cand vede (percepe) prima oara ceva ce misca si face '' am, 1 sespune ca este un caine& percepand de mai multe ori caini diferiti, el isi formeaza o imagine

mintala scematica, generala a unui caine, deci ajunge la o reprezentare& acesta ar fi un prim pas

in formarea '' universului interioral copilului. +a fel se intampla si cu pisica, ursul lupul, etc.Aceasta multitudine de reprezentari ii slujeste apoi in scoala, in studiul zoologiei, sa gaseasca

asemanarile si deosebirile dinte ele, sa stabileasca ceea ce au comun(de ex. insusirile de a naste

pui vii si a-i rani cu lapte) si astfel, retinand aceasta insusire (prin operatia de abstractizare) siatribuind-o unei intregi clase (prin operatia de generalizare), copilul ajunge la notiunea de''mamifer.

"e observa cum si atunci cand s-a format reprezentarea unui caine (oarecare) si atunci cand s-a

format notiunea de ''mamifer (desprinsa de un continut concret), cuvintele respective (cainesi mamifer) au avut rolul de integratori categoriali (integratori ai unor categorii sau clase de

obiecte de acelasi fel sau diferite).

7/25/2019 Gandire2016

5/6

"e intelege deci ca dezvoltarea limbajului (imbogatirea vocabularului), atrage dupa sine

dezvoltarea gandirii, a cunoasterii. levii studiind la scoala diverse discipline isi imbogatesc

vocabularul si implicit cunostintele despre acest 4nivers infint in care traim.

1n timp, interiorizand cuvintele cu semnificatiile lor si realizand legaturi intre ele, copilul ajunge

la invatarea cognitiva, adica la asimilarea de notiuni dar si formarea operativitatii gandiriilogice. 1nvatarea (cognitiva) este insa o activitate si ca atare pe langa gandire si limbaj necesita si

toate celelalte fenomene psiice: motivatie, atentie, memorie.

INTELEGEREA

ste functia gandirii prin care noile informatii sunt puse in legatura cu cele veci . "e considera

ca termenul de ''intelegere este format din inter+lego are-avi-atm, ceea ce inseamna a

face legaturi intre ceva si altceva& aceeasi semnificatie de baza o au si termeii intelect,

inteligenta!

"a ne amintim ca, prin ciar definitia gandirii, am mentionat ca ea stabileste relatii dintre efectelesi fenomenele lumii (sub forma notiunilor).

1ntelegerea este spontana atunci cand legaturile se stabilesc cu usurinta intre informatiileprezente si cele trecute (aceste legaturi nefiind foarte multe si variate): asa se intampla de obicei

in perceptia unui obiect: intelegem imediat ce este, la ce foloseste , etc.

1ntelegerea esentei unor fenomene necesita o specializare (prin studiul aprofundat al unei stiinte)

si ciar cunostinte multiple& de aceea, de pilda pentru a intelege starea de criza a unei tari la unmoment dat este nevoe de cunostinte de istorie, geografie, economie ,sociologie, psiologie,

politologie, etc. *unoasterea unidirectionala deformeaza sau franeaza intelegerea de ex., pentru

explicarea crizei unei societati, un jurist ar da vina pe slabiciunea sistemului legislativ, uneconomist rigid pe dotarea necorespunzatoare a intreprinderilor, un istoric limitat ar invinuitrecutul societatii respective s.a.m.d. *el mai interesant ca fiecare dintre acestea vor avea

dreptate dar vor continua sa se lupte intre ei , aparandu-si fiecare ideea proprie ca fiind cea mai

adevarata si unica. Fiecare dintre acesti oameni ar intelege doar partial, prin prizma bagajului saude cunostinte, situatia complexa pe care o implica o criza sociala sau oricare alt fenomen cu

multe fatete (exemplul acesta ar trebui sa conduca desigur la ideea importantei culturii generale

pentru evitarea interpretarii eronate, inguste a lumii)

1mposibilitatea intelegerii pune in evidenta aparitia unei probleme care antreneaza derularea unuiproces numitrezolvarea de probleme .

RE.OLAREA DE PRO0LE'E

% problema este un obstacol cognitiv si pentru a fi o varitabila problema (si nu una falsa), ea

trebue sa contina atat date cunoscute cat si necunoscute. % inmultire cum ar fi : 56789x 7; nueste o problema pentru un copil de 9-7 ani (pentru ca nu cunoaste nimic din ceea ce se cere) dar

7/25/2019 Gandire2016

6/6

nici pentru un elev de liceu (care stie totul ce trebue sa faca pentru a ajunge la rezultat) & aceasta

inmultire ar putea fi o problema pentru un scolar care abia invata inmultirea numerilor formate

din doua si trei cifre. +a fel, gasirea remediului pentru boala "1$A nu este o problema pentru unelev de liceu ci pentru un cercetator in domeniul medicinii avansate, biologiei,etc.

ezolvarea de probleme este procesul de mobilizare a resurselor mintale pentru depasireaobstacolului cognitiv (aflarea necunoscutei). *a orice proces, rezolvarea de probeme presupune

parcurgerea unor faze (etape):

. Pnerea problemei sa *ormlarea datelor(stablirea cunoscutelor si necunscutelor) $e ex.,

o tanara isi pune problema slabirii cu cateva