gafe mk

Upload: florentina-raureanu

Post on 19-Oct-2015

5 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

marketing

TRANSCRIPT

Gafe din marketing

Gafe din marketing

Nokia, compania de telefonie mobil, care pn nu demult avea o fabric i n Romnia, n Cluj, a fcut o gaf monumental n clipul de promovare al noului telefon, Lumia 920.Cei care au realizat reclama doreau s promoveze calitile excepionale ale telefonului, demonstrnd ct de clare sunt imaginile filmate cu Lumia. ns singura problem este c imaginile au fost filmate cu un aparat profesional, i nu cu telefonul.Cum enturizasmul privind lansarea Lumia 920 a fost de la bun inceput foarte scazut, compania a incercat sa castige fani prin promovarea calitatilor deosebite ale camerei video pe care o are acest telefon.

Spotul publicitar contine insa o gafa inadmisibila, care a fost observata de spectatorii atenti.

Filmuletul arata doi tineri care merg pe bicicleta, baiatul filmand-o cu telefonul mobil pe iubita lui.Clipul vrea sa arate calitatea deosebita a filmarii si optiunea de stabilizare a imaginii, camera telefonului fiind chiar mai performanta decat o camera video digitala, potrivit reclamei.Cadrele sunt intr-adevar foarte bune, numai ca au fost filmate cu o camera profesionala, nicidecum cu Lumia 920.Aparatul folosit in reclama este vizibil intr-un anumit cadru al spotului, din cauza neatentiei celor care au filmat si montat secventele.

Conducerea Nokia si-a cerut imediat scuze, gafa fiind imposibil de negat.

http://www.youtube.com/watch?v=ud0wbhUqX1Q

Tigarile fara fum produse de RJ ReynoldsFabricantii de tigari s-au gandit adesea ca modul cel mai bun pentru a spori cota de piata este de a veni cu variante noi ale formulelor standard de tigari. Compania RJ Reynolds Tabaco, cunoscuta pentru branduri ca Winston, Camel, Salem si Dolar, a adoptat o strategie extrema.

In 1988, cand lobby-ul antifumat a ajuns sa fie sustinut de majoritatea opiniei publice, compania a decis sa efectueze teste pentru realizarea unei tigari fara fum. RJ Reynolds a cheltuit 325 de milioane de dolari pentru a crea o tigara fara fum, pe care a inregistrat-o sub bradul Premier.

Problemele au aparut insa imediat. In primul rand, esre vorba despre gust. O persoana care a fumat Premier s-a plans ca avea "un gust de rahat". Consumatorul era directorul executiv al RJ Reynolds.

Imediat a aparut dificultatea folosirii produsului in sine. "Inhalarea tigarii Premier necesita plamani actionati de un aspirator, prinderea ei necesita un aparat de sudura, dar, daca reuseai pana la urma sa o aprinzi cu un chibrit, avea un gust care te facea sa vomiti iemdiat", a fost descris in presa noul produs.

In plus, se raspandise zvonul conform caruia tigara fara fum putea fi folosita ca mijloc de livrare pentru cocaina. Nu era tocmai genul de imagine pe care voia compania sa o creeze.

Problema reala consta insa in faptul ca fumatorilor nu le placea produsul care nu degaja fum, iar nefumatorii nu aveau niciun motiv pentru a-l incerca. Deci nu exista o piata pentru acest produs. Dupa patru luni, RJ Reynolds a restras Premier.

Atunci cnd percepiile sunt cele care ridic sau coboar o marc trebuie s fii foarte atent la ele. Fiecare greeal se vede imediat : produsul nu se vinde iar banii investii sunt ntotdeauna foarte muli i de obicei pierdui. Chiar i marile mrci au bifat cteva eecuri. S lum de exemplu buturile rcoritoare. Primele nume care ne vin n minte sunt Coca-Cola i Pepsi. Ei bine i ele au gafat. Astfel n 1985 Coca-Cola s-a gndit c a venit vremea s lanseze pe pia o nou formul a buturii , mai dulce. Astfel a fost lansat New Coke care s-a dovedit a fi o micare foarte proast. Consumatorii nu o cumprau i mai mult dect att cereau vechiul produs. Firma a capitulat dup cteva luni n care vnzrile s-au prbuit practic. Revenirea s-a fcut prin lansarea Coca-Cola Classic. Ulterior New Coke a disprut dup rafturi. Rivala Pepsi s-a gndit n 1992 c dac va lansa prima cola limpede, clar, va avea succes. Aa au fost aruncai bani pe un produs intitulat Pepsi Crystal. Cum a aprut aa a i disprut pentru simplul motiv c nsi noiunea de cola presupune o anumit culoare a produsului singurul lucru pe care dorea Pepsi s l schimbe. Practic vroiau s nnoate mpotriva curentului.

Un alt exemplu celebru este cel al eecului amponului Touch of Yoghurt lansat de Clariol in 1979. Din pcate dup cteva intoxicri ale unor cumprtori care au gustat produsul , dorind s simt la propriu gustul iaurtului , el a fost retras. Banii investii n imensa publicitate , cteva milioane de dolari, s-au pierdut .

Anul 1990 prea pentru Unilever sortit succesului. Cel puin aa gndeau cei din companie cnd au lansat prima formul Persil Power menit s detroneze Ariel de pe locul de cel mai vndut detergent din lume. Pentru dou sptmni a reuit. Persil Power nu numai c fcea rufele mai curate dar dup splare ele preau chiar noi datorit unor noi compui chimici dezvoltai special pentru a da acest efect. Din pcate mai aveau i un efect secundar care a distrus toat munca de pn atunci : deteriorau esturile. Practic la fiecare splare distrugeai rufele. Dup cteva folosiri ale detergentului minune rmneai fr rufe! Unilever a schimbat formula, a introdus ali componeni chimici dar Persil Power nu a ajuns niciodat ceea ce visa s fie. Ponds , companie cunoscut pentru celebra crem de fa cu acelai nume s-a gndit s i extind brandul i n domeniul pastei de dini. Nu tiu ce ia fcut pe cei de la respectiva firm s cread c dou produse unul pentru aplicare extern i altul pentru aplicare intern trebuie s poarte acelai nume. Clienii nu au neles nici ei i pasta de dini cu nume de crem de fa a intrat in istorie.

Chiar i un nume ca Toyota au fcut greeli. Japonezii au reuit performana de a nu vinde nici un exemplar din modelul Fiera n Puerto Rico din simplul motiv c n dialectul local numele fiera reprezenta barb urt in anumite locuri ale corpului!

Precum exemplele de mai sus mai sunt extrem de multe altele . Gafele sunt cu att mai interesante cu ct pot fi considerate rzbunarea clienilor si palma dat de pia companiilor indiferent ct de mari i puternice ar fi ele. Nu uitai c doar noi spunem firmelor c au greit,cumprnd sau nu un produs.

PAGE 3